Proiectare Complexă – Cultură [627846]

2017

Tincu Dorina

Proiectare Complexă – Cultură

[
​
​
CENTRU COMUNITAR
​
​
]

“
​
Pentru
a
pune
capăt
sărăciei
în
rândul
copiilor,
trebuie
să
existe
voin
ț
ă
politică
ș
i

investi
ț
ii.
Aceste
decizii
sunt
accesibile
tuturor
statelor,
atât
a
celor
bogate
cât
ș
i
a
celor

sărace.
Toate
ț
ările
au
datoria
de
a
satisface
nevoile
copiilor
ș
i
pentru
a
asigura
un
nivel
de

viată,
cu
ș
anse
egale
pentru
toată
lumea.
​
Atunci
când
oportunită
ț
ile
de
educare
a
copiilor

sunt
limitate
din
cauza
excluderii
sociale,
posibilită
ț
ile
de
a
ie
ș
i
din
această
situa
ț
ie
se

reduc.
​
“, spune CEO-ul Salva
ț
i Copiii, Andrés Conde.

Tincu Dorina

Centru comunitar

2

Cuprins

R
EZUMAT

1.
​
​
I
​
​
NTRODUCERE

1.1 C
OPII

IN

SITUA TII

DE

RISC

1.2 C
AUZELE

SI

EFECTELE

APARITIEI

FENOMENULUI

1.3 C
OPII

DIN

CAR TIERELE

SARACE
–
KUNCZ
,
TIMISOARA

2.

​
​
P
​
​
ROBLEMA

2.1 C
ARTIER

INSULAR
– K
UNCZ
, T
IMISOARA

2.1.1 S
ARACIA

2.1.2 A
BSENT A

UTILITATILOR

PUBLICE

2.1.3 L
IPSA

LOCURILOR

DE

MUNCA
–
POPULATIE

SOMERA

2.1.4 P
ROBLE MA

EDUCATIONALA

2.1.5 D
ISCRIMINAREA
–
POPULATIA

ROMA

3.
​
​
I
​
​
POTEZA

3.1 C
ASA

STRADA

3.2 C
ONEXIUNE
–
NIVEL

URBAN
|
COMUNITATE

3.3 D
EZVOLTARE

DURABILA

4.
​
​
O
​
​
BIECTIVE

4.1 C
UI

SE

ADRES EAZA
C
ASA
S
TRADA

5.
​
​
M
​
​
ETODOLOGIE

5.1 A
NALIZA

CART IER
K
UNCZ

5.1.1 A
NALIZA
A
MPLASAMENT

5.2 A
NALIZA
SWOT

5.3 P
IRAMIDA

LUI
M
ASLOW

5.4 S
ERVICII

IN

FOLOSUL

COMUNITATII
| J
OCUL
– F
RIEDRICH
F
ROBEL

5.5 S
TUDII

DE

CAZ

5.5.1 S
ATUL

DE

COPII
R
UDOLF
W
ALTER
, T
IMISOARA

5.5.2 S
TRUCT URI

MOBILE
:
MONTABILE
|
DEMONTABILE

6.
​
​
C
​
​
ONCLUZII

6.1 S
OLUTIE
– T
EMA

DE

PROIECTARE

7.
​
​
B
​
​
IBLIOGRAFIE

Tincu Dorina

Centru comunitar

3

REZUMAT

Zonele
suburbane
sunt
zonele
cele
mai
importante
pentru
dezvoltarea
viitoare
a

ora
ș
elor,
dar
tot
aici
este
atins
ș
i
cel
mai
înalt
nivel
de
sărăcie.
În
acest
fel,
dezvoltarea

ora
ș
elor
este
puternic
influen
ț
ată
de
sărăcie.
De
aceea
este
esen
ț
ială
elaborarea
de
strategii

urbane
durabile,
luând
în
considerare
factorul
determinant
ca
fiind
sărăcia.
Cartierele

suburbane
din
cele
mai
mari
capitale
ale
lumii
sunt
cele
mai
sărace,
ele
neav
ȃ
nd
destule
sau

uneori
deloc
spitale,
centre
culturale,
ș
coli,
grădini
ț
e,
parcuri,
fiind
deseori
comparate
cu

mahalale sau ghetoruri.

Această
lucrare
abordează
problemele
identificate
în
cartierul
Kuncz
din
Timi
ș
oara,

România,
ș
i
modul
în
care
aceste
probleme
afectează
urbanizarea
ora
ș
ului
ș
i
cum,
din
cauza

sărăciei
acest
cartier
reprezintă
sursa
numeroaselor
probleme.
​
Rapida
dezvoltare
a

Timi
ș
oarei
nu
s-a
extins
până
în
Kuncz,
unde
locuitorii
se
confruntă
cu
probleme
demne
de

începutul
secolului
al
XIX-lea.
Doar
vilele
care
au
început
să
răsară
pe
la
periferii
mai

schimbă ceva.

De-a
lungul
timpului,
cartierul
Kuncz
a
fost
perceput
de
restul
timi
ș
orenilor
ca
unul
rău

famat.
Era
asemuit
mai
de
grabă
cu
un
ghetou
ș
i
pu
ț
ini
au
fost
cei
care
au
trecut
numai
prin

vizită pe acolo. O altă prejudecată era legată de numărul mare de rromi.

Pornind
de
la
numeroasele
probleme
identificate
in
Kuncz
ș
i
analiz
ȃ
nd
categoriile
de

copii
cu
cel
mai
mare
grad
de
risc
ș
i
arhitectura
dedicat
ӑ
lor,
aceast
ӑ
lucrare
argumenteaz
ӑ

necesitatea
unei
proiect
ӑ
ri
diferen
ț
iate
pentru
copii
care
au
petrecut
o
perioad
ӑ
de
timp
in

strad
ӑ
fa
ț
ӑ
de
celelalte
categorii
de
copii.
Copii
care
locuiesc
sau
au
petrecut
o
perioad
ӑ
de

timp
în
strad
ӑ
sunt
o
categorie
aparte
de
copii,
datorit
ӑ
multitudinilor
de
probleme
cu
care

sunt nevoi
ț
i s
ӑ
se confrunte.

Lucrarea
analizeaza
contextul
arhitecturii
dedicate
acestei
categorii
de
copii
c
ȃ
t
si
a

comunit
ӑ
ț
ii
din
care
fac
parte,
at
ȃ
t
din
punct
de
vedere
psihologic
c
ȃ
t
ș
i
social.
Prin

propunerea
unei
arhitecturi
modulare,
dinamice
si
flexibile
care
se
poate
transforma
ș
i

modela
în
func
ț
ie
de
nevoile
fiec
ӑ
rui
copil
în
parte
acord
ӑ
m
o
aten
ț
ie
deosebit
ӑ
reabilit
ӑ
rii
ș
i

reintegr
ӑ
rii
sociale
a
copiilor
defavoriza
ț
i
proveni
ț
i
din
familii
de
romi.
Majoritatea
copiilor
din

cartier
sunt
de
etnie
rom
ӑ
,
fiind
deseori
exclu
ș
i
din
sociate
–
copii
str
ӑ
zii.
Aici
comunitatea,
în

special copii, î
ș
i petrec aproape toat
ӑ
ziua pe strad
ӑ
.

Absen
ț
a
centrelor
special
dedicate
acestei
categorii
de
copii
influen
ț
ează
apari
ț
ia
noilor

copii
ai
străzii.
Un
copil
care
a
trăit
mult
timp
pe
stradă
nu
poate
să
se
adapteze
într-un

centru
creat
după
propriile
noastre
principii.
Ei
nu
reu
ș
esc
să
se
adapteze
condi
ț
iilor
ș
i
ajung

din
nou
pe
stradă.
Din
această
cauza,
arhitectura
dedicată
acestei
categorii
de
copii
trebuie

să fie un loc mobil
ș
i flexibil, un loc unde ei trebuie să se simtă ca în stradă.

Ț
inând
cont
de
toate
elementele
enun
ț
ate
mai
sus,
adaptarea
unui
copil
într-un
mediu

nou,
cu
reguli
noi,
este
dificilă,
fiind
foarte
important
ca
el
să
se
simtă
acasă,
în
strad
ӑ
.

Experien
ț
ele
trăite
ș
i
percep
ț
ia
lor
asupra
vie
ț
ii
le
îngreunează
adaptarea
ș
i
integrarea
în

centrele
deja
existente.
Pentru
a
le
oferi
ș
ansa
reabilitării,
este
necesară
proiectarea

centrelor
dedicate
lor
ț
inând
cont
de
diferen
ț
ele
de
percep
ț
ie
ș
i
adaptarea
la
modul
de
via
ț
ă,

pentru
ca
transformarea
să
fie
treptată,
fără
a-i
cere
să
între
într-o
lume
complet
nouă,

diferită, în care ei se simt constrân
ș
i
ș
i nici măcar în siguran
ț
ă.

Tincu Dorina

Centru comunitar

4

#sărăcie, #Kuncz, #discriminare, #dezvoltare durabilă, #conexiune,

#încurajare, #varietate, #copii în stradă, #ghetou.

Fig. 1 – Kuncz, Timisoara, 2017

1. INTRODUCERE

Problema
sărăciei
ș
i
a
copiilor
afla
ț
i
în
situa
ț
ii
de
risc
este
o
problemă
globală
care

afectează
cu
precădere
țările
slab
dezvoltate
sau
în
curs
de
dezvoltare,
în
special
țările
din

Asia
ș
i
Africa.
Pentru
a
putea
solu
ț
iona
această
problemă
în
esen
ț
a
ei,
ș
i
nu
doar
să
găsim

solu
ț
ii
temporare,
este
necesară
o
viziune
globală
privind
drepturile,
rolul
ș
i
importanța

copilului în strategiile: urbanistice, economice, politice
ș
i arhitecturale viitoare. [3]

Majoritatea
centrelor
comuniste
dedicate
copiilor
în
situa
ț
ii
de
risc
s-au
adaptat

reformelor
realizate
după
1989,
ș
i
răspund
nevoilor
lor
actuale,
a
modului
în
care
percep

ace
ș
ti
copii
spa
ț
iul,
fie
că
vorbim
despre
copii
cu
părin
ț
i
pleca
ț
i
la
muncă
în
străinătate,
copii

din
familii
sărace
sau
copii
străzii.
În
ciuda
acestor
schimbări,
procentul
reabilitării
în
cazul

acestora
este
în
continuare
mic,
procentajul
fiind
mic
deoarece
aceste
schimbări
nu

corespund cu trăirile
ș
i percep
ț
iile copiilor. [3]

Copiii
străzii,
ca
fenomen
social
extins
la
scară
na
ț
ională,
este
legat
în
mod
direct
de

rata
sărăciei
din
diferitele
zone
ale
ț
ării.
Cauzele
care
determină
un
copil
să
ajungă
în
mediul

stradal
sunt
sărăcia,
violența
în
familie,
discriminarea
ș
i
fuga,
frica.
În
mod
firesc,
apar

întrebările:
De
ce
ș
i
cum
ajunge
un
copil
în
stradă?
Care
sunt
efectele
pe
care
mediul
stradal

le are asupra dezvoltării copilului? Care sunt cele mai eficiente metode de interven
ț
ie?

Multe
din
aceste
zone
marginalizate
pot
fi
segregate
(separate
de
restul
comunită
ț
ii).

Grani
ț
ele
dintre
comunitatea
segregată
ș
i
comunitatea
majoritară
pot
fi
grani
ț
e
naturale
(un

râu,
un
deal,
etc.),
grani
ț
e
construite
(un
zid,
un
gard,
etc.)
sau
pot
fi
simbolice
(locuitorii
unei

străzi
se
pot
considera
segrega
ț
i,
separa
ț
i
de
restul
comunită
ț
ii,
nu
există
interac
ț
iune
socială

între ei
ș
i vecini).

Tincu Dorina

Centru comunitar

5

1.1 Copii in situa
ț
ț
ii de risc – Copii străzii

Printre
cele
mai
controversate
probleme
ale
lumii
moderne
se
numără
problema

copiilor
din
mediile
sărace
(acele
ghetouri
sau
mahalale),
cunoscu
ț
i
sub
denumirea
de
copii

în
situa
ț
ii
de
risc
–
copii
str
ӑ
zii.
Copiii
reprezintă
cheia
ș
i
funda
ț
ia
genera
ț
iilor
viitoare,
având

grijă
de
copiii
perioadei
noastre,
totodată
oferim
o
ș
ansă
ș
i
viitorului
nostru
(Fig.
2).

Arhitectura,
urbanismul
ș
i
mediul
inconjurător
influen
ț
ează
percep
ț
ia
ș
i
dezvoltarea
copiilor,

problema
sărăciei
ș
i
a
excluziunii
sociale
cu
care
un
număr
semnificativ
de
copii,
din
mediul

urban
ș
i nu numai, se confruntă. [1]

Fig. 2 –
​
Copii in situa
ț
ii de risc, Rom
ȃ
nia – sursa online

Din
concluziile
unui
studiu
efectuat
de
“Salva
ț
i
Copiii”
în
1995,
reiese
cǎ
gradul
de

ș
colarizare
al
acestor
copii
este
deosebit
de
scǎzut,
cei
mai
mul
ț
i
fiind
analfabe
ț
i
sau
au

absolvit
unul,
maxim
doi
ani
de
ș
coalǎ.
Întrucât
este
cunoscut
faptul
cǎ,
fenomentul
“copiii

strǎzii”
este
rǎspândit
în
întreaga
lume,
at
ȃ
t
în
ț
ǎrile
sǎrace
cât
ș
i
in
ț
ǎrile
bogate
se
ridic
ӑ

întrebǎri
cu
privire
la
eradicarea
fenomenului.
Poate
fi
cu
adev
ӑ
rat
eradicat?
Care
este
cea

mai bun
ӑ
metodǎ de lucru cu copiii strǎzii?

În
materialele
de
specialitate
găsim
unele
opinii
potrivit
c
ӑ
rora
pentru
a
lucra
eficient
cu

copiii
străzii,
speciali
ș
tii
trebuie
sǎ
se
ocupe
de
ace
ș
tia
în
mediul
lor,
adică
pe
stradǎ.
Copiii

str
ӑ
zii
trebuie
sǎ
fie
sprijini
ț
i
să
înve
ț
e
cum
să
se
descurce
mai
bine
pe
strad
ӑ
iar
lucrǎtorii

stradali
trebuie
să
le
prezinte
toate
oportunită
ț
ile
lăsându-i
pe
ei
să
aleagă
ce
este
mai
bine

pentru
ei.
Se
preconizeaz
ӑ
că
astfel,
copiii
ș
i
tinerii
străzii
î
ș
i
vor
asuma
responsabilitatea

alegerilor lor
ș
i astfel vor avea
ș
anse reale de integrare socială.

Tincu Dorina

Centru comunitar

6

1.2 Cauzele
​
​
ș
ș
​
​
i efectele apariției fenomenului “copii străzii”

Cauze generale
​
:

Probabil
că
cea
mai
importantă
cauza
este
​
sărăcia
(Fig.
3)
care
s-a
răspândit
sim
ț
itor

în
rândul
popula
ț
iei,
pe
fondul
cre
ș
terii
infla
ț
iei,
a
diminuării
puterii
de
cumpărare
a
popula
ț
iei,

a
cre
ș
terii
numărului
ș
omerilor,
toate
acestea
având
un
impact
maxim
în
rândurile
familiilor
cu

mai
mul
ț
i
copii.
Există
familii
care,
pentru
a
supravie
ț
ui
î
ș
i
trimit
copiii
la
cer
ș
it.
În
ora
ș
ele
mari

ș
i dezvoltate aceste scene sunt des întâlnite.

Fig. 3 –
​
Copii in situa
ț
ii de risc din familii s
ӑ
race, România

Sărăcia
​
(Teclici,
1995,
p.
46):
majoritatea
copiilor
străzii
provin
din
familii
numeroase,

fără
venituri
(părin
ț
ii
nu
au
locuri
de
muncă),
trăind
într-o
stare
de
sărăcie
extremă.
Ei
nu
au

locuin
ț
ӑ
[4].
Această
stare
de
sărăcie
determină
părin
ț
ii,
cel
mai
adesea,
să-
ș
i
trimită
copii
la

muncă
pentru
a
completa
veniturile.
Reformele
sociale
aplicate
pentru
combaterea
sărăciei

au
de
multe
ori
efecte
negative:
„
​
cresterea
infla
ț
iei
ș
i
diminuarea
puterii
de
cumpărare
a

popula
ț
iei,
cre
ș
terea
rapidă
a
numărului
de
ș
omeri
–
efecte
dăunătoare
de
cele
mai
multe
ori

pentru familiile cu mai mul
ț
i copii.
​
” (Unicef, 2000, p. 17). [9]

Urbanizarea
​
(Teclici,
1995,
p.41):
este
o
cauza
importantă
a
acestui
fenomen.

Dezvoltarea
industriei,
migra
ț
ia
popula
ț
iei
dinspre
rural
spre
urban
au
dus
la
dezvoltarea

periferiilor,
la
dezorganizare
socială,
la
degradarea
familiei
tradi
ț
ionale
(prin
neadaptare)
care

a
avut
drept
efecte:
separarea,
copii
abandona
ț
i,
copii
alunga
ț
i
în
stradă.
„
​
Urbanizarea

excesiva
a
dus
la
polarizarea
familiilor,
atât
sub
aspect
pecuniar
cât
ș
i
comportamental.

Unele
au
transformat
copilul
într-un
ostatic,
situându-l
în
centrul
preocupărilor
familiale,

investindu-l
cu
un
rol
exagerat.
Altele,
plasându-l
la
antipod,
l-au
abuzat
activ
ș
i
pasiv,
l-au

scăpat de sub control, împingându-l la marginea societ
ӑ
ț
ii.
​
” [4]

Urbanizarea
a
accentuat
ș
i
sărăcia,
acum
întâlnind
în
ora
ș
e
două
categorii:
oameni

foarte
boga
ț
i
ș
i
oameni
foarte
săraci,
fără
locuin
ț
e,
fără
locuri
de
muncă,
familii
cu
foarte
mul
ț
i

copii nevoi
ț
i să cer
ș
ească pentru a-
ș
i asigura nevoile minime de subzisten
ț
ă.

Tincu Dorina

Centru comunitar

7

Familii
dezorganizate
​
​
(Fig.
4)
(Teclici,
1995,
p.
49):
familia
este
cea
care
ar
trebui
să

asigure
protec
ț
ie
ș
i
să
socializeze
în
primul
rând
cu
copilul.
Familia
cu
probleme,
însă,

con
ț
ine
cele
mai
multe
cauze
care
duc
la
apari
ț
ia
tulburărilor
de
comportament
în
rândul

copiilor.
Cei
mai
mul
ț
i
copii
ai
străzii
provin
din
familii
dezorganizate,
numeroase,
în
care

părin
ț
ii sunt separa
ț
i, deceda
ț
i
ș
i în care este prezen
ț
a unui părinte vitreg. [4]

În
cele
mai
multe
cazuri,
pe
fondul
consumului
de
alcool,
minorilor
li
se
aplică
rele

tratamente,
ceea
ce-i
determină
pe
ace
ș
tia
să
prefere
via
ț
a
în
stradă,
deoarece
„strada
nu

respinge
niciodată
copii,
ea
este
mereu
mândră
de
ei
ș
i
rămâne
cea
mai
bună
prietenă”,

afirmă
un
veteran
al
străzii
(Teclici,
1995,
p.
58)
[4].
În
cadrul
acestor
familii,
sărăcia
ș
i

violen
ț
a
sunt
un
mod
de
via
ț
ă.
Lipsa
unui
mediu
familial
sănătos
generează
condi
ț
iile
de

manifestare
a
vulnerabilită
ț
ii
sociale.
În
cazul
copiilor
străzii
se
manifestă
preponderent

„
​
vulnerabilitatea
tradi
ț
ională
în
care
individul
ac
ț
ionează
în
virtutea
obi
ș
nuin
ț
ei
sau
starea
de

pasivitate socială se transmite din cauza influen
ț
ei mediului
​
”. (Cojocaru, 2003, p. 525) [10].

Fig. 4 –
​
Copii in situa
ț
ii de risc din familii s
ӑ
race – dezorganizate, România

“
​
Pus
să
aleagă
între
familie
ș
i
stradă
sau
între
ș
coală
ș
i
banda
de
cartier,
copilul,
încă

vulnerabil,
încă
lipsit
de
norme
sigure
ș
i
de
un
ata
ș
ament
familial
normal,
alege
ceea
ce
este

mai
atractiv
ș
i
mai
comod
–
strada
ș
i
grupul
de
întâlnire.
Copilul
î
ș
i
dezvoltă
alte
reprezentări

sociale
ș
i
î
ș
i
construie
ș
te
o
altă
identitate
decât
cea
oferită
de
familie,
ș
coală
ș
i

micro-societate.
​
” (Miftode, 2002, p. 150) [8].

“
​
Lumea
străzii
este
pentru
copiii
străzii
ca
o
lamă
de
cu
ț
it
cu
două
tăi
ș
uri.
Pe
de
o
parte,

este
plină
de
seduc
ț
ii,
atrăgând
copiii
cu
totala
sa
libertate,
cu
bogă
ț
ia
situa
ț
ionala,
cu

numeroase
ocazii
de
a-
ș
i
experimenta
spiritul
de
ini
ț
iativă
ș
i
creativitatea.
Cealaltă
fa
ț
ă
a
lumii

străzii
o
reprezintă
pericolele
sale,
violen
ț
a,
lipsă
de
perspectivă
ș
i
angoasele.
​
”
(Teclici,
1995,

p. 59) [4].

“
​
Orice
educație
este
autoeducație,
iar
noi,
ca
dascăli
și
educatori,
creăm
de
fapt
doar

contextul
în
care
copilul
se
autoeducă.
Trebuie
să
realizăm
contextul
optim,
pentru
ca,
prin

noi,
copilul
să
se
educe
singur,
așa
cum
trebuie
să
se
educe
el
prin
propriul
său
destin

lăuntric.
​
”
Rudolf
Steiner
(1861-1925)
–
un
strămo
ș
al
teoriilor
legate
de
mi
ș
carea
în

învă
ț
ământ
ș
i
lansatorul
mai
multor
idei
filozofice
legate
de
copii
ș
i
educa
ț
ie,
preluate
la

începutul anilor 1900.

Tincu Dorina

Centru comunitar

8

1.3 Copii din cartierele s
​
​
ă
​
​
race – Kuncz, Timi
​
​
ș
ș
​
​
oara
​
​
(Fig. 5)

Fig. 5 – Copii în Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

Majoritatea
zonelor
suburbane
ale
marilor
ora
ș
e
sunt
problematice
din
cauza
sărăciei.

Multe
cartiere
din
Timi
ș
oara
se
confruntă
cu
diverse
probleme
de
infrastructur
ӑ
,
facilită
ț
i

sociale
ș
i
sărăcie.
Unul
dintre
cele
mai
problematice
cartiere
Timi
ș
orene
este
cartierul
Kuncz,

amplasat
în
partea
de
sud-vest
a
ora
ș
ului.
Cartierul
a
fost
numit
după
proprietarul
fabricii
de

cărămidă
din
această
zonă,
Joseph
Kuncz,
evolu
ț
ia
cartierului
fiind
strâns
legată
de
existen
ț
a

ș
i
func
ț
ionarea
acesteia.
Primele
case
din
acest
cartier
au
fost
realizate
în
1920,
fiind

destinate muncitorilor acestei fabrici.

Locuitorii
cartierului
s-au
confruntat
cu
o
criză
majoră
datorită
schimbărilor
industriale
ș
i

economice
imediat
după
revolu
ț
ie,
ș
i
cu
închiderea
fabricii
de
cărămidă.
Majoritatea

popula
ț
iei
fiind
angajată
în
fabrică,
după
închiderea
ei,
ace
ș
tia
au
rămas
fără
locuri
de
muncă

ș
i
fără
posibilitatea
de
a
se
între
ț
ine.
Din
această
cauz
ӑ
valoarea
terenului
a
scăzut

considerabil,
atrăgând
migrarea
popula
ț
iei
sărace.
Astfel,
cartierul
Kuncz
ș
i-a
păstrat
ș
i
în

prezent
caracteristicile
ini
ț
iale,
rămânând
o
insulă
rurală
în
interiorul
unui
ansamblu
urban,

putând fi definit ca
ș
i o “mahala” sau “ghetou”.

Principalul
scop
al
proiectului
a
fost
identificarea
principalelor
probleme
ale
cartierului,

din
dorin
ț
a
de
a
găsi
solu
ț
ii
cât
mai
bune
în
vederea
îmbunătă
ț
irii
calită
ț
ii
vie
ț
ii
locuitorilor.

Aproximativ
51%
din
locuitori
sunt
copii,
jumătate
dintre
ace
ș
tia
urmând
cursuri
ș
colare
iar

cealalaltă jumătate au abandonat
ș
coala.

Un
număr
semnificativ
de
copii
nu
au
acces
la
educa
ț
ie,
iar
încercarea
de
a
găsi
solu
ț
ii

la
această
problemă
trebuie
să
ia
în
calcul
factori
urbanistici,
precum:
lipsa
mijloacelor
de

transport
care
să
îi
ducă
ș
i
să
îi
aducă
pe
copii
de
la
ș
coală,
lipsa
ș
colilor
ș
i
a
grădini
ț
elor,
sau

a
centrelor
de
tip
“after-school”.
Analizând
situa
ț
ia
copiilor
din
cartierul
Kuncz
din
punct
de

vedere
al
condi
ț
iilor
de
via
ț
ă
ș
i
al
accesului
la
educa
ț
ie,
putem
cu
siguran
ț
ă
să
îi
includem
în

categoria
copiilor
afla
ț
i
în
situa
ț
ii
de
risc,
de
ș
i
păstrează
permanent
legătură
cu
familiile
lor
ș
i

nu
sunt
lua
ț
i
în
eviden
ț
a
asisten
ț
ilor
sociali.
Sărăcia,
condi
ț
iile
de
via
ț
ă,
abandonul
ș
colar
ș
i

faptul
că
î
ș
i
petrec
majoritatea
timpului
pe
stradă
îi
include
în
categoria
copiilor
afla
ț
i
în
situa
ț
ii

de risc – copii străzii. [1]

Tincu Dorina

Centru comunitar

9

2. PROBLEMA

Fig. 6 – Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

2.1 Cartier Insular – Ghetou | Mahala
​
​
(Fig. 6)

Carcateristica
de
cartier
insular
este
dat
ӑ
de
faptul
că
oamenii
de
aici
trăiesc
într-o

altfel
de
lume,
o
lume
marginalizată
de
limite
clare
fizice
dar
ș
i
de
discriminare.
La
nivelul

ora
ș
ului
este
un
cartier
în
care
locuie
ș
te
o
popula
ț
ie
de
o
anumită
rasă,
ca
urmare
a
unei

politici
de
discriminare
–
ghetou.
Majoritatea
ghetourilor
sunt
localizate
în
spa
ț
iile
periferice
ș
i

adună laolaltă o popula
ț
ie de romi.

Locuitorii
unui
ghetou
sunt
constrân
ș
i
să
trăiască
în
astfel
de
spa
ț
ii
din
cauzei
lipsei

veniturilor,
în
special,
dar
ș
i
a
lipsei
educa
ț
iei
sau
a
pregătirii
profesionale.
Lipsurile
de
acest

fel
îi
exclud
pe
indivizi
de
la
participarea
socială
ș
i
îi
impiedică
să
acceadă
către
zone
urbane

cu locuin
ț
e bune.

Spa
ț
iul
urban
reprezentat
de
ghetou
este
văzut
de
către
majoritatea
popula
ț
iei
ca
fiind

o
zonă
diferită,
cu
locuitori
considera
ț
i
inferiori.
Astfel
de
locuri
apar
pe
hăr
ț
ile
mentale
ale

popula
ț
iei
majoritare
ca
fiind
spa
ț
ii
urbane
“rău-famate”,
ceea
ce
se
întâmplă
ș
i
în
Kuncz.
În

acestea, locuiesc cei mai mul
ț
i dintre marginaliza
ț
i.

Distribu
ț
ia
spatială
a
popula
ț
iei
în
func
ț
ie
de
educa
ț
ie,
ș
omaj,
persoane
necalificate
sau

casnice
ș
i
între
ț
inute
de
stat
a
arătat
ș
i
că,
în
zona
Kuncz
–
cartier
perceput
a
fi
sărac
datorită

caracterului insular
ș
i marginalizat de restul comunit
ӑ
ț
iilor – apar grave probleme sociale.

Veniturile
mici
ș
i
sărăcia
sunt
considerate,
cu
pu
ț
ine
excep
ț
ii,
carcateristici
ale
unui

ghetou
sau
mahala.
Condi
ț
iile
dintr-o
astfel
de
zonă
prezintă
bariere
psihice
ș
i
sociale
pentru

a
permite
evolu
ț
ia
ș
i
dezvoltarea
locuitorilor
săi.
De
cele
mai
multe
ori
sunt
considerate

nesigure
ș
i periculoase (ceea ce se întâmplă
ș
i în Kuncz).

În
zilele
noastre
cuvântul
“mahala”
sau
“ghetou”
nu
se
mai
folosesc
aproape
deloc.

UN-Habitant consideră mahalaua foarte greu de definit, datorită unor caracteristici precum:

Tincu Dorina

Centru comunitar

10

– sunt prea complexe pentru a fi definite
ț
inând cont de un anumit parametru;

–
ceea
ce
este
definit
ca
o
mahala
într-un
anume
ora
ș
,
nu
va
fi
regăsit
în
alt
ora
ș
din
altă
ț
ar
ӑ

sub aexact aceea
ș
i formă;

–
o
caracteristică
a
mahalalelor
este
continua
schimbare
ș
i
dinamismul
cu
care
î
ș
i
schimbă

înfă
ț
i
ș
area;

–
caracteristica
principală
a
dimensiunilor
unei
mahalale
este
vulnerabilitatea
la
schimbare
ș
i

la agregare.

Tot
UN-Habitant
ridic
ӑ
problema
cuantificării
problemelor
unei
mahalale
ș
i
problematica

acestui
fapt
din
cauza
lipsei
unei
defini
ț
ii
general
acceptate.
Mahalaua
a
fost
denumită

generic
că
ș
i:
“
​
o
a
ș
ezare
unde
locuitorii
au
locuin
ț
e
inadecvate
ș
i
minimul
de
utilită
ț
i.
O

mahala
adeseori
nu
este
recunoscută,
de
autorită
ț
i,
ca
ș
i
parte
integrantă
din
ora
ș
.
​
”
[6].
Dar

defini
ț
ii
găsim
ș
i
în
multe
documente
oficiale
precum
în
Cities
Alliance
Action
Plan:

“
​
Mahalalele
sunt
păr
ț
i
neglijate
ale
ora
ș
ului,
unde
locuin
ț
ele
ș
i
condi
ț
iile
de
via
ț
ă
sun

îngrozitor
de
sărăcăcioase.
Mahalalele
variază
între
zone
mizere
ș
i
foarte
dens
construite
în

zonele
centrale
ale
ora
ș
ului,
până
la
a
ș
ezări
spontane
fără
recunoa
ș
tere
legală
ș
i
care
se

întind la marginea ora
ș
ului.
​
” [11]

De-a
lungul
vizitelor
în
Kuncz,
mă
întrebam
dacă
lumea
din
exterior
se
interesează
de

natura
mahalalei.
Va
fi
o
mahala
sau
un
ghetou
deschis
din
care
locuitorii
vor
putea
ie
ș
i
ș
i
în

care
omenii
din
exterior
vor
putea
intra
în
timpul
zilei?
Sau
poate
contactul
dintre
cele
două

popula
ț
ii va fi limitat? Sau va fi un ghetou închis ermetic, izolat complet de lumea exterioară?

Periferia
–
mahalaua
Kuncz
–
(Fig.
7)
are
deseori
o
imagine
apocaliptică,
văzut
ӑ
ca
un

non-spa
ț
iu
de
oamenii
din
exterior,
dar
fiind
locuit
intens
de
oamenii
ei,
ce
devin
tocmai
din

acest
ӑ
pricină
exterioriza
ț
i
ș
i
discrimina
ț
i.
Traiul
în
mahala
creează
o
cultură
de
cartier
ce
îi

ajută
să
se
afirme
într-o
lume
dură,
exterioară.
Din
această
cauză
se
simt
discrimina
ț
i
în

lumea
exterioară
mahalalei,
încercând
să
î
ș
i
construiască
o
nouă
via
ț
ă,
una
“adev
ӑ
rat
ӑ
”,

“reală”,
plină
de
primejdii
în
acel
spa
ț
iu
predilect
al
întâmplării,
al
imprevizibilului,
care
este

strada.
Pentru
oamenii
din
Kuncz,
strada
este
întotdeauna
mai
importantă
decât
locuin
ț
a,
iar

mahalaua-cartier se constituie ca un spa
ț
iu alternativ asumat.

Ideea
este
totodată
materializată
ș
i
marcată
arhitectural
prin
“ziduri”,
grani
ț
e
brutale

între
lumi
ș
i
între
societă
ț
i-culturi.
Spa
ț
iul
mahalalei/ghetoului
trebuie
transformat
într-un
ora
ș

în
ora
ș
marcând
strâmtoarea
paradigmatic
ӑ
definită
în
termenii
de
“aici”
ș
i
“acolo”/”dincolo”,

simbolizând
“violen
ț
a”
locuitorilor
între
ziduri
ș
i
a
celor
de
dincolo
de
ziduri.
Dar
în
acest

cartier
al
ora
ș
ului
solu
ț
ia
este
ascunsă
ș
i
dificilă.
E
un
loc
ce
probabil
se
autoexclude,
fiind

asemenea unei haine întoarse pe dos.

Ghetoul
oferă
comunită
ț
ii
ș
ansa
de
a
se
auto-izola
ș
i
de
a-
ș
i
păstra
anonimatul

misterios,
dar
ș
i
periculos
în
acela
ș
i
timp.
Acest
ghetou
tinde
să
devină
o
enclav
ӑ
cu
un

impact
major
în
mentalul
colectiv.
Totodată,
ghetourile
devin
ș
i
vor
rămâne
pattern-uri

arhitecturale
conotate
negativ,
considerate
modele
de
evitat
în
construc
ț
ia
urbană,
nedemne

de idealul “ora
ș
ului deschis”.

În
total,
cartierul
“mahala”
adăposte
ș
te
764
de
familii
tot
timpul,
adică
undeva
la
peste

jumătate
români
ș
i
jumătate
romi,
de
la
copii
la
pensionari.
La
acestea
se
adaugă
alte

persoane care vin doar vara aici.

Tincu Dorina

Centru comunitar

11

Fig. 7 – Mahalaua Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

Cartierul
Kuncz
se
confruntă
cu
un
număr
mare
de
copii
ș
i
tineri
afla
ț
i
în
situa
ț
ii
de
risc,

context
creat
de
sărăcie
ș
i
de
condi
ț
iile
de
via
ț
ă
precare.
Aici
locuitorii
sunt
multietnici,

jumătate
fiind
români
ș
i
jumătate
romi.
Ace
ș
tia
trăiesc
în
155
de
gospodarii,
ș
i
formează
o

comunitate
specifică
locului.
Una
dintre
problemele
principale
identificate
în
cartier
este
rata

scăzută
de
participare
a
copiilor
în
procesul
educa
ț
ional
formal.
Rata
ridicată
a

absenteismului
ș
colar
este
o
premisă
solidă
pentru
abandonul
ș
colar.
Problema
educa
ț
ională

este
dat
ӑ
ș
i
de
problema
discriminării,
dintre
români
ș
i
romi,
cartierul
având
o
popula
ț
ie
mare

de romi.

Tincu Dorina

Centru comunitar

12

Principalele probleme identificate sunt:

2.1.1 Sărăcia

Pierderea
identită
ț
ii
culturale
ș
i
istorice
–
numele
cartierului
a
fost
dat
după
proprietarul

fabricii
de
cărămidă,
Joseph
Kuncz,
evolu
ț
ia
cartierului
fiind
puternic
influen
ț
ată
de
fabrica
de

cărămidă.
Primele
case
au
fost
construite
în
1920
pentru
muncitorii
din
fabrică.
După

revolu
ț
ia
din
1989,
economia
României
s-a
schimbat
iar
industria
s-a
confruntat
cu
o
criză

majoră.
Astfel,
fabrica
de
cărămidă
a
fost
închisă,
popula
ț
ia
cartierului
devenind
ș
omeră,
iar

pe
parcursul
timpului,
săracă.
Terenul
ș
i-a
pierdut
valoarea,
oamenii
săraci
mutându-se
aici,

ceea
ce
a
dus
încet
încet
la
transformarea
cartierului
într-un
cartier
sărac
al
Timi
ș
oarei.
Cu

toate
acestea,
cartierul
Kuncz
ș
i-a
men
ț
inut
caracteristicile,
acum
fiind
o
insulă
rurală
în

interiorul unei zone urbane.

Pe
lângă
via
ț
a
trăită
sub
un
nivel
minim
de
existen
ț
ӑ
,
sărăcia
reprezintă
de
asemenea

lipsa
hranei,
a
locuin
ț
ei,
a
educa
ț
iei
adecvate
ș
i
a
sănătă
ț
ii
(aproximativ
70%-80%
din

popula
ț
ie trăie
ș
te în sărăcie).

Sărăcia
în
comunită
ț
ile
de
romi
este
rezultatul
unei
combina
ț
ii
de
cauze:
infrastructură

deficitară
(în
sensul
absen
ț
ei
accesului
la
surse
de
apă,
accesul
la
electricitate,
la
gaz

natural),
acces
dificil
în
comunitate
(drumuri
nepavate
în
interiorul
ș
i
în
afară
comunității),

venituri
care
se
bazează
mai
degrabă
pe
surse
fluctuante
de
venit
(precum
venitul
din

activită
ț
i
ocazionale,
migra
ț
ia
în
exterior
sau
agricultura)
ș
i
nivelul
scăzut
de
educa
ț
ie.
Se

poate
adăuga
lipsa
actelor
de
identitate
ș
i
a
titlurilor
de
proprietate,
care
in
timp
au
fost

rezolvate in mic
ӑ
m
ӑ
sur
ӑ
.

2.1.2 Absen
ț
ț
a utilit
​
​
ă
​
​
ț
ț
ilor publice

Lipsa
de
drumuri
pavate
în
interiorul
ș
i
în
afara
comunită
ț
ii
a
îngreunat
comunicarea
în

comunitate
ș
i,
la
fel
de
important,
comunicarea
cu
lumea
din
afară,
păstrând
comunitatea

izolată de restul societă
​
ț
​
ii.

Tind
să
cred
că
statutul
de
sărăcie
al
gospodăriilor
este
legat
de
nivelul
infrastructurii

din
comunitate.
Este
foarte
important
ca
popula
ț
ia
din
comunitate
să
aibe
acces
la
drumuri

pavate,
energie
electrică
ș
i
apă
potabilă,
disponibilitate
de
ș
coli
ș
i
institu
ț
ii
medicale
ș
i
acces

la
locuri
de
muncă.
Cartierul
are
doar
o
strad
ӑ
principal
ӑ
neasflatat
ӑ
,
f
ӑ
r
ӑ
trotuare
sau
piste

pentru biciclete.

De
asemenea
se
poate
observa
absen
ț
a
principalelor
func
ț
iuni
specific
unui
cartier,

precum: parcurile, spa
ț
iile de joac
ӑ
pentru copii/animale, pie
ț
e sau spa
ț
ii culturale publice.

2.1.3 Lipsa locurilor de muncă – popula
ț
ț
ie
​
​
ș
ș
​
​
omeră

Majoritatea
membrilor
comunită
ț
ii
au
ca
principală
sursă
de
venit,
venitul
minim
iar

majoritatea
trăiesc
din
ajutor
social.
De
asemenea,
majoritatea
membrilor
comunită
ț
ii
au
un

nivel
de
educa
ț
ie
foarte
scăzut
acesta
fiind
principalul
motiv
pentru
care
este
necesară

înfiin
ț
area
unui
Centru
Comunitar
Educa
ț
ional
în
care
copiii
ș
i
tinerii
să
se
dezvolte
din
punct

de
vedere
educa
ț
ional,
să-
ș
i
recapete
încrederea
în
sine,
să
devină
responsabili
ș
i
să
se

Tincu Dorina

Centru comunitar

13

integreze
în
societate
alături
de
al
ț
i
copii/oameni,
diminuând
fenomenul
de
discriminare,

fenomen prin care se sim
ț
exclu
ș
i din societate.

Natura
surselor
de
venit
predominante
în
comunitate
este
foarte
importantă
pentru

nivelul
de
sărăcie.
Sunt
mai
expuse
la
sărăcie
comunită
ț
ile
în
care
majoritatea
oamenilor
se

bazează
pe
surse
fluctuante
de
venit.
Întâi
de
toate,
o
sursă
fluctuantă
aduce
venituri
din

timp în timp, iar oamenii sunt expu
ș
i la lipsă acută de bani.

Unii
dintre
oamenii
de
aici
muncesc,
unii
sunt
pensionari,
unii
sunt
elevi
sau
studen
ț
i,

iar
al
ț
ii
pur
ș
i
simplu
nu
au
activitate.
Muncesc,
ș
i
cu
toate
astea
sunt
săraci
ș
i
vulnerabili:

nivelul
lor
de
trai
e
foarte
scăzut,
au
suprafe
ț
e
de
teren
mici,
nu
î
ș
i
permit
să
facă
investi
ț
ii
în

gospodărie
ș
i,
de
cele
mai
multe
ori,
nu
î
ș
i
permit
nici
să-
ș
i
trimită
copiii
la
ș
coală,
dacă
ș
coala

e
departe.
O
dată
pentru
că
nu
au
bani
de
transport
ș
i
în
al
doilea
rând
pentru
că
au
nevoie

de ei la muncă.

Oamenii
din
comunitățile
sărace
ș
i-au
dezvoltat
o
strategie
proprie
de
a-
ș
i
procura

resursele
financiare,
căutând
meserii
unde
nu
există
competi
ț
ie
cu
membrii
comunității

majoritare
(colectarea
sticlelor,
a
fierului,
comercializarea
de
floricele,
semin
ț
e,
porumb,
etc).

Popula
ț
ia
de
romi
de
ț
ine
condi
ț
ii
mai
proaste
în
dotarea
locuin
ț
ei
comparativ
cu
popula
ț
ia

română
din
comunitate.
Acest
fapt
se
datorează
ș
i
dificultătilor
economice
cu
care
etnia
romă

se
confruntă
ș
i
datorită
modului
tradi
ț
ional
nomad
al
romilor.
Este
nevoie
de
programe
care

să scoată din sărăcie popula
ț
ia care se confruntă cu această problemă.

O
parte
din
oamenii
care
nu
de
ț
in
un
loc
de
muncă
apelează
ș
i
la
anumite
tehnici

(cer
ș
it,
mici
in
ș
elătorii,
furturi,
spargeri,
etc.),
care
afectează
atât
popula
ț
ia
majoritară
cât
ș
i

membrii
etniei
rome,
punându-se
astfel
amprenta
asupra
întregii
popula
ț
ii,
motiv
pentru
care

pot
fi
cataloga
ț
i
ca
fiind
“to
ț
i
la
fel”.
Această
problemă
duce
ș
i
la
nesiguran
ț
a
zonei,
investi
ț
iile

în zonă fiind minime din cauza comportamentului acordat de ei.

Problema
violen
ț
ei
ș
i
a
furtului
este
destul
de
prezent
ӑ
,
oamenii
de
acolo
spunând
că
le

e
frică
să
plece
de
acasă
pentru
că
se
trezesc
cu
locuin
ț
a
spartă.
Dar,
un
program
social
de

reintegrare
a
acestei
comunită
ț
i
reprezintă
cheia
succesului
în
adaptarea
la
condi
ț
iile
viitoare

în
vederea
abordării
unui
trai
mai
bun
atât
pentru
romi
cât
ș
i
pentru
românii
din
comunitate.

Dar
asta
nu
înseamnă
că
romi
trebuie
exclu
ș
i
din
cauza
că
fură,
sau
că
fac
“prostii”,
ci
trebuie

să
le
acordăm
ș
ansa
reintegrării
în
societate
prin
amplasarea
unui
centru
comunitar
care
să

lege comunitatea existent
ӑ
de celelalte comunită
ț
i.

Toate
aceste
elemente
ne
indică
situația
extrem
de
gravă
din
zonă.
Nu
e
de
mirare
că

în
această
zonă
locuiesc
alături
de
persoane
care
sunt
angajate
pe
piața
formală
a
muncii
și

persoane fără ocupație sau care comit o serie de “infracțiuni”.

2.1.4 Problema educațională

În
cartier
54%
din
popula
ț
ie
este
alcauit
ӑ
de
copii,
dar
nu
există
nicio
grădini
ț
ă,
ș
coală,

facilită
ț
i
sanitare
sau
alte
centre
dedicate
copiilor.
Procentajul
abandonului
ș
colar
este
foarte

ridicat, iar absen
ț
a unei
ș
coli în apropiere ajută la cre
ș
terea procentului.

În
Kuncz
găsim
la
fiecare
pas
copii
care
parcurg,
prin
frig
ș
i
ploaie,
distanțe
mari
pentru

a
ajunge
la
ș
coală.
Odată
ajun
ș
i
la
destina
ț
ie,
flămanzi,
obosi
ț
i
ș
i
înfrigura
ț
i,
nu
mai
surprinde

pe
nimeni
că
nu
se
pot
concentra
la
orele
de
curs
sau
că
sunt
tenta
ț
i
să
renun
ț
e.
Ace
ș
ti
copii

sunt
prioritatea
noastră,
ei
trebuie
să
fie
încuraja
ț
i
să
meargă
la
ș
coală
pentru
că
educa
ț
ia

Tincu Dorina

Centru comunitar

14

este
singurul
mijloc
prin
care
sărăcia
să
nu
fie
perpetuată
de
la
o
genera
ț
ie
la
alta.
Nu
ne
mai

putem
permite,
ca
societate,
să
lăsăm
sărăcia
să
reducă
ș
ansele
copiilor
la
educa
ț
ie
ș
i
la
o

existen
ț
ă demnă ca viitori adul
ț
i.

Nivelul
general
scăzut
de
educa
ț
ie
ș
i
analfabetismul
diminuează
ș
ansele
minorității
la

un
loc
de
muncă,
neavând
acces
la
locuire
decentă,
la
servicii
de
sănătate
ș
i
la
servicii
de

educa
ț
ie
pentru
copii.
Majoritatea
copiilor
din
cartier
se
joacă
în
loc
să
meargă
la
școală.

Ajunși
la
maturitate,
in
lipsa
educației,
nu
au
posibilitatea
să
se
angajeze.
Asistați
social,

șomeri,
bolnavi,
toți
pot
fi
găsiți
în
Timișoara,
într-un
cartier
unde
nu
a
ajuns
încă
să
se

investească nici măcar în oameni, cu atât mai puțin în modernizarea străzilor sau în parcuri.

2.1.5 Discriminarea – popula
ț
ț
ia romă

Minoritatea
romă
(Fig.
8)
este
a
doua
minoritate,
după
cea
română
ca
propor
ț
ie

numerică
din
totalul
popula
ț
iei
Kuncz.
Această
minoritate
se
confruntă
cu
multiple
probleme,

cum
ar
fi:
sărăcia,
lipsa
educa
ț
iei,
probleme
de
sănătate,
lipsa
actelor
de
identitate,
lipsa

locuin
ț
elor,
ș
omajul
ș
i
discriminarea.
Bineîn
ț
eles
că
sunt
ș
i
probleme
care
pot
fi
de
ordin

psihologic,
care
amplificate
pot
ajunge
la
extreme,
generând
astfel,
la
început

comportamente deviante, ulterior infrac
ț
iuni.

Popula
ț
ia
romă
prezintă
caracteristici
speciale
în
compara
ț
ie
cu
alte
minorită
ț
i
din

România.
Prin
tradi
ț
ie,
este
o
popula
ț
ie
săracă,
cu
un
statut
social
scăzut,
cu
o
mare

expunere
la
discriminare
ș
i
excluziune
socială.
Chiar
dacă
lipsa
resurselor,
discriminarea
sau

absen
ț
a
actelor
de
identitate
joacă
un
rol
important
în
sărăcia
romilor,
factorul
cultural
nu

poate
fi
ignorat.
Sărăcia
comunită
ț
ilor
de
romi
este
o
combina
ț
ie
de
probleme
legate
de

infrastructură, accesibilitate, venit
ș
i educa
ț
ie, toate fiind enun
ț
ate mai sus.

Fig. 8 – Pupula
ț
ie etnie rom
ӑ
, Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

Tincu Dorina

Centru comunitar

15

Psihologii
spun
că
acest
fenomen
este
îngrijorător
în
România,
nu
doar
în
Timișoara.

Mai
ales
în
orașele
mari
există
o
discrepanță
majoră
între
zonele
centrale
și
cele
mărginașe.

Și
aici
autoritățile
locale
sunt
cele
care
trebuie
să
promoveze
proiecte
pentru
dezvoltarea

cartierelor de la periferie.

Arhitectura,
urbanismul
ș
i
mediul
înconjurător
influen
ț
ează
percep
ț
ia
ș
i
dezvoltarea

copiilor,
problema
sărăciei
ș
i
a
excluziunii
sociale
cu
care
un
număr
semnificativ
de
copii,
din

Kuncz,
se
confruntă.
Con
ș
tientizând
importanța
copiilor
ș
i
a
tinerilor
în
societate,
am
încercat

să
găsesc
solu
ț
ii
pentru
a
transforma
mediul
construit
într-un
mediu
mai
prietenos
ș
i
ospitalier

pentru
ei.
Rezolvarea
a
fost
făcută
din
punct
de
vedere
arhitectural,
psihologic,
cromatic
sau

al
nevoilor
cu
care
se
confruntă
copii
afla
ț
i
în
situa
ț
ii
de
risc
ș
i
discrimina
ț
i
din
cauza
etniilor,

în
principal.
Nu
putem
analiza
rela
ț
ia
dintre
spa
ț
iul
construit
ș
i
dezvoltarea
acestora,
fără
a

lua în calcul aspectele economice, sociale, politice
ș
i psihologice.

Comunitatea
este
pu
ț
in
responsabilă
pentru
problemele
de
ordin
social
din
cadrul
ei,

rezolvarea
acestora
ț
inând
de
interven
ț
ia
statului
sau
de
persoană
ori
familie
–
nu
există

coeziune
socială.
Majoritatea
subiec
ț
ilor
sus
ț
in
ideea
integrării
în
comunitate
a
categoriilor

defavorizate
prin
intermediul
găsirii
unui
loc
de
muncă
(solu
ț
ie
care
este
considerată

principala responsabilă pentru problemele de ordin social).

Scopul
a
fost
indentificarea
problemelor
pe
care
le
au
locuitorii
cartierului
în
vederea

îmbunătă
ț
irii
calită
ț
ii
vie
ț
ii
în
Kuncz.
În
ț
elegerea
unei
investi
ț
ii
de
mici
dimensiuni
care
ajută

reintegrarea
comunită
ț
ii
ș
i
în
special
a
copiilor,
într-un
context
a
ș
a
de
complex
fac
din
acest

proiect
o
adevărată
provocare
atât
pentru
studiu
cât
ș
i
pentru
propunerea
unei
solu
ț
ii
finale.

Am
aflat
ș
i
povestea
oamenilor
de
acolo
care
trăiesc
la
limita
sărăciei
dar
ș
i
problemele
cu

care
se
confruntă,
acestea
fiind
enun
ț
ate
mai
sus.
Însă,
cel
mai
tare
m-a
interesat
să
în
ț
eleg

de
ce
autoritătile
locale
ratează
ș
ansa
ca
programele,
gândite
din
banii
no
ș
tri,
chiar
să-i
ajute

pe
cei
care
au
nevoie.
Ș
i
mi-am
mai
pus
o
întrebare:
cum,
la
o
distantă
a
ș
a
de
mică
de

centrul
Timi
ș
oarei,
autorită
ț
ile
unui
municipiu
se
simt
atât
de
ferite,
atunci
când
induc
în

eroare oamenii locului.

Studiul
de
fa
ț
ă
a
fost
realizat
în
cartierul
Kuncz
(Fig.
9)
–
Timi
ș
oara
cu
scopul
de
a

identifica,
atât
unele
nevoi
sociale
din
comunitatea
timi
ș
oreană,
cât
ș
i
felul
în
care
această

comunitate
gânde
ș
te,
cât
cunoa
ș
te
despre
serviciile
sociale
sau
dacă
ș
tie
ceva
despre
acest

subiect, cum se vede implicată
ș
i care consideră că este rolul ei în acordarea acestor servicii.

Fig. 9 – Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

Tincu Dorina

Centru comunitar

16

3. IPOTEZA

Proiectul
vine
s
ӑ
rezolve
problemele
comunit
ӑ
ții
din
Kuncz
(Fig.
10),
in
contextul
în
care

aici
tr
ӑ
iesc
764
de
persoane
in
155
de
gospod
ӑ
rii.
Acest
proiect
vizează
modul
în
care
poate

avea
loc
o
schimbare,
dar
în
acela
ș
i
timp
ș
i
modul
în
care
plini
de
nostalgie
putem
păstra

ni
ș
te
valori
care
încep
să
se
piardă.
Proiectul
schi
ț
ează
o
strategie
diversificat
ӑ
al
cărei
scop

este
readucerea
la
via
ț
ă
a
comunită
ț
ii.
Strategia,
care
are
la
bază
s
ӑ
r
ӑ
cia,
mutarea
centrului

de
interes
si
principiile
dezvoltării
durabile,
presupune
combinarea
a
două
modele
de

“turism”:
turismul
bazat
pe
comunitate
(care
presupune
implicarea
localnicilor)
ș
i
turismul

creativ
(dorin
ț
a
turistului
sau
a
voluntarului
de
a
participa
activ
ș
i
de
a
învă
ț
a
despre

me
ș
te
ș
ugurile
ș
i obiceiurile locale, dar
ș
i de a înv
ӑ
ț
a pe cineva).

Fig. 10 – Oameni Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

Proiectul
studiază
un
program
de
arhitectură
necesar
locuitorilor
cartierului
de
față.
În

timpul
liber
aceștia
pot
găsi
atracții
în
apropierea
casei
în
cadrul
unei
clădiri
cu
funcțiuni

complexe,
ce
înglobează
activități
pentru
comunitatea
zonei,
fiind
totodată
un
spațiu-obiect

reprezentativ al cartierului.

3.1 Casa Strad
​
​
ă

Proiectul
este
o
dotare
comunitară
implementată
într-un
ț
esut
urban,
cu
locuin
ț
e

familiale,
zonă
aflată
la
grani
ț
a
dintre
două
lumi:
comunitate
cu
probleme
–
Kuncz,
ș
i
zona

Lunei
–
Prin
ț
ul
Turcesc.
Scopul
este
stimularea
spiritului
comunitar
printr-o
ofertă
de
op
ț
iuni

de
interac
ț
iune
socială
ș
i
prin
creearea
unui
reper
cu
statut
identitar
în
re
ț
eaua
deja
existen
ț
ӑ

de
repere.
Proiectul
încurajează
coeziunea
socială
din
zonă,
prin
construirea
unor
spa
ț
ii

diverse,
dinamice
ș
i
atractive,
dedicate
tuturor
categoriilor
de
vârstă
ș
i
pentru
satisfacerea

nevoilor tututor acestor utilizatori.

Astfel
oamenii
care
participă
devin
mai
increzători
în
for
ț
ele
proprii
ș
i
mai
puternici,

devin
mai
abili
în
a
prelua
noi
oportunită
ț
i,
devin
mai
deschi
ș
i
la
invă
ț
are
ș
i
impărtă
ș
irea

cuno
ș
tin
ț
elor,
ajung
să
transfere
abilită
ț
ile,
cuno
ș
tin
ț
ele
dobândite
în
alte
domenii
de
interes

Tincu Dorina

Centru comunitar

17

sau
în
aria
lor
profesională,
devin
mai
con
ș
tien
ț
i
de
întărirea
statutului
ș
i
a
pozi
ț
iei
lor
de
lideri

în cadrul comunită
ț
ii
ș
i devin mai con
ș
tien
ț
i de rolul societă
ț
ii civile în România.

Propunerea
unui
centru
comunitar
pavilionar
–
casa
strad
ӑ
–
r
ӑ
psunde
cel
mai
bine

nevoilor
acestei
comunită
ț
i.
Prin
implementarea
unei
structuri
pavilionare,
montabil
ӑ
ș
i

demontabil
ӑ
,
dar
care
conectează
comunitatea
putem
reduce
discriminarea
ș
i
defavorizarea

zonelor
sărace
dar
ș
i
acordarea
unei
bune
reintegrari
în
societate
prin
diferite
activită
ț
i

accesibile
ș
i
oamenilor
din
exterior.
Terapia
prin
grădinărit
accesibilă
tuturor,
oferă
totodată

locuri
de
muncă
oamenilor
dar
ș
i
îi
relaxează
ș
i
îi
îmbină
la
socializare
în
timpul
lucrului.

Datorită
acestei
terapii
prin
grădinărit,
oamenii
au
ocazia
de
a
vinde
produsele
cultivate
în

pia
ț
a
agroalimentar
ӑ
,
astfel
câ
ș
tigând
câ
ț
iva
bănu
ț
i,
ceea
ce
îi
motivează
să
lucreze
în

continuare văzând rezultate remarcabile atât psihice cât
ș
i fizice.

Fig. 11 – Via
ț
a în strad
ӑ
– Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

Tincu Dorina

Centru comunitar

18

Din
această
cauz
ӑ
,
consider
necesară
adaptarea
no
ț
iunii
de
“cas
​
ӑ
​
”
în
conformitate
cu

modul
lor
de
a
percepe
lucrurile.
Astfel,
se
propune
o
strategie
fezabilă
ș
i
durabilă,
prin

realizarea
a
trei
zone
distincte
,
diferen
ț
iate
prin
intimitate
cu
grani
ț
e
senzoriale,
nu
fizice

(înăl
ț
area
anumitor
zone,
diferen
ț
iere
de
materiale
sau
textură,
diferen
ț
iere
prin
volumetrie,

etc.)
ș
i prin tipologia volumetriei.

Zona
publică
fiind
mai
“complicat
ӑ
”
atât
în
plan
cât
ș
i
în
volumetrie,
iar
pe
măsură
ce

zona
devine
mai
intimă,
planul
ș
i
volumetria
se
simplific
ӑ
.
Astfel,
prin
aceste
3
zone
propuse,

copii
simt
în
continuare
strada
ca
pe
un
element
principal,
ei
fiind
în
permanen
ț
ă
liberi,

deschi
ș
i
spre
spa
ț
iile
publice
ș
i
de
socializare,
nefiind
închi
ș
i
într-o
clădire
cu
anumite
reguli

de urmat.

Centru
comunitar
prin
ochii
unui
copil
defavorizat
trebuie
să
fie
adaptat
viziunii
lui,
cu

reguli
scrise
de
el,
unde
legea
principală
este
“legea
str
ӑ
zii”
dar
sub
altă
îndrumare
ș
i
altă

func
ț
ionalitate.

Zona
publică
–
cu
rolul
de
a-l
face
pe
copil
să
se
simtă
ca
în
stradă.
Aici
se
pot
realiza

diferite
evenimente
publice
(expozi
ț
ii,
petreceri,
spectacole,
etc.)
materializându-se
printr-o

pia
ț
etă
unde
se
întâmplă
diverse
lucruri.
Poate
con
ț
ine
bar,
cafenea,
locuri
de
joacă,
spa
ț
ii
de

socializare,
pia
ț
ă
agroalimentara
(se
vând
produsele
cultivate
de
comunitate),
unde
se
strâng

mul
ț
i
oameni
în
vederea
socializării
ș
i
cu
oamenii
din
exterior.
Zona
publică
se
află
la

intersec
ț
ia
a
două
artere
principale
ș
i
aproape
de
sta
ț
iile
de
transport
în
comun,
fiind
zona

mai aerisita cu caracter “gălăgios”.

Zona
semi-privată
–
aici
se
desfă
ș
oară
workshop-uri,
after
school,
cantină,
“gr
ӑ
dini
ț
a”

ca
spa
ț
ii
pentru
învă
ț
are,
seră
(grădină
pe
timp
de
iarnă),
librărie
ș
i
spa
ț
ii
studiu
grup.
Aici

copii
vin
de
la
ș
coală
cu
autobuzul,
care
opre
ș
te
în
apropierea
acestei
zone,
ș
i
se
opresc
în

“gr
ӑ
dini
ț
ӑ
”. Tot aici pot veni cu părin
ț
ii pentru a înv
ӑ
ț
a diverse lucruri
ș
i pentru a socializa.

Zona
privat
ӑ
–
având
cel
mai
mare
grad
de
intimitate,
fiind
situată
ș
i
într-o
zonă
mai

lini
ș
tită,
departe
de
zona
“g
ӑ
l
ӑ
gioas
ӑ
”
dar
aproape
de
zona
destinată
copiilor.
Aici
se
află

locuin
ț
ele
voluntarilor
ș
i
a
oamenilor
care
vor
să
participe
la
diverse
activită
ț
i,
ateliere

individuale
ș
i spa
ț
ii de lucru individuale.

A
ș
adar,
considerând
cele
3
zone
specificate
mai
sus
(public,
semi-public
ș
i
semi-privat),

am
considerat
că
trebuie
să
fie
diferen
ț
iate
prin
diferite
mijloace,
dar
nu
fizice,
fiind
totodată

protejate,
ș
i să contrasteze cu zona locuin
ț
elor.

O
casă
cu
activită
ț
i
adiacente
(pia
ț
etă
publică,
săli
multifunc
ț
ionale,
spa
ț
ii
de
studiu,

etc.)
ajută
foarte
mult
la
dezvoltarea
societă
ț
ii
prin
promovarea
educa
ț
iei
ș
i
integrită
ț
ii
sociale.

El
nu
va
fii
doar
un
spa
ț
iu
de
informare
ș
i
prezentare
pentru
turi
ș
ti,
ci
un
centru
comunitar

multifunc
ț
ional
pentru
promovare,
conservare
ș
i
educa
ț
ie.
Ca
o
casă
tradi
ț
ională,
cu
spa
ț
ii,

anexe
ș
i
curte,
care
î
ș
i
schimbă
func
ț
iunea
odată
cu
vremea,
vară/iarnă,
timpul,

diminea
ț
ă/seară,
oameni,
rela
ț
ii,
me
ș
te
ș
uguri,
centru
comunitar
va
fi
o
casă
vie,
cu
o

atmosferă
schimbătoare,
în
timpul
ș
colii,
în
timpul
vacan
ț
ei,
în
sezon
turistic,
în
zilele
reci
de

iarnă, totul pentru o comunitate mai intărită.

Scopul
propune
noi
strategii
arhitecturale
pentru
copii
afla
ț
i
în
situa
ț
ii
de
risc,
acordând

o
aten
ț
ie
specială
reabilitării
ș
i
reintegrării
sociale
a
copiilor
defavorizați,
proveni
ț
i
din
familii

de
romi,
exclu
ș
i
din
societate.
Astfel,
se
creează
o
arhitectură
flexibilă
ș
i
dinamică
care
se

poate transforma
ș
i modela în func
ț
ie de nevoile fiecărui copil în parte.

Tincu Dorina

Centru comunitar

19

3.2 Conexiune – nivel urban | comunitate – mutarea centrului de interes

În
aproape
toate
ora
ș
ele
din
România,
facilită
ț
ile
pentru
copii
sunt
organizate
în
centrul

ora
ș
ului.
Spre
exemplu,
în
Timi
ș
oara,
toate
centrele
pentru
copii
sunt
organizate
în
centrul

ora
ș
ului:
Palatul
Copiilor,
Ș
coala
Populară
de
Artă,
ș
i
cel
mai
important
parc
dedicat
copiilor
–

Parcul
Copiilor.
Pentru
a
dezvolta
zona
suburbană
defavorizat
ӑ
,
trebuie
să
mutăm
centrele

de
interes
ș
i
în
alte
zone,
astfel
încât
majoritatea
copiilor
să
aibe
acces
rapid
la
centrele

dedicate
lor.
Propunând
centre
comunitare
în
zone
suburbane,
dăm
o
ș
ansa
copiilor
în

special
dar
ș
i
locuitorilor
cartierului,
prin
joacă,
socializare,
interac
ț
iune,
reabilitare,
integrare

ceea ce duce la dezvoltarea cartierului într-un mod durabil. [3]

Ca
să
reu
ș
im
dezvoltarea
cartierelor
sărace
de
la
periferia
ora
ș
elor,
este
necesară

creearea
de
strategii
urbanistice
care
să
atragă
investitori.
Dacă
copii
din
cartierele
sărace

nu
pot
ajunge
la
centrele
ș
i
parcurile
destinate
lor,
din
zona
centrală,
putem
aduce
ceilal
ț
i

copii
la
ei,
prin
creearea
de
centre
cu
activită
ț
i
educa
ț
ionale
ș
i
recreative
în
cartierele

sub-dezvoltate
ale
ora
ș
elor.
Prin
propunerea
unei
strategii
ș
i
a
unei
construc
ț
ii
în
cartierele

sărace,
dăm
o
ș
ansa
copiilor
din
aceste
cartiere
ș
i
totodată
oferim
mai
mult
spa
ț
iu
de
joacă

pentru
ceilal
ț
i
copii,
realizând
astfel
interac
ț
iunea
dintre
diverse
categorii
sociale
ș
i
permi
ț
ând

să se dezvolte durabil aceste cartiere.

Tratând
problema
cartierelor
periferice
din
punct
ce
vedere
al
sărăciei,
al
dezvoltării

durabile,
ș
i
al
copiilor
din
aceste
zone,
o
strategie
general
valabilă
poate
fi
transformarea
lor

în
noi
puncte
de
interes
pentru
restul
copiilor
din
ora
ș
ș
i
implicit
a
familiilor
lor.
Prin
creearea

de
centre
în
aceste
cartiere
sărace,
oferim
o
ș
ans
ӑ
acestor
zone
spre
o
dezvoltare
durabilă
ș
i

implicit
ș
ansa
la
un
viitor
mai
bun.
Din
perspectiva
copiilor
afla
ț
i
în
situa
ț
ii
de
risc,
consider

necesară
creearea
de
spa
ț
ii
care
să
aibă
grijă
de
respectarea
drepturilor
lor
ș
i
să
ofere
toate

facilită
ț
ile
necesare
pentru
a
le
permite
ș
i
acestor
copii
atingerea
poten
ț
ialului
lor
maxim
de

dezvoltare
ș
i să prevină transformarea lor în “copii ai strazii”.

Într-o
lume
a
vitezei,
a
tehnologiei
ș
i
a
transformărilor
perpetue
este
necesară
crearea

unei
viziuni
bazate
pe
strategii
adaptabile
ș
i
interconectate
la
nivel
global
ș
i
nu
numai,

deservite
de
o
proiectare
arhitecturală
bazată
pe
interdisciplinaritate,
flexibilitate
ș
i

tehnologie.
Astfel
am
indeintificat
3
posibile
puncte
la
nivelul
comunită
ț
ii
ș
i
al
ora
ș
ului,
care

poate
face
ca
proiectul
propus
să
aibe
succes
favorabil
integrării
persoanelor
discriminate
ș
i

aducerea de “noi” oameni în zonă respectivă propusă. [3]

Nivel
macro-urban
​
:
mutarea
centrului
de
interes
ș
i
captarea
de
investitori
în
cartierele

sărace
ale
marilor
ora
ș
e,
în
vederea
îmbunătă
ț
irii
condi
ț
iilor
de
via
ț
ă
ale
copiilor
din
aceste

cartiere
ș
i pentru a preveni transformarea lor în “copii
ș
i str
ӑ
zii”.

Nivel
architectural
​
:
experien
ț
ele
trăite
ș
i
percep
ț
ia
lor
asupra
vie
ț
ii
le
îngreunează

adaptarea
ș
i
reintegrarea
în
centrele
obi
ș
nuite
pentru
copii.
Percep
ț
ia
lor
asupra

sentimentului
de
sigranta,
asupra
societă
ț
ii,
a
igienei,
fiind
complet
diferită
fa
ț
ă
de
a
celorlal
ț
i

copii
de
vârstă
lor.
Este
foarte
important
că
el
să
se
simtă
că
în
stradă,
nu
se
poate
adapta

într-o
clădire
închisă,
cu
reguli
clare
pe
care
trebuie
să
le
urmeze.
Via
ț
ă
pe
stradă
reprezintă

pentru
ei
o
continuă
mobilitate.
Deci,
arhitectura
propusă
trebuie
să
fie
deschisă,
adaptabilă,

flexibilă,
putând
fi
demontată
ș
i
mutată
asemeni
unei
comunită
ț
i
nomade,
aceastea
fiind

principalele nevoi ale unei astfel de comunită
ț
i.

Nivel
micro
​
:
design
flexibil
ș
i
personalizat
cu
arhitectură
modulară
ș
i
flexibilă,
demontată

ș
i mutat
ӑ
, asemeni unei comunit
ӑ
ț
i nomade – comunitatea Kuncz (Fig. 12). [4]

Tincu Dorina

Centru comunitar

20

Fig. 12 – Comunitatea nomad
ӑ
din Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

3.3 Dezvoltare durabil
ӑ
ӑ

Dezvoltarea
durabilă
a
fost
definită
în
mai
multe
moduri,
inclusiv
defini
ț
ia
din
1987:

“Dezvoltare
care
satisfice
nevoile
prezentului
fără
a
compromite
capacitatea
viitoarei

genera
ț
ii
pentru
a-
ș
i
satisfice
nevoile.”
​
Dezvoltarea
durabilă
este
o
strategie
prin
care

comunit
ӑ
ț
ile
caut
ӑ
căi
de
dezvoltare
economică,
beneficiind
de
asemenea
de
mediul

înconjurător local sau care să aducă beneficii calită
ț
ii vie
ț
ii.

Obiectivul
dezvoltării
durabile
este
men
ț
inerea
ș
i
imbunătă
ț
irea
calită
ț
ii
vie
ț
ii
în
prezent

ș
i
în
acela
ș
i
timp
protejarea
calității
vie
ț
ii
genera
ț
iilor
viitoare.
Presupune
o
serie
de
aspecte

de
schimbare
cu
privire
la
probleme:
sociale
(calitatea
locuin
ț
ei,
infrastructură,
educa
ț
ie);

economice
(locuri
de
muncă,
venituri);
ecologice
(calitatea
apei,
conservarea
peisajului
ș
i
a

naturii).

Înainte
de
a
rezolva
problema
locuitorilor
ș
i
integrarea
lor,
trebuie
să
găsim
solu
ț
ii

durabile
pentru
mediul
în
care
trăiesc.
Situa
ț
ia
este
tristă
pentru
cartierul
Kuncz,
de
ș
i
este

actuală.
Rezolvând
aceste
probleme
cu
care
se
confruntă
cartierul,
influen
ț
ӑ
m
ș
i
modul
în

care
trăiesc
ș
i
se
formează
această
comunitate.
Astfel,
am
propus
elaborarea
de
strategii

durabile analizând întregul context
ș
i solu
ț
ii de tip architectural, urban
ș
i economic.

Dezvoltarea
cere,
de
fapt,
o
proiectare
a
schimbării
în
direc
ț
ia
dorită,
iar
această

direc
ț
ie
este
dictată
de
obiectivele
propuse
pentru
îmbunătă
ț
irea
situa
ț
iei
membrilor
societă
ț
ii.

Dezvoltarea
durabilă
a
comunită
ț
ilor
are
ca
obiective
majore
protejarea
mediului,
eradicarea

sărăciei,
îmbunătă
ț
irea
calită
ț
ii
vie
ț
ii,
dezvoltarea
ș
i
men
ț
inerea
unei
economii
locale
viabile
ș
i

eficiente.

Dezvoltarea
cere,
de
fapt,
o
proiectare
a
schimbării
în
direc
ț
ia
dorită,
iar
această

direc
ț
ie
este
dictată
de
obiectivele
propuse
pentru
îmbunătă
ț
irea
situa
ț
iei
membrilor

comunită
ț
ii (Fig. 13).

Tincu Dorina

Centru comunitar

21

Fig. 13 – Situa
ț
ia actuală Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

Potrivit
programului
Na
ț
iunilor
Unite
pentru
Dezvoltare
(PUND),
care
a
ș
i
lansat

termenul
de
dezvoltare
durabilă,
o
dezvoltare
este
durabilă
în
cazul
în
care
ea
urmăre
ș
te

respectarea a patru principii
ș
i anume:

Productivitatea.
​
​
Oamenii
trebuie
să
aibă
posibilitatea
de
a-
ș
i
spori
productivitatea,
de
a

participa
la
procesul
formării
veniturilor
ș
i
remunerării
muncii.
De
aceea
dezvoltarea
muncii

este unul din modelele de dezvoltare umană.

Egalitatea.
​
​
E
necesar
ca
cetă
ț
enii
să
dispună
de
posibilită
ț
i
egale.
Toate
obstacolele,
care

împiedică
realizarea
posibilită
ț
ilor
economice
ș
i
politice,
trebuie
eliminate
pentru
ca
oamenii

să profite de aceste posibilită
ț
i.

Durabilitatea.
​
​
Accesul
la
posibilită
ț
i
urmează
a
fi
asigurat
nu
numai
pentru
genera
ț
iile
actuale,

ci
ș
i
pentru
cele
viitoare.
Se
cer
reîntregite
toate
formele
de
capital
–
material,
uman,

ecologic.

Extinderea
posibilită
ț
ilor.
Dezvoltarea
trebuie
asigurată
prin
eforturile
cetă
ț
enilor,
dar
nu

numai
în
interesele
lor
personale.
Oamenii
trebuie
să
participe
la
luarea
hotărârilor
ș
i
la
alte

ac
ț
iuni care se referă la via
ț
ă lor. [7]

Dezvoltarea
durabilă
este
un
concept
dinamic
cu
multe
dimensiuni
ș
i
interpretări,
văzut

ca
un
proces
al
dezvoltării
permanente,
foarte
legat
de
contextul
local,
nevoi
ș
i
priorită
ț
i

zonale.
Astfel,
comunitatea
din
Kuncz
va
răspunde
activ
provocărilor
ș
i
problemelor
cu
care

se
confruntă.
Reu
ș
ita
comunită
ț
ii
stă
în
încurajarea
participării
active
a
popula
ț
iei
la
via
ț
a

comunită
ț
ii.

Tincu Dorina

Centru comunitar

22

4. OBIECTIVE

4.1 Cui se adresează Casa Stradă

Casa
stradă
se
adresează
comunită
ț
ii
din
Kuncz,
ea
fiind
alcătuită
în
propor
ț
ie
de
54%

de
copii,
marea
majoritate
fiind
romi
ș
i
dore
ș
te
tratarea
problemelor
identificate
în
cartier
din

punctul
de
vedere
al
dezvoltării
durabile.
Două
din
cele
mai
controversate
probleme
ale

timpurilor noastre sunt dezvoltarea durabilă
ș
i copii din mediile sărace.

Conform
recensământului
din
2006,
cartierul
Kuncz
avea
764
de
locuitori,
iar
în
anul

2013
numărul
locuitorilor
trecea
de
1100.
Etniile
predominante
sunt
cea
română
cu
50%,
cea

romă
cu
40%,
cea
maghiară,
germană
ș
i
sârbă
cu
9%
ș
i
al
ț
ii
cu
1%
din
totalul
de
locuitori.

Printre
locuitori,
eviden
ț
ele
oficiale
arată
că
trăiesc
persoane
care
nu
au
acte.
Conform

primăriei
Timi
ș
oara,
în
această
zonă
178
de
case
în
care
locuiesc
380
de
familii
nu
au
forme

legale,
iar
circa
250
de
persoane
nu
de
ț
in
niciun
act
de
identitate,
ceea
ce
face
imposibilă

găsirea unui loc de muncă sau încasarea unor ajutoare sociale.

Locuitorii
din
Kuncz
(Fig.14)
se
bazează
pe
căi
ș
i
pe
cărute,
cu
care
strâng
diverse…

bunuri
contra
cost.
Fier
vechi,
moloz
ș
i
altele
de
care
al
ț
i
timi
ș
oreni
se
pot
lipsi…
mai
ieftin.

Astfel,
Kuncz-ul
pare
o
adevărată
crescătorie
de
cai,
pe
un
teren
din
zonă
ace
ș
tia
păscând
în

libertate.
Molozul
adus
pe
câmpul
din
cartier
ajunge,
uneori,
în
gropile
de
pe
străzile

neasfaltate
pe
care,
altfel,
nici
nu
s-ar
putea
circula,
cu
toate
că
apar
ț
in
de
Timi
ș
oara,
viitoare

capitală culturală…

Fig. 14 – Locuitor Kuncz, Timi
ș
oara, 2017

Principalele
activită
ț
i
sunt
colectarea
sticlelor,
a
fierului,
comercializarea
de
floricele,

semin
ț
e,
porumb,
cer
ș
itul
ș
i
furtul.
Locuitorii
din
Kuncz
au
un
decalaj
mare
între
popula
ț
ia

bogată
din
exterior
ș
i
cea
săracă
din
interior
ș
i
asta
se
vede
cel
mai
bine
în
educa
ț
ia
copiilor

unde
mul
ț
i
nu
sunt
încuraja
ț
i
să
urmeze
cursurile
educative
sau
să
urmeze
o
profesie,
nu
au

spa
ț
iile
necesare
în
apropiere
ș
i
de
multe
ori
părin
ț
ii
abuzează
de
timpul
lor.
Alături
de
copii

sunt adul
ț
ii care nu au locuri de muncă, nu-
ș
i pot între
ț
ine locuin
ț
ele, au salarii mici sau deloc.

Atunci
când
cineva
î
ș
i
propune
dezvoltarea
unei
comunită
ț
i,
cel
mai
adesea
face

referire
la
resursele
financiare
ș
i
naturale.
Dar
în
cazul
de
fa
ț
ă,
experien
ț
a
îmi
arată
că
mă

Tincu Dorina

Centru comunitar

23

confrunt
cu
un
fenomen
complex,
dezvoltarea
comunitară
implicând
ș
i
alte
resurse.

Implicarea
ș
i
participarea
oamenilor
la
procesul
dezvoltării
comunitare
este
un
element
cheie

pentru succesul unei astfel de activită
ț
i.

Comunită
ț
ile
sunt
formate
din
indivizi
sau
grupuri
cu
preocupări,
credin
ț
e,
interese

foarte
diferite,
motiv
pentru
care
unul
din
elementele
definitorii
pentru
succesul
oricărei

ini
ț
iative
locale
constă
în
creearea
unui
climat
de
încredere
în
care
să
fie
înlăturate
barierele

de
comunicare
sau
stereotipurile
privind
diferen
ț
ele.
„
​
O
aten
ț
ie
deosebită
trebuie
acordată

participării
individului
la
procesele
de
dezvoltare
locală.
Includerea
indivizilor
ș
i
grupurilor

trebuie
trebuie
să
fie
una
inten
ț
ionată,
respectând
principiile
participării
democratice,
fiecare

participant
să
aibă
posibilitatea
de
a
oferi
solu
ț
ii
pentru
problemele
sale
sau
ale
comunită
ț
ii.
​
”

[5]

Necesită
ț
i:

– construirea unui centru comunitar – Casa Stradă: spa
ț
iu mobil, aerisit, flexibil;

– amenajarea unei „gr
ӑ
dini
ț
e” – spa
ț
ii de învă
ț
are;

–
amenajarea
unui
spa
ț
iu
de
interac
ț
iune
pentru
copii,
animale,
oameni
de
toate
vârstele
–

parc – dedicat
ș
i diferitelor evenimente prezente în cartier;

– amenajarea unor locuin
ț
e pentru voluntari;

– încurajarea activită
ț
ilor agro-turistice (terapie prin grădinărit);

– promovarea proiectului de învă
ț
are în folosul comunită
ț
ii;

– locuri de muncă prin diferite activită
ț
i prezente în Casa Stradă.

Datorită
nevoilor
comunită
ț
ii
Kuncz,
consider
necesară
construirea
unei
infrastructuri

publice
care
să
găzduiască
spa
ț
ii
asociative
ș
i
extracurriculare.
Proiectul
final
trebuie
să

reprezinte
comunitatea
în
cauză,
să
invite
trecătorii
ș
i
vizitatorii
să
între
ș
i
să
interac
ț
ioneze

cu
strada
–
principala
temă
interfa
ț
a
cu
strada
pentru
a
în
ț
elege
cât
mai
bine
utilizarea

spa
ț
iului
public
–
ș
i
cu
clădirea/ansamblul
de
clădiri.
Efectele
străzii
sunt
folosite
fără
a
înc
ӑ
lca

drepturile
comunită
ț
ii,
în
special
a
copiilor.
Deasemenea
ideea
de
loc
de
întâlnire
pentru

locuitori rămane un punct important.

Cartierul
Kuncz
este
dominat
de
case
medii
ca
dimensiune,
câteva
clădiri
publice
de

dimensiuni
mari
în
apropiere,
ș
i
fabricile
din
zona
Buziasului,
cu
străzi
ș
i
spa
ț
ii
larg
deschise.

Proiectul
trebuie
să
răspundă
la
situa
ț
ia
actuală
într-un
mod
sensibil
ș
i
să
preia
referin
ț
e
din

structura urbanistică
ș
i de locuire.

Având
în
vedere
amplasamentul
propus,
ca
loca
ț
ie
exactă,
el
trebuie
să
fie
o
legătură

între
spa
ț
iul
public
–
strada
permanentă
ș
i
spa
ț
iul
privat
–
locuin
ț
ele,
ș
i
ș
ӑ
intervină
calm
ș
i

natural
în
structura
urbană.
Prin
pozi
ț
ionare,
trebuie
să
genereze
o
adi
ț
ie
a
străzii
actuale
–

altă
stradă,
folosindu-
ș
i
efectul
de
poartă
ce
desparte
cele
două
lumi,
dar
prin
care

generează vizitatorului o surpriză plăcută.

Din
dorin
ț
a
de
a
găsi
cele
mai
bune
solu
ț
ii
pentru
Casa
Stradă
ș
i
pentru
participan
ț
ii
ei,

principalul
obiectiv
este
de
a
crea
un
mediu
educa
ț
ional
ș
i
recrea
ț
ional
propice
pentru

dezvoltarea
comunită
ț
ii.
Adoptarea
unei
construc
ț
ii
pavilionare,
montabile
ș
i
demontabile,

răspunde cel mai bine termenului de Casa Stradă.

Strada
reprezintă
totodată
ș
i
spa
ț
iul
de
joacă
al
copiilor,
reprezentând
principalul
mod

prin
care
ei
descoperă
lumea.
Astfel,
Casa
Stradă
trebuie
să
fie
un
spa
ț
iu
aerisit,
un
loc
mobil

ș
i flexibil, un spa
ț
iu de joacă.

Tincu Dorina

Centru comunitar

24

5. METODOLOGIE

5.1 Analiză cartier Kuncz

Lotul
18
(Fig.
15),
ce
cuprinde
ș
i
cartierul
Kuncz
(18a3),
este
situat
periferic
fa
ț
ă
de

centrul
ora
ș
ului,
ocupând
o
pozi
ț
ie
oarecum
nefavorabilă
în
cadrul
acestuia.
Este
un
cartier

multi
etnic
(români,
nem
ț
i,
unguri
ș
i
romi)
dar
în
ciuda
acestui
lucru,
nu
există
coeziune

socială.

Fig. 15 – UTR 18

Prezen
ț
a
pe
malul
Begai
a
Întreprinderii
de
Gospodărie
Oră
ș
enesti
blochează

accesibilitatea
zonei
de-a
lungul
apei.
Principala
cale
de
acces
existent
ӑ
rămâne
totu
ș
i
strada

Colonia
Radio
cu
continuarea
str.
Canalul
Bega,
legată
cu
ora
ș
ul
prin
intermediul
străzii

Bistri
ț
ei.
Calea
Mo
ș
ni
ț
ei,
încă
nemodernizată,
împreună
cu
Centură
Inel4
Propunere
(Fig.
16)

vor fi în viitor căile principale de acces în lotul 18, realizând legătura cu centrul
ș
i ora
ș
ul. [12]

Totodată
dimensiunile
considerabile
ale
zonei
aflate
în
discu
ț
ie
ș
i
slaba
urbanizare
a

unor
vaste
suprafe
ț
e
face
ca
timpii
necesari
parcurgerii
distan
ț
ei
până
în
centru
să
fie
foarte

mari.
Mijloacele
de
transport
în
comun
se
limitează
la
linia
autobuzului
21
care
acoperă
zona

doar
par
ț
ial,
locuin
ț
ele
situate
în
nord-est
ș
i
în
sud-vest
(cartierul
Kuncz
–
18a3),
fiind
foarte

îndepărtate de sta
ț
iile de autobuz. [12]

Fig. 16 – UTR 18

Tincu Dorina

Centru comunitar

25

Ini
ț
ial
tipul
de
locuire
era
unul
cvasirural,
cu
loturi
dezvoltate
în
adâncime
ș
i
casa
la

stradă,
tipic
exploatării
agricole.
Apoi
parte
din
zona
de
locuire
s-a
dezvoltat
ca
un
suport

pentru
industriile
dezvoltate
în
păr
ț
ile
învecinate
ale
ora
ș
ului,
deci
caracterul
predominant
al

acesteia
era
cel
de
cartier
muncitoresc.
Oamenii
veni
ț
i
aici
erau
din
clasa
economică
medie

spre
joasă
–
muncitori
ai
fabricilor
din
zonele
învecinate.
Când
industria
a
început
să
devină

mai
pu
ț
in
importantă
ș
i
chiar
să
dispară,
cartierul
a
început
să
î
ș
i
schimbe
caracterul,

constatându-se o stagnare
ș
i chiar o scădere a statutului social. [12]

TIPOLOGIA
1
–
cvartal
de
locuin
ț
e
individuale
cu
re
ț
ea
stradal
ӑ
liberă
ș
i
case
amplasate
pe

limita la stradă.

TIPOLOGIA
2–
cvartal
de
locuin
ț
e
individuale
cu
re
ț
ea
stradal
ӑ
rectangular
ӑ
ș
i
case

amplasate cu retragere fa
ț
ă de limita la stradă.

TIPOLOGIA
3
(Cartierul
Kuncz)
–
cvartal
de
locuin
ț
e
individuale
este
specifică
subzonei

18a3
delimitată
de
str.
Aviatorilor,
Calea
Mosnitei,
Centură
Inel
4
Propunere
ș
i
str.
Zefirului
ș
i

cuprinde un
ț
esut compact
ș
i de loturi construite cu locuin
ț
e unifamiliale cu re
ț
ea stradal
ӑ

liberă. [12]

Este caracterizată prin (Fig. 17):

• densitate relativ mică pe cvartal (23,63 u/ha);

• POT mediu de 20,43%;

• CUT mediu de 0.25;

• corni
ș
ă la 4,50 m;

• amplasarea casei pe limita la stradă sau cu retragere mică de la frontul stradal, local;

• parcele relativ mici, cu suprafe
ț
e între 250
ș
i 600 mp;

• re
ț
ea stradal
ӑ
liberă;

•
​
spa
ț
iu comunitar inexistent.

Fig. 17 – Tipologie locuinte Kuncz, Timisoara, 2017

Tincu Dorina

Centru comunitar

26

5.1.1 Analiz
ӑ
ӑ
Amplasament
​
​
(Fig. 18)

Fig. 18 – Amplasament propus, Kuncz, Timisoara, 2017

Zona
propusă
(Fig.
18)
pentru
amplasarea
construc
ț
iei
Casa
Stradă
se
află
la

intersec
ț
ia
dintre
2
lumi,
respectiv
2
cartiere
foarte
diferite:
Lunei
–
Prin
ț
ul
Turcesc
ș
i
cartierul

Kuncz.
Am
ales
acest
amplasament
deoarece
perimetrul
vizual
este
de
o
varietate

neobi
ș
nuită,
fiind
un
element
unic
în
zonă.
Laturile
ce
mărginesc
situl
spre
cartierul
Kuncz

con
ț
in
un
front
discontinuu,
alcătuit
din
case
retrase
sau
nu
de
la
stradă,
cu
înăl
ț
imi
constante

ș
i
tipologie
asemănătoare,
segmentat
de
străzi
tipic
dezvoltării
medievale,
momentan

neasfaltate.
Pe
partea
celalata,
respectiv
cartierul
Lunei,
se
păstrează
un
front
continuu

accentuat
de
retragerea
caselor
de
la
stradă,
fiind
mai
cură
ț
at
ș
i
mai
ordonat.
În
ambele
păr
ț
i

ale amplasamentului de află case de locuit.

Amplasamentul
este
despăr
ț
it
la
rândul
lui
de
o
stradă
principală
–
Strada
Câmpului,
ș
i

strada
Aviatorilor
(spre
cartierul
Kuncz).
În
prezent,
în
interiorul
amplasamentului
predomin
ӑ

un
spa
ț
iu
nefolosit,
plin
de
mizerie
ș
i
vegeta
ț
ie
neîngrijită
(Fig.
18),
asemeni
unei
păduri
ce

desparte
comunitatea
cu
probleme
din
Kuncz
de
restul
ora
ș
ului,
reprezentând
totodată
ș
i
o

barieră puternică vizuală
ș
i fizică.

Tincu Dorina

Centru comunitar

27

5.2 Analiza SWOT

Oscilând
între
nevoia
de
intimitate
ș
i
întâlnirea
cu
ceilal
ț
i,
locuirea
rămane
subiectul

central
al
arhitecturii.
Exerci
ț
iul
urmăre
ș
te
surprinderea
modula
ț
iilor
posibile
ale
legăturii
între

casa, trăită drept centru al lumii,
ș
i vecinătate, ca deschidere către ceilal
ț
i.

Puncte tari | Ce v
ӑ
place la cartier:

– apropierea de ora
ș
;

– obi
ș
nuin
ț
a cu locul;

– tradi
ț
ia, trecutul;

– lini
ș
tea;

– insulă rurală în interiorul unui ora
ș
;

– accesibilitate crescută din punct de vedere a propunerii Inelului 4 de Centură.

Puncte slabe | Ce nu v
ӑ
place la cartier:

– interes scăzut al investitorilor cât
ș
i al autorită
ț
ilor;

– vegeta
ț
ie pu
ț
ină;

– discriminare, nesiguran
ț
ӑ
, furturi;

– lipsa unui centru în vederea socializării
ș
i reintegrării;

– lipsa drumurilor asfaltate
ș
i a trotuarelor;

– insalubritatea parcului
ș
i a canalului;

– lipsa grădini
ț
elor
ș
i a
ș
colilor;

– lipsa unui loc de joacă pentru copii;

– lipsa locurilor de muncă;

– problema copiilor străzii;

– problema apei potabile;

– sărăcia;

– louin
ț
e în stare proastă
ș
i insalubre;

–
inexisten
ț
a
dotărilor
aferente
locuirii:
comer
ț
,
servicii,
învă
ț
ământ,
dotări
sanitare,
spa
ț
ii
de

petrecere a timpului liber.

Oportunită
ț
i | Ce s-ar putea face pentru a valorifică mai bine cartierul:

– racord la ap
ӑ
potabilă in locuin
ț
e sau o surs
ӑ
de ap
ӑ
potabil
ӑ
în cartier;

– locuri de muncă;

– asfaltarea străzilor, apari
ț
ia trotuarelor;

– programe sociale în vederea socializării
ș
i a reintegrării în societate;

– cultivarea spiritului civic;

– problema romilor rezolvată prin integrare
ș
i acceptarea lor de către cealaltă comunitate;

– civilizarea locuitorilor;

– salubrizare canal Bega – poate deveni un coridor verde;

– eradicarea sărăciei
ș
i regenerarea comunită
ț
ii;

– oferirea unui cadru de exprimare individuală sau colectivă.

Tincu Dorina

Centru comunitar

28

În orice analiză SWOT avem de-a face cu un mediu intern ce include analiza atuurilor –

punctele tari
ș
i a punctelor slabe,
ș
i unul extern reprezentat de oportunită
ț
ile, respectiv

riscurile care pot pune în discu
ț
ie realizarea obiectivelor de dezvoltare la nivelul comunită
ț
ii.

Punctele tari
ș
i punctele slabe sunt concepte “statice” bazate pe parametrii descriptivi ai

cartierului de fa
ț
ă, într-o perioadă determinat
ӑ
de timp, reprezentând ceea ce există.

Oportunită
ț
ile
ș
i riscurile au în vedere ceea ce va fi.

Analiza SWOT prezentată mai sus este făcută asupra acestui cartier – Kuncz – în

vederea ob
ț
inerii unor rezultate reale, prin creearea unui sondaj în baza unui chestionar

menit să identifice situa
ț
ia actuală a cartierului
ș
i a locuitorilor săi. Analiza SWOT a fost

făcută de studen
ț
ii anului VI ai Facultă
ț
ii de Arhitectură
ș
i Urbanism, Timi
ș
oara, la sfâr
ș
itul

anului 2010. Pe parcusul analizei s-au indentificat principalele probleme urbanistice,

economice
ș
i politice ale acestui cartier. Nu putem trata doar problemele urbanistice fără a

lua în calcul factorul social, politic
ș
i economic.

Chiar
dacă
au
trecut
7
ani
de
la
analiza
făcută
de
studen
ț
i,
după
discu
ț
iile
mele
cu

oamenii
locului,
am
aflat
că
probleme
au
rămas
acelea
ș
i.
Chiar
dacă
între
timp
cartierul
a

beneficiat
de
canalizare,
oamenii
nu
au
bani
să
î
ș
i
tragă
apa
în
casă,
rămânând
ș
i
acum
cu

“baia
în
curte”.
Înainte
de
proiectul
canalizării,
spun
oamenii,
străzile
au
fost
asflatate
înainte

de
2006,
dar
acum
de
când
au
tras
canalizarea
străzile
au
revenit
la
forma
din
2010.
Deci,

analiza SWOT actualizată are acelea
ș
i probleme.

Eu
cred
că
pentru
acest
cartier,
strategiile
de
dezvoltare
trebuie
să
fie
construite
în
a
ș
a

fel
încât
să
includă
mai
multe
variabile,
pentru
a
fi
flexibile
ș
i
capabile
să
se
adapteze

schimbărilor
care
apar
în
societate.
Ele
trebuie
să
valorifice
la
maximum
atuurile
–
punctele

tari,
să
atenueze
sau
chiar
să
elimine
punctele
slabe,
să
depisteze
ș
i
să
intuiască

oportunită
ț
ile oferite de mediul extern
ș
i să diminueze riscurile.

Această
analiză
m-a
ajutat
să
construiesc
o
imagine
de
ansamblu
asupra
cartierului

astfel
încât
să
valorific
punctele
tari
ș
i
oportunită
ț
ile,
pe
de
o
parte,
ș
i
pe
de
altă
parte
să

îndepărtez
punctele
slabe
ș
i
amenin
ț
ările
prin
propunerea
unei
construc
ț
ii
Casa
Stradă.

Înainte
să
ne
apucăm
să
facem
ceva,
trebuie
să
ș
tim
de
unde
plecăm,
încotro
vrem
să

mergem
ș
i
unde
vrem
să
ajungem.
Analiza
ne
deschide
spre
o
direc
ț
ie
–
încotro
ar
trebui
să

mergem,
ș
i
ne
ajută
să
stabilim
obiectivele
–
unde
vrem
să
ajungem,
ajutându-ne
să

con
ș
tientizam
factorii
care
pot
afecta
planificarea
strategică
ș
i
luarea
deciziilor.
Permite

realizarea unei radiografii corecte a societă
ț
ii, scanând totodată mediul înconjurător.

Tincu Dorina

Centru comunitar

29

5.3 Piramida lui Maslow

Un
alt
aspect
important
al
vie
ț
ii
in
strad
ӑ
este
cel
care
ț
ine
de
adaptabilitate,
de

capacitatea
de
a
supravie
ț
ui
​
î
​
n
condi
ț
iile
impuse
de
strad
ӑ
.
A
stabili
o
rela
ț
ie
cu
copii
str
ӑ
zii

nu
este
deloc
u
ș
or.
Copilul
străzii
trebuie
privit
ca
un
copil
cu
un
grad
de
dificultate
diferit
de

al
altor
copii
vulnerabili
și
care
are
nevoie
de
servicii
specifice.
Nu
poți
să-l
obligi
pe
un
copil

care
a
vagabondat
ani
de
zile
să
respecte
un
regim
strict:
nu-l
va
respecta!
E
limpede
că

atunci când îl obligi să facă lucruri improprii lui, va refuza să le facă.

Mai
puțin
vizibil
la
nivelul
orașelor
în
zonele
periferice,
abandonate
sau
sub-urbane,

fenomenul
“copiii
străzii”
constituie
și
aici
o
problemă
socială.
Fiecare
ora
ș
cât
ar
fi
el
de

mare
se
confrunt
ӑ
cu
problema
s
ӑ
r
ӑ
ciei
ș
i
în
special
a
copiilor
str
ӑ
zii.
Conform
lui
David

Gordon,
pragul
sărăciei
absolute
începe
acolo
unde
nu
sunt
satisfăcute
două
din
cele
opt

necesită
ț
i
de
bază.
În
Fig.
19
sunt
clasificate
necesită
ț
ile
de
bază
pentru
o
comunitate
în

pragul
sărăciei
absolute.
După
problemele
majore
identificate
în
Kuncz,
tind
să
cred
că
în

acest cartier nu există aceste necesită
ț
i minime.

Fig. 19 – Necesită
ț
i de bază ale pragului sărăciei absolute – David Gordon

Exist
ӑ
numeroase
modele
ce
clasific
ӑ
nevoile
umane
dup
ӑ
diverse
criterii.
Unul
dintre

cele
mai
cunoscute
este
modelul
lui
Maslow,
model
ce
con
ț
ine
o
semnificativ
ӑ
ierarhizare
a

nevoilor.
​
Astfel,
Piramida
lui
Maslow
(Fig.
20)
presupune
că
fiecare
individ
are
o
serie
de

niveluri
ale
necesităților
fundamentale,
plasate
gradat
în
ordine
crescătoare
pornind
de
la

bază,
astfel
încât,
dacă
nivelurile
inferioare
sunt
satisfăcute,
este
pusă
temelia
pentru

satisfacerea
nevoilor
de
nivel
superior:
nevoi
fiziologice
(a
mânca,
a
bea,
a
respira,
a
dormi,

etc.),
nevoi
de
securitate,
nevoi
de
socializare
de
apartenen
ț
ă
comunitară,
nevoi
care
ț
in
de

stimă
de
sine,
nevoi
cognitive,
nevoi
estetice,
nevoi
ce
ț
in
de
auto-dezvoltare,
ș
i
nevoi
de

transcenden
ț
ă (programe de voluntariat în folosul comunită
ț
ii). [14]

Atunci
când
punem
accent
pe
​
cine
​
suntem
​
cu
​
adevărat
​
,
pentru
a
ne
dezvolta
pe
noi

în
ș
ine,
lucrurile
de
care
avem
nevoie
vin
către
noi
în
mod
automat.
Totuși,
nu
e
chiar
ușor
să

ne
motiv
ӑ
m
pentru
a
merge
direct
la
acest
nivel,
dar
e
calea
cea
mai
rapidă
​
.
​
Nevoile
sunt

interdependente
ș
i
î
ș
i
găsesc
exprimarea
maximă
în
nevoia
de
autorealizare,
care
apare
pe

măsura satisfacerii tot mai multor nevoi de pe nivelele inferioare.

Tincu Dorina

Centru comunitar

30

Fig. 20 – Piramida lui Maslow

Inițial
Maslow
grupase
aceste
trebuințe
în
5
categorii,
inspirat
fiind
de
valoarea

simbolică
a
numărului,
care
în
tradițiile
hermetice
reprezintă
cifra
omului.
Și
într-adevăr,

evoluția
vieții
umane
este
guvernată
de
3
mari
numere:
5,
7
și
12.
Aceste
numere
însă
nu
se

referă
la
omul
ca
ființă,
ca
elev
la
școala
vieții,
ci
reprezintă
cicluri,
etape
ale
organizării

procesului educațional în întregime.

Probabil
că
to
ț
i
am
auzit
de
​
Piramida
lui
Maslow
​
.
Este
arhicunoscută,
dar
dacă
este
a
ș
a

de
cunoscută
înseamnă
că
e
ceva
important,
nu?
Păi
da,
pentru
că
vorbe
ș
te
despre

motiva
ț
ie.
Motiva
ț
ia
este
totul.
Este
acel
combustibil
care
alimentează
fiecare
ac
ț
iune
pe
care

o
fac
oamenii.
În
general
psihologii
studiază
oamenii
care
au
diverse
suferin
ț
e
psihice,
nu?
Ei

bine,
Maslow
s-a
gândit
că
ar
fi
interesant
să
studieze
oamenii
sănăto
ș
i.
În
principal
ș
i-a
dorit

să afle ce-i determină pe oameni să ac
ț
ioneze într-un fel sau altul, ce-i motivează.

E
important
să
ș
tii
ce
te
motivează
pe
tine,
dar
ș
i
ce-i
motivează
pe
cei
din
jurul
tău.

Pentru
că
fiecare
î
ș
i
dore
ș
te
să
ob
ț
ină
de
la
cei
cu
care
interac
ț
ionează
diverse
beneficii
sau

î
ș
i
dore
ș
te
să-i
determine
într-un
fel
să
facă
ceea
ce
dore
ș
te
el
să
facă.
Răspunsul
la

întrebarea
”
​
Ce-i
motivează
pe
oameni?
​
”
este
imposibil
de
dat,
cel
pu
ț
in
nu
există
un
răspuns

simplu.
Asta
pentru
că
oamenii
sunt
foarte
diferi
ț
i,
oamenii
sunt
sofistica
ț
i,
oamenii

ac
ț
ionează
/
reac
ț
ionează
într-un
anumit
context,
iar
contextul
e
în
continuă
schimbare.

Totu
ș
i,
Maslow
a
făcut
un
lucru
foarte
important
–
a
încercat
să
identifice
nevoile
majore
ale

oamenilor
ș
i să le clasifice.

Este
adevărat
că
până
nu
î
ț
i
satisfaci
nevoile
fiziologice
nu
te
po
ț
i
gândi
la
iubire,
la

stimă
si
la
estetică.
Pentru
unii
este
adevărat,
dar
pentru
al
ț
ii
nu.
Se
pot
da
nenumărate

exemple
de
oameni
care
ș
i-au
sacrificat
bună
starea
materială
pentru
a
atinge
idealuri
mai

înalte.
Gândindu-mă
la
oamenii
din
Kuncz,
mi-am
pus
de
multe
ori
întrebarea
–
ce
îi
face
pe

oameni
ferici
ț
i?
Da,
normal,
nu
o
să
găsesc
un
răspuns.
Dacă
ar
fi
fost
a
ș
a
de
simplu

probabil
că
al
ț
ii,
mult
mai
de
ș
tep
ț
i
decât
mine,
ar
fi
dat
demult
răspunsul.
Dar
se
poate

răspunde
pe
bucă
ț
ele.
O
părticică
din
răspuns
se
nume
ș
te
Optimismul,
Speran
ț
a
–
dacă
ai

speran
ț
a
că
viitorul
tău
va
fi
mai
bun
atunci
via
ț
a
ț
i
se
pare
frumoasă
ș
i
te
sim
ț
i
fericit,

indiferent de cât de greu sau u
ș
or î
ț
i este astăzi.

Vorbind
cu
oamenii
din
Kuncz,
mi-am
dat
seama
că
po
ț
i
să
ob
ț
ii
ce
vrei
de
la
cei
din

jurul
tău
ș
i
cu
vorba
bună
ș
i
dacă
le
ară
ț
i
că-i
apreciezi,
dacă
îi
faci
să
se
simtă
valoro
ș
i
ș
i

respecta
ț
i…
asta
se
cheamă
carismă.
Ș
i
da,
carisma
se
dobânde
ș
te
ș
i
prin
învă
ț
are
nu
e
doar

ceva nativ. Po
ț
i să înve
ț
i să fii carismatic dacă în
ț
elegi ierarhia nevoilor a lui Maslow.

Tincu Dorina

Centru comunitar

31

5.4 Servicii în folosul comunită
ț
ț
ii | Jocul – Friedrich Frobel

Friedrich
Frobel
este
considerat
tatăl
învă
ț
ământului
pre
ș
colar,
devenind
cunoscut

datorită
conceptului
de
“a
înv
ӑ
ț
ă
prin
joac
ӑ
”
ș
i
ca
inventator
al
cuvântului
“gr
ӑ
dini
ț
ӑ
”.
Proiectul

de
invă
ț
are
prin
serviciul
în
folosul
comunită
ț
ii
–
jocul
–
este
o
metodă
ofertantă
(copii

experimentează
o
multitudine
de
situa
ț
ii
pentru
atingerea
obiectivelor
de
invătare),
flexibilă

(spa
ț
ii
flexibile
ș
i
modulare
în
func
ț
ie
de
nevoile
copiilor)
ș
i
familiar.
Proiectul
de
invă
ț
are
prin

serviciul
în
folosul
comunită
ț
ii
poate
fi
utilizat
cu
u
ș
urin
ț
ă
pentru
dezvoltarea
competen
ț
ei
de

învă
ț
are
în
rândul
copiilor.
însă,
testând
această
metodă
în
cadrul
programului
Centru

Comunitar
–
Casa
Strad
ӑ
–
vom
descoperi
beneficii
multiple
nu
doar
pentru
elevi,
ci
ș
i
pentru

voluntari, profesori,
ș
coală
ș
i comunitate
​
.

Astfel,
comunitatea
devine
spa
ț
iu
de
învă
ț
are
pentru
copii,
contribuind
la
procesul
de

dezvoltare/
învățare;
î
ș
i
face
cunoscute
problemele;
atrage
noi
voluntari
sau
viitori
cetățeni

activi;
îmbunătă
ț
e
ș
te
rela
ț
ia
cu
locuitorii;
oamenii
simt
satisfacția
de
a
contribui
la
binele

comunită
ț
ii;
atrag
colaborarea
membrilor
comunită
ț
ii
ș
i
a
persoanelor
din
exterior
în
vederea

socializării; se bucură de energia pozitivă, curiozitatea
ș
i creativitatea întregii comunită
ț
i.

Oamenii
din
comunitate
au
nevoie
să
se
cunoască
între
ei
(ex.
cine
sunt
membrii

comunită
ț
ii?
cum
rela
ț
ionează?
care
sunt
aspira
ț
iile
sau
obi
ș
nuintele
lor?
care
sunt
resursele

comunită
ț
ii?
ș
i
să
afle
nevoile
membrilor
comunită
ț
ii),
să
stabilească
regului
de
grup,
să-
ș
i

în
ț
eleagă
rolul
în
comunitate,
să
se
auto-evalueze
ș
i
să
se
angajeze
în
atingerea
obiectivelor

de învă
ț
are
ș
i de punere în practică.

Sunt
de
părere
că
proiectul
de
învă
ț
are
prin
serviciul
în
folosul
comunității
este
o

metodă
care
facilitează
învățarea
elevilor
implicându-i
în
rezolvarea
unei
probleme
din

comunitatea
lor
(
ș
coală,
vecinătate,
localitate,
etc).
Sprijini
ț
i
de
voluntari,
copii
identifică

nevoile
comunită
ț
ii,
dezbat
solu
ț
ii,
se
reunesc
în
jurul
unui
scop
comun
ș
i
acționează
în

comunitate.
Concomitent,
ghida
ț
i
de
voluntari
ș
i
profesori,
elevii
reflectează
ș
i
î
ș
i
evaluează

progresul în invățare.

Comunitatea:

– devine spa
ț
iu de învă
ț
are pentru copii, contribuind la procesul de dezvoltare / învă
ț
are;

– atrage noi ambasadori, voluntari sau noi cetă
ț
eni;

– î
ș
i face cunoscute problemele;

– î
ș
i dezvolt
ӑ
caracterul
ș
i competen
ț
ele;

– simte satisfac
ț
ia de a contribui la binele comunită
ț
ii
ș
i inclusiv a oamenilor ce o compun;

– î
ș
i face noi „prieteni”;

– î
ș
i îmbunătă
ț
e
ș
te rela
ț
ia cu oamenii din exterior;

–
atrage
colaborarea
membrilor
comunită
ț
ii
cu
oamenii
din
exterior
prin
diverse
activită
ț
i

(terapie prin grădinărit);

–
se
bucură
de
energia
pozitivă,
curiozitatea
ș
i
creativitatea
de
care
d
ӑ
dovadă,
datorită

cărora se integrează;

–
posibilitatea
de
a
găsi
legături
între
ceea
ce
înva
ț
ă
copii
la
ș
coală
ș
i
ceea
ce
se
întâmplă
în

comunitate;

– contribuie la binele comunită
ț
ii;

– construie
ș
te pun
ț
i de colaborare cu oamenii
ș
i membrii comunită
ț
ii;

–
se
bucură
de
implicarea
locuitorilor
în
rezolvarea
problemelor
care
îi
afectează
sau
îi

preocup
ӑ
.

Tincu Dorina

Centru comunitar

32

Localnicii
(Fig.
21)
pot
ini
ț
ia
proiecte
pentru
protec
ț
ia
animalelor,
dezvoltare

sustenabilă,
educa
ț
ie,
recrea
ț
ie,
asisten
ț
a
grupurilor
vulnerabile
(persoane
cu
dizabilită
ț
i,

copii
din
familii
sărace,
persoane
de
etnie
romă),
participarea
tinerilor
sau
dezvoltare

culturală.
Indiferent
de
tema
aleasă,
invă
ț
area
prin
serviciul
în
folosul
comunită
ț
ii
este

recunoscută
ș
tiin
ț
ific
pentru
dezvoltarea
caracterului
(încrederea,
compasiunea,
perseveren
ț
ă

etc.)
ș
i
a
competen
ț
elor
cheie
(comunicare,
colaborare,
management
de
proiect
etc.)
în

procesul
de
reintegrare.
În
viziunea
mea,
educa
ț
ia
are
misiunea
morală
ș
i
socială
de
a

contribui la binele societății.

Proiectul
de
invățare
prin
serviciul
în
folosul
comunității
este
una
dintre
cele
mai

promițătoare
metode
pentru
îndeplinirea
misiunii
transformatoare
a
educa
ț
iei.
Îmbinând

serviciul
ș
i
invățarea,
această
metodă
oferă
copiilor
ș
i
tinerilor
cadrul
potrivit
pentru
a-
ș
i

dezvolta caracterul
ș
i competen
ț
ele
ș
i pentru a contribui la dezvoltarea comunității.

Fig. 21 – Localnici Kuncz, Timisoara, 2017

COMUNITATE
–
grup
de
oameni
care
locuiesc
într-un
spa
ț
iu
geografic
bine
delimitat
ș
i/sau

uni
ț
i prin interese comune (comunitate geografică/de interese).

GRUP
ȚINTĂ
–
sec
ț
iune
din
comunitate,
pentru
care
urmărim
să
producem
o
schimbare

relevantă care poate însă avea efecte la nivelul întregii comunită
ț
i.

BENEFICIARI
–
grup
de
oameni
din
cadrul
unui
grup
ț
intă,
pentru
care
ob
ț
inem
o
schimbare

directă sau indirectă.

DE CE??

– comunitatea î
ș
i cunoa
ș
te cel mai bine nevoile
ș
i priorită
ț
ile;

– se generează solu
ț
ii/ idei pornite din sânul comunită
ț
ii;

– se identifică
ș
i mobilizează resurse locale (umane, materiale, financiare);

– cre
ș
te capacitatea comunită
ț
ii de a-
ș
i rezolva problemele;

– membrii comunită
ț
ii sunt responsabiliza
ț
i;

– cre
ș
te sustenabilitatea proiectelor comunitare; cre
ș
te solidaritatea.

Proiectul
studiază
un
program
de
arhitectură
necesar
locuitorilor
cartierului
de
față.
În

timpul
liber
aceștia
pot
găsi
atracții
în
apropierea
casei
în
cadrul
unei
clădiri
cu
funcțiuni

complexe,
ce
înglobează
activități
pentru
comunitatea
zonei,
fiind
totodată
un
spațiu-obiect

reprezentativ al cartierului.

Tincu Dorina

Centru comunitar

33

5.5 Studii de caz

5.5.1 Satul de copii Rudolf Walter
​
​
(Fig. 22), Timi
​
ș
​
oara

Fig. 22 – Satul de copii Rudolf Walter, Timi
ș
oara

Am
încercat
să
analizez
centre
pentru
copii
precum
căsu
ț
ă
de
tip
familial
cu
un
concept

pavilionar,
deoarece
din
studiul
prezentat
anterior,
am
ajuns
la
concluzia
că
acest
concept

este
cel
mai
bun
pentru
reintegrarea
copiilor
străzii.
Din
dorin
ț
a
de
a
găsi
noi
metode
ș
i

strategii
arhitecturale
pentru
reabilitarea
lor,
am
analizat
Satul
de
Copii
Rudolf
Walter
din

Timi
ș
oara, reprezentând
ș
i primul sat de copii din România.

Satul
de
Copii
Rudolf
Walter,
Timi
ș
oara-
inaugurat
în
13
septembrie
1994,
a
reu
ș
it
să

se
adapteze
schimbărilor
perpetue
din
sistemul
legislativ
ș
i
social
românesc.
În
prezent
oferă

o
gamă
variată
de
servicii
copiilor
care
locuiesc
în
“casu
ț
ele
din
sat”,
precum
ș
i
celorlal
ț
i
copii

din
cartier.
Pe
lângă
serviciul
de
tip
reziden
ț
ial,
copiilor
li
se
oferă
ș
i
accesul
la
educa
ț
ie,

aproape
de
casă,
complexul
având
o
grădini
ț
ă
ș
i
o
ș
coală
gimnaziala,
oferind
prin
educa
ț
ie
o

mai bună integrare în sociatate.

Pe
lângă
func
ț
iunea
de
ș
coală
ș
i
grădini
ț
ă,
aici
am
întâlnit
cursuri
de
formare

profesională:
bucătar,
coafor,
cofetar-patiser,
contabil,
cosmetică,
inspector
resurse
umane,

manichiura-pedichiură, mecanic auto
ș
i operator confec
ț
ioner industrial.

Prin
înfiin
ț
area
“Casei
Tinerilor”,
acest
centru
rezolvă
problema
tinerilor
ce
împlinesc
18

ani,
nefiind
da
ț
i
afară.
Prin
acest
tip
de
program
se
urmăre
ș
te
dezvoltarea
deprinderilor
de

via
ț
ă
independente.
Se
urmăre
ș
te
sus
ț
inerea
integrării
lor
pe
pia
ț
a
muncii,
în
prezent

persoalul
centrului
fiind
alcătuit
ș
i
din
fo
ș
ti
reziden
ț
i,
precum:
portar,
educator,
brutar,
asistent

social, etc. Prin acest program 80-85% dintre tineri î
ș
i găsesc un loc de muncă. [13]

Directorul
Satului
de
Copii
Rudolf
Walter,
din
experien
ț
a
proprie,
spune
că,
procesul
de

adaptare
la
diverse
programe
de
reabilitare
este
îngreunat
datorită
modului
de
via
ț
ă
nomad
ș
i

a
stilului
de
via
ț
ă
dezechilibrat
pe
care
l-au
avut
perioade
îndelungate
de
timp.
Un
factor
care

ingreuneaza
procesul
de
reabilitare
si
creearea
unor
centre
speciale
pentru
reintegrarea
lor

este
necesitatea
investirii
unei
cantitati
enorme
de
resurse
atat
la
nivelul
personalului
cat
si

din punct de vedere financiar.

Imediat
ce
intri
pe
poarta
“satului”,
te
întâlne
ș
ti
pe
alee
cu
copii.
Sunt
de
toate
vârstele,

î
ț
i
zâmbesc
timid
ș
i
to
ț
i
salută
respectuos.
S-au
întors
de
la
ș
coală,
a
ș
a
că-
ș
i
ocupă
timpul
cu

diferite
activită
ț
i.
Spre
deosebire
de
Satul
de
copii,
în
Kuncz
nu
există
această
întâmpinare.

Aici
se
simte
că
oamenii
nu
au
niciun
fel
de
reguli
petrecându-
ș
i
foarte
mult
timp
pe
stradă.

Kuncz
este
o
comunitate
liberă,
neîngrădită,
strada
fiind
principalul
element
de
petrecere
a

timpului. [2]

Tincu Dorina

Centru comunitar

34

Comparând
Satul
de
copii
(Fig.
23)
cu
propunerea
Centrului
Comunitar
–
Casa
Strad
ӑ
,

cred
că
în
primul
rând
trebuie
avut
în
vedere
libertatea
pe
care
o
au
copii
din
Kuncz,
libertate

exprimată
fără
“reguli”,
ș
i
faptul
că,
ace
ș
ti
copii
din
Kuncz
au
familii
spre
deosebire
de
cei
din

Satul
de
copii.
Datorită
faptului
că
ace
ș
ti
copii
din
Kuncz
au
familii,
ei
nu
vor
dormi
în
Casa

Strad
ӑ
propus
ӑ
,
a
ș
a
cum
se
întâmplă
în
Satul
de
copii,
ci
vor
veni
aici
pentru
a-
ș
i
petrece

timpul
liber
prin
proiecte
de
învă
ț
are
în
folosul
comunită
ț
ii.
În
ambele
situa
ț
ii,
apare

func
ț
iunea
de
grădini
ț
ă,
doar
că
în
cazul
Kuncz,
func
ț
iunea
de
grădini
ț
ă
este
văzută
ca
un

spa
ț
iu
unde
ei
pot
învă
ț
a
după
ce
vin
de
la
ș
coală
ș
i
mai
apare
dezvoltarea
deprinderilor
de

via
ț
ă
independente
prin
care
se
urmăre
ș
te
sus
ț
inerea
integrării
lor
pe
pia
ț
ă
muncii,
mul
ț
i

locuitori fiind
ș
omeri.

Fig. 23 – Satul de copii Rudolf Walter – vedere aeriană, Timi
ș
oara

În
ambele
cazuri,
aici
vorbind
ș
i
de
copii
abandona
ț
i
(cazul
Satului
de
copii),
cât
ș
i

despre
copii
străzii
(Kuncz),
implicarea
copiilor
defavoriza
ț
i
în
activită
ț
i
este
una
dintre
cele

mai
eficiente
metode
de
recuperare.
Fiecare
copil
care
a
locuit
în
stradă
sau
ș
i-a
petrecut
o

perioadă
din
timp
pe
stradă
sau
strada
înseamnând
casa
lui
(caz
Kuncz)
trăie
ș
te
experien
ț
e

diferite
care
îi
afectează
modul
de
a
percepe
mediul
înconjurător.
Astfel
cred
eu
că
lor
le

trebuie
o
arhitectură
flexibilă
ș
i
dinamică
care
se
poate
modela
ș
i
transformă
în
func
ț
ie
de

nevoile lor.

Este
foarte
greu
de
realizat
trecerea
de
la
o
via
ț
ă
fără
nici
o
regulă
la
un
program

educa
ț
ional
normal,
fiind
de
preferat
necesară
găsirea
de
programe
mai
dinamice
ș
i

interactive
desfă
ș
urate
în
medii
special
amenajate
astfel
încât
contextul
creat
să
le
permită

adaptarea
ș
i
dezvoltarea
conform
nevoilor
ș
i
problemelor
lor.
Este
necesar
un
mediu
flexibil,

care să nu îl rupă complet de stradă
ș
i de ceea ce reprezintă pentru ei casa.

Contextul
creat
de
copii
din
Kuncz
este
strada,
ei
fiind
aproape
în
permanen
ț
ă
în

stradă.
Pentru
integrarea
lor
este
nevoie
de
o
a
ș
a
numită
Casa
Strad
ӑ
,
nu
de
o
clădire
în

sine, unde ei pot descoperi această casă ca
ș
i strada.

Consider
că
această
interven
ț
ie
este
primul
pas
către
un
viitor
mai
bun,
care
va

contribui la schimbarea destinului acestei comunită
ț
i
​
.

Tincu Dorina

Centru comunitar

35

5.5.2 Structuri Mobile: Montabile | Demontabile

O casă modulară, montabil
ӑ

ș
i demontabil
ӑ
din containere?!

Fig. 24 – Casa modular
ӑ
din containere

Orice
tip
de
construc
ț
ie
poate
fi
realizată
din
module
u
ș
or
transportabile,
de
dimensiuni

adaptate
necesită
ț
ilor
fiecărui
client
în
parte.
Se
pot
realiza
astfel
case
de
dimensiuni

considerabile,
care
păstrează
toate
avantajele
construc
ț
iilor
monobloc:
impact
minim
asupra

mediului
deoarece
sunt
construite
în
fabrică
ș
i
doar
pozi
ț
ionate
la
fa
ț
a
locului
ș
i
posibilitatea

de relocare.

Din
punct
de
vedere
legal,
spa
ț
iile
construite
provizoriu
se
pot
ridica
în
condi
ț
ii
de

exigen
ț
ă
mai
flexibile
decât
pentru
construc
ț
iile
cu
caracter
permanent.
Putem
a
ș
adar
ridica

un
spa
ț
iu
acoperit
provizoriu
pentru
a
ne
putea
desfă
ș
ura
în
mod
optim
ș
i
cu
costuri
scăzute

anumite
activită
ț
i,
iar
în
timp
îl
putem
transforma
într-o
construc
ț
ie
permanent
ӑ
.
Aceste

construc
ț
ii
provizorii
trebuie
realizate
din
materiale
de
construc
ț
ii
ș
i
ansamble
ce
permit

dezasamblarea rapidă. Asta înseamnă că se pot muta cu u
ș
urin
ț
ă.

Locuin
ț
ele
modulare
sunt
construc
ț
ii
prefabricate,
realizate
din
sec
ț
iuni
multiple
numite

module.
Casele
din
containere
se
încadrează
în
acest
tip
de
construc
ț
ie,
containerele
fiind

u
ș
or
de
amplasat
ș
i
montat
rapid
pe
terenul
ales
pentru
construc
ț
ie
(containerele
au,
de

obicei,
o
lungime
de
6
metri
ș
i
o
lă
ț
ime
de
3-3,5
metri,
în
timp
ce
înăl
ț
imea
interioară
poate

ajunge
la
2,5-2,6
metri).
Casele
modulare
din
containere
sunt
mobile,
pot
fi
relocate
ș
i
pot
fi

folosite
pe
termen
lung
(10-15
ani,
de
obicei),
fiind
potrivite
fie
ca
locuin
ț
e
temporare,
de

weekend
sau
de
vacan
ț
ă,
fie
că
locuin
ț
e
definitive.
De
asemenea,
containerele
pot
fi
folosite

pentru
construc
ț
ia
de
parcuri,
de
camping,
ș
coli
ș
i
săli
de
clasă
cu
destina
ț
ie
temporară,
case

instalate
în
câmp,
păduri
ș
i
zone
rurale
unde
construc
ț
iile
de
tip
conven
ț
ional
nu
pot
fi

realizate din diferite motive. [16]

Sunt
locuin
ț
e
prefabricate,
cu
dimensiuni
standardizate,
cărora
li
se
aduc
diverse

modificări
ș
i
îmbunătă
ț
iri,
pentru
a
fi
cu
adevărat
locuibile:
decupaje
pentru
ferestre
ș
i
u
ș
i,

pere
ț
i interiori de separare, izolare termică, instala
ț
ii electrice
ș
i de apa.

Cum
sunt
construite
aceste
case?
Containerele
folosite
pe
navele
de
transport
maritim

sunt
refolosite
după
ie
ș
irea
lor
din
uz,
fiind
un
excelent
material
reciclabil.
Modul
de

constructive
–
similar
unui
joc
de
Lego
–
reprezintă
mai
degrabă
o
îmbinare
a
mai
multor

containere, a
ș
a încât nu este necesar un proiect complex.

Tincu Dorina

Centru comunitar

36

Containerele
se
montează
unul
lângă
celălalt,
se
pot
suprapune,
creând
astfel
un
etaj

ș
i
li
se
pot
aduce
diverse
modificări,
în
moduri
dintre
cele
mai
creative.
Frumuse
ț
ea
unei
case

de
tip
modular
constă
în
gradul
de
creativitate
pe
care
îl
permite.
O
astfel
de
construc
ț
ie
este

asemenea
unui
joc
din
piese
Lego,
care
nu
are
nevoie
de
planificare
ș
i
design
elaborat.
Chiar

ș
i
a
ș
a,
casa
modulară
rămâne
o
construc
ț
ie
accesibilă,
comparativ
cu
locuin
ț
ele

conven
ț
ionale.

Cu
toate
că
o
astfel
de
construc
ț
ie
invită
la
creativiate,
există
limite,
care
ț
in
de

dimensiunile
standard
ale
acestora
ș
i
de
faptul
că
pot
fi
modificate
numai
în
anumite
moduri
–

prin
tăiere,
decupare,
îmbinare.
În
unele
zone,
containerele
de
dimensiuni
mai
mari
pot
fi

dificil de transportat
ș
i instalat.

Casele
pot
fi
realizate
din
unul
sau
mai
multe
containere
maritime
(Fig.
25),
în
func
ț
ie

de
suprafa
ț
a
dorită.
Un
container
maritim
mare
include
o
suprafa
ț
a
de
30
mp.
Pot
fi
îmbinate

pe
orizontală
sau
verticală,
rezultând
astfel
o
locuin
ț
a
cu
o
suprafa
ț
ӑ
utilă
de
30,
60,
90
…300

mp. Casele pot avea numai parter sau 1 – 3 etaje, în func
ț
ie de cum dorim. [16]

Fig. 25 – Case realizate din unul sau mai multe containere

Containerele
pot
fi
folosite
în
mai
multe
scopuri:
târguri,
expozi
ț
ii,
prezentări,
spa
ț
ii
de

birouri
sau
case,
locuin
ț
e
sociale,
cămine
studen
ț
e
ș
ti.
Alt
aspect
este
dat
de
flexibilitatea

dispunerii
unui
container
si
transportul
acestuia(Fig.
26),
acesta
putând
fi
asamblat
atât
pe

verticală
cât
ș
i
pe
orizontală
pentru
ob
ț
inerea
spa
ț
iului
de
avem
nevoie.
E
o
variantă
relativ

ieftină
ș
i
u
ș
or
de
construit,
ș
i
care
poate
ie
ș
i
foarte
spectaculoasă.
Casele
container
sunt
un

concept
cu
care
se
poate
economisi
energie
ca
de
exemplu
acoperi
ș
urile
verzi
ș
i
sistemele

pentru recoltarea apei de ploaie. [16]

Fig. 26 – Transport container

Tincu Dorina

Centru comunitar

37

6. CONCLUZII

Tema
proiectului
propune
realizarea
unui
centru
comunitar
pentru
comunitatea
din

Kuncz.
Amplasamentul
are
o
foarte
bună
legătură
cu
Timi
ș
oara,
cu
legături
directe
spre
ora
ș
,

dep
ӑ
ș
ind
neajunsurile
amplasamentelor
pur-rurale,
fiind
amplasat
pe
grani
ț
ele
dintre
dou
ӑ

lumi:
cartierul
Kuncz
ș
i
cartierul
Lunei
–
Prin
ț
ul
Turcesc.
Centrul
va
fi
destinat
oamenilor
din

comunitate
dar
ș
i
din
afara
comunită
ț
ii
care
doresc
să
socializeze
ș
i
să
participe
activ
la

propuneri.

Centrul
propus
prin
temă
se
va
încadra
în
categoria
centrelor
comunitare,
reziden
ț
ii

dispunând
de
mijloace
materiale
de
între
ț
inere,
cu
supraveghere
educa
ț
ională,
socială,

medicală,
având
ca
scop
prevenirea,
reabilitarea
ș
i
reintegrarea.
Va
putea
adăposti
un
număr

de
6-8
voluntari
în
camere
de
una
ș
i
două
persoane.
Din
motive
de
socializare
există
un

număr
mai
mare
de
camere
de
două
persoane.
Voluntarii
vor
putea
desfă
ș
ura
o
serie
de

activită
ț
i,
atât
în
atelierele
amenajate,
cât
ș
i
în
aer
liber
dar
ș
i
în
zona
dedicat
ӑ
grădinii

comunale.

Propunerea
unui
centru
comunitar
pavilionar
r
ӑ
psunde
cel
mai
bine
nevoilor
acestei

comunită
ț
i.
Prin
implementarea
unei
structuri
pavilionare,
montabil
ӑ
ș
i
demontabil
ӑ
,
dar
care

conectează
comunitatea
putem
reduce
discriminarea
ș
i
defavorizarea
zonelor
sărace
dar
ș
i

acordarea
unei
bune
reintegrari
în
societate
prin
diferite
activită
ț
i
accesibile
ș
i
oamenilor
din

exterior.

Terapia
prin
grădinărit
accesibilă
tuturor,
oferă
totodată
locuri
de
muncă
oamenilor
dar

ș
i
îi
relaxează
ș
i
îi
îmbină
la
socializare
în
timpul
lucrului.
Datorită
acestei
terapii
prin

grădinărit,
oamenii
au
ocazia
de
a
vinde
produsele
cultivate
în
pia
ț
a
agroalimentar
ӑ
,
astfel

câ
ș
tigând
câ
ț
iva
bănu
ț
i,
ceea
ce
îi
motivează
să
lucreze
în
continuare
văzând
rezultate

remarcabile atât psihice cât
ș
i fizice.

Caracterul
general
al
cartierului
este
definit
în
principal
de
tipul
de
locuire
–
“case
cu

curte”,
unde
cur
ț
ile
sunt
spa
ț
ii
de
intermediere
între
locuin
ț
a
propriu-zisă
(spa
ț
ial
privat
ӑ
)
ș
i

strada
(spa
ț
ial
public
ӑ
),
ele
fiind
un
spa
ț
iu
de
contact
social.
În
cadrul
proiectului,
propunerea

urmăre
ș
te
să
ofere
o
imagine
unitară
ș
i
să
îi
întărească
statutul
de
spa
ț
iu
social,
încercând
să

atragă
vizitatorii
ș
i
ș
ӑ
intermedieze
spa
ț
iul
public
reprezentat
de
stradă
ș
i
spa
ț
iul
privat.

A
ș
adar,
considerând
cele
3
zone
specificate
mai
sus
(public,
semi-public
ș
i
semi-privat),
am

considerat
că
trebuie
să
fie
diferen
ț
iate
prin
diferite
mijloace,
dar
nu
fizice,
fiind
totodată

protejate,
ș
i să contrasteze cu zonă locuin
ț
elor.

Din
cercetările
efectuate,
nu
am
găsit
normative
care
să
remarce
necesitatea
de

reglementări
pentru
construc
ț
iile
dedicate
copiilor
în
situa
ț
ii
de
risc.
Cred
că
este
necesară

elaborarea
de
normative,
ghiduri
sau
îndrumare
pentru
procesul
de
proiectare
a
diverselor

spa
ț
ii
arhitecturale
pentru
această
categorie
de
copii.
În
prezent
există
doar
un
ghid

elaborate
de
UNESCO
Paris
pentru
categoria
copiilor
străzii:
“Guidelines
for
the
Design
of

Centres for Street Children”. [15]

Spa
ț
iile principale
ș
i fluxurile de circula
ț
ie sunt:

–
spa
ț
iul
public
–
open
space
–
cu
o
serie
de
spa
ț
ii
pentru
serbări,
spectacole,
concerte
în
aer

liber
ș
i
pia
ț
ă
agroalimentar
ӑ
,
spa
ț
ii
de
joacă
pentru
copii
ș
i
locuri
de
joacă
pentru
animale,

bar, etc., dedicate organizării locale sau în colaborare cu alte organiza
ț
ii sau institu
ț
ii.

–
spa
ț
ii
de
workshopuri
ș
i
ateliere
de
scenarii,
spa
ț
ii
pentru
învă
ț
are
tip
grădini
ț
ă
pentru
elevi,

sau
întâlniri
cu
tematici
specifice,
spa
ț
ii
flexibile
care
să
poată
fi
folosite
tot
timpul
anului
(se

Tincu Dorina

Centru comunitar

38

pot
adăuga
sere
pe
timp
de
iarnă
pentru
grădinărit,
ateliere
lemn,
croitorie,
etc.),
cantină

(masă
caldă
pentru
copii
care
vin
de
la
ș
coală,
făcută
de
oamenii
comunită
ț
ii
din
alimentele

cultivate
pe
teren),
cafeneaua
lumii
=>
teatrul
comunită
ț
ii.
Atelierele
de
crea
ț
ie
se
vor

desfă
ș
ura
cu
persoane
din
exterior,
astfel
se
experimentează
sentimentul
de
gazdă,
având
ș
i

diverse activită
ț
i terapeutice (terapie prin grădinărit, terapie cu animale).

–
spa
ț
ii
de
cazare
destinate
voluntarilor
(oricărui
om
care
vrea
să
participle
la
activită
ț
i
ș
i
vine

din
altă
localitate)
ș
i
spa
ț
ii
de
lucru
individuale
pentru
copii,
familiarizându-se
cu
termenul
de

proprietate.

Toate
aceste
spa
ț
ii
vor
fi
unite
de
spa
ț
iul
public
accesibil
tuturor,
ca
fluxuri
de
circula
ț
ie

ș
i
deschideri
panoramice
ș
i
se
vor
rela
ț
iona
la
pia
ț
eta
spa
ț
iului
public.
Defapt,
totul

func
ț
ionează
ca
un
spa
ț
iu
public,
delimitat
de
zone
diferite
de
intimitate.
Spa
ț
iul
public
este

alcătuit
din
zonă
mineral
ӑ
compusă
din
stradă
cu
alei
ș
i
piste
de
biciclete,
ș
i
zonă
verde
unde

se
află
“casa”,
aceste
zone
fiind
delimitate
de
un
fir
de
apă
ce
porne
ș
te
dintr-o
fântână

publică de unde oamenii pot lua apă.

Ca
ș
i
o
locuin
ț
a
tradi
ț
ională,
centrul
comunitar
va
fi
împăr
ț
it
în
mai
multe
zone
(public,

semi-public,
semi-privat),
astfel
încât
toate
spa
ț
iile
să
fie
u
ș
or
accesibile,
modulare,
ș
i
să

poată
acomoda
mai
multe
tipuri
de
evenimente
(de
la
proiec
ț
ii
de
filme
la
conferin
ț
e
ș
i

adunări
comunitare).
Principala
legătură
va
fi
cea
cu
stradă,
prin
rela
ț
iile
cu
exteriorul,

perspective,
ș
i
prin
folosirea
eficentă
a
spa
ț
iului.
Centrul
comunitar
–
Casa
Stradă
–
trebuie

să eviden
ț
ieze caractieristicile comunită
ț
ii
ș
i
ș
ă răspundă nevoilor ei.

Proiectul
porne
ș
te
de
la
căutarea
unui
scenariu
cât
mai
plauzibil
în
contextul
propus
ș
i

reflectă
pozi
ț
ia
individualistă
în
ceea
ce
prive
ș
te
locuirea,
preferată
în
societatea

romanească.
Spa
ț
iul
comun
a
primit
tot
o
justificare
economică:
este
vorba
de
o
afacere,
un

bar
de
cartier.
Func
ț
iunea
acestui
spa
ț
iu
este
argumentată
prin
lipsă
(
ș
i
necesitatea)
unui
loc

cu
caracter
de
socializare
în
zonă.
Am
dorit
găsirea
unor
particularităti
pentru
fiecare
dintre

aceste
zone,
pentru
a
veni
în
întâmpinarea
nevoilor
de
identitate,
intimitate
ș
i
varietate.

Diferen
ț
ierea
lor
nu
ia
o
formă
radicală,
din
dorin
ț
a
de
a
„
ț
ine
împreună”
casele
prin

respectarea unui mod uzual de locuire, generic acceptat, în termeni de intimitate
ș
i confort.

Strada
interioară
–
acest
proiect
are
ca
temă
interfa
ț
a
cu
strada,
ca
mod
contextual
de
a

în
ț
elege
utilizarea
spa
ț
iului
public:
spa
ț
iul
comun
este
alcătuit
din
segmente
de
străzi

interioare
ansamblului,
aflate
la
rândul
lor
în
zona
de
interfa
ț
ă
a
acestuia
cu
străzile
ora
ș
ului.

Func
ț
iunile
propuse
în
spa
ț
iul
comun
sunt
bucătării
de
vară,
locuri
de
joacă,
mici
terenuri
de

sport,
zone
de
stat
umbrite,
ateliere
deschise
sau
semiprotejate,
garaje,
spa
ț
ii
care
au
grade

diferite de intimitate
ș
i care ac
ț
ionează ca filtre între stradă
ș
i spa
ț
iile semi private.

Densificare
în
timp
–
acest
proiect
are
ca
temă
locuirea
modulară
cu
un
grad
sporit
de

autonomie,
care
permite
atât
o
dispunere
(prezentă)
în
fronturi
care
definesc
un
spa
ț
iu

comun
exterior,
cât
ș
i
o
viitoare
densificare
în
„câmp’’
care
poate
ocupa
aproape
întregul

teren, fără să piardă rela
ț
ia dintre spa
ț
ii interioare
ș
i cur
ț
i.

Solu
ț
ia
a
avut
ca
punct
de
pornire
o
serie
de
intrebări
care
au
făcut
ca
proiectul
să

balanseze
între
ideea
de
eficien
ț
ă
(care
duce
la
tipizare)
ș
i
nevoia
de
identitate
(care
implică

personalizare),
între
nevoia
de
socializare
ș
i
cea
de
intimitate,
între
flexibilitate
(cu
o
varietate

de
spa
ț
ii
anexe
ș
i
de
tipologii),
între
inten
ț
ii
diferite
de
densificare
ș
i
scenarii
alternative
de

ocupare
a
sitului
în
etape
diferite
în
timp.
Solu
ț
ia
poate
simula
ș
i
un
scenariu
viitor
cu
ocupare

maximă
a
terenului,
în
care
micile
spa
ț
ii
intermediare
devin
zonă
de
socializare,
fără
ca

locuin
ț
ele să
ș
i piardă intimitatea.

Tincu Dorina

Centru comunitar

39

Realizarea
unui
centru
comunitar
cu
activită
ț
i
adiacente
în
cartierul
Kuncz
ajută
foarte

mult
la
dezvoltarea
societă
ț
ii
prin
promovarea
educa
ț
iei
ș
i
a
intergit
ӑ
ț
ii
sociale.
El
nu
va
fi
doar

un
spa
ț
iu
de
informare
ș
i
prezentare
pentru
localnici,
ci
un
centru
multifunc
ț
ional
pentru

promovare,
educare,
ș
i
conservare.
O
Casă
Stradă
vie,
cu
spa
ț
ii
anexe
ș
i
străzi

interconectate,
cu
o
structură
flexibilă
–
montabil
ӑ
ș
i
demontabil
ӑ
,
cu
oameni
de-ai
locului,
din

exterior
ș
i
voluntari,
cu
rela
ț
ii,
cu
o
atmosferă
mereu
schimbătoare
–
totul
pentru
un
cartier

mai întărit.

Poten
ț
ialul
ascuns
dintre
casele
construite
ș
i
pove
ș
tile
nespuse
ale
localnicilor
trebuie

spuse
ș
i
promovate
astfel
încât
rolul
culturii
în
cultivarea
spiritului
civic
să
ajute
la
o

dezvoltare
durabilă.
Simplitatea
esteticii,
volumetrii
simple,
introducerea
construc
ț
iilor

prefabricate,
modulare
ș
i
flexibile,
trebuie
să
ofere
pe
lângă
o
construc
ț
ie
prietenoasă
cu

mediul
ș
i
o
calitate
senzorială
ridicată.
Utilizarea
construc
ț
iei
prefabricare
–
container
maritim

–
împreună
cu
tehnicile
moderne
trebuie
să
reprezinte
o
prioritate.
Prin
modularea
ș
i

flexibilitatea
dat
ӑ
de
construc
ț
iile
din
container
putem
realiza
diferite
volume
simple
sau

complicate în func
ț
ie de gradul de intimitate al zonei sau al locuin
ț
ei în sine.

6.1 Solutie – Tema de Proiectare

Casa
Stradă
va
fi
împăr
ț
ită
pe
mai
multe
categorii
de
func
ț
iuni
ș
i
vor
fi
delimitate
prin

metode
la
alegere
(“garduri”,
planuri
decalate,
vegeta
ț
ie,
tipuri
diferite
de
volumetrii,
zone

minerale
ș
i zone verzi) toate pentru intimitate
ș
i confort în utilizare.

– zona social
ӑ
– strada;

– zona educa
ț
ional
ӑ
;

– zona voluntarilor.

Datorită
organizării
modulare
a
parcelei,
spa
ț
iile
au
grade
diferite
de
intimitate
(marcate

în
plan
ș
i
în
volumetrie):
3
zone
mari
delimitate
de
străzi
importante
(Fig.
27)
ce
facilitează

accesul
direct
în
comunitate
ș
i
care
fac
legătura
cu
Strada
Câmpului.
De
asemenea
trebuie

avut
în
vedere
geometria
spa
ț
ială
a
amplasamentului,
mărginit
în
ambele
laturi
de
străzi
cu

parcele
liniare,
pentru
a
se
încadra
în
fondul
construit
fără
al
perturba.
Inser
ț
ia
trebuie
să

ajute
la
revitalizarea
cartierului,
la
promovarea
“turistic
ӑ
”
(invitarea
oamenilor
din
exterior)
ș
i

la educarea popula
ț
iei prin cultură.

Fig. 27 –
​

​
Propunere 3 zone mari

Tincu Dorina

Centru comunitar

40

În acest scop sunt propuse următoarele func
ț
iuni:

1.
​
spa
ț
iul
public
=
​
strada
–
pentru
dou
ӑ
categorii
de
persoane:
localnici
ș
i
oameni
din

exterior.

–
mai
multe
volume
combinate
cu
dimensiuni
ș
i
materiale
diferite,
u
ș
or
accesibile
localnicilor,

turi
ș
tilor
ș
i oamenilor din exterior:

a)
spa
ț
iu
pentru
petrecerea
timpului
liber
pentru
toate
categoriile
de
vârste
–
în
aer
liber;
se

pot
realiza
diferite
evenimente
publice:
expozi
ț
ii,
spectacole,
petreceri,
etc.
ș
i
se
poate

materializa într-un amfiteatru în zonă publică;

b) spa
ț
iu interior de joacă
ș
i de socializare (pe timp de iarnă) | 70-100mp = 4-5 containere |;

c)
magazin
|
70-100mp
=
4-5
containere
|
sau
spa
ț
ii
amenajate
pentru
vânzarea
diverselor

obiecte
realizate
de
localnici,
cu
scopul
de
a-i
face
să
se
simtă
utili
ș
i
totodată
putând
să
î
ș
i

petreacă via
ț
ă în stradă dar într-un mod diferit fa
ț
ă de cum erau obi
ș
nui
ț
i până acum;

d)
bar/cafenea
|
70-100mp
=
4-5
containere
|
cu
spa
ț
ii
interioare
ș
i
exterioare
în
func
ț
ie
de

anotimp (aproximativ 30 de scaune);

e) restaurant/cantină | 150mp + bucătăria = 6-7 containere |;

f)
turn
(container
a
ș
ezat
pe
înăl
ț
ime)
vedere
panoramică,
anexat
cafenelei
–
locul
cel
mai

vizbil din stradă
ș
i din împrejurime; imaginea centrului în rela
ț
ie cu natura
ș
i împrejurări;

g) închiriere biciclete;

h) organizări tabere;

i) consiliere cetă
ț
eni.

2.
​
spa
ț
iul semi-public
​
=
​
spa
ț
ii tip “gr
ӑ
dini
ț
ӑ
”
​
| 300-400mp = 10-12 containere |

–
trebuie
să
acomodeze
elevii
care
studiază
tot
timpul
zilei
ș
i
tot
timpul
anului,
oferind
ș
i
spa
ț
ii

adecvate
copiilor
defavoriza
ț
i.
Spa
ț
iile
trebuie
să
func
ț
ioneze
ș
i
independent
de
celelalte

func
ț
iuni din centru:

a) săli de studiu modulare
ș
i flexibile, permanente/temporare;

b) spa
ț
ii pentru ateliere de crea
ț
ie cu persoane din exterior;

c) săli de studiu
ș
i săli de grup;

d) spa
ț
ii exterioare pentru activită
ț
i terapeutice – terapia prin grădinărit.

3.
​
spa
ț
iul semi-privat
​
=
​
locuin
ț
e pentru voluntari

-reinterpretarea
locuin
ț
ei
ca
organizare
cu
volume
bazice,
statice;
ambian
ț
ă
cu
arhitectură

modernă, luminată natural:

a) zonă de locuit pentru voluntari, turi
ș
ti, oameni din exterior | 100-150mp = 6-7 containere |;

b)
ateliere
individuale
–
|
40-50mp
=
2-3
containere
|
copii
familiarizându-se
cu
sentimentul

de proprietate.

4.
​
spa
ț
ii tehnice

–
încălzirea
ș
i
spa
ț
iile
adiacente,
se
vor
conforma
după
sistemele
folosite
(incălzire
solară,

stocarea apei de ploaie, etc.)
ș
i de gabaritul spa
ț
iilor finale;

– parcajele se află în afară parcelei;

–
Casa
Stradă
trebuie
să
ofere
un
spa
ț
iu
de
recreere
în
natură
ș
i
un
spa
ț
iu
de
legătură
între

toate celelalte func
ț
iuni.

Tincu Dorina

Centru comunitar

41

Acum putem spera la un viitor mai bun.

6. BIBLIOGRAFIE

[1]
Povian
Cristina,
Dumitrescu
Cristian.
Sustainable
urban
strategies
for
children’s
proverty

problems
in
Timi
​
ș
​
oara’a
neighborhoods
–
Kuncz.
Timi
​
ș
​
oara:
Universitatea
Politehnica,

Timi
​
ș
​
oara, 2012.

[2]
Povian
Cristina,
Cristian
Dumitrescu.
Architectural
guidelines
for
building
a
special

learning environment for children in need. Praga, Cehia, 2014.

[3]
Povian
Cristina.
Strategii
arhitecturale
pentru
copii
aflați
în
situații
de
risc.
Editura:

Universitatea Politehnica Timi
​
ș
​
oara, Teze de Doctorat, 2015.

[4] Teclici Valentina. Vina de a fi copil al străzii. Bucure
​
ș
​
ti, Oscar Print, 1998.

[5]
Dezvoltarea
socio-economică
rurală
prin
strategii
europene
transfrontalier.
Phare

CBC/2005/Interreg IIIA – Strategie de dezvoltare socio-economica, 2008.

[6] Hasan, A and Mohile, M. Urban Slums Reports: The Case of Karachi. Pakistan 2003.

[7]
Balan,
G.,
Dezvoltare
durabilă.
Concept.
Evoluție.
Strategii.
Editura
Burg
a
Universității

Româno-Germane din Sibiu, Sibiu, 2011.

[8]
Vasile
Miftode.
Populații
vulnerabile
​
ș
​
i
fenomene
de
automarginalizare.
Ia
​
ș
​
i,
Editura

Lumen, 2002.

[9] Carol Bellamy. The state of the world’s children. Unicef, 2000.

[10]
Miftode
Vasile,
Cojocaru
Ștefan,
Nacu
Daniela,
Sandu
Antonio.
Dezvoltarea

comunităților etno-culturale. Editura Lumen 2003. Ediția online
​
www.asistentasociala.ro
​
.

[11]
UNCHS,
Cities
Alliance.
UNCHS
–
Cities
Alliance
for
Cities
Without
Slums.
Sursă
online:

http://web.mit.edu//urbanupgrading/sponsor/ActionPlan.pdf
​
consultata în ianuarie 2018.

[12] Sabin Mădălina. Studiu de caz – Cartierul Kuncz. Master Urbanism.

[13]
Satul
de
Copii
Rudolf
Walter.
Sursă
online:
Fundația
Kinderzukunft

http://www.kinderzukunft.ro/
​
consultată în ianuarie 2018.

[14]
Piramida
lui
Maslow.
Sursă
online:
​

Piramida lui Maslow

consultata in ianuarie 2018.

[15]
Sursă
online
​
http://unesdoc.unesco.org/images/0010/001091/109106eo.pdf
consultată
în

ianuarie 2018.

[16]
Sursă
online
​
http://www.estpoint.ro/containere/casa-din-containere/
consultată
în

ianuarie 2018.