Master:Marketing i Comunicare în Afaceri ș [628028]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor ș
Master:Marketing i Comunicare în Afaceri ș
LUCRARE DE DISERTA IE Ț
Coordonator tiin ific, Ș ț
Lect.univ.dr Silvia Puiu
Absolvent: [anonimizat]( căs Sanda) Maria
Craiova,2017
1

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie i Adminstarea Afacerilor ș
Master:Marketing i Comunicare în Afaceri ș
Studiu privind motiva ia alegerii facultă ii ț ț
Studiu de caz –Motiv ia student: [anonimizat], Ș ț
Lect.univ.dr Silvia Puiu
Absolvent: [anonimizat],2017
2

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………….4
CAPITOLUL 1. NO IUNI INTRODUCTIVE…………………………………………6 Ț
1.1Motiva ia studen ilor…………………………………………………………………6 ț ț
1.2 Factorii care influen ează motiva ia studen ilor……………………………………..8 ț ț ț
1.3 Tendin e în domeniu…………………………………………………………………10 ț
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ –MOTIVA IA STUDEN ILOR ÎN ALEGEREA Ț Ț
FACULTĂTII………………………………………………………………………….13
2.1 Obiectivele i metodologia cercetării………………………………………………13 ș
2.2 Analiza i interpretarea datelor…………………………………………………….17 ș
CONCLUZII……………………………………………………………………………36
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………37
Anexe…………………………………………………………………………………….38
3

Introducere
Am ales această temă datorită importantei de care dă dovadă prin prezentarea unui
subiect din ce în ce mai des întâlnit în zilele noastre. Actualitatea temei este dată de necesitatea
studierii motivației studenților în condițiile ofertei din ce în ce mai ample din prezent.
Am structurat lucrarea pe două capitole distincte, care să surprindă totalitatea
informațiilor teoretice și practice referitoare la subiect. Astfel, în primul capitol al lucrării am
organizat partea teoretică a acesteia. Aici, am decis să prezint noțiunile referitoare la motivația
studenților, precum și factorii care o motivează. De asemenea, am prezentat și tendințele în acest
domeniu.
În partea a două am organizat studiul de caz al lucrării, unde am aplicat un chestionar pe
un lot de student: [anonimizat], precum și a factorilor
de influență a acesteia.
Motiva ia s-a dovedit că afectează rezultatele vie ii reale: motiva ia prosocială prezice ț ț ț
voluntariatul, în timp ce motiva ia realizării prezice succesul carierei. Fiecare motiva ie ț ț
corespunde unei recompense subiective pe care o a teaptă să o ob ină din activitatea aleasă (de ș ț
exemplu, motiva ia prosocială este asociată cu recompensele de a ajuta pe ceilal i) i acele ț ț ș
recompense a teptate îndrumă alegerile oamenilor. ș
Cu toate acestea, cele mai multe alegeri din via a reală aduc recompense multiple (de ț
exemplu, voluntariatul poate fi ales pentru a ajuta pe al ii, deoarece este întru totul răsplătit i ț ș
pentru că ar putea ajuta în anumite căi de carieră). Prin urmare, pentru a anticipa alegerile trebuie
să inem cont de mai multe motiva iiț ț .
Alegerea facultății este probabil una dintre primele decizii majore pe care tinerii le iau.
În elegerea factorilor care afectează această decizie este importantă pentru a contribui laț
furnizarea de sfaturi de carieră mai eficiente i pentru a ajuta la adaptarea programelor ș
educa ionale la a teptările studen ilor. De exemplu, dacă se identifică faptul că un student caută o ț ș ț
specializare care este intrinsec plină de satisfac ii, pot fi recomandate tipuri de specializări care ț
4

ar putea satisface această nevoie. Acest lucru ar putea asigura o mai bună concordan ă între ț
tipurile de specializări i studen i i ar reduce rata abandonului. ș ț ș
Împreună cu presiunea externă a părin ilor i a colilor, alegerea cursurilor de licen ă este ț ș ș ț
afectată de factori psihologici multipli, incluzând motiva ia proprie pentru educa ia ulterioară, ț ț
precum i ceea ce se a teaptă să rezulte din acestea. Disciplinele oferă oportunită i diferite pentru ș ș ț
a îndeplini aceste motiva ii i, în parte, definesc alegerile pe care oamenii le fac. ț ș
5

CAP I Notiuni introductive
1.1 Motivația studenților
Motiva ia se referă la motivele care stau la baza comportamentului, care este caracterizat ț
prin voin ă i voință. Motiva ia intrinsecă este animată de bucuria personală, interes sau plăcere, ț ș ț
în timp ce motiva ia extrinsecă vine din darurile și recompensele care vin de la ceilalți. Motiva ia ț ț
implică un ansamblu de credin e, percep ii, valori, interese i ac iuni. ț ț ș ț
Motivația reprezintă unul din cele mai semnificarive prerechizite ale învățării școlare. Se
investesc sume importante de bani pentru construirea de școli, pentru dotarea lor, pentru
remunerarea cadrelor didactice, însă toate acestea pot fi inutile în cazul în care elevii nu doresc
să învețe.
Foarte des, conceptului de motivație îi este conferita o accepțiune mult prea generală.
Problema motivației e însă una caracteristică, respectiv “ești motivat să faci ceva anume”. Din
acest motiv, este recomandat să corelam acest concept de o sarcină țintă. Nu beneficiem de o
motivație de tip universal și general, ci de o motivație ghidată mai mult ori mai puțin precis către
colutionarea sau nu a anumitor probleme caracteristice. În acest fel, atunci când un profesor
emite o judecată de tip general de tipul: “clasă nu este motivată”, acesta săvârșește o eroare.
Clasa respectivă nu e motivată să soluționeze un anumit fel de sarcini (de pildă, să învețe la o
anume materie). Membrii din aceeași clasă sunt motivați însă să facă o mulțime de alte lucruri.
Motivația deține nu doar un caracter de energizare asupra conduitei, ci în același timp și
un scop de orientare al acestora. În acest fel putem să conchidem că motivația beneficiază de 2
segmente semnificative: unul de energizare, iar celălalt vectorizant, de orientare a
comportamentului către îndeplinirea unui anumit obiectiv.
Motiva ia este, probabil, cel mai important factor pe care cadrele didactice îl pot avea în ț
vizor, în scopul îmbunatățirii învă ării. Numeroase teorii interdisciplinare au fost efectuate pentru ț
6

a explica motiva ia. În timp ce fiecare dintre aceste teorii are un anumit adevăr, nici o teorie nu ț
pare să explice în mod adecvat întregul concept de motivație. Fiin ele umane în general i ț ș
studen ii în special, sunt creaturi complexe, cu nevoi i dorin e complexe. În ceea ce prive te ț ș ț ș
studenții, este puțin probabil ca învă area să se desfășoare în mod corespunzător dacă elevii nu ț
sunt motiva i pe o bază consistentă. Cele cinci ingrediente cheie pentru motiva ia studenitlor ț ț
sunt: studentul, profesorul, con inutul, metoda/procesul i mediul. ț ș1
Motiva ia studen ilor, în mod normal, are de a face cu dorin a studen ilor de a participa la ț ț ț ț
procesul de învă are. Dar se referă, de asemenea, la motivele sau obiectivele care stau la baza ț
implicării sau neimplicării lor în activită i academice. Cu toate că studen ii pot fi motiva i în mod ț ț ț
egal pentru a îndeplini o sarcină, sursele motivației lor pot să difere. Un student care este motivat
intrinsec desfă oară o activitate de dragul de a o face, pentru a satisfacția pe care o oferă, sau ș
pentru sentimentul de împlinire pe care îl generează. Un student motivat în mod extrinsec
desfășoară o activitate în scopul obținerii unei recompense sau pentru a evita o anumită pedeapsă
a activită ii în sine, cum ar fi notele proaste sau aprobarea cadrelor didactice. ț2
În pofida diferențelor caracteristice, activitățile de orientare în cariera implica 4 etape
importante ce converg către planificarea carierei: autocunoașterea, analiza traseelor educaționale
și profesionale, decizia legată de carieră și marketing ori promovarea personală. Conduita
sistematică de explorare și organizare a informațiilor referitoare la persoana proprie precum și a
informațiilor care fac referire la oportunități educaționale constituie stadia pe care studenții le
parcurg de regulă până la momentul în care adopta decizia academică.
În aceste condiții, criteriile de selecție și factorii de influență constituie constante care se
implica în decizia academică și a carierei. Mulțumită apropierii de casă, a calității conferite de
cadrele didactice și a prestigiului universităților, studenții aleg facultatea întrucât sunt interesați
de domeniu iar profesia este căutată pe piața muncii; aceștia se așteaptă ca pe parcursul facultății
să capete capacități și cunoștințe, iar după ce termina facultatea să își găsească un loc de muncă
și, dacă ar întâmpina probleme de învățare, ar putea să se adreseze către profesori și colegi, iar în
cazul în care ar întâmpina probleme personale, ar putea să se adreseze părinților, colegilor
profesorilor și cadrelor didactice.
1 Kaylene C. Williams, Caroline C. Williams, Five key ingredients for improving student motivation , Research in
Higher Education Journal, p. 1
2 www.westpoint.edu, Robert W. Gregory, Student Motivation, p.1
7

Analiza conținutului și caracteristicilor structurale ale motivației studenților din cadrul
universităților a permis evidențierea a 3 categorii de studenți:
– Prima categorie – studenții care învață mânați de motivele inpuse din exterior (motivația
extrinsecă);
– A 2-a categorie – studenții care înțeleg utilitatea și importanta învățământului
superior din punct de vedere al afirmării de ordin social și profesional pe timpul vieții;
– A 3-a categorie de studenți sunt motivați din interior (motivația intrinsecă), dețin un
nivel crescut al intereselor de tip cognitiv și al activității de formare profesională, conștientizează
importanta studiilor de tip superior pentru afirmarea nu doar socială însă și personală.
Studiile effectuate de-alungul timpului au evidențiat prezența unor astfel de categorii de
studenți în cadrul isntitutiilor de tip superior și au permis efectuarea unei descrieri a specificului
procesului de instruire a acestora. Cea dintâi categorie include studenți în cazul cărora este
predominanta motivația externă de a învăța în respective instituție. În cazul acestora, motivația
de a învăța în respective instituție este ghidată de motivul unei acțiuni impuse.
Motivația externă e determinată de obiectivele impuse din exterior față de subiectul
activității, care se îndreaptă către dezvoltarea și reglarea comportamentului. Într-o astfel de stare,
persoana o să perceapă cauza conduitei sale manevrate din exterior, iar pe aceasta ca obiect de
manipulare. Concomitant, studentul poate să aibă senzația de competență și de
eficacitate, însă această senzație nu va provoca motivația internă.3
1.2 Factorii care influențează motivația studenților
Din literatură de specialitate care abordează mptivatia studenților, următoarele concept au
fost obținute dintr-o largă colecție de surse de diferite tipuri. Mai jos am prezentat cei 6 factori
care formează motivația studenților:
1. Controlul învă ării. În acest caz, accentual este pus pe învă are. Evaluarea stilului de ț ț
învă are i de adaptare a predării lecțiilor este vitală. În cazul în care studenții simt că deținț ș
controlul asupra notelor, chiar și cei care opun rezistentă procesului de învățare, vor dori să ia
parte în mod active la acest process..
3 Purici, I., Studentul și motivația de a învăța – aspecte, condiții, evoluare , Universitatea Cooperatist-Comercială
din Moldova, 2001, p. 102
8

2. Relevan a utilității studen ilor i interesul real al profesorului. Există un accent dublu ț ț ș
între relevan ă i interes real. Motivul pentru care o lec ie este importanta i modul în care ț ș ț ș
aceasta se conectează la realitatea actuală este cel mai bine îmbră i at de student atunci când ț ș
profesorul nu da dovadă de un interes real în privința subiectului i studen ilor. ș ț
3. Entuziasmul profesorului. Entuziasmul cadrelor didactice este vital. În cazul în care
unui cadru didactic i-a fost atribuită o clasă sau curriculum de care acesta nu este neapărat
interesat, este necesar să se găsească o soluție viabilă.
Studenții sunt receptivi i pot citi fiecare ac iune, reac ie, i comentariu al cadrelor ș ț ț ș
didactice. Cadrele didactice trebuie să fie încântate de ceea ce predau studen ilor în cazul în care ț
se a teaptă ca elevii să fie interesa i.ș ț
4. Feedback-ul. Performan a studenților este direct corelată cu timpul scurs între ț
depunerea testelor sau lucrărilor i obținerea feedeback-ului. Capacitatea de învățare a studenților ș
cre te atunci când aceștia pot face ajustări ale erorilor în timp util. Profesorii ar trebui să seș
străduiască să ofere un feedback către studenți chiar a doua zi
5. Varietate învățării. Tehnologia a oferit oportunitatea de a doferiă instruc iuni într-o ț
varietate de moduri. Trei schimburi în abordarea livrării curriculum-ului pe parcursul unei
perioade de 50 până la 60 de minute va ajuta la păstrarea la un nivel ridicat al interesului și
angajamentului studenților. Trecerea de la curs la un grup de lucru pentru studiu independent,
păstrează studenții conecta i i interesa i. ț ș ț
6. Încurajarea. O simplă vorbă de încurajare sau recunoa terea de efort poate face o mare ș
diferență în performan ele studenților. ț
În plus fa ă de rezultatele cercetărilor enumerate mai sus, experien a a demonstrat că ț ț
următoarele ajuta, de asemenea, la creșterea motivației studenților:
Rela iile – Atunci când studenții au încredere în judecata unui profesor i sunt cu adevăratț ș
apreciați pentru cine sunt ei, o rela ie de lucru începe să se să dezvolte, în care studen ii sunt ț ț
motiva i să înve e. ț ț
Recompensele – În plus fa ă de încurajarea verbală, o mai eficientă recunoa tere a ț ș
efortului sau a performan ei este întotdeauna un stimul pentru contribu ii suplimentare. ț ț
Susținerea – Disponibilitatea cadrelor didactice în timpul predării este un factor motivant.
Onorarea valorilor personale – Aprecierea valorile interne (atâta timp cât acestea nu
încalcă valorile clasei) oferă o motiva ie pentru studen i. ț ț
9

Curiozitatea – Studenții sunt motiva i atunci când sunt încurajați să exploreze i să ț ș
investigheze noi domenii atractive.
A teptările clare – Regulile vizibile pe foi de atribuire, afișate pe pere i, precum iș ț ș
activită i de inițiere vor păstra a teptările la un nivel constant ridicat. ț ș
Atmosfera din clasa – Mediul din clasa ar trebui să fie primitor i să ofere condi ii de ș ț
siguran ă, să existe o multitudine de diagrame i imagini care au legătură cu subiectul. ț ș4
1.3 Tendințe în domeniu
În stabilirea clasei, motivarea studen ilor se referă la gradul în care un student depune ț
efort i se concentrează asupra învățării, în scopul de a ob ine rezultate cât mai satisfăcătoare. ș ț
Motiva ia i angajamentul sunt foarte importante pentru procesul învățării. Sternberg (2005) ț ș
consideră că motiva ia este foarte importantă pentru succesul colar, în absen a acesteia, ț ș ț
studentul neputând depune eforturi pentru a învăța.
Elevii nu au numai cantită i diferite, dar, de asemenea, diferite calită i ale motivației, care ț ț
pot varia pe parcursul timpului, în func ie condițiile de învă are i predare. În cazul în care ț ț ș
cadrele didactice înțeleg diferitele tipuri de motiva ie a studenților, atunci vor putea oferi un ț
mediu de învă are mai favorabil pentru studen ii care promovează o mai bună învă are. Kohn ț ț ț
(1999), sus ine că premisă implicită a termenilor intrinsec i extrinsec este că sunt distincte din ț ș
punct de vedere calitativ, iar tipul contează mai mult decât cantitatea.
Numeroase studii de cercetare au arătat că studenții motivate în mod intrinsec au niveluri
mai ridicate de realizare, niveluri mai scăzute de anxietate i percep ii mai înalte de competen ă ș ț ț
i de implicare în învă are decât studen ii care nu sunt motivați în mod intrinsec. Aceste studiiș ț ț
demonstrează că există o corela ie pozitivă între motiva ia intrinsecă i realizările academice. ț ț ș
Cu toate acestea, fiecare student nu este i nu poate fi întotdeauna motivat intrinsec fa ă ș ț
de anumite sarcini. Conformlui Krause, Bochner i Duchesne (2006) cadrele didactice utilizează ș
frecvent motiva ia extrinsecă cum ar fi recompensele, laudă i chiar pedepsele pentru a încuraja ț ș
i a stimula elevii să învețe. Majoritatea cercetători cred că motiva ia nu este în mod exclusivș ț
4 Korb, Rich, Motivating Defiant and Disruptive Students to Learn: Positive Classroom Management Strategies ,
Corwin, 2012, p. 8
10

intrinseca sau extrinseca în ansamblu. O abordare echilibrată în colecitvul de student implica
combinarea ambelor tipuri de motivație.5
Eficacitatea motivației intrinseci i extrinseci depinde de timp i de context. Cadrele ș ș
didactice pot utiliza aceste tipuri la un anumit moment i sau într-o anumită activitate. În mod ș
similar, aceea i activitate poate fi văzută ca fiind intrinsec sau extrinsec motivantă la diferi i ș ț
studen i. ț
Este foarte important ca profesorii să în eleagă diferitele tipuri de motiva ie extrinsecă i ț ț ș
modul în care acestea pot ajuta, deoarece aceștia nu se pot baza întotdeauna pe motiva ia ț
intrinsecă pentru a promova învă area. Multe dintre activită ile claselor pe care un profesor ț ț
dore te ca studenții să le facă, nu sunt în mod necesar interesante sau plăcute, însă folosind formeș
mai active i volitive ale motiva iei extrinseci, cum ar fi sursele electronice, se pot atinge ș ț
rezultatele dorite.
Cercetările privind motivarea i implicarea au avut o contribu ie importantă în domeniul ș ț
educa iei prin sublinierea importan ei motiva iei i a implicării în procesul de învă are. De ț ț ț ș ț
asemenea, acestea au subliniat modalită ile prin care motiva ia i implicarea intrinsecă i ț ț ș ș
extrinsecă a studen ilor pot influen a rezultatele procesului de învă are. Motiva ia interesul ț ț ț ț
elevilor către activită ile de învă are importante. Prin urmare, este sarcina profesorului să ț ț
elaboreze anumite proiecte atractive care pot motiva elevii să- i realizeze poten ialul lor prin ș ț
implicarea acestora din punct de vedere intelectual. Cadrele didactice ar trebui să tie cum să ș
facă acest lucru, șiș a fie responsabili pentru proiectarea unor astfel de activită i academice, care ț
vor angaja în mod autentic i productiv studen ii, în procesul de învă are. ș ț ț
Cercetări cantitative trebuie să fie făcute cu un e antion reprezentativ mai mare de elevi ș
într-un număr de coli pentru a în elege mai bine legătura dintre motivarea studen ilor i ș ț ț ș
angajament, iar pentru a permite ca rezultatele să fie generalizate, aceste date pot fi colectate din
mai multe puncte pentru a examina orice rela ie de cauză i efect. Observa iile claselor de ț ș ț
studenți și ale cadrelor didactice, bazate pe o grilă stabilită pot fi făcute pentru a determina
îndeaproape implicarea studen ilor în învă are i pentru a ob ine informa ii mai detaliate i exacte ț ț ș ț ț ș
cu privire la modul în care profesorii pot amplifica sau diminua motivația studentului în timpul
învățării.
5 Saeed, S., Zyngier, D., How Motivation Influences Student Engagement: A Qualitative Case Study , Journal of
Education and Learning; Vol. 1, No. 2; 2012, Canadian Center of Science and Education, p. 262
11

Motivația și angajamentul studenților pot fi, de asemenea, analizate i evaluate prin ș
factori cum ar fi etnia, clasă i genul, pentru a vedea modul în care aceste diferen e pot afecta ș ț
studenții.. În cele din urmă, al i factori, cum ar fi părin ii, coala, colegii i realizările personale ț ț ș ș
ar putea fi, de asemenea, explorate în diferite studii, pentru a vedea modul în care ace ti factori ș
influențează motiva ia și implicarea studenților. ț6
6 Saeed, S., Zyngier, D., How Motivation Influences Student Engagement: A Qualitative Case Study , Journal of
Education and Learning; Vol. 1, No. 2; 2012, Canadian Center of Science and Education, p. 263
12

CAP II Studiu de caz-motiva ia studen ilor în alegerea facultă ii ț ț ț
2.1 Obiectivele și metodologia cercetării
Definirea problemei decizionale, ca prim stadiu din procesul cercetării de marketing, are
de o însemnătate de tip major, aceasta reprezentând baza unei juste definiri a scopului și
scopurilor cercetării, constituind, inclusiv, un factor fundamental al succesului prezentului
demers care urmează să fie realizat.
Problema decizională nu a fost alcatutia în cazul de fată în cadrul unei probleme efective
ci din dorința de cunoaștere a celor mai semnificative caracteristici ale motivației studenților de
la FEAA în alegerea facultății, în condițiile varietății ofertei de facultăți prezente pe iată
românească.
Cum orice cercetare necesita să conțină un scop, în baza căruia să fie realizată, am ales
un scâp reprezentativ pentru prezența cercetare, care să scoată în evidență cele mai importante
aspect pe care le avem în vedere.
Astfel, scopul cercetării îl constituie analiza motivației în rândul studenților de la
FEAA, în cee ace privește alegerea facultății. Identificarea preferințelor și dorințelor
studenților în scopul formulării unei păreri pertinente privind motivația studenților .
De asemenea, dorim să aflăm și care este părerea acestora referitoare la facultatea aleasă,
a cursurile oferite de aceasta, precum și a orice alt tip de caracteristici necesare.
Definirea obiectivelor cercetării
Obiectivele acestei cercetări sunt:
I. Stabilirea preferințelor în rândul studenților
ÎI. Identificarea motivației studenților în alegerea facultății
III. Stabilirea percepției pe care o au studenții despre taxele facultății, calitatea cursurilor
și a cadrelor didactice și despre raportul calitate-pret
Definirea ipotezelor cercetării
13

În vederea desfășurării eficiente a prezentului demers am avut în vizor stabilirea anumitor
ipoteze care necesita să fie verificate:
Ipoteza 1 – Majoritatea persoanelor chestionate au avut o preferință pentru facultatea
aleasă, în defavoarea celorlalte facultăți prezenta în România, datorită calității oferite și a altor
factori ce țin de taxe și eficientă .
Ipoteza 2 – Majoritatea studenților chestionați au o imagine favorabilă referitoare la
cursurile și cadrele didactice ale facultății, precum și la facultatea în sine
Ipoteza 3 – Decizia de alegere a facultății a fost cel mai mult influențată de dorința
personală.
Definirea variabilelor
În cadrul acestei etape, pentru a putea să studiem motivația studenților în alegerea
facultății, precum și imaginea pe care aceștia o au despre aceasta și serviciile acesteia, am decis
să stabilesc variabilele următoare:
Tabel nr. 1 Variabile
14

Denumirea
variabileiTipul
variabileiDefinire
conceptualăDefinire operațională
ImagineaVariabilă de
bazăÎncrederea
acordată de către
studenți,
serviciilor
educaționale
oferite de
facultate.Foarte favorabilă
Favorabilă
Nici favorabilă, nici nefavorabilă
Nefavorabilă
Foarte nefavorabilă
Factorii de
influență a
alegeriiVariabilă de
bazăFactorii care
contribuie la
alegerea facultățiiNivelul taxei
Calitatea cadrelor didactice
Facilitățile oferite
Accesibilitatea
Altceva.
GenulVariabilă de
bazăDiferența fizică și
constituțională
dintre femeie și
bărbat.Feminin
Masculin
VârstaVariabilă de
bazăNumărul anilor
împliniți în
momentul
efectuării
sondajului.18 – 21 ani
22 – 24 ani
25 – 30 ani
30 – 40 ani
40 – 50 ani
Peste 50 de ani
Mediul de
proveniențăVariabilă de
bazăNatura
înconjurătoare
alcătuită din
totalitatea
factorilor externi
în care se află
fiin ele i ț ș
lucrurile.Urban
Rural
15

Colectivitatea generală a fost alcătuită din studenții facultății FEAA . Având în vedere
aspectele cercetării am hotărât să aplica un chestionar online care să fie adresat acestora.
Alegerea respondenților care vor lua parte la sondaj se va face în mod absolut aleator, având în
vedere faptul că chestionarul va fi disponibil online, și oricine îl poate accesa și completă.
Eșantionul necesita să dețină o caracteristică numită reprezentativitatea în raport cu
colectivitatea generală prezentată. Pentru stabilirea dimensiunii eșantionului, în mod normal se
folosește următoarea formula: n = t2 + p * (1-p)/e2.
Dimensiunea eșantionului a fost de 100 de indivizi.
Coordonatele spațiale au în vizor locul în care va fi desfășurata cercetarea. Ținând cont
de specificul prezentei cercetări, cercetarea se va desfășura în mediul online, unde chestionarul
va fi postat, și orice persoană îl va putea accesa și completa după bunul plac. Coordonatele
temporale determina faza în cadrul căreia vă fi derulata culegerea de informații însă și momentul
din zi specific realizării.
Coordoantele modale au în vizor două aspecte:
Modalitatea de comunicare cu unitatea analizată, care poate să fie direct fata-in-fata, prin
intermediul poștei, prin intermediul telefonului, prin intermediul internetului
Modalitatea de consemnare a răspunsului, prin intermediul autoinregistrarii, în momentul
în care consemnarea se realizează de către subiect, ori prin intermediul consemnării răspunsului
de către operatorul de interviu.
Cercetarea a fost desfășurata la începutul lunii martie a anului 2017, a avut o durată totală
de 30 de zile și s-a desfășurat în mediul online pe platforma Google Chestionarul a fost
disponibil la orice oră din zi și din noapte, pentru a putea fi completat de către persoanele
doritoare.
Proiectarea chestionarului
Pentru că cercetarea noastră să surprindă cât mai concret informațiile referitoare la
consumatori am ales să realizez un chestionar prin care să obțin cele mai reprezentative rezultate
pentru scopul cercetării noastre.
Chestionarul cuprinde un număr 20 de întrebări,dintre care:
7 intrebări cu scale de atitudini ( scala Likert)
16

1 intrebare închisă dihotomică
6 întrebări cu raspuns unic
6 întrebări cu mai multe variante de raspuns
Am evitat folosirea întrebărilor deschise ,nestructurate,în vederea de a ob ine o marja ț
de răspuns ridicată.

2.2 Analiza i interpretarea datelor ș
Am reușit să obțin un eșantion de 100 de persoane, care au decis să completeze
chestionarul realizat. În situația noastră, persoanele nu au putut fi filtrate, astfel că am analizat
integ eșantionul de 100 de persoane care au completat chestionarul.
Astfel, la prima întrebare, În ce an sunteti ?, am reusit să ob ine următoarele răspunsuri de ț
la responden i: ț
17

Figura nr 2.1 Anul de facultate al studentului
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
După cum putem observa, cea mai mare pondere au ob inut-o studen ii din primul an ț ț
(34%) si cei din anul II, urma i de studentii care se află în anul III. Astfel, putem spune că ț
informa iile rezultate vor reflecta opinii cât mai actuale, având în vedere perioada mica scursa de ț
la intrarea in facultate.
La întrebarea nr. 2 Ce specializare are liceul absolvit?, am inten ionat să aflu ț
specializarea ob inută anterior de către responden i, după terminarea liceului. Astfel, am ob inut ț ț ț
următorul grafic:
18

Figura nr 2.2 Specializarea liceului absolvit
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Astfel, am putut observa ca cei mai mul i studenti (43%) au ob inut specializarea ț ț
economica după terminarea liceului, dorind astfel să continue pe acest drum în alegerea
facultă ii. Pe pozitia a doua s-au clasat studentii care au fost la profil Real, in procent de 30%. ț
La urmatoarea întrebare am inten ionat să aflu specializarea preferată din facultate, a ț
studen ilor chestiona i. Am reu it să ob in următoarele rezultate: ț ț ș ț
19

Figura nr 2.3 Specializarea preferată din facultate
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Astfel, putem observa că majoritatea responden ilor au precizat ca prefera specializarea ț
economică din cadrul facultă ii, în timp ce pe pozi ia a doua s-au clasat, cu un procent de 16%, ț ț
studen ii care au precizat că preferă specializarea Drept. ț Cei mai pu ini studen i (2%) au declarat ț ț
că nu au o specializare preferată în facultate.
La intrebarea nr. 4 Ce anume v-a motivat în alegerea facultatii ?, am reusit sa ob in ț
următoarele răspunsuri, sub formă de grafic:
20

Figura nr.2.4 Motiva ia facultă ii ț ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Astfel, dupa cum se poate observa, principala caracteristică a motiva iei alegerii acestei ț
facultă i, a fost reprezentată de calitatea cadrelor didactice, în procent de 27%, în timp ce ț
facilită ile oferite de facultate au ob inut un procent de 25%. De asemenea i nivelul taxei i ț ț ș ș
accesibilitatea au reusit să ob ina procente semnificative, de 21% respective 20%. ț
La întrebarea nr. 5, am inten ionat să aflu de unde au ob inut studen ii informa iile ț ț ț ț
referitoare la facultatea dorită. Graficul raspunsurilor ob inute a fost următorul: ț
21

Figura nr.2.5 Date referitoare la facultate
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
După cum putem observa, majoritatea studen ilor chestiona i au precizat că au obtinut ț ț
inform ii de la sediul facultă ii (33%) în timp ce un procent de 30% au precizat că au ob inut ț ț ț
informa iile de la profesori. ț De asemenea, procente semnificative au ob inut i prietenii i ț ș ș
website-ul facultă ii, de 21%, respectiv 15%. ț
La întrebarea nr. 6 am intentionat să aflu ce anume apreciaza la o facultate studen ii ț
chestiona i. Graficul răspunsurilor ob inute a fost următorul: ț ț
22

Figura nr .2.6 Ce aprecia i la o facultate? ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Astfel, se poate observa că cel mai mare procent au reusit să-l ob ina au fost cadrele ț
didactice (15%) urma i de metoda de predare, de unde putem sesiza calitatea serviciilor ț
educa ionale oferite de facultate. Procente semnifiative au fost ob inute si de bursele ferrite de ț ț
facultate (10%), stagiile de practică (10%) sau de dotările facultă ii (10%). ț
La intrebarea nr. 7.Vă rugăm, în continuare, să vă dati acordul ori dezacordul pentru
afirma iile următoare referitoare la trasăturile facultătii ideale în viziunea dvs. am ob inut ț ț
următorul tabel de rezultate, pe baza căruia am calculat mediile i am realizat graficul. ș
Afirmații Acord
totalAcordIndiferențaDezacordDezacord
totalMedia
Au metode predare
moderne453611531.15
Are cursuri atractive 403561090.87
23

Are taxe accesibile 27201919150.25
Are un prestigiu
ridicat67250531.48
Are dotari moderne 601812551.23
Oportunitati attractive
pentru studenti621610751.23
Are burse si stagii
atractive582411611.32
Media generala 1.07
Graficul corespunzator tabelului a fost urmatorul:
Figura nr 2.7 Trăsăturile facultă ii ideale ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
La întrebarea nr. 8 Ce parere aveți despre imaginea facultă ii alese de dvs. ? am avut ca ț
scop identificarea imaginii facultă ii in opinia studen ilor chestiona i. Am ob inut următoarele ț ț ț ț
răspunsuri:
24

Figura nr.2.8 Părerea despre imaginea facultă ii alese ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Din graficul de mai sus, putem observa că marea majoritate a responden ilor (35%) au ț
avut o imagine foarte favorabilă asupra facultă tii, în timp ce un procent de 33% au avut o ț
imagine favorabilă. Diferenta clară dintre ponderile ob inute de imaginea favorabilă i cea ț ș
nefavorabilă duc la concluzia ca facultatea reu este să inducă i să men ina o imagine deosebită ș ș ț
în răndul studen ilor. ț
La întrebarea nr. 9 Ce vă place cel mai mult la facultatea aleasa de dvs.? am dorit sa aflu
caracteristicile cele mai attractive ale facultă ii. Graficul ob inut a fost următorul: ț ț
25

Figura nr.2.9 Ce vă place la facultatea aleasă?
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Astfel, caracteristica principal mentionata de cei chestionati a fost reprezentata de
profesori, care au obtinut un procent de 30%, pe pozitia a doua clasandu-se dotarile facultatii, cu
un procent de 25%. De asemenea, cursurile facultatii au obtinut un procent de 20%. Astfel,
putem observa cum calitatea serviciilor educationale oferite de facultate a avut un important rol
în luarea deciziei de alegere a acesteia.
La întrebarea nr. 10 Cât de dificile vi se par cursurile facultă ii dvs.?, graficul ț
răspunsurilor ob inute a fost următorul: ț
26

Figura nr.2.10 Cât de grele vi se par cursurile?
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Având în vedere datele ob inute, putem observa faptul că majoritatea stude iilor (35%) au ț ț
precizat că cursurile predate în cadrul facultă ii nu sunt nici grele nici u oare. De asemenea, un ț ș
procent de 25% au precizat că, cursurile sunt u oare. Un procent de 15% au ob inut si itemii ș ț
Foarte grele si Grele. De aici reiese un echilibru între dificultatea cursurilor predate în facultate.
La întrebarea nr. 11 Ce părere aveți despre managementul si ac iunile realizate de ț
facultatea aleasă de dvs. ? am inten ionat să aflu părerea studen ilor referitoare la ac iunile ț ț ț
intreprinse de facultate.
27

Figura nr.2.11 Ce părere ave i de managemetul i ac iunile facultă ii? ț ș ț ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Din graficul de mai sus reiese clar părerea foarte bună a studen ilor, referitoare la ț
ac iunile intreprinse de facultate, 45% dintre acestia declarându-se extrem de mul umi i. Deț ț ț
altfel, 40% au precizat ca au o imagine favorabilă în timp ce numai 10% s-au declarat
nemul umi i, declarând ca au o imagine proastă. ț ț
La următoarea întrebare, În ce masură v-a i schimbat, pe parcurs, părerea despre ț
facultatea aleasă de dvs.? graficul răspunsurilor a fost următorul:
28

Figura nr.2.12 V-a i schimbat părerea despre facultate? ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Putem să observam că studen ii chestiona i au precizat în propor ie de 36% i-au ț ț ț ș
schimbat într-o foarte mică măsură părerea despre facultate, de la începerea cursurilor, iar 38%
i-au schimbat părerea într-o mică măsură. ș Sesizăm aici o clară diferen a aceste procente i cele ț ș
ob inute de cei care au precizat că i-au schimbat părerea în mod semnificativ. Astfel, observămț ș
că facultatea i i men ine serviciile i calitatea cu trecerea timpului. ș ț ș
La întrebarea nr. 13 Unde ați văzut/auzit ultima dată de facultatea aleasă de dvs. ? am
ob inut graficul următor:ț
29

Figura nr.2.13 De unde a i auzit de facultate? ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Sursa indicată ca fiind cea mai recentă unde au fost observate informa ii referitoare la ț
facultate a fost Internetul, în proportie de 35%, la egalitate cu itemul Alta, din care fac parte
profesorii, sediul facultă ii, etc, lucru care ne duce la concluzia că facultatea se promovează ț
destul de eficient.
La întrebarea nr. 14 Care au fost factorii care v-au influen at în alegerea facultă ii ? am ț ț
reusit sa ob in următoarele răspunsuri: ț
30

Figura nr 2.14 Factorii care v-au influen at în alegerea facultă ii? ț ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Din datele ob inute, putem observa faptul că principalul factor în alegerea facultă ii a fost ț ț
dorin a personală, în proportie de 35%, alaturi de Internet, în proportie de 25%. Astfel, se poate ț
sesiza legătura dintre internet i dorin a personală, primul contribuind decisive la colectarea ș ț
informa iilor, iar dorin a personală contribuind în luarea deciziei. Familia, de asemenea, a ob inut ț ț ț
un procent de 20%, aducându- i aportul semnificativ la luarea deciziei studen ilor. ș ț
La întrebarea nr. 15 am dorit să aflu opinia studen ilor în legatură cu anumite afirma ii. ț ț
Astfel, am ob inut următorul tabel: ț
Afirmații Dezacord total Dezacord Nici –
niciAcord Acord
totalMedia
Am ales facultatea
pentru ca este
moderna.2 7 15 37 40 1.09
Am ales facultatea
deoarece difera din
punct de vedere10 10 15 35 30 0.65
31

calitativ de alte
facultati.
Am ales facultatea
deoarece toate
specializarile sunt
de calitate.2 8 25 30 35 0.88
Am ales facultatea
deoarece oferă cel
mai bun raport
calitate – preț.11 10 29 28 22 0.40
Din datele prezentate în tabel am ob inut graficul următor: ț
Figura nr .2.15 Opinia studen ilor ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
La întrebare nr. 16 Cum evalua i calitatea serviciilor educa ionale oferite de facultatea ț ț
dvs.? graficul răspunsurilor a fost următorul:
32

Figura nr.2.16 Cum evalua i calitatea serviciilor educa ionale oferite de faculatate? ț ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
După cum putem vedea, calitatea serviciilor educa ionale oferite de facultate, este una ț
extrem de bună, conform procentului de 35% ob inut. Un procent extrem de redus, de doar 5% ț
au precizat ca fiind foarte slabă calitatea serviciilor educa ionale, însa diferen a extrem de mare ț ț
ne duce la concluzia ca în mod majoritar, serviciile oferite de facultate sunt la un nivel ridicat de
calitate.
La întrebarea nr. 17 am inten ionat să aflu dacă studen ii chestiona i doresc să urmeze o ț ț ț
cariera în domeniul studiat în facultate.
33

Figura nr.2.17 Studen ii doresc să urmeze o cariera în domeniul studiat? ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Astfel, majoritatea studen ilor chestiona i (75%) au precizat că doresc să urmeze o cariera ț ț
în domeniul studiat în facultate, în timp ce doar 25% au declarat contrariul. Astfel, putem
concluziona ca a teptările studen ilor au fost îndeplinite i respectate, iar cursurile predate în ș ț ș
facultate au reu it să le men ină interesul ridicat în privin a materiilor i domeniului studiat. ș ț ț ș
La intrebarea nr. 18 am dorit să aflu intervalul de varstă în care se încadreaza studen ii ț
chestiona i. Graficul a fost următorul: ț
34

Figura nr.2.18 Vârsta studen ilor ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Datele vin să confirme rezultatele ob inute la prima întrebare. Astfel, majoritatea ț
studen ilor s-au încadrat în intervalul de varstă 18 – 21 de ani, în propor ie de 35%, în timp ce în ț ț
intervalul 22 – 24 de ani au fost încadra i 34% dintre cei chestiona i. Cele mai mici ponderi au ț ț
fost ob inute de cei cu vărsta de peste 30 de ani. ț
La urmatoarea întrebare a chestionarului am inten ionat să aflu mediul de reziden a al ț ț
celor chestiona i. Graficul ob inut a fost următorul: ț ț
35

Figura nr 2.19 Mediul de unde provine studentul
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
După cum putem observa majoritatea responden ilor au provenit din mediul urban, în ț
propor ie de 70% în timp ce din mediul rural au provenit numai 30%. ț
La ultima întrebare a chestionarului am dorit să aflu genul studen ilor chestiona i. ț ț
Figura nr. 2.20 Genul studen ilor ț
Sursa:Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat.
Putem vedea, astfel o mica diferen ă între genul masculin (55%), i cel feminin (45%). ț ș
36

Concluzii
În concluzie, consider că lucrarea și-a îndeplinit scopul, prezentând succint toate
informațiile, atât teoretice, cât și practice, referitoare la subiectul analizat. Ca și concluzii
generale, am putut observa, din efectuarea cercetării, că majoritatea respondenților au fost
student în anul I și ÎI, înscriși la cursurile economice ale facultății. De asemenea, majoritatea au
absolvit licee cu profil economic, iar preferința lor, în continuare, este tot domeniul economic.
În vederea confirmării ipotezelor am trecut la analiza datelor obținute. Astfel, ipoteza nr.
1 ,am aflat anul de studiu al studentului.
Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei nr. 2 am luat în considerare datele obinute la
întrebări precum 4, 8, 9, 11, unde se pune accent pe imaginea și opinia asupra facultății. Astfel,
am observat că, la întrebarea referitoare la imaginea despre facultate, marea majoritate a
respondenților (35%) au avut o imagine foarte favorabilă asupra facultății, în timp ce un procent
de 33% au avut o imagine favorabilă. Diferența clară dintre ponderile obținute de imaginea
favorabilă și cea nefavorabilă duc la concluzia că facultatea reușește să inducă și să mențină o
imagine deosebită în rândul studenților. În acest fel, consider că ipoteza a fost confirmată.
În privința ipotezei nr. 3, am putut observa că a fost confirmată, având în vedere
răspunsurile obținute la întrebarea nr. 14, unde din datele obținute, putem observa faptul că
principalul factor în alegerea facultății a fost dorința personală, în proporție de 35%, alături de
Internet, în proporție de 25%. Astfel, având în vedere faptul că dorința personală s-a aflat în topul
factorilor, putem spune că ipoteza a fost confirmată.
În concluzie, având în vedere confirmarea tuturor ipotezelor formulate inițial, consider că
obiectivele cercetării au fost atinse.
37

Bibliografie
Kaylene C. Williams, Caroline C. Williams, Five key ingredients for improving student
motivation, Research in Higher Education Journal
Korb, Rich, Motivating Defiant and Disruptive Students to Learn: Positive Classroom
Management Strategies , Corwin, 2012
Purici, I., Studentul și motivația de a învăța – aspecte, condiții, evoluare , Universitatea
Cooperatist-Comercială din Moldova, 2001
Saeed, S., Zyngier, D., How Motivation Influences Student Engagement: A Qualitative
Case Study, Journal of Education and Learning; Vol. 1, No. 2; 2012, Canadian Center of Science
and Education
www.westpoint.edu
38

Anexa 1
CHESTIONAR
1. In ce an sunteti ?
a)Primul an
b)Anul II
c)Anul III
d)Anul IV
e)Anul V
2. Ce specializare are liceul absolvit?
a)Economic
b)Sanitar
c)Tehnic
d)Real
e)Profesionala / Seral
f)Alta
3. Care este specializarea dvs. preferata din facultate ?
a)Economic
b)Litere
c)Drept
d)Tehnic
e)Medicina
f)Nu am
g)Alta. Care?
4. Ce anume v-a motivat in alegerea facultatii ?
a)Nivelul taxei
b)Calitatea cadrelor didactice
c)Facilitatile oferite
d)Accesibilitatea
e)Altceva. Ce ?
5. De unde ati obtinut informatiile referitoare la facultatea dorita ?
a)De la sediul facultatii
b)Prieteni, studenti, absolventi
c)Website-ul facultatii
d)Profesorii
e)Profesorii din liceu
39

f)alte locuri
6. Ce apreciați la o facultate ?
a)metoda de predare
b)posibilitatea obtinerii unui loc de munca
c)taxele
d)cadrele didactice
e)Dotarile (tehnologia)
f)Metoda de comunicare
g)Burse
h)Stagii de practica
i)Alte oportunitati pentru studenti
j)Rezultate in competitii nationale si internationale
7.Vă rugăm, continuare, să vă dati acordul ori dezacordul pentru afirmatiile urmatoare
referitoare la trasaturile facultatii ideale in viziunea dvs.:
Acord total Acord Nici
acord/nici
dezacordDezacord Dezacord total
Are metode de
predare moderne
Are cursuri atractive
Are taxe de studii
accesibile
Are un prestigiu
ridicat
Dispune de dotari
moderne
Prezinta oportunitati
atractive pentru
studenti
Ofera burse si stagii
de practica atractive
8. Ce parere aveți despre imaginea facultatii alese de dvs. ?
a)foarte favorabilă
b)favorabila
c)nici – nici
d)nefavorabilă
e)foarte nefavorabilă
9. Ce va place cel mai mult la facultatea aleasa de dvs.?
a)Profesorii
40

b)Cursurile
c)Dotarile
d)Bursele si stagiile de practica
e)Oportunitatile
10. Cat de dificile vi se par cursurile facultatii dvs.?
a)Foarte grele
b)Grele
c)Nici grele nici usoare
d)Usoare
e)Foarte usoare
11. Ce părere aveți despre managementul si actiunile realizate de facultatea aleasa de dvs. ?
a)foarte bună
b)bună
c)nici bună/nici proastă
d)proastă
e)foarte proastă
12. In ce masura v-ati schimbat, pe parcurs, parerea despre facultatea aleasa de dvs.?
a)In foarte mare masura
b)In mare masura
c)Nici – nici
d)In mica masura
e)In foarte mica masura
13. Unde ați văzut/auzit ultima dată de facultatea aleasa de dvs. ?
a)ziare/reviste
b)Internet
c)TV
d)pe stradă (panouri, bannere)
e)alta …..
14. Care au fost factorii care v-au influentat in alegerea facultatii ?
a)familia
b)dorinta personala
c)prietenii
d)profesorii din liceu
e)informatiile de pe Internet
f)altii
15. Vă rog să vă exprimați acordul/dezacordul în legătură cu următoarele afirmații:
41

Afirmații Dezac
ord totalDeza
cordNici –
niciAco
rdAcord
total
Am ales
facultatea pentru ca
este moderna.
Am ales
facultatea deoarece
difera din punct de
vedere calitativ de alte
facultati.
Am ales
facultatea deoarece
toate specializarile sunt
de calitate.
Am ales
facultatea deoarece
oferă cel mai bun
raport calitate – preț.
16. Cum evaluati calitatea serviciilor educationale oferite de facultatea dvs.?
a)Foarte bune
b)Bune
c)Medii
d)Slabe
e)Foarte slabe

17. Intentionati sa urmati o cariera in domeniul studiat in facultate?
a)Da
b)Nu
18. În ce interval de vârstă vǎ încadrați?
a)18 – 21 ani
b)22 – 24 ani
c)25 – 30 ani
d)30 – 40 ani
e)40 – 50 ani
f)Peste 50 de ani
19. Precizați mediul în care trăiți:
a)Urban
b)Rural
20. Precizati sexul dvs.
a)Masculin
b)Feminin
42

43