Master: Nutriție Clinica si Comunitara [627760]

1
Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu -Mureș
Facultatea de Medicină
Master: Nutriție Clinica si Comunitara
Disciplina de Nutriție Comunitară și Igiena Alimentelor

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Identificarea factorilor de r isc alimentari și
de stil de viață în rândul populației din
Armenia și România

Coordonator Științific:
Conf. Univ.Dr. Monica

Masterand: [anonimizat]

2018

2
CAPITOLUL I – PARTEA TEORETICĂ

Introducere………………………. ………………………………………………….. …………………………. ……3
1.1. Caracteristicile bucătariei românești…………………………………… …………………………..4
1.2 Condițiile de formare a bucătăriei naționale armene…………. ……………………….. 9
1.3. Bucătăria româna tradițională……………………………………….. ……………………………….. .15
1.4. Bucătăria armena tradițională…………………………………………………………………….. ……18
1.4.1. Supele….. …………………………………………………………………………………………………. …………….. 18
1.4.2. Preparatele din carne…………………………………………………………………………………. ……… 19
1.4.3. Lactate……………………………………………………………………………………………… ………………….. 20
1.4.4. Preparatele din pește…………………………………………………………………………………. ……..21
1.4.5. Dulciurile………………………………………………………………………………………. ……….. …………… 21
1.4.6. Băuturile……………………………………………………………………………………………. ………………. ..23

CAPITOLUL II – PARTEA PRACTICĂ
2.1. Introducere…………………. …………………………………………………………………………… ……….. 25
2.2. Material și Metodă…………………………………………………………………………………… ………. 26
2.3. Re zultate………………………………………………………………………………………………… ………….. 26
2.3.1. Caracteristici generale…………………………………………………………………………. ………..26
2.4. Discuții……………………………………………………………………………………………. ………………… 38
2.5. Concluzii……………………………………………………………………… ………………………. …………. ..51
2.6. Bibliografie………………………………………………………………………………………… ……………. .52
2.7. ABSTRACT /REZUMAT…………………………. ………………………………………….. ……….. 56-58

3
CAPITOLUL I – PARTEA TEORETICĂ

Introducere
România este un stat situat în sud -estul Europei centrale, pe cursul inferior
al Dunării , la nord de peninsula Ba lcanică și la țărmul nord -vestic al Mării
Negre .Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafa ța Deltei Dunării și
partea sudică și centrală a Munților Carpați . Se învecinează cu Bulgaria la sud,
Serbia la sud -vest, Ungaria la nord -vest, Ucraina la nord și est și Moldova la
est, iar ț ărmul Mării Negre se găsește la sud -est. De-a lungul istoriei, di ferite
porțiuni ale teritoriului de astâzi al României au fost sub administrația Daciei,
Imperiul Otoman, Imperiul Rus și a cel ui Astro -Ungar [1].
Rom ânia a apărut ca stat în 1859 prin unirea dintre Moldova și Țara
Rom ânească, păstrând autonomia și statul de stat tributar față de Imperiul
Otoman pe care -l aveau cele dou ă principate. În 1918, Transilv ania, Bucovina
și Basarabia s -au unit cu Rom ânia formând Romania Mare sau România
Interbelică, iar prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 194 7,
din teritoriile cedate ale fostei Românii Mari , au recuperat Transilvania de Nord .
Este о țarăagricolă care cultivă porumb, grâu, orz, orzoică, ovăz. Culturile de
floarea soarelui, rapiță , in, cânepa, mac sunt folosite pentru ulei și semințe.
Fructele, în special strugurii, cresc în zone mai înalte. Creșterea vit elor este o
tradiție veche , iar carnea de vită este mâncarea preferată din Moldova a
provinciei din nord-estul României. Bo vinele de lapte păș esc pe câmpie,
bivoliții trăiesc în regiunile joa se ale Dunării, iar oile în dealuri și munți.
Cerealele și plantațiile de nuc cresc în regiunea joasă a țării, iar Dunărea și alte
râuri oferă pește. România este renumită pentru trandafiri (ulei de trandafir),
folosit si în dulciuri. Majoritatea românilor aparț in Bisericii Ortodoxe. [2]
Bucătăria tradițională românească este denumirea pe care o poartă rezultatul
sintetizării, în timp, a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului
român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și tradi ții culinare,
mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii
gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în
contact dealungul istoriei. A fost influențată de bucătăria

4
balcanică ,cea germană , sârbească , italiană , turcăși maghiară , dar nu numai,
știut fiind faptul că diversitatea gusturilor și rafinamentul preparatelor din toate
țările lumii sunt apreciate de marii cunoscători ai tradițiilor popoarelor. Bucatele
românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte,
produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. În bucătăria
românească un loc aparte îl au dulciurile, plăcintele și dulcețurile.
Armenia este situată în partea septentrională a Asiei Mici, în vecin ătatea Mării
Negre, a Mării Caspice, și a Munților Caucaz, cu legen darul munte Ararat cu
șesurile sale întin zându-se până în partea de nord a Mesopotamiei. Fostă
republică a Uniunii Sovietice, Armenia , este un stat cu un vechi patrimoniu
cultural și istoric. Regatul Armeniei a fost primul ce a adoptat creștinismul ca
religie de stat în 301. [4].
Poporul Armeniei a trăit timp de milenii, în marea lui majoritate în masivul
muntos și pe platourile înalte din Armenia. În peisajul muntos al Armeniei un
aspect deosebit de frumos îl deține Muntele Ararat, potrivit legendelor bibli ce,
pe acest vârf s -ar fi oprit după miticul potop, Arca lui Noe. Clima continentală
asigură condițiile ideale de irigare pentru cereale, legume, a viței de vie și a
pomilor fructiferi. Pe câmpii de podiș și văi, se întalnesc: grâul a cărei patrie
străvech e este, după toate probabilitățile, tocmai Podișul Armeniei, orzul,
secara, orezul, porumbul, precum și culturile leguminoase. Strugurile și fructele
sunt considerate în toate timpurile, o bogație a Armeniei, mai ales pentru gustul,
suculența si conținutul lor bogat în zahăr. Se găsesc piersici, caiși , vișini, cireși,
meri, peri, prune, rodii, pepene verde ș i galben, smochine [5]. Caisul este
originar din Armenia, iar romanii l -au numit prunus armenicus.
Toate aceste resurse alimentare se regăsesc în meniul tradițional armean.

1.1. Caracteristicile bucătariei românești
Istoria bucătă rieise confruntă cu istoria omenirii. Punctul de plecare al
bucătăriei îl putem localiza odată cu apari ia focului. Descoperirea focului
revolu ionează hrana omului, acum alimentele suferă transformări: prin frigere,
ele devin gustoase, aromate, pline de savoare.

5
Dezvoltarea bucătăriei parcurge cronologic mai multe perioade: Începuturile
artei culinare, până la apro imativ anul 1000 î.e.n alimenta ia de bază era
carnea, în Egipt se făceau pâini oare din grâu i erau cunoscute vinul i berea.
Perioada preclasic ă, până la căderea Romei, perioada lui Homer i Pericle. În
Imperiul Roman, arta culinară era foarte apreciată. Bucăta rii prezentau bucatele
cu aspec tul lor ini ial; pe tele i vâ natul trebuiau să -și păstreze forma din starea
lor vie, principalul mijloc de preparare al hranei era frigerea.
Perioada barbarismului până în evul med iu târziu, acum dezvoltarea bucătăriei
înregistrează o stagnare. În perioada sec. al XIV -lea, bucătăria cunoaș te o
dezvoltare mult mai mare. La curț ile marilor seniori și regi se organizau
adevăratele dezmâțuri alimentare. Banchetele deveneau o adevărată
manifestare a gloriei și a bogăției stăpâ nilor.
In perioada clasică, perioadă cuprinsă î ntre mijlocul secolului al XVII -lea și până
la începutul secolului al XX -lea, bucătăria începe să devină artă culinară .
Parisul devine cent rul artei culinare. Prepararea și prezentarea cât mai estetică
a bucatelor au o importanță deosebi tă. Bucătarii francezi devin renumiți nu
numai la Paris dar și la curț ile imperiale din Europa.
Bucătăria românească a fost influențată de-a lungul veacurilor de o serie de
factori, cum ar fi: condițiile economice, condițiile geografice și de clima, gradu l
de civilizaț ie, stadiul de dezvoltare al agriculturii și nu în ultimul râ nd obiceiurile,
gusturile și preferinț ele.
În a doua jumă tate a secolului II -lea avem informații scrise pe plăci cerate
despre felurile de mâncare. La Roșia Montana a fost descoper ită o placă cerată
cu ocazia „ ospă tului aurarilor” in care erau scrise preparatele oferite „ miel,
purcel, pâ ine albă, sare, oțet, salată ș i două feluri de vin”. [7,8]
Ge ii si dacii care le -au urmat pe teritoriul actual românesc, erau recunoscu i ca
popoare de agricultori. De i grâul era cunoscut i cultivat în campurilor dacice,
cea mai răspândită dintre cereale era pe atu nci meiul. A limenta ia epocii avea o
bază cerealieră; un a mănunt intere sant pare să -l constituie intrarea târzie a
procedurilor de panifi ca ie, folosirea cerealelor nepanificabile ducâ nd la

6
hrănirea cu fierturi, turte i galete. O altă ramură a agri culturii, bine dezvoltată
din perioada dacilor liberi, era viticultura. În paralel cu culturile agricole, dacii
aveau o e perien ă în cre terea animalelor, apicultură i pescuit.
Stăpânirea romană a dus la adaptarea obi ceiurilor alimentare în urmă toarele
secole, localnicii adoptând repetat modul de hrană al cuce ritorilor. Ocupa iile
predominante în Dacia T raiană au rămas tot agricultura i cre terea animalelor.
Din perioada romană surse istorice vorbesc despre modificarea procedurilor de
prelucr are a cerealelor, pregătirea pâinii din făină de grâu.
Odată cu formarea poporului român au luat proba bil na tere i noi uzan e
alimentare, despre care e istă din păcate pu ine date, având în vedere sărăcia
relativă de ansamblu a surselor istorice ale vremii. În momentul î n care reapar
informa iile le gate de alimenta ie, poporul român este m en ionat a fi constituit
dintr-o popula ie de ciobani, care produc i consumă preponderent lapte,
produse lactate i carne, obiceiurile agricole fiind mult mai reduse , rezumându –
se la culturi cu durată de vegeta ie scurtă ,cereale precum meiul i ovăzul.
Absen a culturii zarzavaturilor nu se traducea însă prin eliminarea completă din
alimenta ie a vegetalelor, românii din perioada respectivă util izau ca surse de
hrană a plantele de culese. Foloseau cereale ne panificabile precum meiul,
consumul de fierturi i turte persistând în continuare pe s cară e tinsă timp
îndelungat până la sec. XX.
Următoarele secole aduc treptat o cre tere în importan ă a agriculturii,
continuă nd să crească numarul animale lorde la care consumă prod use lactate ,
se învațăvânatul, pescui tul, cultiv ape lângă mei, ovăz , cânepă, secară i chiar
grâu, după care foloseau cerealele pentru producerea pâ inii. Din secolul XVI se
cultivă în inuturile nordice române ti hri ca, iar introducerea poru mbului printre
cerealele utilizate în alimenta ia românilor se face în secolul XVII.
Dintre plant ele des folosite de către rom âni se numără varza, bobul, mazărea,
lintea, fasolea, ridichile, castrave ii, usturoiul i ceapa. Alte alimente erau ouă le
de păsări domestice i, î n vecinătate a unor râuri sau lacuri, pe tele consumat
sub formă de ciorbă sau fript .

7
Înlocuind meiul, porumbul devine relativ rapid , noua ba ză a alimenta iei
ăranului . În secolul XVIII, cre terea vitelor rămân e o ocupa ie importantă
pentru popula ie, consumul e tensiv de mămăligă fiin d asociat cu un consum
de produse lactate i, într -o măsură mai mică, de carne. Soiurile de carne
folosite erau cea de oaie i vită consumată conservată sub formă d e pastramă
sau proaspătă – pregătită fiartă, friptă, pe grătar sau în ca drul unor mâncăruri
cu legume, de pasăre i porc tot mai mult folosită , cre terea porcilor era relativ
u oară .
În secolul I , când conte tul intern i interna io nal duc la e pansiunea
agriculturii în ările Române apare e tinderea suprafe elor utilizate pentru
agricultură în detrimentul celor folosite pentr u pă une i diminuarea capi talului
animal aferent. P opula ia cre te numeric, suprafe ele de păm ânt pe cap de
locuitor sunt tot mai reduse cantitativ, apar perioade de foamete i epidemii de
scarlatină, rujeolă, tuse convuls ivă, febră tifoidă, oreion ,favorizate dealt fel de
alimenta ia deficitară .
Pe primul loc între cerealele cultivate se situeazăporumbul urm at de grâu, orz,
ovăz i mei . Legumele util izate frecvent sunt lintea, ma zărea, bobul, fasolea,
varza, ciupercile, dovleceii, castrave ii, ardeii; cartofii sunt încă pu in folosi i în
alimenta ie. Carnea de porc, oaie sau pasăre, mai rar de vi el este foarte pu in
consumată, la fel i ouăle i produsele lactate. Noul tip de alimenta ie, cu
reducerea marcată a aportului de hrană din surse animale, dar cu men inerea
porumbului ca bază alimentară, conduce la apari ia pelagrei endemice.
Tot atunci apar primele men iuni în rapoartele sani tare ale vremii despre
e tinderea în popula ie a consumului cronic de alcool i efectele sale
nefavorabile asupra stării de nutri ie i implicit de sănătate. Era vorba mai ales
despre băuturile spirtoase, mult utilizate de către p ăturile sărace i reducându –
le puterea de cumpărare a altor produse alimentare. Vinul este însă considerat
mai pu in nociv decât spirtoasele.
La începutul secolului ăranii reprez intă peste 80 din popula ia României,
constituirea trept ată a clasei muncito rești, cu dezvoltarea industriei. Studii
derulate în perioad a respectivă descriu cifre mari ale natalită ii, dar i ale

8
mortalită ii la grupele mic i de vârstă. Unul d in motive o constituie
alimenta ia dezechilibrată, care avea la bază mămăliga i nu include decât
rarareori i în cantită i reduse consumul de produse animale , regimul obi nuit al
ăranului român din acea vreme este unul hipoproteic, hipolip idic i
hiperglu cidic. Păturile sociale cu venituri reduse sunt bântuite de pela gră,
alcoolism i boli infec ioase. Printre cauze le principiale ale acestei situa ii se
numără nivelul economic relativ redus al popula iei, perioade prelungite de po st
i lipsa totală de educa ie nutri ională a popula iei.
Anii de după primul război mondial se caracterizează printr -o revenire
economică treptată a României în primii ani ai deceniului este cea mai mare
exportătoare de cer eale din zonă (po rumb, orz i grâu ), iar industria se află i
ea într -o perioadă de e pansiune. H rana se bazează în continuare pe porumb,
păstrează un caracter hipoproteic i prezintă multiple deficien e în micronutrien i
(vitamine A, C, D, vitamine de grup B). Deficitele calorice i proteice se
înregistrează mai a les în zona Moldovei i nord -estului Basarabiei, nordul
Transilvaniei i în regiunile subcarpatice; alimenta ia este mai echilibrată i mai
aproape de cerin ele ideal e în zonele vestice ale Româ niei Câmpia Dunării,
Bucovina, sudul Basarabiei i Dobrogei.
În ceea ce prive te tehnica pregătirii alimentelor, gastrotehni ca utilizată de
ăranul român se men ine la un nivel primitiv până în jurul anului 1940.
Cerealele sunt util izate sub formă de mălai, turtă din făină de porumb
nedospită, mămăligă i pâine În timpul verii se consumă alimente – zarzavaturi
crude ceapă, usturoi, ro ii, ardei împreună cu mămăligă sau pâine. Dintre
felurile culinare propr iu-zise se disting: fierturile bor , ciorbă, supă , mâncărurile
scăzute, preparatele din lapte i ouă, fripturile și câteva dulciuri.
Consumul de orez i leguminoase uscate tind să crească lent i continuu până
în anii 80, iar consumul de carne, ouă, lapte i produse din lapte, legume i
fructe – de i caracterizat de aceea i tendin ă de cre tere lentă până în 1984 –
nu a atins cifrele caracteristice unei alimenta ii echilibrate din aceste puncte de
vedere. Se remarcă în paralel cre terea ponderii în hrana zilnică a glucidelor
rafinate aduse de zahăr i produsele zaharoase, mai ales după anul 1988, cu
toate efectele defavorabile aferente asupra stării de sănătate.

9
Alimenta ia românilor începe să se caracterizeze treptat prin dezechilibre
cronice caracteristice alimenta iei omului modern, e cese calorice, ale aportului
lipidic i uneori glucidic, utilizarea necontrolată a aditivilor alimentari. Se
remarcă un consum insuficient de proteine de natură animală, mai ales după
anul 1980, deficien e vitaminice ce au la bază aportul insuficient de fructe i
legume proaspete i un aport scăzut de calciu, fosfor i fier mai ales la copii,
femei i vârstnici.
1990 aduce o scădere a nivelului de trai, înso ită de i nfla ie i e tinderea în
popula ie a omaju lui, apar dezechilibre nutri ionale – mai ales la copii, bătrâni,
omer i – i alterarea mai gravă a stării de sănătate secundar acesteia. Sunt
anii în care majoritatea bugetelor celor mai multe fam ilii din România sunt
dirijate spre încercarea de acoperi re a necesarului zilnic de hra nă, multe din
produsele alimentare de bună calitate pu in accesibile datorită impedimentelor
de ordin financiar. [9]

1.2. Condiții le de formare a bucătăriei națio nale armene
Bucătăria armenească este o artă veche de mii de ani, fiind considerată una
dintre cele mai vechi din lume. Dezvoltând cultura lor originală națională,
poporul armean a interacționat cu cultura națiunilor învecinate (grecilor, asirieni,
persi). Acest aspect a avut influența și asupra bucătăriei armene care s -a
schimbat de -a lungul secolelor până a căpătat caracterul original și național
armenesc.
În timpurile vechi, mai ales în epoca regatului Urartu (sec IX -VII înainte de
Hristos) poporul care trăia pe teritoriul Armeniei avea agricultura bine
dezvoltată, cre teau animale domestice pentru hrană, vânau animale sălbatice,
păsări și pescuiau și prelucrau produse agricole în preparate alimentare.
E cavările făcute în perimetrul Karmir -blur (fortăre ei urartiene Teishebaini) a
dat un material valo ros, prin care putem vedea cu ce se hrăneau urartieni.
Au fost descoperite mari depozite în care se păstrau cereale (secară, grâu,
mei, orz) care mai târziu se transformau în bulgur (grâu măcinat cu granula ie
mare), făină de mei etc. Deasemenea au fost găsite niște vase enorme cu

10
urme de bere. Unii cercetători, studiind un număr mare de te te antice cât și
te te târzii, au ajuns la concluzia că în antichitate e ista o legătură strâns ă între
coacerea cerealelor și fabricarea berii. Coacerea cereale lor este până în
prezent o etapă importanta în fabricarea berii.
O descriere a Armeniei Antice o găsim la generalul i istoricul grec enophon
care i -a condus cei 10.000 de solda i prin Armenia în iarna anului 401 – 400
înainte de Hristos. Solda ii au fost primi i cu ospitalitate de către localnici care, i –
au invitat la ospe e bogate ce întotdeauna cuprindeau bucate din carne de miel,
ied, porc, vită, pasăre toate înso ite de un e celent vin i de pâini de grâu i de
orz. În fiecare casă se găseau vase enorme pline cu o foarte populară băutură
din orz fermentat. Această băutură era foarte apreciată i se bea ned iluată de i
era foarte tare [5 ].
În urma descoperirilor, cercetătorii și -au dat seama că poporul din Urartu
creștea enorm de mult orz pentru a pregăti bere, dar cultivau și mei ca un
product alimentar. Din aceste cereale, nu numai că se făceau diferite tipuri de
pâine dar era la apogeu i produc ia de bere , urarțienii lăsând chiar scrieri
cuneiforme cu re ete de preparare a berii.
În 1948 au fost gasite între numeroase cereale si pâine din făina integrală.
Pâinea avea forma rotundă și o gaură în mijloc ul acesteia.Tot acolo au fost
găsite și rămă șițe de terci de grâu, ș i pita din făinâ de mei. Înainte în Karmir
Blur au fost găsite și alte cereale cum ar fi secara , care în vre muri vechi se
folosea mai puț in decat gr âul. În Urartu a fost răspândită fasolea ș i lintea, însă
pe lângă aces tea se cultivau deaseme nea nut și susan din care fă ceau uleuri
deliciose. În țara Urartu încă din timpurile vechi era cunoscut cultivarea
strugurilor. Din scrierile cline iforme care au fost gasite, am reușit sa deduc
faptul ca alături de cultivarea strugurilor ș i vinificația a f ost bine dezvoltată .
Armenii obi nuiau să păstreze vinul în vase asemănătoare amforelor romane
care se numeau karas . De asemenea au fost descoperite și fructe uscate de
prune, măr, stafide, ș i resturi de rodii. Din carnea de animale poporul din Ura rtu
folosea carnea de miel, vită, bovine, capră, porc și de pui. Au fost găsite ș i oase
arse ale animalelor sacrificate, de und e s-a ajuns la concluzia că poporul din
Urartu aducea zeilor la sacrificat cele mai va loroase animale, precum taurul ș i

11
oile. Un fapt interesant este acela că dintre oasele sacrificate nu s -au găsit
oase de bivol, capră ș i porc. În prezent carnea acestor a nimale este mai puțin
valoaroasă decat cea de vită ș i oaie. În afara de carnea animalelor domestice,
urartieni foloseau în mancare ș i carnea animalelor să lbatice, de exemplu: cerb,
gazela și oi să lbatice.
Numeroase oase ale animalelor sacrificate găsite in Dvin, capitala veche a
Armeniei arată ce carne de pasăre foloseau în alimentaț ie. În general se
prepara carne de pui d omestic, car ne de prepeliță, gâș te, rațe. Creșterea
bovinelor a fost de asemenea sursa viitoarelor variet ăți de produse lactate
fermenta te, care sunt derivați din mâncăruri și bă uturi tradiționale armenești.
În unele gospodării, se mai practică procedeul vechi, casnic , de preparare a
untului, obținîndu -se așa -zisul unt țărănesc din smântâ na rezultată prin
smânt ânirea naturală a laptelui. Untul se obținea prin baterea smânt ânii înr -un
vas lat care era agă țat de tavan cu sfoară ca un leagan și era î nchisă cu un
capac.
În diferite părți al e orașului vechi Dvin au fost găsite vase de mărimi ș i
dimensiuni diferite folosite pentru depozitare untu lui, al brânzei, ș i mici amfore
din lut care se numeau kchuch pentru depozitarea laptelui ș i sanei. Vase de lut
asemănătoare kara selor erau umplute cu mâncare i îngropate în pământ
pentru lunile de iarnă.
În secolul XIX, în epoca în care Armenia a fos t sub stăpânirea Persiei masă
țăranilor era simplă: bozbaș , kufta, khas, tolma (sarmale), pește prăjit sau fiert,
pilaf cu carne de oaie, pui fiert, grătar din carne de oaie. Toate felurile de
mâncare care au f ost menționate pâ nă acum se află în meniul pref erat al
poporului armean de astă zi. Armenii consumau zilnic pâine de grâu si aveau la
masa în permanență mâncăruri de post, cald e sau rec i. În zilele de post armenii
mâncau supe din ierburi salbatice ,(urzica ) sau din fructe uscate(caise, struguri),
de mazăre, năut, fasole. Carnea și lactatele erau consum ate aproximativ de 4
ori pe lună , iar consumul de băuturi alcoolice era foarte rar întâlnit, cu e cepția
sărbătorilor. Ast fel putem ajunge la concluzia că în ciuda faptului că au trecut
mii de ani, bucătăria armenilor a ramas la fel, constând din aceleași produse
alimentare.

12
Cel mai important aliment al bucătăriei armene este lavașu l. Pâinea tradi ională
armenească l ava , de forma unei lipii, se mai coace i astăzi în Armenia în
acela i tip de cuptoare numite tonir, ca în urmă cu mii de ani.
Tonir(tipul de vatr ă)- o groapă cilindrică în pămănt unde se făcea focul cu
crenguțe uscate de vița de vie. Aceasta este practic invenția armenilor care s -a
raspandit în toată Trans -Caucazia. Aluatul se face din sare, apă, făină si este
turtit și lovit pe pereții cuptorului. Această pâine poate fi păstrată luni de zile, iar
daca s -a întărit se poate hidrata în apă i poate fi consumată din nou.
În meniul armenilor pâinea ocupă un loc foarte important. Arme nii cand se
pregatesc să ia masa , indiferent daca este micul dejun, prânzul sau cina spun
că merg să “mănânce pâine”, ace astă expre sie pentru ei este echivalentul cu
“merg să mănânc”.În mai multe regiuni ale Armeniei s -a păstrat tradiția de a
coace pâinea toamna pentru urmatoarele 3 -4 luni. Lavașul se lasa la uscat, se
învelește în prosop ș i este ținut î ntr-un loc uscat și la întuner ic. Pentru ca
lavașul să revină la forma sa m oale este hidratat cu apă apoi î nvelit în fața de
masă și se lasă aș a ½ ora. Astfel lavașul se poate utiliza ca și pâine moale sau
uscată, put ând fi adăugată în diferite supe sau ciorbe.
Una dintre trăsăturile c aracteristice ale bucătăriei tradiționale armenești este
folosirea unui număr mare de ierburi aromatice i mirodenii pentru prepararea
mâncărurilor. În bucătăria armeană sunt prezente peste 300 ierburi i flori
aromatice folosite la aș ezonarea felur ilor de mâncare sau chiar ca fel principal.
Ca și condiment se foloseș te piper, chimion, usturoi, coriandru, schinduf,
scor i oară, mentă, mărar, pătrunjel, tarhon, busuioc, chimion, cimbru, sumac.
Aceste caracteristici ale alimentelor armenești se d atorează dea semenea unor
condiții de climă ș i de floră de munte, car e imbogățesc bucătăria orientală ș i
armeană cu diferite ierburi aromatice.
De asemenea î n timpul e cavării făcute în perimet rul Karmir -blur au fost gasite
în vas f runze uscate de cimbru . Cimbru ș i în zilele noast re se folosește în formă
uscată în Trans -Caucaz ca condiment î l adaugă în brânză, sau în lapt ele acru,
se foloseș te și în pregătirea țincturei.

13
Istoricul ș i filozoful armean din sec. V, David Anhakth, menționa cu m se folosea
în m âncare piperul negru ș i alb la poporul armean. Istoricu l Matevos
Urkhaetsi(sec I) menționa cum se foloseau în mâ ncare mentă, schinduf,
ceapă, usturoi.
Prezența condimentelor în bucătăria armeană este cauzată de condițile lo cale
de meteo, care influențeaz ă formarea gustului și caracteristica alimentației
popoarelor care trăiesc într -un mediu cu temperaturi crescute. Se cunoaște
faptul ca tempera turile ridicate scad pofta de mâncare, iar acest fapt e plică
prezența condimentelor în bucătăria orientală, mai ales în cea armeană care
folosește o varietate de ierburi aromatice și con dimente iritante care stimulează
apetitul.
Următoarea caracteristică în alimentația armenilor este prezența în mâncăruri
unei cantități mari de sare. Nu e istă nici o îndoială că ace astă caracteristică
este legată de condițiile climatice în care a trăit poporul armean. După cum stiți
temperaturile ridicate sunt însoțite de transpirații abundente care duc la pierderi
semnificative al apei și sărurilor din organismul uman .
Este în gener al acceptat faptul că, consumul total de sare în zonele cu climat
cald sunt mult mai mari decât în zonele cu climă moderată. Observațiile arată
că, în zonele montane, populația consumă mai puțină sare decât în zonele de
câmpie.
Regimul alimentar al armenil or este diferit de cel al românilor. S -a constatat că
masa principală a populației rurale, mai ales în timpul primăverii, vara și toamna
care muncesc în camp este prânzul și cina. De e emplu, zilnic micul dejun iau
20-25 (uneori 10 ) din populație, prân zul – 20-25% (uneori 35 -40%), iar cina
de 50 -60 . Consumul alimentelor la populația urbană nu este diferit de regimul
rural. Acest regim a format un obicei al țăranilor care a rămas până în prezent.
Micul de jun constă din pâine și brânză, toate mâncăruril e cu grăsimi
concentrate, picante pentru a mânca seara în timpul cinei, iar în timpul
prânzului după -amiază meniul constă din pâine, brânză, sana și supă.

14
În meniul de astazi al armenilor sunt prezente mâncăruri tradiționale armenești
cum ar fi ha u , o supă armenească dreasă cu usturoi, foarte densă i
consistentă, făcută din picioare de vită cu tot cu articula iile din interiorul copitei.
Un alt exemplu este cârnatul iute armean – sudjukh, care se face în mod
obi nuit din carne de vită. Ace astă gustare conține o serie de substanțe de
condimente aromatice: usturoi, piper, scorțișoară, chimion, sumac, din cauza
căreia sudjukh are un gust și miros distinctiv.
Mâncarea se punea pe masă î n vase mari, iar apoi se toarna în farfurii. În
descrierea felului doi istoricul Lazarus Parbretsi poves tea ordinea folosirii unor
feluri de mâncare: dup ă supe se serveau mâncăruri din carne de vită, miel, apoi
de pasăre, din pește și la sfârșit mâncăruri din ouă. Ouăle se mâncau sărate,
cu pâine neagră, piper ne gru, și cu diverse ierburi (tarhon, mentă).
După cum s -a menționat mai sus, în regimul alimentar al populației Armeniei se
folosea des carnea de vită și de oaie, astfel în orașele mari au fost construite
abatoare pentru sacrificarea animalelor.
Peștele dea semenea era extrem de prețuit. Pentru a avea pește î n cantități
mari, armenii aveau crescătorii de pește unde creșteau specii valoroase cum ar
fi păstrăvu sau tarehul. Peștele fiert sau prăjit î n unt, pregătit pe grătar cu un pic
de șofran de aur era plăce rea gustului. În prezent, este renumit păstrăvul din
lacul Sevan. Tehnologia de preparare a mancarii din pește "kutap" a ajuns până
în ziua de astăzi aproape neschimbat.
Dintre legume le cele mai des folosite amintim: cartofi, roșii, ardei, vinete, varză.
Pentru gustare au fost servite fructe atât proaspete, cât și sub formă uscată:
pere, mere, gutui, piersici, struguri, diferite soiuri de prune, lămâi, caise,
portocale, pepeni verzi si galben, rodii.
Rodia – fructul na ional al Armeniei, simbol străvechi a l fertilită ii i abunden ei,
poate fi î ntâlnit în flora spontană sau cultivată de mii de ani în Armenia. Rodiil e
se cultivă si în ziua de astă zi și sunt foarte frecvent folosite la prepararea
anumitor feluri de mâncare, astfel în zona Trans -Caucazulu i se folose te cu
precădere sucul de rodie, în Armenia se folosesc boabele i sucul la prepararea
multor feluri de mâncare i la producerea unui foarte apreciat vin dulce. Sucul

15
natural de rodie este recunoscut ca fiind foarte bogat în antio idan i, m edicina
populară armeană recomandându -l în cazuri de anemie, recuperare după boli
grele iar, vechii egipteni i asirieni aveau convingere a că poate chiar învia
mor ii [4].
Cele mai multe fructe folosite în meniuri sunt merele și perele, iar gutuile au fost
utilizate în principal în scopuri medicale. Fructele adesea erau servite cu carne
sau pește. În supele din carne, alături de cartofi ș i ceapă, adesea se adaugă
mere, gutui, caise uscate, nuci, respectiv în supele de pește se adaugă –
coarnele de pa dure, iar în supele de ciuperci, prune uscate și stafide.

1.3. Bucătăria româ nă tradițională
Bucătăria românească , a reușit de -a lungul vremii, să -si păstreze tradiția, bucătarii au
știut să transmită urmaș ilor gustul mâncârurilor tradiționale, aceștia a u îmbunătățit
și rafinat mâncâ rurile dar au pastrat nealterată arta culinară românească .
Bucătă ria din Moldova : se caracterizează prin mâncă ruri fine, rafinate și
gustoase. La prepararea mâncârurilor se folosește în special carnea de pasăre
și peștele, dar și carnea de porc, vacă, vânatul precum și legumele, laptele
ouale și brâ nzeturile. Ciorbele se acresc cu borș, se imbunătățesc cu
smântăna și ouă. Măncâ rurile s unt mai dietetice, se realizează fără rantajuri
prăjite, cu ceapă înăbușită și făină dizolvată în apă. Sosurile sunt albe dar și
colorate cu pastă de bulion ș i boia de ardei. În bucătaria m oldovenească nu
sunt folosite mult econdimente, se folosește mărarul, pă trunjelul, cimbrul, ardei
iute, hasmatuchi, usturoi, leuș tean.
Se mănâncă multe dulciuri d e bucatarie realizate din aluaturi cu diferite
umpluturi din legume, fructe, brâ nzeturi. B ucătăria din Moldova este cunoscută
prin: alivenci, răcituri de pasăre, piftie de porc, ciorbă de potroace, borșul
moldovenesc, sără mura de pește, sarmale, mămăliguță , parjoale
moldovenești, tochitură moldovenească, cozonac moldovenesc, pască
moldovenească, poale'n brâu, plăcinte cu dovleac, cu b rânza, cu mere, cu
varză .

16
Bucătă ria din Dobrogea este influențată în primul rând de faună , de climă, dar
și de bucătăria orien tală. La prepararea mâncârurilor se folosește mult peș tele,
vânatul ș i carnea de oaie, carnea de pasăre, vacă și porc. Dobrogea este
bogată în legume și fructe, lapte, brânzeturi și ouă. Mâncârurile din bucătăria
dobrogeană sunt uș oare, gustoase, la preg ătirea acestora se foloseș te mult
untdelemn, untul ș i margarina. Ciorbele se acresc cu borș, zeamă de varză dar
și oțet, sunt realizate din legume și mai ales pește. Se folosesc mult gustă rile
din legume proaspete sub formă de salată în combinație cu ouă, br ânză,
smântâna. Preparatele de bază sunt însoț ite de garnituri din orez, legume dar
și paste făinoase. Se folosește mult laptele bă tut, iaurtul dar și brâ nza telemea.
Dintre mâncârurile specifice bucă tariei dobrogene amintim: ciorbele pescărești,
ciorba de burtă, marinatele din pește, saramura de crap, peș tele la protap,
crapul umplut, c ârnaț ii de oaie, mielul la protap, saslacul, chebabul, musacaua,
chefirul, garniturile de orez, dar ș i baclavalele, sarailiile, dulciuri le cu stafide ș i
rahat.
Bucătă ria di n Muntenia se poate caracte riza prin diversitate, delicatețe.
Bucă taria din Muntenia, foloseste un sortiment variat de legu me, carne,
produse din came, peș te, lapte, paste fainoase, fructe. Ciorbele sunt realizate
din carne de pasă re și vaci ș i din legume, sunt acritecu borș, și se folosește
mult leuș teanul care le d ă un gust aparte. Ciorbele, mai ales cele din legume,
sunt îmbunătățite cu orez, dar și cu "zdrențe" obținute din ouă cu făină . Ciorba
de burtă și tuslamaua sunt foarte căutate. La prepararea mân cârurilor se
folosește untdelemnul, untul dar ș i untura mai ales î n timpui iernii . Sosurile sunt
de regulă colorate ș i se obțin din roșii vara și bulion î n timpul iernii. Salatele
sunt d in legume proaspete sau fierte î n combina ții cu fructe, ouă, brâ nzetur i.
Printre prepar atele specifice: ciorba de burtă, ciorbele târâneș ti din carne d e
vacă și porc, sarmalele cu mămăliguță, renumiț ii mitit ei, ciu lamaua, fripturile la
grătar și peș tele, garnituri le din legume, cartofi, paste făinoase ș i dulciurile:
budincile din paste făinoase, plăcintele, papanaș i, compoturile din fructe,
dulciurile de cofetărie cu frișcă și ciocolată .
Bucătă ria din Oltenia :În bucătăria oltenească se folosesc legumele proaspete,
peștele, carnea de pasă re, vacă ș i porc, lactatele și brânzet urile. Se pregătesc

17
gustoasele ciorbe de praz și de stevie , fiertură oltenească , o ciorbă de pasăre și
legume fierte în oala de pământ în spuză pe vatră . Putem să amintim
preparatele specifice ac estei zone: ciulama de pui cu mămăliguță, roș iile
umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura olteneasca ă, saramura de pește
și renumiț ii cărnăciori olteneș ti.
Bucătă ria din Transil vania :În Ardeal se folosește mult slănina afumată, se
consumă în tot timpul anului. Sunt mâncâruri grase, gustoase și piperate, se
realizează pe bază de carne și în special carne de porc. Deasemenea se
folosesc legumele, zarzavaturile , laptele, brâ nzeturile ș i ouăle. Ciorbele se
acresc cu oțet sau zeamă de varză și se imbunătățesc, cu gălbenușuri de ouă,
smăntâna și făină , specific aces tor ciorbe este tarhonul. La obținerea
mâncârurilor se folosește untura de porc ș i rantașul obținut din ceapă înăbușită
și făină puțin rumenită. Sosurile sunt în general albe dar ș i colorate cu boia de
ardei. Se mănâncă mult paprica cu găluste din făină și ouă fierte în apă cu sare.
Bucătă ria din Transilvania este renumită prin preparate ca: supă de chimen,
supă de varză albă cu smăntâna, ciorbă ardeleneasc ă de porc sau vacă, ciorbă
de carne cu tarhon, ciuperci umplute, gulaș, papricaș, afumături, tocături cu
afumătură, langoși, budincă .
Bucătăria B ănățeană :Măncârurile pregătite î n Banat su nt realizate din carne
de porc în special, cu legume prăjite și înăbușite în untură sau ulei, cu sosuri
din făină , condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei, chimen. B ucătăria din
Banat se caracterizează prin mă ncâruri gustoase, grase, hră nitoare. Ciorbele
se acresc cu lămâie, se îmbunătățesc cu smăntâna și se condimenteză cu
tarhon. Supele se pregatesc cu tăiței de casă dar și cu rantas. Tăițeii de casă
se folose sc atat la prepararea gustărilor, a mancârurilor câtși la obț inerea
dulciurilor. "Varga Bele ș" este o budincă din tăiței de casă cu brânză de vaci și
stafide, învelită în foaie de plăcintă și coaptă î n cuptor. S e folosește mult carnea
de porc, vacă, pasăre și m ai puțin peștele. Printre măncârurile tradiț ionale din
aceastăzonăamintim: zacuscă, ciorbă de vită, sarmale bătrânești, ceapă
umplută, mâncare bănățeană cu carne de porc, budinci.
Bucătă ria româ neascăeste cunoscută astăzi în lume, atât prin turiști,

18
persoanele și personalitățile care ne viziteazățara, dar și prin bucătarii româ ni
care au participat la diferite e poziț ii și concursuri internaț ional e. România oferă
multe bogății ș i frumus eți naturale, locuitori cordial i și ospitalieri, dar și o
bucătă rie tradițională cu măncâruri gustoase ș i rafinate [7,8].

1.4. Bucătăria armeană tradițională
Bucătăria armenească este o artă veche de mii de ani, și este considerată una
dintre cele mai vechi din lume. Această artă de a găti a fost bazată pe tradi ia
transmiterii re etelor de la bunică la mamă, de la mamă la fiică, ingredientele
fiind adăugate “la ochi”. Prima carte armenească de gătit a fost scrisă în 1827
de Hovhaness Amirayan Mamigonian.
1.4.1. Supele
Supele în bucătăria armeană sunt foart e frecvent gătite și se pregăteasc astfel
încât au un gust delicios care nu se poate uita o viață întreagă. Gospodinele din
Armenia știu cum să gătească și khaș, mâncare tradițională venind din secole,
și bozbaș, ambele având multe calorii. Supele din bucă tăria armeană sunt
pregătite din o varietate de rețete. Cea mai faimoasă supă din bucătăria
armeană este khașu (de la ”khașel” – „gatit”). Cum am menționat mai sus, supa
este preparată din picioare de vită cu tot cu articula iile din interiorul copitei,
fiind o supă densă ,vascoază și e trem de hrănitoare.
hașu este consumat în mod tradițional dimineața devreme cam pe la ora 7,
înainte de micul dejun sau masa de prânz. De obicei khașul este fiert și servit
nesărat, sarea se adaugă după. Pentru khas se s ervește separat sare, usturoi
tocat (sau un pic de supă diluat cu usturoi zdrobit), ridichie rasă, pâinea lavas
subțire, uscată. În farfuria cu supă se pune sare, se adaugă usturoi zdrobit, și
lavasul subțire, uscat. În cartea armeană medicală "Consolare p entru
febră"(1184), este menționată în unele rețete supa "khaș" sau "khașu". De
e emplu, în capitolul "La o febra de o zi din cauza răcelii" cititorii sunt încurajați
să mănânce "khaș" cu carne de capra. Așadar khașul este bun pentru
recuperarea forței sau a sănătății, îndeosebi pentru fracturi de picior.

19
Bozbash – o supa din carne de miel și cu unt. Bucăți mari de carne, împreună
cu oase mici, sunt fierte până se înmoaie, apoi sunt scoase din supă și un pic
prăjite. Carnea se pune într -o tigaie și se toarn ă jumătate din supa gătită, se
pun cartofi taiați în cuburi, vinete decojite, ardei gras și ceapă, pastă de
tomate, condimente, sare, piper și se fierbe până este gata.
Harissa – este o mâncare tradițională armeană. Se prepară prin fierberea
îndelungată a grâului uscat i spart împreună cu carne de pui, până se ajunge
la consisten a unei supe paste. Este o mancare gătită natural, numai cu apă,
fără condimente, doar sare și un pic de piper pentru un gust mai special.
Harissa se fierbe o zi întreagă și la sfârșit în farfurie se adaugă unt.
1.4.2. Preparatele din carne
În bucătăria armeană un loc special îl au mâncărurile preparate din carne. Cele
mai simple și vechi feluri de mâncare preparate din carne sunt horova u ,
kchuch din carne, și feluri de m âncare cu carne de pasăre din curte. Modul
preparării lor este aproape la fel cum a fost acum 1500 de ani în urmă.
Basturma , pastramă armenească din carne de vită sau oaie, uscată timp
îndelungat la vântul tăios ce bătea dinspre Ararat, este o carne de culoare
ro ie, aproape translucidă, cu o aromă incomfundabilă dată de condimentele
folosite în procesul de marinare. Renumita aromă a basturmei este dată de un
condiment specific armenesc numit ceimen (chaimen)[2]. Basturma
armeneasca se prepară fo arte greu și necesită multă răbdare, procesul durează
cateva săptămâni. Chaimanuul este un mix de mirodenii folosit mai ales la
condimentarea pastramei, sugiuk. Basturma este sărată și condimentată cu
ardei iute.
horova u este compus din bucă i de ca rne de oaie sau porc cu tot cu os,
înfipte pe o epu ă cunoscută sub numele de șiș. Mai mult decât atât, prăjită pe
frigăruile grătar se numeste " Karsi khorovats ”, iar prăjită într -un vas – "hazani
khorovats ", frigărui de carne de vită și cu grăsime se numește " Iki-Bir". În
bucătăria armeană e istă mai mult de două zeci de tipuri de kebab. Înainte de
prăjire carnea este marinată – fiecare în sosul său, ori cu coniac, vin, oțet,
pentru a ajuta la prăjirea cărnii simultan. În Armenia, împreună cu khorova ts

20
sunt servite vinete, ardei și roșii coapte pe foc și cărbuni. De asemenea, este
popular kebabul care se servește preparat pe un băț cu cartofi întregi, între
cartofi find întercalate felii de bacon.
Kyufta – chiftele preparate din carne tocata de vită, batute în blender ca o pastă
specială din carne și fierte în apă. În primul rând, se taie carnea în felii subțiri și
un timp îndelungat este bătută într – un bătător special. Ca rezultat al multor ore
de muncă, se obține un preparat solid, în care se adaugă ouă, sare, ceapă,
apă, coniac și condimente. Pasta din carne este rulată în bile și aruncat în apă
caldă fiartă. O jumătate de oră mai târziu kufta e gata. Se servește cu
avaș(lipie) împreună cu castraveți, verdeață, unt sau ulei vegetal.
Tolma – un fel de sarmale cu frunze de viță de vie umplute cu carne tocată.
Tolma este facută din carne de berbec gras sau vită, orez, ceapă, piper, sare și
ierburi – pătrunjel, mentă, oregano, coriandru. Carnea de vită tocata este
învelită în frunze de viță de vie sărat e sau proaspete. Când tolma e gata, se
poate servi cu matsun (sana) și cu usturoi zdrobit. Tolma se mănâncă fierbinte!
Aceasta este una dintre cele mai populare feluri de mâncare în Armenia. E istă
și pasuts tolma – tolma de post care are umplutură din lint e, fasole roșie,
mazăre, grâu, ceapă prajită și pastă de tomate.
1.4.3. Lactate le
Toate produsele lactate sunt foarte iubite de poporul armean. Ele sunt
importante în bucătăria armeană, precum pâinea, și sunt consumate și ca fel
principal, și ca un sos ad ăugat împreună cu altele feluri de mâncare. În meniul
armean ocupă un loc special și brânza armeană. Brânza a fost și este un fel de
bază servit la fiecare masă. Brânza armeneasca e recunoscută cu diferite
sortimente de brânză din lapte de oaie, vacă, c apră și bivoliță. Sunt multe feluri
de brânză – cu diferite ierburi, usturoi și cu alte condimente. Fie că e mic dejun,
prânz sau cină, masa neapărat se termină cu bârduci cu brânză (brânză învelită
în lavas). E istă chiar și un vechi proverb armean: "Nu c u pâine îi ț ii pe armeni
în viață, ci cu pâine și brânză".
Brânza de Chanakh este foarte populară nu numai în Armenia, ci și în întreaga
regiune din Caucaz. Acest fel de brânză este preparat într -un vas special, care

21
se numește chanakh, de aici venind și denumirea brânzei. Chanakh se face
într-o saramură pregătită special. Prin utilizarea saramurii, Chanakh devine unic
cu gustul și aroma specială.
Brânza Lori este făcută cu rețeta tradițională din lapte de vacă, diluat cu laptele
de bivol. Numele brânzei « Lori» provine din zona unde a fost preparată prima
oară.O altă varietate de brânză armeană Chechil nu are nimic de -a face cu
orice altă brânză. Se prepară brâ nza Chechil din cheagul adăugat la lapte le de
vacă coagulul de brânză făcută este întins ă în șuviț e și apoi împletită. Când e
gata brânză Chechil este depozitată în saramură.
Cel mai popular produs lactat în Armenia este – matsun (sana) – lapte acru gros,
pe care armenii îl pregătesc și îl beau timp de secole. Numele acestei băuturi
minunate vine de la verbul armean "matsutsel" – "îngroșarea". Din matsun se
pregătește spas –supă tradițională armeană din lapte fermentat, una dintre cele
mai populare supe dietetice de post, foarte ușoară, cu conținut scăzut de calorii,
fin si dulce -acrișor. Spasul se face din matsun, grâu sau orez, ceapă, făină, ou
și multă verdeață (coriandru, mentă, patrunjel, leu tean, ceapă verde). Spasul
se poate mânca fierbinte în zilele friguroase de iarnă sau rece, în zilele
călduroase de vară. În vară, matsunul este diluat cu ap ă, I se adaugă un pic de
sare și se prepară băutura – tan (ayran in limba turca) – băutură răcoritoare
indispensabilă în timpul verii .
1.4.4. Preparate e din pește
Lacurile și râurile din Armenia sunt bogate în pește, care este mereu prezent e
pe masa arme nilor. Principalele specii de pești – coregon și păstrăv, cresc și
sunt prinși în lacul Sevan. Carnea de păstrăv are gust delicat. Păstrăvul din
lacul Sevan se numește – "pește regal", și mâncarea cea mai gustoasă din ea
reprezintă un grătar – "khorovats d e păstrăv". Peștele păstrăv – ishkhan din lacul
Sevan se coace și se pune în cuptor, cu unt și tarhon învelit în folie de aluminiu.
1.4.5. Dulciurile
La masa armenilor desertul cuprinde, pe lângă alte mâncăruri dulci preparate,
și fructe de sezon cură ate i tăiate în bucă i mari. Un desert special pregătit de
armence se nume te tort. Fiecare gospodină se laudă cu re eta ei de tort care

22
poate con ine nuci, fructe, ciocolată, bezea, toate ajungând până la apte
straturi. Unele torturi sunt u mplute cu cremă iar, deasupra sunt ornate cu fructe
proaspete sau confiate [5 ].
Cele mai renumite dulciuri din Armenia sunt gata, nazuk, baklava, alani și mai
multe feluri de prăjituri cu creme. Delicata prăjitură "Gata" este una dintre cele
mai iubite ș i populare în Armenia. Nu lipsește de la nici o masă festivă, este un
desert simplu, dar foarte gustos. Gata armeanească poate fi de mai multe feluri:
din aluat cu drojdie, din foietaj sau poate fi și aluat simplu cu faină, sare și
zahăr. Gata nu e greu de gătit, se frământă aluatul și se prepară umplutura
specială pe care armenii îl numesc horiz. Pentru asta se freacă untul amestecat
cu faină și zahăr pudră, se adaugă vanilie și se face o umplutură omogenă. Se
întinde aluatul subțire, se adaugă umplutura, se formează o formă rotundă și se
pune în cuptor. Nazuk este o prăjitură cu mai multe straturi subțiri umplute cu
nucă, zahăr și scorțișoară umezită cu unt topit cu miere, astfel are o aromă
delicată și se topește în gură.
Ei bine, cine nu știe despre bacla vale – patiserie stratificată cu umplutură de
nuc gros, scorțișoară, picături de miere și unt topit strecurate în foi, care le fac
mai gustoase. Baclava – are un trecut foarte tumultos i controversat, originea ei
fiind i azi disputată între armeni, tur ci, sirieni i greci.
Armenii fundamentează originea baclavalei plecând de la denumirea acesteia (
armeană pakhlava) pak = post iar lavaș = pâine, ar fi deci un fel de pâine care
se consumă din vremuri străvechi, în timpul postului. În plus, argument area
originii armene ti a pakhlavalei, men ionează i arealul de răspândire a nucului,
nucile fiind principalul ingredient al acesteia. Nucul cre tea nativ pe teritoriul
Armeniei. [4 ].
Sudjukhul dulce este o altă delicatesă populară facută din nuci. Nucile sunt
decojite, udate și înșirate pe un fir lung, iar apoi se prepară un sirop gros
special de suc de struguri sau de caise, se amestecă cu făină, pentru gust se
adaugă cuișoare, scorțișoară și alte mirodenii. Când siropul îngroșat cu făină se
fierbe, nucile înșirate pe fir sunt înmuiate cu sirop și puse să se usuce, și sunt
păstrate pentu iarnă.

23
Alani – piersici uscate și umplute cu nuci, zahăr, stafide și alte umpluturi.
Prăjiturile din Armenia sunt bogate cu nuci. Nucile sunt de asemenea adăugate
la diverse des erturi, și chiar se face dulceață de nuci. Armenii au propria lor
rețetă specială pentru dulceață de nuci: la siropul de zahăr sunt adăugate
scorțișoară, cuișoare și cardamom. Du ceața de nuci iese foarte aromată, cu un
gust complet unic. În Armenia se face dulceață din gutui, caise, smochine,
dovleac, petale de trandafir și chiar și vinete.
Lavașu de fructe (lipie din fructe) sau ttu lavas este tradus ca "Lavaș acru",
deoarece este făcut în mod tradițional din prune, cireșe ,vișine ac re fără să se
adauge zahăr însă cine preferă dulce le face din mere, caise sau piersici.
1.4.6. Bă uturile
Din băuturile nealcoolice armene sunt cele mai cunoscute apa minerală locală
din Jermuk și matsun – analogul de sana. Apa minerală Jermuk este obținută
din aerisirea naturală a izvoarelor de munte antice din provincia Jermuk,
îmbuteliată în recipiente de sticlă sau din material plastic produse în orașul
Jermuk. Apa are proprietăți de vindecare. În orașul Jermuk, e ista o stațiune
balneoclimatică, în care paci enții primesc băi de tratament. Băile cu apă
termală stimulează metabolismul, ajutând la digestie. Pe de alta parte, apele
îmbogățite cu elemente chimice (dio id de carbon, sulf, calciu, cupru,
magneziu, seleniu, fier, zinc,etc) stimulează sistemul imunita r, iar producția de
endorfine (hormoni care dau o stare de bine) crește.
Jermuk se recomandă pentru: boli cronice de gastrită, ulcer gastric și ulcerul
duodenal, colita cronică și enterocolită, diabetul zaharat, boli hepatice cronice și
de canal biliar, h epatită, dischinezie biliară, pancreatită cronică, boală renală
cronică și ale tractului urinar, fier anemie, obezitate, guta. Datorită faptului că în
apă este prezent ultramicroelement de litiu, apa poate fi utilizată și în boli ale
sistemului nervos, în recuperare ale bolilor metabolice, pentru a îmbunătăți
sistemul imunitar. Ajuta și stării de depresie în alcoolismul cronic.
După o masă copioasă armenii preferă să bea "SURCH", adică cafea. Cafeaua
in Armenia se pregătește în ibric pe gaz, pe carbuni apr inși sau nisip fierbinte.
Pentru o cafea armeneasca ai nevoie de boabe măcinate foarte fin, mai fin ca

24
pentru espresso. Cafeaua este foarte puternică, cu spumă. Băutura rar folosită
e ceaiul, care se bea în timpul friguros iarna, și e preparat din plante u scate:
cimbru, sunătoare, mentă. Ceaiul de mentă este folosit mai des în timpul iernii,
când e rece, cu scorțișoară, cuișoare, ghimbir și zahăr.
Este imposibil să vorbim despre Armenia și să nu ne gândim la celebrul coniac
armean. Pentru producția de conia c în Armenia sunt cultivate șase soiuri de
struguri, din care una este celebră în lume, Rkatsiteli georgian. Cele mai
valoroase sunt coniacurile de colecție, care sunt obținute prin e punerea
suplimentară a coniacurilor de epocă. Cele mai faimose și recuno scute peste
tot în lume sunt:" Ararat", " Great Va ey ", "Mane" și "Armenika" .
În concluzie, dieta armeană cât si română au specificele lor, influențati de climă,
istorie, tradițiile și e periențele, iar aceaste diete influențează și
comportamentele alime ntare dar și sănătatea populației. Din aceste motive am
ales acest s tudiu, în care dorim să conectăm această tradiție culinară cu
comp ortamentul și stilul de viață al armenilor și al românilor si să identificăm
factorii de risc pentrru sănătate, astfel înc ât să putem propune măsuri
prevenționale eficiente.

25
CAPITOLUL II – PARTEA PRACTICĂ

2.1 Introducere
Bucătăria armeană este la fel de veche ca și istoria sa, tradițiile culinare
armene e istând de peste 2000 de ani. Armenii aveau o agricultură bine
dezvoltată, fiind descoperite depozite mari în care se păstrau cereale. Pâinea
tradițională armenească numită lavas, cu aspect de lipie, se mai coace și azi în
Armenia, în același tip de cuptoare numite tonir, ca și în urmă cu mii de ani. În
bucătăria armeană sunt prezente peste 300 ierburi și flori aromatice folosite la
asezonarea preparatelor culinare sau chiar ca fel de bază. De -a lungul timpului,
deși bucătăria armeană tradițională a fost influențată de popoarele cuceritoare
nu s-a schimbat. Majoritatea mâ ncărurilor se prepară la fel cum s -a preparat cu
mulți ani în urmă. În ciuda faptului că au trecut mii de ani, bucătăria armenilor a
rămas la fel, constând din aceleași produse alimentare.
Bucătăria tradițională românească este denumirea pe care o poartă rezultatul
sintetizării, în timp, a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului
român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții culinare,
mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii
gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în
contact dealungul istoriei. A fost influențată de bucătăria balcanică ,
de germană , sârbească , italiană , turcă, și maghiară , dar nu numai, știut fiind
faptul că diversitatea gusturilor și rafinamentul preparatelor din toate țările lumii
sunt apreciate de marii cunoscători ai tradițiilor popoarelor. Bucatele românești
sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate
cât și din carne și subprodu se din carne. Un loc aparte în bucătăria
românească îl au dulciurile, pl ăcintele și dulcețurile.
Obiectivele lucrării de fa ă au fost:
 Identificarea factorilor de risc alimentari și de stil de viață în rândul
populației din Armenia ș i Rom ânia
 Estimarea obiceiurilor alimentare actuale din Armenia și Româ nia în
relație cu stare a de sănătate a comunității .

26
2.2 Material și Metodă
În cadrul prezentei cercetări am efectuat un studiu transversal, iar datele au fost
obținute în urma aplicării unui chestionar online Google Forms, at ât în rândul
populației din Armenia, cu vârste cupri nse între 14 -73 de ani, câ t și în r ândul
populației din Româ nia.
Chestionarul a fost alcătuit din 7 8 de itemi cu referire la modul de alimentație și
stilul de viață din Armenia, dar și din Româ nia, iar culegerea datelor s -a
desfășurat pe perioada ianuarie –martie 2016 în rândul populației din Armenia,
iar în perioda ianuarie -martie 2018 în Rom ânia. Întrebările au fost legate de
date personale, boli, greutate, înălțime, stil de viață, obiceiuri comportamente
alimentare, tipuri de alimente, frecvența consumulu i. Comp letarea
Chestionarului a fost fă cută online și anonimă (Anexa I).
Am folosit programul Microsoft Excel pentru colectarea datelor, iar pentru
statistică, programulGraph Pad P rism 6.0 .

2.3. Rezultate
2.3.1. Caracteristici generale
În studiul de fa ă am urmărit particularități nutriționale ale arme nilor care
locuiesc în Armenia și ale românilor din Româ nia.
Lotul luat pentru studiu din Armenia a cuprins 192 de persoane între vârste 14 –
67 de ani, dintre care 159 au fost femei și 33 bărbaț i. Dintre ace ste persoane,
97,4% au p rovenit din mediul urban iar 2,6 % din mediul rural. Studiul a fost
realizat cu ajutorul chestionarului online Google Forms , marea majoritate având
studii universitare 88, 02%, 6,25% studii postliceale, 5,21% studii licea le și
numai 0,52% au terminat școala generală (8 clase ). Statusul marital al
persoanelor chestionate : 57,81 sunt căsătoriți, 29,69 sunt necăsătoriț i,
7,81% divorțați, 4, 69 văduvi.
Lotul ales pentru studiu din Romania a cuprins 136 de persoane între vârste 14 –
73 de ani, dintre care 107 au fost femei și 29 bărbaț i.

27
Dintre aceste persoane, 77,94 % au provenit din mediul urban iar 2 2,06% din
mediul rural. Studiul a fost realizat cu ajutorul chestionarului online Google
Forms, majorit ate având studii universitare 80,8 8%, 5,15% studii p ostliceale,
12,5 studii liceale ș i numai 1,47 % au terminat școala generală (8 clase ).
Statusul marital al persoanelor chestionate : 33,82 sunt căsătoriți, 57,35 %
sunt necăsătoriț i, 6,62 % divorțați, 2,21 văduvi

Tabel 2.1. Boli cronice di agnosticate în lotul studiat
Armenia România
Nr. %din total Nr. % din total
Alte boli 12 6.25 7 5.15
Boli psihice 5 2.60 2 1.47
Cardiopatie ischemică 1 0.52 1 0.74
Diabet zaharat 3 1.56 4 2.94
Hepatită cronică 0 0.00 1 0.74
Hipertensiune arterială 6 3.13 6 4.41
Obezitate 10 5.21 7 5.15
Osteoporoză 3 1.56 1 0.74
Sănătos i 146 76.04 106 77.94
Ulcer gastric sau duodenal 6 3.13 1 0.74

Din 192 de persoane din Armenia numai 12 persoane au colesterolul total
crescut, respectiv valorile glicemiei sunt peste valori normale la 2,60% de
persoane. Din persoanele chestionate, ma rea majoritate sunt sănătoși
(76,04 ), o mică parte suferind de boli precum: obezitate (5,21%), HTA
(3,13 %), diabet (1, 56%), boli psihice (2,60 %), altele.
Din 136 de persoane din Rom ânia numai 19 persoane a u colesterolul total
crescut, valorile glicemiei sunt cresute la 7,35% de persoane. Din persoanele
chestionate, marea majoritate sunt sănătoși (77,94 ), o parte suferind de boli
precum: obezitate (5,15%), HTA (4,41 %), diabet (2,94%) , boli psihice (1,47 %),
altele.

28
Tabel 2.2 .Presiune a arterială sistolică și diastolică la cele doua grupuri
Armenia România
Minimum 60.00 65.00
25% Percentile 100.0 110.0
Median 110.0 120.0
75% Percentile 120.0 123.3
Maximum 160.0 180.0
Mean 109.3 117.7
Std. Deviation 15.52 15.93
Std. Error 1.280 1.479
Lower 95% CI of mean 106.8 114.8
Upper 95% CI of mean 111.8 120.6
Coefficient of variation 14.20% 13.54%

Tabel 2.3. Tipul de regim alimentar declarat de subiecți
Regimul alimentar Armenia România
Nr. % din total Nr. % din total
omnivor 139 72.40 104 76.47
ovo-lacto -vegetarian 22 11.46 8 5.88
strict vegetarian
(vegan) 5 2.60 2 1.47
alt regim 2 1.04 11 8.09
in posturile 10 5.21 11 8.09

Un total de 72,40% de persoane din Armenia au regim omnivor, 11,46% ovo –
lacto -vegetarian, 5,21 țin posturi , 2,6% sunt strict vegetarieni (vegani). 11,98 %
sunt foarte mult preocupați dacă întrețin o alimentație sănătoasă, 52,60% sunt
destul de preocupați de alimentația sănătoasă iar 23,96 sunt puțin preocupați
de acest aspect. Armenia România
Minimum 50.00 6.000
25% Percentile 60.00 70.00
Median 70.00 80.00
75% Percentile 80.00 80.00
Maximum 100.0 90.00
Mean 72.86 74.57
Std. Deviation 10.12 11.57
Std. Error 0.8346 1.075
Lower 95% CI of mean 71.21 72.44
Upper 95% CI of mean 74.51 76.70
Coefficient of variation 13.89% 15.52%

29
Din lotul total, 76,47 % persoane din Romania au regim omnivor, 5,88% ovo –
lacto -vegetarian, 8,09 țin po sturile, 1,47 % sunt strict vegetarieni (vegan i).
24,26 % sunt foarte multpreocupați dacă întrețin o alimentație sănătoasă,
47,79 % sunt destul de preocupați de alimentația sănătoas , iar 21,32 % sunt
puțin preocupați de acest aspect.

Tabelul 2.4 . Frecvența consumului alimentelor în grupul din Romania
România

rar/niciod
1-3/lună
1/săptăm
â
2-3/săpt.
5-6/săpt.
1/zi
2-3/zi
Lapte integral (>2%) 41.91 16.18 11.76 16.91 6.62 5.88 2.21
Lapte degresat 51.47 13.24 10.29 11.03 5.88 6.62 1.47
Iaurt, sana, chefir 14.71 19.85 16.91 30.15 8.09 8.09 2.21
Brânză proaspătă 16.91 19.85 27.94 27.94 2.94 3.68 1.47
Telemea 19.85 37.50 18.38 20.59 1.47 2.21 1.47
Brânză topită 52.94 22.06 14.71 8.82 0.74 1.47 0.00
Cașcaval 0.00 0.00 48.53 30.88 9.56 3.68 0.74
Carne de porc 14.71 22.79 23.53 34.56 2.94 0.74 1.47
Carne de vită 40.44 36.03 16.91 6.62 0.74 0.00 0.00
Carne de pui 6.62 5.88 16.18 52.21 11.03 6.62 2.21
Carne de pește 24.26 39.71 28.68 7.35 0.74 0.00 0.74
Conserve 49.26 30.88 8.82 8.82 1.47 0.74 0.74
Mezeluri 31.62 18.38 19.85 20.59 2.21 7.35 0.74
Fasole,mazăre,linte 11.76 32.35 25.74 25.00 4.41 1.47 0.00
Broccoli 37.50 35.29 16.91 8.82 1.47 0.74 0.00
Soia 73.53 21.32 0.74 3.68 0.74 0.00 0.74
Ouă 4.41 13.97 15.44 50.74 13.97 2.21 0.74
Dulciuri, ciocolată 11.76 15.44 22.79 20.59 8.82 16.91 4.41
Prăjituri, ccozonaci 16.18 18.38 34.56 19.85 5.15 5.88 1.47
Chipsuri, cartofi prăjiți 28.68 29.41 20.59 16.91 2.21 2.94 0.74
Pizza 19.85 61.76 13.24 5.15 0.74 0.00 0.74
Fructe proaspete 1.47 4.41 8.82 24.26 21.32 22.06 18.38
Fructe uscate 47.06 21.32 8.82 15.44 0.00 6.62 1.47
Legume proaspete 2.94 3.68 9.56 32.35 16.18 20.59 15.44
Nuci și/sau alune 10.29 30.15 21.32 23.53 4.41 10.29 1.47
Semințe 24.26 30.15 18.38 16.91 2.21 3.68 2.21
Murături 11.03 25.00 34.56 22.06 3.68 3.68 1.47
Paste făinoase 4.41 36.03 29.41 27.21 3.68 0.74 0.00
Orez 7.35 40.44 30.88 19.85 1.47 0.00 0.00
Ciuperci 12.50 44.12 25.00 16.18 2.21 0.74 0.00

30

Tabel 2.5. Cât de preocupați sunt de alimentația sănătoasă
Armenia România
Nr. % din total Nr. % din
total
deloc 11 5.73 3 2.21
foarte mult 23 11.98 33 24.26
foarte pu in 8 4.17 6 4.41
mult 101 52.60 65 47.79
puțin 46 23.96 29 21.32

Analizând consumul de lacatate în Romania am ajuns la concluzi a că marea
majoritate nu consumă sau consumă rar lapte degresat 51,47%, brânză topită
52,94%, lapte integral 41,91 , telemea consumă de 1 -3ori pe lună 37,50 ,
cașcaval 48,1 consum ă o data pe săptâmâ na, iar iaurt, sana, chefir consumă
de 2-3 ori pe săptămână 30,1 5%.
Tabelul 2. 4. ne relev ă fapul că majoritatea romanilor consuma carne de vită
36,03% de 1 -3 ori pe lună, pui 52,21 de 2 -3 săptămâ na și pește 39,71 de 1 –
3 ori pe lună , se pare că carnea de porc consumă mai des 34 ,56% (de 1-3 ori
pe lună) care este mai grasă. Se observă î n acest tabel că 16,18 consumă
legume de 5-6 ori pe săptămână adică zilnic, 32,35 consumă de 2 -3 ori pe
săptămână, 20, 59 consumă 1 zi , 15,4 4 consumă legume d e 2-3 ori pe zi,
iar fructele 22 ,06 consumă fructe 1 pe zi, 24,26 % consu mă de 2 -3 ori pe
săptămână, 21,32 % consumă 5 -6 ori pe săptămână și 18,38 consumă de 2 -3
ori pe zi. 49,26 consumă conserve rar sau niciodată mezel uri 31,62 , și
73,53 consumă rar sau niciodată soia sau prepa ratele din soia. Se pare că
37,5 consumă rar sau niciodată brocco li fapt care m -a lăsat uimită. Ouă se
consumă de 2 -3 ori pe săptămână 50,74 %. Romanilor le plac dulciurile după
cum putem vede a din rezultatele obținute: 20,59 consumă dulciuri rafinate de
2-3 ori pe săptămână și 4,41 de 2 -3 ori pe zi, 34,56 mănâncă o dată pe
săptămână prăjituri, cake -uri, cozonac, 19,85% de 2 -3 ori pe săptămână, dar
consuma destul de moderat, 28,68% consumă rar sau niciodat ă chipsuri sau
cartofi prăjiți si 29,41 1 -3 pe lună. Pizza se consumă 1 -3 ori pe lună 61,76 și

31
nici unul zilnic , de unde putem conclude că rom ânii încearcă să is i schimbe
modul de viaț ă și să abord eze un consum de alimente mai s ănătos.
Din 136 de oameni studiați, 35,29 consumă mâncare gătită în casă de 2-3 ori
pe zi deci zilnic de mai multe ori, 33,82 , marea majoritate, consumă rar s au
niciodată semipreparate, 27 ,21 mănâncă prăjeli de 2 -3 ori pe săptămână.
Tabelul 2. 6. Frecvența consumului alimentelor în grupul de studiu din
Armenia
Armenia

rar/niciod
.
1-3/lună
1/săpt.
2-3/săpt
5-6/săpt
1/zi
2-3/zi
Lapte integral (>2%) 50.0 21.35 10.94 10.94 1.56 4.69 1.04
Lapte degresat 67.1 11.98 3.65 4.69 1.04 2.60 0.00
Iaurt, sana, chefir 10.4 23.96 16.15 31.25 10.42 6.77 1.56
Brânză proaspătă 31.7 27.08 21.35 15.63 2.60 1.04 0.00
Telemea 41.67 14.58 9.38 12.50 8.85 5.73 3.65
Brânză topită 58.85 21.88 7.81 6.25 1.04 1.56 0.00
Cașcaval 44.79 28.65 10.42 11.46 2.60 0.52 0.00
Carne de porc 38.54 41.67 13.54 5.21 0.52 0.00 0.00
Carne de vită 16.15 19.79 21.88 34.90 4.69 0.52 1.04
Carne de pui 12.50 18.23 23.96 36.98 4.69 2.60 0.00
Carne de pește 23.96 51.56 17.19 5.73 0.52 0.52 0.52
Conserve 73.44 19.79 2.60 1.04 0.00 0.00 0.00
Mezeluri 37.50 26.04 13.54 16.67 3.65 1.56 0.00
Fasole,mazăre, linte 9.90 36.46 25.00 20.83 5.73 1.04 0.52
Broccoli 60.94 25.52 8.33 5.21 0.52 0.00 0.52
Soia 82.29 9.90 2.60 2.08 0.52 0.00 0.00
Ouă 8.85 17.71 28.13 34.90 6.77 3.65 0.00
Dulciuri, ciocolată 6.77 10.42 13.54 23.96 16.15 14.58 14.06
Prăjituri, cozonaci 13.54 22.40 23.44 24.48 7.29 6.77 2.60
Chipsuri, cartofi prăjiți 44.27 22.92 18.75 9.90 1.56 1.56 0.00
Pizza 47.40 42.71 4.69 2.08 0.52 0.52 0.52
Fructe proaspete 1.04 2.08 4.17 19.27 20.83 28.13 25.00
Fructe uscate 15.63 29.69 10.94 21.35 6.77 10.94 4.17
Legume proaspete 1.56 2.08 4.69 19.27 29.17 20.83 22.40
Nuci și/sau alune 18.75 35.94 14.06 16.15 8.33 5.73 2.08
Semințe 36.98 29.17 12.50 12.50 2.60 5.73 0.00
Murături 32.81 20.83 14.06 16.15 4.17 8.85 0.52
Paste făinoase 19.79 20.31 25.52 29.17 4.17 1.04 0.00
Orez 8.33 30.73 34.90 21.35 3.65 0.52 0.00
Ciuperci 33.33 48.96 11.98 4.69 1.04 0.52 0.00
Mâncare găti tă în casă 0.00 2.08 1.04 3.13 21.35 19.79 53.65
Semipreparate 56.77 22.92 10.94 5.21 2.08 0.52 0.00
Prăjeli 17.71 17.71 17.71 29.69 9.38 6.25 1.04
Maioneză 67.19 20.31 6.25 4.17 1.04 0.00 0.00

32

Tabelul 2.7. Evaluarea consumului de mâncare în randul r omânilor
Consumul de măncare rar/niciodată 1-3/lună 1/săpt 2-3/săpt 5-6/săpt 1/zi 2-3/zi
Mâncare gătită în casă 0.00 0.74 1.47 13.24 24.26 26.47 35.29
Semipreparate 33.82 30.88 19.85 10.29 2.21 1.47 0.74
Prăjeli 21.32 21.32 17.65 27.21 8.82 3.68 0.00

Pe de o parte analizâ nd c onsumul de lacatate în Armenia am observat că
majoritate nu consumă sau consumă rar lapte degresat 67 ,1 , brânză t opită
58,85%, lapte integral 50 %, telemea 41, 67 , cașcaval 44,79 %, iar iaurt, sana,
chefir con sumă de 2 -3 ori pe să ptămână 3 1,25%.
Tabelul 2. 6. ne arată fapul că marea partea a armenilor preferă consumul de
carne de vită 34 ,9% de 2-3 ori pe săptămână, pui 36,98 și pește 51,56 față
de cea de porc 41,67% de 1 -3 ori pe lună care este mai grasă. Se observă în
acest tabe l faptul că armenii consumă destul de multe legume și fructe. 29,17 %
consumă legume de 5 -6 ori pe săptămână adică zilnic, 19,27 consumă de 2 -3
ori pe săptămână, 22,40 consumă o dată pe zi, 19,27 consumă legume de
2-3 ori pe zi, iar fructele 25 consumă fructe 1 pe zi , 19,27 % consu mă de 2 -3
ori pe săptămână, 20,83 consumă 5 -6 ori pe săptămână și 25 consumă de
2-3 ori pe zi.
73,44 consumă conser ve rar sau niciodată mezeluri 37,50 , și 82,2 9%
consumă rar sau niciodată soia sau prepa ratele din soia. Se pa re că 60,94 %
consumă rar sau niciodată broc coli. Ouă se con sumă de 2 -3 ori pe săptămână
34,9 . Din păcate punctul slab al armenilor sunt dulciurile după cum putem
vedea din rezultatele obținute: 23 ,96 consumă dulciuri rafinat e de 2 -3 ori pe
săptămână și 1 4,06% de 2 -3 ori pe zi, 24,48 mănâncă de 2 -3 ori pe
săptămână prăjituri, cake -uri, coz onac. 44,23 consumă rar sau niciodată
chipsuri sau cartofi prăjiți. Pizza se consumă rar sau niciodată 47,40 și 1 -3 ori
pe lună 42.71 %.

33
Din 192 de oameni, 53,65 % consu mă mâncare gătită în casă, 56,77 , adică
marea majoritate, consumă rar s au niciodată semipreparate, 29,69 mănâncă
prăjeli de 2 -3 ori pe săptămână.
Tabelul 2.8. Evaluarea consumului de mâncare în randul armenilor
Consumul de
mâncare rar/niciodată 1-3
pe
lună 1/săpt 2-3
pe
săpt 5-6
pe
săpt 1/zi 2-3/zi
Mâncare gătită în casă 0.00 2.08 1.04 3.13 21.35 19.79 53.65
Semipreparate 56.77 22.92 10.94 5.21 2.08 0.52 0.00
Prăjeli 17.71 17.71 17.71 29.69 9.38 6.25 1.04

Din cei 13 6 depersoan e din Romania 53,68 % au confirmat consumul de sare
adăugată la orice mâncare, 38,24 nu adaugă sare la mâncarea gătită, si
numai 7,35 consumă mâncare gătită fără sare. Cum pute m observa spre
deosebire de româ ni, armeni i folosesc mai mult ă sare, deci 58,33% din cei 193
de personae, adăugă la orice mâncare, 35,94 % nu adaugă sare la mâncarea
gătită, si numai 4,17 % consumă mâncare gătită fără sare.

Tabelul 2.9. Consumul de sare
Armenia România
Consum Nr. % din total Nr. % din total
Adaugă sare la orice mâncare 112 58.33 73 53.68
Consum mâncare gătită fără sare 8 4.17 10 7.35
Nu adaug sare la mâncarea gătită 69 35.94 52 38.24

Din t abelul 2.10 se vede căî n Rom ânia 50, 74 consumă condimente iritante
(ardei iute, piper), și 49,26 mănâncă necondiment at sau cu condimente
neiritante , în Armenia marea majoritatea 65,63 consumă condimente iritante
(ardei iute, piper), și 32,29 mănâncă necondimentat .

34
Tabelul 2.10. Consumul de condimente iritante (ardei iute, piper)
Armenia România
Nr. % din total Nr. % din total
Condimentat 126 65.63 69 50.74
Necondimentat sau cu condimente neiritante 62 32.29 67 49.26

Figura 2.1 1. Tipul de grăsimi consumate

Dupa cum vedem din Figura 2.1 1. în Româ nia se folosesc uleuri vegetale (ulei
din semințe de floarea soarelui, ulei de măsline, ule i de rapița si ulei de in ) cu
care prepară mâ ncarea 50% dintre cei 136 de persoane, 28% folosesc unt, și
6,62 margarină . În prepararea bucatelor armene ti se folosește de regulă ulei
de măsline sau ulei din semințe de floarea soarelui. 71,88 consumă ule i
vegetal, untul, și mai ales untul to pit este utilizat foarte des, 23,44 consumă
unt. Interesant faptul că în Armenia nu folosesc margarină și slănină.
Din graficul următor rezultă că românii consumă 35,29 pâine intermediară ,
neagră, grahamatât pâine albă tot 35,29 , și numai 1,47 consumă
lipie.46,88 % din Armenia consumă pâ ine lipie (lavaș) pâinea tradițională
armeană, 33 ,85% pânea al bă, 8,3 3 consumă pâinea integral ă, 7,29% păinea
intermediară, neagră, graham.
margarină Nu
consum
deloc
grăsimislănină uleiuri
vegetaleunt untură0, 0,52% 0 71,88%
23,44%
3,13% 6,62%
6,62% 5,15% 50%
28,68%
2,21% Armenia România

35

Figura 2. 12 Consumul de produse de panifi cație
Apa minerală consumă în Româ nia rar sau niciodată 38,97%, de 1 -3 pe lună
14,71 %, 2 -3 pe săptămână 7,35% de 2 -3 pe zi. La acest tabel în vederea
consumu lui de cafea putem observa, 17,65 consumă cafea de 2 -3 ori pe zi ,
26,47% % consumă rar sau nic iodată, iar o dată pe zi consumă 38,97 %.
Băuturi carbogazoase consumă rar sau niciodată 43,38 %, iar e nergizante
91,18%. 52,21 consumă 2-3 pe săptămână bere, 4 5,59 consumă rar sau
niciodată vin, 32,35% consumă 1 -3 ori pe lun ă. 83,09 consumă bauturi
distilate -vodkă, țuică rar sau niciodată.

Tabelul 2.11. Frecvența de consum a băuturilor în lotul din Romania
România

rar/niciodată
1-3/lună
1/săpt .
2-3/săpt.
5-6/săpt.
1/zi
2-3/zi
Apă de robinet 46.32 8.09 2.94 2.21 2.94 6.62 31.62
Apă minerală 38.97 14.71 8.82 7.35 6.62 10.29 13.97
Cafea naturală 26.47 4.41 1.47 8.09 4.41 38.97 17.65
Ceai negru sau verde 47.79 15.44 8.82 12.50 5.88 7.35 2.21
Suc natural de fructe 27.21 25.00 22.79 13.24 2.94 8.82 0.74
Băuturi carbogazoase 43.38 22.06 13.97 12.50 2.94 4.41 1.47
Energizante 91.18 6.62 1.47 0.00 0.74 0.74 0.74
Bere 0.00 30.88 6.62 52.21 0.00 0.00 0.74
Vin 45.59 32.35 13.24 5.88 1.47 1.47 0.74
Distilate, lichior, țuică 83.09 8.82 4.41 1.47 0.00 1.47 0.74

În Armenia este bună de baut apă de la robin et si cum am observat 56,77% bea
apă de robinet de 2 -3 ori pe zi. Apă minerală consumă rar sau niciodată
Lipie Pâine albă Pâine din
făină de grâu
integralăPâine
intermediară
/
neagră/grah
am
Armenia 46.88 33.85 8.33 7.29
România 1.47 35.29 26.47 35.29

36
37,50 %, de 1 -3 pe lună 27 ,08%, deci mai rar, 2-3 pe săptămână aproape zilnic
6,77%. La acest tabel în vederea consumul ui de cafea putem observa, 44,27 %
consumă cafea de 2 -3 cafele pe zi, 13,54 nu consumă rar sau niciodată , iar o
dată pe zi consumă 22,93 , deci putem să zicem că armeni i sunt mari amatori
de cafea.
Băuturi carbogazoase consumă rar sau niciodată 60,42 %, iar e nergizante
88,54%. Un total de 66,67 consumă rar sau niciodată bere, 4 5,83 consumă
rar sau niciodată vin, 17,1 9% consumă 1 -3 ori pe lun ă. 65,63 consumă
bauturi distilate -vodkă, țuică consumă rar sau niciodată.

Tabelul 2.12.Frecvența de consum a băuturilor în lotul din Armenia
Armenia

rar/niciod
ată
1-3/lună
1/săpt.
2-3/săpt.
5-6/săpt.
1/zi
2-3/zi
Apă de robinet 6.77 2.60 0.52 6.25 9.38 16.15 56.77
Apă minerală 37.50 27.08 6.77 16.15 2.60 5.21 3.13
Cafea naturală 13.54 5.21 1.04 6.25 6.77 22.92 44.27
Ceai negru sau verde 17.71 5.73 4.17 14.58 9.38 28.13 19.79
Suc natural de fructe 31.77 21.88 15.10 18.23 4.17 5.73 0.00
Băuturi carbogazoase 60.42 17.19 8.33 7.29 1.04 3.65 0.00
Energizante 88.54 4.17 0.00 0.52 0.00 0.00 0.52
Bere 66.67 17.19 4.69 2.08 1.04 0.52 0.52
Vin 45.83 33.85 9.38 6.25 0.52 0.00 0.52
Distilate, lichior, țuică 65.63 21.88 2.60 2.08 0.00 0.52 0.52

Dintre cei chestionați din Româ nia, micul dejun este consum at zilnic de
59,5%, 16,47 % consum ă rar sau niciodat ă si 23,53 % consum ă de 2 -3 ori pe
săptămână, iar in Armenia 59,5 % consuma mic dejun zilnic 4,17%, consumă
de 2-3 ori pe s ăptămână 29,17 , 19,79 rar sau niciodată , 20,3% de 1-3 ori
pe lună, aici put em sa zicem că mare majoritatea armenilor nu manâncă micul
dejun.
Legat de părerea asupra greutății corporale, dintre cei chestionați înRomâ nia
sunt: 53,68 sunt preocupați, 2 3,53 foarte preocupați, iar 5,15 foarte puțin.
Consideră important pentru sănătate greut atea corporală: foarte mult 55,8 %,
mult 38,97 . Consideră că greutatea actual ă reflectă ce mănâncă: mult

37
28,68%, foarte mult 46,32 %. La întrebarea chestionarului ”care cuvânt vă
descrie starea de sănătate?” a u răspuns -bună 47,06 și foarte bună 29,41%
acceptabilă 13,24 %. Vreau de asemenea să menționez că 27,21 din 136 de
persoane sunt fumăto ri, iar 72,79 % sunt nefumători. Dintre cei chest ionați în
Armenia din 1 92 de persoane 32,81 sunt preocupați, 17,71 foarte
preocupați, iar 20,83 foarte puțin. Considera important a pentru sănătate
greutatea corporală foarte mult 40,1%, mult 47,40%. Consid eră ca greutatea
reflectă ce mănâncă: mult 44,27 , foarte mult 16,67 . La întrebarea
chestionarului ”care cuvânt vă descrie starea de sănătate?” armenii a u răspuns
– bună 43,23 și foarte bună 9,90 acceptabilă 29,69 .
16,15 % din 192 de persoane sunt fum ători, iar 83,85 % nu sunt fumători . În
România , Se practică se practică e erciții fizice , și anume 5,15 aleargă, 25
fac mișcare la sală, 6,6 muncă fizică, 4 7,79% mers pe jos, 5,15 % altele.
Nivelul de stres psihic este moderat la 58,09%, înalt 27,21%, le jer 14,71 %.

Figura 2. 13. Ponderea activității fizice la cele două grupuri
monitorizate

Alergare Altele Mers pe jos Mișcare la
sală Muncă fizică2,6% 17,19% 32,29%
18,23%
14,06%
5,15% 15,44% 47,79%
25%
6,62% Armenia Romania

38
2.4. Discuții
În studiul de fa ă am urmărit particularități le nutriționale ale arme nilor care
locuiesc în Armenia și a românilor din Româ nia. Lotul din Româ nia a c uprins
136 de persoane între vârste 14 -73 de ani, dintre care 107 au fost femei și 29
bărbați. Dintre aceste persoane, 77,94% au provenit din mediul urban iar
22,06% din mediul rural. Studiul a fost realizat cu ajutorul chestionarului online,
marea majori tate având studii universitare 88,8 și nivelul social mediu. Fiind
un studiu deosebit, nu am g ăsit articole în literatura de specialitate cu care aș fi
putut compara studiul.
Pentru lotul din Arm enia au raspuns la intrebari 192 de persoane între 14 – 73
de ani, dintre ei 82,81 femei și 17,19 bărbați. 97,4 sunt din mediu urban,
2,60% rural, 88,08 au studii universitare ș i nivel social mediu.
Chestionarul a fost conceput în așa fel încât să cuprindă cât mai muți factori
alimentari. Întrebările au fost le gate de date personale, date generale legate de
vârstă, se , mediul de proveniență, diagnostice, greutate, înalțime, indice de
masă corporală, boli, stil de viață, obiceiuri comportamente alimentare, tipuri de
alimente, frecvența consumului. Majoritatea di n lotul din Armenia studiat
76,04 sunt sănătoși, 5,21 % obezi. Aproape la fel ca si în lotul din Romania
77,94 sunt sănatoși și 5,17 sunt obezi.
Obezitatea este o afecțiune medicicala de nutriție și metabolism în care
grăsimea corporală se acumulează î n exces, astfel încât poate avea un efect
advers, negativ asupra sănătății, ducând la o speranță de viață redusă sau
probleme de sănătate. Obezitatea crește riscul de diverse afecțiuni , în special
boli de inimă , diabet de tip 2 , apnee obstructivă de somn , anumite tipuri de
cancer , osteoartrită și astm. În cele mai multe cazuri, obezitatea este provocată
de o combinație dintre un consum e cesiv de calorii, lipsa activității fizice și o
predispoziție genetică .
Alimenta ia joacă un rol important în promovar ea i men inerea stării de
sănătate de -a lungul întregii vie i, o dietă nesanogenă jucând un rol important în
determinismul a numeroase boli cronice cu inciden ă i prevalen ă în cre tere
alarmantă în civiliza ia actuală, precum sunt obezi tatea, diabetul zaharat tip 2,
bolile cardiovasculare, cancerul, osteoporoza.

39
Rapoarte ale OMS demonstrează că, în 2001, boli cronice au contribuit cu
apro imativ 60 din totalul celor 56,5 milioane de decese raportate pe plan
global (jumătate din acest procent datorându -se patologiei cardiovasculare) i
cu apro imativ 46 din povara totală a morbidită ii mondiale; în mod
îngrijorător, 79 din decesele înregistrate pe glob din cauza bolilor cronice au
avut loc în ările aflate în curs de dezvoltar e. În 2012 OMS a raportat că în
Romania cauza principală de deces în 2012 a fost:
Cardiopatia ischemica care a ucis 54,5 mii (21,4%) de oameni
Accident vascular cerebral au murit 45,4 mii (17,8%),
HTA 28,8 mii (11,3%)
Cancer pulmonar 10,3 mii (4,1%),
Cancerul de colon și rect 6,2 mii (2,4 ) a crescut
Infectii respiratorii 5,6 mii (2.2%) a scazut
Boala pulmonara obstructiva cronica 5,4 (2,1%) in scadere
Cardiomiopatia 3,9 mii (1,6%)
Cancerului de stomac 3,7 mii (1,5%)
Ciroza hepatică 2,3 [1 4].
În 2014 OMS raportează ca dintre 21. 755 000 populației din Romania 52,8%
sunt din mediu urban. Mortalitatea proportinală în toat e vârstele, de ambele
sexe: b oli cardiovasculare 58%, cancer 20% , alte boli 10%, Communicable,
maternal,perinatal and nutritional conditi ons 4%, Injuries 4%, boli respiratorii 3%
Diabet 1%. Factorul de risc la femei fumatori 18%, la barbati 38%, alcoolul în
litre 22,6 % barbati , 6,8% la femei, HTA 41,3% la barbati si 39,6% la femei si
obezitate 16,9% la barbati si 21,2% la femei. [15]
În pe rioada 2012 – 2014, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli
Metabolice împreună cu Societatea Română de Nefrologie au desfășurat un
studiu amplu privind prevalența bolilor m etabolic -nutriționale și Bolilor
cardiovasculare numit PREDATORR. Prof. dr. M aria Moța (Craiova), referindu –
se la datele privind incidența sindromul metabolic rezultate din acest studiu, a
spus că „un procent teribil și neașteptat” din românii cu vârsta adultă (38,4 )
prezintă sindromul metabolic. Incidența este mai mare la bărbați decât la femei
(42 față de 35 ) și crește odată cu vârsta.
Medicul craiovean a e plicat și câteva din diferențele procentuale apărute între
studiul PREDATORR și SEPHAR III, cu privire la hipertensiunea arterială (HA).

40
Ea a arătat că valoarea minimă pentr u încadrare în studiul PREDATORR, la
acest indicator, a fost de 130/85 mmHg, ceea ce e plică de ce prevalența HA
rezultată este mai mare decât cea raportată de studiul SEPHAR III, care a
încadrat HA la valori mai mari sau egale cu 140/90 mmHg. Prof. dr. Ma ria
Dorobanțu (cardiolog, București), coordonatoarea studiului SEPHAR III, a
e plicat faptul că diferențele statistice pot fi și rezultatul eșantionării diferite.
Astfel, eșantionul analizat în studiul PREDATORR provine din baza de date a
medicilor de fami lie, în timp ce studiul SEPHAR a lucrat cu date de la Institutul
de Statistică.
În ciuda rezultatelor procentuale ușor diferite, ambele studii au fost interesate și
de incidența sindromul metabolic la populația adultă din România. Mai mult,
cele două vorbi toare au atras atenția asupra incidenței tot mai mari a obezității,
hipertensiunii arteriale și a sindromul metabolic la adolescenți și tineri,
avertizând asupra riscului cardiovascular crescut pe care aceste persoane le
vor avea la vârsta adultă. Din aces t motiv, a concluzionat prof. Maria
Dorobanțu, este important să prevenim sindromul metabolic încă din copilărie,
prin educație și cultivarea unor obiceiuri sănătoase [16].
În anul 2020, morbidit atea datorată acestor boli cron ice o să crească până la
57 pe plan mondial, mortalitatea cauzată de acestea să se ridice la
apro imativ 75 din totalul deceselor, iar în ările aflate în curs de dezvoltare
să se înregistreze 71 din decesele prin boală coronariană, 75 din decesele
prin accidente vascula re cerebrale i 70 din decesele datorate diabetului
zaharat.
Studiul epidemiologic ORO, privind prevalența și factorii de risc ai obezității la
populația adultă din România a constatat că 21,3 din românii cu vârsta peste
18 ani suferă de obezitate. Con form datelor prezentate de prof. dr. Gabriela
Roman, președintele ARSO, rata obezității crește odată cu vârsta. Astfel, în
timp ce la adulții de până la 39 de ani obezitatea este prezentă la 9,9 din
subiecți, la grupa de vârstă 40 –59 de ani aceasta ajunge la 30,1%, crescând
până la 41,6 la persoanele peste 60 de ani. Obezitatea este un factor de risc
important pentru patologia cardiovasculară, D iabet zaharat 2 și alte patologii
cronice.
Studiul ORO – transversal, descriptiv, nonintervențional și multicent ric – a fost
desfășurat pe un eșantion reprezentativ al populației adulte din România în opt

41
centre din țară: 2.100 de persoane au fost chestionate. Rezultatele au indicat o
prevalență mai mare a obezității la bărbați și, în mod surprinzător, la populația
din mediul rural, demontând astfel mitul alimentației și stilului de viață mai
sănătos „de la țară”. O altă corelație interesantă a fost trasată între numărul mic
de ore de somn în timpul nopții și obezitate. Concluziile au evidențiat faptul că
obezitatea și supraponderea au cauze multiple ce țin de stilul de viață și
obiceiurile de zi cu zi, de la ora la care ne luăm masa principală până la
numărul de mese pe zi și chiar ce alegem să bem – apă sau băuturi îndulcite.
Studiurile epidemiologice privind preval ența obezității în populația românească
s-au desfăș urat în București în 2015 . Scopul studiului a fost evaluarea
prevalenței obezității și a comportamentelor nesănătoase în rândul copiilor și
adolescenților școlari din București, România.
Studiu l transvers al cu 866 participanți (53,2 fete, 46,8 băieți, vârstă 6 -18
ani) selectați prin eșantionare sistematică la toate școlile din București, a avut
rezultatele următoare. Prevalența e cesului de greutate (inclusiv a celor obezi)
și a obezității, pe baza unor s tandarde diferite, a fost de 31,6 și de 11,4
(OMS), 24,6 și respectiv 6,2 (IOTF), 25,2 și 10 12,5 (standarde
locale). Supraponderabilitatea (inclusiv obezitatea) a fost semnificativ mai mar e
la băieți comparativ cu fete : 36,2 față de 27,6 , (OR 1,5 , 95% CI 1,12 -2,03,
valoarea p = 0,006) și între 6 -10,9 ani față de 11 -17,9 vârs tă (40,7 față de
26,6%). Aproximativ toti particip anții (95%) au raportat un comportament
alimentar nesănătos, dar nu a fost găsită nici o relați e semnificativă cu excesul
de greutate sau cu obezitatea.
Acest studiu epidemiologic al prevalenței obezității la copiii și adolescenții
școlari a arătat că 11,4 din copiii și adolescenții din București au fost obezi
prin clasificarea OMS, 6,1 prin IOTF și 10 prin clasificarea CDC. Copiii mai
mici și băieții au fost mai afectați indif erent de standardul pe care l -au folosit. În
ciuda relației nesemnificative cu starea de adipozitate, datele au arătat o
prevalență ridicată a comportamentelor alimentare nesănătoase raportate de
participanți. Aspectele particulare ale prevalenței supraponderale față de
obezitate, după aplicarea standardelor locale, sugerează că algoritmii
recunoscuți internațional ar trebui utilizați pentru o evaluare epidemiologică
constantă, în loc să se stabilească c riterii locale[1 7].

42
Un alt studiu interesant este Tendințe e de preva ență a excesu ui de greutate și
subponderali la copiii din România, in care f olosind un protocol comun, au fost
selectat e studii le publicate și nepublicate care au măsurat copiii români în
școlile între 2006 și 2015. BMI pentru copii a u fost clasificat utilizând referințele
actuale ale OMS, IOTF și CDC.În analiză au fost incluși 25.060 de copii din 8
județe din România. Prevalența copiilor subponderali a fost de 5 / 4,5 /
8,5% (OMS / IO TF / CDC), în timp ce prevalența copiilor supraponderali
(inclusiv cei obezi) a fost de 28,3% / 23% / 23,2% (OMS / IOTF / CDC).
Prevalența copiilor supraponderali nu s -a schimbat semnificativ în ultimul
deceniu (test chi -pătrat p = 0,6).În timp ce prevalen ța copiilor subponderali a
fost scăzută, aproape unul din patru copii din România a fost supraponderal
sau obezi (conform criteriilor OMS) între 2006 și 2015. Această prevalență a
rămas relativ stabilă în ultimul deceniu. Se ul masculin, vârsta prepubertal ă și
mediul urban au fost cei mai importanți factori de risc asociați cu e cesul de
greutate la copiii din România [18].
Potrivit datelor OMS, în România aproape unul din patru copii în vârstă de 6 -19
ani era supraponderal sau obezi între 2006 și 2015. Acea stă prevalență a
rămas relativ stabilă de -a lungul anilor în ultimul deceniu. Vârsta prepubertală,
mediul urban și se ul masculin au fost variabile asociate cu risc crescut de
e ces de greutate la copiii din România. Prevalența subponderală în România a
fost scăzută, afectând mai m ulte femei, copii și cei din mediul rural. Acest studiu
a indicat că o parte semnificativă a copiilor din România sunt fie subponderali,
fie supraponderali. Prevalența copiilor supraponderali și obezi se situează la
niveluri compa rabile cu cele din alte țări europene, care include România printre
țările în care obezitatea la copii este la niveluri epidemice. Prin urmare, acest
studiu consolidează necesitatea unei abordări cuprinzătoare în lupta împotriva
obezității infantile și pen tru punerea în aplicare a politicilor de sănătate publică
pentru prevenirea epidemiei de obezitate [18].
Un studiu pe adolescen i, efectuat de DSP Bihor, în Oradea, în 2009, arată o
prevalen ă de 8 a e cesului ponderal i 4,9 a obezită ii; în Dolj, confor m
Compartimentului de Igienă Școlară din cadrul DSP, în anul colar 2008 -2009
s-a înregistrat o prevalen ă crescută a obezită ii (de cauză neendocrină) la
fetele din clasa a XII -a (17,3 în mediul rural i 18,5 în mediul urban) i la
băie ii din clasa a -a din mediul urban (20,4 ) i din clasa a II -a din mediul

43
rural (20,7 ). Conform datelor furnizate de Centrul Na ional de Evaluare i
Promovare a Stării de Sănătate din România (CNEPSS), prevalen a obezită ii
la copiii 3 -16 ani a crescut din 2004 în 2010 de la 0,7 în mediul rural i 1,6
în mediul u rban la 1,5%, respectiv 3,1% [19].
În cercetar ea efectuată la Craiova în 2011[19] se arată o prevalen ă a e cesului
ponderal de 8,8 (21,2 la pre colari i 7,1 la colari), iar a obezită ii 13,7
(24,2% la p re colari i 12,2 la colari), la fete predominând e cesul ponderal,
iar la băie i obezitatea. La pre colari i colari obezitatea predomină la băie i;
e cesul ponderal nu a prezentat diferen e pe se e la pre colari, dar la colari
predomină la fete, ceea ce concordă cu date publicate anterior (frecven a în
func ie de se , la popula ia colară a arătat în 2009 o preponderen ă feminină
relativă, 7,6 fete fa ă de 6,6 băie i) [20].
Un studiu derulat în jude ul Timi [21] a decelat o prevalen ă globală a
excesului de greutate de 18,2 (mai mare la băieți, 20,7 față de fete 16,3 ),
i a obezită ii de 7,2 , mai mare la băieți (9 vs 5,8 ). E cesul ponderal
predomina în mediul urban: 18,2 față de 17,9 în mediul rural, iar obezitatea
a fost mai frecventă în me diul rural 9 față de 6,5 în mediul urban. Cea mai
mare prevalență pentru aceste tulburări nutri ionale s -a observat în jurul vârstei
de 10 ani (24 e ces ponderal și respectiv 8,8 obezitate), iar cea mai mică la
17 ani (8,8 și respectiv 1,9 ).
Procesel e de industrializare, urbanizare i mecanizare specifice zilelor noastre
în multe regiuni de pe glob antrenează cu sine modificări ale obiceiurilor
alimentare (consumul de alimente cu densitate calorică i lipidică mare i
con inut redus de fibre a limentare) i un stil de via ă sedentar ce favorizează
e tensia obezită ii în popula ie, aceasta asociind la rândul său un risc crescut
pentru apari – ia diabetului zaharat tip 2, hipertensiunii arteriale i a altor
afec iuni cardio – vasculare. Pe de altă parte, rezultă de aici că programele de
preven ie i control dedicate tuturor acestor maladii î i vor putea găsi
numeroase elemente comune, ceea ce poate facilita pe termen lung
implementarea lor în popula ie.
Obezitatea la ora actuală are tendin e epidemice atât în ările bogate, cât i în
cele cu venituri popula ionale mai mici. Dacă în ările cu poten ial economic
redus ponderea sa este mai mare printre femeile de vârstă mijlocie i popula ia
apar inând claselor cu statu t socio -economic mai înalt i comunită ilor urbane,

44
în ările dezvoltate se înregistrează o tendin ă îngrijorătoare de cre tere a
prevalen ei e cesului ponderal nu numai la indivizii de vârstă mijlocie, ci i la
copii i adolescen i.
Bolile cardiovasculare înregistrează la ora actuală o prevalen ă în cre tere mai
ales în ările aflate în curs de dezvoltare, datorită modificărilor nutri ionale care
au survenit recent în societă ile respective. La ora actuală, maladiile cardio –
vasculare constituie componenta majoră a proceselor morbide înregistrate pe
glob.
Cancerul este o altă mare problemă de sănătate publică pe plan mondial, fiind
depă it ca mortalitate în ările dezvoltate doar de maladiile cardiovasculare.
Dacă fu matul este considerat astăzi principala cauză preventibilă pentru
dezvo ltarea neoplaziilor, factorii dietetici se află pe locul al doilea, specialist Anul
2000 a adus cu sine raportarea a 10 milioane de cazuri noi i peste 6 milioane
de decese prin can cer. Îngrijorător este i faptul că, odată cu tendin a de
urbanizare pe care o înregistrează la momentul actual ările în curs de
dezvoltare, acestea tind să se alinieze la cifrele înregistrate în prezent în ările
dezvoltate, mai ales în privin a neoplaziilor asociate cu dieta; se a teaptă ca,
până în 2020, numărul total de cazuri de cancer să crească cu 73 în ările
aflate în progres economic.
Evaluarea stării de nutri ie i a alimenta iei popula iei, de Institutul Na ional de
Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătă ii, a scos la iveală faptul că
popula ia României are o alimenta ie preponderent nesănătoasă. S -a ajuns ca
in momentul de fata România sa se gasesca pe locul trei la obezitate, adica
unul din patru români sa fie ob ez [22].Conform speciali tilor institutului,
alimenta ia românilor se caracterizează printr -un aport mare de grăsimi i
proteine totale, raport mult supraunitar dintre grăsimile animale i cele vegetale,
un aport insuficient de carbohidra i i de fibre ali mentare (1/3 din necesar) i un
aport insuficient de calciu, magneziu i seleniu. Totodată, dieta românilor
con ine un consum dublu de sare fa ă de valorile recomandate.Cele mai des
consumate alimente în România sunt carnea i preparatele de carne, ouăle i
produsele din lapte, pâinea i zahărul, iar la polul opus se numără: pe tele,
leguminoasele, fructele oleaginoase i sucurile naturale.
60 dintre subiec ii e antionului investigat (62,4 dintre bărba i i 57 dintre
femei) au fost supraponderali i obez i, având la bază o alimenta ie e cesivă, nu

45
hipercalorică ci predominant a ată pe produse animaliere, bogate în grăsimi, la
care s -a asociat o lipsă a activită ii fizice. Măsurarea tensiunii arterale a pus în
evidență un procent crescut de hipertensivi(17, 8%)
O via ă sănătoasă trebuie să începe din primii ani de via ă. Nutri ia, alături de
activitatea fizică, reprezintă unul dintre elementele centrale în cre terea i
dezvoltarea copilului i în prevenirea bolilor cardiovasculare i metabolice,
caracteristic e epocii moderne. Părin ii sunt responsabili de alegerea
alimentelor, de stabilirea cantită ii i a orarului meselor, i e emplul lor se
regăse te i în alegerile de stil alimentar i de via ă făcute de copil. Obezitatea
infantilă se asociază cu factori de risc cardiovascular, diabet de tip 2, probleme
ortopedice, tulburări psihice, rezultate colare sub medie i nivel scăzut de
stimă de sine.
60 dintre copiii obezi vor deveni adul i obezi, cu toată cohorta de riscuri
pentru sănătate asociate obezită ii. P re colarul nu este un adult de dimensiuni
mai mici.
Am observat din studiu l făcut , faptul că români i consumă mai multe lactate cum
ar fi, iaurt, sana, kefir (30%) branză de vaca (27,94%) , caș caval (30,88%) de 2-
3 ori pe săptămână . Din carne preferă carne d e porc (34,5 %) și carne de
pui(52,21% ) de 2-3 ori pe săptămână, peș te 28,68% consuma o dată pe
săptămână . Oua consuma 50 %, 2-3 ori pe săptâmâ na. Dulciuri rafinate
(20,59%) de 2-3 ori pe săptămână.
Românii consumă legumeși fructe destul de mult 20,59 % consum ă legume
zilnic , iar 15,44 consumă de 2-3 ori pe zi, iar fructe 22,06 consumă zilnic și
18,38 consumă de 2 -3 ori pe zi , dar mai puțin decât armen ii.Dar se pare că
tot nu e suficient.
Se recomandă consumul a cinci porții pe zi, o porție poate sa fie un f ruct de
mărimea medie sau 2/3 cană cu suc de fructe sau legume crude, ½ fructe
gătite. Fructele și legumele reprezintă unele dintre cele mai sănătoase alimente
pentru corpul omenesc. Au un conținut mare în apă și un conținut foarte redus
în grăsimi și calorii așa că pot fi consummate și în cantități mai mari. Fructele
dau savoare și varietate meselor.
Bogate în fibre, proteine, acid folic, substan e minerale i vitamine, aceste
alimente ajută la men inerea sănătă ii sistemului ca rdiovascular, reglarea
tensiunii arteriale, reducerea nivelului de colesterol ”r âu” din s ânge. În plus,

46
speciali tii au demonstrat că persoanele care consumă în mo d regulat fructe i
legume au un risc cu 52% mai mic al accidentelor vasculare.
Român ii majoritatea consumă pâine integrală 26,47 , și pâine intermediară,
neagră, graham 35,29% .
Rom ânii consumă multă sare, la întrebarea dacă adaugă sare la orice mâncare
au raspuns da 53,68%, iar 38,24% au răspuns că nu adaugă sare la mâncarea
gâtită . Toată lumea știe că, în privința sării, mai puțin înseamnă mai bine, însă
în mod surprinzător sarea pe care o adăugăm în mâncare reprezintă doar 6
din totalul dintr -o zi. Peste 70 provine din surse pe care nici nu le bănuim,
mâncarea înalt procesată ocupând l ocul principal.Un studiu cu 268.718
participanți, confirmă această corelație: persoanele care au o dietă bogată în
sare au un risc cu 68 mai mare de a dezvolta cancer gastric, față de cei care
consumă cantități minime de sare [23].
Micul dejun este o masa esentiala pentru a incepe noua zi cu energia si
vitalitatea necesara. Obisnuinta de a manca dimi neata poate sca pa de
oboseala specifica dimineț ilor, de foamea care apare in jurul orei 11 si de micile
gustă ri dintre mese. Micul dejun este foarte important pentr u corpul nostru, din
acesta el își trage toată energia pentru a funcționa în urmatoarele ore, cel puțin
până la prâ nz.
Un studiu al Universitatii Harvard a evidentiat faptul ca persoanele care sar
peste micul dejun p rezintă un risc cu 27% mai mare de a suferi un infarct față
de cei care m ănâncă dimineața î n mod regulat. Dintre cei chestionați româ niii
23,53% iau mic dejun numai de 2 -3 ori pe săptâmână .Dintre cei chestionaț i
numai 27 sunt fumă tori, 72,9 nu fumează cea ce este bine. Speciali tii
consider ă că impactul fumatului ca factor de risc este asemănător cu cel al
hipertensiunii arteriale i al hipercolesterolemiei. Riscul cardiovascular scade
repede la scurt timp după ce fumătorul renun ă la fumat. La un an de la
abandonarea fumatului riscul cardiov ascular scade cu 60%. Riscul
îmbolnăvirilor tumorale se atenuează mai lent după renun area la fumat. Riscul
de cancer datorat fumatului ajunge la nivelul unui nefumător numai după cca
zece ani de la abandonarea fumatului.
Dintr -un studiu din Romania la ca re scopul studiului a fost de a evalua factorii
socio -demografici asociați cu inițierea fumatului în rândul adulților .Sursa de
date a fost Global Global Tobacco Survey Romania (GATS), care este un

47
studiu transversal, reprezentativ la nivel national. Model ul de regresie logistică
multivariată a fost aplicat pentru analiza relevantă Sa ajuns la rezultate: î n
rândul bărbaților, rata normală de inițiere a fumatului a fost semnificativ mai
mare comparativ cu femeile (52,4 față de 18,5 , p <0,001). Vârsta medie a
inițierii fumatului a fost mai mică la bărbați comparativ cu femeile (18,4 ± 4,8
față de 21,5 ± 6,8, p <0,001). Vârsta la bărbați, conștientizarea consecințelor
fumatului de tutun din mediul înconjurător și a locului de trai pentru femei,
precum și nive lul de educație și statutul de angajare la ambele se e au fost
asociate cu fumatul vreodată obișnuit. [24].
Românii prefera mersul pe jos 47,79 , si mișcare în sal ă 25 % , comparativ cu
armeni care sunt mai sedentari, mișcare la sala fac 18,23 și mers pe j os
32,29%.
În studiul de fa ă de asemenea am urmărit particularități nutriționale ale și ale
armenilor care locuiesc în Armenia. Lotul luat pentru studiu a cuprins 193 de
persoane între vârste 14 -73 de ani, dintre care 159 au fost femei și 33 bărbaț i.
Dintre acești persoane, 97,40 % au p rovenit din mediul urban iar 2,60 % din
mediul rural. Studiul a fost realizat cu ajutorul chestionarului online, marea
majoritate având studii universitare 88, 02 și nivelul social mediu. Fiind un
studiu deosebit, nu am gasit surse, articole cu care putem compara studiul.
Chestionarul a fost conceput în așa fel încât să cuprindă cât mai muți factori
alimentari. Întrebările au fost legate de date personale, date generale legate de
vârstă, se , mediul de proveniență, diagnostic e, greutate, înalțime, indice de
masă corporală, boli, stil de viață, obiceiuri comportamente alimentare, tipuri de
alimente, frecvența consumului. Majoritatea din lotul studiat 76,04 % sunt
sănătoși, 5,21 % obezi. Obezitatea este o afecțiune medicală de nutriție și
metabolism în care grăsimea corporală se acumulează în e ces, astfel încâ t
poate avea un efect advers, negativ asupra sănătății, ducând la o speranță de
viață redusă sau probleme de sănătate. Obezitatea crește riscul de diverse
afecțiuni , în special boli de inimă , diabet de tip 2 , apnee obstructivă de somn ,
anumite tipuri de cancer , osteoartrită și astm . În cele mai multe cazuri,
obezitatea este provocată de o combinație dintre u n consum excesiv de calorii ,
lipsa activității fizice și o predispoziție genetică .
OMS a raportat că în Armenia cauza principală de deces a fostCardiopatia
ischemica care a ucis 13,3 mii(36%) de oameni în 2012. Din accident vascular

48
cerebral au murit 5,5 mii (15%), cancer pulmonar 1,7 mii (4,5%) care este în
creștere, diabet 1,3 mii (3,4) este în scădere, ciroza hepatică 2,3 și HTA 2
de asemenea a crescut. Fregvența de deces din cauza cancerului de sân
(1,9 ), cancerului de stomac (1,9 ), cancerul de colon și rect (1,7 ) a scăzut
semnificativ [25].
Bolile cardiovasculare sunt o preocupare la n ivel m ondial, fiind una din
principalele cauze de deces. Fumatul, lipsa activităților fizice și nutriția
inadecvată duc la apariția bolilor de inimă. Modificarea stilului de viață este
esențială atât pentru prevenirea cât și controlul bolilor cardiovascula re.
Studiul făcut în 2013 -2014 cuprinde rezultatele studiului efectuat de ARABKIR
Centrul Medical – Institutul Copilului și Adolescentului pentru sănătate în școli
din Armenia. Sondajul a fost realizat în rândul copiilor de 11, 13, 15 și 17 ani cu
scopul de a studia comportamentul de sănătate al adolescenților armeni,
sensibilizarea și atitudinea lor, precum și pentru a dezvălui diferențele de vârstă
și se și alte modele. Constatările vor ajuta la elaborarea de sănătate,
intervenții educaționale și socia le specifice destinate adolescenților și tinerilor.
Obiceiurile alimentare sănătoase dezvoltate în timpul adolescentei poate
persista la maturitate și ajută la prevenirea bolilor cronice netransmisibile. Dieta
adecvată promovată poate preveni carii dentare , anemie, osteoporoză, diabetul
zaharat de tip doi și obezitatea. Practica de a sări peste micul dejun poate
duce la oboseală in mijlocul zilei, consumul e cesiv de dulciuri și băuturi dulci,
ceea ce interferează cu cunoștințele și abilitățile de învățare și demonstrarea
comportamentului de risc. Consumul zilnic de fructe și legume reduce riscul de
boli cronice.
Participanții la studiu au fost întrebați două întrebări: "Cât de des consumați
micul dejun în timpul săptămânii" și "Cât de des consumați micul d ejun în timpul
week -endului". În medie, 13 dintre adolescenți au raportat că sar peste micul
dejun. De fapt, acest comportament este mai frecvent în rândul adolescenților
de 15 și 17 ani (18 ). În comparație cu sondajul 2009 -2010, astăzi mai mulți
adolescenți mănânca micul dejun, în special tinerii de 15 ani. În cazul în care în
2010, un consum regulat de mic dejun a fost raportată cu o medie de 42
dintre copiii de 15 ani, în 2013/2014, această cifră a crescut cu 51 , cu 55
dintre băieți și 46 dintre fe te. Prin tre tinerii de 17 ani consumul regulat de mic

49
dejun a fost raportată de 47 dintre băieți și 39 dintre fete. Acest lucru poate
fi e plicat prin încercările fetelor de a pierde în greutate.
Studiul a ajuns la concluziile din sondajul anterioar cu privir e la obiceiurile
alimentare nesănă toase practicate de adolescen ți. Consumul regulat de mic
dejun a fost raportată de doar 55 dintre adolescenți și cât mai puțin de 39
dintre fetele de vârstă mai înaintată. Consumul zilnic de dulciuri a fost raporta tă
de 60 dintre respondenți, ceea ce este cel mai rău rata a sondajului
internațional. Utilizarea de băuturi cu zahăr este destul de ridicată, în special
tinerilor de 17 ani și cei care trăiesc în capitală.
Apro imativ 15 dintre fete și 13 dintre băieți se văd că sunt supraponderali.
În acel moment, în jur de 18 dintre fete încearcă să piardă în greutate, care
sunt incluse, de asemenea, cei care sunt normoponderal. O deficiență evidentă
a activității fizice este văzută la adolescenți: 60 dintre partici panții la studiu nu
sunt implicați în nici o activitate sportivă. La orele de educație fizică participă în
mod regulat 55 din elevi. Numărul lor este relativ mic în Erevan (49 ).
Mai mult de 60 din toți respondenții declară că vizionarea TV este pentru 2
ore și mai mult pe zi. Această rată ajunge la 82 , la sfârșit de săptămână și de
sărbători în rândul tinerilor în vârsta de 15 ani. Utilizarea computerului timp de 2
ore și mai mult a fost raportată în zile de școală 29 dintre fete și 47 dintre
băieții la 17 ani. Această rată ajunge la 61 , la sfârșit de săptămână și de
sărbători între băieți de 15 -17 ani.
9 din băieți 11 ani au raportat că au încercat să fumeze tutun și 3 , din cei de
15 ani sunt fumatori regulate. Circa 37 dintre respondenți au rapor tat că prima
băutură alcoolică au încercat -o la vârsta de 13 ani cu preferință principală bere
și vin [26].
Cum am observat din studiul făcut, armenii consumă mai mult lactate
fermentate, care au sursă naturală de probiotice, ajută la îmbunătățirea
sănătății tractului digestiv, stimularea imunității, scăderea incidentei infecțiilor și
anumitor forme de cancer.
Consumul legumelor și fructelor în rândul armenilor este destul de mare,
20,83 consumă zilnic iar 22,4 consumă d e 2-3 ori pe zi, iar fructele 28, 1%
consumă zilnic și 25 consumă de 2 -3 ori pe zi. Consumul de legume și fructe
prezintă numeroase avantaje pe care trebuie să învățăm să le valorificăm.
Legumele și fructele sunt unica sursă de vitamina C pentru organism, foarte

50
importantă pentru menținer ea stării de sănătate, a capacității de muncă și a
unei rezistente normale față de boli. Armenii consumă carne de vită, pui și
pește ce e mai sănătos, nu consumă mezeluri, conserve decât foarte rar. E
îngrijorant faptul că consumă sare e agerat de mult 58,33%.
Studii epidemiologice corelează consumul de sare cu tensiunea arteriala.
Consumul mediu de sare este 10 g, dacă ar scădea consumul de sare la 5 g
scădererea tensiunii arteriale ar fi cu 5 -8mm Hg. Consumul de sare se
datorează condițiilor climatice în care a trăit poporul armean. După cum știți,
șederea în temperatură ridicată este însoțită de transpirație abundentă și
pierderea unor cantități mari de sare. Consumul de condiment iritante este de
asemenea destul de mare.
Micul dejun este cea mai import antă masă a zilei, începând dimineața cu o
masă echilibrată, plină de elemente nutritive, pentru ca să menții pe tot
parcursul zilei un nivel constant de energie și să scapi cu mare ușurință de
poftele alimentare. Mic dejun dintre cei chestionați consumă z ilnic 54 . Săritul
peste mese este nesănătos din cauză că provoacă schimbări esențiale în
organism. Aceasta scade zahărul din sânge și ne încetinește metabolismul, iar
ulterior afectează și creierul.

51
2.5. Concluzii
Am urmărit în acest studiu pr incipalele aspecte legate de statusul nutrițional
care pot influența apariția bolilor cronice în Armenia și în Rom ânia. Pe baza
rezultatelor obținute am observat urmatoarele aspecte:
 Bucătăria armeneasc ă este sănătoasă, însă contează comportamentul
alime ntar la fel ca și la rom âni.
 Rom ânii mă nâncă mai sănă tos dec ât armenii, și deși nu iau frecvent
micul dejun și sar peste mese, nu consuma mult ă paine dar consumă
legume si fructe.
 Armenii sunt mari consumatori de cafea, nu iau frecvent mic dejun,
mănâncă în afara meselor principale, majoritatea nu fac sport, sunt
sedentari, co nsumă dulciuri, consumă multă pâ ine.
 Românii au început să acorde alimenta iei o importan ă din ce în ce mai
mare, tot mai multe persoane având grijă ca alimentele pe care le
cumpără i consumă să fie cât mai naturale i hipocalorice.
 Romanii sunt mai preocupați cu ce manancâ, decât armenii, fac
mișcare, mai des merg la sală, si au un stil de viața mai sănatos decat
armenii.
 Alimentația corectă și sănătoasă ar trebui să fie adecvată, echilibrată,
controlată caloric, moderată și variată.

Prevenția bolilor cronice netransmisibile se face în primul rând prin optimizarea
stilului de viață, iar asta înseamnă: dietă echilibrată, activitate fizică, controlul
greutății, adaptare la stresul psihosocial, somn suficient, renunțare la fumat,
precum și aderență și complianță la actul medical. Cu toate că am reușit sa
găsim diferenț e ale stilului de via ță și al alimenta ției intre cele douăță ri diametral
opuse, rolul educați ei nutriționale este nece sar atâ t în rândul populației din
Armenia cât și în Româ nia.
Rolul educa ției nutriționale este de a preveni și combate factorii de risc din
alimentație alături de cei din sfera s tilului de viață, pentru reducerea ponderii
bolilor cronice .

52

2.6. Bibliograf ie
1. https://www.nato.int/invitees2004/romania/glance.htm
2. Brittin HC. The Food and Culture Around the World Handbook , Professor
Emeritus Texas Tech University, Lubbock, 2011, pag. 255 -256
3. www.subiecte -bacalaureat.ro/presstern -carte -geografie.pdf
4. Tigran G .Istoria si cultura poporului armean , Editura ști ințifica, București,
1993, pag. 15-423
5. Agopian PB . La masa cu armeni , Supliment Ararat, iunie 2012, pag 48
6. ***Ghidul gastronomic al Romaniei , Editura House of Guides, editia 2004.
7. Săhleanu V. Omul si alimentatia , Editura Stiintifică si enciclopedică,
Bucuresti,1977.
8. Stavrositu S. Ghid profesiona n a imenta ia pub ică ; Ed. Tehnică, 1983
9. Graur M.Ghid pentru Alimenta ția sănătoasă , Editura Performantica, Iași,
2006, pag. 7 -10.
10. Piruzyan AS, Eremyan ST, Arutunyan LA, Mesropyan SI, Khanbegyan GN.
Bucătarie armeană , Editura Economica, 1971, pag. 10 -207
11. Lang DM. Armen ia: Cradle of Civilization London, Unwin Hyman, 3rd edition,
1980, pag. 320
12. Vasilyevich Pokhlyobkin W. Bucătării e tradi ționale popoarelor noastre,
Editura Centrupoligraf, 1983, pag. 302
13. Mocanu V, Galeșanu C.Revista Rom ână de Pediatrie , 2011, LX(3):223-232.
14. http://www.who.int/gho/countries/rou.pdf?ua=1
15. http://www.who.int/nmh/countries/rou_en.pdf?ua=1
16. Mota M, Popa SG, Mota E, Mitrea A, Catrinoiu D, Cheta DM. Prevalence of
diabetes mellitus and prediabetes in the adult Romanian population:
PREDATORR study, J Diabetes. 2016 , 8(3):336 -44.
17. Barbu CG, Teleman MD, Albu Al, Sirbu AE, Martin SC, Bancescu A, Fica
SV. Obesity and eating behavior s in school children and adolescents -data
from a cross sectional study from Bucharest, Romania , BMC Public Health,
2015, 15:206 .
18. Chirita -Emandi A, Barbu CG, Cinteza EE.: Overweight and Underweight
Prevalence Trends in Children from Romania – Pooled Analysi s of Cross –

53
Sectional Studies between 2006 and 2015 , Obesity Facts . 2016;9(3):206 –
220.
19. Coșoveanu S. Obezitatea primară a copi – aspecte etiopatogenice, clinice
i profi actice , Teză de Do ctorat , UMF Craiova, 2011.
20. Co oveanu S., Bulucea D. Obezitatea la co pil – o prob emă pediatrică n
cre tere. Revista Română de Pediatrie 2011;L (2):129-35.
21. Chiriță Emandi A, Puiu M, Gafencu M, Pienar C. Growth References for
School aged Children in Western Romania .Acta Endocrinologica 2012,
VIII(1):133-152.
22. Graur M.Ghid pentru Alimenta ția sănătoasă , Editura Performantica, Iași,
2006, pag. 11 -13.
23. Delia L, Rossi G, Ippolito R, Cappuccio FP, Strazzul lo P. Habitual salt intake
and risk of gastric cancer: A meta -analysis of prospective studies, Clin Nutr.
2012 ;31(4):489 -98.
24. Kaleta D, Usidame B, Dziankowska -Zabor szczyk E, Makowiec -Dabrowska
T. Socioeconomic Disparities in Age of Initiation and Ever Tobacco
Smoking: Findings from Romania, Cent Eur J Public Health 2015
Dec;23(4):299 -305.
25. http://www .who.int/gho/countries /arm.pdf?ua=1
26. http://arabkirjmc .am/wp-content /uploads /2016/05/ English -version -of-
Armenian -HBSC -2016. pdf
27. Markosian AG, Tigranian EA.: Bucătarie armeană , Editura Carolina, 2013,
pag. 153
28. Dinculescu M, Karonian M. Bucătarie armeană, București , 2012 , pag. 88 .
29. Petrosian I, Underwood D.: Armenian Food: Fact, Fiction & Folklore , erkir
Publishing, Bloomington Indiana, Second Edition, 2006, pag. 243
30. Fazeli Moghadam E, Tadevosyan A, Fallahi E, Goodarzi R.: Nutritional
factors and metabolic variables in relat ion to the risk of coronary heart
disease: A case control study in Armenian adults , Diabetes Metab Syndr,
2016, 16: S1871 -4021.
31. Popa I., Brega D., Alexa A. Obezitatea copi u ui i esutu adipos , Editura
Mirton, Timi oara, 2001, p. 1 -25.

54
32. ***Obesity: Under standing and challenging the global epidemic. 2009 -2010
Report from the International Association for the Study of Obesity.
http://www.iaso.org/site_media/uploads/IASO_Summary_Report_2009.pdf
33. ***Global Childhood Overweight (including obesity), IASO Report
September 2011
34. http://www.iaso.org/site_media/uploads/Global_Childhood_Overweight_Sept
ember_2011.pdf
35. Ioacara S, Sava E , Georgescu O, Sirbu A, Fica S. Rece nt diabetes -related
mortality trends in Romania, Acta Diabetologica 2018 ;55(8):821 -826.
36. Nicolescu R. Eva uarea morbidită ii cronice prin dispensarizare n
co ectivită i e de copii i tineri – raport na iona 2013 – COSI at
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2014/12/COSI –
2013.pdf (last accessed May 31, 2016)
37. Demirchyan A, Petro syan V, Sargsyan V, Hekimian K. Prevalence and
determinants of an aemia among children aged 0 -59 months in a rural region
of Armenia: a case -control study. Public Health Nutr. 2016, 19(7):1260 –
1269.
38. Goryakin Y, Rocco L, Suhrcke M, Roberts B, McKee M. Fruit and vegetable
consumptio in the former Soviet Union: the role of individual – and
community -level factors. Public Health Nutr. 2015, 18(15):2825 -2835.
39. Naccashian Z. The impact of diabetes self -management education on
glucose management and empowerment in ethnic Armenians with type 2
diabetes . Diabetes Educ. 2014; 40(5): 638-647.
40. Björk A, Andersson Å, Johansson G, Björkeg ren K, Bardel A. Evaluation of
sun holiday, diet habits, origin and other factors as determinants of vitamin
D status in Swedish primary health care patients: a cross -sectional study
with regression analy sis of ethnic Swedish and immigrant women . BMC Fam
Pract. 2013; 14:129.
41. Khachatryan L, Balalian A. Performance assessment through pre – and post –
training evaluation of continuing medical education courses in prevention
and management of cardio -vascular dis eases in primary health care
facilities of Armenia. J Community Health. 2013; 38(6):1132 -1139.

55
42. Abe SK, Stickley A, Roberts B, Richardson E, Abbott P, Rotman D, McKee
M. Changing patterns of fruit and vegetable intake in countries of the former
Soviet Unio n. Public Health Nutr. 2013, 16(11):1924 -32.
43. Hovhannisyan L, Demirchyan A, Petrosyan V. Estimated prevalence and
predictors of undernutrition among children aged 5 -17 months in Yerevan,
Armenia. Public Health Nutr. 2014; 17(5):1046 -1053.
44. Hinote BP, Cocke rham WC, Abbott P. Psychological distress and dietary
patterns in eight post -Soviet Republics. Appetite. 2009; 53(1):24 -33.
45. ***Armenia 2005: Results from the Demographic and Health Survey . Stud
Fam Plann. 2008; 39(3):221 -226.
46. Thompson ME, Harutyunyan TL. Impact of a community -based integrated
management of childhood illnesses (IMCI) programme in Gegharkunik,
Armenia . Health Policy Plan. 2009; 24(2):101 -107.
47. Mackenbach JP, McKee M. A comparative analysis of health policy
performance in 43 European countrie s. Eur J Pub lic Health. 2013;
23(2):195 -20

56
Abstract
Background: The armenian kitchen is as old as the country s history itself,
armenian culinary traditions existing since over 2000 years. Armenians had a
well developed agriculture, the traditional a rmenian bread named lavash,
having a “pita” aspect, is still made in these days in Armenia, in the same type
of ovens named “tonir”, just like thousands of years ago. In the armenian
kitchen there are present over 300 herbs and tasteful flowers used for th e
seasoning of the culinary preparations or even as a main dish.The romanian
traditional cuisine is very diverse and has various habits and culinary traditions,
among specific food. It was influenced by the balkan, german, serbian, italian,
turkish and hun garian cuisine. Romanian food is made of vegetables, cereals,
vegetable oils, milk, dairy products and also meat. A special place in their
kitchen is occupied by sweets.
Objective: Identifying the risk factors related to nutrition behavior and lifestyle
among the population of Armenia and Romania, two geographically and socio –
cultural different countries.
Materials and methods : In this study I have made a cross -sectional research
based on data obtained from an online questionnaire filled in by a sample of
Armenia's and Romanian's population. The questionnaire was made out of 78
items with reference to the nutrition characteristics and lifestyle in both
countries, such as height, weight, diseases,nutritional habits, frequency of
consumption. Data evaluation has been processed with Microsoft Excel and
GraphPad Prism 6.0.
Results: The questionn aires have been completed by 192 people in Armenia,
aged between 14 and 67 years old, from which 159 were women and 33 were
men, most of them coming from an urban enviro nment (97.4%). The majority of
these people (88.2%), have had a university level of education. 59,5% of the
respondents consumed breakfast daily and 44,27% were drinking coffee 2 -3
times per day. Salty and seasoned food was preferred by the majority of the
persons questioned. The frequency of non smokers was 83,85% and almost
22,4% of the persons considered that they have a stressful life, two of the most
frequent lifestyle factors registered. The chosen lot for Romania included 136
persons, aged between 14 -73 years old, from which 107 were women and 20
were men. 77,94% originated from an urban environment and 22,06% from a
rural environment and 80,88% of them having a university level of education.
53,86% confirmed the consumption of salt, 50,74% consumes i rritating spices.
In Romania, breakfast is consumed daily by 59,5% of the people. 27,21 are
smokers and stress level is high, 21,21%.
Conclusions: The prevention of noncommunicable chronic diseases is done
mailny by optimizing the lifestyle which means: a healthy diet, physical activity,
weight control, adaptation to social psychological stress, enough sleep, quitting
smoking as well as adherence and compliance to the medical act.Although we
were able to find differences in the lifestyle and alimentation am ong Armenia
and Romania, the role of nutritional education is necessary in both countries.
Keywords: Armenia, Romania, nutrition, lifestyle, risk factor

57
Rezumat

Background : Bucătăria armeană este la fel de veche ca și istoria sa, tradițiile
culinare armene e istând de peste 2000 de ani. Armenii aveau o agricultură
bine dezvoltată, fiind descoperite depozite mari în care se păstrau cerealele.
Pâinea tradi ională armenească numită lava , cu aspect de lipie, se mai coace
i azi în Armenia, în ac ela i tip de cuptoare numite tonir, ca si în urmă cu mii de
ani. În bucătăria armeană sunt prezente peste 300 ierburi i flori aromatice
folosite la asezonarea preparatelor culinare sau chiar ca fel de bază.Bucătăria
tradițională românească este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții
culinare, mâncăruri specifice. A fost influențată de bucătăria balcanică ,
de germană , sârbească , italiană , turcă și maghiară . Bucatele românești sunt
alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și
din carne și subproduse din carne. U n loc aparte în bucătăria îl au dulciurile.
Obiective : Identificarea factorilor de risc alimentari și de stil de viață în rândul
populației din Armenia și din Romania ale doua tari diferite atat din punct de
vedere geografic cat si socio cultural.
Materia l și metode : În cadrul prezentei cercetări am efectuat un studiu cross –
sectional iar datele au fost obținute în urma aplicării unui chestionar online, în
rândul populației din Armenia si în randul populației din Romania. Chestionarul
a fost alcătuit din 78 de itemi cu referire la modul de alimentație și stilul de viață
in ambele țari,au fost legate de date personale, boli, greutate, înălțime, stil de
viață, obiceiuri comportamente alimentare, tipuri de alimente, frecvența
consumului. Am folosit programul Mi crosoft Excel pentru colectarea datelor, iar
pentru statistică, programul GraphPad Prism 6.0.
Rezultate : Lotul luat pentru studiu din Armenia a cuprins 192 de persoane între
vârste 14 -67 de ani, dintre care 159 au fost femei și 33 bărbați, marea
majoritat e au provenit din mediul urban (97,4%). Marea majoritate (88,2%),
având studii universitare. 59,5 obișnuiesc să consume micul dejun, iar
44,27% un consuma de 2 -3 ori pe zi. Mâncarea sărată și condimentată de
asemenea este preferată de mai mult de jumăt ate dintre persoanele
chestionate. Numărul nefumatorilor este 83,85 iar aproape 22,4 dintre
chestionati consideră că au un stil de viață stresant. Lotul ales pentru studiu din
Romania a cuprins 136 de persoane între vârste 14 -73 de ani, dintre care 107
au fost femei și 29 bărbați. 77,94 au provenit din mediul urban iar 22,06 din
mediul rural, 80,88% având studii universitare .53,68% au confirmat consumul
de sare, 50,74 consumă condimente iritante. În România, micul dejun este
consum at zilnic de 59,5% de personae. 27,21 sunt fumători, nivelul de stres
psihic este înalt 27,21%.
Conclu zii: Prevenția bolilor cronice netransmisibile se face în primul rând prin
optimizarea stilului de viață, iar asta înseamnă: dietă echilibrată, activitate
fizică, controlu l greutății, adaptare la stresul psihosocial, somn suficient,
renunțare la fumat, precum și aderență și complianță la actul medical. Cu toate
ca am reusit sa gasim diferente ale stilului de viata si al alimentatiei intre cele
doua tari diametral opuse, rol ul educației nutriționale este necesar atat în rândul
populației din Armenia cat și din România.
Keywords : Armenia, nutriție, stil de viață, factori de risc, Romania.

58
ANEXA I
Evaluarea stilului de viață și a unor factori de risc în bolile cronice
1. Vârsta |__|__|
2. Sexul/Genul :
1 Masculin
2 Feminin
3. Înălțimea (m) |__|,|__|__|
4. Greutatea corporală (kg) |__|__|__|
5.Domiciliu

mediul rural
mediul urban
6. Pregătirea școlară:
4 clase
e),
profesională (10 clase)

studii liceale

studii universitare
7. Statusul mărital:
căsătorit
divor at
necăsătorit

văduv
8. Boli cronice diagnosticate
cardiopatie ischemică
obezitate
diabet zaharat
cancer
hipertensiune arterială
ulcer gastric sau duodenal
osteoporoză,
hepatită cronică
boli psihice
boli neurologice
alte boli:________________
9. Tensiunea arterială (mmHg) sistolică |__|__|__| diastolică |__|__|__|
10. Vă cunoașteți va loarea glicemiei/„zahărului din sânge” ? _________mg/dl (nu
completați dacă nu știți)
11. Vi s -a comunicat vreodată de către medic fa ptul că aveți glicemie mare?

Da
Nu
12. Cunoașteți valoarea colesterolului dvs.? _________mg/dl (nu completați dacă nu ș tiți).
13. Vi s -a comunicat vreodată de către medic faptul că aveți un colesterol sanguin
mare?

Da
Nu

59
14. Tipul de regim alimentar:
omnivor (fara sa țin post)
ovo-lacto -vegetarian
strict vegetarian (vegan)
alt regim
15. In ce măsură vă preocu pă să aveți o alimentație sănătoasă ?
deloc;
foarte pu in;
pu in;
mult;
foarte mult.

Evaluarea frecvenței con sumului de alimente pe săptămâna
16. Lapte integral ≥2

rar/niciodată
1-3/lună
1/săpt
2-3/săpt
5-6/săpt
1/zi
2-3/zi
17.Lapte degresat (0 -1,)
rar/niciodată
1-3/lună
1/săpt
2-3/săpt
5-6/săpt
1/zi
2-3/zi

18.Iaurt, sana, chefir

rar/niciodată

1-3/lună

1/săpt

2-3/săpt

5-6/săpt

1/zi

2-3/zi

19.Brânza proaspă ta

rar/niciodată

1-3/lună

1/săpt

2-3/săpt

5-6/săpt

1/zi

2-3/zi

20.Telemea

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

60

21. Brânza topită

-3/lună

2-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

22.Cașcaval

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

23.Carne de porc

rar/niciodată
-3/lună

2-3/săpt
-6/săp

-3/zi
24.Carne de vit ă

rar/niciodată
-3/lună

-3/săpt.
-6/săpt

2-3/zi

25.Carne de pui

-3/lună

-3/săpt.
-6/săpt

-3/zi

26.Carne de pește

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

61

27.Conserve (pește, pateuri)

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi
28.Mezeluri (salam, sunca, cremvurști)

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt
/zi
-3/zi

29. Fasole, mazăre, linte, naut

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

30.Broccoli

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

31.Soia, preparate din soi a

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

32.Ouă

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

33.Dulciuri rafinate, ciocolată

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

62

34.Prăjituri, checuri, cozonaci, gogoși, plăcinte

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

35.Chipsuri sau/și cartofi prăjiți

-3/lună

-3/săpt

-6/săpt

-3/zi

36.Pizza

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

37.Fructe proaspete

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

38.Fructe uscate

-3/lună

-3/săpt

-6/săpt

-3/zi

39.Legume proaspete

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

63

40.Nuci și/sau alune

-3/lună

2-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

41.Semințe (dovleac, floarea -soarelui)

-3/lună

-3/săpt

-6/săpt

-3/zi

42.Murături

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

43.Paste făinoase

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

44.Orez

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

45.Ciuperci

-3/lună

-3/săp t
-6/săpt

-3/zi

46. Mâncare gătită în casă

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

64

47.Semipreparate

-3/lună

-3/săpt

-6/săpt

-3/zi

48.Prăj eli

-3/lună

-3/săpt

-6/săpt

-3/zi

49.Maioneză

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

50. Tipul de grăsimi consumate (alegeți grăsimile pe care le consumați m ai frecvent și în
cantitate mai mare):
1 unt,
2 untură
3 slănină
4 margarină
5 uleiuri vegetale
6 nu consum deloc grăsimi

51. Ce cantitate de pâine și produse cerealiere consumați zilnic? (puteți completa
cantitatea totală/zi, menționând cantitat ea în grame)
pâine albă.
pâine intermediară / neagră/graham ____
pâine din făină de grâu integrală ____
lipie ____

65

52. Consumul de sare:
de obicei adaug sare la orice mâncare
de obicei nu adaug sare la mâncarea gătită
de obicei consum mâncare gătită fără sare

53. Consumul de condimente iritante
(piper,ardei iuti):
de obicei condimentat
de obicei necondimentat sau cu condimente neiritante.
Men iona i ce tip de băuturi consum a i zilnic i în ce cantitate (ml):

54.Apă de robinet

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

Cantitatea de apa de la robinet servită
1-2 pahare pe zi
3-4 pahare pe zi
5-6 pahare pe zi
55.Apă mi nerală
rar/niciodată
1-3/lună
1/săpt
2-3/săpt
5-6/săpt
1/zi
2-3/zi
Cant itatea de apa minerală servită
1-2 pahare pe zi
3-4 pahare pe zi
5-6 pahare pe zi

66
56.Cafea naturală

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi
Cantitatea de cafea naturală servită

-2 pahare pe zi
-4 pahare pe zi
-6 pahare pe zi

57.Ceai negru sau verde

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

Cantitatea de ceai negru sau verde servită:

-2 pahare pe zi
-4 pahare pe zi
-6 pahare pe zi

58.Suc natural de fructe

-3/lună

-3/săpt

-6/săpt

-3/zi

Cantitatea de suc natu ral de fructe servită:

-2 pahare pe zi
-4 pahare pe zi
-6 pahare pe zi

59.Bauturi carbogazoase

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

Cantitatea de bauturi carbogazoase servită

-2 pahare pe zi
-4 pahare pe zi
-6 pahare pe zi

67
60.Energizante

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

Cantitatea de energizantii servită

-2 pahare pe zi
-4 pahare pe zi
-6 pahare pe zi

61.Be re

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

Cantitatea de bere servită

-2 pahare pe zi
-4 pahare pe zi
-6 pahare pe zi

62.Vin

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi

Cantitatea de vin servită

-2 pahare pe zi
-4 pahare pe zi
-6 pahare pe zi

63.Distilate, lichior, țuică

-3/lună

-3/săpt
-6/săpt

-3/zi
Cantitatea de bautura servită

-2 pahar e pe zi

-4 pahare pe zi
-6 pahare pe zi

64. Micul dejun:
zilnic
2-3 ori/săptămână
Rar sau niciodată
65. Consumul de alimente între mesele principale:
rar sau niciodată
de câteva ori/săptămână
de câteva ori/zi

68
66. De câte ori m âncați în oraș?

1-3 ori/lună
1 data/săptămână
2-4 ori/săptămână
5-6 ori/săptămână
1 data/zi
-3 ori/zi
67.Cât de preocupat sunteți de greutatea corporală?
deloc
foarte pu in
pu in
preocupat
foarte preocupat
68.Cât d e important considerati că este pentru sănătatea dvs să aveți o greutate
normală?
deloc
foarte pu in
pu in
mult
foarte mult
69.Considerați că greutatea actuală reflectă ceea ce mâncați?
deloc
foarte pu in
pu in
mult
foarte mult
70. Care cuvânt vă descrie starea de sănătate?
precară
acceptabilă
bună
foarte bună
e celentă
71. Sunteti fumator/fumatoare?
da
nu
72. Dacă da, câte țigarete fumati în medie pe zi ? N umăr de igarete ____
73. De cât timp fumați? ____ ani ____ luni
74.Câte ore de somn aveți, într -o noapte obișnuită?______ ore
75. Cat de frecvent practicati exerciții fizic (reprize de 30 minute):

zilnic
1 zi/săptămână
2-3 zile/săptămână
76. Tipul de exercițiu fizic practicat:
mers pe jos
alergare
mi care la sală
munca fizică
altele
77. Cum vă apreciați condiția fizică în prezent? Bifa i o singură căsu a.
foarte bună

bună

rezonabilă

nu prea bună
foarte -proastă
78. Nivelul de stres psihic:
înalt
moderat
lejer.

Vă mulțumim pentru colaborare!!

69