ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII LUCRARE DE DISERTAȚIE Coordonator științific : Prof. univ. dr. Rus Călin Masterand : Rugan Valentina Cluj-Napoca… [627781]

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE,
ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific :
Prof. univ. dr. Rus Călin

Masterand: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE,
ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA RELAȚII PUBLICE

Campanie de conștientizare cu privire
la problemele de mediu

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Rus Că lin

Masterand: [anonimizat]
2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5
Capitolul 1.1 – Campania de relații publice ………………………….. ………………………… 5
Capitolul 1.2 – Despre Greenpeace ………………………….. ………………………….. ………. 9
Capitolul II – Analiza situațională contextuală complexă: evaluarea primară de
amănunt ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 12
Capitolul 2.1 – Analiza contextului socio -cultural, economic, politic și
concurențial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 12
Capitolul 2.2 – Analiza contextului intern al organizației ………………………….. …… 14
Capitolul III – Cristalizarea și definirea clară a problemei, respectiv a temei
abordate de campania de PR ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
Capitolul 3.1 – Definirea problemei și a temei abordate ………………………….. …….. 16
Capitolul 3.2 – Opinia publicului referitor la problemă ………………………….. ……… 17
Capitolu l IV- Analiza situațională referitoare la problema în cauză și la toate
implicațiile care ar putea rezulta atât din rezolvarea, cât și din nerezolvarea
acesteia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 20
Capitolul V – Definitivarea și stabilirea ob iectivelor ………………………….. …………… 23
Capitolul VI – Determinarea diferitelor categorii de public -țintă …………………….. 25
Capitolul VII – Alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor și instrumentelo r ….. 27
Capitolul VIII – Planificare, calendar, buget ………………………….. ………………………. 31
Capitolul IX – Punerea în aplicare a campaniei de PR ………………………….. ………… 42
Capitolul X – Evaluarea și arhivarea ………………………….. ………………………….. …….. 41
CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 44
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 48

3 Universitatea Babe ș-Bolyai
Facultatea Științe Politice, Administrative și ale Comunic ării
Secția Relații Publice

DECLARAȚIE

Prin prezenta declar că lucrarea de disertație cu titlul ”CAMPANIE DE
CONȘTIENTIZARE CU PRIVIRE LA PROBLEMELE DE MEDIU” este scrisă de
mine și nu a mai f ost prezentată niciodata la o altă facultate sau instituție de
învățământ superior din țară sau străinătate.
De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe internet, sunt
indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagi atului:

– toate fragmentele din text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă
limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține
referința prec isă;
– rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Cluj-Napoca,
Rugan Valentina

Semn ătura,
Rugan Va lentina

4
INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să prezinte procesul derulării unei campanii de PR, în
orașul Oradea, campanie de conștientizare cu privire la problemele de mediu și cu
privire la organizația Greenpeace cu act ivitățile și soluțiile sale ca răspuns la aceste
probleme.

Am ales acest subiect deoarece consider că, în prezent, este nevoie ca populația să fie
mai responsabilă cu privire la acțiunile sale și cu privire la modul în care acestea
afectează mediul înconj urător, și, implicit, propriul viitor.

Populația cunoaște faptul că mediul înconjurător este în pericol datorită acțiunilor
oamenilor, însă nu este suficient de informată cu privire la problemele specifice de
mediu și cu privire la detaliile importante al e acestor situații. În ceea ce privește
organizația Greenpeace, marea majoritate a populației nu este conștientă cu privire la
acțiunile și scopurile acesteia.

Lucrarea de față este structurată în zece capitole. În primul capitol sunt prezentate
informați i privitoare la campania de relații publice, la organizația Greenpeace și
problemele de mediu. Fiecare din celelalte nouă capitole este reprezentat de o etapă a
campaniei de relații publice. Astfel, în prima etapă (al doilea capitol) se efectuează
analiza situațională, cea de -a doua etapă tratează problema în cauză iar a treia etapă
analizează problema din punct de vedere situațional. În cea de -a patra etapă sunt
stabilite obiectivele campaniei, iar următoarea etapă se ocupă de stabilirea
publicului -țintă. A șasea etapă prezintă strategiile, metodele, tehnicile și instrumentele
utilizate în campanie, etapă urmată de cea a planificării, stabilirii bugetului și a
calendarului. În etapa cu numărul opt este prezentat modul în care a fost pusă în
aplicare campani a, iar în ultima etapă s -a prezentat modul în care s -a făcut evaluarea
campaniei și a efectelor sale.

5 Capitolul I
Capitolul 1.1 – Campania de relații publice

Definiții si caracteristici

Originea termenului de “relații publice” (Public Relations) este atribuită lui Thomas
Jefferson (1743 -1826), cel de -al treilea președinte al Statelor Unite, care l -ar fi folosit
într-o declarație din timpul Congresului din 1802 pentru a defini starea de spirit a
cetățenilor din cadrul unei comunități politice. În 1882, avocatul Dorman Eaton
pronunța la “Yale Law School” o conferință ce avea drept titlu “The public relations
and the duties of legal profession”, în timp ce în 1897 termenul Public Relations putea
fi întâlnit în “Year Book of Railway Literature”, organ al As ociației Căilor Ferate
americane. Cu toate acestea, cel mai probabil Newton Vail – președintele “American
Telephone and Telegraph Company -, pare să fie primul dintre cei care în martie 1908
a folosit termenul în accepțiunea sa actuală, cu ocazia prezentăr ii unui raport anual al
societății.1

Campaniile de relații publice reprezintă o activitate cu caracter permanent și organizat,
prin care firmele comerciale, instituțiile, grupurile, cu caracter privat sau public,
urmăresc să câștige și să mențină înțelege rea, simpatia și susținerea celor cu care
astfel de organizații au sau ar putea avea de -a face.2
Vizibilitatea publică a unei organizații, a unui grup, comunități sau a unei personalități
nu reprezintă întotdeauna un avantaj, fiind în multe privințe o latu ră greu de controlat.
Orice activitate sau decizie importantă sunt supuse judecății critice a celor din jur,
deoarece retorica discursului public trebuie atent construită.3

Din perspectiva efectelor obținute, campaniile de relații publice au drept caracte ristică
esențială durabilitatea imaginii, faptul că fixează în timp percepția publică privitoare
la o firmă sau personalitate, iar sensul acțiunii lor nu poate fi decât în avantajul celor
care le recunoaște valoarea și importanța socială. Nici chiar cele m ai cunoscute firme

1 C.Lougovoy, D.Huisman –Traité de relation s publiques, PUF,1981, p.3
2 https://www.academia.edu/8036262/Campaniile_de_Relatii_Publice
3 Gh.Teodorescu, P.Bejan – Relații publice și publicitate.Discurs, metodă, interpretare,Ed.Fundației
AXIS, Iași, 2003, pp.35 -36.

6 și companii nu pierd oportunitatea de reveni în atenția opiniei publice, a clienților și
partenerilor de afaceri sau de interese. În cele din urmă, totul se reduce la o
construcție și reconstrucție a identității instituționale pentru car e se acordă bugete
importante de timp și bani.4

Tipuri de campanii de PR

1. Campanie de conștientizare a unei probleme – se urmărește atragerea atenției
publicului asupra unor teme de dezbatere
2. Campanie de informare a publicului – se urmărește creșterea numărului de
informații cu privire la o anumită problemă
3. Campanie de educare a publicului – se urmărește pregătirea publicului pentru a
acționa pe baza informațiilor primite anterior, în conformitate cu obiectivele
campaniei
4. Campanie de întărire a a titudinilor – se urmărește reactualizarea valorilor și a
comportamentului publicului care susține valorile campaniei
5. Campanie de schimbare a atitudinilor – o asemenea campanie are ca și public -țintă
acela care nu împărtășește valorile campaniei
6. Campani e de schimbare a comportamentului – se urmărește schimbarea modului
de acțiune a publicului sau inducerea unor noi modele de acțiune.5

Etapele unei campanii de PR

Etapa I – Analiza situațională contextuală complexă -evaluarea primară de
amănunt
Definirea unei eventuale probleme trebuie făcută doar după o analiză sociopsihologică
mai complexă, deoarece, dacă se preia o anumită problemă s -ar putea ca aceasta să nu
fie sursa reală a dezechilibrelor sistemice.6

4 https://www.academia.edu/8036262 /Campaniile_de_Relatii_Publice
5http://www.creeaza.com/didactica/comunicare -si-relatii -publice/CAMPANIILE -DE-RELATII -PUBLI
CE-522.php
6 Campanii si strategii de PR – Flaviu Calin Rus, Institutul European, 200 8, Iasi , p 89

7 Etapa II – Cristalizarea și definirea clară a p roblemei, respectiv a temei abordate de
campania de PR
Definirea oricărui tip de problemă reprezintă punctul principal de la care se pornește
în constructul planului campaniei de PR.. Problema trebuie să reprezinte un aspect
general al preocupărilor unei i nstituții publice sau private.7

Etapa III – Analiza situațională referitoare la problema în cauză și la toate
implicațiile care ar putea rezulta atât din rezolvarea, cât și din nerezolvarea
acesteia.
Faza a treia a campaniei de PR este strâns legată de pr imele două deoarece folosește
informațiile deja culese anterioar. Analiza inițială situațională și contextuală îi oferă
consilierului PR o imagine de ansamblu asupra realităților sistemice într -un anume
context.8

Etapa IV – Definirea și stabilirea obiecti velor
În această etapă , consilierul PR trebuie să -și fixeze anumite repere prin atingerea
cărora se va încerca rezolvarea situației -problemă. Obiectivele pot să fie de ordin
general, dar pot fi și obiective specifice, de etapă sau de subetapă. De asemenea ,
obiectivele pot să fie superioare, fiind relevante pentru dezvoltarea întregului sistem,
sau pot să fie inferioare, fiind importante într -o anumită etapă sau subetapă, dar
neavând o influență majoră în dezvoltarea întregii organizații.9

Etapa V – Determi nare diferitelor categorii de public -țintă
Campania de PR se desfășoară pe baza procesului de comunicare. Astfel, alături de
emițător, va trebui să se țină seama și de receptor. Receptorii sunt împărțiți în
așa-numitele grupuri țintă. Campania de PR se va adresa prioritar acelor grupuri care
vor avea o capacitate mai mare de absorbție a informației și, secundar, și altor
grupuri.10

7 Ibid, p 104
8 Ibid, p 121
9 Ibid, p 147
10 Ibid, p 153

8

Etapa VI – Alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor și instrumentelor
Înainte de alegerea strategiei, consilierul PR tr ebuie să își fixeze axa campaniei. Axa
campaniei este reprezintată de un cuvânt sau o propoziție care să reprezinte liantul
întregului demers, sau va fi acel element care va oferi direcția spre obiectivul propus a
fi atins. Axa este acea idee -forță în juru l căreia se va construi întreaga campanie.11

Etapa VII – Planificare, calendar, buget
Planificare este un element esențial al muncii de PR. Datorită planificării se pot
organiza și coordona toate acțiunile prin care se creează o imagine publică pozitivă
organizațiilor sau oricărui tip de sistem.12

Etapa VIII – Punerea în aplicare a campaniei de PR
Această etapă este caracterizată de creativitate, originalitate, dinamism și implicare.
Diferența dintre etapele teoretice și punerea în practică este una fundam entală.13
De cele mai multe ori, punerea în practică a unor acțiuni va necesita o perioadă mai
lungă de timp decât cea planificată, aceasta fiind cauza datorită căreia este nevoie de
un plan flexibil. Flexibilitatea trebuie înțeleasă ca o prelungire a terme nelor de
desfășurare a diferitelor acțiuni sau materiale, dar care nu are voie să depășească
anumite limite care ar putea fi păguboase pentru sistem.14

Etapa IX – Evaluarea și arhivarea
Această etapă este necesară pentru a determina relevanța campaniei des fășurate.
Astfel, vor exista mai multe perspective de evaluare, în funcție de ceea ce dorim să
măsurăm. Cel mai des folosit tip de evaluare ia în calcul efectele campaniei sau, altfel
spus, dacă prin intermediul campaniei s -a reușit ameliorarea sau rezolva rea
situației -problemă cu care s -a confruntat sisemul.15

11 Ibid, p 163
12 Ibid, p 181
13 Ibid, p 189
14 Ibid, p 191
15 Ibid, p195

9

Capitolul 1.2 – Despre Greenpeace

Greenpeace este o organizație internațională independentă, prezentă în peste 50 de țări,
care acționează pentru a schimba atitudini, pentru a proteja și conserva mediul
înconjurător și pentru a promova pacea. Campaniile organizației au ca scop:

 Catalizarea unei revoluții energetice cu scopul de a combate inamicul numărul
unu al planetei: schimbările climatice;
 Protejarea oceanelor prin combaterea pescuitului distr uctiv și crearea unei rețele
globale de rezervații marine;
 Ocrotirea pădurilor seculare ale lumii și a animalelor, plantelor și oamenilor care
depind de existența acestora;
 Promovarea păcii, prin abordarea cauzelor conflictelor și solicitarea înlăturării
armelor nucleare;
 Promovarea unui viitor lipsit de substanțe toxice, bazat pe alternative sigure la
substanțele chimice periculoase ce se regăsesc în produsele și industria de astăzi;
 Promovarea unei agriculturi sustenabile prin respingerea organismelor mod ificate
genetic, protejarea biodiversității și încurajarea dezvoltării agriculturii
responsabile.

Din anul 2007, Greenpeace este prezentă și în România. Pentru a -și păstra
independența, Greenpeace nu acceptă donații de la guverne sau companii, ci mizează
numai pe contribuții de la persoane fizice. Greenpeace are ca scop demascarea celor
care, prin activitățile lor, au un impact negativ asupra mediului înconjurător și pentru
a atrage atenția guvernelor și corporațiilor atunci când acestea nu reușesc să își
îndeplinească mandatul de a proteja mediul și viitorul planetei.16

16 http://www.greenpeace.org/romania/ro/about/

10 Activitatea Greenpeace în România

Exploatarea gazelor naturale

Greenpeace este împotriva exploatării gazelor naturale prin metoda fracturării
hidraulice. Această metodă presupune anumite riscuri asupra mediului, precum
contaminarea pânzei freatice, incendii și declanșarea de cutremure. De asemenea,
contribuie serios la încălzirea globală prin emisiile semnificative de metan.

Greenpeace, alături de alte organizații non -guvernamentale, au c ontinuat în 2013
acțiunile în instanță împotriva Guvernului României pentru anularea și suspendarea
celor patru Acorduri petroliere de concesiune pentru explorare / dezvoltare /
exploatare încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Chevro n
pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi, Costinești, respectiv Bârlad, cel din urmă
nefiind făcut public. Acțiunea a fost precedată și de o plângere prealabilă depusă la
Guvern în vederea revocării Hotărârilor de Guvern care au aprobat acordurile
respect ive.17

Asigurarea unei agriculturi sustenabile

Folosirea abuzivă a îngrășămintelor artificiale în agricultura industrială și răspândirea
excesivă a monoculturilor contribuie semnificativ la înrăutățirea fenomenului
schimbărilor climatice. Cultivarea hrane i în acest sistem a ajuns astfel să aibă
consecințe grave asupra sănătății populației și a planetei. Greenpeace militează pentru
o trecere accelerată către o agricultură ecologică, bazată pe principiile respectării și
conservării biodiversității, respectul ui pentru fermier și pentru consumator.
Agricultura ecologică protejează solul, apele și clima, nu contaminează solul cu
substanțe chimice și nu folosește organisme modificate genetic.18

17 http://www.greenpeace.org/romania/ro/campa nii/Gazele -de-sist/
18 http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/agricultura -sustenabila/

11 Protejarea pădurilor

Greenpeace România desfășoară o campanie nați onală pentru protejarea și
administrarea durabilă a pădurilor. Astfel, Fundația Greenpeace România propune
crearea unei rețele de arii protejate, o administrare durabilă, precum și valorificarea și
consumul responsabil de produse forestiere.

2. Administrarea durabilă

Viziunea Fundației Greenpeace despre silvicultură are la bază ideea că pădurile sunt
ecosisteme vii și complexe. Astfel, silvicultura ar trebui să promoveze sănătatea
ecologică a pădurii. Doar un sistem forestier sănătos asigură beneficii econom ice și
poate satisface nevoile sociale și culturale.

3. Promovarea biodiversității

Conform unuia dintre studiile organizației, aproximativ 140 000 ha de pădure din
actualele zone protejate au dispărut sau au fost degradate între 2000 și 2011. De aceea
este nevoie de asigurarea unei protecții reale și de o administrare bazată pe
conservarea, dezvoltarea și promovarea biodiversității.

4. Includerea în patrimoniul UNESCO

În România avem cea mai mare suprafață de pădure de fag din arealul euro -asiatic
–peste 30% din suprafața împădurită a țării. Greenpeace România a demarat o
campanie pentru includerea pădurilor valoroase de fag în patrimoniul UNESCO. În
perioada 1929 -2004, suprafața pădurilor de fag și amestec de fag, s -a redus cu circa
400.000 ha, adică cu 20 % , iar agresiunea continuă, ceea ce face ca protejarea lor să
fie o prioritate. În 2015, 8 situri însumând peste 85 000 ha au fost incluse pe lista
tentativă, iar acum se lucrează la realizarea documentației finale pentru înregistrarea
în patrimoniul mondia l UNESCO.19

19 http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/

12 Capitolul II – Analiza situațională contextuală complexă: evaluarea primară de
amănunt
Capitolul 2.1 – Analiza contextului socio -cultural, economic, politic și
concurențial

Contextul socio -cultural

Organizația Greenpeace este prezentă în România din anul 2007 și are ca scop
informarea populației cu privire la problemele de mediu din țară. Deși organizația este
foarte cunoascută și are rezultate vizibile în unele țări, în Romania lucrurile stau altfel
datorită anumitor diferențe sociale, culturale , politice și economice. Din punct de
vedere social, România este o țară cu câțiva pași în urmă față de țările mai dezvoltate.
Deși comunicarea cunoaște o continuă evoluție datorită tehnologiei, populația este
încă reticentă față de schimbare, acest lucru datorându -se faptului că oamenii sunt
înrădăcinați în tradiție. Lipsa notorietății organizației în România, și, implicit, în
Oradea, se datorează în mare parte datorită interesului populației pentru problemele
care îi afectează pe termen scurt (alegerea un ui nou guvern, modificarea salariilor,
apariția unor noi locuri de muncă, etc.) sau pentru divertisment (filme, jocuri, vacanțe,
etc.). Totuși, datorită tehnologiei avansate și rețelelor sociale,oamenii sunt mai
concentrați asupra imaginii de sine iar ca r ezultat, populația a început să acorde o mai
mare atenție unui stil de viață sănătos și care să aibă efecte pozitive în viitor, atât
pentru propria persoană, cât și pentru cei din jur. Astfel, problemele de mediu devin
tot mai populare în rândul oamenilor, în special printre cei din generația tânără.
Din punct de vedere cultural, se poate observa o influență tot mai mare a țărilor
occidentale (mai dezvoltate decât România) asupra populației țării noastre. Această
influență se datorează în mare parte ușurinț ei cu care oamenii pot comunica unul cu
altul și datorită faptului că au posibilitatea de a accesa foarte multe informații din
toate colțurile lumii. Această influență aduce cu sine beneficii deoarece, chiar dacă
românii sunt un popor cu o tradiție bogată, este în natura umană să ”copieze”. Astfel,
având acces la diferite informații, oamenii observă și analizează cauzele și efectele
stilului de viață occidental, iar mai apoi îl imită sau încearcă să aducă îmbunătățiri.
Acest principiu al imitației se poate observa cel mai bine în mass -media și în
domeniul divertismentului și stilului de viață (emisiuni preluate din țările occidentale

13 și adaptate apoi populației, vestimentația, moda cumunicării în alte limbi în viața de zi
cu zi, etc.).

Contextul economic

Din punct de vedere economic, dacă se face o comparație cu alte țări, România se află
într-o stare nefavorabilă. Totuși, privind în urmă, se pot vedea diferențe majore și
evoluții. Chiar daca situația economică prezentă nu este tocmai plăcută, se poate
observa cu ușurință o îmbunătățire a stării economice a populației. Locurile de muncă
sunt din ce în ce mai multe, populația are mai multe opțiuni în alegerea unui loc de
muncă; salariile (chiar daca sunt mici) sunt în creștere (acest lucru se datorează și
apariției firmelor străine care sunt dispuse să plătească mai bine), iar nivelul de trai
este mai bun decât în trecut (oamenii au acces la mai multe resurse, își permit vacanțe
mai dese, etc.). Totuși, se poate observa că îmbunătățirea nivelului de trai are l oc în
cea mai mare măsură în mediul urban. În mediul rural, din punct de vedere economic,
lucrurile stau tot mai rău. Mulți locuitori de la sate trăiesc de pe o zi pe alta, ducând o
viață grea din punct de vedere economic. Din cauza acestui fapt, populația de la sate
nu este la fel de deschisă la informații noi, scopul lor fiind să supraviețuiască, nu să
acumuleze informații sau să se educe.

Contextul politic

Contextul politic este puternic influențat de cel socio -cultural și economic. Populația,
datorită faptului că nivelul de trai nu este calitativ, este însetată de shimbare, și acest
lucru are efecte majore asupra politicii. Oamenii adoptă o atitudine ofensivă deoarece
au observat că tăcerea, conformarea și indiferența nu aduc schimbare în bine. Astfel,
oamenii organizează proteste și marșuri împotriva corupției, iar oamenii politici sunt
obligați, într -o anumită măsură, să acționeze cu privire la doleanțele poporului.
Această atitudine de luptă a oamenilor este benefică și pentru schimbarea în bine în
domeniul mediului înconjurător, mai ales în contextul în care vocile lor sunt auzite și
ascultate.

14 Contextul concurențial

Aici, țara nefiind bine educată încă cu privire la subiect, se poate observa lipsa
concurenței în ce privește firmele care se ocupă cu problemele de mediu. Acesta este
un mare avantaj pentru Greenpeace deoarece, odată ce populația este informată cu
privire la problemele de mediu și cu privire la activitatea organizației, organizația va
crește în popularitate și oamenii, fiind puși în situația de a schimba ceva, pot lua
atitudine față de anumite probleme și pot deveni vocile organizației.

Capitolul 2.2 – Analiza contextului intern al organizației

Tradiția sistemului

Fiind prezentă în lume încă din anul 1971, organizația și -a format și conturat anumite
tradiții și obiceiuri care ajută la atingerea scopurilor sale. Organizația se ocupă de o
largă varietate de probleme de mediu și este o regulă ca atunci când tratează o
anumită problemă să ia atitudine în mod activ prin petiții, campanii sociale și
confruntarea organizațiilor/companiilor care fac parte din cauza problemei. Datorită
implicării active în aceste probleme, Greenpeace a ajuns să câștige respectul multor
oameni, și nu numai atât. Mulți decid sa fie parte a schimbării datorită ac estei
implicări și motivări făcute de organizație.

Misiunea organizației

Domeniul de activitate al organizației Greenpeace este protejarea mediului
înconjurător. Organizația are ca misiune informarea populației cu privire la
problemele actuale care pun î n pericol mediul înconjurător, educarea populației,
schimbarea atitudinii oamenilor vis -a-vis de anumite pericole legate de mediu,
promovarea păcii și participarea activă la soluționarea problemelor tratate.

Obiectivele organizației

 Combaterea schimbăril or climatice
 Protejarea oceanelor

15  Protejarea pădurilor
 Promovarea păcii
 Promovarea unui trai lipsit de substanțe toxice sau de substanțe chimice
periculoase
 Promovarea unei agriculturi sustenabile.
 Demascarea companiilor care, prin practicile lor, distrug mediul înconjurător, sau
prin materialele folosite în producție periclitează sănătatea oamenilor20

20 http://www.greenpeace.org/international/en/campaigns/

16
Capitolul III – Cristalizarea și definirea clară a problemei, respectiv a temei
abordate de campania de PR

Capitolul 3.1 – Definirea problemei și a temei abordate

Problema majoră cu care se confruntă organizația este lipsa cunoștințelor populației
cu privire la problemele de mediu și cu privire la organizația Greenpeace și la soluțiile
pe care aceasta le oferă.

Problemele din interio rul sistemului:

 Organizația are tendința de a adopta o atitudine defensivă atunci când se
confruntă cu atacuri venite din exterior
 Responsabilii de comunicare din organizație au tendința de a ataca brandurile și
de a le cere renunțarea la materiale nociv e, însă foarte rar le oferă acestora
alternative sau soluții
 Activiștii Greenpeace de multe ori recurg la încălcarea legii atunci când militează
sau sunt, într -o anumită măsură, agresivi în acțiunile lor

Probleme din exteriorul organizației:

 Populația nu este deschisă față de organizație și activitatea acesteia deoarece
aceasta nu este destul de cunoscută la nivel național
 Companiile dăunătoare mediului prin practicile lor

La nivel de comunicare, problema este faptul că organizația încearcă să rezolve
problemele de mediu fără să stabilească relații de colaborare intensă cu mass -media.
Astfel, Greenpeace se privează de multe oportunități care ar ajuta orgaizația să își
atingă scopurile.

Potențiale efecte negative asupra organizației:

 Scăderea încrederii angajaților și a voluntarilor în organizație
 Impactul scăzut asupra populației

17  Nereușita organizației de a soluționa problemele de mediu
 Scăderea credibilității în rândul populației

Cu toate că există multe probleme cu privire la organizație (probleme int erne și
externe), acestea îi aduc totuși un plus acesteia, și anume: în Oradea, populația nefiind
bine informată cu privire la organizație și scopurile ei, sunt multe oportunități
neexplorate de a -i crește acesteia notorietatea și de a încuraja protejarea mediului
înconjurător.

Capitolul 3.2 – Opinia publicului referitor la problemă

Publicul are tendința de a ignora informațiile privitoare la mediu și la organizație
deoarece consideră că problemele tratate nu sunt la fel de importante ca cele politice
sau medicale, sau că soluționarea acestora mai poate fi amânată.

Folosind metoda chestionarului, am formulat 6 întrebări cu scopul de a descoperi cât
de informați sunt indivizii cu privire la importanța mediului înconjurător, dar și cu
privire la organizația Greenpeace. În urma adresării întrebărilor am primit 40 de
răspunsuri din partea unor persoane care locuiesc în Oradea și au vârsta cuprinsă între
14-35 ani.
Rezultatele au fost următoarele: majoritatea respondenților nu au auzit de organizația
Greenpeace, însă, când au fost întrebați cu ce cred că se ocupă organizația, majoritatea
au intuit că are legătură cu mediul înconjurător. Majoritatea respondenților au declarat
că protejarea mediului înconjurător este importantă și că ar fi dispuși să participe acti v
la îndeplinirea acestui scop. Același răspuns pozitiv a apărut și când indivizii au fost
întrebați dacă ar fi dispuși să partcipe la un eveniment de informare organizat cu
scopul de a -i informa și conștientiza cu privire la Greenpeace și activitățile sal e.
Întrebați care ar fi cele mai importante elemente care ar trebui să fie prezente la un
astfel de eveniment, pentru a le capta atenția, cel mai comun răsuns a fost: elementul
vizual.

Se poate observa astfel faptul că populația ar fi interesată de subiec t și de organizație,
însă nu este destul de conștientă de problemele de mediu și de ceea ce are de oferit
organizația Greenpeace. Pentru a rezolva aceste probleme, organizația trebuie să se

18 folosească de metode relevante pentru populație și să țină cont de preferințele
acesteia.

Folosind metoda observației, am constatat că orădenii, în mare parte, sunt preocupați
de mediul înconjurător și informați cu privire la organizațiile de mediu în măsura în
care problemele de mediu îi afectează direct. La generația tânără, în special, se poate
observa că este puternic influențată de trend. Altfel spus, tinerii sunt preocupați de
probleme precum poluarea sau defrișarea pădurilor în mare parte din cauză că e ”la
modă” un stil de viață sănătos (alimentație, mișcare, med iu, etc.). Tinerii vor și caută
să fie în pas cu moda și tendințele occidentale, lucru care, în acest caz, este extrem de
benefic în informarea și conștientizarea popuației cu privire la problemele de mediu și
la organizațiile care luptă pentru combaterea acestor probleme.

În campanie, este extrem de importantă imaginea atribuită organizației. Astfel, pentru
a informa și a conștientiza populația cu privire la Greenpeace și pentru a face acest
lucru în mod pozitiv, trebuie ca organizația să se folosească în primul rând de
notorietatea sa la nivel mondial. Deși la nivel local nu este populară, organizația are
avantajul tradiției și a rezultatelor pozitive obținute prin campaniile sale. Imaginea
dorită este nu neaparat una ideală, ci una realistă, care să prez inte organizația în mod
transparent, populația să poată vedea atât motivele și scopurile companiei, cât și
rezultatele acesteia și modul de lucru.

În îndeplinirea acestui scop vor apărea, însă anumite probleme. Cu cât compania va
crește în notorietate, cu atât ”inamicii” acesteia vor încerca tot mai mult să îi
diminueze acesteia importanța și să îi scadă credibilitatea în ochii populației. De aceea,
este extrem de important ca organizația să fie pregătită ca, pe lânga campania de
infomare și conștientizare a populației, să reziste atacurilor venite din afară, din partea
celor ce se opun companiei și ideilor acesteia. Acest lucru se poate face prin pregătire
intensă, prin analizarea tuturor posibilităților și prin autocritică. Astfel, va putea să
dea replică oricărei acuzații sau defăimări care ar apărea pe parcursul campaniei sau
chiar după terminarea acesteia.

19 În graficul de mai jos se pot observa problemele majore cu care se confruntă
organizația.

Ftu
LIPSA DE
INFORM ARE
AGRESIVITATEA
ABORDĂRII
IGNORANȚA
POPULAȚIEI LIPSA
COLABORĂRII
CU
MASS -MEDIA 1 2
3
4 5 COMPANIILE
POLUANTE

20 Capitolul IV – Analiza situațională referitoare la problema în cauză și la toate
implicațiile care ar putea rezulta atât din rezolvarea, cât și din nerezolvarea
acesteia

Pentru a ști în ce mod trebuie abordată problema, este foarte important să analizăm
întâi situația, publicul și mass -media.

Din analizele efectuate în capitolele anterioare se poate observa că principala
problemă este lipsa de informare cu privire la organizația Greenpeace. În această
situație, este necesaă utilizarea unor mijloace favorabile informării și conștientizării
populației cu privire la companie.
Publicul, după cum s -a putut observa din răspunsurile date întrebărilor chestionarului,
nu posedă informații despre organizație și activitățile ei, deși ar fi dornic să participe
la anumite activități organizate în scop ul informării. Așadar, în alte cuvinte, în această
situație este cerere (și disponibilitate) însă oferta nu este dezvoltată, nici modelată
după nevoile și cerințele publicului.
În ce privește mass -media, la o analiză mai atentă, se poate observa că acordă atenție
subiectelor de interes pentru populație, așadar o colaborare nu ar fi dificil de realizat.
E ușor de observat, privind în televiziune sau presă, însă că de cele mai multe ori
stabilirea unei colaborări cu mass -media este mult mai ușoară decât păstr area unei
relații de durată și de încredere cu reprezentanții acesteia. Pentru a realiza acest lucru,
organizația trebuie să aibă o atitudine transparentă și sinceră, nu ofensivă, deoarece
orice încercare de înșelare poate avea urmări drastice pentru organ izație și implicit
pentru rezultatele acesteia.

Bazat pe tendințele economice, sociale, politice și tehnologice analizate anterior, se
pot intui câteva schimbări în aceste domenii:

 Economic: – în mediul urban vor apărea mai multe locuri de muncă generate
de companiile multinaționale, așadar mai mulți oameni își vor
permite să investească într -un trai sustenabil
– în mediul rural va fi tot mai dficil ca oamenii să ducă un trai
decent datorită faptulu i că oamenii de la țară nu au susținerea
economică necesară, așadar este mai dificil pentru organizație să

21 ajungă în acest mediu

 Social: – populația va fi din ce în ce mai interesată de problemele de mediu,
datorită influenței venite din Occident, și va dori să se informeze și să
se implice activ în problemele de mediu
– datorită mijloacelor avansate de comunicare și mass -media, populația
compară stilul de viață străin cu cel autohton; acest lucru va rezulta în
încercarea de a prelua obiceiurile bune ale celorlalte țări (din punct de
vedere al mediului, și nu numai)

 Politic: – locuitorii orașului și românii de pretutindeni vor lupta pentru
trans formarea țării din punct de vedere politic, luptă care îi va îndemna
să facă anumite schimbări bune și în alte domenii

 Tehnologic: – tehnologia va fi mai avansată decât în prezent, vor apărea multe
alte descoperiri, lucru care va duce la crearea de noi oportunități
pentru informarea și conștientizarea populației cu privire la
problemele de mediu și la organizația Greenpeace, și nu numai
– dezvoltarea tehnologiei va aduce cu sine, cel mai pro babil, în
afară de noi oportunități, și o mai mare ușurință în transmiterea
informațiilor dorite către public.

Posibilele implicații rezultate din rezolvarea problemei:

 Creșterea notorietății organizației
 Rezolvarea mai multor p robleme cu care se ocupă organizația
 Dorința populației de a se implica activ

Posibilele implicații rezultate din nerezolvarea problemei:

 Vătămarea reputației organizației la nivel mondial datorită eșecului campaniei
 Triumful corporațiilor și companiilor dăunătoare mediului
 Creșterea indiferenței populației față de mediu și organizație

22 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

1. Abordarea unei largi varietăți de
probleme de mediu
2. Implicare activă în procesul de
soluționare a proble melor
3. Notorietate la nivel mondial
4. Prezența activă pe rețelele sociale
5. Rezultate pozitive la numeroase
campanii de mediu
6. Videoclipuri cu conținut cu impact
puternic
1. Notorietate scăzută în Oradea
2. Implicare scăzută în Oradea
Oportunități Amenințări

1. Stabilirea și consolidarea unor
relații de colaborare cu presa și
persoanele responsabile de mediu la
nivel local
2. Încurajarea populației să se implice
activ la protejarea mediului
înconjurător prin prezentarea
rezultatelor pozitive din anumite
campanii anterioare
3. Încurajarea brandurilor să
folosească energie sustenabilă

1. Scepticismul oamenilor datorat lipsei
rezultatelor protejării mediului pe
termen scurt
2. Brandurile care poluează mediul
înconjurător
3. Costurile ridicate ale utilizării
energiei și agriculturii sustenabile
4. Populația / companiile care au de
câștigat de pe urma distrugerii
mediului, viețuitoarelor și sănătății
(companiile producătoare de
autoturisme, vânzătorii ilegali de
lemne, vânătorii, companiile
Farmaceutice, etc) .

23
Capitolul V – Definitivarea și stabilirea obiectivelor

Stabilirea unor obiective realizabile este extrem de importantă, atât pentru organizație,
cât și pentru publicul ei. Așadar, se vor stabili scopuri precise și măsurabile.
Obiectivele enumerate mai jos sunt atât interne – pentru că această campanie pornește
din interior spre exterior, este important ca membrii să rezoneze cu obiectivele
stabilit e – cât și externe.

Principalul obiectiv al campaniei este conștientizarea populației cu privire la
activitățile organizației Greenpeace și creșterea notorietății acesteia. Pentru realizarea
acestui obiectiv, vor fi organizate diverse evenimente atât la n ivel intern (organizație)
cât și la nivel extern (public).

Obiectivele secundare ale campaniei sunt:

 Conștientizarea populației cu privire la problemele de mediu
 Îmbunătățirea comunicării atât în interiorul cât și în exteriorul organizației
 Demararea ma i multor activități la nivel local
 Crearea unei bune relații cu mass -media

Obiectivele pot fi clasificate în: obiective de ordin general și obiective specifice.
Printre obiectivele de ordin general se numără:

 Creșterea notorietății organizației
 Informare a populației cu privire la organizație și activitățile sale
 Conștientizarea populației cu privire la problemele de mediu
 Îmbunătățirea imaginii organizației în ochii oamenilor care sunt deja informați cu
privire la aceasta
 Îmbunătățirea comunicării la nive l intern
 Stabilirea unei relații de încredere cu publicul

24
Obiective specifice:

 Folosirea transparenței și onestității în stabilirea relațiilor cu populația
 Renunțarea la atitudinea agresivă în comunicare
 Organizarea unor evenimente speciale la diferit e ocazii legate de mediu (ex: Ziua
Pământului, Ziua Mondială a Mediului, etc.)
 Organizarea de training -uri pentru angajați și voluntari
 Includerea voluntarilor în procesele decizionale
 Răsplătirea participării la workshop -uri și alte activități

Deoarece m ajoritatea populației nu cunoaște organizația Greenpeace și activitățile
sale, aceasta trebuie informată în mod onest și transparent, fără a se încerca mascarea
anumitor motive sau înșelarea oamenilor. Această campanie va face apel la rațiunea,
imaginația și emoțiile oamenilor. Se va încerca întâi de toate stabilirea unei relații de
încredere între organizație și publicul ei prin intermediul unei informări corecte și
transparente cu privire la scopurile, istoricul companiei și activitățile sale.
Transparenț a este o bună rețetă de succes, deoarece oamenii au tendința de a avea
încredere în organizațiile sincere cu privire la motivele lor, iar aceștia au un simț
extrem de fin atunci când vine vorba de înșelătorii sau motive ascunse.

Pentru a atinge obiectivel e enumerate mai sus este nevoie de un efort susținut al
organizației, și în special a departamentului de comunicare din cadrul acesteia. De
asemenea, este necesară cunoașterea publicului pentru a putea rezona cu acesta și
pentru ca organizația să -și poată atinge obiectivele propuse. Departamentul de
comunicare va participa activ la îndeplinirea obiectivelor propuse și va încerca să îi
implice în realizarea scopurilor și pe cei care deja sunt informați cu privire la
organizație. Astfel, șansele de reușită su nt mult mai mari deoarece populația se
identifică mai ușor cu cei ”de -ai lor”.

25 Capitolul VI – Determinarea diferitelor categorii de public -țintă

Această campanie vizează două mari categorii de public: grupurile intrasistemice și
cele extrasistemice.

Categ oriile de public intern sunt:

 Personalul organizației – persoanele care participă la activitățile organizației și
care aduc o contribuție acesteia
 Membrii organizației – persoanele care oferă servicii de voluntariat pentru a apăra
interesele organizației

Publicul extern este alcătuit din:

 Mass -media – la nivel local (presa scrisă, posturi de radio, televiziune, internet)
 Membrii comunității – toți locuitorii Oradiei și împrejurimilor, persoanele care
sunt afectate de problemele de mediu și de efectele dăună toare ale unui stil de
viață nociv: școlile; liderii locali
 Categorii speciale de public – liderii din domeniul activităților privitoare la mediul
înconjurător, persoanele juridice cu obiceiuri de producție dăunătoare mediului,
persoanele cu autoritate loca lă și națională

Profilul publicului țintă

Pentru ca această campanie să aibă succes, este extrem de importantă analizarea
publicului -țintă, obiceiurilor și preferințelor acestuia.

 Vârsta: 14 -35 ani
 Locația: Oradea și împrejurimile Oradiei
 Nivelul de edu cație: persoanele cu orice nivel de educație
 Nivelul social: Clasa de mijloc și cea superioară

26 Caracteristicile generale ale publicului țintă:

 dependența de internet, rețele sociale și tehnologie în general
 dorința de cunoaștere
 dorința de afirmare
 spiritul revoluționar
 setea după schimbare
 permanenta căutare a aventurii
 modul de viață aglomerat și stresant
 independența

Obiceiurile publicului țintă:

 socializează în mare parte pe internet
 petrece din ce în ce mai puțin timp în aer liber
 muncește mult
 nu se alimentează corespunzător
 nu se odihnește destul
 îi place să pozeze în ceva ce nu este (obsesedat de propria imagine)

27 Capitolul VII – Alegerea strategiilor, metodelor, tehnicilor și instrumentelor

SLOGAN : ”Greenpeace: Uniți pentru un viitor viu!”

MESAJ : Majoritatea populației Oradiei nu cunoaște activitățile organizației
Greenpeace și modul în care aceasta luptă pentru un mediu mai bun. Cu toții suntem
afectați de problemele de mediu. A venit timpul să învingem ignoranța prin
informare!

Strategiil e folosite:

Strategia directă

Se va purta o discuție directă cu grupul -țintă, discuție inițiată de către persoane
apropiate ca vârstă persoanelor vizate (o persoană de 14 ani, spre exemplu, e puțin
probabil să reacționeze pozitiv la o discuție inițiată d e o persoana de 40 de ani
deoarece adolescenții, fiind predispuși la o atitudine de revoltă, nu ar lua în seamă
informațiile primite de la un adult, în special de la un necunoscut). Astfel, nivelul de
încredere va fi ridicat deoarece persoanele vizate vor putea relaționa mult mai ușor cu
oameni de aceeași vârstă, având, în general, aceleași preocupări și același mod de
comunicare.

Strategia DAGMAR / ACCA

Prin intermediul acestei strategii, se urmărește în primă fază captarea atenției
publicului -țintă pri n diferite metode, tehnici și instrumente. Apoi, se va insista pe
partea rațională, pentru ca persoanele vizate să înțeleagă toate informațiile primite. În
această etapă secundă va fi folosită transparența, pentru ca oamenii să nu aibă îndoieli
cu privire la organizație și activitățile sale. Al treilea pas constă în convingerea
publicului că organizația are o motivație corectă și un mod de acțiune/ lucru moral și
util. În cele din urmă, se urmărește ca prin toate mijloacele utilizate, publicul să aibă o
reacție pozitivă față de organizație.

28
Metode și instrumente:

Interne :

 Adunări generale ale angajaților, voluntarilor și reprezentanților organizației
(aceștia vor fi informați cu privire la obiectivele organizației pe durata campaniei
și cu privire la mo dul de lucru: astfel, cunoscând scopul campaniei, aceștia vor
participa mai activ la îndeplinirea acestuia)
 Mese cu largă participare a membrilor organizației (scopul este crearea unei
atmosfere plăcute între membri, deoarece, pentru ca organizația să obți nă
rezultate pozitive,schimbarea trebuie să înceapă din interior spre exterior,
publicul poate observa cu ușurință – din modul de relaționare – dacă relațiile dintre
membri sunt bune sau nu)
 Discursuri (acestea vor fi susținute de către persoanele aflate la conducerea
organizației, creându -se astfel o legătură mai strânsă între conducere și membrii
organizației, membrii vor fi motivați să lupte pentru obiectivele organizației și să
facă acest lucru în mod calitativ)
 Activități de team -building (organizate cu scopul de a crea solidaritate între
membri, lucru care se va reflecta asupra activităților acestora în relațiile cu
publicul, și, implicit, asupra imaginii organizației)

Externe :

 Materiale informative (pliante – împărțite de membrii organizației, bannere și
afișe)
 Evenimente de mediu (”Plantează un copac” și ”Împreună pentru un oraș curat”.
Evenimentele acestea au scopul de a implica publicul, de a -l conștientiza cu
privire la soluțiile aduse de organizație cu privire la mediu și de a crește
notorietatea o rganizației. Astfel publicul se va simți implicat și va conștientiza că
nu e neaparat nevoie de acțiuni mari pentru schimbarea în mai bine)
 Concursuri ( concurs de eseuri și concurs de idei de proiecte cu privire la
îmbunătățirea orașului – din punct de ved ere al mediului)

29  Conferințe de informare (reprezentanți ai companiei vor susține discursuri și
membrii acesteia vor purta discuții libere cu publicul: vor fi organizate în cadrul
acestor conferințe și materiale publicitare, spoturi video, dar și mese pentr u
participanți – doar produse naturale)
 Folosirea unor biciclete cu logo -ul organizației si sloganul campaniei (astfel se
promovează un stil de viață sănătos și benefic naturii și totodată se încearcă
crearea unei imagini pozitive în rândul populației vizat e)

Tehnici :

 Discuții directe și libere (au loc între membrii organizației și public, pe stradă,
lângă standuri special amenajate)
 Comunicat de presă (consilierul PR va lua legătura cu reprezentanții presei locale
prin intermediul unor e -mailuri trimise a cestora, conținând informații cu privire la
evenimentele organizate și datele de contact)
 Spot publicitar prin televiziune (acesta va fi scurt și va pune accent pe latura
afectiv -emoțională a publicului, pentru a maximiza impactul campaniei asupra
publicul ui-țintă)
 Afișe stradale (afișele campaniei vor fi realizate din materiale reciclabile și vor fi
expuse în cele mai vizibile locuri din oraș, pentru a crește notorietatea, după
obținerea autorizațiilor necesare )
 Materiale audio -video postate pe internet ( astfel se ajunge mai ușor la public, și
aceasta metodă este și economă)
 Campanie pe rețelele sociale (datorită prezenței în mare parte a publicului -țintă pe
rețelele sociale, această tehnică va face campania vizibilă cât mai multor persoane,
crescând șanse le ca aceasta să fie reușită)
 Articole în presă (articole scurte, conținând cele mai importante informații despre
campanie, alături de activitățile principale, logo -ul și sloganul organizației)
 Crearea unei aplicații mobile (aici se vor găsi informații des pre organizație,
activități, evenimente organizate legate de mediu, concursuri, sfaturi practice și
utile cu privire la modul în care putem participa la protejarea mediului, etc.)
 Alegerea unei personalități (care să se încadreze în categoriile de vârstă t argetate,
cu un stil de viață exemplar) care să participe activ la campanie și să relaționeze
cu publicul -țintă

30  Newsletter (din baza de date existentă a organizației: acesta va conține informații
importante cu privire la campanie, făcându -se apel la latura rațională a publicului,
iar e-mailurile să conțină puternice elemente vizuale)

31 Capitolul VIII – Planificare, calendar, buget

DURATA CAMPANIEI: 3 luni (Iulie -Septembrie 2016)

Înainte de începerea campaniei, specialiștii în marketing, publicitate și rela ții publice
din cadrul organizației Greenpeace vor lucra la realizarea unui spot publicitar de
impact, spot care va fi difuzat la televiziune pe durata campaniei. Acest spot va consta
într-un scurt clip care va prezenta cu derulare rapida degradarea mediul ui natural și, în
paralel, scăderea calității vieții oamenilor și lipsa de vitalitate datorate deteriorării
mediului înconjurător. Spotul publicitar se va încheia cu sloganul campaniei.

Clipurile video postate pe internet (3 clipuri diferite) vor prezenta aceeași idee a
degradării, însă din diferite perspective: a omului, a lumii animale și a naturii înseși.

Calendarul campaniei

4 Iulie – Expunerea afișelor în spațiile publice în locuri vizibile, după obținerea
autorizațiilor necesare

4-22 Iulie – Înscr ierile online la conferință

5-8 Iulie – Împărțirea pliantelor și purtarea discuțiilor libere cu publicul lângă
standurile special amenajate

11-14 Iulie – Verificarea bazei de date și trimiterea newsletter -ului cu privire la
conferința care va avea loc

18-20 Iulie – Consilierul PR va lua legătura cu reprezentanții presei locale prin
intermediul unor e -mailuri, conținând informații cu privire la conferința organizată

27 Iulie – Desfășurarea conferinței de informare și conștientizare. În cadrul conferinței ,
organizația va prezenta informații privitoare la istoricul acesteia, activitățile sale și
obiectivele pe care dorește să le atingă. Vor susține discursuri două persoane aflate la
conducerea organizației, precum și o personalitate, invitat -surpriză. La sf ârșitul

32 conferinței va fi un timp alocat pentru discuții libere și întrebări, iar mai apoi o masă
pentru participanți.

29 Iulie -12 August – Înscrierea eseurilor și a ideilor pentru îmbunătățirea orașului din
punct de vedere al mediului. Eseurile și ideile vor fi predate online, pe adresa de
e-mail pusă la dispoziție de organizație.

17 August – Anunțarea câștigătorilor celor două concursuri. Câștigătorii vor fi anunțați
atât prin telefon, cât și pe pagina contului oficial de Facebook al organizației.

19-29 August – Înscrierile la evenimentul ”Pedalăm pentru viitor”. Înscrierile se fac
pentru a estima numărul de materiale necesare pentru a fi pregătite.

30 August – Desfășurarea evenimentului ”Pedalăm pentru viitor”. Participanții se vor
întâlni în centrul o rașului, unde organizatorii vor împărți stickere pentru biciclete cu
logo-ul organizației și sloganul campaniei. Participanții vor merge cu bicicletele în
grupuri pentru a acoperi toate cartierele orașului.

1-12 Septembrie – Înscrierile pentru evenimentul ”Împreună pentru un oraș curat”.
Doritorii se vor înscrie online pe pagina oficială a organizației. Pot participa și cei
care nu se înscriu, însă înscrierile se fac pentru o mai bună organizare, pentru ca
persoanele responsabile să poată estima necesarul de materiale.

13 Septembrie – Desfășurarea evenimentului ”Împreună pentru un oraș curat”.
Participanților li se vor atribui anumite zone al orașului și vor fi împărțiți în grupe,
fiecare grupă având un coordonator care face parte din organizație. Se vor î mpărți
materialele necesare, iar după aceea, fiecare grup va merge în zona atribuită lui și va
curăța acea zonă.

15-26 Septembrie – Înscrierile pentru evenimentul ”Plantează un copac”. Înscrierile
se vor face online.

33 28 Septembrie – Desfășurarea evenimen tului ”Plantează un copac”. Participanții vor
fi împărțiți pe diferite zone ale orașului ș vor primi toate cele necesare unei bune
desfășurări a lucrurilor.

3 Octombrie – Reprezentantul PR va ține un scurt discurs pentru a le mulțumi tuturor
celor care au participat și s -au implicat la evenimentele organizate. Discursul va pune
accentul pe importanța participării cetățenilor și pe efectele extrem de benefice
rezultate.

În tabelul de mai jos se regăsesc acțiunile derulate pe durata campaniei, persoanele
responsabile și timpul necesar acțiunilor.

Acțiuni/ Materiale Persoana
responsabilă cu
execuția acțiunilor /
materialelor Termenul necesar
finalizării acțiunilor
/ materialelor Data finalizării
acțiunilor /
materialelor
Redactarea textului
pentru pliante, afișe
și newsletter Ioana Stănescu 02.06 -16.06 2016 16.06.2016
Corectarea textului Mihai Pop 16.06 -23.06. 2016 23.06.2016
Realizarea
fotografiilor pentru
afișe, pliante și
newsletter Paula Manea 16.06 -23.06.2016 23.06.2016
Aranjarea în pagină
și design -ul final Sebastian Pavel 23.06 -30.06.2016 30.06.2016
Obținerea
autorizațiilor
necesare pentru
expunerea afișelor în
spațiile publice Liviu Ghenț 02.06 -16.06.2016 16.06.2016

34 Distribuția pliantelor Laura Stan și Sergiu
Popa 04.07 -07.07.2016 07.07.2016
Expunerea afișelor
în spațiile publice Ionela Pop 03.07.2016 03.07.2016
Realizarea mapelor
pentru conferință George Popescu 17.07 -21.07.2016 21.07.2016
Organizarea și
achiziționarea celor
necesare pentru
masa de la finalul
conferinței Elena Rogojan 23.07 -25.07.2016 25.07.2016
Design -ul stickerelor
pentru biciclete Robert Ioan 01.07 -15.07.2016 15.07.2016

Amenajarea
standurilor Ionela Pop 04.07 -07.07.2016 07.07.2016
Realizarea clipurilor
campaniei (spotul
publicitar și clipurile
postate pe internet) Ada Pop, Raul
Negru, Mihaela
Bara, Ioana Vlad,
Silviu Roman,
Luminița Pop și
Ovidiu Alb 01.06 -30.06.2016 30.06.2016
Închirierea sălii
pentru conferință și
organizarea
detaliilor tehnice Victor Sav și Andrei
Lup 03.07 -19.07.2016 19.07.2016

35 Bugetul campaniei

În tabelul de mai jos se pot observa activitățile și costurile necesare realizării acestora.

NR ACTIVITATE BUGET
1. Realizarea pliantelor și afișelor 2500 €
2. Premiile pentru cele două concursuri 200 €
3. Amenajarea standurilor 100 €
4. Materialel e necesare evenimentelor ”Plantează un
copac”, ”Împreună pentru un oraș curat”
și ”Pedalăm pentru viitor” 500 €
5. Realizarea mapelor pentru conferință 200 €
6. Rezervarea sălii pentru conferință și materialele
audio -vizuale 700 €
7. Produsele necesare mesei de după conferin ță 300 €
8. Aducerea unei personalități pentru a ține un discurs
la conferință 400 €
9. Stickere p entru biciclete 200 €
10. Costurile pentru realizarea unor fotografii
profesioniste și drepturile de autor 100 €
11. Costurile necesare realizării clipurilor video și
spotului publicitar 3000 €
TOTAL 8800 €
21

21 https://www.scribd.com/doc/37550297/Plan -de-Campanie -de-Relatii -Publice

36 În tabelul de mai jos este prezentat planul de difuzare al spotului pulicitar împreună cu
bugetul și condițiile de difuzare.

Canal TV Minute Condiții Preț
Digi 24 Oradea 400 80% prime time,
20% offtime 1000 €

Pro Tv 300 60% prime time,
40% offtime 10000 €

Tvr 1 300 70% prime time,
30% off time 500 €

Antena 1 300 70% prime time,
30% off time 1000 €

TOTAL 12500 € 22

Bugetul va fi structurat astfel :
Produc ția scris ă ( pliant e, afișe, scrisori etc) 2500 €
 Concep ția grafic ă
 Redactarea te xtului
 Fotografii
 Punerea în pagin ă
 Compozi ția
 Macheta
 Separarea culorilor
 Costurile de realizare a fotografiilor
 Drepturile de autor
 Corectur ă
 Tipărire

22 https://www.slideshare.net/maiasinkevici/campanie -publicitara -pergale

37 Producția audiovizuală 3000 €

 Scenaristul
 Realizatorul
 Actorii
 Filmarea
 Montajul
 Multiplicarea

Publicitatea 1500 €

 Conceperea
 Realizarea
 Costuri de cercetare

Organizarea conferinței de presă 1600 €

 Comunicatul de pres ă
 Rezervarea s ălii
 Amplasarea materialului audiovi zual
 Documentarea (mape de pres ă)
 Gustări
 Personal de servire

Secretariat 400 €

 Telefon
 Fotocopiator
 Fax
 Papet ărie

38 Evaluare 1000 €

 Costul de realizare a analizei

Fond de rezervă
Pentru evitarea situațiilor neprevăzute, se vor aloca 10% din costul total al campaniei.

Venituri
Aici sunt incluse veniturile din sponsorizări.23

BUGETUL FINAL: 23 500 €

23 Campanii si strategii de PR – Flaviu Calin Rus, Institutul European, 200 8, Iasi , p 185 -187

39 Capitolul IX – Punerea în aplicare a campaniei de PR

Pentru un bun demers al campaniei, consilierul PR i -a motivat pe membrii
organizației ținând cont de aspectul ideologic. Acesta a accentuat impor tanța
implicării membrilor, precum și a unor rezultate favorabile (s -a ținut cont de aspectul
ideologic).

În ceea ce privește materialele necesare tuturor activităților campaniei (afișe, stickere,
bannere, etc), acestea au fost comandate din timp, pentru a nu avea parte de surprize
neplăcute. Astfel, datele limită au fost stabilite în așa fel încât, în caz de întârzieri din
partea firmelor respective, materialele să fie finalizate la timp, fără a afecta bunul
demers al campaniei.

De asemenea, consilierul PR a ținut legătura cu conducerea organizației și a oferit
informații cu privire la desfășurarea campaniei și obiectivele acesteia. Astfel,
conducerea organizației a fost informată cu privire la evenimentele desfășurate și cu
privire la detaliile campaniei , iar drept rezultat, campania s -a bucurat de sprijinul
conducerii pe toată durata desfășurării. Consilierul PR s -a asigurat, de asemenea, că
beneficiază de toate aprobările necesare pentru activitățile desfășurate pe durata
campaniei (aprobări din partea primăriei, firmelor care dețin spații de expunere,
conducerea organizației, etc).

Activitățile au fost controlate de către consilier astfel:

 Pe teren (consilierul s -a deplasat la locurile unde au fost expuse afișe, la standuri,
la locurile unde s -au desf ășurat evenimentel; de asemenea, consilierul s -a asigurat
că toți cei care au ținut un discurs au fost informați cu privire la timpul alocat
fiecărui detaliu).
 Prin e -mail (toți participanții, după înscrieri, au fost contactați prin e -mail și li
s-au adres at câteva întrebări pentru a verifica nivelul de informare cu privire la
evenimentele ulterioare).
 Prin telefon (consilierul PR a luat legătura cu toți invitații speciali și cu
persoanele responsabile de bunul demers al activităților și concursurilor; astf el,

40 consilierul s -a asigurat că cei responsabili sunt însuflețiți de aceleași scopuri și își
duc la îndeplinire activitățile în mod organizat).

Pentru ca această campanie să aibă succes și să își atingă obiectivele propuse,
consilierul PR s -a asigurat că face tot posibilul pentru ca membrii organizației și toți
cei implicați în campanie șă fie motivați pentru a desfășura activitățile în mod calitativ.
Astfel, după fiecare acțiune, consilierul PR a ținut un discurs pentru a îi încuraja pe
membri să continue activitățile însuflețiți de rezultatele pozitive prevăzute ulterior și
datorate efortului de echipă și calității desfășurării acțiunilor. De asemenea, în aceste
discursuri, consilierul PR a pus accentul pe importanța fiecărui individ în mecanismul
organiz ației și în bunul mers al campaniei. La finalul campaniei, consilierul PR a ținut
un discurs de mulțumire, accentuând importanța implicării acestora în campanie.

41 Capitolul X – Evaluarea și arhivarea

După încheierea campaniei, consilier ul PR s -a axat pe evaluarea campaniei și
arhivarea rezultatelor. S -a făcut astfel o evaluare în funcție de grupul -țintă și s -a
costatat că majoritatea persoanelor aparținătoare acestui grup au asimilat mesajul
campaniei și au reacționat pozitiv la acesta. S-au purtat discuții libere cu participanții
la sfârșitul conferinței și s -a constatat că aceștia au fost deschiși la informațiile primite
și au avut reacții pozitive față de implicarea organizației la problemele de mediu la
nivel local, și nu numai.

La nivel intern s -a putut observa o schimbare în comportamentul membrilor
organizației și a conducerii. Ca urmare a campaniei, membrilor le -a fost întărită
încrederea în organizație și în obiectivele sale, fiind mai motivați să lucreze la
îndeplinirea acestor obiective. Membrii conducerii au prezentat o încredere sporită în
consilierul PR datorită metodelor folosite de acesta și datorită efectelor campaniei.
La nivel extern, majoritatea persoanelor participante au fost receptive la mesajul
transmis de campanie , iar când au fost întrebați dacă ar mai participa la astfel de
evenimente au răspuns favorabil, spunând că le -ar recomanda și altora să participe.

Efectele campaniei:

 Organizația s -a bucurat de o notorietate crescută datorită campaniei
 Populația a reacț ionat pozitiv la inițiativa organizației
 Oamenii și -au exprimat dorința ca pe viitor să participe la activitățile legate de
mediu, și chiar să fie voluntari
 Populația a fost conștientizată cu privire la problemele de mediu și la modurile în
care le pot com bate
 Îmbunătățirea comunicării din interiorul organizației
 Stabilirea unei relații bune între organizație și mass -media
 Obținerea încrederii publicului în organizație și în metodele folosite de aceasta
pentru a -și atinge scopurile

42 Prin compararea datelor pre-campaniei cu cele post -campaniei s -au observat diferențe
semnificative: problemele au început să se rezolve și obiectivele majore ale campaniei
au fost realizate cu succes. Astfel, campania s -a bucurat de succes.

Evaluarea pregătirii:

 Mesajul transmi s a fost corespunzător și a pus accentul pe tema principală a
campaniei
 Sloganul a fost scurt și pătrunzător, făcând apel atât la latura emoțională a
oamenilor, cât și la cea acțională
 Prezentarea activităților a fost făcută în moduri atractive, pentru a î ncuraja
participarea populației

Evaluarea implementării:

 Spotul publicitar și videoclipurile postate pe internet au avut un conținut de
impact, făcându -se apel la latura afectiv -emoțională
 Afișele au fost expuse în spații publice aglomerate, astfel că au fost vizibile
majorității populației
 Persoanele care au purtat discuții cu oamenii la standuri au fost de diferite vârste,
pentru a relaționa mai bine cu populația -țintă
 Au fost trimise mesaje către mass -media cu privire la activitățile campaniei,
mesaje sclare și concise, datorită cărora s -au primit feedback -uri pozitive din
partea reprezentanților

Evaluarea impactului:

 În urma activităților, 30% din persoanele participante care erau reticente față de
organizație și față de mediu și -au schimbat opiniile și și-au prezentat interesul
față de unele posibile activități ulterioare
 Majoritatea persoanelor preocupate de mediu au devenit mai încrezătoare în
organizație și în activitățile ei
 Unele persoane și -au exprimat dorința de a se implica activ la îndeplini rea
scopurilor organizației și și -au dorit să se implice prin voluntariat

43  După completarea, ulterior conferinței, a unor fișe de evaluare (în mod anonim),
participanții au declarat, 60% dintre ei, că sunt dispuși să renunțe la anumite
obiceiuri dăunătoare mediului

După cum se poate observa din cele de mai sus, campania a fost una de succes, lucru
care are un efect pozitiv atât asupra organizației, cât și asupra mediului înconjurător.

44 CONCLUZIE

Prin intermediul acestei campani i, populația a fost conștientizată în ceea ce privește
problemele mediului înconjurător, precum și activitățile organizației Greenpeace.
Datorită campaniei, notorietatea organizației a crescut, fapt ce este extrem de benefic
atît organizației, cât și viito rului mediului înconjurător.

Pe durata desfășurării campaniei, populația a arătat, în mare parte, interes față de
problemele dezbătute, mulți dintre oameni fiind interesați să se implice pe viitor în
activitățile desfășurate de organizație. Astfel, scopul campaniei a fost atins, populația
reacționând pozitiv la campania de conștientizare.

Consider că reușita acestei campanii se datorează în cea mai mare parte respectării
etapelor desfășurării unei campanii de PR. De asemenea, campania s -a bucurat de
succe s și datorită creativității cu care au fost organizațte acțiunile, evenimentele,
afișul, spotul publicitar și videoclipurile campaniei.

Pe viitor, datorită reușitei campaniei, organizația se preconizează că va avea un mai
mare succes în momentul în care v a demara acțiuni pentru protejarea mediului
înconjurător și se va bucura de un sprijin mai mare din partea populației.

45 ANEXE

CHESTIONAR

1. Ați auzit de organizația Greenpeace?

 Da

 Nu

2. Cu ce credeți că se ocupă organiza ția? (întrebare deschisă)

3. Pe o scară de la 1 la 10 , cât de importantă este protejarea mediului în comparație
cu alte probleme? (politice, medicale, etc; 1 fiind deloc importantă iar 10 – extrem de
importantă)

4. Ați fi dispus/ă să participați activ la ocro tirea mediului?

 Da

 Nu

5. Ați fi dispus/ă să participați la un eveniment de informare cu privire la organizația
Greenpeace?

 Da
 Nu

6. Ce nu ar trebui să lipsească de la un eveniment de informare pentru a vă captiva
atenția? (întrebare deschisă)24

24https://docs.google.com/forms/d/1ddMpafi9vdAlNSwbkvQlXJanQltC0RO0yo2C9MLPD48/edit#res
ponses

46 AFIȘUL C AMPANIEI

47 SURSE FOTOGRAFII:

http://trunkweed.com/1391722 -abstract -wallpaper -abstract.html

http://www.pinsdaddy.com/greenpeace -logo-vector_UcZ*atNxqcgm69y3M6XJaslhM
yCIRQP5miO6AXyUAjA/81ERyG yU2GrhUq52D|52L2N10Ir15fDE11Rwb7vjuc2z6
GJK9n67Pez2T804BwXhg*TxENGuM|yVKeUhWLadG0*Nuv0LjNQW7cjZD4Hnjf
yHoe1GuKCPNzgrdX7U80J8/

48
BIBLIOGRAFIE

Lougovoy, Constantin și Huisman , Denis. Traité de relations publiques . PUF, 1981 .

Rus, Flaviu C . Campanii si strategii de PR. Iași: Institutul European, 2008.

Teodorescu, Gheorghe și Bejan , Petru. Relații publice și publicitate. Discurs, metodă,
interpretare . Iași: Editura Fundației AXIS, 200 3.

Surse internet:

https://www.academia.edu/8036262/Campaniile_de_Relatii_Publice
https://www.ac ademia.edu/8036262/Campaniile_de_Relatii_Publice
http://www.creeaza.com/didactica/comunicare -si-relatii -publice/CAMPANIILE -DE-
RELATII -PUBL ICE-522.php
http://www.greenpeace.org/romania/ro/about/
http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/Gazele -de-sist/
http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/agricultura -sustenabila/
http://www.greenpeace.org/ro mania/ro/campanii/paduri/
http://www.greenpeace.org/international/en/campaigns/
https://www.scribd .com/doc/37550297/Plan -de-Campanie -de-Relatii -Publice
https://www.slideshare.net/maiasinkevici/campanie -publicitara -pergale