Inca Putin. Disertatie [627815]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie

Domeniul: Geodemografie
Programul de studiu: GVST

Factorii determinanți ai procesului de îmbătrânire a
populației din județul IALOMIȚA

Îndrumător științific,
Lect. Dr. Bogan Elena
Absolvent: [anonimizat]1 A REALUL DE STUDIU
II.2 Poziționarea geografică
II.3 Accesibilitate
II.4 Evoluția județului
II.5 Activitățile economice
CAPITOLUL III
III.1 EVOLUȚIA INDICELUI ÎMBĂTRÂNIRII DEMOGRAFICE ÎN JUDETUL
IALOMIȚA
III.1.1 Bilanțul demografic natural
III.1.2 Bilanțul demografic migratoriu
III.2 Piramida varstelor pe grupe si sexe
III.3 Evoluția populației în mediul rural și urban.
CAPITOLUL IV
IV.1 FACTORII DETERMINANȚI AI PROCESULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE
IV.1.1 FACTORI DIRECȚI
IV.1.1.1 R ata natalității
IV.1.1.2 R ata mortalității
IV.1.1.3 R ata fertilității
IV.1.1.4 Rata reproducerii
IV.1.1.5 Rata mortalității infantile

IV. 1.1.6 Speranța de viață la naștere
IV.1.1.7 Rata nupțialității
IV.1.1.8 Influența fluxurilor migratorii
IV.1.2 FACTORI INDIRECȚI DE ORDIN ECONOMC, SO CIAL, POLITIC, CULTURAL
IV.1.2.1 Nivelul de educație
IV.1.2.2 Raportul avorturilor la 1000 de femei
IV.1.2.3 Utilizarea metodelor contraceptive
IV.1.2.4 Nivelul de trai
IV.1.2.4.Sistemul medico – sanitar
IV.1.2.4 Legi, Hotărâri Guvernamentale cu privire la populația peste 65 ani

CAPITOLUL V
CONSECINȚE ECONOMICE , SOCIALE ȘI POLITICILE PROCESULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE
DEMOGRAFICĂ

CAPITOLUL VI
PERCEPȚIA LOCUITORILOR ASUPRA FENOMENULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE
DEMOGRAFICĂ

CAPITOLUL VI I
SUGESTII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE COMBATEREA FENOMENULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE
DEMOGRAFICĂ

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
WEBOGRAFIE
ANEXA

INTRODUCERE

Lucrarea de disertație este concepută pentru a studia factorii demografici din județul
Ialomița, având ca scop analiza îmbătrânirii demografice a județului și factorii ce duc la acest
proces de îmbătrânire.
Titlul luc rării ” Factorii determinanți ai procesului de îmbătrânire a populației din
județul IALOMI ȚA” a fost ales pentru a identifica și cerceta problemele demografice din locul
natal și deasemenea p entru a aplica ceea ce am studiat pe parcursul celor doi ani de master.
Deasemenea se vor prezenta și câteva sugestii pentru a evita sau încetinii procesul și sugestii
pentru a nu discrimina populația vârstnică.
Pe parcursul procesului de cercetare am beneficiat de îndrumările permanente ale lec.
Dr B OGAN Elena care m -a pregătit, îndrumat și spriji nt în el aborarea lucrării de
disertație ,oferindu -mi cele mai bune sfaturi. Doresc să îi aduc cele mai sincere mulțumiri pentru
tot suportul acor dat pentru realizarea acestei disertații.
De asemenea, mulțumesc tuturor cadrelor didactice ale Facultății de Geogr afie,
Universtatea București pentru toate cunoștințele ce le -au împărtă șit cu noi, studenții și pentru
formarea noastră ca geografi în decursul acestor doi ani.

SCOP -OBIECTIVE

Scopul și obiectivul acestei lucrări este de a analiza problema îmbătrânirii demografice
la nivelul județul ui Ialomița. Se identifică și calculează principalii factori ce determină
accentuarea îmbătrânirii demografice . De asemenea se observă și analizează factorii care
accentuează îmbătrânirea din județ , scopul fiind cel de constatare a problemei.
Obiectivele sunt de a identifica problemele și a găsi soluții pentru acestea, sugestii
pentru stoparea îmbă trânirii și discriminarea acestora.

METODOLOGIE

Pentru întocmirea unui studiu adecvat su nt necesare o serie de metode de cercetare.
Prima etapă în realizarea lucrării de disertație reprezintă documentarea în domeniul geografiei
umane și analizarea informațiilor necesare pentru studiul lucrării.
După documetare și analizare a infomațiilor a urmat redactarea lucrării de disertație după
planul, cuprinsul și documentarea pe care am efectuat -o.
Ca metode s -au folosit metoda de do cumentre, metoda grafică . Prin metoda grafică s -au
obținut grafice ce prezintă procente pentru factorii ce arată gradul de îmbătrânire demografcă
a județul Ialomița. Datele au fost preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică și
prelucrate în Excel.
De asemenea, s -a folosit Microsoft Office cu ajutorul căreia s -a efectuat redactarea
lucrării, inserarea imaginilor și a graficelor

CAPITOLUL I

CONTEXT ȘTIINȚIFIC
Demografia este știința care are ca obiect de studiu populațiile umane sub aspectul
numărului, repartiției geografice și structurii după diferite caracteristici demografice și socio –
economice, analiza evoluției lor și evidențierea legi lor de dezvoltare a populației.1
Știința demografiei cupr inde evenimente demografice cât și fenomene demografice.
Evenimentul demogrfic reprezintă unitatea stati stică ce masoară cazuri individuale cum ar fi
nașteri , decese, căsătorii, etc, iar f enomenul demografic cuprinde intensitatea evenimente lor
demografice într-o populație și într -o anumită perioadă de timp și se măsoară cu ajutorul
ratelor. Fenomenele demografice sunt studite cu ajutorul ra porturilor statisticii și ale
dinamicii.
Statica populației studiază numărul, distribuția geografică și structrura populației
1. Numărul populației poate fi cunoscut prin:
✓ recensământul populației – înregistrarea globală transversală a întregii populații la
un moment dat
✓ actualiza rea recensamântului prin date înregistrate la oficiile de stare civilă
✓ biroul de evidența populației
✓ anchete demografice care aprofundează elemente de structură și dinamică a
populației
✓ estimarea numărului populației prin interpretarea rezultatelor între două
recensăminte2
2. Densitatea populației măsoară gradul de răspândire a populației în colecttivități ,
calculându -se prin raportul numărului de persoane pe km 2.
3. Structura populației depinde de:

1 https://umfcd.ro/wp -content/uploads/2016/11/cap2.pdf
2 https://umfcd.ro/wp -content/uploads/2016/11/cap2.pdf

✓ dezvoltarea econo mică și de politicile de dezvoltare
✓ mediul de viață care își pune amprenta asupra modelului de morbiditate și
mortalitate precum și asupra structurii serviciilor de sănătate.3
Structura demografică pe grupe de vârstă ajută la descrierea morbidității și mortalității
diferitelor grupe de vârstă. O reprezentare grafică tipică a unei structuri a populației bazate pe
vârstă și sex se numește piramidă a vârstelor . Pirmida are diferite aspecte datorate raportului
nașter e/ mortalit ate.
Princip alele modele de piramidă a vârstelor descrise în literatura de specialitate sunt:
❖ Piramida cu bază largă – caracterizează populațiile tinere cu natalitate mare, cu
indice de reproducere supraunitar (caracteristică țărilor în curs de dezvoltare).
❖ Piramida sub formă de clopot, cu baza relativ largă, deci natalitate crescută. Ca
urmare a îmbunătățirii nivelului de trai crește și durata medie a vieții ducând la
creșterea ponderii vârstnicilor în populație. Este un model de piramidă „de
tranziție”, și se înreg istrează în special în țările rapid industrializate.
❖ Piramida sub formă de urnă este caracteristică țărilor dezvoltate cu natalitate
scăzută și longevitate ridicată, cu proporție mare a vârstnicilor în rândul
populației. Se întâlnește în special în țăril e dezvoltate.
❖ Piramida vârstelor sub formă de treflă (cu baza mai largă) se întâlnește în unele
țări dezvoltate, care în urma aplicării intense a politicilor pronataliste înregistrează
indicatori mai crescuți ai natalității4
Dinamica mecanică se referă la mișcarea generală a factorilor economici, sociali și
politici ,mobilitate socială . Migrația populației este cauzată de, deplasările geografice ale
populației. Aceasta poate fi migrația internațională (migrația externă) și migrația internă. Mișcare
intern ă se referă la schimbarea legală sau ilegală (flotanți ) a reședinței legale. Bilanțul acestor
mișcări de migrație constituie un echilibru sau o creștere a migrației .
Dinamica naturală reprezntă reproducerea populației care are două componente și
natalitatea și mortalitatea. De asemenea se mai utlizează și indicatorii de fertilitate și

3 https://umfcd.ro/wp -content/uploads/2016/11/cap2.pdf
4 https ://umfcd.ro/wp -content/uploads/2016/11/cap2.pdf

nupțialitate. Cu ajutorul acestor indicatori și componente se poate calcula rata de îmbătrânire
a populației .
Natalitatea este un fenomen demografic ce reprezintă frecvența nașterilor vii ale
populație i. Statistic vorbind, natalitatea se măsoară în funcție de rata natalității totale: acesta este
raportul (exprimat în promile ) între numărul de nașteri vii și numărul mediu de rezidenți în
perioada luată în considerare .
Mortalitatea măsoară numărul total de decese ale populației în timpul unei perioade de
timp. Modificarea ratei mortalității determină în mare măsură nivelul creșter ii natural e și
speranț ei de viață. La rândul s ău, mortalitatea este cel mai sensibil indicator influențat de factori i
socio -economici , biologici (mediu, stil de viață) și servicii de sanatate.
Sporul natural este un indicator demografic dependent de natalitate și mortalitate și se
calculează pe baza diferenței dintre rata de natalitate și rata de mortalitate generală într -o anumită
perioadă de timp, sau diferența dintre numărul născuților vii și cel al deceselor în rândul unei
populații determinate într -o perioadă de timp.5
Speranța de viață la naștere este reprezentată de numărul mediu de ani pe care i -ar avea
de trăit o persoană dintr -o anumită generație, în condițiile modelului de mortalitate specifică pe
grupe de vârstă și pentru o anumită perioadă de timp (un an calendaristic).6
Îmbătrânirea demografică sau îmbătrânirea populației reprezintă o scădere a numărului de
cetățeni tineri și o creștere a numărului de cetățeni din grupa de vârstă a treia (grupa de vârstă de
60 de ani sau mai mult) .
Cele mai îmbătrânite populații din lume se regă sesc în Japonia (peste 20% Seniori) și alte țări ,
Statele Unite, Rusia, Italia, Germania. Europa este continentul cel mai îmbătrânit.
In 1982 are loc la Viena prima Adunare Mondială asupra Îmbătrânirii. In 1991 sunt
promulgate ce le "Optsprezece principii ale Națiunilor Unite pentru persoanele în vârsta", iar in
1992 Adunarea Generală adopta "Proclamația asupra îmbătrânirii". • A doua Adunare Mondială
asupra îmbătrânirii s -a ținut la Madrid între 8 și 12 aprilie 2002, unde s -a adop tat un "Plan de

5 http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2018/11/SSPR -2017.pdf
6 http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2018/11/SSPR -2017.pdf

acțiune internațional revizuit asupra îmbătrânirii". În raportul Adunării de la Madrid sunt
formulate următoarele concluzii:
1) îmbătrânirea populației este un fenomen fără precedent, care nu a avut echivalent în istorie (în
2050 ponderea vârstnicilor o va depăși pe cea a tinerilor);
2) îmbătrânirea populației este un fenomen universal;
3) îmbătrânirea populației este un fenomen de mare întindere;
4) îmbătrânirea populației este un fenomen durabil (de la 8% în 1950, ponderea vârstnicilor de
60 de ani și peste a urcat la 10% în anul 2000 și va ajunge la 21% în 2050).
Cf. Eggericks și Tabutin (2001), începutul procesului de îmbătrânire demografică este atunci
cânt populația de 65 de ani și peste atinge pragul de 5% din efectivul total al populației și se
încheie când ajunge la peste 20%.7
Biroul Național de Statistică a lansat un raport privind dependența populației României,
care indică raportul dintre populația dependentă (sub 15 și peste 65 de ani) și populația în vârstă
activă (15 până la 64 de ani). Indicele se de gradează , scăzând de la 46,4 (2003) iar anul trecut la
51,1. Aceste proiecții arată, de asemenea, cifre îngrijorătoare pentru populația preșcolară și
subșcolară (până la 23 de ani). În prezent, există 3,55 milioane de oameni, până în 2030 vor
exista 3,12 milioane de persoane, iar până în 2060 vor exista doar 2,15 milioane de români sub
23 de ani. Se poate observa că declinul este mare.
Țara noastr ă se afl ă printre statele europene cu cel mai înalt risc din punct de vedere al
îmbătrânirii popula ției. P ână în 2060 rata de dependen ță din sistemul public de pensii, adic ă
popula ția de peste 65 ani raportat ă la popula ția cu v ârstă între 15 și 64 de ani se va tripla . 8

7
https://is.prefectura.mai.gov.ro/wp -content/uploads/sites/49/2018/11/Varstnici -oct-2018 -Material -DJS-
Ia%C8%99i.pdf
8 https://www.researchgate.net/publication/327868036_Imbatranirea_populatiei

CAPITOLUL II
II.1 AREALUL DE STUDIU
II.1.2 Poziționarea geografică
Județul Ialomița este unitate administrativ – teritorială, reînființat prin Legea nr.2/1968
privind organizarea administrativă a teritoriului României. Actuala delimitare a județului Ialomița
s-a făcut prin Decretul nr.15/23.01.1981 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea organizării
administrative a teritoriului României, ținându -se seama de condițiile geografice, economice,
social -politice, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale popula ției.
Județul Ialomița se situează în partea de sud -est a țării, în Câmpia Bărăganului, diviziune
estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței și la interferența unor vechi și
importante drumuri comerciale, prin care capitala țării este legată cu Moldova și cu litoralul
Mării Negre cu o suprafață de 4453 k m2, reprezentând 1.9% din suprafața totală a țării.

Figura nr 1 Poziționarea județului Ialomița
Sursa : http://www.cicnet.ro/sites/www.cicnet.ro/files/articole/2016 -02-
22/1159/mpilversiunefinal a-capitolul2descriereasituatieiexistentescadaadrianknana.pdf
La 31 decembrie 2013, organizarea administrativă a teritoriului acestui județ era
următoarea: 7 municipii și orașe ( din care 3 municipii) , 59 comune și 127 de sate. Reședința
județului este mun icipiul Slobozia. Județul se învecinează cu județele: Prahova, Buzău, Brăila (la
nord), Constanța ( la est) , Călărași (la sud) și Ilfov ( la vest)9

9 https://ialomita.insse.ro/despre -noi/despre -judetul -ialomita/

În județ forma dominantă de re lief este câmpia,însă se află și lunca Dunării și cea a
Ialomiței. Clima este continentală cu precipitații reduse , ceea ce în ultimii ani a dus la secetă și
urmări negative asupra vegetației , direcția vânturilor este de Nor d-Est-Nord.
Rețeaua hidrografică este compusă din fluviul Dunărea cu brațele B orcea și Dunărea
Veche râul Ialomița și râul Prahova, lacurile Piersica , Ba nțu, l acurile de albie Amara și
limanuri fluviatile( Strachina, Fundata etc)
II.1.3 Accesibilitate
Transportul se realizează pe o rețe a de drumuri naționale, județene și comunale ce
însumeaza un total de 1 138 de km, din care 654 km din rețelele de transport sunt modernizate ,
iar 20 de km sunt pe tronsonul de autostrad ă Fetești -Constanța, 276 km rețea de transport
feroviar și fluvial. Rețeaua de ap ă potabilă cuprinde 312 km în zona urbană și 306 km în
zonele rurale . Rețeaua de canalizare are o lungime totală de 148 km, iar în ceea ce privește
rețeaua ene rgetică a județului , există o hidrocentrală de putere mică amenajat ă pe râul Ialomița,
în comuna Dridu ,centrală electrică S.C. AMONIL S.A. Slobozia, rețele de transport și
distribuție a energiei electrice de înaltă, medie și joasă tensiune, care sunt formate din linii care
au o lungime totală de peste 6700 km, stații și puncte de transformare prin care se f ace
alimentarea rețelei de distribuție.
Deasemena, sistemul de comunicații cuprinde aproximativ 52.000 de linii in centralele
de telefonie fixă.

II.1.4 Evoluția județului
Datorita condițiilor favorabile din zona județului Ialomița acest teritoriu a devenit o
straveche vatră de locuire și cultura româ nească.
Dovezile arheologice din timpuri imemoriale și, mai târziu, documentele scrise au permis
identificarea următoarelor repere cronologice din istoria ținuturilor Ialomiței :
Epoca vech e (paleoliticul, neoliticul, epoca bronzului și epoca fierului) este reprezentată
prin numeroase descoperiri arheologice de la Piscul Crăsani, Orașul de Floci, Dridu, Bordușani,
Slobozia, Fetești, Amara, Bora, Miloșești, Bordușelu, Copuzu, Căzănești, Ciuln ița, Malu Roșu,

Fierbinți, Platonești, Coșereni care aduc mărturia unor culturi specifice (uneltele din silex, piatră
șlefuită, vase și figurine zoomorfe, statuete și vase de lut incizate sau pictate cu grafit alb sau roșu,
unelte agricole primitive) și a ocupațiilor populației (agricultura, creșterea animalelor, olărit, aveau
legături și schimburi culturale cu lumea heladică și miceniană) ce constituia un ansamblu unitar
din punct de vedere al trăsăturilor materiale, etnice, culturale și spirituale.10
Cultura geto -dacă este rezultatul îmbinării factorului cultural local cu influențe externe din
lumea greacă, scitică, tracică, celtică, illirică și romană. În județul Ialomița prezența populației
scitice este dovedită de descoperirile făcute în localitățil e Hagieni, Ograda, Făcăeni, Gheorghe
Doja și Maia Maltezi. O comunitate scitică, cunoscută sub numele de napcii, a existat și în Bărăgan,
fiind asimilată de populația geto -dacică superioară numeric și cultural.11
În sec. VIII -XI după cucerirea Daciei de c ătre romani, continuitatea locuirii în acest județ
este atestată de către desoperirea localitaților F ierbinț -Tîrg, Vladeni, Luciu , Dridu ce în făptuieșe
nivelul de dezvoltare socio – economică a Băraganului .
Orașul de Floci este prima capitală a Ialomiței, iar din cronicile lui Radu Popescu aici s –
a nascut și Mihai Viteazul . Mai tariu în sec. XVI -XVIII devine un centru imporant economic
politic și cultural al Țării Romănești.
Așezările de la Fetești, Slobozia, Urziceni, Țăndărei, Bora, Broșteni, Ciulnița, Sărățeni,
Buești, Bărbulești, Armășești, Bordușani, Piatra, Vlădeni, sate ocupate de oameni liberi au apărut
în feudalism , în secolele XVI – XVIII .
Băraganul se accentuează în sec. XIX cu numeroase stâne, târle, care majoritatea s -au
transformat în sate, îns ă o dată cu împroprietărirea țăranilor cu pământ din anii 1864, 1881, 1921,
1945 apar următoarele sate: Scânteia, Grivița , Amara, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Doja,
Tovărășia, Munteni -Buzău, Movila, locuitorii fiind din Ialomița, dar mai ales din județele Brăila,
Buzău, Prahova, Dâmbovița, sau din sudul Ardealului.
Ialomița a fost prezentă în evenimentele de mare rezonanță i storică din acest secol :
revoluția burghezo -democratică de la 1848, prin revoluționarul Ion Catina, unirea Principatelor de

10 http://www.cicnet.ro/content/prezentarea -judetului -ialomita
11 http://www.cicnet.ro/content/prezentarea -judetului -ialomita

la 24 ianuarie 1859, când în Divanul ad -hoc al Țării Românești erau cinci deputați de Ialomița, în
frunte cu Mircea Mălăierul din F ierbinți, războiul pentru cucerirea independenței de stat din anii
1877 -1878, unde au participat 1200 de ostași ialomițeni și dintre care s -a distins eroul -locotenent
Rădulescu Ilie din Dimieni -Ograda, răscoalele țărănești din 1888, începute la Urziceni și cu ecou
în Armășești, Broșteni, Alexeni, Condeești, Miloșești, Misleanu, Grivița și Slobozia, primul război
mondial (1916 -1918) și cel de -al doilea război mondial (1941 -1945), în care jertfa a mii de ostași
din Ialomița a fost pusă la temelia apărării și eliberării țării.12
În perioada 19451989 județul Ialomița a trecut printr -o serie de transformări economice –
sociale printre care indus trializarea și schimbarea structurii de repartizarea socială a populației ca
urmare a dictaturii militare și ulterior de cea comunist ă, impunându -se modelul sovietic în locuind
tradițiile democratice , iar din martie 1990 – până în prezent – PREFECTURA JUDEȚULUI
IALOMIȚA, condusă de un prefect și un subprefect, numiți de Guvernul României, iar în planul
funcționăr ii serviciilor administrativ -teritoriale de interes județean : CONSILIUL JUDEȚEAN
IALOMIȚA, condus de un președinte și doi vicepreședinți, aleși de către consilieri județeni din
rândul acestora, consilieri județeni care sunt aleși de cetățenii cu drept de vot din județul Ialomița.13
II.1.5 Activitățile economice
Economia de bază a județului Ialomița este bazată pe producții agricole cu dezvoltarea
industriei alimenare. În județ sunt 185 de centre comerciale cu capital social străin. Agricultura
fiind reprezentată de un sector privat ce deșine 95% din suprafața agricolă . Producția anuală este
în medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume,
etc.
Comerțul este în mare parte reprezentat în activitatea agenților economici privați,
cuprinzând gama de prod use industriale, alimentare, nealimentare, comercializate en -gros sau en –
detail.
Principalele industrii ale județului Ialomița sunt producerea îngrășămintelor chimice, a
zahărului, a uleiur ilor comestibile, preparatelor din carne și a conservelor de legume, fructe și
carne, laptelui și produselor lactate, pîine și produse de panificație, în industria confecțiilor,

12 http://www.cicnet.ro/content/prezentarea -judetului -ialomita
13 http://w ww.cicnet.ro/content/prezentarea -judetului -ialomita

tricotajelor și materialelor de construcții, producerea de aparate electronice , mobilă și prelucrarea
lemnului, producerea alcoolului și a băuturilor alcoolice, lacuri și vopseluri, producție tipografică,
etc.

CAPITOUL III

III.1 EVOLUȚIA INDICELUI ÎMBĂTRÂNIRII DEMOGRA FICE ÎN JUDEȚUL IALOMIȚA
III.1.1 Bilanțul demografic natural
În ultimele trei decenii s -a constatat o crștere rapidă a populației rezultată din
transformările economice și sociale cu durată lungă,intensificându -se interesul pentru cunoașterea
proceselor și evenimentelor demografice.
Evoluțiile demografice recente arată că populația Uniunii Europene este în creștere, în timp
ce structura pe vârste arată o îmbătrânire din ce în ce mai accentuată. Îmbătrânirea populației este
un fenomen mondial . Conform datelor ONU, ponderea populației de vârsta a treia ( persoane de
60 de ani și peste) este în anul 2019 de 13,2%, însă pe termen lung se va mări, chiar și în regiunile
unde natalitatea este superioară ratelor de mortalitate.14
Fenomenele are au du s la accelerarea îmbătrânirii populației sunt scăderea na talității și
creșterea migrației interna ționale c în România. Caracteristica procesului de îmbătrânire este
struct ura pe vârstă a populației rezidente iar speranța de viață crescută rezultă creșterea ponderii
populației vârstnice ( peste 6 5 ani)

14 https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf

În ceea ce privește județul Ialomița se poate observa conform figurii 2, bilanțul
demografic natural care este unul negativ c eea ce înseamnă c ă natalitatea este sc ăzută, iar
indicele de mortalitate este mai mare. Începând cu anul 1992 bilanțul se menține negativ având
fluctuații din ce în ce mai mari , întrucât după revoluție avortul a fost legalizat, se puteau folosi
metode le contraceptive, iar odată cu democra ția se poate vorbi despre emanciparea femeii. După
anul 2000 se înregistrează o ușoare creștere , iar în anul 2018 cea mai mare scădere .

Figura nr. 2. Bilanțul natural
Sursa: INSE
III.1.2 Bilanțul demografic migratoru
În România, migrația internațională este un fenomen care a produs efecte, atât favorabile,
cât și nefavorabile la toate nivelurile societății: al persoanelor, al gospodăriilor, al comunităților
locale, dar și la nivel național15

15 https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf

După anul 1989 s -au resimțit cele mai importante efecte precum scăredea popuației
rezidente, în special a personelor active în domeniul economic crescând presiunea pe cei care
raman să susțină populația vârstnic ă. De asemenea, se înregistrează deficit în rândul
persoane lor tinere care pot ridica rata de fertilitate și implicit de natalitate.
Migrația din județul Ialomița este atât internă cât și internațională. Nivelul de trai
scăzut, lipsa l ocurilor de muncă îi determină pe ialomițeni să plece in alte z one din țară mai
dezvoltate sau să migreze în alte țări pentru un câștig mai mare. Conform Institutului
Național de Statistică Județul Ialomița este fruntaș în ceea ce privește ”migrația internă”
În anul 2016 s -a atins recordul migrației în România cât și în Ialomița . Conform figurii 3,
bilanțul migratoriu este negativ, în 2016 înregistrându -se cele mai multe plecări , în țară au
fost spre Bcurești, Cluj -Napoca sau Timișora unde dezvoltarea economică este mai mare, iar
nivelul de trai este mai ridicat. . Bilanțul este fiind doar între anii 2006 -2009 .

Figura nr 3. Bilanțul migratoriu
Sursa: INSE

III. 2 Piramida vârstelor pe grupe de vârstă și sexe

Figura nr.4 Piramida vârstelor pe grupe de vârstă și sexe
Sursa : INSE
Structura populației județului Ialomița este reprezentată de figura 4 în care se poate
observa că numărul persoanelor de sex masculin este predominant începând cu grupa de
vârstă de la 0 -4 ani până la grupa de vârstă 65 -69, de unde populația feminină crește. Chiar
dacă baza piramidei este mare se poate observa și aplatizarea vârfului acesteia, indicând un
numar mare de persoane vârstnice.

III.3 Evoluția populației în m ediul rural și urban

Figura nr 5 Evoluția populației în mediul rural și urban (număr de persoane)
Sursa INSE

În figura 5 este reprezentată evoluția p opulației din mediul rural și urban a județului
Ialomița . Din 2012 până în 2019 populația Ialomiței este predominant rurală, întrucât județul
se bazează din punct de vedere economic pe agricultură.

CAPITOLUL IV

IV.1 Factorii determinanți ai procesului de îmbătrânire
IV.1.1 FACTORII DIRECȚI
IV.1.1.1 Rata natalității
În figura 6 este reprezentată rata natalității din județul Ialomița unde se poate observa o
tendință descendentă de –a lungul timpului cu mici fluctuații. În perioada 2006 -2010 esxistă o
ușoară creștere deoarece în această perioadă bilanțul migratoriu a fost poz itiv.

Figura nr 6 Rata de natalitate (promile )
Sursa INSE

Figura nr 7 Vârsta medie a mamei la prima naștere
Sursa INSE

În figura 7 este reprezentată vârsta medie a mamei la prima naștere care are o tendință
ascendentă pornind de la vârsta de 22 de ani în anul 1990 si ajungând în anul 2018 la vârsta de
peste 25 de ani. O dată cu emanciparea femeii vârsta mamei la prima naștere crește de la an la an
scâzând și rata de natalitate .
IV.1.1.2 Rata mortalității
Figura 8 reprezintă rata de mortalitate a Ialomiței care este în creștere cu fluctuații mai
mari sau mai mici. Vârful ascendent este atins în anul 1996 .

Figura nr 8 Rata de mortalitate (promile)
Sursa: INSE

IV.1.1.3 Rata fertilității
Conform figurii 9 rata fertilității județuui are o tendință descendentă prezentând mici
fluctuații de creștere.

Figura nr 9 Rata fertilității (promile)
Sursa : INSE

IV.1.1.4 Rata mortalității infantile
Conform figurii 10 rata de mortalitate infantilă prezintă un declin semnificativ ,
deoarece începând cu sec XX au fost înregistrate progrese în ocrotirea sănătății cât și din punct
de vedere al alimentației, ig ieniz ării mediului , producți ei de masă a medicamentelor,
vaccinurilor, educării poporului.

Figura nr 10 Rata mortalității infantile (promile)
Sursa: INSE

IV.1.1.5 Speranța de viață

Figura nr 11 Durata medie de viață (ani)
Sursa : INSE
În figura 11 este reprezentată speranța de viață a ialomițenilor. Femeile au o durată de
viață mai mare decât a bărbaților, întrucât aceștia sunt expuși mai mult riscului accidentelor
de muncă , au vicii nocive, iar gradul de dificultate al serviciulu poate fi mai mare . Vârsta
duratei de vață ajunge până la 80 de ani, ceea ce înseamnă că Ilomița se va confrunta cu
îmbătrânirea demografică.

IV. 1.1.6 Rata nupțialității
În figura 1 2 este redată rata de nupțialitate care reprezintă numărul casătoriilor la 1000
de locuitori. Aceasta prezintă fluctuații și o creștere bruscă în anul 2008 fața de alți ani unde
numărul casatoriilor încep să scadă o dată cu emanciparea femeii și utilizarea metodelor
contraceptive.

Figura nr 12 Rata de nupțialitate( promile)
Sursa: INS E

Figura nr 13 Vârsta medie a soților la căsătorie
Sursa : INSE
Conform figurii 13 se observă faptul că persoanele din Ialomița atât din mediul rural
câtt și din mediul urban se căsătresc mult mai târziu în anul 2018 față de ani precedenți, respectiv
anul 1991. În anul 1991 femeile se căsătoreau până în data de 25 de ani în mediul rural și urba n ,
iar în 2018 la aproximativ 30. Persoanele de sex masculin se căsătoreau la 25, iar în anul 2018
treceau de 30 de ani.

Figura nr 14 Rata divorțialități (procente)
Sursa : INSE

Conform figurii 1 4 rata divorțialității Ialomiței prezintă fluctuații deoarece majoritatea
famiilor au un membu, fie soțul sau soția, plecat în străinătate pentru un trai mai bun, iar acest
lucru duce de cele mai multe ori la dezbinarea familiei.

IV.1.1.7 Influența fluxurilor migratorii

Conform figurii 1 5 în care sunt r eprezentați emiganții județului Ialomița se poate
observa că din ce în ce mai mulți locuitori ai județului aleg să plece în zone mai dezvolatate
sau chiar în alte țări unde pot avea un trai mai bun și un câștig mai mare posbilitățile find
variate. Punctul culminant al plecărilor este în 2016 atunci când la nivelul României s -au atins
cele mai mari ponderi ale emigranților.

Figura 1 5 Numărul emigranților din Județul Ialomița ( număr de persoane )
Sursa : INSE

Figura 1 6 Numărul de imigranți în județul Ialomița ( număr de persoane)
Sursa: INSE

În figura 16 sunt reprezentați numărul de imiganți ialomițeni. Chiar dacă numărul este
pozitiv acesta nu este foarte mare în comparație cu numărul de emigranți. Cei care aleg să se
stabilească în Ialomița sunt cei care doresc să se ocupe de agricultură Numărul imigranților este
redus, dar în creștere.

IV.1.2 FACTORII INDIRECȚI DE ORDIN ECONIMIC, SOCIAL, POLITIC,
CULTURAL
IV.1.2.1 Nivelul de ecucație

Figura 1 7 reprezintă evoluția numărului de unități școlare din județul Ialomița. Numărul
este descendent, dacă î n anul 1992 erau aproximativ 350 de unități școlare în județ, în anul 2018
se regăseau aproximatv 100 de unități școlare. O cauză a diminuării fiind desfiin țarea școlilor
profesionale sau școlilor de meserii.

Figura nr 17 Numărul de unităși școlare din județul Ialomița (număr de unități)
Sursa : INSE

În ceea ce privește personalul didactic conform f igurii 18 acesta este în scădere , ajungând
în anul 2018 la mai puțin de 2500 de cadre didactice în județul Ialomița.

Figura 1 8 Personaul didactic , județul Ialomița ( număr de persoane)
Sursa: INSE

Figura nr 19 Rata abandonului școlar (procente)
Sursa : INSE
Conform figurii 19, unde este reprezentată rata abandonului școlar se observă că
procentul cel mai mare de abandon este cel al elevilor din învățământul liceal.Peste 16 procente
sunt înregistrate în anul 20 14. Abandonul școlar din județ este cauzat de denisitatea scăzută a

anumitor zone, populația rurală ridicată, populația de etnie rromă care nu merge deloc la studii
sau abandonează studiile. De asemena în zonele cu un grad mare de sărăcie, rata abandonulu i
școlar este mai ridicată, întrucât familia nu are posibilități de a susține copii în a urma studiile,
iar aceștia sunt nevoiți de a părăsi școala și de a lucra la negru.

IV.1.2.2 Raportul avorturilor la 1000 de femei
Figura 20 reprezintă întreruperile de sarcină la 1000 de femei din județul Ialomița.
Conform figurii acesta are o tendința ascendentă întrucât după perioada comunismului s -au
putut utiliza metodele contraceptive și au avut acces la informare, educația sexuală.

Figura nr 20 Întreruperi de sarcina la 1000 de femei
Sursa : INSE
IV.1.2.3 Utilizarea metodelor contraceptive
Contracepția a devenit legală în România acum 20 de ani , se pot folosi anticoncepționale
pentru prevenirea sarcinilor nedorite sau diferite metode contraceptive pentru prevenirea bolilor
transmisibile, însă Româ nia este pe primul loc in Europa în ceea ce privește mame minore, copii
abandonați, ceea ce înseamnă că educația sexuală este deficitară.
La nivelul județului Ialomița utilizarea metodelor contraceptive este deficitară , multe dintre
femei din județ nu s unt informate corect despre metodele contraceptive existente, însă se fac

campanii în care să informeze populația despre contracepție , în 2018 numărul întreruperilor de
sarcină din Ialomița a scăzut. Începând cu anul 2007 se celebrează Ziua Mondilă a
Contracepției în data de 26 septembrie.

IV.1.2.4 Nivelul de trai
Conform figurii 21 în care este reprezentată ponderea șomerilor pe sexe, se po ate
observa faptul că persoanele de sex masculin au un procent de 3% care este mai mare față de
cel al persoanelor de sex feminin unde prcentul este de 2.5%. Majoritatea șomerilor provin din
mediul rural .

Figura nr 21 Ponderea șomerilor februarie 2020( procente)
Sursa: INSE

Figura 22, de mai jos, reprezintă rata șomajului din județul Ialomița, unde aceasta
prezintă fluctuații, iar înce pând cu anul 2015 are o tendință descendentă potrivit sursei
Institutului Național de Statistică, însă conform Agenției Naționale pentru Ocparea Forței de
Muncă rata șomajului înregistrată la sfârșitul lunii aprilie 2020 este de 4.04% , 4.09 % rata
șomajului feminin , iar 4.00% rata șomajului masculin.

Figura nr 22 Rata șomajului ( procente)
Sursa : INSE
Conform figurii de mai jos ,23, rata scti vității resurselor umane este în scădere, dacă în
anul 1993 era de aproximativ 90%, în 2018 aceasta a scăzut până l a 60%, iar populația de sex
masculin are o rata de activitate mai mare deoarece majoritatea persoanelor de sex feminin din
mediu rural se ocupă mi mult de gospodărie, neavând un loc de muncă.

Figura nr 23 Rata de activitate a resurselor umane (procente)
Sursa : INSE

IV.1.2.5 Sistemul medic o-sanitar
La nivel național, accesul la servicii de sănătate depinde în principal de existența și
distribuția infrastructurii sistemului de sănătate, precum și a resurselor umane și resurse
financiare disponibile. Există puține unități medicale în zonele rurale, în spe cial spital, distanța
până la clinica de specialitate este prea departe, costul sau lista de așteptare sunt cei mai
relevan ți factor i în determinarea decalajului în accesul populației la serviciu medical. Aceste
obstacole afectează țara în mod indirect sănătatea generală a populației.
În figura 24 este reprezentat numărul de paturi din spitale cât și din centr ele de sănătate
care o dată cu trecerea timpului s cad, întrucât sistemul medico -sanitar din județ este precar . În
nul 2018 s -a ajuns la aproximativ 8000 de paturi.

Figura nr 24 Numărul de paturi din spitale inclusiv centre de săătate
Sursa : INSE

Pentru vârstnici sunt construite cămine speciale, însă conform figurii 25 în județul
Ialomița acestea au scăzut , iar din anul 2013 au mai rămas doar 2 camine pentru persoan e
vârstnice.

Figura nr 25 Camine pentru persoane vârstnice (număr de cămine)
Sursa : INSE

Conform figurii 26 numărul mediu de pensionari din județul Ialomița este în creștere față de
anii 1990. Ceea ce înseamnă că populația vârstnică inactivă poat afecta economia și se va
produce fenomenul de îmbătrânire demografică care va crește presiunea asupra bugetului pentru
sănătate.
Evaluarea speranței de viață , dependența, creșterea nevoii de îngrijire de durată mai
lungă influențează calitatea serviciilor medicale a populației vârstnice și nu numai.

Figura nr 26 Numărul mediu de pensionari după sistemul de pensionare
Sursa : INSE

IV.1.2.4 Legi Hotărâri Guv ernamentale cu privire la populația peste 65 de ani

Prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și
completările ulterioare, a fost introdusă o penalizare de 0.75% pentru fiecare lună de anticipare,
ceea ce presupune o penalizare maximă de 45% din cuantumul pensiei, în cazul solicitării unei
pensii anticipate parțiale cu perioada maximă de anticipare, respectiv 5 ani înaintea împliniri i
vârstei standard de pensionare.În decembrie 2013 Guvernul României a aprobat un proiect de
Lege care reglementează egalizarea vârstei standard de pensionare la 65 ani pentru femei și
bărbați, respectiv o creștere eșalonată a vârstei standard de pensionar e pentru femei de la 63 de
ani (2030) la 65 de ani (2035). Astfel egalizarea vârstei standard de pensionare la 65 ani pentru
femei și bărbați se va atinge în anul 2035. În prezent, proiectul de Lege se află în procedura de
aprobare parlamentară.16
În baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și
completările ulterioare, pot beneficia de pensie de invaliditate persoanele "care și -au pie rdut total
sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: a) accidentelor de muncă și bolilor
profesionale, conform legii; b) neoplaziilor, schizofreniei și HIV/SIDA; c) bolilor obișnuite și

16
http://l egislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtVmVgQ6MhFXTonV6IYw9gIIZY
5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQwlo

accidentelor care nu au legatură cu muncă". Peste 70 0.000 de persoane beneficiază de pensii de
invaliditate, pensia medie fiind aproximativ 574 lei. O parte dintre persoanele beneficiare de
pensie de invaliditate sunt încadrate și într -un grad de handicap. Fenomenul s -a accentuat
începând cu anul 2013, când legea privind sistemul unitar de pensii publice a fost modificată ca
urmare a Deciziei Curții Constituționale 680/2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 .17
În anul 2014, a intrat în vigoare Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de
voluntariat în România prin care voluntariatul este recunoscut ca "un factor important în crearea
unei piețe europene competitive a muncii și, totodată, în dezvoltarea educației și formării
profesionale, precum și pentru creșterea solidarității sociale." Totuși, România se clasează printre
ultimele state ale UE28 în ceea ce privește orele de voluntariat prestate de populația vârstnică,
însă, în același timp, pot fi observate semnale încurajatoare privind percepțiile asupra
voluntariatului – figura 13. Nivelul de participare a vârstni cilor la politica socială din România,
se situează în treimea inferioară comparativ cu cea a statelor UE28. În privința nivelului general
de conectare socială, România se află mai aproape de media UE.18
Conform prevederilor Legii asistenței sociale nr. 292/2011 , îngrijirea*10) de lungă durată
(peste 60 de zile) se asigură la domiciliu, în centre rezidențiale, în centre de zi, la domiciliul
persoanei care acordă serviciul și în co munitate. Autoritățile administrației publice locale trebuie
să identifice, în primul rând, soluții de asigurare a serviciilor de îngrijire la domiciliu.19
Potrivit prevederilor Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice,
accesul în căminele pentru persoane vârstnice se realizează pentru persoana care nu are familie
sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor
legale în vigoare, nu are locuință și nici posibilitatea de a -și asigura condițiile de locuit pe baza
resurselor proprii, nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea

17
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtVmVgQ6MhFXTonV6IYw9gIIZY
5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQwlo
18
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtVmVgQ6MhFXTonV6IYw9gIIZY
5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQwlo
19
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtVmVgQ6MhFXTonV6IYw9gIIZY
5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQwlo

îngrijirii necesare, nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată, se află în
imposibilitatea de a -și asigura nevoile sociomedicale.Prin urmare, îngrijirea la domiciliu a
persoanelor vârstnice dependente es te prima măsură de sprijin acordată acestora. Principiul
menținerii persoanei vârstnice în mediul său de viață, presupune faptul că centrul rezidențial este
alternativă la îngrijire la domiciliu și nu invers. Admiterea în centrul rezidențial ar trebui să f ie o
măsură cu titlu de excepție.Căminele pentru persoane vârstnice pot asigura și unele servicii de
îngrijire la domiciliu. 20
Potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 17/200 0, la solicitarea organizațiilor
neguvernamentale, a organizațiilor de pensionari sau a unităților de cult recunoscute în România,
căminele pot asigura unele servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice: ajutor
pentru menaj; consiliere ju ridică și administrativă; prevenire a marginalizării sociale și de
reintegrare socială în raport cu capacitatea psihoafectivă; ajutor pentru menținerea sau
readaptarea capacităților fizice ori intelectuale; asigurarea unor programe de ergoterapie; sprijin
pentru realizarea igienei corporale; consultații și tratamente la cabinetul medical, în instituții
medicale de profil sau la patul persoanei, dacă aceasta este imobilizată; servicii de îngrijire –
infirmerie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu dispozit ive medicale; consultații și îngrijiri
stomatologice. În plus față de aceste măsuri, poate fi reanalizat, în vederea îmbunătățirii,
sistemul de acordare a dispozitivelor asistive (cadre de mers, fotolii rulante, cârje, etc.) necesare
pentru creșterea indep endenței personale.21
Căminele pentru persoane vârstnice pot asigura și unele servicii de îngrijire la domiciliu.
Potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 17/2000 , la solicita rea organizațiilor
neguvernamentale, a organizațiilor de pensionari sau a unităților de cult recunoscute în România,
căminele pot asigura unele servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice: ajutor
pentru menaj; consiliere juridică și admi nistrativă; prevenire a marginalizării sociale și de
reintegrare socială în raport cu capacitatea psihoafectivă; ajutor pentru menținerea sau
readaptarea capacităților fizice ori intelectuale; asigurarea unor programe de ergoterapie; sprijin

20
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtVmVgQ6MhFXTonV6IYw9gIIZY
5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQwlo
21
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtVmVgQ6MhFXTonV6IYw9gIIZY
5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQwlo

pentru realiza rea igienei corporale; consultații și tratamente la cabinetul medical, în instituții
medicale de profil sau la patul persoanei, dacă aceasta este imobilizată; servicii de îngrijire –
infirmerie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu dispozitive medicale; consultații și îngrijiri
stomatologice. În plus față de aceste măsuri, poate fi reanalizat, în vederea îmbunătățirii,
sistemul de acordare a dispozitivelor asistive (cadre de mers, fotolii rulante, cârje, etc.) necesare
pentru creșterea independenței perso nale.22
În ceea ce privește îmbunătățirea legii privind asistența socială a persoanelor vârstnice –
primul act normativ care a reglementat serviciile sociale destinate unei anumite categorii de
populație, în speță vârstnicii, și a creat premizele dezvoltării infrastructurii necesare susținerii
sistemului de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente la domiciliu și în regim
instituționalizat, în anul 2006 a fost inițiat un proiect de lege privind protecția drepturilor
persoanelor vârstnice, funda mentat pe faptul că, după 5 ani de la implementarea Legii nr.
17/2000 , au fost constatate o serie de puncte slabe referitoare la incapacitatea sistemului de a
asigura accesul tut uror persoanelor vârstnice care întrunesc condițiile de eligibilitate la serviciile
de îngrijire necesare, precum și la o serie de măsuri de suport ce ar fi putut conduce la
diminuarea numărului de solicitări pentru admiterea în sistemul rezidențial de pro tecție.
Totodată, resursele financiare, materiale și umane insuficiente au determinat întârzieri majore în
ce privește dezvoltarea structurilor publice de la nivelul autorităților locale cu responsabilități în
administrarea și coordonarea măsurilor de prot ecție socială destinate persoanelor vârstnice,
precum și o repartiție inechitabilă a serviciilor de îngrijire între mediul urban și rural, între
localitățile prospere și cele mai puțin dezvoltate economic.23
Strategia națională de dezvoltare a sistemului d e asistență socială pentru persoanele
vârstnice în perioada 2005 – 2008, aprobată prin HG nr. 541/2005 , a avut ca obiectiv promovarea
unui sistem coerent, coordonat și integrat d e asistență socială, combaterea riscului de excluziune
socială și îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice, precum și promovarea participării
acestora la viața societății prin îndeplinirea următoarelor obiective operaționale: întărirea

22
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtVmVgQ6MhFXTonV6IYw9gIIZY
5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQw lo
23
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtVmVgQ6MhFXTonV6IYw9gIIZY
5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQwlo

cadrului administrativ și instituțional, la nivel central și local, îmbunătățirea cadrului legislativ,
formarea de personal, dezvoltarea și diversificarea beneficiilor și serviciilor sociale, prevenirea și
combaterea abuzului și neglijării persoanei vârstnice, dez voltarea și împlinirea personală și
implicarea activă a persoanelor vârstnice în toate aspectele sociale, economice, politice și
culturale ale societății. Măsurile de implementare a strategiei au avut în vedere dezvoltarea
rețelei de servicii de îngrijire la domiciliu, încurajarea voluntariatului, campanii de informare și
sensibilizare a comunității, elaborarea de studii despre îmbătrânirea populației, consilierea pre –
pensionare, formarea îngrijitorilor formali și informali, stimularea financiară, etc., inc lusiv
modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.24

24
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtV mVgQ6MhFXTonV6IYw9gIIZY
5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQwlo

CAPITOLUL V
România se află printre primele cinci state membre ale Uniunii Europene (precum și
Slovacia, Polonia, Letonia și Slovenia), care vor reprez enta cea mai rapidă îmbătrânire a
populației în următoarele decenii. Conform „Impactului economic al procesului de îmbătrânire a
României” publicat de Departamentul de Cercetare BCR, vârsta medie a acestei populații va fi
de la 39 de ani în 2011 la 46 de ani în 2030 și 52 de ani în 2060.
Prima consecință economică a îmbătrânirii și reducerii populației totale este aceea că, în
condițiile afectării economiil or interne, PIB -ul potențial este redus prin scăderea contribuției
forței de muncă și a capitalulu i. Aproximativ o treime din forța de muncă a României este
angajată în agricultură, în timp ce zona euro reprezintă doar 3,4%. Industria serviciilor reprezintă
42% din populația ocupată din România, comparativ cu 72% din zona euro.
Dacă în 1990 erau 0,4 pensionari per salariat, raportul a fost inversat din 1998. În prezent,
există 1,2 pensionari per salariat, iar până în 20 60, vor fi 1,5 pensionari per angajat.
O altă consecință este că presiunea asupra bugetului național crește, atât din punct de
vedere al veniturilor (afectând creșterea economică), cât și al cheltuielilor (prin creșterea
asistenței sociale și a cheltuielil or de sănătate).
Doar atunci când ponderea veniturilor bugetare în PIB crește, cheltuielile publice pentru
protecția socială pot fi crescute peste nivelul actual. Creșterea veniturilor bugetare PIB trebuie să
se facă prin creșterea evaziunii anti -impozitar e și nu prin creșterea impozitelor, ceea ce va reduce
mediul de afaceri.
Reducerea populației în vârstă de muncă poate avea, drept consecințe, probleme
structurale pe piața muncii. Tranziția demografică va reduce, progresiv, disponibilitățile în
resurse um ane, pe piața muncii. În 1995, rata de ocupare medie pentru populația de 15 –64 ani
era de 60% în 2015 a ajuns la 68%. Creșterea tranșei de vârstă 50 –64 ani pune problema
îmbătrânirii activilor, a politicilor de ocupare și a reformei pensionării. Fenomenul de
îmbătrânire a populației active va modifica talia și structura acestei populații și va duce la
mărirea dezechilibrelor între grupurile de vârstă activă. Încă din anii ’90, creșterea populației în
vârstă de muncă a devenit lentă, i ar în unele regiuni europene, aceasta a început să scadă.

Îmbătrânirea face să apară necesitatea modificării practicilor, în materie de gestionare a vârstei la
locul de muncă și pe piața de muncă.25
România devine o țară îmbătrânită, din păcate, în ultimii ani, aceste politici publice (de
exemplu, pentru stimularea natalității reale) au fost incoerente. Îmbătrânirea populației a redus și
rata de creștere economică.Studiile au arătat că o creștere de 10% a populației cu vârsta peste 60
de ani va reduce rata de creștere a PIB / locuitor cu 5,5%
În ceea ce privește Uniunea Europeană, se apreciază că, încă în primul deceniu al acestui
mileniu, cea mai mare parte a statelor membre va fi antrenată într -o tranziție demografică rapidă.
Îmbătrânirea societăților rezu ltă, în primul rând, din scăderea ratei fertilității și creșterea
speranței de viață, ceea ce înseamnă mai puțini copii și mai multe persoane vârstnice. În timp ce
pentru înlocuirea populației, fiecare femeie de vârstă fertilă ar fi trebuit să aducă pe lum e, în
medie, 2,1 copii, în realitate media în UE era, în 1999, de doar 1,59. Conform proiecțiilor
demografice, rata fertilității riscă să se mențină la un nivel scăzut și chiar, în anumite țări, să
scadă.26
Îmbătrânirea populației este cauzat de scăderea natalității natalitatea, de asemenea ,
micșorându -se din cauza migra ției (interne și externe) și a modificărilor stilului de viață, multe
femei se ocupă mai întâi de carieră , întârzind nașterea copiilor. Mulți tineri s -au mutat din
zonele rurale în zonele urbane (imigranți interni), au abandonat comportamentele demografice
tradiționale procreativ și au apelat la un nou comportament demografic mai puțin p rocreativ. Prin
urmare, problema îmbătrânirii populației în mediul rural devine din ce în ce mai i mportantă și
există un decalaj între cele două medii.
Fenomenul de părăsire a țării de cătr e cei tineri și adulți în special (migrația externă)
pentru u n trai mai bun și câștig mai mare a accelerat procesul de îmbătrânire demografică în
România. Un alt factor pe lângă natalitate și migrație este speranța medie de viață care oferă
oamenilor în v ârstă un număr mai mare de ani de pensie față de alte perioade când speranța de
viață pentru persoaele în vârstă și numărul de supraviețuitor i erau mai redus e.

25 ANA BĂLAȘA – ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI: PROVOCĂRI ȘI RĂSPUNSURI ALE EUROPEI
26 ANA BĂLAȘA – ÎMBĂTRÂNIREA POPULAȚIEI: PROVOCĂRI ȘI RĂSPUNSURI ALE EUROPEI

Din perspectiva populației, consecințele migrației sunt foarte importante. S -a stabilit
tendința de păstrare permanentă în țara de destinație, ceea ce înseamnă că pierderea permanentă
de personal va afecta creșterea economică a țării pe termen lung . Factorii umani sunt cea mai
importantă sursă de creștere economică, fiind de așteptat ca rata de creștere să fie mai mică decât
cea a șederii acasă și să contribuie la producția valorică a țării de origine . În rândul perso anelor
cu vârsta de muncă adecvată, mobilitatea internațională este mai mare, ca urmare, țara din care se
emigrează se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire a populației, care este în prezent
un fenomen demografic în România. Acei emigranți sun t încă foarte tineri, iar proporția lor este
în continuă creștere, deci putem spune că emigrarea va afecta grupul de vârstă cu o rată specifică
mai mare de fertilitate, astfel încât poate reduce potențialul nou -născuților în România, mai ales
dacă emigranț ii devin permanenți
Structura migrației în funcție de sex prezintă unele modificări.Numărul femeilor migrante
a crescut în ultimii ani.În 2004, 62% dintre migranți erau femei, în timp ce populația de 26 până
la 40 de ani reprezenta 58% din populația migra ntă. Această tendință este în creștere și, în
consecință, în 2008, 65% dintre emigranți erau femei. Deoarece un număr mare de copii s -au
născut în străinătate, impactul asupra natalității și a fertilității a început să primească atenție.

Impactul migrației forței de muncă asupra familiilor este polivalent, având efecte pozitive
și negative. Banii pe care emigranții le trimit familiilor lor le îmbunătățește calitatea vieții și au
un impact pozitiv asupra relațiilor de familie. În plus, fami lia a pierdut temporar unul sau mai
mulți membri
De fapt, cu cât timpul de plecare este mai lung, cu atât impactul asupra familiei este mai
important. Plecarea unuia dintre membri determină reorganizarea rolurilor în cadrul familiei. În
acest caz, membrii rămași ai familiei vor prelua rolurile / funcțiile celor care migrat pentru
muncă, ceea ce poate afecta fericirea familiei sau relația dintre soț și soție. Aceasta poate duce la
dizolvarea familiei (divorț).
Unul dintre cele mai importante efecte negative ale migrației pentru un loc de muncă
pare să fie legat de șederea (în cel mai fericit caz) a copiilor cu un singur părinte. Cu toate
acestea, în multe cazuri, ambii părinți emigrează în străinătate pentru a avea un trai mai bun atât

ei cât și copii lor , astfel încât bunicii sau alte rude, chiar prieteni sau vecini, au grijă de copiii
acestora . Uneori, emigranții renunță la copii, iar acești copii sfârșesc sub îngrijirea statului. Prin
urmare, părinții care pleacă de acasă vor afecta copiii înt r-o oarecare măsură (unii dintre ei vor fi
răniți), deoarece persoana responsabilă de bunăstarea lor nu își poate îndeplini îndatoririle
părintești. Persoanele în vârstă (sau alte persoane aflate în întreținere) pot fi, de asemenea,
afectate de plecările e migranților , în special în comunitățile cu populații mari de migranți.
Din punct de vedere social șocul pensionării va fi mai mare pentru cei din mediul
urban, cei cu studii superioare, întrucât cei din mediul rura l pot găsi activități în propria
gospodărie.
La scurt timp după pensionare, o serie de schimbări legate de stilul de viață, întreruperea
relațiilor de muncă, modificări ale statutului familiei și grupuri sociale. Sentiment ele de izola re,
marginalizare s unt puterni c resimțite de către pensionari care se simt depășiți de anumite
evenimente precum pierderea independenței în mișcare sau pierderea prestigiului în familie. De
asemenea, persoanele în vârstă șomere au sentimentul de inutilitate și de izolare socială, ceea ce
conduce la provocarea unor boli mintale grave, în special depresie și anxietate. Singuratatea se
agravează odată cu vârsta și pune probleme speciale pentru societate. Aceasta își asumă o serie
de obligații în supravegherea și ingrijirea persoanelor fără ajutor . În cazuri extreme, politica
publică ar trebui să joace un rol important în domeniile asistenței sociale, menajului sau politicii
publice legate de furnizarea de servicii, îngrijire și supraveghere calificată .
Din punct de vedere s ocio-cultural analiza consecințelor este efectuată ținând cont de
următorii fac tori : cel economic unde asigurarea independenței relative este dată de nivelul
venitului și cel al nivelului de pregătire al vârstnicilor în organizarea timpului și al modului de
viață îndeplinind activități, cultivând hobby, relații sociale ce stimulează menținerea dorinței de
viață, utilitatea socială și starea de sănătate.
Un efect important al îmbătrânirii populației (65+) va fi legat, în perioada imediat
următoare, de creșterea numărului de persoane în vârstă solicitante de îngrijiri de sănătate și
îngrijiri specifice.
Consiliul european de la Lisabona (2000) a recomandat ca sistemele de protecție socială
să fie astfel reformate încât să poată ofe ri servicii de sănătate de calitate, iar Consiliul de la

Götteborg (2001) a cerut elaborarea unui raport preliminar asupra orientărilor de adoptat în
domeniul îngrijirilor de sănătate și îngrijirea persoanelor vârstnice. (În 1999, îngrijirile de
sănătate a u fost stabilite de Consiliul ca unul dintre cele patru domenii ale protecției sociale).
Este o adevărată provocare ca, în viitor, să se poată garanta niveluri înalte ale protecției sociale,
în acest domeniu. Sistemul de îngrijire de sănătate și de îngriji ri de lungă durată sunt confruntate
cu dificultatea de a garanta, simultan, trei obiective: accesul pentru toți, indiferent de venituri, un
nivel înalt al calității îngrijirilor, viabilitatea financiară a sistemelor de îngrijire14. Sistemele de
protecție s ocială puse în practică de statele membre au ca scop asigurarea accesului tuturor la
îngrijire de calitate, iar dezvoltarea lor a contribuit la ameliorarea considerabilă a stării de
sănătate a populației europene, în cursul ultimelor decenii. Ele reprezint ă un element important al
modelului social.27
Chiar dacă, în viitor, va exista o sănătate mai bună și va avea loc un declin remarcabil al
morbidității, de aceste efecte vor beneficia „vârstnicii tineri” și mai puțin „vârstnicii bătrâni”.
28Cu toate evoluțiile favorabil e, întrucât speranța de viață va continua să crească, nevoile de
îngrijire permanentă vor crește, pentru grupul de peste 80 de ani, în progresie rapidă, ceea ce va
conduce la creșterea probabilă a numărului de pacienți atinși de demență și la creșterea
necesarului de îngrijiri profesionale. Membrii familiilor vor trăi, în general, la distanță, iar pe de
altă parte, vor fi din ce în ce mai puțini copii care să se ocupe de un număr din ce în ce mai mare
de persoane foarte vârstnice, suferi nd de afecțiuni cronice, legate de vârsta lor. Ca urmare a
evoluțiilor demografice privind vârsta de 80+, două tendințe vor fi predominante: mărirea cererii
de servicii de îngrijire și creșterea cererii de prestație de îngrijire, către instituții sau socie tatea
civilă. 29
Tendința de îmbătrânire a populației a avut un impact profund asupra generațiilor și a
majorității domeniilor de activitate economică și socială: piața muncii, protecția socială,
educația, cultura, politica. Modificările demografice au rid icat întrebări cu privire la sistemele și
strategiile politice formulate în perioade cu perspective demografice foarte diferite. De

27 http://revistacalitateavietii.ro /2005/CV -3-4-05/5.pdf
28 Studii efectuate în cursul Anului european al persoanelor vârstnice (1993) au constatat că mai puțin de o treime
din cei de peste 65 de ani au nevoie de ajutor sau asistență regulată pentru îngrijiri personale sau treburi
menajere.
29 http://revistacalitateavietii.ro/2005/CV -3-4-05/5.pdf

asemenea, acestea au un impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor, a relațiilor dintre generații
și a stilului de viață .
Din 1999, conferința Vers une société pour tous les âges a subliniat că dezvoltarea
populației va expune toate statele membre la multe probleme: costuri de pensii, strategii în
domeniul educației și formării, locuințe, transporturi, îngrijire medicală, i nfrastructură publică
specifică, reforme fiscale , Reforma structurală, cheltuieli publice. Schimbările demografice
rapide, tendințele majore și impactul acestora îi pot face pe oameni să pună la îndoială
fezabilitatea așa -numitului „model social european ”.
Rata îmbătrânirii demografice era la nivel național este de 97,9, iar în județul Ialomița de
100,2 în anul 2008 (la 100 de persoane cu vârste sub 15 ani revin 100,2 persoane cu vârsta de
peste 65 de ani); Raportul de dependență demografică în județul Ial omița este actualmente de
0,44, valoare care este mai mare decât valoarea regiunii (0,42) și a țării (0,41). Acesta indică
faptul că din 100 de persoane 44 sunt inactive și 56 persoane sunt active. În ceea ce privește
sporul natural județul Ialomița avea valori superioare mediei regiunii și o valoare comparabilă
mediei naționale chiar ușor mai ridicată ( -1,3‰, față de -3,5‰ media regiunii și -1,5‰ media
națională), datorită faptului că se înregistra o natalitate mult ridicată față de media regiunii și
medi a națională (11,9‰, față de 10,3‰ media națională și 9,6‰ media regiunii);30
In concluzie, există trei impacturi economice majore asupra reducerii și îmbătrânirii
populației: pe termen lung, creșterea economică s -a încetinit, dependența României de capital
străin a fost menținută și presiunea asupra bugetului național crește. În prezent, o șesime dintre
români au peste 65 de ani. Dacă rata natalității nu este crescută, o cincime dintre români va avea
peste 65 de ani până în 2030. Până în 2060, ac eastă proporție va atinge una până la trei. Activele
financiare ale României sunt de 13 ori mai mici decât germanii, iar structura sa este dominată de
activele curente, care au cauzat probleme majore în ceea ce privește resursele financiare
disponibile.

30 R A P O R T -privind elaborarea studiului „Profilul Socio -Economic și Demografic al Județului Ialomița

CAPITOLUL VII
Sugestii în ceea ce privește combaterea îmbătrânirii demografice
In contextul îmbătrânirii populației, prelungirea perioadei active este văzută ca o soluție,
pe de o parte, de ameliorare a sustenabilității financiare a sistemului public de pensii, iar pe de
altă parte,de creștere a gradului de adecvare a pensiei și implicit a calității vieții persoanelor
vârstnice.
Pentru asigurarea continuării activității pe piața muncii a persoanelor vârstnice în România
propunem elaborarea unei legi privind persoanele vârstnice sau cel puțin aplicarea unor măsuri
precum:
♦ recompensarea amânării pensionării;
♦ pregătirea amânării ieșirii la pensie prin intermediul centrelor de consiliere;
♦ reglementarea prin lege ca persoanele vârstnice să -și poată continua activitatea la locul
de muncă, sau în alte domenii alese de aceștia;
♦ atragerea persoanelor vârstnice calificate în diverse forme de pregătire profesională;
♦ implicarea persoanelor vârstnice care au activat în domeniul sanitar în activități cu
jumătate de normă în mediul rural pentru sprijinirea activității dispensarelor comunale și
a punctelor farmaceutice;
♦ continuarea activității, măcar cu jumătate de normă, a fostelor cadrelor didactice;
♦ antrenarea persoanelor vârstnice la susținerea di verselor teme de interes pentru unii
membrii ai comunității;
♦ angajarea de către primării a persoanelor vârstnice fără afecțiuni de sănătate ca însoțitori
pentru persoanele cu handicap precum și a îngrijirii la domiciliu;
♦ atragerea de către ANOFM a pensionarilor care sunt în măsură să predea la cursurile de
reconversie profesională a unor categorii de șomeri;
♦ acordarea unei indemnizații bunicilor pentru îngrijirea nepoților în situația în care
părinții se întorc la locul de muncă;
Din persp ectiva guvernului, reforma sistemului de pensii și stimulării persoanelor în vârstă la
pensionare – unele țări au făcut deja măsuri. Caracteristicile comune ale țărilor cu cele mai bune
performanțe din acest raport sunt legate de piața muncii, care sprijin ă flexibilitatea proiectată

pentru persoanele în vârstă și reformele implementate, precum reconsiderarea lucrărilor pentru
îmbunătățirea stării lor fizice.
Politicile publice de succes din sector includ majorarea vârstei de pensionare, susținerea
programel or flexibile de muncă, creșterea flexibilității sistemului de pensii și oferirea de
programe suplimentare de formare și recalificare pentru a ajuta persoanele în vârstă să devină
adoptori digitali. Raportul indicelui vârstei de aur oferă o analiză statisti că riguroasă a factorilor
din spatele proporției mai mari de persoane în vârstă care lucrează în 35 de țări membre OCDE
Analiza arată că stimulentele financiare, cum ar fi politicile de pensii și prestațiile familiale, pot
influența decizia oamenilor de a continua angajarea și cu cât speranța de viață este mai lungă, cu
atât viața profesională este mai lungă. Studiul arată, de asemenea, că orele de muncă flexibile și
opțiunile de pensionare cu normă parțială pot beneficia de angajatori, iar reconstrucția lo cului de
muncă și proiectarea locului de muncă pot satisface schimbările profesionale ale nevoilor
lucrătorilor mai în vârstă
În căutarea măsurilor de promovare a incluziunii sociale a populației în vârstă, politicile UE
acordă o atenție specială încurajării voluntariatului. În contextul Anului european al
voluntariatului în 2011, UE a dorit să încurajeze și să sprijine – în special prin schimbul de
experiență și de bune practici – eforturile statelor membre și ale autorităților locale și regionale
de a crea condițiile necesare societății civile care promovează voluntariatul în Uniunea
Europeană, sporind totodată vizibilitatea activităților de voluntariat. Au fost și sunt vizate în
acest sens:
(1) crearea unor condiții generale potrivite pentru mun ca voluntară ca o parte importantă
a participării civice
(2) împuternicirea organizațiilor de voluntari. Aceste două premise au o valoare
importantă în implementarea activităților de voluntariat la bătrânețe.31
Un alt set de măsuri vizează stimularea volu ntariatului vârstnicilor prin:

31
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Transparenta/2019/01022019_Raport_stiint_masuri_incl
uz_pers_varstnice.pdf

➢ Vârstnicii care lucrează în domeniul sănătății participă la activități de voluntariat
în zonele rurale pentru a sprijini activitățile farmaciilor comunitare și a site -urilor
de medicamente;
➢ Atragerea voluntarilor vârstnici pentru a desfășura activități pentru cei care au
nevoie (pregătirea alimentelor la domiciliu, aprovizionarea cu alimente, plata
facturilor pentru diverse servicii,etc
➢ Încorporarea persoanelor în vârstă în diferite comitete locale pe ntru identificarea
grupurilor vulnerabile sau a persoanelor în vârstă care au nevoie de sprijin
comunitar eficient;
➢ Ținând cont de timpul liber al asociației de locatari / proprietari, se pot alege cât
mai mulți pensionari pentru membrii comitetului de asociație de locatari/
proprietari pentru a rezolva problemele cu care se confruntă membrii asociație
➢ Instruirea voluntară a vârstnicilor în brigadele mixte cu poliția locală pentru a
rezolva problemele cu care se confruntă vârstnicii.

CONCLUZII

În urma realizării lucrării de disertație cu titlul ”Factorii de terminanți ai procesului de
îmbătrânire a populației din județul Ialomița” se constată faptul că populația județului este
preponderent îmbătrânită .
Ceea ce a determinnat acest fenomen sunt rata natalității scăzută în urma utilizării
metodelor contraceptive, emanc iparea tutu ror femeilor indifrent din ce mediu sunt, influența
fluxurilor migratorii, populația aptă pentru muncă părăsind județul pentru a obține diferite
locuri de muncă, iar în agricultură rămânând persoanele mai în vârstă.
Zona Ialomiței reprezintă o zonă în care activitatea economică se bazează pe
agricultură, însă populația tânără nu dorește să lucreze în acest domeniu, fiind agricultură
pentru subzidență, de aceea se produc emigrările.
Așadar județul Ialomița nefiind un județ dezovoltat , locurile de muncă sunt în număr
cât mai mic, emigrările sunt în număr masiv, atât î n alte județe mai dezvoltate cât și în alte
tări. În mediul rural se concentrează populația majoritar inactivă și cu risc social ridicat.
Predominant sunt copii până în vârstă de 19 an și persoanele peste 60 de ani.
De asemenea, sistemul medico -sanitar este slab dezvoltat ,în județ existând un număr
mic de medici, farmaciști , spitale , iar căminele pentu bătrâni sunt doar 3 în județ.
Totodată sistemul educațional este afectat, întrucât numărul elevi di n învățământul
preunivrsitar este redus odată cu scăderea populației.
În incheiere, județul Ialomița este un județ slab dezvoltat în care activitea economică
principală este agricultura ”împingând” populația tânără fără riscuri să emigreze, iar în județ
rămânând populația inactivă

WEBOGRAFIE

https://umfcd.ro/wp -content/uploads/2016/11/cap2.pdf
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2018/11/SSPR -2017.pdf
https://is.prefectura.mai.gov.ro/wp -content/uploads/sites/49/2018/11/Varstnici -oct-2018 –
Material -DJS-Ia%C8%99i.pdf
https://www.researchgate.net/publication/327868036_Imbatranirea_populatiei
https://ialomita.insse.ro/despre -noi/despre -judetul -ialomita/
http://www.cicnet.ro/content/prezentarea -judetului -ialomita
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicati i/tendinte_sociale.pdf
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/184088?fbclid=IwAR2fMcmNDtVmVg Q6
MhFXTonV6IYw9gIIZY5Qm -omHvSi9EJYz07dRgpQwlo
http://revistacalitateavietii.ro/2005/CV -3-4-05/5.pdf
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Transparenta/2019/01022019_Raport_stii
nt_masuri_incluz_pers_varstnice.pdf

ANEXA
Buna ziua! Numele meu este Rusu Iustiniana Valentina , studentă în anul II la masterul
Geodemografie și vulnerabilități socio -teritoriale, Facultatea de Geogr afie, Universitatea din
București. Redactez lucrarea de disertatie cu titlul ” Factori demografici determinanți ai
procesului de îmbătrânir e a populației din județul Ialomița
Am rugămintea de a acorda 3 -4 minute pentru completarea chestionarului ce îmi va fi de
ajutor în scriere disertației garantțnd faptul că informațiile sunt strict confidențiale și utilizate în
scop științific. Va mulțumesc aniticipat!
1. Vă este cunoscut fenomenul de îmbătrânire demografică ?
A) DA B) NU C ) NU ȘTIU
2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră îmbătrțnirea demografică ?
………………………………………………………………………………………………………………. ……….
…………………………………………………………………………………………………………. ……………..
……………………3. Ce factori credeți că au dus la îmbătrânirea demografică din județ
?
A) Natalitatea scăzută
B) Fluxurile migratorii
C) Lipsa financiară a familiei
D) Nu există îmbătrânire demografică în județ

4 Cunoașteți programe pentru ajutarea persoanelor vârstnice ?
A) DA b) NU C) NU ȘTIU

5. Există în județul Ia lomița cămine funcționale pentru bâtrâni?

A) DA B) NU C) NU ȘTIU

6. Considerați că îmbătrânirea demografică va afecta economia ?
A) DA B) NU C) NU ȘTIU

7. Credeți ca îmbătrânirea demografică se află doar în zonele rurale ale județului ?
A) DA B) NU C) NU ȘTIU

8. Considerați că persoanele vârstnice din județ sunt discriminate în ceea ce
privește locul de munca ?
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
……….. …………………………………………………………………………………………………………….. ..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
………………………………
9. Ce me tode considerați că sunt necesare pentru încetinirea fenomenului de
îmbătrânire a populației ?

A) Creșterea natalității
B) Interzicerea utilizării metodelor contraceptive
C) Opririea fluxurilor migratorii
D) Oferirea unor compensații pentru tinere mămici.

10 Considerați că județul Ialomița este unul dintre județele ce le mai afectate de
fenonemul îmbătrânirii populației ?

A) DA B) NU C) PARȚIAL