Specializarea: Economia Comer țului, Turismului și Serviciilor [628027]

Licență

Specializarea: Economia Comer țului, Turismului și Serviciilor [628027]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Universitatea dinCraiova
Facultatea de E conomie și Administrarea A facerilor
Specializarea: Economia Comer țului, Turismului și Serviciilor
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Conducător Științific,
Lect.univ.dr. Silvia Puiu
Absolvent: [anonimizat], 2015

2Universitatea dinCraiova
Facultatea de E conomie și Administrarea A facerilor
Specializarea: Economia Comer țului, Turismului și Serviciilor
Integrarea absolven ților pe piața
muncii
Studiu realiza t pe absolven ții Facultății de Economie și
Administrarea A facerior din Craiova
Conducător Științific,
Lect.univ.dr. Silvia Puiu
Absolvent: [anonimizat], 2015

3CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………… ……………………………..4
CAPITOLUL 1. ROLUL INSTITU ȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ÎN PROCESUL
DE TRANZI ȚIE A TINERILOR PE PIA ȚA MUNCII DIN ROM ÂNIA…………… …………..6
1.1Educația–factor determinant în procesul de inser ție………………………… …………………………. .6
1.2 Corelarea programelor de studii cu cerin țele pieței forței de muncă …………………… .…….7
1.3Consilierea și orientarea profesională, un imperativ pentru absolvenț i……………………. ………..9
1.4 Stagiile de pregă tirepractică…………………………………………………………………13
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ –SONDAJ PRIVIND PROCESUL DE INSER ȚIE A
ABSOLVEN ȚILOR FACULTĂȚII DE ECONOMIE Ș I ADMINISTRARE A AFACERILOR
DIN CRAIOVA PE PIA ȚA MUNCII ……………………………………..…….…… ..…………15
2.1Obiectivele și metodologia cercet ării………………………………………… ……….…….15
2.2Rezultatele cercetă rii…………………………………………………………… …………………… ……………….16
2.3Recomandări și măsuri de îmbună tățire a șanselor absolvenților pe piața muncii ….……….30
CONCLUZII ….……… …………………………………………………………………………..33
BIBLIOGRAFIE ………… ……………………………………………………………………….36
Anexe …………………… ……………………………………………………………………….39

4Introducere
„Tranziția de la școală la muncă desemnează procesul de inser ție pe piața muncii a
absolvenților, resp ectiv a tinerilor ce au p ărăsitsistemul de învă țamânt. În cadrul acestui
proces, tinerii dobândesc primele experien țe de integrare profesională, chiar d acăși-au
terminat sau n u studiile. ” ( Garcia, Merino, 2007)
Piața muncii reprezintă un concept regăsit astăzi pe buzele tuturor, în condi țiile în care
realitatea economică rimează tot mai mult cu criza financiară. În lucrările de specialitate,”pia ța
muncii” este definită ca fiind locul unde se întâlnesc, se confruntă, se negociază în mod liber
cererea și oferta de for ță de muncă, adică angajatorii și posesorii de forță de muncă, persoanele
care caută un loc de muncă (Nistorescu, T., 2012).Însă, practica actuală se define ște printr-un
dezechilibru îngrijorător dintre cererea și oferta de forță de muncă, datorat pe de -o parte de
conjunctura generală de instabilitate economică, iar pe de altă parte de discordan țadintreofertele
de angajare, considerate pu ține și fără perspective, și candidații cărora li se obiectează lipsa de
experiență sau profilul neadecvat cadrului economic actual.
Situația la nivel de județ nu este deloc încurajatoare, șomajul în rândul tinerilor este de 3-
4 ori mai mare decât pentru celelalte categorii de vârsta. La fiecare 1000 persoane angajate în
regiunea Sud -Vest, alte 1151 persoane nu au loc de munca. ( Job acces, POSDRU ).Cu toate că,
teoretic tinerii reprezintă for ța de munca cea mai ieftină de pe pia ță, în practică situația este exact
invers. Conform unui studiu recent realizat, circa 15% dintre tinerii c u vârsta sub 25 de ani
refuză să lucreze, iar 22% dintre ace știa au refuzat un loc de muncă datorită salariului mic sau
condițiilor grele de muncă. ( Data media, ANOFM) .
Un rol important în procesul de inser ție a tinerilor pe piața muncii revine învățământului
universitar. Acestuia îi se acordă un interes din ce în ce mai mare întrucât reprezintă principalul
influent în determinarea aptitudinilor și deprinderilor tinerilor pentru o pia ță a muncii aflată într –
un proces continuu de transformare, în care primează calitatea acesteia, și nu cantitatea.
Scopul lucrării este de a cunoa ște gradul de integrare a absolven țiilor Facultății de
Economie și Administrarea Afacerilor pe piața muncii din R omânia, obstacolele pe care ace știa
le întâmpină în încercarea de a ob ține un loc de muncă, precum și gradul de implicare a facultății
în educarea și formarea tinerilor pentru a facilita obținerea u nui loc de munca imediat dup ă
terminarea studiilor.
Lucrarea este structurată pe două capitole. În primul capitol, intitulat ” Rolul institu țiilor
de învățământ superior în procesul de tranziț ie atinerilor pe pia ța muncii din R omânia”,
vom încerca să a bordăm problematica educa ției, ca factor determinant în procesul de inserție a
absolvenților pe piața muncii, necesitatea co relării programei universitare cu cerin țele
angajatorilor, precum și nevoia de consiliere profesiona lă a tinerilor. Nu în ultimul râ nd vom

5discuta despre stagiile de pregă tire practică organizate de universitate și beneficiile sau lipsurile
pecare le sesizează studentii ,care beneficiază de aceste stagii.
Partea a doua a lucrării, ”Studiu de caz –Sondaj privind procesul de inser țiea
absolvenților Facultatii de Economie și Administrarea Afacerilor d in Craiova pe piața
muncii”va fi destinată obiectivelor cercetării și metodologiei cercetării, demonstrării validită ții
ipotezelor, analizei rezultatelor cercetării, precum și propunerii unor măsuri de îmbunătă țire a
șanselor absolven ților pe pia ța muncii.
Tendințele actuale denotă faptul că tranziția de la școală la viața activă suferă mutații
legate de modul în care școala și munca se succedau în trecut și modul în care, în prezent, ac estea
se pot suprapune pentru anumite perioade de timp. Cauzele acestor modificării au la bază factori
precum globalizarea, schimbările demografice, dezvoltarea noilor tehnologii, factori care
influențează tinerii și nevoile aces tora: statulul în societate , cultura, ob ținerea unui loc de muncă.
Astfel, pentru a atenua acestă schimbare majoră în via ța tinerilor absolven ți, este necesar să
existe o perioadă de preg ătire anterioară a a cestora pentru intrarea efectivă pe piața muncii,
pregătire asociată uno r cunoștiințe și experiențe dobâ ndite anterior angajării. Totodată, institu țiile
deînvățământ superior trebuie să contribuie la crearea unui cadru favorabil inser ției tinerilor
absolventi pe pia ța muncii prin oferirea posibilității de a dobândii atât cunoștii nțe teoretice, cât și
practice, impuse de mediul competitiv, și care vor contribui atât l a succesul individual, cât și la
cel alorganizaței în care va activa noul angajat.
Legătura dintre universitate și mediul economic nu trebuie să lipsească, reprez entând un
principiu de bază al bunei func ționări a economiei. Prin rolul lor de a pregătii tinerii pentru viața
activă, institu țiile de învățământ superior trebuie în primul rând, să își adapteze programele de
învățământ în funcție de cerințele pieței, apo i să creeze o punte de legătura între angajatori și
studenți,realizată prin stagiile de pregă tire practică în cardul organiza țiilor, și nu în ultimul rând
să informeze tinerii despre cultura organiza țională a întreprinderilor, un rol important revenind
aiciși centrelor de orientare, informare și consiliere în carieră.

6CAPITOLUL 1
ROLUL INSTITU ȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ÎN PROCESUL
DE TRANZI ȚIE A TINERILOR PE PIA ȚA MUNCII DIN ROMÂNIA
1.1 Educa ția–factor determinant în procesul de inser ție
Evoluția sistemului de învățământ superior din ultimele decenii evidențiază noi
perspective asupra inser ției absolvențior pe pia ța extrem de dinamică și competitivă a muncii.
Numeroase studii și cercetări în domeniu relevă existența unor neconcordanțe între pregătirea
absolvențiilorunorinstituții de învățământ superior și cerințele companiilor angajatoare. Ne
întrebăm astfel: Cum ar trebui institu țile de învățământ superior să -și pregă tească absolven ții
pentru a fi cât mai com petitivi și pentru a ră spunde cât mai bine cerin țelor companiilor
angajatoare? Care sunt competen țele care îi fac pe tinerii absolvenți să fie capabili de aprofita de
oportunită țiile pieței pentru obținerea unui loc de muncă?
Opiniile care guvernează societatea actuală au în ve dere faptul că ” școala de astăzi nu
mai este la fel de bună ca școala de altă dată, că mulți au acces la educația universitară, dar prea
puțini mai au valoarea, conduită în carieră și societate, profesionalismul, moralitatea
absolvențiilor de acum câteva d ecenii, că universită țiile cheltuie bani publici și impun taxe de
studii pentru a pro duce șomeri” (Korka, 2009). Totuși, o bună parte a mediului de afaceri și a
angajatorilor ne consideră o genera ție mult mai serioasă și axată pe rezultate concrete decât
generația acestora, însă dezavantajul nostru este reprezentat de incapacitatea universitățiilor de a
ține pasul cu dinamica socială în condițiile unei pieții a muncii de înaltă calificare.
Obiectivul prioritar al sistemului educa țional este acela de a form a aptitudii și competențe
necesare în procesul de integrare pe pia ța forței de muncă, cu alte cuvinte, de a pregăti
absolvenții pentru viața activă și cariera profesională. Deși programele de studii ale instituțiilor
de învățământ superior oferă specializa re în domeniul de studiu absolvit, totu și absolvenții se
declară nemul țumiți, deoarece nici dupa 2, 3 ani de la terminarea studiilor nu reușesc să își
găsească un loc de muncă pe mă suraașteptărilor lor sau pe măsura competențelor care le
dovedesc la momen tul interviului.
Creșterea importanței pregătirii universitare în context actual se fundamentează pe nivelul
redus de informare și conștientizare a unor oportunități de dezvoltare profesională, în condițiile
în care mijloacele de autodezvoltare profesionl ă se regăsesc în principal la nivelul sistemelor de
învățământ superior. Calitatea procesului educațional depinde de modul de consiliere și orientare
a studenților spre dezvoltarea unor competențe necesare în demersul de integrare pe piața forței
de muncă și nu de oferta educațională sau de procesul de predare a cadrelor didactice. Deși
situația României este definită de o perioadă de criză a învățământului universitar datorată mai
întâi unei degradării a calită ții sistemului universitar, pe fondul reforme lor succesive și

7necoerente, lipsite de viziune pe termen lung, iar în al doilea rând unei insuficien țe cronice a
fondurilor de care dispun care nu le permit să fie în competi ție cu universități care cheltuie de
zeci de ori mai mult pentru acele și programe de studiu. Scăderea calită ții poate fi explicată și
prin politica universită țiilor de admitere a unui numar cât mai mare de studenți ca modalitate de
finanțare. Dacă universitățiile ar schimba politica de finanțare, atunci sistemul românesc ar fi
unul superior, studen ții ar avea mai mult sprijin pentru a studia, iar veniturile cadrelor didactice
ar cre ște.
În evul mediu existau doar 3 universită ți: teologia, dreptul și medicina. La nivelul anului
2013 în România existau aproximativ 590 de institu ții de învațamânt superior, comparativ cu
anul 1990 când numărul facultă țiilor nu depașea nivelul de 186 de instituții. Dintre aceste
instituții, 185 activează în mediul privat, aproape cât activau în 1990 în total, în timp ce după
perioada comunistă, pentru in stituțiile de învățămant din med iul p rivat nu există date despre
numărul lor, poate datorită numă rului nesemnificativ al acestora. Numă rul studen ților în 2013 era
de aproximativ 434 .000 de studen ți, față de anul 1990 când erau doar 193 .000, iar gradul de
ocupare a popula ției tinere cu vârsta cuprinsă între 19 și 23 de ani și peste în învățămantul
universitar este de 54,5% ( Potrivit datelor furnizate de INSSE în 2013 ).
Accesul facil la sistemul de învă țământ superior datorat nivelului redus al taxelor de
școlarizare, facilitarea procesului de admitere prin adoptarea sistemului pe bază de dosar,
diferențele salariale dintre cei cu studii medii și cei cu studii superioare și posibilitatea
recuperării investi ției într-o perioada scurtă de timp, recuno știința profesională reprezintă
factorii determinan ți ai expansiunii participării la educația terțiară.
Expansiunea învățământului superior are implica ții benefice pentru societate. Aceasta
contribuie la cre șterea productivității, a competențelor profesionale a le popula ției, libertate și
creativitate, la progres social accelerat. Însă, eficien țautilizării fondurilor alocate că tre sistemul
superior de învățămân t precum și calitatea specializă rii crează anumite controverse și
nemulțumiri. Totu și tendințele actual e suscită o inversar e a trendului de cre ștere a numă rului de
studenți, determinată de cerințele superioare ale pieței forțe i de muncă care vor duce la cre șterea
importanței calității sistemului educațional universitar în detrimentul cantității (numărului)de
absolvenți de studii superioare.
1.2 Corelarea programelor de studii cu cerin țele pieței forței de muncă
Dezvoltarea unor niveluri înalte de competență și de cunoaștere sunt esențiale în
societatea actuală. Flexibilitatea pieței muncii sporește capacitatea economiei de a răspunde rapid
la mutațiile produse pe piața globală prin crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune,
printr-o mai bună coeziune socială, precum și printr -o comp etitivitate ridicată în corela ție directă

8cususținerea calității și a sinergiei dintre politicile de ocupare, educație, instruire și politicile
micro și macroeconomice.
Este necesar să existe o legatură între curricula educa țională și cerințele companiilor
angajatoare, în condi țiile în care piața muncii este în continuă evolu ție, însă rigiditatea sistemului
de învățământ superior românesc face ca programele de studii să nu fie armonizate cu cerițele de
pe piața muncii, acestea fiind permanent cu un pas înainte. Foarte puține instituții universitare
pregătesc absolven ții cu competențe și calificări bine definite pentru a avea o perspectivă clară
legată de carieră. Absolven ții reclamă abordările excesiv teoretice, generale și lipsa aplicabilității
cunoștiințelor acumulat e în momentul tranzi ției de la școală la pia ța muncii când sunt puși în
situația de a face față unor lucruri despre care au cunoștiințe teoretice, dar sunt în incapacitatea
de a le aplica.
Situația actuală a învățământului universitar românesc reclamă trei situații în care se
încadrea ză progamele d e studiu aflate în oferta educa țională în privin ța conexiunii dintre acestea
și locurile de muncă existente. Astfel, absolvenții unor domenii precum IT, matematica,
medicina veterinară, teologie pastorală, farmacia, pedagogia muzicală, contru cțiile industriale și
civile, arhitectura, activează în propor ție de 60% în joburi aflate în legatură direct proporționlă cu
specializarea absolvită. Domenii precum științele economice, în care încadrăm administr area
afacerilor, economia comer țului, turism ului și serviciilor, marketing, informatică economică,
management, și domenii legate de științele sociale, printre care enumerăm: sociologie, asistență
socială, jurnalism, comunicare și relații publice, limbă si literatură modernă, științe politice, drept
conduc la angajarea absolven țiilor în proporții de 30 -45% în domenii conexe specializării
absolvite. În acela și timp, în proporții de peste 40% din absolvenții unor facultăți precum istorie,
limbași literatura română, administrație publică, geografie, re lații internaționale și studii
europene lucrează în domenii care nu au nici o legatură cu specializarea absolvită. ( Voicu,Tufiș,
Voicu,2010)
Conform agen țiilor de recrutare, companiile angajatoare nu sunt interesate de
specializarea absolvită, de rezultatul de la examenul de la licen ță sau de prestigi ul universită ții, ci
mai degrabă de abilitățiile și competențele absolvențiilor, de experiența minimă de care dispun
aceștia la joburile anterioare sauobținută în cadrul stagiilor de pregătire practic ă. Astfel, au
prioritate cei care fie au lucrat în timpul facultă ții, indiferent de locul de muncă, fie au participat
la poiecte de voluntariat, internship, fie au beneficiat de programe de studii în strainătate.
Recrutorii, dar și absolvenții subliniază n ecesitatea și utilitatea competențelor de tip transversal
de tipul: cunoa șterea unei limbi străine, cunoștiințe de utilizare a calculatorului în egală măsură
cu modul de prezentare și tipul de personalitate pentru obținerea primului job. Competențele
specifice, dobândite pe parcursul programelor de studii, ocupă o pozi ție secundară față de cele
transversale atât pentru absolven ți, cât și pentru angajatori, excepție fac științele medicale, în
cazul cărora competen țele specifice sunt mai importante decât cel e transversale pentru
încadrearea pe pia ța muncii.

9În condițiile în care sursele de locuri de muncă provin mai mult din domeniul privat decât
din cel public, politicile educa ționale din România ar trebui sa fie axate pe stimularea inițiativei
anteprenori ale în rândul absolven ților. Astfel s -au propus o serie de programe de stimulare a
spiritului anteprenorial la tineri care vizează ,fie acordarea unor credite subven ționate pentru
studenții cu vârsta până în 30 de ani și sunt la prima facultate, fie acorda rea unor facilită ți fiscale
pentru studen ții care doresc să pă trundă în mediul de afaceri. În special celor care vor activa în
domeniul productiv li se vor acorda servicii gratuite de consultan ță și vor fi scutiți de plata
taxelor de îmatriculare și autorizare de func ționare.
O consecin ță a lipsei corelării programelor de studii universitare cu actualitatea pieței
muncii o reprezintă șomajul. Cu toate că rata șomajului și nivelul de educație sunt invers
proporționale, adică dacă nivelul educației crește, r atașomajului scade, situația reală nu este
tocmai a șa. Numeroși tineri trec prin perioade dificile după terminarea studiilor superioare în
condițiile în care aceștia dețin cunoștiinț e teoretice considerabile, însă fără aplicabilitate practică.
În momentu l angajării, tinerii absolvenți se confruntă cu situații pentru care nu au fost pregătiți în
timpul facultății, deși acest lucru ar fi trebuit să se întâmple .
Probabilitatea de a fi șomer este mai ridicată în cazul persoanelor tinere, conform unor
studii recente. În trimestru III al anului 2014, somajul în România, în rândul absolven ților (20-24
ani ) înregistra valoarea de 20,3%. Totu și situația tinerilor cu vârste cuprinse între 15 -20 de ani
esteși mai alarmantă, aceștia deținând o pondere de 31,1 %. (Potrivit datelor furnizate de INSSE
în 2014). În concluzie, un nivel ridicat de educa ție reprezintă factor de pro tecție împotriva
șomajului, însă insuficienta adaptare a sistemului de educație și formare inițială la cerințele unei
piețe a muncii face ca și nivelul șomajului în rândul absolven ților de studii superioare să fie
deficitar.
1.3 Consilierea și orientarea profesional ă, un imperativ pentru absolven ți
Alegerea unei meserii este un moment important și dificil, totodată, pentru orice tânăr,
fiind adesea asociat cu alegeri gre șite abandon, am ânare, descurajare, având un impact puternic
asupra viitoarei careiere. Se impune astfel, necesitatea consilierii și orientării profesionale a
tinerilor pentru a facilita absorp ția acestora pe piața fo rțeide muncă și reducerea eșecurilor în
carierea profesională a acestora.
În literatura de specialitate, ”consilierea privind cariera este descrisă ca fiind o
intervenție predominant psihologică, vizând ajutorul, sprijinul și îndrumarea unei persoane sau a
unui grup de persoane, pentru rezolvarea cu succes a unor probleme specifice, referitoare la
carieră (decizie de carieră, plan de carieră, etc.)” (Vitalia, 2014).

10Consilierea și orientarea profesională cuprinde ”servicii care au menirea să ajute tinerii și
adulții să se înțeleagă și să se autoevalueze, să comunice eficient cu alții, să elaboreze planuri cu
privire la propria carieră, să aibă în vedere cariere alternative, să facă fa ță cu succes diferitelor
obstacole pentru a -și câștiga locul în societate și pe piața muncii”(Moraru, 2013). Aceste servicii
se referă la servicii de informare care oferă date cu privire la posibilită țiile de angajare existente
pe piața muncii în funcție de nivelul de studii, calificări, aptitudini psihoprofesionale), servicii de
consiliere,care cuprind consilierea individuală sau de grup în privin ța luării unei decizii corecte
privind alegerea unui loc de muncă, dar și a carierei, sprijin în elaborarea unui CV, a unei scrisori
de intenție,servicii de planificarea carierei , (orien tare profesională), dezvoltarea carierei ce
presupune informarea subiec ților cu privire la cursuri de pregătire profesionlă în diferite
domenii, șiservicii de plasarea forței de muncă .
Obiectivele consilierii voca ționale sunt: prevenirea, remiterea unor tulburări psihice,
emoționale și dezadaptive, asigurarea de suport, ghidare rezolutivă în a face față unor probleme
personale (emo ționale, cognitive și comportamentale) și relaționale (interpersonale), cu impact
individual, familial și socioprofesional dez organizator (Vitalia, 2014) .
Consilierea carierei se realizează decătre o persoană calificată (prin studii superioare
speciale) care asistă tinerii în managementul propriei cariere: oferă informații, acordă
consultanță, consiliere, orientare, evaluare și sprijin pentru construirea și dezvoltarea planului
personalizat pentru carieră, prin activități de autocunoaștere, dezvoltare și diversificare a
strategiilor de învățare, dezvoltarea abilităților de a face față tranziției de la mediul educațional la
piața muncii, autoevaluare și luarea deciziilor, conștientizarea șanselor și oportunităților de
(re)integrare socio -profesională, instruire și formare continuă sau complementară.
Deși ca prim criteriu de alegere a unei meserii, recomandat și de specialiști, est e cererea
existentă pe pia ța forței de muncă, joburile la modă, nu trebuie omise particularitățile individuale
cețin de calitățiile pe care le deține un tânăr și de educația primită de acesta. Fiecare tânar ar
trebui să știe care îi sunt avantajele, lipsu rileși profesia pe care o consideră cea mai avantajoasă
pentru el. Obiectele de învă țământ prevăzute în curricula educațională ar putea reprezenta piloni
ai orientării profesionale a studen țiilor, deoarece aceștia primesc informații utile despre ariile
profesionale a materiei predate, despre aplica țiile practice ale cunoștiințelor însușite,
conștientizând astfel singuri domeniul care le place, în care excelează. Însă nu întotdeauna se

11întâmplă ca ceea ce am studiat sa ne fie pe plac. Uni itineri au ajuns s ă urmeze cursurile unei
facultăți doar pentru că așa au vrut părinții. Totuși tinerilor nu ar trebui să li se impună o carieră
doar pentru că e ste”de viitor ”pe piața muncii, sa u pentru că le asigură siguran țăfinanciară, ci ar
trebui trata țicu seriozita te și respect, asculta țiși încurajați să-și asume responsabilități și
sustinuți în a lua o decizie bună.
Succesul profesional al orcărui tânăr absolvent este strâns legat de gradul de adaptare a
acestuia la cerin țele și realitatea pieței. Schimbarea locului de muncă, șomajul, concedierea,
reorientarea profesională, învă țarea contiună, sunt variabile care definesc piața actuală a muncii.
Astfel, tinerii trebuie preveni țipentru a face fa ță conjuncturilor nefavorabile, prin folosirea
oportunită țiilor pentru a-și atinge scopul în cariera profesională, acest lucru fiind posibil doar
prin încredere în sine, obiective bine defini te atât pe termen scurt câ tși pe termen lung și printr -o
evaluare realistă a propriilor resurse.
În procesul de stabilire a obiec tivelor, adică a planului de carieră, tinerii pot utiliza
analiza SWOT ( Strengths -Weaknesses -Opportunities –Threats) pentru a -șiexamin a părțile
tari șislabe , precum și oportunitățile și temerile legate de piața muncii.
Figura nr.1.1 , Analiza SWOT
Sursa: Prelucrare în urma cercetării realizate
Un model simplificat de analiză SWOT ar putea arăta ca cel prezentat în tabelul de mai jos, însă
acesta variază în func ție de fiecare individ în parte.strenghts weaknesses
opportunities threats

12Tabel 1.1Analizăși strategii SWOTpentruabsolvenții
Părți tari (aspecte pozitive
interioare care pot fi folosite
în planificarea carierei)
-experiența profesională;
-educația
-cunoștințe solide în
domeniul în care activăm;
-caracteristici personale
(auto-disciplina, rezistența la
stres, lucrul în condiții de
presiune, creativitate, optimism,
energie);
-contactele personale /
rețeaua de prieteni -cunoștințe;
-implicarea sau interacțiunea
cu diverse grupuri sau asociații
profesionale.Părți slabe (aspecte negative
interioare, pe care inten ționeazăa
le îmbunătăți)
-lipsa experienței profesionale;
-lipsa educației academice c a
urmare a alegerii nepotrivite a
studiilor de licen ță
-lipsa obiectivelor personale, a
autocunoașterii;
-abilități personale scăzute
(leadership, inter -relaționare,
comunicare, lucrul în echipă);
-abilități scăzute de căutarede
posturi sau locuri de muncă;
-caracteristici personale
negative(lipsa disciplinei, a
motivației, indecizie, timiditate,
emotivitate).
Oportunit ăți(condiții
externe pozitive, pe care le
potfolosi în propriul
avantaj)
-tendințe pozitive în
domeniu, ce vor duce la
crearea de n oi locuri de
muncă sau posturi
-oportunități ce pot fi
create prin creșterea nivelului
educației;
-domeniul în care studiză
are o dinamică avansată ce
necesită în mo d special
abilități și cunoștințe similare
cu ale pie ței muncii
-schimbări geo -politice,
polarizări economice;
-extinderea / creșterea
calitativă a rețel ei inter-
personale din care fac parte.Strategii Puncte forte –
Oportunit ății
-valorificarea experienței
profesionale acumulate prin
crearea unor noi locuri de muncă
corelate cu domeniul în care
studenții activează ;
-alinierea programelor de studii
universitare cu realită țiile de pe
piața muncii ;
-creșterea importanței educației
în procesul de inserție;
-utilizarea prietenilor,
cunoștiințelor ca surse de
informare despre oportunită țiile
pieței forței de muncă ;
– intensificarea legăturilor
tinerilor cu diverse asocia ții,
ONG-uri cu scopul de a dobândi
experiență.Strategii Puncte slabe –
Oportunități
-oferirea șansei la locuri de muncă
tinerilor absolven ți fără experiență
profesională;
-consilierea tin erilor în alegerea
cariereiprofesionale și în definirea
obiectivelor personale ;
-creșterea rețelei de cunoștiințe,
relațiia tinerilor pentru a
contrabalansa abilitățilescăzute de
căutare de locuri de muncă ale
absolvenților;
-prevenirea și eliminarea unor
comportamente negative prin
creșterea nivelului de educație .

13Temeri(condiții externe
negative, al căror efect îl
potprevedea/evita)
-tendințe negative în
domeniu, ce vor duce la
diminuarea locurilor de
muncă;
-concurența absolvenților/
colegilor de facultate;
-concurenți cu experiență,
abilități și cunoștințe
superioare;
-concurenți cu CV -uri mai
ample și impresionan te;
-obstacole întâlnite de -a
lungul carierei
-posibilități reduse de
avansare în domeniu,
concurența fiind acerbă;Strategii Puncte forte –
Amenințări
-stimularea ini țiativei
anteprenoriale în rândul tinerilor
care deja au dobandit experien ță
profesională ;
-valorificarea deplină a
experienței profesionale și
cunoștiințelor acumulate pentru a
face față concurenței ;
-crearea unui CV amplu prin
notarea tuturor experien țelor,
cunoștiințelor, abilitățiilor și
competen țelor de care dispun
absolvenții;
-utilizarea rela țiilor
profesionale dobândite pentru
răspunde concuren ței.Strategii Puncte slabe –
Amenințări
-atenuarea lipsei de experien ță
profesionlă prin participarea la
programe de voluntariat, stagii de
practică;
-alegerea corectă a carierei
pentru o bună pregătire a tinerilor
în domeniul în care doresc să
activeze și pentru oconfrunta re cât
mai bună a concuren ței;
-eliminarea caracteristicilor
personale negative ale
absolvenților prin educație și
dobândire de c unoștiințe și abilități
practice, ca principale avantaje
împotriva concuren ței.
Sursa: Prelucrare în urma cercetării realizate
1.4 Stagiile de pregă tire practică și voluntariat
Participarea timpurie a absolven țiilor la piața muncii poate să apară și înaintea finalizării
studiilor de licen ță,fie prin angaj area propriu -zisă a studen ților, fie prin stagii de pregătire
practică, programe de internship, voluntariat. Astfel de situa ții fac ilitează inser ția tinerilor după
finalizarea studiilor pe pia ța munc ii, reprezentând modalită ți de stimulare a angajatorilor în
educarea absolven ților. Tinerii care a u dobândit diferite experien țe în timpul studiilor au avantaj
competitiv fa ță de cei care nu au avut nici un fel de contact cu piața muncii.
Voluntariatul reprezintă o slujbă neplătită prin care po ți sa fi de ajutor mediului,
animalelor, comunită ții, obținând experiența necesară mai târziu în obținerea unei slujbe plătite.
Angajatorii sunt int eresați de persoanele care au fă cut voluntariat, deoarece acest lucru
demonstrează punctele de interes și ceea ce î i preocupă. Munca voluntară implică devotament,
interes și întelegere pentru problemele și nevoile altora, plasarea propriei persoane în cadrul
comunității.
Este greu pentru un tânăr absolvent sa realize zeun Curriculum vitae atunci câ nd acesta
nu are experien ță. Astfel este necesar pentru o persoană care caută prima slujbă să atenueze lipsa

14de experien ță și studiile incomplete și să accentuez e abilitățiile pe care le -a dobândit în alte
domenii: la școală, a casă sau în comunitatea în care locuie ște.Voluntariatul și stadiile de practică
pot să suplineascaă aceste lipsuri , îmbogățind imaginea CV -ului.Ceea ce lipse ște ca experiență
de muncă este completat de celelalte calită ți personale și asta va convinge ang ajatorul că ai
calitățile pe care le caută, cum ar fi creatvitatea, capacitate de a învăța repede lucruri noi și
încrederea care o poate avea în tine. ( Johnson Jr.)
Conform unui raport de cercetare realizat de Centrul de So ciologie Urbană și Regională –
pentru Friedrich -Ebert-Stiftung România (FES) se observă o accentuată diferen ță între generații
în ceea ce prive ște activitatea de voluntariat. Rate ridicate de participare la voluntariat în cardul
unor fir me din sectorul privat sub formă de internship s au practică universitară se înregistrează în
rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 -24 ani. Tinerii peste 25 d e ani se ocupă mai des cu
ajutorarea persoanelor cu nevoi speciale, membrilor vârstnici ai familiei .

15CAPITOLUL 2
STUDIU DE CAZ –SONDAJ PRIVIND PROCESUL DE INSER ȚIE A
ABSOLVENȚILOR FACULTĂȚII DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR DIN CRAIOVA PE PIAȚA MUNCII
2.1Obiectivele cercetării ș imetodologia de colectare a datelor
Obiectivele generale ale cercetării au fost:
cunoașterea gradului în care facultatea se implică în educarea, formarea și pregătirea
tinerilor pentru ocuparea unui loc de muncă imediat după absolvire ;
idendificarea atitudiniilor și percepților absolvenților legat de inser ția acestora pe pia ța
muncii;
determinarea gradului de inser ție a tinerilor absolvenți pe piața muncii ;
identificarea motivelor care duc la un nivel redus de angajare a absolven ților;
determinarea nivelului cuno ștințelor și aptitudinilor dobândi te de studenți în cei trei ani de
studii și gradul de utilitate al acestora la primul loc de muncă;
identificarea diferenței dintre ceea ce ar trebui să facă facultatea și ceea ce se î ntâmplă de
fapt,în realitate.
Cercetarea este bazată pe un chestionar aplicat pe un număr de 75 de ab solvenți ai
Facultății de Economie șiAdministrarea A facerilor din cadul Universită ții din Craiova.
Chestionarul este prezentat în cadul acestei lucrări, sub formă finală în ANEXA 1. Perioada de
colectare a datelor este 23 februarie 2 015-22 martie 2015.
Culegerea datelor s -a realizat online prin intermediul Google Forms, deoarece a facilitat
interacțiunea cu absolvenții Facultații de economie și administrarea afacerilor care, fie nu și -au
mai contiunat studiile, fie le -au terminat și lucrează în altă loca litate.Chestionarul a fost
distribuit prin email și pe site -uri de socializare.
Chestionarul cuprinde un număr 18 întrebări ,dintre care:
3 întreb ări închise, dihonotomice;
9 întreb ări cu r ăspuns unic, multihotomice;
2întreb ărifiltru;

163întreb ări cuscale de a titudini (scala lui OSGOOD) ;
1 întrebare mixtă.
Am evitat folosirea întrebărilor deschise , nestructurate, cu scopul de a ob ține o rată de
răspuns ridicată. Însă le -am utilizat în cadrul întrebărilor mixte pentru a identifica ideiile
responden ților, findu -mi necesare totodată pentru a demonstrara ipotezele cercetării.
2.2. Rezultatele cercetă rii
Studiuleste bazat pe dou ăipoteze principale pe care voi încerca să le demonstrez în
urma analizei răspunsurilor absolvenților.
Ipoteza 1 :Tinerii absolven ți nu își găsesc locuri de muncă din cauza lipsei de experiență.
Ipoteza 2: Absolven țiiFacultății de Economie ș i Administrarea Afacerilor doresc să se angajeze
în domeniul absolvit, refuzând ideea de reconversie profesională.
Profilulabsolvenților
Conform datelor prezentate în Figura 2.1, valoarea cea mai ridicată a răspunsurilor o
dețin tinerii cu vârsta cuprinsă în intervalul 21-23 de ani , care au absolvit facultatea recent, 40
din aceștia întrucît au fost cei mai receptivi la studiu,19 absolvenți au vârsta cuprinsă în
intervalul 23 -15 ani,12se încadrează în intervalul de 25 -28 ani, iarcei cu vârsta peste 28 de
anidoar4 responden ți,deoarece au fost mai greu de găsit și totodată mai puțin receptivi la
studiu.
Figura nr.2.1 Vârsta absolventilor
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Potrivit întrebării privind genul responden ților,56% din absolvenții care au răspuns
studiului sunt de gen feminin , și doar19% de gen masculin.
21-23 ani 23- 25 ani 25-28 ani peste 28 ani40
19
12
4

17Figura nr. 2.2 Genul responden ților
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Legat de nivelul de educație, 37% dintre tineri au absolvit studiile de licență ,59% au
absolvit și pe cele de master și doar 4% și -au contiuat studiile până la n ivel de doctorat .
Reiese de aici faptul că, interesul manifestat de absolven ți în privința continuării studiilor după
masterat este foarte scăzut, ace știa urmărind în primul rând obținerea un loc de muncă și
independen ță financiară, studiile ocupând un loc secundar după acest nivel. Ponderea mare a
absolvențiilor care au obtinut și diplomă de masterat poate fi argumentată pe baza flexibilității
programelor de masterat, care permite tinerilor să -și urmeze cursurile în paralel cu un loc de
muncă.
Figura nr. 2.3Nivelul de educație
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Opiniași situația absolvenților cu privire la inserția acestora pe piața muncii
După ce am identificat vârsta, genul și nivelul de educație a absolvenților, vom afla și
opinia acestora cu privire la procesul de integrare pe piața muncii după absolvirea studiilor
universitare.
feminin
75%masculin
25%Gen
doctorat
4%
licenta
37%masterat
59%Nivelul de educație

18Voi încerca în contiunare să analizez nivelul actual de angajare a responden ților. La
întrebarea Aveți un loc de muncă în prezent ?,o într ebare închisă, cu răspuns unic ,mai mult de
jumatate dintre absolvenți, respectiv 54%, au răspuns că au un loc de muncă în țară , un
procent destul de ridicat , din fericire ,însă32%,au spus c ănu au un loc de muncă și nici nu
primesc indemnizație de șomaj ,7% dintre aceștia lucrează în strainătate și doar7% au
propriul bussines.
Consider că aceste rezultate reflectă întocmai aspira țiile noastre. Foarte mulți absolvenți
se plâng de loc uri puține de muncă și prost plă tite, dar nici unul nu face nimic în această privin ță,
ci așteaptă să i se ofere ceva. Spre deosebire de tinerii din occident care urmează stdiile
economice pentru a deveni anteprenori, în Romania, tineri urmează facultatea de economie
pentru a deveni economi ști.Este o diferen ță enormă de gâ ndire. Nimeni nu ne va angaja ca
economiști după ce vom termina facultatea și poate niciodată. Iar noi ce vom face în privința
aceasta? Vom a ștepta că poate, poate norocul ne va surâde. Dar acel noroc va surâde pentru
foarte puțini. Și restul ce va face?
Cred cu tărie că dacă acel procent de 7% din anteprenorii români actuali din rândul
absolvenților ar crește, cu siguranță cei 32% din absolvenți care în prezent nu lucrează ar avea un
loc de muncă, iar cei 7% nu ar mai fi nevoi ți să plece în strainătate p entru a găsi un loc de
muncă. E greu să porne ști singur pe acest drum, dar nu imposibil. De exemplu, absolvenții cu
aspirații comune se pot asocia între ei pentru întemeierea unui start -up, pot beneficia de diferite
programe oferite de stat pentru finan țareși nu numai.
Există foarte multe posibilită ți de finanțare, pentru că, de obicei aceasta este problema
care poate i -ar putea împiedica să devină antprenori. Marius Ghenea enumeră o serie de surse
de finanțare pentru start -upuri: bussines angel, fonduri europene, bootstrapping, băncile,
cei 3P: părin ți, prieteni și alți proști, chiar și sursele personale . Deci posibilită ți există, însă
tinerilor din ziua de azi le lipse ște inițiativa și nimic nu se va îmbunătății dacă vor continua în
ritmul acesta.
Figuranr. 2.4 Nivelul de angajabilitate al responden ților
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
am propriul
business
7%am un loc de
muncă în
străinătate
7%
am un loc de
muncă în țară
54%nu lucrez și
nu primesc
indemnizați
e de șomaj
32%

19Procesul de inser ție a absolvenților este mult mai ușor pentru cei care au un minim de
experiență acumulat pe parcursul anilor de studii, totu și puțini sunt studenții care încearcă să
obțină acest avantaj competitiv pentru momentul angajării propriu -zise.
La întrebarea numărul 5 din chestionar: Ați lucrat în timpul anilor de studiu ?, aproape
jumătate din absolven ții chestionați, 47% , au confirmat faptul că nu au lucrat în timpul
studiilor , argumentând că au ales să se axeze p e studii, întrucât vor avea sufi cient timp după
absolvire să lucreze .17% au lucrat full time, ceea ce personal nu recomand pentru că facultatea
are totuși ro lul ei și consider că e mai important bagajul de cunoștiinte pe care îl acumulezi, decât
o diplomă , pe care oricum, cu pu țin interes și puțină ambiție toți o vor obține.
15% au ales joburi part -time pentru a corela mai bine cunștiințele teoretice obținute la
facultate și cele practice de la locul de muncă, lucru foarte bun, de și solicită puțin studenții și
foarte mul ți ajung fie să renunțe la job, fie la facultate, însă sunt numeroase cazuri în care
studenții au reușit să facă ambele lucruri destul de bine . Deci se poate dacă se vrea. 21% dintre
absolvențiau aplicat pentru programe de voluntariat așa cum se observă în Figura nr. 2.5.
Figura nr. 2.5 Ați lucrat în timpul anilor de studiu?
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Așacum menționam la întrebarea de mai sus, procesul de integrare a tinerilor absolvenți
pe piața muncii devine mai ușorpentru cei care încep viața activă din timpul studiilor. La
întrebarea :În cât timp v -ați găsit un loc de muncă după finalizarea studiilor de licenț ă?,17%
din absolvenți au beneficiat de aceasta facilitate întrucât erau deja integrați pe piața muncii la
momentul absolvirii , pentru28% obținerea unui loc de muncă s -a realizat în primele luni
după finalizarea studiilor de licen ță,20% dintre absolven ți s-au angajat dupa aproximativ 1
ande la absolvire și un procent destul de ridicat din nefericire, 35%, se află în prezent încă,în
căutarea unui job.
17%
47%15%21%
full-time
nu am lucrat
part-time
voluntariat

20Figura nr. 2.6 Durata de laabsolvire până laangajare
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Următoarea întrebare din chestionarul anexat: Ați întâmpinat dificultăți în procesul de
angajare ?Dacă DA, vă rugam sa men ționați de ce natură au fost ., este o întrebare mixtă,
oferind posibilitatea respondenților care au ales un răspuns afirmativ de a -și argumenta opțiunea.
Pentru mai mult de jumatate dintre absolvenți, 67%, procesul de angajare s -a realizat
fără dificultă ți, aceștia menționând că nu au întampinat nici un fel de obstacole sau cerin țe prea
mari din partea angajatorilor, dat fiind faptul că unii dintre absolven ți lucrau la momentul
absolvirii, iar ceilal ți și-au găsit un job la scurt timp după absolvire, a șa cum am văzut mai sus.
Însă un procent de 33%au menționat că au întâmpinat diferite obstacole la momentul
angajării .
Companiile angajatoare le solicitau un minimum de experien ța, toți respondenții care au
răspuns afrmativ la această întrebare afirmând acest lucru, ca fiind principa lul obstacol la
momentul angajării. Astfel,Ipoteza 1 :Tinerii absolven ți nu își găsesc locuri de muncă datorită
lipsei de experiență , enunțată la începutul acestui subcapitol estevalidată conform rezultatelor
analizei chestionarului.
Ipoteza 2 :Absolvenții facultății de economie și administrarea afacerilor doresc să se
angajeze în domeniul absolvit, refuzând ideea de reconversie profesională , nu este validată, în
urma analizei ră spunsurilor la întrebarea:Lucrați în domeniul în care ați studiat ? Dacă da, vă
rugăm să men ționați aria economică de încadrare a jobului dumneavoastră (marketing -vanzari,
management, contabilitate, finan țe-bănci,etc).54% dintre absolvenți nu lucrează în domeniul
absolvit , rezultă deci absolven ții au acceptat ideea de reconversie profesională pentru a ocupa un
post și nu s-au limitat doar la oportunită țiile ce le oferă specializarea absolvită. Situația este
favorabilă totu și pentru 46%dintre ace știa care și-au găsit un jo b în corela ție directă cu
nivelul acestora de pregă tire.Astfel printre domeniile în care ace știa activează, contabilitatea
se situează pe primul loc, urmează domeniul financiar -bancar, apoi cel comercial (vânzări), cel
de resurse umane, învătământul șimanagementul situându-se pe ultimele pozi ții.
17%
28%
20%35%eram angajat in primele luni
in primul an sunt in cautarea unui loc de munca

21.
Figuranr.2.7Lucrați în domeniul economic?
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Invaliditatea acestei ipoteze este demonstrată și în urma analizei următoarei întrebări: V-
ați gândit la reconversie profesională sau deja urmați cursurile unei alte facultăți/ cursuri de
calificare profesională )?
Absolven ții care au completat chestionarul au răspuns în proporție de 72% că lucrează
sau doresc să lucreze în domeniul economic, respingând ideea de reconversie profesională, și
un procent de 28% sunt mai deschi și către acest aspect , menționând că, fie deja urmează
cursurile unei alte facultă ți sau cursuri de calificare profesională, fie au absolvit altă facultate și
lucrează în alt domeniu decât cel economic.
Deși procentul este relativ mic în comparație cu cei care refuză această opțiune de
reconversie profesională, totu și 28% sunt dispuși să se reprofileze în alt domeniu, altul decât cel
economic, în speran ța obținerii unui loc de muncă. A șa cum am văzut la întrebarea de mai sus,
54% din responden ți nu lucrează în domeniul economic. Este normal să î și dorească să
lucreze ca economi ști, de exemplu, însă au acceptat și alte posturi , prin urmare au acceptat
ideea de reconversie prof esională.
Figura nr. 2.14 Op țiunea absolvenților privind reconversia profesională
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Așacum am prezentat la începutul capitolului, am introdus în chestionar și întrebări cu
scale deatitudini, respectiv Scala lui Osgood .Următoarea întrebare se încadrează în acest tip de
da
46%
nu
54%
72%28%nu, lucrez/doresc să lucrez în domeniul economic
am urmat/urmez cursurile altei facultăți, cursuri de calificare profesională

22întrebări: Cum evalua ți următoarele opțiuni și condiții de studiu din cardul stadiului de practică
efectuat în cardul facultă ții? ( Foarte slab 1, Foarte bun 5) . Aceasta a dat posibilitatea
respondentilor să evalueze opțiunileși condiții lede studiu din cardul stadiului de practică
efectuat în cardul facultă țiiîn funcție de gradul de satisfacere a acestora.
În tabelul nr. 2.1 au fost trecute opțiunile fiecărui student și apoi au fost calculate pe baza
mediei ponderate, scorurile înregistrate de fiecare obțiune și condiție de studiu, putând avea
astfel o viziune asupra eficienței stadiului de practică în opinia studenților care au beneficiat de
acest program în timpul facultății.
Tabelul nr. 2.1 Opțiuni și condiții de studiu din cardul stadi ului de practică efectuat în
cadrul facultă ții
Opțiuni și condiții
de studiuFoarte
bune
5Bune
4Satisfacatoare
3Slabe
2Foarte
slabe
1
a) Organizarea și
structura
programului de
practică9 22 24 14 6
b) Îndrumarea
oferităde personalul
didactic9 24 26 7 8
c) Interacțiunea cu
ceilalți studenți 20 27 21 4 3
d)Interacțiunea cu
personalul centrului
de practică15 25 22 10 3
e)Posibilită ți de
angajareîncardul
unității de practică8 7 14 20 26
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Sa=756114224322495 
75239=3,186
213,375241
75817226324495bS
76,375282
753142213274205
cS
52,375264
7531102223254155
dS

23346,275176
752612021437485
eS
205,35025.16
5346,252,376,3213,3186,3 globalS
Înurma scorurilor calculate, cele mai bune opțiuni și condiții de studiu din cadrul
stadiului de practică sunt prezentate în comtinuare în următoarea ordine:
Interacțiunea cu ceilalți studențieste op țiunea care a înregistrat cel mai mare scor,
respectiv 3,76, acesta fiind în opinia absolvenților opțiunea care s -a realizat în cele mai
bune condi ții în cardul parcticii realizate.
Studenții au interacționat foarte bine unii cu alții, în trucât la sfâr șitul perioadei stadiului de
practică, au avut de realizat un portofoliu de practică în care prezentau activitatea acestora pe
parcursul stadiului, ceea ce au înva țat, puteau de asemenea să ofere sugestii și recomandări în
privința îmbunătăți ri activită ții următorilor practicieni, proiect pentru realizarea căruia s -au
sprijinit reciproc.
Interacțiunea cu personalul centrului de practică reprezintă opțiunea care a înregistrat
următorul scor, respectiv 3,52 , fiind și aceasta o opțiune bună de m ăsurare a condițiilor
de practică.
Deși perioada de practică este foarte scurtă, personalul din cadrul centrului de practică încearcă
să integreze studenții în cultura oragnizațională a firmei, atât cât permite regulamentul
companiei, le p rezintă activita tea firmei, îi î nvață cum se realizează operațiunile care fac
obiectul de activitate al firmei precum și alte activități specifice domeniului economic. După cum
vedem în rezultatul scorului, studen ții au fost mulțumiți de interacțiunea acestora cu personal ul
centrului de practică.
Îndrumarea oferită de personalul didactic reprezintă o opțiune care a înregistrat un
scor mai scazut, în compara ție cu opțiunile prezentate mai sus, respectiv 3,213.
Studenți s-au așteptat să primească mai multe informații despre op țiunile centrelor de practică
disponibile de la personalul didactic care s -a ocupat de instruirea acestora, pentru a ști mai bine
în ce domeniu vor să ob țină cunoștiințe practice. Însă le -a fost oferită doar o listă cu mai multe
firme din diferit e domenii, dintre care trebuiau alese 3 op țiuni în ordinea importan ței acordate de
fiecare studen t. Consider că ar trebui oferit un minimum de informa ții despre activitatea pe care
vor urma să o realizeze în cadrul centrului de practică, înaintea manifestă rii opțiunii pentru un
anumit centru.
Organizarea și structura programului de practică este opțiunea care a înregistat un
scor de 3,186, un scor mic, deoarece unii dintre studen ți au fost nemulțumiți de faptul că

24a fost repartizat un numă r prea mare de s tudenți pe un centru de practică, trebuind să fie
un numar mai mare de centre raportat la numărul studen ților facultății .
De asemenea, pentru unii dintre studen ți programul de practică era de 6 -8 ore, în schimb pentru
alții de câteva ore, iar activitățiile pe care au trebuit să le realizeze nu aveau nici o legătură cu
domeniul economic.
Posibilită ți de angajare în cardul unității de practică .Această op țiune a înregistrat cel
mai mic scor, respectiv 2,346, fiind o op țiune foarte slabă în opinia respondenți lor.
Cred că, facultatea ar trebui să propună ca o pțiuni pentru centre de practică, firme care au
posibilitatea de angajare a unui numar de studenți, după terminarea stadiului de practică. Astfel,
motivația studenților ar fi mult mai mare, iar firmele ar putea să aleagă cei mai buni studenți în
domeniul respectiv.
Întrebarea :În ce masură a ți utilizat cunoștiintele și competențele acumulate pe parcursul
studiilor de licentă la primul loc de muncă ? (1 În foarte mică masură, 5 În foarte mare masură )
estede asemen ea o întrebare cu scală de atitudini ( Scala Osgood) care a oferit responden ților
posibilitatea de a exprima gradul în care au utilizat cuno științele dobândite în cadrul progamului
de studiu absolvit, la primul loc de muncă. În figura 2.10 sunt t recute opțiunile respondenților,
după care voi calcula pe baza mediei ponderate scorul gradului de utilizare a cunoștiințelor și
competențelor absolvenților la locul de muncă.
Figura nr. 2.10 Op țiunile respondenților privind gradul de utilizare a cunoșt iințelor
acumulate pe parcursul anilor de studiu
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
506,275188
7585124143172241S
La acestă întrebare, cei mai multi dintre respondenti, 24de absolvenți , au răspuns că au
utilizatîntr-o foarte mică măsurăcunoștiințele acumulate pe parcursul aniilor de studii, 17
1 2 3 4 525171411
8

25absolvențiau răspuns că au utlilizat ceea ce au dobândit la facultate în mică măsură ,14au
utilizatîntr-o măsură nesemnificativă ,12 responden țiau folosit cuno știintele și competențele
în mare masură și doar8 absolven țiau utilizatîn foarte mare masură ceea ce au învă țat la
facultate.
Scorul este de 2,506, deciabsolvenții au utilizat cunoștiintele și competențele
acumulate pe parcursul studiilor de licentă la primul loc de muncă într-o măsură
nesemnificativă , acest lucru impunând necesitatea facultă ților de a corela programele de studiu
cu cerințele pieței actuale a muncii, o piața aflată într -o dinamică permanentă, pentru a oferi o
pregătire mult mai bună absolven ților pentru mom entul activării acestora pe pia ța muncii.
Încadrul analizei chestionarului anexat am urmărit identificarea opiniei absolven ților și
cu privire la gradul în care faculatea formează astăzi, capacitatea de a aplica cele învă țate.
Aceștia au răspuns într -oproporție foarte mare, 81%,că facultatea formează capacitatea de a
pune în practică informa țiile dobândite de absolvenți, în mică măsură , studiile axându -se pe
teorie și nu pe practică, din nefericire ,12%din responden ți consideră că studenții dobândesc
capacitatea de a aplica cele învă țate la facultat eîn mare măsura, și 7%deloc.
Observăm că studen ții au o parere destul de negativă față de caracterul exclusiv teoretic
al cursurilor, care le limitează dorin țele de cunoaștere și de punere în aplicare a ceea ce înva ță.
Mediul universitar ar trebui să țină cont de aceste opinii ale studenților săi și să ia măsuri pentru
a răspunde cerin țelor pieței. Obiectivul acestora este de a -și vinde pro dusele ( absolven ții). Prin
menținerea unor forme de predare învec hite, fără aplicabilitate practică, nu vor reu și niciodată
acest obiectiv, întrucât pia ța evoluează în mod continuu, iar cerințele sunt tot mai mari și mai
diversificate.
Figura nr. 2.11 Facultatea formează, astăzi, capacitatea de a aplica cele învățate
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Următoarea întrebare: În cazul în care nu lucra ți, ati încercat să vă gasiți un loc de
muncă în ultimele 6 luni ?este o întrebare filtru, răspunzând doar tinerii care nu au un jo b în
7%12%
81%deloc in mare masura in mica masura

26prezent pentru a determina gradul de interes al acestora în privința ob ținerii unui loc de muncă.
Astfel,68% din respondenți au răspuns afirmativ ,iar32% negativ. Observăm din nou lipsa de
inițiativă a tinerilor în privința angajării acestora, care poate fi fondată fie pe renunțarea
absolvenților de a mai căuta un job datorită prea multor eșecuri cu care s -au confruntat, fie pe
confort ul oferit din partea părintilor sau a altor conjuncturi.
Figuranr.2.8Ați încercat să vă găsiți un loc de munc ă în ultimele luni?
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
În ceea ce prive ște sursele de informare la care au apelat respondenții studiului, 57%
dintre absolvenți au folosit ca sursă de informare pentru obținerea unui loc de muncă
internetul ,datorită accesibilită ții serviciilor care sunt oferite de anumite site -uri de angajare.
eJobs, Bestjobs, sunt site -uri care, prin completarea unui CV și a unor opțiuni legate de
jobul urmărit, trimit pe mail oferte de muncă în concordan ță cu cerințele angajatorilor și
experiența și aptitudinile persoanelor aflate în căutarea unui job. Dacă oferta este acceptată,
persoana disponibilă trimite CV -ul firmei care are postul vacant, urmând să fie contactată direct
de compania respectivă, în vederea sus ținerii unui interviu de angajare.
Acest gen de site -uri facilitează foarte mult contactul dintre angajatori și persoanele
aflate în căutarea unui loc de muncă, ac ționând ca un departament de r ecrutareși selecție a
personalului, însă din afara companiei.
Încontinuare ,23%dintre responden ți au recurs la ajutorul și informațiile venite din
partea familiei și a prietenilor, 14% au apelat direct la instituția în cadrul căreia doreau să
obțină un job,3%au apelat la serviciile unor agenții private de plasament și tot3% au cercetat
anumitepublicații (reviste, ziare, articole etc.) care con țineau anunțuri privind oferte de muncă.
da
68%nu
32%

27Figura nr. 2.9 Surse de informare
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Întrebarea: Cum considera ți calitatea informațiilor despre piața muncii ?este oîntrebare
cu scale de atitudini (scala lui Osgood) care vizează determinarea nivelul de calitate a
informațiilor despre cererea de forță de muncă, în opinia absolvenților.
Figura nr. 2.12 prezintă opțiunileresponden ților cu privire la acest aspect. Am notat cu 1
obțiunea ”de foarte slabă calitate” și cu 5 obțiunea ”foarte bune”. Voi calcula de ase menea scorul
alegerilor făcute de respondenți pentru a avea o imagine de ansamblu asupra nivelului de calitate
a informațiilor despre piața muncii perceput de aceștia.
Figura nr. 2.12 Calitatea informa țiilor despre piața muncii
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
48,275186
75713322836415S
Așa cum putem observa , scorul are valoarea de 2,48, deci informațiile despre piața
muncii sunt de slabă calitate , cu toate că trăim într -un secol al informatizării. Dar poate datorită
cantității prea mari de informații, calitatea acestora este una inferioară.
agentii private
de plasament
3%institutii
14%
internet
57%prieteni,
familie
23%publicatii
3%
foarte bune
(5)bune (4) satisfacatoare
(3)de slaba
calitate (2)de foarte
slaba calitate
(1)162833
7

28Studiul a vizat și identificarea nivelului de motivație a absolvenților cu privire la căutarea
unui loc de muncă. Î ntrebarea: Sunteți motivat în găsirea unui loc de munca ? Dacă DA, ce
anume vă motivează în căutarea unui job ?este o întrebare filtru, care permite respondenților, în
cazul în care răspunsul este afirmativ, să -și argumenteze răspunsul, putând alege o variantă de
răspuns de la următoarea întrebare adresată.
Astfel un procent foarte mare 86%dintre responden țisunt motiva țiîn găsirea unui loc
de muncă , pe când 14%dintre ace știași-au pierdut interesul, fiind dezamă giți de condiți ile
actuale ale pie ței muncii și de cerințele prea mari care li se i mpun lainterviurile de angajare .
Printremotivațiile care animă absolvenții în căutarea unui job, obținerea unui salariu
decent se situează pe prima pozi ție cu un procent de răspuns de 29%.Urmează posibilitatea
care o oferă companiile de a avansa în careieră, 25%dintre responden ți fiind motivați de acest
aspect, 23% doresc să ob ținădezvoltare personală la locul de muncă, prin dobândire de
aptitudini, cuno științe, deprinderi noi și doar 8%urmăresc să atingă un statut mai ridicat.
Figura nr. 2.13 Sunte țimotivat în găsirea unui loc de muncă?
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Consilierea profesională a devenit o necesitate pentru tineri în condi țiile în care alegerea
unei meserii este adesea asociată cu alegeri gre șite, abandon, anânare, descurajare. Astfel, o bună
consiliere și orientare profesională ar contribui la absorbția absolvenților pe piața fo rței de
muncă și reducerea eșecurilor în carierea profesională a acestora.
La întrebarea :Considera ți necesară consilierea profesională în vederea ob ținerii unui
loc de muncă în domeniul în care a ți studiat ?tinerii au raspuns că au nevoie de consiliere
profesională în propor ție mică, 24% din responden ți bifând opțiunea aceasta , 17% consideră
ca au nevoie mai mult decât consiliere profesională, și anume de mediere în alegerea unei
careiere și a unui loc de muncă și o propor ție de65% consideră că este suficient să fie
informațicu privire la oportunită țiile pieței .
86%14%danu

29Figura nr. 2.15 Opinia responden ților privind consilierea profesională
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
În finalul chestionarului am pus și o întrebare prin care am încercat să identific posibile
sugestii privind îmbunătă țirea procesului de integrare a absolvențior Fa cultății de Economie și
Administrarea Afacerilo r din Craiova.
În urma analizei răspunsurilor, 67%dintre responden ți consideră că facultatea ar trebui
să încheie parteneriate cu posibili angajatori , acest lucu contribuind la un grad ridicat de
inserție a absolvenților pe piața muncii. Consider că sunt studenți foarte buni care nu sunt
exploatați de nimeni. Așadar, dacă aceste parteneriate ar exista, atât studen ții cât și firmele
partenere ar avea do ar de câ știgat, dar și faculatea. Credibilitatea acesteia ar cre ște în rândul
tinerilorși tot mai mulți ar accesa programele acesteia de studii.
Mai mult, a șa cum am spus mai sus, dacă stagiile de practică s -ar realiza în cardul unor
firme cu poten țialde angajare, studen ții ar avea un beneficiu foarte mare ,iar procesul de
integrare pe pia ța muncii ar avea alte conotații ,7%dintre responden ți susținând această idee.
Inserția absolvenților pe piața muncii poate fi îmbunătă țită și prin sporirea interes ului
tinerilor față de mediul în care doresc să activeze, acest interes putându -se realiza prin
voluntariat în cardul unor firme, 25% dintre responden țiconsideră ca ar trebui încurajat
voluntariatul în rândul studen ților.Firmele sunt interesate de studenții cu inițiativă și nu vor
ezita să îi recompenseze pe acei studen ți care din liberă inițiativă le vor oferi toate resursele de
care dispun fără a a ștepta nici un fel de remunera ție pentru aceasta.
Unul dintre responden țiși-a exprimat opinia că ar trebui încurajat antreprenoriatul î n
rândul tinerilor studen ți, prin acordarea unor facilități, astef încât aceștia să își poată deschide
propriul business, iar colegii lor să primească locuri de muncă în cadrul acestor firme.
am nevoie de
consiliere în
domeniul
ocupațional
24%
am nevoie
de mediere
11%este suficient
să fiu
informat/ă
65%

30Figura nr. 2.16 Sugestii privind îmbunătă țirea procesului de integrare
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat
Observăm faptul că absolven ții sunt conștienți de decalajele ce se produc între pregătirea
acestorași cerințele pieței și speră că mediul universitar va reac ționa și va ț ine cont de
propunerile acestora privind îmbunătă țirea situației tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă.
2.3Recomandări și măsuri de îmbună tățire a șanselor absolvenților pe piața muncii
Calitatea învățământului superior are o influen ță deosebită asupra calității culturii, a
științei, a intelectului social , obiectivul acestuia fiind de a asigura un echilibru între absolven ții
săiși absolvenții formați în cadrul învățământului superior european. Totuși, trebuie menționat
faptul că, mediul univesitar nu poate realiza acest deziderat fără ajutorul venit din p artea
partenerilor sociali, autorită țiilor publice și agenților economici în proiectarea învățământului
superior, astfel încât să se reducă discrepanțele care pot apărea prin necorelarea fluxului de
absolvenți, formați cu cei necesari pe piața muncii.
Studenții ar trebui să -și formeze un bagaj solid de cunoștințe profesionale și să -și cultive
abilități personale, precum responsabilitatea, spontaneitatea, adaptabilitatea, inițiativă și spirit
managerial. Facultatea trebuie săcontribuie la dobândirea ace stor abilită ți prinorientare
profesională a acestora, formându -i spre o atitudine creatoare, critică și independentă, spre un
comportament permanent adaptat la situații noi .
Flexibilitatea și imprevizibilitatea pie ței muncii face ca discrepanța dintre c erere și ofertă
să fie din ce în ce mai mare. Astfel, este necesar ca f acultatea să pună accentul pe cultivarea
studenților cu capacitate de analiză și sinteză, capacitate de a empatiza cu mediul social, pe
abilitatea de negociator, pe competențe de bun mediator pentru managementul crizelor și
conflictelor și pe abilitatea de a percepe corect și de a exploata eficient tendințele sociale, politice
incurajarea
antreprenoriatu
lui, acordarea
unor facilitati
studentilor
1%încurajarea
voluntariatului
în rândul
studenților
25%
o legatură
stransă cu
centrele de
practică
7%parteneriate
ale facultății
cu posibili
angajatori
67%

31și economice. Această analiză realizată mai sus încearcă să pună în evidență interdependența
între ceea ce form ează mediul academic și solicitarea mediului socio -economic în care urmează
să se integreze absolventul. Facultatea, în urma unor astfel de monitorizări ale absolvenților săi,
poate să-și evalueze activitatea și să constate în ce măsură reușește să formeze competențele pe
care și le-a propus.
O analiză atentă asupra propunerilor studenților poate duce la îmbunătățirea activității
din facultate și implicit a rezultatelor acesteia. Pornind de la sugestiile acestora privind
asigurarea/facilitarea inserției tinerilor absolveți de învățământ superior pe piața muncii , am
conturat câteva recomandări pentru studen ți,pentru cadrele did actice universitare și pentru
facultăți, dar și pentru angajatori:
-recomandări care îi vizează pe studenți : implicarea în activit ăți de voluntariat, manifestarea
unui interes crescut pentru auto -dezvoltarea profesională, pentru participarea la seminarii și
conferințe, participarea activă la cursurile și seminariile din facultate, precum și la programele de
studiu din străinătate, im plicarea în cercetări științifice realizate la nivelul facultății , implicarea în
organizații studențești.
-recomandări pentru cadrele didactice universitare și facultăți : ocreștere a implică rii
facultății în problemele societății, existența unor contracte de colaborare cu firme/organizații
potențiale angajatoare ale absolvenților; o monitorizare permanentă a absolvenților, în vederea
stabilirii ofertelor educaționale pentru anii viitori, pentru realizarea unei corelări între oferta
universitară și cererea de pe piața muncii, realizarea unor cercuri pe diferite specializării pentru
discuții mai elaborate pentru studenții interesați ,existența unei cooperări internaționale cu alte
universități de profil din lume, în vederea realizării unor schimburi de experiență între pro fesori,
cercetători și studenți .
-recomandări pentru angajatori: organizarea unor stagii de practică pentru
studenții/masteranzii din anii terminali, organizarea în colaborare cu facultatea a unor seminarii,
conferințe pentru studenți, prezentarea unor oferte de muncă în cadrul facultăților, menținerea
unei legături permanente cu facultatea (anunțarea desfășurării unor târguri de slujbe, a locurilor
disponibile din interiorul instituției/organizației), implicarea studenților în cercetări realizate de
instituții/organizații angajatoare.
În prezent ,Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova, în
parteneriat cu alte 7 fa cultăți de economie din țară, a implementat proiectul SIMPRACT, cu
scopul de a îmbunătă ții procesul de tranziție a tinerilor de la școală la viața activă prin practică și
crearea de întreprinderi simulate. Acest proiect se desfa șoară în perioada 1 aprilie 2014 până la
30 noiembrie 2015. Prin intermediul proiectului SIMPRACT, 7000 de studen ți vor beneficia de:
servicii de consiliere și orientare profesională directă în cadrul ședințelor de consiliere și
orientare profesională individu aleși de grup organizate în universități, în cadrul unor
workshop -uriși în cadrul școlii de vară,

32servicii de consiliere șiorientare profesională în spa țiul virtual, prin utilizarea de
instrumente TIC și o aplicație SmartPhone,
oferirea de posibilită ți de a participa la activități ale întreprinderilor simulate la nivel
regional,na țional și european,
acordarea de premii în b ani pentru cele mai performante întreprinderi simulate,
oferirea posibilită ții de a efectua stagii de practică în întreprinderi reale de prestigiu,
interacționarea în cadrul workshop -urilor cu manageri și întreprinzători de succes,
participarea la târgu ri naționale și europene ale întreprinderilor simulate.
Prin implementarea proiectului SIMPRACT, se urmăre ște facilitarea și îmbunătățirea
accesului pe pia ța muncii pentru 7000 de studen ți, susț inerea dezvoltării spiritului anteprenorial
și inovator în rândul a minim 2250 de studenți, prin organizarea și implementarea de activități de
tip întreprindere simulată și îmbunătățirea inserției pe piața muncii a studenților prin intermediul
stagiilor de practică în firme reale. (https://sites.google.com/site/fseuvt/proiecte -cu-finantare-
europeana ).
Consider că, prin faptul că mediul universitar nu rămâne indiferent fa țade schimbările
pieței și cerințele tot mai exigente de la angajatori pentru prod usele sale –absolvenții–și
încearcă să se adapteze prin implementarea unor astfel de proiecte ca cel prezentat în rândurile
de mai sus ,acesta va aduc e o contribu ție import antă la bunăstarea întregii societă ți. Studenții vor
avea locuri de muncă și vor avea o pregătire pe măsura așteptărilor angajatorilor, angajatorii vor
avea personal pregătit , iar univesită ților li se vor î mbunătăți rezultatele și le va crește prestigiul ,
întrucâtpractica a dovedit că prestigiul universității este dat, în primul rând, de absolvenții săi.

33Concluzii
Actualul context economic a dus la o piață a muncii extrem de flexibilă și imprevizibilă.
Acest lucru a făcut ca discrepanța dintre cerere și ofertă să fie din ce în ce mai mare, ducând prin
urmare la o rată a șomajului în rândul tinerilor cu valori de 3 -4ori mai mari decât procentele
pentru alte categorii de vârstă ( 20,3% în 2014 pentru segmentul cuprins între 20 -24 ani).
Evoluția acestui indicator pentru segmentul tinerilor este cu atât mai important cu cât
capacitatea unei economii sănătoase de a crea locuri de muncă este demonstrată cel mai fidel
prin modul în care cre ște sau scade gradul de ocupare a populației tinere. Teoretic tinerii
reprezintă for ța de muncă cea mai ieftină de pe piață, deci segmentul cu cel mai mare poten țial
de ocupare a locurilor de muncă nou create. În practică însă, situ ația nu se prezintă a șa. Printre
cauzele șomajului în rândul tinerilor putem enumera:
Neconcordan ța dintre formarea inițială a tinerilor absolvenți și nevoile reale ale pieței .
Contextul econ omic de criză care afectează în pr oporție semnificativă tinerii (blocarea
posturilor pentru începători, concedieri prioritare în rândul absolven țior proaspăt angajați,
etc.)
Măsuri sociale cu efecte negative la nivel economic: cre șterea salariului minim pe
economie spre exemplu ,ar putea descuraja angajatorii să angajeze în mod legal tinerii
absolvenți, încurajând pe de altă parte ”munca la negru” .
Interesul scăzut al tinerilor pentru angajare, de cele mai multe ori căutarea unui loc de
muncă fiind determinată de i nsistențele familiei sau de presiunea anturajului și mai puțin
de o decizie personală și satisfacere profesională.
Pregătirea tinerilor contrar dorin țelor acestora, ca urmare a alegerii unui domeniu
nepotrivit aptitudin ilorși competențelor acestora.
Deșidezvoltarea internetului a facilitat accesul la o serie de informa ții de ordin practic
privind aplicarea pentru un loc de muncă, observăm totu și o nevoie crescută deinformare a
acestora privind disponibilită țiile de locuri de muncă existente pe piața mun cii, datorită calită ții
scăzute a informațiilor.De asemenea, absolvențiireclamă importan ța consilierii și orientării în
carieră, care îi ajută să-și găsească o ocupație în corela ție directă cu studiile absolvite și de -a
lungul carierei sale să învețe să -și dezvolte continuu competențele și să le valorifice pe parcursul
schimbărilor car e pot avea loc în traiectoria lor profesională.
Importanțarealizării unui plan în vederea găs irii unui loc de muncă adecvat, în
concordanță cu așteptările personale, cu pregătirea profesională, dar și cu contextul economic
local,nu este con știentizată de tinerii absolvenți.Consilierea și orientarea profesională are rolul
de a dezvolta cunoștințele și abilitățile necesare pentru gestionarea eficientă a carierei. Din
păcate,foarte multe universități nu întreprind acțiuni con crete de informare și sprijin a
studenților săi.
Consilierea tinerilor absolvenți poate fi realizată însă mult mai devreme, în momentul
alegerii carierii. P rofesia pe care aceștia și-o aleg este foarte importantă, în special în aceste

34condiții de criză economică, atunci când așteptările lor trebuie corelate cu ceea ce se întamplă pe
piața muncii. Dacă nu sunt consiliați și își aleg prost cariera, mulți absolvenți se pot trezi că nu
găsesc un loc de muncă sau că au un loc de muncă ce nu îi mulțumește.
Studenții trebuiepregătițiîn concordanță cu standardele naționale și internaționale, prin
dobândirea unuiansamblu de cunoștințe și capacități necesare integrării active și eficiente în
viața socială. Mediul academic trebuie să realizeze o orientare profesională a acestora și să -i
formeze spre o atitudine creatoare, critică și independentă, spre un comportament perman ent
adaptat la situații noi. Pentru realizarea acestui lucru se impune necesitatea unei flexibilită ți
academice care să permită adaptarea, în primul rând a mediului universitar, la schimbările vieții
socioeconomice.
Majoritatea absolvenților sunt nemulțu miți de modul în care i -a pregătit facultatea pentru
tranziția către piața muncii. Legătura dintre facultate și piața muncii este slabă, iar oportunitățile
de a învăța prin aplicarea cunoștințelor dobândite în situații concrete sunt rare. Stagiile de
pract ică se dovedesc a fi instrumente învechite, nefuncționale, aflate deseoriînafara
preocupărilor corpului didactic, dar și ale studenților. Aplicativitatea practică a cursurilor este
pusă sub semnul întrebării de cei mai mul ți dintre absolvenții chestionaț i.
Un absolvent poate avea cunoștinte teoretice considerabile însă, fără aplicabilitate
practică. Acest lucru îl face, cel puțin la încept de carieră , să-și găsească cu greutate un loc pe
piața muncii. În ultima vreme se vorbește tot mai mult despre faptu l că sistemul educațional din
România are numeroase lacune în adaptarea la nevoile pieței muncii. În momentul angajării,
tinerii absolvenți se confruntă cu situații pentru care nu au fost pregătiți în timpul facultății, deși
acest lucru ar fi trebuit să se întâmple.
Evoluția și cererea de pe piața muncii trebuie corelată cu multitudinea de specializări,
care a apărut în ultimi i douăzeci de ani, concomitent cu explozia numărului de studenți. Șansele
unei mobilități în carieră cresc foarte mult , cu cât deschiderea specializărilor este mai mare și
acestea oferă o pregătire pluridisciplinară .Integrarea pe p iața forței de muncă a absolvenților
trebuie sprijinită de m ediul universitar , printr-o bună formare a produselor sale care pot fi direct
angajabile șiimediat productiv e. Practica demonstrează că, la terminarea studiilor, tinerii sunt
puși în fața unor angajatori care au nevoie de rezultate imediate din partea lor.
Dezvoltarea economică precară a țării, sărăcia, salariile mici etc., care la rândul lor
alimentează migrația excesivă a forței de muncă peste hotare începută a fi percepută șidetinerii
absolvențidrept singura opțiune de menținere a unui trai decent, iar, uneori, și de supraviețuire
sunt factori care determină problemele cu care se confruntă în prezent tinerii absolven ți. Cu
toate că numărul de locuri de muncă destinate absolvenților de studii superioare este cel mai
scăzut din oferta de pe piața muncii, totu șidiploma de facultate ajută la obținerea unui loc de
muncă dec ent, fiind criteriu de selec ție la momentul angajării.
Pentru a îmbunătă ții situația produselor sale, i nstituțiile de învățământ superior au datoria
de afidin ce în ce mai conectate la mediul social și de a menține permanent legătura cu diverse
comunit ăți și organizații, care așteaptă absolvenți cu un grad de specializare ridicat. Odată cu
dezvoltarea învățământul superior , cresc și standardele pe care societatea le cere. Dezvoltarea

35societății este direct proporțională cu nivelul și performanțele obțin ute prin educația superioară.
De aceea, se impune creșterea interesului și a gradului de implicare în educație și a instituțiilor
din afara mediului universitar.
Consider că tinerii absolven ți ar trebui sa fie îndrumați mult mai mult către anteprenoriat.
Marea majoritate a profesorilor universitari au propriul business și constituie o sursă foare bună
de inspira ție pentru studenți, iar aceștora din urma le trebuie modele de urmat. Noi , tinerii avem
inițiativă, însă ne e teamă de riscuri. Ne-a fost indusă ide ea de la părin ții nostriică trebuie să fim
conduși și foarte puțini dintre noi se întreaptă în această direc ție. Deoarece cauza principală care
ne împiedică să ac ționăm este lipsa fondurilor, statul ar trebui sa acorde mai mult spriji n
inițiativelor de acest gen. În prezent, există anumite facilități acordate start -upurilor constituite
sub forma SRL -D-urilor, însă nu este suficient. Tinerii au nevoie pe langă finan țare si de
consultanță, care ar putea -o primi gratis de la profesori da că ar fi pu țin isteți.
Ca o concluzie finală, gradul de inser ție a absolvenților pe piața muncii este determinat
de următoarele variabile interdependente: institu ția de învățământ, statul, mediul de afaceri și
absolvenții însășii. Fără o colaborare efici entă între acestea, nu va exista dezvoltare economică,
șomajul își va menține procentele cu valori tot mai ridicate și forța de muncă calificată va migra
cătrețăricare să o valorifice.

36Bibliografie
1.Aparaschivei, L., Andrici, S.,
Buliga,M.-Planificarea carierei –Strategie Pentru Dezvoltare
Și Calitate 2. Barbu, C., Studiul Pie ței, Suport de
curs pentru studen ții anul II, Craiova, 2011
2. Barr, N. -Piețele forței de muncă și politica socială în Europa
centrală și de est
3. Boajă, D. -Piața muncii în Uniunea Europeană și exigențele
ocupării for ței de muncă în România, Teză de
doctorat, coordonator prof. Univ. Dr. Gheorghe
Pîrvu, Universitatea din Craiova, 2012
4.Cace, S.,Arpinte, D. ,Scoican, N.
A.-Economia socială în România : Două profiluri
regionale. Editura Expert, București, 2010
5.Condrea, P -Dinamica pie ței forței de muncă, Editura ”Gh.
Asahi”, Ia și, 2002
6.Ghenea, M. -Antreprenoriat : drumul de la idei c ătre oportunitãti
si succes în afaceri , Edtura Universul Juridic,
Bucuresti, 2011
7. Grosu, N. -Strategia carierei, Editura Expert, Bucure ști, 2004
8 Johnson Jr., R. -Cum să gase ști o slujbă (…bine plătită, fără stres,
fără șefi), Traducător Sanda, I., EdituraANTET XX
PRESS, Prahova
9.Korka, M. -Educație de calitate pentru piața muncii, Editura
Universitara, Bucuresti, 2009
10.Moraru, M. -Consilierea psihopedagogică, Editura OVIDUS
UNIVERSITY PRESS, Constan ța, 2013
11. Murărița, I.; Radu, C.; Ionașcu,
C. M.-Statistică : Teorie și aplicații rezolvate in Excel.
Iași : Pim, 2014, VI, 414 p. ; fig., tab., graf.,11 p.
12.Nistorescu, T., Meghi șan, Gh.,
Crăciun, L.-Marketing, Editura Universitaria, Craiova, 2012
13. Sandu D., Stoica C.A., Umbre ș
R.-Raport Friedrich Eberto Stiftung, Tineri în
România: griji, aspira ții, atitudini și stil de viață,

37Bucure ști, 2014
14.Șchipoiu Burlea, A., Bocean, C. -Economia muncii, Editura Universitaria, Craiova,
2005
15.Tomescu Dumitrescu, C. -Folosirea sondajului statistic în studii de marketing
: Teză de doctorat. / cond. șt. : prof. univ. dr. Nicolae
Vasilescu; . Craiova , 2005, 288 p. : tab., graf. color,
anexe.
16. Vitalia, I.L . -Consilierea carierei. Metode și tehnici moderne de
evaluare și intervenție, Editura UNIVERSITARIA,
Craiova, 2014
17. Voicu B., Tufiș C., Voicu M. -Dezvoltarea unui sistem operațional al calificărilor
din învățământul superior din România -DOCIS”,
Editor UECNCFPA, Bucuresti, 2010
18. **** -Raport Eurydice, Modernizarea învățământului
superior în Europa, Acces, reten ție și angajabilitate,
2014
19. **** -Job Acces, Tinerii și piața muncii, POSDRU,
2007-2013
20. **** http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice./docum
ents/key_data_series/134RO_HI.pdf ,consultat la data
de 02.03.2015
21. **** http://www.c -cultural.ro/traditii/monitor.pdf ,
consultat la data de 02.03.2015
22.**** https://www.ac ademia.edu/9296269/PLANIFICARE
A_CARIEREI_STRATEGIE_PENTRU_DEZVOLT
ARE_%C5%9EI_CALITATE , consultat la data de
14. 03.2015
23.**** http://bpuh.hyperion.ro/masa -rotunda-in-cadrul-
proiectului -modelling -the-new-europe-editia-a-ii-a/
,consultat la data de 17.03.2015
24. **** http://incomemagazine.ro/autori/cariereonline ,
consultat la data de 21.03.2015
25. **** http://uefiscdi.gov.ro/Upload/60d56441 -0ff7-4bf1-
9a6b-aebecb2f1646.pdf , consultat la data de

3821.03.2015
26. **** http://statistici.insse.ro/shop/ , consultat la data de
21.03.2015
27. **** https://sites.google.com/site/fseuvt/proiecte -cu-
finantare-europeana ,consultat la data de
25.03.2015
28.**** http://www.capital.ro/download?id=128915
,consultat la data de 25.03.2015
29.**** http://www.catalog -cursuri.ro/Articol –
Viitorul_suna_bine_26_dintre_companii_vor_sa_an
gajeze-Resursa-963.html ,consultat la da ta de
25.03.2015
30.**** http://www.mediafax.ro/social/ministerul -muncii-
romania-exemplu-de-buna-practica-in-ue-la-
integrarea -tinerilor-pe-piata-muncii-13267355 ,
consultat la data de 25.03.2015

39Anexa 1
Chestionar
În cadrul acestui chestionar aveți posibilitatea de a vă exprima opinia cu privire la inserția
absolvenților Facultă ții deEconomie și Admini strarea A facerilor, din cadrul Universită ții din
Craiova pe pia ța muncii din România. Vă rog să alege ți varianta de răspuns corespunzatoare
statutului dumneavoastră.
1. Vârsta dumneavoastră :
a) 21-23 ani
b) 23-25 ani
c) 25 –28 ani
d)peste 28 ani
2. Gen:
a) feninin
b) masculin
3. Nivelulde educațieabsolvit:
a) licent ă
b) masterat
c) doctorat
4. Aveți un loc de muncă î n prezent?
a) am un loc de muncă în țară
b) am un loc de muncă în străină tate
c)nu lucrez și nuprimescindemniza ție de șomaj
d) nu lucrez, dar primesc indemniza ție de șomaj
e) am propriul business
5. Ați lucrat în timpul anilor de studiu ?
a) part-time
b) full-time
c) voluntariat
d) nu am lucrat
6. În cât timp v-ați găsit un loc de muncă după finalizarea studiilor de licentă ?
a)eram deja angajat
b) înprimul an
c)în primele luni
d) sunt încăutarea unui job
7.Ați întâmpinat dificul tățiînprocesul de angajare ?
a) da
b) nu
DacăDA, vărugam sa me nționațide ce natură au fost:
…………………………………………… …………………………………………
8. Lucrațiîndomeniul încare ați studiat?
a) da
b) nu

40Dacă da, vă rugăm să men ționați aria economică de încadrare a jobului dumneavoastră
(marketing -vanzari, management, contabilitate, finan țe-bănci, etc) :
…………………………………………………………………………………………..
9. În cazul în care nu lucra ți, ati încercat să vă gasiți un loc de muncă în ultimele 6 luni ?
a) da
b) nu
10. La ce surse de informare a ți apelat/apelați pentru a vă gasi un loc de muncă ?
a) internet
b) prieteni, fam ilie
c) instituții
d) publica ții
e) agenții private de plasament
11. Cum evalua ți următoarele opțiuni și condiții de studiu din cardul stadiului de practică
efectuat î n cardul facultă ții?( Foarte slab 1, Foarte bun 5)
a) Organizarea și structura programului de practică
12345
b) Îndrumarea oferită de personalul didactic
12345
c) Interacțiunea cu ceilalți studenț i
12345
d)Interacțiunea cu p ersonalul centrului de practică
12345
e)Posibilități de angajar eîncardul unită ții de practică
12345
12. Înce masură a ți utilizat cunoșt iinteleși competen țele acumulate p e parcursul studiilor
de licentă la primul loc de muncă ?(1 În foarte mică masură, 5 În foarte mare masură )
12345
13. Considerați că facul tatea formează, astăzi, capacitatea de a aplica cele învățate?
a) în mare măsură
b) în mică măsură
c) deloc
14. Cum considera ți calitatea informațiilor despre piaț a muncii ?
a) de foarte slabă calitate
b) de slabă calitate
c) satisfacatoare
d) bune
e)foarte bune
15.Sunteți motivat în găsirea unui loc de munca?
a) da
b) nu
Daca DA, ce anume vă motivează în căutarea unui job?
a) obținerea unui salariu decent
b) atingerea unui statut social mai ridicat
c)șansa de a avansa în carieră
d) dobandirea de aptitudini, cuno științe, deprinderi noi

4116.V-ați gândit la reconversie profesională sau deja urmați cursurile unei alte facultăț i/
cursuri de calificare profesională )?
a) nu lucrez/doresc să lucrez î n domeniul economic
b) am urmat/urmez cursurile unei a lte facultăți, cursuri de calificare profesională .
17. Considera ți necesară consilierea profesională în vederea obținerii unui loc de muncă în
domeniul î n care ați studiat?
a) este su ficient să fiu informat /ă
b) am nevoie de consiliere î n domeniul ocupațional
c) am nevoie de mediere
18.Ceîmbunătățiri considerați că trebuie să se realizeze pentru a facilita inser ția
absolvenților pe piaț a muncii?
a) parteneriate ale fac ultății cu posibili angajatori
b) o legatură stransă cu centrele de practic ă
c)încurajarea voluntariatului în rândul studen ților
d) altele……………………………………………………………………………………….
Va multumesc!

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Specializarea: Economia Comer țului, Turismului și Serviciilor [628027] (ID: 628027)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Specializarea: Economia Comer țului, Turismului și Serviciilor [628027]

Copyright Notice

DFT computations successfully confirmed theanchimeric assistance proposed forexplaining thebase peak found inEI-MS [610262]

Introducere … … … … 3 [632308]

Food and Gastronomy for Sustainable Place [617828]

Capitolul 1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3… [604544]

Programul de studiu Informatică [624157]

ANEXA 1: Schema de conectare a componentelor robotului la Arduino 55 ANEXA 2: Diagrama robotului 56 ANEXA 3: Codul pentru Arduino //includere… [625470]

Copyright Notice

Similar Posts