Director Lector dr. Radu Gheorghe [627743]

UNIVERSITATEA “ATHENAEUM” DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICA
Specializarea PUTEREA EXECUTIVA SI ADMINISTRAȚIA
PUBLICA

Comunicare si influenta sociala prin
mass – media

Coordonator științific:
Director – Lector dr. Radu Gheorghe

Absolvent: [anonimizat] 2019 –

CUPRINS

INTRODUCERE … .……………………………….……………………………………. 1
CAPITOLUL I. COMUNICAREA
1.1 Comunicarea si conceptul de comunicarea …………. ………………………………………….. …… 3
1.2. Scopul, elementele comunicarii si stiluri de comunicare ………………………………… 5
1.3. Instrumentele si diferitele perioade care au determinat progresul comunicari … 10

CAPITOLUL II. INFLUENTA SOCIALA
2.2.Forme ale influentei sociale …………………………………………………………………………….. 14

CAPITOLUL III. MASS -MEDIA

3.1.Influenta sociala prin mass -media ……………………………………………………………………. 21

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ: INFLUENTA MASS -MEDIA IN EDUCATIE
4.1.Reformele în sistemul educațional înainte de 1989 si influenta mass -media ………….. 27
4.2. Influenta prin Mass -media în sistemul educațional …………………………………….. 30
4.2.1 Consumul de radio, televiziune, internet, literatură și influența în educaț ie… 36
CONCLUZI ………………………………………………………………………………………………………. 5 4
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………….. 5 6

Lista figurilor și lista tabelelor

Lista figurilor:
Figura 2.1 …………………………………………………………….. ……………………………….. 14
Figura 2.2 ………………………………………………………………………………………………. 16
Figura 4.1 ……………………………………………………………………. ………………………… 29
Figura 4.2 ………………………………………………………………………………………………. 34
Lista tabelelor:
Tabel 1.1 …………………………………………………………….. …………………………………… 9
Tabel 4.1 ………………………………………………………………………………………………… 31
Tabel 4.2 …………………………………………………………………. …………………………….. 32
Tabel 4.3 ………………………………………………………………………………………………… 32
Tabel 4.4 ………………………………………………………………………. ……………………….. 36
Tabel 4.5 ………………………………………………………………………………………………… 43
Tabel 4.6 ……………………………………………………………………………. ………………….. 50
Tabel 4.7 ………………………………………………………………………………………………… 51
Tabel 4.8 ………………………………………………………………………………………………… 53

1
Introducere

Tema lucrării este bazată pe conceptul de influența socială în educație și nu
numai, prin intermediul diferitelor forme de comunicare, interacțiune socială umană,
evoluții în materie de relații în societate și prin procesele de influență din mass -media.
Tema a fost aleasă pentru a evidenția influențele prin intermediul mass -media și pentru a
arăta efectele care pot apărea în viitor.
Obiectivele lucrării sunt focalizate pe evidențierea diferitelor cauze și probleme
care afectează frecvent societatea noastră (mai ales pentru a evidenția efectele specifice
asupra mediului de învățământ și formarea indivizilor generației viitoare). Aceste obiective
au scopul de a indentifică diferitele mecanisme în formarea procesului de influența prin
mass -media (atât negativă, cât și pozitivă), de a evidenția modul prin care sunt aplicate
aceste procese și de a det ermina diferitele efecte asupra mediului social.
În capitolul I sunt prezentate noțiunile de comunicare, conceptul de comunicare,
diferitele metode de aplicare a comunicării și diferitele scopuri, elemente și stiluri de
comunicare.
Comunicarea sta la baza influenței sociale, noi nu putem să începem o zi normală
fără să comunicăm măcar odată și influențele sunt prezente în toate mediile cu care
interacționam.
Evoluția noastră că ființe umane a dat naștere dea lungul anilor multor invenții și
concepții care a u schimbat felul în care privim noi lumea noastră. Cea ce ne -a deosebit pe
noi de restul ființelor aflate pe pământ a fost evoluția noastră în comunicare și modul cum
l-am implementat în societate pentru a crea o comunitate bazată pe principii, legi, valor i.
În capitolul ÎI este explicat conceptul de influența socială și sunt reprezentate
diferitele aspecte ale unei societăți în raport cu modul de formare, modul funcționare și
criteriile care stau la baza oricărei formațiuni sociale.

2
Societatea este formată pe principii, legi, etici morale și înțelegeri mutuale,
influențele exercitată asupra generațiilor trecute au dat naștere lumii în care trăim și ne -a
ajutat să înțelegem mai bine această lume care ne oferă posibilitatea de existență.
Valorile fundamentale ale societății sunt bazate pe 3 preocupări importante:
comunicarea (verbală sau nonverbală), educația (toate formele de învățământ și formale de
aplicare), influenta tehnologiilor de informare (mass -media).
În capitolul III sunt evidențiate tipurile de mass -media (trecut și prezent) și rolul
lor în diferitele aspecte ale vremurilor moderne. Într -o eră al tehnologiei nu putem să nu
observăm diferitele forme de mass -media care se afla în jurul nostru (de la formele tipărite
de genul publicitare și informar e, la amplasările audio său vizual). Mass -media este un
factor de educație, menit să amplifice, să diversifice experiențele indivizilor și
comportamentul acestora. Acțiunile acestui mediu haotic și incert, ca și alte medii de
genul: școală, biserica, famil ia, organizații de informare etc., ajuta la formarea
comportamentală și mentală.
În capitolul IV este prezentat un studiu de caz, ce are drept scopul de a demonstra
într-un mod concret efectele asupra mediului de educație, gradul de influență a diferitelor
mecanisme mass -media și evoluția acestor tipuri de mecanisme în timp
Cele trei concepții comunicare, influenta socială, mass -media se contopesc pentru
a da naștere unui viitor bazat pe discuții și evaluări morale, în general fiind admirate și
aplicate în toate mediile de afaceri, toate formele de învățământ, toate formele politice și
mai ales în toate mediile sociale. Relația omului modern cu aceste forme și mai ales cu
influențele noilor tehnologi de tip IT (internet), constituie un proces de dezvoltare
individuală, fiecare dintre noi fiind afectați în diferite măsuri de către acestea.
Am folosit ca metoda de cercetare și prelucrare, analiza datelor publicate în
cadrele instituțiilor de cercetare și statistică (Consiliul Național al Audiovizualului, Unesco
– Institute for Statistics, Institutul Național de Statistică), datele fiind pe criterii
demografice, de procentaj, de analiza, de sondaj și de populație.
Sursele bibliografice au fost luate din cărțile de specialitate cu diferite aspecte
(informații și a nalize pe teme mass -media, mediul social, educației și comunicare), pagini
de internet (anumite publicații sociale, documente virtuale de analiza, reglementari legale
actuale și trecute), reviste (cu specificații în aspecte sociale și educație

3
CAPITOLUL I
Comunicarea

1.1 Comunicarea și conceptul de comunicarea
Comunicarea din cele mai vechi timpuri a fost și este un însoțitor al celor mai
tulburătoare experimente intelectuale ale omenirii. Este un concept foarte complex care
poate fi utilizat cu o frecvență de invidiat, drept dovadă un singur individ poate schimba
sau manipula un grup de persoana în favoarea sa.
In Volum distins cu Premiul „C. Rădulescu -Motru” al Academiei Române
(2010) se poate regasi următoarea idee: “ Comunicarea se află peste tot în jurul nostru.
Sîntem înconjurați de comunicare, de la comunicarea cu propria persoană (care poate să ne
conducă spre o gîndire pozitivă, spre succes sau poate să ne arunce în haosul eșecului) la
comunicarea cu ceilalți. Noi sîntem, fiecare, o sumă a tuturor int eracțiunilor pe care le -am
avut în trecut și pe care le vom avea în viitor, sîntem o parte din toți aceia cu care ne -am
întîlnit în viață și care și -au pus amprenta asupra modului nostru de a înțelege lumea:
părinți, dascăli, prieteni, necunoscuți… Iată, pe scurt, dar revelator, rolul comunicării .”1. Cu
alte cuvinte orice structură culturală, sau mai bine spus orice act individual care ține de
modul social poate implica un sens de comunicare.
La primă privire comunicarea este un proces de complexitate gre u de înțeles, în
mod special acest proces este poate fi observat în comunicarea umană prin calitatea relației
umane și formă de a -se manifesta. Drept urmare comunicarea poate avea două forme:
1. Comunicarea directă :
Comunicarea directă în mod normal presup une interacționarea a două persoane
sau a unui grup de indivizi, în același spațiu. Indivizii care relaționează într -un mediu
restrâns tind să se influențeze reciproc, tipul acesta de comunicare se mai numește și
“comunicare interpersonală”.
2. Comunicarea indirectă:

4
Acest tip de comunicare se învârte în jurul unui singur individ care este în mod
indirect influențat prin surse mediatizate sau de socializare.
Deși într -un mod indirect un individ este vizat drept destinatar prin intermediul
(telefon, scrisoar e, laptop etc), destinatarul mai poate fi cel de origine colectivă (afișe
electorale, internet, televiziune, cărți, presa etc.)
“Comunicarea de masă”2 este un termen folosit pentru a identifica metoda de
Mass -media tradițională (presa, televiziune, radio, internet etc.), care realizează o
comunicare mediatică fie având drept scop îndrumarea eronată a destinatarului de tip
colectiv sau îndrumarea cu scop de informare bazată pe unor speculații. Aceasta reprezintă
doar o componentă esențială a comunicării indi recte.
Comunicarea, este definită de către majoritatea specialiștilor : ca fiind un proces
prin care un „emițător ”, transmite o informație „receptorului ”, prin intermediul unui
„canal ”, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efect e.
În opinia unor specialiști în comunicare “este esențială înțelegerea comunicării,
gradul de complexitate al acestui proces și contextul comunicării”3.
Modul de a transmite informația:
EMITATOR ––––– >CANAL ––––– >RECEPTOR
Transmiterea sau transferul in formației de la un participant (emitent) la altul
(receptor) are loc prin intermediul unui canal de comunicare.
Comunicarea pentru a fi nuanțata, anumite principii au fost plasate pentru a
înțelege mai bine acest fenomen:
 non-comunicarea este imposibilă: c onform acestui principiu tot omul comunică ;
 comunicarea se dezvolta pe două planuri: planul conținutului și planul relației ;
 comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat în termeni cauză sau
efect: aceasta provine de pe urma omul ui care comun ică în fiecare moment cu tot
trecutul său și cu toate experiențele acumulate.

5
 comunicarea se bazează atât pe informație sub formă digitală, cât și pe informație
analogică.
 comunicarea implică raporturi de putere între parteneri, iar schimburile care au loc
între ei pot fi simetrice sau pot fi complementare: la partea simetrica parteneri
comunica de pe poziții de egalitate, iar în schimburile complementare, adoptă
comportamente compatibile sau joacă roluri aleatori , au putere diferită sau statut
social difer it.
 comunicarea implică procese de acomodare și ajustare a comportamentelor : oameni
sunt diferiți, percep diferit realitatea și au interese obiective diferite.
Prin urmare conceptul de comunicare reprezintă un proces de interacțiune între
indivizi, grupuri , relații prin luare de cuvânt, imagine, gest, simbol, semne. Prin acest
proces omenirea și -a putut exercita împărtășirea de cunoștințe și a contribuit la evoluția
noastră ca specie inteligentă.
1.2 Scopul, elementele comunicării și stiluri de comunicare
De la începutul formării primelor scrieri și moduri de comunicare, indivizii au
încercat să convingă și să explice „formele: să informăm, să educăm, să impresionăm, să
improvizăm, să ne amuzăm, să exprimăm o opiniei/idee”4, acestea având ca scop finit
obiective de diferite interese și forme. Aceste forme sau scopuri au drept principale patru:
 Să fim auziți sau receptați;
 Să fim înțeleși;
 Să fim acceptați;
 Să provocăm o reacție.
Aceste „ scopuri ” se pot găsi în orice moment, în orice clipă, oriunde și oricând, în
spațiu nostru uman. Aceste patru principii sau scopuri au dat naștere la o serie de procese
ale comunicării, și anume:
 proces ul uman;

6
 proces ul conștient;
 procesul prin care se creează o anumită semnificație;
 proces ul continuu;
 procesul prin care se constru iește sensul atitudinilor și comportamentul oamenilor;
 procesul prin care comunicarea se naște în context;
 proces ul simbolic;
 proces ul în care feedback -ul are un rol crucial;
 proces ul complex;
 proces ul ireversibil : Când un corp acționează asupra altui corp cu
o forță (numită forță de acțiune), cel de -al doilea corp acționează și el asupra
primului cu o forță (numită forță de reacțiune) de aceeași mărime și de aceeași
direcție, dar de sens contrar. Al III-lea principiu al lui Newton este cel mai potrivit
exemplu și demonstrează că orice proces luat poate avea repercusiuni pozitive sau
negative.
Un alt element esențial comunicării este de fapt un instrument folosit de către
orice ființă inteligentă: Suportul principal al comunicării umane este limbajul în toată
diversitatea și resursele sale de expresivitate.
Principala formă de limbaj în comunicare este limba, ea formează un obiectiv
istoric în evoluția unei colectivități (grup etnic, națiune, imperiu, popor etc.). Definiția
limbajului de tip limba nativă , conform opiniei de specialitate, este: „totalitatea cuvintelor
folosite de către membrii societatii/ colectivității (vocabularul), o structură gramaticală a
comunicării, are legi proprii de evoluție a termenilor verbali, norme și reguli de ortografie,
ortofonie, ortoepie, de folosire a lexicului etc.5
Prin intermediul limbi native sau de circulație se poate observa o comunicare a
ideilor, cunoștiințelor, credinței, tradițiilor, valorilor culturale etc. Acest instrument a fost
și este vital pentru a crea o m ai bună înțelegere între popoarele existente umane, în mod
explicit conform specialiștilor în materie de filozofie limbajele de tip circulație au drept un

7
sistem de principii bazate pe: „sisteme de semne, semnale sau simboluri – sonore, tactile,
cromatice, grafice, etc. – Utilizate în mod uniform de către indivizi în efectuarea
comunicării umane; ele mijlocesc fixarea, păstrarea, prelucrarea și transmiterea
informațiilor din mediul extern, precum și, exprimarea stărilor, intențiilor și atitudinilor
subiecti ve”.
O formă de comunicare care este considerată o minoritate și poate fi definită ca
forma cea mai puțin utilizată în timpuri moderne este limbajul semnelor, sau limbajul
nonverbal. Acest limbaj este format din mișcări ale trupului, ale membrelor superioa re, ale
formelor expresive faciale sau mai puțin faciale etc.. și este folosit în mod frecvent de către
anumite grupuri de indivizi cu nevoi, pentru îndrumare, pentru activități, pentru cunoaștere
sau înțelegere, pentru expresivitatea sentimentelor etc.
Limbajul ca instrument al comunicării, indiferent de forma sa, îndeplinește o
serie de funcții:
 de cunoaștere;
 de comunicare;
 de acumulare de cunoștințe (informații);
 pentru educație;
 pentru reglaj de comportament și pentru autocontrol;
 pentru comandamentele de tip moral și de tip dominant.
Un element care poate crea un (obstacol), poartă denumirea de „bariere de
comunicare” :
Factori care pot fi acreditați pentru această comunicare ineficientă și slabă sunt:
 diferențe de percepție – modul în care noi privim lumea care ne inconjoara este
influențat de experiențele noastre actuale sau anterioare, astfel incat persoane de
diferite vârste, naționalități, ocupație , culturi, educație etc. Vor avea alte percepții și
vor interpreta situațiile în diferite moduri;

8
 concluzii grăbite – vedem ceea ce ne dorim , să vedem și să auzim ceea ce ne dorim
să auzim, evitând să recunoaștem realitatea;
 stereotipii – riscul de a trata diferite persoane ca și când ar fi una singură
(discriminare) ;
 lipsa de cunoaștere – este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o
educație diferită, ale cărei cunoștințe în legătură cu un anumit subiect în discuție
sunt mai reduse;
 lipsa de interes – ale interlocutorului față de mesaj;
 dificultă ți de exprimare;
 emoțiile puternice atât ale emițătorului cât și ale receptorului;
 lipsa de încredere a interlocutori;
 personalitatea – diferențele dintre tipurile de personalități pot cauza probleme de
comunicare, dar și, percepți a persoanelor din jurul n ostru este afectată.
Potențialele bariere de comunicare nu depind doar de no i (receptor și emițător ), ci
și de condițiile de comunicare, pe care trebuie să le cunoaștem și să le controlăm pentru c a
procesul de comunicare să capete șansa de a fi eficient. Î n istorie este un concept care
poate demonstra foarte ușor cum scopurile unor indivizi sau al unor grupuri de indivizi
poate împiedica comunicarea și înțelegerea reciprocă, acest proverb vechi demonstrează
acest lucru: „Scopul scuză mijloacele”, proverbul poate fi acreditat lui Niccolò
Machiavelli , deși a suferit schimbări de la textul original „Lasă principele să -și asume o
faptă pentru că mijloacele vor fi considerate mereu oneste. Poporul este întotdeauna
convins de aparențele lucrurilor și de rezultatel e finale” din opera (Principele), înțelesul
sau este transparent și ușor de descifrat.
Stilul de comunicare poate fi considerat un set specializat de comportamente
interpersonale, care servește la o situație dată într -un interval de timp scurt. Pentru a
îmbunătății înțelegerea acestor stiluri trebuie comparate efectele acestora pe fondul unor
situații de origine diferită, conceptul de comunicare „bună” sau „greșită” nu exista de fapt,

9
ci doar impactul mesajului comunicat. În organizații se pot întâlni șase stiluri de
comunicare: directiv, egalitarist, structuratul, dinamic, de abandon și de evitare.
Aceste stiluri sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 1.1 Stiluri de comunicare
Stilul de
comunicare Caracteristici

DIRECTIV – comunicarea este unidirecționalã;
– comunicatorii insistã ca ideile lor sã aibã prioritate;
– comunicatorii îi conving pe ceilalți sã acționeze așa cum
doresc ei;
– comunicatorii își folosesc puterea și autoritatea pentru a se face
ascultați;
– comunicatorii utilizeazã manipularea interlocutorului.
 Acest stil poate fi folosit atunci când cel care comunica
are competentele necesare și cunoștințe superioare pentru
a da directive eficient personalului sau oamenilor
capabili să ducă un ordin la capăt ( Stil de a conduce).

EGALITARIST – comunicarea e bidirecționalã;
– comunicatorii stimuleazã generarea de idei de cãtre ceilalți;
– comunicarea este deschisã și fluidã ;
– comunicarea este prietenoasã și caldã, bazatã pe în țelegere
reciprocã.
 Este un stil care urmărește constru irea unei baze de
solidaritate în rândurile oamenilor, poate fi aplicată și în
masă pentru a crea o societate.

STRUCTURATIV – comunicarea este orientatã cãtre sistematizarea mediului;
– comunicatorii îi influențeazã pe ceilalți prin citarea
procedurilor, regulilor, standardelor aplicabile situației;
– comunicarea este orientatã spre clarificarea sau structurarea
problemelor.
 Un stil de comunicare complex, este cel mai bine folosit
în situații flexibile de distribuire a sarcinilor. Un stil car e
este foarte apreciat în elaborarea strategiilor, politicilor,
planurilor pe termen lung în conducerea eficienta în
masă.

DINAMIC – comunicatorii se exprimã scurt și la obiect;
– comunicatorii sunt sinceri și direcți;
– conținutul comunic ãrii este pragm atic și orientat spre ac țiune.
 Stilul dinamic îmbina conceptul de “schimbare rapidă și
comunicare scurtă ( la obiect)”, folosit adesea în timpul
unei crize sau în amenajarea scurtă a situațiilor de timp
scurt.

DE ABANDON – comunicatorii se supun dorințelor celorlalți;
– comunicatorii se aratã de acord cu punctele de vedere
exprimate de ceilalți;
– comunicatorii sunt receptivi la ideile și contribuțiile altor
persoane;

10
– comunicatorii cedeazã responsabilitatea altor persoane,
asumându -și doar un ro l suportiv .
 Un stil controversat folosit în mod special pentru a pas a
responsabilitățile alocate altui individ. Riscul acestui stil
este îndemnarea la abandon și scade încrederea în
individul care îl folosește.

DE EVITARE – comunicatorii evitã procesul de comunicare;
– nu se dorește exercitarea vreunei influențe;
– deciziile sunt luate în general independent, nu interactiv;
– comunicatorii evitã subiectul aflat în discuție vorbind despre
altceva sau atacându -și verbal interlocutorul.
 Cel mai periculos și violent stil, îmbina blocarea cu
întârzierea problemelor. Poate provoca un răspuns
negativ și violent din partea indivizilor implicați,
dezaprobările vin ca un val.
Sursa: qdidactic6
1.3 Instrumentele și diferitele perioade care au determinat progresul comunicării
Pentru a înțelege aceste moduri de comunicare progresivă, trebuie să specificăm și
felul prin care au evoluat dea lungul timpului :
1. Perioada semnelor și semnalelor – unde acum două milioane de ani și respectiv un
milion și jumătate de ani strămoși ai noștri au descoperit focul folosit ca semnal și
topoare cioplite din piatră cu care făceau semnele, precum și folosirea membrelor.
2. Perioada vorbirii și a limbajului – vorbirea a apărut acum 35000 -40000 de ani, iar
oamenii care o puteau folosi e rau asemănători fizic, celor de astăzi. Această epocă
se întindeau în anul 5000 i.H.
3. Perioada scrisului:
 Pictograme convenționalizate;
 Scrierea fonetică;
 Importanta mijloacelor portabile remarca perioada descoperiri, în jurul anului 2500
i. H., papirusului din trestie, de către egipteni, și a scrierii pe scoarță de ficus
tratată, de către mayași.
4. Perioada tiparului:

11
 Presa și modul de distribuție mobila:
Prima carte din lume conform izvoarelor istorice a apărut în China, în anul 868 și
îmbina începutul ideil or lui Confucius (prima carte fiind Diamond Sutra), operele
acestuia sunt imprimate pe placi de lemn, gravate în relief. Apariția imprimării pe
placi de lem a dat naștere la tipografie în anul 1038, inventatorul fiind Pi Shang un
învățat chinez.
Deși origi nea chineză a dat naștere la o nouă metodă de comunicare tipărită, stanța
de oțel perfecționată de către Johannes Gutenberg (un metalurgist german), a adus
noțiunea de „Presă” la un nou nivel. Crearea unei prese tipografice a ajutat la
simplificarea formel or de informare și de asemeni la adăugarea de imagini
distincte.
 Educația și fenomenul de răspândire:
Creația lui Gutenberg a realizat un lucru important în europa și începutul unei noi
revoluții, sub forma cărților scrise în toate limbile europene. Ideea de „Presă” se
naște tot în secolul al XVI -lea, astfel revoluția educaționala începe și dă naștere
unei noi ere de progres intelectual.
5. Perioada instrumentelor de comunicare în masă:
Mijloacele de comunicare în masa apar ca un răspuns pentru lipsa unui sist em mai
bun de informare al maselor, deși Presa a părut că un instrument util, lumea a
început să experimenteze cu aparatele radio, telecomunicații (telegraf, telefon),
cinematografii (imagini cu sens și ulterior cu sunet) și revoluționarul televizor care
a schimbat radical
Sensul de informare. Aceste instrumente au dat naștere la denumirea populară de
„Propagandă politică”.
6. Perioada instrumentelor de comunicare computerizate:
În ziua de azi majoritatea branșelor economice, civile, sociale, de control etc., au în
funcțiune un sistem informatic pentru a fluidiza normele d lucru. Computerele au
ajutat la nașterea epoci moderne și contribuie în continuare la evoluția noastră ca

12
specie, însă un lucru important este evident și transparent, că fără aceste computere
nu am mai putea continua de nici un fel activitatea la scară globală (un efect destul
de îngrijorător pentru viitorul nostru).
Conceptul de progres al comunicării este influențat în mod special de
instrumentele folosite în scopul informativ:
1. Zvonurile:
Sunt opinii care susțin faptul că zvonurile reprezintă cele mai vechi mijloace de
informare din lume (cel mai bun exemplu fiind oameni care erau plătiți să răspândească
„Știri” și legi în cadrul ramurilor de rând care nu știau să scrie sau să citească, în schimb se
bazau pe spusele unui crainic). Din majoritatea definițiilor care au avut ca obiect zvonul, s –
au evidențiat patru caracteristici esențiale ale acestuia:
 Evenimentele recente dau naștere la zvonuri de interes public;
 Zvonurile sunt răspândite din om în om pe cale orală;
 Scopul principal a globului este de a fi crezut;
 Este imposibilă verificarea zvonurilor și de aceea dau naștere la mituri și speculații.
2. Ziarele, radioul, televiziune, IT și telecomunicațiile:
Ziarul a preluat elementele cultura le ale societăților, începând cu cele mai vechi
timpuri ziarul nu a omis nimic în sensul de almanah ale omenirii. Prin intermediul ziarelor
ne putem da seama cum s -a dezvoltat omenirea și originea unor inovații tehnologice, sau
culturale (exemple: primul c alendar tipărit în anul 1448 la Mâini, știrile despre conflictele
armate și decursul conflictelor etc.).
Istoric vorbind părintele radioului este „Heinrich Hertz”, acest aparat a fost apoi
improvizat de către un număr mai mare de inventatori, fizicieni, in gineri etc. și a
revoluționat modul prin care s -a comunicat pe distanțe mari. Radioul a fost cel mai popular
nu în rândurile populației civile, ci în rândurile armatelor care l -au folosit pentru a
comunica mult mai eficient pe câmpul de luptă situația lor curentă.

13
Telecomunicațiile au luat naștere prin intermediul unei invenții revoluționare
numit „telefon” (inventatorul primului telefon fiind Alexander Graham Bell), acest aparat a
dat naștere unei noi ere de comunicare indirectă, având un impact major chia r și în zilele
noastre.
Televizorul este cel mai folosit instrument pentru educare, divertisment, informare
etc., al secolului XXI. Având originea într -un aparat numit iconograf, un dispozitiv care
captează imagini și le proiectează pe un ecran de sticlă, se naște astfel primul televizor și
mai târziu furnizarea de servicii de televiziune. Prin intermediul acestui instrument se
poate spune că a luat naștere astfel și prima formă de Mass -media din lume, având un
impact major mai ales la sfârșitul secolului X X.
IT (Computer) este un instrument care a revoluționat radical modul nostru prin
care comunicăm atât prin mesaje, cât și prin intermediul imaginilor distribuite. Internetul
este prezent în ziua de azi că o necesitate și nu se poate concepe viața noastră c a specie fără
acces la informațiile furnizate. Mulți specialiști sunt de părere că internetul a devenit o
parte integrală în viața noastră, dar informațiile găsite pe acest modulul de căutare nu
reflectă adevărul și astfel da naștere la incertitudine. În m aterie de comunicare computerul
permite utilizarea tuturor instrumentelor menționate anterior și pot fi accesate prin
intermediul unor comenzi simple și scurte.
O evoluție clară se poate observa prin intermediul acestor inovații în informare și
prelucrare a datelor de interes. Un lucru totuși trebuie menționat și mai exact faptul că
aceste informații au în plan o bază care nu poate fi verificată integral, dând naștere la
conceptul de „informație obiectivă”, mai exact informații care nu au o bază solidă de u nde
se poate analiza direct sursă și conținutul de unde s -a inspirat.
Internetul este și v -a continua să evolueze într -un ritm relativ alert în raport cu
vremurile noastre și viitorul nostru evolutiv.

14
CAPITOLUL II
Influența socială

Influența socială definește orice acțiune exercitată de o persoană sau un grup
social orientată spre modificarea opțiunilor și manifestărilor unei alte persoane. De regulă,
ea este asociată cu domeniul relațiilor de putere și control social, de care se deosebește
totuși, în trucât nu apelează la constrângere, ci la persuasiune, manipulare, învățare socială
sau comunicare.7 Atunci când ea se realizează în grupul social și indivizii pe care îi
include, influenta socială este asociată cu procesele și fenomenele de grup, îndeoseb i cele
care vizează conformismul, conducerea, climatul psihosocial etc.
Termenul de influența socială se referă adesea la o modalitate prin care oamenii
sunt presați într -un mod real sau imaginar de către un alt grup de interese (adesea în lupta
pentru dom inare socială, politica, militară etc.)
Pentru a înțelege mai bine conceptul de influența socială putem observa într -o
figură modalitatea de aplicare:
Figura 2.1 Influenta – cedare și rezistența

Sursa: Autor
Se poate observa foarte ușor cum cedarea în fața unei influențe „presiuni”, poate
duce la obedienta, conformism, complacere, acest tip poate fi observat mai ales în istoria
noastră (sub forma guvernării totalitariste, comuniste, tiranice etc.) și are un efect mai
negativ asupra maselor.

15
La polul opus este rezistentă la influența, care poate avea un efect pozitiv sau
negativ în funcție de felul cum este aplicată.
Conceptul de independentă, asertivitate și nesupunere a fost din totdeauna o
ideologie dificilă și a dus la schimbarea multor p opoare de -a lungul istoriei umane
(exemple fiind revoluțiile, mișcările de libertate, rebeliuni etc.).
2.1 Forme ale influenței sociale
1. Conformismul:
Conformismul a fost definit prima dată ca fiind: un comportament desfășurat cu
intenția de a îndeplini expecta ntele normative ale grupului așa cum sunt ele percepute de
către individ, este un fenomen de grup des întâlnit în viața de zi cu zi, dar foarte greu de
pus în evidență și de măsurat. În conceptul curent, termenul de conformism are o sferă mai
largă decât î n psihosociologie unde el vizează, presiunile exercitate de grup asupra
membrilor săi pentru a respecta normele. Deși rareori presiunea grupului este transmisă
individului în mod explicit, ea există și îl forțează pe acesta să se alinieze opiniilor și
comp ortamentelor stipulate de normele de grup.8
Specialiști în psihologie adesea fac referință la tendința oamenilor de a-și modifica
percepțiile, opiniile și comportamentul astfel încât acestea să nu contravină normelor și
modelelor grupului. Însă mai fac și o remarcă interesant asupra efectului de
„nonconformism”, în care un individ poate avea în minte conceptul conform căruia, acesta
nu poate influențat și nu urmează un efect de turmă. Ironia face ca participanții la diferite
experimente, pot fi manipulați astfel încât să se conformeze unor norme grupale și de obicei refuza să
admită acest lucru.
Un psiholog pe nume Solomon Asch a pus în aplicare cel mai cunoscut experiment din ramură
de psihologie: El prezența subiecților o linie etalon și alte trei linii dintre care una avea
aceeași lungime ca și cea etalon. Celelalte aveau lungimi evident diferite. Alături de
subiect mai participă 6 complici ai experimentatorului.
Sarcina declarată este de a testa exactitatea percepției vizuale, prin recunoașterea
liniei care se potrivește ca lungime cu cea etalon. După ce se prezintă 6 – 12 mostre de linii,
unde complicii indică linia potrivită, la ultima mostră, complicii indică toți o linie evident
diferită ca lungime de cea etalon.

16
Per ansamblu în jur de 32% dintre răspunsuri ale subiecților sunt conformiste, iar
60% dintre subiecți se conformează măcar o dată”. Acest experiment demonstrează ideea
de percepție și judecată, uni percep lucrurile diferit față de alți și cum influenta soc ială
poate avea un impact destul de adânc în rândurile maselor.
Figura 2.2 Experimentul lui Solomon Asch

2. Imitația:
Imitația este una din modalitățile cele mai importante de transmitere a valorilor, a
atitudinilor, a pattern -urilor de gândire și comportament. Originile imitației – vechii greci
foloseau imitația, un proces intelectual la greci îl reprezenta abilitatea unui indiv id să
învețe din imitație.
Această formă intelectuală a fost studiată de către Albert Bandura și a creat o
teorie aplicativă în lucrarea sa „Social learning and personality development”. El a
semnalat ca comportamentele modelelor sunt folosite pentru facil itarea învățării unor
comportamente sociale, însă există și noțiunea unui pericol al imitației. El a deosebit doua
faze ale imitației: faza de achiziție – subiectul învață comportamentul modelului, urmată de
o fază de performanță în care subiectul desfășoa ră un comportament ce reproduce efectiv
comportamentul modelului. Atenția selectivă, codarea, fixarea, capacitățile motorii de
reproducere, motivația și întăririle externe anticipate hotărăsc comportamentul imitativ.
Modelele pot fi membrii familiei, cole gi, prieteni, cunoștințe, personaje din mass –
media: „prin gesturi, ținuta, poziție a trupului și prin distanța menținută se realizează o
cantitate mai mare de comunicări interumane, decât pe orice altă cale”, un individ poate
învață prin limbaj verbal sau non-verbal. Stările comportamentale de asemea influențează
în mod direct oamenii: „când oamenii sunt fericiți ei zâmbesc, când sunt triști sau supărați
se încruntă sau sunt posaci, a da din cap înseamnă da, clătinarea capului într -o parte sau
Linii de comparatie C B A

Linie standard

17
alta înseamnă negare, scrâșnetul dinților exprima gesturi ostile, ridicatul umerilor înseamnă
că persoană nu știe despre ce se vorbește”.
Contagiunea este un concept vechi în științele sociale, pentru a explica prelucrarea
spontană a unei stări emoționale sau a unui co mportament de către toți membrii mulțimii se
poate da următorul exemplu: "Când o afirmație a fost suficient repetată, se formează
curentul de opinie și intervine puternicul mecanism al contagiunii. În mijlocul mulțimilor,
ideile, sentimentele, emoțiile, cr edințele se răspândesc ca un virus. Contagiunea emoțiilor
explica răspândirea fulgerătoare a panicii și este destul de puternică pentru a impune
oamenilor anumite opinii sau anumite moduri de simț", în materia de specialitate se poate
demonstra cum și în c azul unui grup mic efectul este același.
3. Normalizarea:
Normele unui grup: grupul social este un ansamblu de persoane aflate în
interacțiune în care există o similaritate a atitudinilor și conduitelor care face că în multe
situații, grupul să acționeze ca u n singur individ. Sursele posibile ale acestei uniformități
sunt: 1) similaritatea, afinitățile curente înainte de constituirea grupului; 2) influențe
similare ce acționează din exterior asupra fiecăruia dintre membrii grupului; 3) influența
reciprocă a me mbrilor.
4. Influenta minoritara:
Ideea de influența minoritara a plecat tot de la cercetătorul Asch, dar spre
deosebire de conformismul maselor, a lansat o ipoteză puțin mai diferită. Experimentul lui
Asch a adus la lumina 2 idei: – fie cei din grupul minoritar îi urmează pe cei din grupul
majoritar pentru a nu irați onaliza; – fie au mai multă încredere în raționamentul majoritar.
În acest experiment reiese faptul că supunerea publică și modul lor de
comportament este rațional într -un mod irațional, adică o supunere a individului în fata
majorității fără a fi o supune re oarbă.
Un alt cercetător pe nume Charlan Nemeth în urma experimentelor concepute,
este de părere că subiecții expuși influenței minoritare dau răspunsuri originale având o
gândire divergenta față de cei expuși influenței majorității la care se constată o gândire
convergentă.

18
Aici intervine ideea de descentralizare (majoritățile obțin influenta atunci când
țintele se așteaptă la consens iar minoritățile au succes atunci când exista mai multe
răspunsuri posibile), o disociere care face că în anumite situa ții, ținta să perceapă mesajul
că pe un atribut intrinsec al sursei iar în alte situații disociază mesajul de sursa.
În fond aceste disocieri de la majoritate duce la formarea rezistentelor sociale în
fata minorității, cu alte cuvinte majoritatea nu ignoră eforturile minorității ci adopta și
strategii împotriva minorității.
O altă sursă de rezistență în fata conținutului mesajului minoritar este negarea care
nu ajută deloc ținta să facă față demersului minoritar. Scopul negării mesajului minoritar
este înt ărirea poziției majoritare și impunerea majorității ca un unic punct de referință.
Negarea duce la diminuarea influenței directe a minorității și la amplificarea
influenței ei indirecte. Influența indirectă afectează atât majoritatea, cât și minoritatea î ntr-
un mod mult mai amplu și mult mai complex care poate duce la o lungă rezistenta socială.
Din nefericire istoria ne -a demonstrat că aceste schimbări comportamentale sunt
rezultatul unor forme de abuz îndreptate spre un grup mai mare sau mic, cu scopul d e
natura personală. În acest caz unele grupuri minoritare încep să acționeze împotriva acestor
scopuri și au dus la secole întregi de conflict, unde nimeni nu a câștigat cu adevărat.
5. Obedienta:
Obedienta este situația în care modificarea în comportamentul țintei se produce
ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse ierarhica cu autoritate legitimă.
Obedienta este formată dintr -o structură ierarhica, în timp ce conformismul
presupune o presiune exercitată de persoane cu statut egal. În obedienta se realizează un
comportament impus iar în conformism exista imitația. În conformism, membrii grupului
și cel influențat au același comportament spre deosebire de obedienta, în care autoritatea
pretinde că individul să desfășoare un comportament pe care ea în săși nu -l face. Obedienta
este explicită spre deosebire de tehnicile de influența majoritara care sunt implicite și
subtile, ca o formă de „supunere”, fără a raționaliza prea mult. Indivizii recunosc ușor
sursa de obedienta, dar nu sunt inconștienți de inf luența exercitată asupra lor de diferite
grupuri.

19
Pentru a demonstra teorie să, Stanley Milgram a făcut următorul experiment:
Deși obedienta în unele cazuri este benefică deoarece poate facilita actul de
caritate și educativ. Experimentul lui Milgram expli ca metoda distructivă al obedientei, el a
dorit să dovedească că cei ce îi „torturează” pe semenii săi, nu sunt neapărat dintr -o pătură
socială ierarhic superioară, ci sunt indivizi normali care vor să își exercite ideologiile. Un
recensământ din anul 1933 remarca faptul că: „S -a stabilit ca din 1933, 45.000.000 de
persoane au fost ucise în urma unor comenzi. Au fost construite camere de gazare și lagăre.
Este posibil ca această politică inumană să -și fi avut originea în mintea unui singur individ,
dar ea n u a putut fi aplicată pe scară largă decât pentru că un număr foarte mare s -au supus
ordinelor ”.
În urma acestor informații Milgram a folosit metoda șocurilor electrice pe
voluntari din ziarul „New Haven”, le -a explicat că se face o cercetare în influența pedepsie
asupra educației.
Acești subiecți au fost nevoiți să învețe grupuri de cuvinte iar la f iecare greșeală
să fie șocați cu un puls electric, la fiecare manifest de renunțare al acestora, i s -a spus: "Vă
rog să continuați", "experimentul va cere să continuați", "nu aveți de ales, trebuie să
continuați", "este esențial să continuați", aceste repl ici reprezenta influenta autorităților.
Astfel aceste faze (deși banale), au indus în subiecții acestui experiment conceptul de
obedienta și supunere. Demonstrând efectul acestei influențe sociale.
Aceste experimente de tip grup a dus la o mai bună înțeleg ere în comportamentul
indivizilor și modul prin care acționează ei în raport cu situația pusă în față.
Comportamentul în masă este dezbătut și în zi de astăzi, fiind un factor foarte căutat mai
ales în rândurile influențelor sociale de tip afaceriste. În m od cert având în vedere cazul de
mai sus se poate observa o schimbare în comportamentele indivizilor cu concepte mai mult
sau mai puțin similare.
Mediul de afaceri, politica de ocazie și alte forme de anvergură de influența caută
tot timpul noi moduri pri n care să își exercite controlul asupra diferiților indivizi în scopuri
pozitive sau negative.

20
CAPITOLUL III
Mass -media

Definiția Mass -media este una controversata, prima versiune este: „un termen
colectiv care este utilizat pentru a desemna diferite tehnologii dezvoltate în forme
instituționale pentru difuzarea pe scară largă a informației și culturii în societatea
contemporană”. Iar cea actua lizata vremurilor noastre este: „Mass -media evidențiază mai
multe funcții sociale ale acestora, printre care funcția de informare. Aceasta se realizează
prin furnizarea informațiilor referitoare la faptele și situațiile ce se produc în societate, în
specia l, a informațiilor relevante pentru sistemul democratic, vizând fenomenul participării
civice, inovațiile și procesul schimbărilor, adaptarea la multitudinea circumstanțelor vieții
sociale”. 9
Rolul „mass -media”, în societate a devenit important. Informaț iile reprezintă
o sursa vitală pentru orice tip de decizie, iar mass -media este principalul mediu de difuzare
a acestora. Un număr din ce în ce mai mare de oameni, grupuri și colectivități depind de
mass -media pentru a stăpâni, înțelege și judeca lumea înc onjurătoare. Fluxul permanent
de mesaje difuzate de mass -media afectează indivizii și societatea, nelăsându -le timp de
reflecție, de verificare sau de analiză a informațiilor difuzate.
Mass -media este un motor care mediază raporturile dintre stat și societ atea
publică, în societate informația constituie o necesitate obligatorie și informația pe care o
difuzează influențează schimbări de atitudine pe scară largă. Astfel putem spune că din
punct de vedere al formării opiniei publice, complexul mass -media este principala sursă
care afectează mai multe branșe ale societății. În viața economică și socială al unei țări,
acest complex devine un element important, cu atât mai mult societatea informatizată pe
care o creăm a ajuns în momentul de față să evolueze într -un ritm alert.
În fond și de drept mass -media a ajuns să ofere ochi și urechi la nivel de societate
și a creat noțiunea de „societate informațională”, care caracterizează o structură complexă
a economiei și organizării societății. Sursa dominantă o reprezi ntă informația furnizată și
această sursă pune la dispoziție mijloacele prin care societatea (la orice nivel), poate să i -a

21
decizii. Este o voce colectivă prin care societatea ajunge să cunoască atât mediul lor din
care fac parte, cât și un mediu incert di n punct de vedere al credibilității în formative.
Mass -media se numără printre cele mai recunoscute și eficiente canale de
transmitere a informației, a ideologiei și de articulare a regulilor sociale din lumea modernă
și nu numai. Oamenii din țările mai d ezvoltate încearcă în mod special să fie critici la
adresa mijloacelor de informare în masă.
Efectele mass -media se poate resimți în diferite forme și poate afecta următoarele
medii sociale:
 Indivizi: de orice vârstă, forma mediu etc.;
 Grupuri: din diferit e branșe profit sau non -profit, grupuri academice, de susținere
etc.;
 Instituțiile: de stat sau private;
 Intrigii sociale: de tip politic, influențarea maselor etc.;
 Identitatea societății umane: în mod frecvent se poate demonstra cum informațiile
de orice fel poate afect nu doar o națiune, ci și identitatea acestuia, din punct de
vedere uman cultural.
Din perspectiva cadrelor de specialitate în materie de mass -media, toate aceste
efecte pot avea repercusiuni grave într -un interval scurt de timp, cert este ca mass -media a
devenit o unealtă foarte puternică și a dezvoltat ideea de „Influența socială în mass -media”.
3.1 Influenta socială prin mass -media
Pentru a înțelege conceptul de influența socială prin mass -media , trebuie mai
întâi să înțelegem scopul primar al mass -mediei în raport cu modul de operare și informare.
1) Mass -media este o branșa economică care urmărește profitul monetar:
În orice institut economic, fie privat său public, scopul primar prin care s -au
clădit trăsăturile media este vânzarea de produse și servicii informaționale pentru a da un
profit cât mai mare posibil. Grupurile de interes știu foarte bine ca trusturile in formaționale

22
depind de sponsorizare, presa continua să publice informații (fie corecte, fie eronate), atâta
timp cât au favoarea sponsorului.
2) Publicitatea coordonează conținutul informativ:
Publicitatea este unul din elementele utilizate, pentru prezentar ea convingătoare a
produsului s au serviciului către un public tinta . Pentru care sunt implicați in jocul
publicitati: zis beneficiari de reclamă, agenți de publicitate sau consumatori, publicitatea
reprezintă elementul de comunicare principal în mixul de m arketing.
Întregul mix de marketing conține cai de comunicare potențiale sau reale folosite
în întregime, când sunt descoperite, pentru a stimula cumpărarea și consumul. Strategia de
marketing, în întregul ei, este un mijloc de comunicare cu piața, fie dir ect, fie indirect. Pe
piețele dezvoltate cumpărătorii, clienții, consumatorii sunt liberi să cumpere sau să nu
cumpere un produs sau un serviciu ori pe cel oferit de altcineva. Pentru a alege,
consumatorii au nevoie de informații pe care să le analizeze și la care să reacționeze la
nivelul rațional său emoțional, conștient sau inconștient.
În Asociația Națională de Marketing, definiția de marketing publicitar remarca:
„publicitatea este o comunicare nonpersonală, o informație de natură persuasivă privind
produse sau idei; de obicei plătită de sponsori identificați pentru a fi transmisă prin
mijloace de comunicare în masă.”
– Publicitatea este destinată unor grupuri de oameni și nu indivizilor;
– Publicitatea este plătită de un sponsor identificabil (deobicei din tre cei care sunt
deja pe piata) ;
– Publicitatea este persuasivă si este capabilă să învingă rezistentele, să influențeze
sau să schimbe comportamentul consumatorului față de un produs sau un serviciu;
– Publicitatea ne poate afecta prin diferite canale de comunicare (directe sau
indirecte), în toate formele vieții cotidiene.
Publicitatea are o influență mai mare asupra societății contemporane și asupra
activității comerciale, însă nu a avut mereu același rol. Apariția ei este plasată de mulți
autori si inventa tori din antichitate , când prin intermediul diverselor mijloace (scris sau
oral) s -au încerca informarea consumatorilor cu privire la anumite produse.

23
Publicitatea are o istorie foarte controversata, cu multe dintre inovațiile secolului
ai determinat metam orfozarea formelor de mass -media. În China se dezvolta prima formă
de comunicare publicitară, prin intermediul primei tipografi în anul 1038. Acea tipografie a
dat naștere unor idei de știre scrisă și mult mai ușor distribuită, deși apariția acestei
tehnol ogi a fost prima sclipire de informare media, fenomenul de presa nu a apărut decât
prin anul 1472 în Anglia. Prin intermediul unui simplu volant informativ care determină
apariția unei cărți de rugăciuni în Anglia, se poate spune că acela a fost prima „băt aie de
inimă”, al presei.10
Deși de a lungul secolelor XV -XVIII se pot observa diferite experimente ale
formelor de informație (tip ziar), rolul publicitar a apărut cu adevărat la mijlocul secolului
XIX, la începutul revoluției industriale. Ideea de „Propag andă publicitară”, urma să își facă
apariția sub forma ziarelor tipărite în masă, având în vedere faptul că oameni au început să
își formeze primele instituții educaționale.
În mod concret este faptul că apariția undelor radio a adus în secolul XX, un nou
concept de publicitate prin radio și a determinat crearea unor aparate mult mai dezvoltate.
Apariția televizorului a dat naștere în anul 1941, primei apariții televizate și a pus amprenta
adânc în modul publicitar.
Din acel punct televiziunile, prin interm ediul agențiilor publicitare, urma să
schimbe radical sensul de informare directă al maselor. Omenia urma să intre într -o nouă
eră de informare și dezinformare profesionistă, urmată de „războiul de marketing”, care
afectează la scară globală felul cum oame nii de afaceri trebuie să se pregătească, dacă vor
să mai existe pe piața liberă. În urma acestor schimbări se pun la baza patru strategi
fundamentale:
 Strategia defensivă : este caracteristică de catre companiilor care domină într -o
anumită piață și care pot adopt a o poziție defensivă , cu scopul de a-și apăra poziția
împotriva concurenților care tind să urce în topul lider ilor de piață ;
 Strategia ofensivă : este adoptată de catre companiile situate după liderul pieței (in
general urmaresc sa il depasea sca pe liderul pozitiei);
 Strategia de flanc este caracteristică firmelor de mijloc care trebuie să isi arate
calitățile sau atributele , pentru a se diferențiade cele din vârful clasamentului de
piata și să accentueze aceste atribute ;

24
 Strategia de gherilă este reprezentată de celelalte firme din clasamnet și de cele noi
proaspat sosite pe piață. Acestea încearcă croirea unor nișe în piețele mai mari pe
care apoi să le exploateze cu succes.
Prin intermediul acestor strategi se pun bazel e următoarelor forme de utilizare ale
acestora:
– Prezentarea publică: legitimizarea unor forme de informare ale produselor,
serviciilor, divertisment etc.;
– Puterea de influențare: reclame cu recepții mai mult sau mai puțin ascunse care
determină indivizii s ă gândească într -un anumit fel, felul cum se recepționează
aceste mesaje determina un scop final (marketing, politic, etc.);
– Expresivitatea sporită: felul cum se prezintă diferitele instrumente ale publicului și
privatului, în raport cu receptorul;
– Caracte rul interpersonal: utilizat atât pentru un produs, cât și pentru a impulsiona
diferitele vânzări sau mesaje de natura unui impact.
Reclama profesională este adresată indivizilor licențiați care practică în condițiile
unui cod etic sau al unui set de standa rde, norme profesionale: profesori, contabili, doctori,
arhitecți, ingineri, avocați. Se întâlnește în publicații specifice sau organe de presă a
asociațiilor profesionale. Trebuie menționat că reclamele sunt cea mai bună formă de
impunere al publicității în masă și în general are 3 obiective distincte: să convingă lumea
să cumpere lucruri cu o anumită marca pentru a -și presta serviciile de lucru; să încurajeze
recomandarea unor produse pentru diferite branșe instituționale (medicină, scoală,
întreprinderi etc.); să determine persoanele să folosească în scop personal anumite produse.
Publicitatea are obiective bine definite în societate, acestea sunt:
a) Obiectivul informativ: informația de piață, utilizarea unui produs, schimb valutar,
starea vremii, situația politică etc.;
b) Obiectivul de a convinge: induce dorința unui produs, convingerea în diferite
norme sau reforme politice, induce dorința de a viziona un serviciu de divertisment
etc.;

25
c) De a reaminti: evenimente trecute cu impact major său minor, reportaje ve chi cu
impact în prezent, produse pe baza induceri de nostalgie etc.;
Este mult mai ușor să asumăm faptul că publicitatea dictează conținutul, diferite
corporații media fac un profit major pe de pe urma reclamelor, jurnalismul devine un
concept din ce în c e mai puțin independent, acesta fiind influențat de către media și
influențele de natură politică care induce în mintea individului ideologi mai mult sau mai
puțin credibile.
3) Influența ei asupra generațiilor curente al secolului XXI:
Tinerii din ziua de astăzi sunt foarte ușor de influențat din toate punctele de
vedere. Sunt foarte sensibili și de aceea ei cad pradă noilor tehnologii. Influența mass –
media pentru unii tineri este importantă deoarece oferă unele informații utile în viața de zi
cu zi.
Tineri i își pot forma un stil de viață după exemplele pozitive sau negative din
mass -media, de aceea atenția tinerilor este captată de modul de a viețui al "vedetelor"
întrucât acestea sunt faimoase, au bani și își pot satisface toate trebuințele, au o viață
aparent minunată. Într -o societatea informată, totul este în continuă mișcare și creștere,
producerea crește, iar acesta la rândul său cere locuri de muncă noi. În această situație
crește nivelul vieții populației și stabilitatea în societate, încrederea în z iua de mâine.
Adolescenta este intervalul de viață cel mai receptiv la schimbările din societate,
este o etapă în care acestia isi formeaza propriile identității intr-un sistem de valori și al
unei treptate conștientizări a propriei individualități. În ace astă etapă de formare a
personalității poate se contur a un amestec de idealuri, un sens de radicalism moral și
acceptarea unor forme de pseudovalori. Nonconformismul este format prin apropierea de o
serie de „valori” care incurajeaza nostiunea egocentrismu lui, narcisismul ui,
individualismul ui în rândul adolescenților. Din perspectiva identității vocaționale, se
constată apariția de interese de tip modern , aspirații diverse, prin imitație și identificare cu
anumite exemple in societate, de la persoane admira te de adolescent și care se constituie
pentru el un model. Adolescenții isi pot forma alte poziții culturale sau fata de cele ale
adulților. Rezultatul acestui fapt o reprezinta cultura tinerilor si forma de elaborare , prin
propriile valori, simboluri, mod ele, atitudini și comportamente.

26
Afilierea familială și prieteniile se schimbă pe măsură ce individul se maturizează
și trece prin diferitele etape ale vieții. Școala ocupă numai o perioadă limitată din existența
noastră. Astăzi, o persoană petrece aproxi mativ trei ore pe zi în fața unui televizor.
Televiziunea ne transporta într -un colț de lume oarecare și adună în doar câteva secunde
informații pe care, într -o viață de colindat Pământul, nu le -am putea aduna singuri.
Reportajele acordă o mai mare importa nță anumitor teme, în funcție de informațiile avute
la dispoziție, de hotărârile luate în redacție sau de contractele publicitare.
Cei care ar tre bui sa fie responsabili in e ducarea tinerilor pentru a fi selec ta
continuturile de mass -media este o responsabilitate a părinților (rolul lor fiind de prim
importanta) , a Bisericii, dar mai ales a școlii. Ei au dreptul și datoria de a garanta folosirea
prudentă a mass -media prin formarea conștiinței lor civice si morale pentru a exprima
judecați sănătoase , obiective si civilizate . Biserica are și ea rolul ei important în această
direcție , mai ales in coordonarea lor spirituala si etica . Școlii însă misiune a dificila, si
anume de a promova adevăratele valori, în situația în care media aduce mereu în prim pl an,
sub diverse forme , manifestar i a lipsei de minimă educație estetică și morală (incurajand
comportamentul negativ, inadecvat sau chiar imoral în instituți ile școlară ), neglijând de
partea pozitiv a și eficient a.
Putem spune că noile generații sunt în mod direct sub influența Mass -media, un
lucru care din păcate ne poate afecta într -un mod evolutiv eronat. Se speculează că
următoarele generații de tineri va trebui să se adapteze într -un mediu alert din punct de
vedere tehnologic și din păcate repercusiunil e atât sociale se văd chiar din zilele noastre,
abilitatea noilor generații de a se descurca în anumite situații scade cu fiecare tendință spre
o lume condusă tehnologic. Influența socială prin mass -media este unul din factori
responsabili pentru acest tre nd de „involuție umană”, conform specialiștilor dacă nu se vor
impune noi directive pentru a rectifica probleme, ne vom confrunta cu o nouă specie de
oameni cu abilități din ce în ce mai minore. Informațiile fiind în proporție de 50%
adevărate și restul de 50% eronate cu un scop de a forma un trend de marketing publicitar.

27
CAPITOLUL IV
Studiu de caz – Influența Mass -media în educați e

4.1. Reformele în sistemul educațional înainte de 1989 și influența mass –
media
Nu putem relata „Influenta Mass -media în educație”, fără să înțelegem formele de
învățământ din secolul XX. Având în vedere faptul că învățământul la nivel educativ a fost
întotdeauna un subiect sensibil și complex, modul de prezentare în mare parte este b azat pe
date care provin de la INS11 și Unesco – Institute for Statistics12.
Începem prin a prezenta un scurt istoric al sistemului educativ din ani 1948 -1989:
 În anul 1948 se pun bazele unui nou regim sub formă de „ Republică Populară ”,
această formă de învă țământ s -a impus sub dictatul modelului sovietic și al luptelor
de „clasă superioară al paturi ”.
 Revenirea relativă spre o formă normalizare și tradiționalism roman a început în
anul 1962 -64, însă începând cu anul 1965 această schimbare avea să sufere sub o
influență al dictului politic.
 Sub influența politicului și al ideologiei de „revoluție politică”, formele de
învățământ avea să devină un adevărat „război al admiterilor și performantei”,
această revoluție culturală avea să țină până în anul 1989 (1978 -1989).
Un factor care a adus la formarea viitorului în învățământul educațional a fost
„Decretul nr.175 pentru formarea Învățământului”, care a fost emis în anul 1948 de către
Prezidul Marii Adunări Naționale.
Un decret care a determinat formarea școlilor de stat (numai de stat), în articolul
XXXV al decretului se poate observa o singură frază de cheie „Toate școlile confesionale
sau pătrunderea de orice fel de școli de stat”, dacă ar fi să citim printre rândurile acestui

28
articol ne putem da seama de modul duplicitar al modelului sovietic în reformele
învățământului românesc.
Fiecare articol al decretului în cauză arata formă de confiscare și repartizare al
tuturor bunurilor în visteriile țării. Interzicerea practicării intelectualului liber și de
profesare liberă al inteligenței a dat naștere la conceptul de control al maselor prin orice
metodă posibilă, un exemplu ar fi în articolul VI al decretului unde: „manualele "unice"
sunt obligatorii în primii 7 ani”, manualele în cauză au fost făurite în așa maniera încât
numai politicul poate decreta ce fel de informații se pot transmite.
Aceste exemple ale învățământului ținut în frâu și modelat de către o așa zisa
„elita”, demonstrează influența politică și efectele ei viitoare în educarea noilor minți.
Deși decre tul din 1948 și -a pus amprenta adânc în reforma învățământului și
educației, următoarele legi au adus noi reforme de control:
 Hotărârea 1003/1957: care a pus baza luptelor împotriva cadrelor universitare și a
studenților, o hotărâre care nu a fost publicat ă oficial și nu s -a regăsit în „Buletinul
Oficial R.P.R”, obiectivul principal a fost epurarea pe critici politice.
 În anul 1968 legea nr.11 privind ‚învățământul în Republica Socialistă România", a
dat o nouă perspectivă timpului și a reprezentat cea mai echilibrată întrunire în
cadrul impus de regimul comunist. Expunerea de motive precizează că legea a ținut
seama de "valoroasele tradiției în învățământul românesc și experiența înaintată a
pedagogiei universale…".
 Dacă ar fi să analizăm toate reformele în educația superioară înainte de 1989, o
singură lege a adus cu ea sensul de manipulare politică accentuată: Legea educației
și învățământului (nr.28) din 21 decembrie 1978, pe lângă cuprinderile ce reluau pe
cele din 1968, sunt de reținut: politizarea ac centuată, o anume ierarhizare a
disciplinelor, precum și principiul obligatoriu al integrării învățământului cu
producția.
 Intre ani 1948 -1989, numărul de universități/facultăți de stat au fost de aproximativ
56 în toată țara, conceptul de universitate sau facultate privată a apărut imediat
după 1989.

29
Planul original de formare al intelectualilor pe o bază politică a dus la o ruptură în
elită intelectuală universitară, unde „membri de partide”, sau mai bine spus „oameni cu
influența dar cu pregătire limitat ă”, au obținut beneficii majore și au adus un declin în
meritocrație. La polul opus au fost indivizi care prin munca și experiența depusă nu au avut
loc de cei menționați mai sus, acest lucru în combinație cu „războiul”, pe limita locurilor
de învățământ s uperior poate fi și cauza lipsei de sens liberal în gândirea generației
anterioare. În general locurile alocate pentru studenți au fost de aproximativ 150000 –
200000 și reprezintă o stagnare, acest lucru poate fi observat în figură următoare:
Figura 4.1 Evoluția numărului total de studenți în România în perioada 1971 -2010

Sursă: UNESCO13
În figură se poate observa noțiunea de locuri limitate și fixe în vechiul regim
comunist, stagnarea liberei arbitrare în educația superioară. Acest efect a dus la un conflict
intern în modul de cercetare în anumite domenii (favorizate fiind ideile de partid și nu cele
mai eficiente).
Felul prin care „Regimul comunist”, își arata așa zisa eficientă a fost prin
mediatizarea dictatorului Nicolae Ceaușescu interacți onând cu anumite branșe ale
colectivului. În mod special structura mediului academic a fost o agendă aproape personală
al vechii conduceri, mai ales în influența și formarea individului spre o lume socialistă.
Formă de Mass -media care a influențat direct m entalitatea romanilor au fost „Știrile”
(televiziune, radio, reviste sau ziare), alese expre pentru a arăta formarea educaționala în
școli, licee și în învățământul superior, prin interzicerea gândiri libere. Aceste posturi de
„informare”, au fost primele forme de influența care au avut un impact major în toate
sistemele (mai ales în educație), prin expunerea de perfecțiune și seriozitate deplină în
rândul sistemelor educaționale majoritatea societății a avut o imagine, mai mult sau mai
puțin, adevărată a r ealități. Prin urmare putem spune cu siguranță că vechia forma politica
de educare a avut un succes destul de mare în rândul generațiilor înainte de 1989.

30
4.2 Influenta prin Mass -media în sistemul educațional
Pentru a susține studiul pe tematica „Influenței mass -media în sistemul
educațional”, s -au folosit informații din cadrul CNA (Consiliul Național al
Audiovizualului)14, INS (Institutul Național de Statistică)15si Unesco (Institute for
Statistics)16 aceste info rmații fiind publicate intre ani 2004 -2017.
Sistemul de învățământ din România după 1990 și noțiunea de învățământ
superior au adus noi schimbări pozitive, mai ales în rândurile universităților de specialitate.
Se poate spune că procesul de globalizare a i mpus repoziționare unităților de învățământ
superior în mediul economic și social.
România a depus eforturi colosale în a implementa standardele de învățământ, mai
ales în cel superior (standardele din Bologna și Lisabona), însă cu toate aceste eforturi în că
nu se poate constata o corelație pozitivă în cerință de piață. Printre schimbările aduse se pot
remarca un număr mare de reforme legislative care au lansat învățământul spre o nouă
generație:
 apariția Legii 88/1993 (Legea acreditării) amendată de Legea 144/1999, Legea
84/1995 (Legea învățământului);
 prima Lege a învățământului după 1990, Legea 288/2004 care implementează
prevederile procesului Bologna, structurând învățământul superior pe trei nivele
(licență, masterat și doctorat);
 Legea 1/2011 (Legea E ducației Naționale) care aduce o nouă reformă în sistemul
educațional din România.
Începem prin a relata faptul că secolul în care trăim este unul bine înrădăcinat în
tehnologie, acest concept bazat pe tehnologia de ultimă oră oferă un privilegiu și un „lu x”,
pentru influențarea și coordonarea generațiilor viitoare. Învățământul educationalnu face
excepție de la regula aceasta, formele ei fiind determinate în mare parte de către aplicarea
mai multor programe educative, proiecte de mare anvergură, formele de comunicare în
masă și mai ales influenta mass -media online (IT). Creșterea influenței mass -media în viața
socială a provocat importante transformări în ansamblul condițiilor în care se desfășoară
acțiunea educativă.

31
O educație de tip modern, este adaptat ă unei noi tendințe spre o viață socio –
culturală, noi ca oameni suntem ghidați în mare parte de curiozitatea educaționala.
Fie direct sau indirect, mass -media continua să fie un catalizator foarte puternic în
deciziile noastre, mai ales atunci când mediul studențesc este influențat prin diferite forme
sau modele de comunicare de masă prin intermediul televiziunilor sau prin intermediul
internetului.
Pentru a înțelege mai bine efectele acestei forme numite „comunicare de masă”,
trebuie să ne amintim despre actualele campanii de influența socială prin intermediul
televiziunilor actuale.
Aceste lucruri pot fi observate mai ales prin intermediul motoarelor de căutare în
formatul online, acest format a devenit o sursa, mai mult sau mai puțin, credibila dar chia r
și așa are un impact destul de mare în formare educaționala ale indivizilor.
Conform studiilor făcute pe baza relatărilor CNA, se pot determina factorii de
influența mass -media, mai ales în rândul educației:
 un factor este influenta televiziunilor care au crescut enorm de mult în ani după
2004, în prezent se poate spune cu fermitate că aproximativ 97% din gospodăriile
romane au televizor și mai exact 96% sunt color;
Tabel 4.1 Raportul socio -demografic de televizoare în gospodarii

Sursă: Autor
 în privin ța modului clasic de influența prin intermediul radioului care constituie o
formă încă ferma de informare, se poate spune cu siguranță că aproximativ 70% din
gospodăriile romane încă mai operează datele pe unde radio și se semnalează o
creștere mare în rân dul tineretului cu o pondere de 88% (acesta include și noile
modele de tip radio portabil, telefon, ipad etc.);

Categoria socio-demografiaca: Gospodarii %Posesie televizor %Posesie de cel putin 2 telev.
mediul urban 96 44
mediul rural 97 61

32
Tabel 4.2 Raportul socio -demografic de radio în gospodarii

Sursă: Autor
 telefonul mobil este o sursă importantă de informații având un impact major în
ultimi ani, dacă în 2007 telefonul a fost folosit de către o masă mare de indivizi (de
toate vârstele) în număr de 50%, atunci putem confirma faptul că în ultimi ani acest
dispozitiv a devenit un strict necesar în buzunarul nostru. Influența pe c are o are
marketing -ul de tip „mobile advertising”, arata un lucru cert, acela că telefonul este
și v-a rămâne un obiect de mare valoare;
Tabel 4.3 Raportul socio -demografic număr telefoane mobile + fixe

Sursă: Autor
 un alt aparat tehnologic îl constituie computerul personal sau laptopul, influenta
noului trend IT este enormă, am ajuns ca indivizi să depindem în permanență de
internet prin accesul diferitelor programe software, în anul 2007 în rândul tinerilor
se poate observa faptul că a devenit un strict necesar, având 52% prezenta în
gospodăriile romane. În momentul actual această tehnologie și -a pus amprenta în
toate afacerile de tip privat său public, nu se poate face nimic practic fără a fi
introduse într -un mediu IT;
 într-un final platforme le media au o creștere semnificativă în rândul populației,
având o pondere de 60% în 2004 și în prezent de aproximativ 79% (televiziunea
prin cablu și televiziunea prin satelit).
Toate aceste „motoare”, de informare au un impact foarte puternic în mediul
sistemului de educație. Practic noua generație care devine din ce în ce mai familiarizată cu
conceptele de tip IT, televiziune, internet etc., nu poate deosebi informațiile pozitive de
Categoria socio-demografiaca: Gospodarii %Posesie receptor radio %Posesie aparat radio (exclusiv)
mediul urban 80 67
mediul rural 88 72
Categoria socio-demografiaca: Gospodarii %Posesie telefon mobil %Posesie telefon fix
mediul urban 77 26
mediul rural 89 54

33
cele negative. Neavând o bază solidă prin care să confirme acuratețea și corectitudinea
acestor informații, astfel se pot pierde valori foarte importante în mediul social.
Pe baza consumului de mass -media se poate determina modul de influența al
educației în rândul elevilor și studenților. În mod special ponderea cea mai mare o
reprezintă vizionarea programelor de televiziune care reprezintă (98%) în timpul liber,
jocurile video sau de orice fel în relație cu petrecerea de timp liber cu prieteni este de
(89%) și timpul alocat pentru lucrările, temele sau proiectele școlare de ( 78%).
Aceste categorii pot varia în funcție de situația materială sau parentala, de
exemplu o pondere acorda atenție munci cu părinți de circa (61%), alte activități de genul
jocuri și timp liber singur, citit, muzica pot varia între (53 -60%). În opinia e levilor și
studenților conform informațiilor de cercetare CNA, partea parentală constituie o influență
destul de bună în raport cu activitățile educative (cititul, sport sau teme). Dar deși aceste
valori arata o tendință clară spre o îmbunătățire în raport cu educația, majoritatea prefera
dincolo de citit (48%), teme școlare (32%) și emisiuni de divertisment (32%), învățarea
audiovizuală pentru lectura și pentru rezolvarea problemelor.
Ierarhiile activităților performante de către elevi și studenți în timpu l liber, indica
o serie evoluții în comportamentul lor:
 audienta radioului a crescut în ultimi ani cu mult datorită programelor de tip „talk
show”, orele de maximă audiență fiind între 6:00 și 9:00, de asemenea „știrile de
dimineață”, au o influență vizibilă în opinia publică, mai ales în rândurile tinerilor;
 lectura cărților, revistelor și ziarelor s -a depreciat cu aproximativ 10% față de ani
precedenți, dacă în anul 2004 procentul a fost de 29%, acum datorită aplicațiilor
online de citire și acces l a diferite forme de mass -media procentul este de 18% în
anul 2017.
 cea mai mare influență în viața noastră de zi cu zi o reprezintă Internetul, acest
fenomen are conform datelor de statistică INS la nivel de țară un impact major în
educația noastră ca indi vizi. Diferitele moduri de divertisment, socializare și
informare, au dat naștere la o tehnică numită „comunicare în masa prin mediul
online”, această tehnică este folosită mai ales în mass -media pentru a influența
opiniile politice sau sociale (de mențion at este faptul că în anul 2017 utilizarea

34
internetului a ajuns la aproape 80% în toată țara, excepție fac indivizii de vârsta
îmbătrânita 60 -90 ani care nu știu să opereze aplicațiile de tip online).
Comparativ cu ani precedenți mai specific 2004 -2017, foa rte mulți elevi și
studenți încep să aibă o tendință mai puțin socială și mai mult restrânsă. Un exemplu ar fi
ponderea din 2004, dacă în acest an majoritatea și -au petrecut timpul alături de prieteni
(60%) sau familie (40%), în anul 2017 se poate observa o creștere în raportul de
singurătate circa (30 -40%), acest raport fiind cu mult mai mare față de 2004 când rată a
fost de (10%).
Fenomenul poate fi datorită creșterii în tendința folosiri tehnologiei în diferite
activități (jocurile au cel mai mare impact antisocial și afectează nu numai educația
individului, ci și modul de gândire), acest trend este foarte influențat de către mass -media
din cadrul internetului, formă de „online advertising”, contribuie la creșterea dorinței în a
avea ultimul tip de joc sa u ultimul tip de produs .
Figura 4.2 Raportul de timp liber al elevilor și studenților

Sursă: Autor
Interacțiunea clasică între autoritatea parentală și tineri se desfășoară în cele mai
multe cazuri în cadrul meselor luate împreună, situația este întâlnit ă în proporție de 85%.
Programele TV sau emisiunile de divertisment constituie o altă punte în relația
părinte -copil, deși în ultimi ani datorită tensiunilor de tip politic sau apolitic, conceptul de
educație și armonie în familie a semnalat un declin.

35
Influențele mediatizate frecvent în materie de situație a „țării”, a reușit să dezbine
în mai mult rânduri fragilă interacțiune educativă în familie.
Alte activități în familie (jocuri, timp de relaxare comună, timp alocat rezolvării
de probleme în familie, e tc.), sunt puternic influențate de către o tendință spre un mediu
mai puțin interactivă, circa 34% din cazuri prefera să discute pe teme văzute la televizor
sau pe internet, deși în ultimi ani exista un declin mare în practică acestor discuții pe teme
medi atizate în familie.
Dacă ar fi să facem o analiză bazată pe determinanții socio -demografici ai
frecventei interacțiunilor părinte -copil:
 în cazul de frecvență redusă se poate spune cu fermitate că studenții au cea mai
mică pondere (studii superioare), în p rivința discuțiilor la masă în familie sau în pe
teme vizionate la emisiunile TV;
 dacă ar fi să o luăm pe partea de teme importante și cu impact major, tineri nu prea
doresc să discute cu familiile în privința aceasta, mai ales în cazul familiilor cu un
venit scăzut. Familiile cu statut social scăzut au o tendință mai ritualizata (tematici
la masă sau când vizualizează emisiuni) în discuțiile și educația la domiciliu, în
timp ce în domiciliile cu un statut social mai mare se pune foarte mare accent pe
comun icarea verbală sau puțin mai directă.
Opinia parentală pe tematica influentelor sociale este una cvasi similara cu cea a
tinerilor după cum se poate observa în aspectele menționate mai sus, principala excepție o
constituie discuțiile la problemele de inter es sau cele de televiziune. Deși ținând cont de
studiile făcut în cadrul CNA „Consiliul Național al Audiovizualului”, reflexul parental
general este unul foarte relaxat, părinții menționând într -o mai mare măsură că
interacționează bine în fiecare zi cu ti neri lor, numerele însă arata un declin în activitatea
clară a educației la domiciliu sau mai bine spus un declin față de conceptul clasic de „7 ani
de acasă”.
În cele din urmă efectele mass -media în formare noilor minți ale generațiilor
viitoare afectează vizibil relația lor cu mediul autoritar (parental, didactic etc.), rata de
creștere în raport cu violență tinerilor din toate mediile de educație, afectează foarte mult
șansele performanța lor din punct de vedere al viitorului lor în regim de muncă și for mare

36
profesională. Această nouă mentalitate de „rebel”, este datorată influentelor negative prin
comunicarea de masă și exemplele negative mediatizate.
4.2.1 Consumul de radio, televiziune, internet, literatură și influența în
educație
A. Consumul de radio și influența în formarea educaționala:
Începem această analiză pe baza consumului de radio și ce influența are aceste
metode de transmitere prin unde radio asupra elevilor și studenților. Analiza pe baza
consumului de emisiuni radio arata ca unu din cinci ti neri introduce printre activitățile lor o
mică parte din timp pentru a asculta diferite forme de muzică sau divertisment. În cursul
săptămânii se ascultă radio intre 80 -110 minute/zi, pe când în weekend se ascultă doar
circa 30 de minute. Cifrele din 2004 nu s-au schimbat comparativ cu 2017, concluzia fiind
că comportamentul audienței în raport cu noile tipuri de emisiuni este mai receptiv, dar din
punct de vedere al orelor alocate nu s -a schimbat aproape deloc.
Datele statistice arata că există totuși o di ferență accentuată de audiență între
mediul rural și urban, aceste diferențe sunt în mare parte determinate de către poziționarea
diferitelor gospodarii și modul de acces la undele radio.
Tabel 4.4 Raportul de ascultători pe categoria de zona și vârsta
Minute de
ascultare – 2004 Minute de
ascultare – 2017
Categorie de zone și
vârsta Luni-Vineri weekend Luni-Vineri weekend
rural 70-80 100-104 77-85 100-105
urban 82-90 100-107 86-95 100-120
elevi 9 -14 ani 60-70 80-90 70-80 105-119
elevi 15 -19 ani 80-90 100-113 75-83 100-107
studenți 19+ 80-90 104-110 70-75 100-105
Sursă: Autor
Muzica reprezintă principalul conținut informațional căutat pe posturile radio,
aceste tendințe spre o anumită categorie de audio determina și comportamentul lor în
raport cu exemplele mai mult sau mai puțin pozitive.

37
În ultimi ani se poate observa o creștere în cunoștința elevilor și studenților în
materia de muzică, de multe ori aceste creșteri pot influența activitățile lor. Tot mai mulți
tineri din toate formele de învă țământ au început să se înscrie și să participe la diferite
cursuri de canto, dacă în anul 2004 interesul general către aceste genuri de muzică au fost
de doar 35% (genul pop având cel mai mare impact în muzică de circa 35%), în anii
următori s -a semnalat o creștere rapidă către noile forme și metode, de canto (mai ales 4
stiluri: rock, house, rap și manele).
Aceste influențe către noile generații în materie canto a generat un mare interes,
mai ales în rândurile părinților care potrivit statisticilor bazate pe sondajel e de opinie din
cadrul Eurostat17, o activitate extrașcolare este o mai mare necesitate pentru a modela
noile minți către activități de natura fizică și să le ofere totodată șansa de a progresa într -un
mediu plăcut și educațional, de asemenea ac este tendințe către programele de dans și canto
le oferă un timp în plus pentru activitățile de la muncă (un raport arata ca din circa 4.5
milioane de romani care lucrează legal în țară, o treime din ei lucrează pe un program
destul de încărcat de la 8:00 -9:00 dimineața, până la 18:00 -19:00 seara, și de asemea acesta
o treime au în grijă copii minori).
Influența pe care o au emisiunile de tip radio către un public tânăr le oferă multor
afaceriști oportunitatea de a intra pe piața industriei muzicale și ofer ă de asemenea multor
tineri talentați posibilitatea de a urma o carieră în muzică, ca urmare din anul 2004 până în
anul 2017 a crescut numărul de școli specializate în canto și muzică instrumentală, datorită
numărului mare de cereri și numărului de program e din cadrul „Ministerului de Educație”,
exemple de școli și programe educaționale:
 Școala de canto „ART music”, din București, anul de înființare 2000 până în
prezent;
 Școala de artă „Ario Dante”, din București, iar din anul 2018 s -a deschis un
laborator de vise artistice din Brăila;
 Școala de muzică Armonia, din București;
 Școala de muzică „Sonore school”, din București;

38
 Programul educațional „ARCUB”, care a organizat numeroase proiecte (Culture
through music, AKKA show, etc.) pentru încurajarea tinerilor de toate vârstele și
până în prezent acest program a avut un mare succes în România.
Aceste școli și programe educaționale au un rol foarte important în formarea
noilor talente de orice fel din punct de vedere muzical. Din punctul de vedere tradițional al
țării romane, muzica de tip tradițional „popular”, are un rol foarte important în identitatea
istorică al României, deși numărul de ascultători în rândul elevilor și studenților în mediul
urban este mic față de acest gen de muzică, în rândul elevilor și s tudenților care provin din
mediul rural aprecierea față de acest gen de muzica este mult mai mare, de obicei factorul
parental este principalul tip de influența în educația lor. Este foarte important să nu uităm
moștenirea istorică lăsată în urmă, de aceea mulți specialiști în conservarea istorică în
educație și formare, artiști, actori, oameni de în mediul academic și interpreți de acest gen
de muzică „populară”, au format de asemenea școli pentru talentele muzicale, exemple
fiind:
 Școala Populară de Artă Deva, din Deva, județul Hunedoara;
 Școala de muzică „Boem Club”, din București, intrând oficial în rândul școlilor de
calitate în anul 2019;
 Școlile Populare de arte și meserii, din diferite părți ale României etc.
Dacă ar fi să facem o comparație între mu zica, divertisment și informațiile pe
teme politice și știri prin transmisiunile radio, cea mai puțin ascultata frecvența radio de
către elevi și studenți este secțiunea informațională. În ziua de azi informațiile care circulă
pe aceste teme sunt adesea vi zionate prin intermediul TV sau prin intermediul motoarele
de căutare online (Google, Android etc.) și nu reprezintă un punct de interes major în
selecția frecventelor radio informative.
Cele mai ascultate posturi radio de către tineri aflați într -un mediu educațional,
conform datelor făcute pe sondaje de opinie în cadrul IRES în anul 2017 sunt: Kiss FM
21%, Radio ZU 19%, Europa FM 18%, ProFM 11%.
Consumul de radio având în vedere bazele statistice și informațiile curente induce
în mințile elevilor și stude nților sentimentul de dorința în a învăța un gen sau de a -și urma
pasiunile. Dacă stăm să analizăm efectele de influența față de mediul educațional bazându –

39
ne pe datele relatate mai sus, ne putem da foarte ușor seama că mass -media de tip radio are
în mare parte un efect de lungă durată și pozitivă. Dar nu se poate vorbi doar despre
influențele pozitive pe care le arata în mod direct această ramură al mass -mediei.
Există și un efect negativ în influența generată de anumite tipuri emisii radio, una
dintre ace ste efecte se manifestă sub formă de excludere socială în rândul tinerilor. Trebuie
să recunoaștem de asemenea faptul că anumite categorii de muzică au și o influență
negativă în comportamentul tinerilor. Desigur nu putem da vina în mod direct pe emisiile
de tip radio, dar în mod indirect influenta diferitelor medii radio pot avea următoarele
efecte negative.
În cadrul unor discuții pe tema „Industria muzicală din prezent și influență
negativă asupra tinerilor”, prezentate în Ministerul Educației de către A sociația Română de
dezbateri, oratorie și retorică se pot relata următoarele influențe negative:
 Distrugerea standardelor morale: muzica are o influență puternică asupra tinerilor și
că fiecare dintre acești tineri indiferent de mediul educativ din care fa c parte asculta
muzica intre 1 -2 ore pe zi (conform tabelelor demografice prezentate mai sus),
poate avea un efect major în limbaj și poate forma într -un mod destul de
îngrijorător noi tipuri de exemple proaste de urmat (exemple fiind melodiile și
mesajele transmise prin radio cu tentă degradanta sau conotație sexuală), de
asemenea comportamentul lor într -un mediu de învățământ poate crea o punte
destul de negativă în relația cadrelor didactic și elevi/studenți (adesea în ultimi ani
se poate observa o creșt ere în problema de învățare și ascultare în desfășurarea
orelor din toate mediile educaționale datorită influentelor provenite din anumite
mesaje transmise pentru a încuraja așa zisa „gândire liberă și fără griji”).
 Segregarea Socială: dacă în cazul reprez entat mai sus aceste probleme de influență
negativă se manifest datoria mesajelor cu anumite conotații degradante, tipurile de
muzică pot crea grupuri cu pasiuni și gusturi diferite (având și exemple de urmat
mai mult sau mai puțin pozitive), este un efect pozitiv (pentru simplul fapt că
încurajează unitatea și munca în echipă), dar deschide ușa către un mediu de
discriminare și excludere socială, de aici până la valente este doar un pass.
 Promovarea ideilor de emancipare: în ultimi ani au început să aparat un număr
mare de comunități bazate pe ideologi, acestea pot avea o influență negativă în

40
formarea indivizilor de diferite vârste (o astfel de comunitate poate influența
mentalitatea în fragilă al tinerilor din mediul educativ, exemple fiind: comunitatea
LGBT sau comunitățile pentru încurajarea acceptării mariajului indivizilor de
același sex), influenta se manifestă sub forma mesajelor pe care le transmit cu
ajutorul melodiilor (un exemplu concret: „Take me to Church”, art. Hozier).
Consumul de emisii radi o deși mic în comparație cu TV și mediul online, are un
efect după cum se poate observa la fel de puternic mai ales în educația elevilor și
studenților din toate mediile educaționale.
B. Consumul de literatură (cărți, reviste, ziare etc.) și efectele în educa ție:
Mass -media de forma clasica „tipar”, a devenit în ultimi ani foarte puțin căutat în
rândul elevilor și studenților, optând mediul online pentru furnizarea de informații audio și
vizual. În general noua generație caută noi metode mult mai ușoare de in formare.
De când și -a făcut PC -ul (personal computer) și internetul apariția, alături de
telefonul mobil, tableta și instrumentele de divertisment virtual, factorii lecturi de orice fel
au suferit grav. Specialiști în materie de comportament social și uman (exemple fiind:
Gheorghe Lăzărescu, Luigi Bambulea, etc.), recunosc cu mare tristețe ca tineri simt o
atracție mult mai mare față de tehnologie decât de cartea tipărită pe hârtie. Din păcate nici
învățământul educațional nu vine cu soluții viabile, înafar a proiectelor sub foma de „târguri
de cărți”, pentru a încuraja cititul în rândul școlarilor și studenților. Deși în unele cazuri
profesori reușesc prin tehnici noi/moderne de predare să atragă interesul lor, doar ca și
acest interes se leagă mai mult de p artea obiectivă (în majoritatea cazului pentru a se
pregăti pentru examene, teste sau orice fel de evaluare).
Un articol scris în ziarul online „Lumina”, relatează conform spuselor
profesorului Gheorghe Lazăr care preda limba și literatura română elevilor de la Colegiul
Național „Sfântul Sava”, din București faptul că nu toți elevi sau studenți sunt la fel și nici
nu citesc în mod egal aceleași tipuri de materiale literare, acesta explica următorul lucru:
„Sunt elevi care citesc mai mult, dar chiar și între ei sunt diferențe, fiind vorba și de
domeniul care îl interesează pe fiecare. De ajutor este faptul că, pe lângă literatura din
programă, le dăm o bibliografie facultativă.
Aceste cărți am gândit să fie prezentate de câte un elev o dată pe săptămână.
Fiecare elev are de pregătit expunerea însemnărilor sale de lectură a unei cărți din acea

41
listă. Nu e obligatoriu să le citească pe toate. Unii sunt atrași după aceea să citească
respectiva carte în urma prezentării făcute de colegul său colega lor la acele o re. Este
pentru ei un dublu câștig, nu doar citirea cărții, ci și un exercițiu de prezentare, de vorbire
în public, lucru care îi va ajuta în viață”, explică pedagogul.
Cel mai bun plan în educarea tinerilor spre a citi orice foma de mass -media clasică
este prin tehnici mai mult sau mai puțin interactive, un exemplu ne explica tot Profesorul
Lăzărescu, dansul povestește despre tehnicile folosite petru a -i convinge pe elevi săi să
citească: „Diferă de la clasă la clasă, de la elev la elev. Același profesor e ste stimulat de
fiecare clasă în parte sau de câțiva elevi să fie altfel, să -și facă oră în așa fel încât să
corespundă intereselor lor științifice și culturale. Trebuie să fii atent și la ce -i interesează
pe elevi, să nu respingi nici o întrebare, având î nsă grijă să nu te îndepărtezi foarte mult de
ceea ce trebuie predat”.18
Forma „tipărită” de informare și mass -media, conform specialiștilor sociologi a
devenit pentru mulți un lucru al trecutului, deși cel puțin în anumite medii în rândul paturi
sociale de jos este singurul mod de informare, acest lucru nu afectează deloc mediul
educațional.
Dacă ar fi să ne luăm după conținutul unui ziar sau al unei reviste, informațiile pe
care le conțin sunt de multe ori compuse din așa numita „mondenitate” și „tendința
politică”, ca urmare influenta celor două părți sunt în mare parte foarte prezente. Modelele
tinerilor provin în mare parte din aceste două medii de expunere cotidiană.
În anul 2017 conform studiilor făcute de către BRAȚ (Biroul Roman de Audit
Trans media) , s-a confirmat teoria „decesului presei tipărite”, ei relatează faptul numărul
tinerilor din diferite ramuri educative au o tendință tot mai mică către formatele de tip
„tipar”. BRAȚ relatează faptul că pe plan de interes al elevilor și al studenților nu se află
deloc ziarul sau revistele, ci noile metode de genul IT.
În mediul urban numărul de cititori de ziare și reviste în anul 2017 s -a ajuns la 2,6
milioane de romani cuprinși între 14 și 74 de ani, iar în mediul rural doar 14,5%, din totalul
de 45% ce însumează populația din România, mai citesc presa tipărită. Totalul se ridică la
3.6 milioane de indivizi care mai citesc presa tipărită în România, din acest total circa
450.000 sunt tineri cuprinși intre 7 -25 ani.

42
Dacă ar fi să luăm în considerare fieca re aspect al acestor studii și relatări,
influența pe care o are cotidianul în viață și educația elevilor și studenților de orice vârstă
este foarte mică comparativ cu televiziunea, radioul sau mediul online. Generațiile se
schimbă odată cu trecerea timpul ui așa cum a fost din totdeauna, deși poate într -un viitor
apropiat noțiunea de informații tipizate nu v -a mai exista, alte forme îi v -a locul și restul
rămâne istorie. Un lucru important de ținut minte este faptul că deși poate părea puțin cam
tristă pred icția specialiștilor, întotdeauna impactul lăsat în urma v -a rămâne în tiparele
noastre în timp ce încercam să evoluăm și să învățăm noi metode de adaptare și
conviețuire.
Chiar dacă formă de mass -media tipărită nu mai are o influență clară în rândul
tinerilor, mai mult din lipsă de interes, exista totuși un negativ foarte major și important de
menționat, acesta este efectul de „Analfabetism”.
Acest efect deși are mai multe ramuri problematice, unul din ele îl reprezintă
exercițiul de citire și de stimulare a creativității prin citire.
Din păcate conform studiilor furnizate din cadrul Ministerului Educației
(programele de testare PISA, „Program for Internațional Student Assessment”), în anul
2015 se poate observa un număr îngrijorător de tineri care nu sunt în stare să citească cum
trebuie, să interpreteze măcar o hartă sau să pronunțe anumite cuvinte din lipsă de
exercițiu, circa 42% din tineri cuprinși intre ani 10 -20 ani suferă de analfabetism.
C. Consumul de televiziune și influența în educație:
Televizorul este situat pe locul doi din punct de vedere al surselor media utilizate
pentru elevi și studenți, acest fenomen numit televiziune putând fi generalizat la toate
categoriile de vârstă. Pentru a înțelege câtă influenta are televizorul asupra minților tiner e,
întâi trebuie să ne putem următoare întrebare cheie „Ce reprezintă televizorul pentru tineri
din ziua de azi?’.
În raport cu mediul strict audio (radioul), televizorul a avut un impact mult mai
mare în crearea de noi concepții pe baza imaginilor difuzat e în scop educațional (emisiuni
de istorie, de gătit, de practici diferite manuale etc.), de divertisment (desene animate,
filme, muzica, dans etc.), de natura informativă (Știri, noțiuni politice, întâmplări cu impact
emoțional etc.) și de consum (telesho pping, reclame cu tentă informativa, reclame pentru
promovare de produse etc.).

43
Dacă ar fi să ne luăm după studiul făcut pe baza datelor CNA și INS din anul
2004, putem determina modul prin care îi afectează pe tinerii din mediul educațional
fenomenul TV. Dacă mediul de învățământ sau activitățile în familie reprezintă circa 60%
din timpul unui individ tânăr, atunci putem estima cu exactitate ca cel puțin 10 -15% din
timpul rămas este alocat diferitelor emisiuni difuzate. În zilele lucrătoare tineri asculta și
vizualizează în media circa 137 minute, ajungând în unele cazuri și la 201 minute.
Preferințele principale de vizualizare la tineri cuprinși intre 7 -14 ani în anul 2004,
sunt în mare parte în desenele animate (45 -50%), urmate de filmele artistice (15 -20%),
muzica (10 -15%) și alte emisiuni de tip drama sau știință (10 -15%), iar la cei de vârstă mai
mare, 14 -25 de ani se poate observa o tendință mai mare spre filme și seriale, urmate de un
interes mai crescut în emisiunile informative. Aceste date s -au sc himbat cu mult în ani
următori, iar principalul vinovat este internetul, având o pondere mai mare în popularitate.
Tabel 4.5 Raportul făcut pe consumul de emisiuni de televiziune
Minute de audiență – 2004
Categorie de zone și vârsta Luni-Vineri weekend
rural 120-138 180-202
urban 145-163 210-225
elevi 7 -14 ani 135-150 195-225
elevi 15 -19 ani 140-155 210-225
studenți 19+ 150-160 210-225
Sursă: Autor
În ani următori interesul față de TV a scăzut foarte mult în rândul elevilor și
studenților, un raport făcut pe baza comportamentului tinerilor arata ca în anul 2017 cea
mai mare importantă parte al timpului liber este mai mult legat de internet. Dar cu toate
acestea influenta mass -media prin intermediul televiziuni și -a lăsat adânc amprenta în
minți le noilor generații.
Poate cel mai ironic lucru rămâne în continuare formarea minților tinere prin
educarea audio și video, aceste două metode lucrează într -o armonie perfectă spre a
„manipula”, opiniile multor elevi și studenți. Poate cea mai concretă dov ada se afla chiar în
cadrele mediului educațional, televiziunea dând naștere multor pasiuni și a ajutat la crearea
multor instituții de învățământ sau de formare în anumite medii.

44
Influența mass -media în televiziune este un subiect foarte complicat, păreri le sunt
împărțite între pozitiv și negativ, deși majoritatea specialiștilor în materie de analiza
socială și umană înclina balanța către un efect negativ. Deși poate că aceste păreri sunt mai
degrabă contră, decât pro, nu se poate să ignorăm efectele însă pozitive în viitorul apropiat.
Pentru a observa mai bine aceste două influențe în sistemul educațional, trebuie
prezentate în ordine:
I. Influențele pozitive prin televiziune și efectele în educație:
Emisiunile de divertisment destinat tinerilor cuprinși intr e 6-12 ani (desene
animate), a avut și are în continuare un grad ridicat de audiență mai ales între orele de după
programa școlară. Nu se poate spune că aceste emisiuni sunt doar pentru o singură
categorie de vârstă, având în vedere faptul că și tineri car e sunt adolescenți sau adulți încă
se uita la aceste emisiuni. Dar în proporție majoritara care vizualizează aceste posturi sunt
tineri cuprinși intre 6 -12 ani, constituind peste 60%.
Deși în ultimi ani s -au impus reguli foarte stricte pentru protecția tin erilor, față de
violență difuzată sub forma animată și promovarea de gânduri de același tip. Sunt și
excepții care arata că aceste emisiuni a ajutat mai ales în formarea de limbi străine.
Încă din ani 90 se experimenta cu conceptul de „Dublaj”, având prime le succese
în cinematografele din România (primul film dublat pentru tineri a fost „Babe -Cel mai
curajos porc din lume, 1995), iar primul dublaj în televiziune exclusiv în limba romană a
fost postul „Fox Kids” popularitate fiind de circa 30% înainte de sch imbarea și respectiv
postul „Cartoon Network”, fiind dublat din engleză în romana în anul 2004, important de
menționat este faptul că a fost cel mai vizionat post pentru tineri la acea vreme,
popularitatea fiind 39%.
Aceste schimbări din limbă străină, în limba maternă a produs un val de opinii
foarte critice la adresa modificărilor. În educație (mai specific în materia de Limba
Engleză), profesori de limba engleză din România au susținut ideea că măsurile luate au
afectat modul de educare și atracție față de o limbă străină prin intermediul acestor
emisiuni. De notat este faptul că foarte mulți tineri studenți confirma aceste spuse, ei
recunosc că au învățat engleză de la desene (rezerv o opinia personală pozitivă asupra
acestor spuse, fiind unul dintre ei) . Deși acest demers a fost doar unul dintre reglementările

45
impuse de către CNA și formele legislative romane pentru protecția consumatorului în
cadrul mass -media, a avut un impact major în autoeducația elevilor și studenților.
Emisiunile de tip informativ adaugă de asemenea un punct pozitiv în influența
educației prin intermediul TV. Exemple de emisiuni care au avut o influență pozitivă:
 Național Geographic și Wild, History – sunt programe care difuzează documentare
cu influență foarte mare în modul de gândire al tineretului față de anumite branșe
ale științelor existente (istorie, logica, fizică, construcții, informații despre diferite
viețuitoare, comerț etc.), în anul 2017 s -au semnalat creșteri majore în interesul
tinerilor de toate vârstele, rata fi ind de 22% în audiență, acest procent reprezintă
elevi și studenți;
 Etno TV, Utv, MTV – sunt posturi frecventate des de către tineri pentru a asculta
melodii și de asemenea pentru a observa noi stiluri de dans, deși audiență a scăzut
în raport cu mediul on line care domina în momentul de față toate formele de mass –
media. Aceste posturi au o influență vizibilă, chiar și acum, înainte de „scânteia”
online, în privința muzici (canto) și dans (aici variază în funcție de preferințele
fiecăruia, dacă ar fi să face m un sondaj despre preferințele elevilor sau studenților,
pofta lor față de artă interioară și exterioară se îndreaptă către dânsul modern 31%
și stilul latino 24%), datele fiind între 2004 -2017 de aproximativ 45% și 60%
popularitate.
Cadrul influenței mu zicii a fost prezentat la consumul radio în detaliu, dar a doua
pasiune al tinerilor care vine puternic din urmă sub formă de dans a adus o mare
schimbare, mai ales în mediul de afaceri. Școlile de dans sunt la mare căutare și la fel ca
muzica, acest gen d e art este foarte apreciat de către autoritatea parentală în educația
generațiilor viitoare.
Influența mass -media în raport cu cererile pe piața în materie de dans a dat naștere
la multe școli de dans, majoritatea fiind private și mai ales a deschis oportu nitatea
programelor educaționale distribuite și înființate în rândul educației de stat, exemple de
școli:
 Școala de dans Mihai Petre și Elwira Duda, din București, fiind înființat în anul
2002 și a avut un succes amplu, mai ales după participarea instructo rului de dans

46
Mihai Petre la diferite emisiuni TV cu tematica divertisment (cea mai mare
influență au avut emisiunile „Romani au Talent”, și „Dansez pentru tine”, și a ajutat
la o rată de înscrieri mult mai mare față de ani de după infintare);
 Școala de da ns „Joie de Vivre”, din București;
 Tabăra de Dans Urban – un proiect -pilot de dans adaptat pentru persoane cu
abilități diferite și a fost un proiect care s -a desfășurat în anul 2017 pentru a
încuraja tineri să își practice diferitele pasiuni (Proiectul fa ce parte din acțiunea
„București Oraș Particip”, finanțată de ARCUB);
 Compania de dans „JUMP IN”, din orașul Cluj -Napoca, an de infintare 2008,
condusă de către Alina Ciceo (regizor coregraf, director artistic și președinte al
companiei), care a dezvoltat un proiect amplu în formarea tinerilor spre pasiunea de
dans și spre formarea iubiri tinerilor față de muzică prin dans, un obiectiv atins în
Cluj-Napoca.
 Digisport, Eurosport, Telekom Sport – Sportul este un subiect destul de complicat
în România, confor m studiilor pe piață, aproximativ unu din doi romani sta zilnic
cu ochii pe competițiile sportive. Dar adevărata întrebare este „Cat de mult sunt
vizualizate aceste posturi de către elevi și studenți?”, influenta exercitată tineretului
de azi față de acest e emisiuni cu tentă sportivă. Este greu de răspuns la această
întrebare având în vedere faptul că această secțiune este mai mult acoperită de către
partea de internet.
Deși între ani 2004 -2017 se poate observa clar o creștere în cerințele de școli și
medii de antrenament sportiv pentru copii. Adulți în general determina aceste lucruri și
mulți părinți își doresc ca, copii lor să urmeze un sport. Nu putem nega de asemenea faptul
că în ultima perioadă problemă de „obezitate”, în rândurile elevilor și studenți lor s-a
accentuat foarte mult, însă a deschis oportunitatea de crea noi programe educaționale cu
tentă sportivă.
Mesajele transmise prin intermediul posturilor de tip sport sunt adesea focalizate
mai mult pe anumite personalități din cadrul carierelor spor tive, exemple pozitive fiind în
ultimi ani: Simona Halep (jucătoare profesionistă de tenis din România, care a ajuns
pe prima poziție în clasamentul mondial spre finalul anului 2017), care în mai multe
interviuri a încurajat dorința de a face sport în inim ile tinerilor de orice vârstă său mediu de

47
învățământ (un spot publicitar promovat de către Rexona, o arată pe Simona practicând
mai multe tipuri de sporturi și încurajând toate mediile de vârsta să facă mișcare prin
campania „5000 de pași”); Cătălin Moroș an – desi este apreciat de către o parte foarte mare
în rândurile sporturilor de contact, un mod pozitiv prin care s -a remarcat a fost prin
intermediul mesajelor motivaționale către un public tânăr (dar și un avertisment către
tendințele violente), un alt lucru de notat este motivația elevilor și studenților către o mai
bună cariera prin educația în învățământ (absolvent al Facultății de Drept și în anul 2013 a
fost desemnat șeful organizației de tineret a filialei județene a PDL Iași, deși în anul 2016
datorită intereselor și tensiunilor politice acesta și -a dat demisia din funcții, dar chiar și așa
a rămas alături de organizația de tineret prin dezvoltarea de noi talente); Gheorghe Hagi –
considerat cel mai mare fotbalist din România și foarte simpatizat î n străinătate, acesta a
pus bazele unui proiect de mare succes. Este fondatorul „Academiei de Fotbal Gheorghe
Hagi și de asemenea fondatorul „Viitorul Constantă”, acesta a încurajat în nenumărate
rânduri tineri să își deschidă apetitul pentru sport și o vi ață sănătoasă prin mișcare, drept
dovadă și -a dedicat o parte foarte mare din timp și resurse în educarea noilor generații.
Comunicarea este esențială în rândurile televiziunilor și adesea cei care au un
impact asupra educației sunt așa numitele „vedete”, exemplele de mai sus arată cât de mult
pot influența atât mediu educațional, cât și generații întregi către un viitor mai bun.
Aceste influențe în mediul social, la fel ca și în cazul celorlalte exemple de posturi
de emisiuni cu tente diferite educative, a u adus un plus în mediul de afaceri prin formarea
de noi școli și cluburi sportive, exemple fiind:
 Clubul Sportiv „AGON” – înființată în anul 2011, din București (afiliat cu
Federația Romană de box, Federația Romană de judo și Federația Romană de
kempo);
 Clubul Sportiv „Oxygen”, Academia de șah – din București;
 Clubul de Atletism „Proatletic” – din București.
După cum se poate observa din aceste exemple de emisiuni și posturi de
televiziune, atât mediul educațional, cât și mediul social în general are atât de multe de
câștigat datorită influențelor mass -media prin intermediul TV.

48
Mass -media prin televiziune are la baza transmiterea de mesaje prin audio și
video, această metodă adaugă o tendință spre autoeducare. Deși se pot observa clar mult
aspecte pozitive ale influenței mass -media în educația elevilor și studenților, trebuie să nu
uităm de un aspect important sub formă de „manipulare”. Acest concept de manipulare
prin mass -media în educație ne aduce la următorul efect în educație.
II. Influențele negative prin televiziune și efectele în educație:
Este un lucru cunoscut faptul că conținuturile în emisiunile TV influențează
negativ tinerele minți, de aceea termenul legislativ al audiovizualului a făcut eforturi
majore între ani 1991 – 2019. Conform analizelor pe comportamentul social al tinerilor de
toate vârstele, cei ce reacționează cel mai mai mult la aceste influențe sunt părinți, circa
61% dintre aceștia își exprima reacția deschis, 22% nu spun nimic legat de aceste influențe
și restul au o tendință spre a ma nipula orientarea educaționala a elevilor (prin programarea
timpului de vizualizare TV, interzicerea de TV sau prin a le induce o regulă de vizualizare
selectivă).
Analizând datele CNA din anul 2004 în raport cu consumul anumitor emisiuni
care au limită vâ rstei de peste 18 ani (cu tematica pornografică), rezultă faptul că în
anumite cazuri un număr situat între 13% – 20%, de elevilor și studenților au urmărit aceste
posturi. În schimb rapoartele din 2017 arata o scădere în aceste cifre, internetul fiind o
sursă mult mai bună de informare și vizualizare. Drept urmare a creșteri de popularitate a
internetului față de TV la capitolul filmelor cu tematica „porno”, se poate observa o
scădere majoră între ani 2004 -2017. Dacă în anul 2004 s -a înregistrat o vizionar e de 70% a
posturilor cu tematica pornografică, în anul 2017 a scăzut drastic având cotația între 20 –
30%. Dacă ar fi să luăm aceste lucruri în considerare, influența pe care o exercită aceste
posturi TV în comportamentul elevilor și studenților este una ne gativă. Neavând la bază o
normă în mediul educației pentru a explica aceste „practici”, un număr tot mai mare de
tineri fac abandon de școală pentru că devin părinți înainte de a termina măcar liceul. Am
putea spune că există mai mulți factori care influen țează acest abandon școlar, dar dacă ne
raportăm la influența mesajelor transmise atât vizual, cât și audio al acestor emisiuni, nu
putem nega totuși faptul că aceste posturi nu au avut și ele un efect asupra educației.
Alți factori de influența în mass -media pe parte de televiziune care afectează clar
comportamentul indivizilor în educație, sunt emisiunile care promovează așa numitele
„vedete de televiziune”, care provin din diferite medii sociale. Aceste exemple ale omului

49
modern în televiziune, au afecta t drastic comportamentul elevilor și studenților prin felul
vestimentar, limbajul prin mesaje de tip jargon, comportamentul lor în public, expunerea
acestor vedete în numeroase ipostaze, mai mult sau mai puțin decente sau prin promovarea
lor în scopuri de marketing. Din anul 2004 până în 2017, s -a semnalat o creștere rapidă în
tendința posturilor de televiziune în orientare spre a crea noi emisiuni de „bârfă și intrigi”,
drept dovadă în 2004 sunt mult mai puține emisiuni de acest gen, 20% din programele
televizate au această tematică. În anul 2017 sunt mult mai multe tipuri de emisiuni de acest
gen decât orice altceva, fiind cu 15% mai multe emisiuni pe tema „bârfă și intrigi”, decât în
anul menționat anterior.
Cert este că aceste orientări în materie de „ex emplu de urmat”, al tinerilor din
toate mediile educaționale, au influențat negativ personalitățile lor, gândirea fiind orientată
spre a „copia”, un stil de viață al acestor vedete. Au creat o diviziune în școli, licee,
universități prin modul de promovare al anumitor „trenduri”, influențând tineri spre a -și
forma propriile „găști” cu care să își împartă diversele admirații și pasiuni. Aceste diviziuni
crează un nou val de violente, deseori se poate observa aceste lucruri prin intermediul
faptelor săvârșite de către diferiți indivizi (nu doar elevi și studenți sunt afectați, ci și
cadrele didactice din deferitele medii educaționale), datele arată ca în anul 2017 au fost cu
10% mai multe cazuri de violente semnalate decât în ani precedenți.
Dacă ar fi să luăm în calcul și efectul politici în educație, nu sunt prea multe
cazuri de influență pozitivă sau negativă, cert este acest efect provine mai mult din cauza
categoriei de vârsta înaintată. Opiniile părților autoritare au un efect mult mai mare asupra
decizii lor în materie de orientare politică, educația politică este un lucru aproape absent în
majoritatea școlilor. Doar Universitățile de specialitate au un program de pregătire în acest
domeniu al politici și influențelor sociale, studenți fiind mult mai bine pregătiți în a
înțelege formă de manipulare în masă al mesajelor transmise în urma emisiunilor de tip
politic și „talkshow”.
În cinematografie suntem constant afectați de către partea comercială, aici se
poate vorbi de consumul de publicitate. Conform sond ajelor din datele „CNA”, pe tema
consumului de publicitate al elevilor și studenților, în anul 2004 consumul produselor și
serviciilor datorită difuzări de reclame TV a între 40 -50% efect în rândul tinerilor (aceste
date fiind pe baza unui produs său servi ciu achiziționat).

50
În anul 2017 nu se mai poate spune cu exactitate cât de mult au afectat alegerile
elevilor și studenților în consumul de produse și servicii de pe urma reclamelor TV, având
în vedere faptul că în urmă cu câțiva ani nu există o diferență așa mare între reclamele TV
și reclamele de pe internet. În plus nu se prea dă importanța unei educații pe tema
consumului de produse și servicii în diferitele sistemele educaționale.
În mod cert putem spune că televiziunea este și v -a rămâne o necesitate în viața
noastră, de asemenea v -a continua să modeleze mințile noilor generații și mai ales se caută
noi moduri prin care să se dezvolte programele de televiziune odată cu publicul lor.
D. Consumul de Internet și influența în educație:
Internetul are cea mai mare influență în mass -media și nu numai, practic noi ca
oameni nu mai concepem viața fără să avem acces la internet. Este un fenomen global și v –
a continua să evolueze într -un ritm alert, mai ales în educație.
La capitolul educație, mediul online a deven it principala sursă de informații
pentru majoritatea tineretului din ziua de azi, toate formele de învățământ depind de
internet pentru furnizarea rapidă și eficientă de informații către elevi și studenți.
Dacă ar fi să ne luăm după informațiile furnizate de către CNA în raport cu
consumul de internet la nivelul elevilor și studenților constatăm o diferență majoră între
2004 respectiv 2017. În primul rând trebuie să vedem comportamentul lor față de anumite
tendințe de utilizare și ce preferințe au aceștia.
Într-o zi normală elevi și studenți petrec în anul 2004, în medie 103 ore pe internet
și este cel mai important timp din punct de vedere al activităților. Iar în anul 2017, timpul
alocat navigării pe internet este cu mult mai mare față de ani anteriori, în medie de 150 ore
în majoritatea cazurilor (în unele cazuri se aloca chiar și 5 ore pe zi). Diferența este foarte
mare între ani analizați mai sus și modul de gândire în rândul tinerilor este cu totul alta, un
factor decisiv fiind media de vârstă care util izează datele online .
Tabel 4.6 Raportul orelor și procentajul de utilizare pe categori de zone și vârsta
în anul 2004
Timp de utilizare Procentaj de utilizare
Categorie de zone și vârsta Minute cât % utilizează (zi)

51
rural 90 -100 23%
urban 100 -110 64%
elevi 7 -14 ani 70 – 120 25-35%
elevi 15 -19 ani 120 – 130 64%
studenți 19+ 130 – 140 70%
Sursa: Autor
Tabel 4.7 Raportul orelor și procentajul de utilizare pe categori de zone și vârsta
în anul 2017
Timp de utilizare Procentaj de utilizare
Categorie de zone și vârsta Minute minime (zi) cât % utilizează (zi)
rural 150 – 200 46%
urban 160 – 250 85%
elevi 7 -14 ani 135 – 160 50-60%
elevi 15 -19 ani 150 – 170 78%
studenți 19+ 180+ 88%
Sursă: Autor
În termenul de preferințe în materie de căutare online, cele mai frecventate sunt
site-urile de socializare (în proporție de 85% dintre elevi și studenți formelor de învățământ
au cel puțin un cont sau un grup de socializare).
Este greu să estimezi un număr în raport cu preferințele tinerilor în mediul online,
este datorită schimbărilor frecvente care se produc pe internet (zilnic se adăuga noi site -uri,
reclame, muzică, divertisment etc).
Dar din punct de vedere al programelor utilizate putem spune că site -urile de
socializare sunt cele mai fre cventate având acces pe mobil, tableta, PC, laptop etc., au
devenit cele mai populare forme de comunicare din toate punctele de vedere (cel puțin
85% din timpul alocat pe internet este pe aceste programe: Facebook, Instragram etc.).
Principali factori care influențează în mod direct educația indivizilor tineri și
încurajează consumul de produse sau conțin mesaje cu un impact major în educația
acestora sunt următoarele:
a) Mediul online de jocuri și divertisment, care de multe ori crează o obsesie și
dependenta majoră (această dependență dăunează atât în învățământ, cât și în viața

52
familială), este principala cauză în performanța slabă în învățământ. Jocurile în
2004 au fost cotate ca fiind principala ocupație a tinerilor (50% dintre acestea
utilizează internetu l), în 2017 numărul jocurilor care utilizează internetul au crescut
cu 30% față de ani precedenți.
b) Programele de tip chat, messenger sau socializare vin puternic din urmă, în 2004
discuțiile cu alte persoane au avut 47% interes în rândurile elevilor și stu denților
pentru diverse lucruri, iar în 2017 se poate vorbi despre un fenomen care a devenit
comun. Aceste medii sociale au influențat crearea unui limbaj de tip „scurt” și din
păcate această influentă are o tentă negativă în modul de conversare sau felul de a
scrie. Un alt lucru de notat este faptul că aceste modalități de socializare au
determinat foarte mult modul de gândire al indivizilor (mai ales în materie de
preferințe muzicale, pasiuni, orientare politică, comerț etc.), dar din păcate aceste
inform ații nu pot fi de multe ori verificate în materie de credibilitate, dând naștere
unor concepții greșite fără o bază solidă de corectitudine.
c) În materie de divertisment audiovizual, internetul față de TV are o arie mult mai
mare, practic oricine poate încă rca videouri cu mesaj sau impact emoțional.
Efectele sunt aceleași ca și în cazul prezentat la consumul de televiziune, numai că
nu sunt reguli definite în limitarea accesului elevilor și studenților către conținuturi
obscene, cu impact negativ, conotație sexuală etc. Din păcate efectele sunt vizibile
în învățământ unde s -au semnalat cazuri de tineri care devin părinți înainte de a
termina măcar cele 8 clase și afectează viitorul lor în societate.
d) Acces la informații online (cărți, lucrări, conținut informa tiv etc.), adaugă la
problemele credibilității surselor de informare și afectează modul prin care sunt
educați tineri din toate mediile de învățământ. O problemă clară se afla în
susținerea de idei originale și deschide calea „plagiatului intelectual”, mai ales în
mediul academic unde s -au impus reguli drastice pentru a elimina aceste modalități
de fals.
e) Mediul de marketing și consum de produse online a dat naștere unei mentalități
materialiste. Influența acestor metode afaceriste a afectat clar felul cum p ercepem
noi viața și felul cum noi ne comportam în societate (de la felul vestimentar, până la
felul cum ar trebui noi să acționăm în raport cu piața), învățământul nu face
excepție de la aceste efecte și practic a dus la transformări majore în felul de

53
predare a informațiilor către elevi și studenți (materiale IT, folosirea de tehnologie
pentru a prezenta audio și vizual etc.)
În mod clar influenta mass -media pe partea de internet a adus cu ea transformări
majore în educația indivizilor din toate mediile d e învățământ. Cert este faptul că internetul
continua să modeleze noile minți spre orizonturi, mai mult sau mai puțin pozitive.
Dacă analizăm orientările axiologice ale elevilor și studenților din anul 2004 față
de anul 2017, în consumul de mass -media menționate mai sus, constatăm o schimbare
clară între valorile tradiționale și moderne. Acestea au o influență decizia în modul de
educare ale indivizilor din ziua de azi.
Tabel 4.8 Tendințele elevilor și studenților în raport cu viitorul lor
Valorile de i mportantă în viitorul elevilor și
studenților 2004 2017
Tradiționale: 66% 35%
Educația 17% 14%
Familia 49% 35%
Moderne 32% 70%
Bani 14% 45%
Cariera în joburi 10% 38%
Prieteni 4% 16%
Aspectul lor 6% 25%
Sursă: Autor
Conform analizelor pe baza comportamentului în rândul tinerilor din educație,
mai mult de jumătate au o tendință spre a învăța lucruri noi prin intermediul mass -media,
59% din cazurile raportate elevi și studenți au o tendință fermă spre a învăța din materialul
informativ din mass -media

54
Concluzii

Cele trei aspecte ale influenței: comunicarea, societatea, mass -media au un rol
crucial în formarea indivizilor tineri din ziua de azi. Învățământul este direct afectat de
către aceste schimbări în comportament și mentalitate, și vor prezenta în continuare o
formă destul de complexă în viitorul societății umane.
Printr -o serie de întrebări putem determina în mare parte efectele mass -media în
educarea indivizilor din secolul XXI.
Prima întrebare trebui să fie următoarea: „Cat de mult îi afectează pe elevi,
studenți și formele de învățământ mass -media?”, și răspunsul este unul incert, având în
vedere faptul că este „o armă cu două tăișuri”. Pe de o parte sunt aspecte pozitive așa cum
au fost prezentate în elaborarea lucrării, prin promova rea unor noi metode de educare ale
tinerilor și prin formarea de noi instituții specializate în domenii diferite (școli de
specialitate private și nu numai), și mai ales trebuie să vedem un aspect pozitiv în accesul
la informații pentru educare. Pe de altă parte influență negativă care este destul de vizibilă,
mai ales sub formă de comportament, gândire, mod de învățare și educare etc., cea mai
mare problemă o constituie informațiile și mesajele care sunt transmise către o populație
ținta, mai specific tine ri din toate formele de învățământ.
A doua întrebare ar fi: „Cine se face responsabil pentru aceste influențe?”, este o
întrebare justă , dar cu un conținut complex, în general răspunsul ar fi sistemele care ne
înconjoară (politica, învățământ, afacere, soc ială, televiziuni etc.). Fie că suntem de acord
sau nu cu aceste sisteme nu putem nega faptul că în viitorul apropiat bazele societății
uman e vor fi modelate pentru a forma noi frontiere în toate aspectele vieții noastre.
Totuși o întrebare cheie ar trebui să fie piatra de temelie în schimbarea pozitivă:
„Cum și în ce fel putem schimba noi aceste influențe?”, răspunsul este unul foarte clar,
dacă nu contribuim noi că indivizi la a schimba modul nostru de operare și utilizare a
acestor factori decisivi în ed ucare, ne vom pierde valorile care ne -au propulsat spre
evoluția noastră curentă.

55
Educația trebuie să găsească noi soluții și să se adapteze nevoilor generațiilor
viitoare, prin aplicarea de noi programe, noi inovații tehnologice în materie de educare și
expunere în internet, noi materii de predare pentru a -i face pe elevi și studenți să înțeleagă
aceste efecte și cât de mult îi afectează pe ei că viitoare oameni într -o societate modernă.
Dacă se lăsa conceptul de autoeducare prin intermediul media să conti nue, atunci
interpretarea va fi doar de formă obiectivă. Cu cât dețin controlul asupra acestor informații
generațiile tinere, cu atât impactul media asupra lor este mai puțină.
Din păcate multe dintre aceste aspecte sunt ignorate, fie cu intenție sau fie p rin
ignoranta, în primul rând noi că indivizi mături (părinți, profesori, politicieni, vedete),
trebuie să le arătăm noilor generații ce este mai benefic și mai bun pentru că ei să își
găsească locul în societate.
Efectele se pot observa mai ales în mediul economic, unde cerințele pentru
angajare și instruire sunt din ce în ce mai dificile, dace nu se face nimic ne putem confrunta
cu noi probleme și ciclul de influență negativă nu v -a avea sfârșit.
Un lucru este clar, și anume că mass -media sau orice formă de influența socială
întotdeauna v -a avea un impact asupra tuturor. Dar educația și pregătirea indivizilor trebuie
mereu să fie factorii decisivi în formarea noilor minți, noilor modele de urmat și mai ales
noilor generații de oameni care să facă față unui viitor incert.
Educația trebuie să existe pentru a aduce o înțelegere între efectele pozitive și
negative pe care le produce aceste influențe prin intermediul mass -media. Cu cât învață
mai mult noile generații despre aceste efecte, cu atât vom ajuta la cr earea unor noi societăți
bazate pe valori umane și nu pe valori aleatorii cu efect negativ.
Închei prin a spune că indiferent ce ne rezervă viitorul, întotdeauna trebuie să
învățăm cât mai mult și să evoluăm noi că indivizi pentru că generațiile viitoare s ă
progreseze într -un mod mai bun de înțelegere.

56
Bibliografie

1. Briggs, A., Burke P. (2005) – Mass -media. O istorie socială. De la Gutenberg
la Internet . Editura Polirom.
2. Badau, H. M. (2011) – Tehnici de comunicare în social media, Editura
Polirom.
3. Constantin, C. (2017) – Educația. Reîntemeieri, dinamici, prefigurări, Editura
Polirom.
4. Coman, M. (2016) – Introducere în sistemul mass -media (Ediția a IV -a),
Editura Polirom.
5. Fexeus, H. (2018) – Manualul abilitaților sociale superioare, Editura TREI.
6. Gole man, D. (2018) – Inteligența socială, (Ediția a II -a), Editura Curtea
Veche.
7. Gross, P. (2015) – Întoarcere în laboratorul românesc. Mass -media după
1989, Editura Nemira.
8. Moscovici, S. (2011) – Influența socială și schimbare socială, Editura
Polirom.
9. Mucchi elli, A. (2005) – Arta de a comunica, Metode, forme și psihologia
situațiilor de comunicare. Editura Polirom.
10. Mucchielli, A. (2015) – Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare.
Editura Polirom.
11. Panisoara, I. O. (2015) – Comunicarea eficienta. M etode de interacțiune
Educaționala (editura a iv -a revăzuta și adăugata), Editura Polirom.

57
12. Stan, L. (2016) – Dezvoltarea copilului și educația timpurilor. Editura
Polirom.
13. Tasente, T. (2014) – Comunicarea politică prin social media și reacțiile
publicului Online. Editura Universitară.
14. Institutul Național de Statistică, INS. (2017) – Dezvoltarea societății
Informaționale, Revista Romană de statistică supliment . 9/2017.
15. CNA, (2007) – Expunerea copiilor la programele TV și Radio septembrie –
octombrie 2007 . [On line] Disponibil pe: http://www.cna.ro/ -Sondaje -.html .
16. UNESCO – Global education monitoring report 2017 -2018. [Online]
Disponibil pe: https://unesdoc.unesco.org/
17. Eurostat, (2017) – Statistics explained. [Online] Disponibil pe:
https://ec.europa.eu/eurostat /statistics -explained /
18. Sontica, D. (2018) – De ce citesc tinerii tot mai puțin literatură. [Online]
Disponibil pe: https://ziarullumina.ro/educatie -si-cultura/cultura/
19. qdidactic (2019) – Stiluri de comunicare . [Online] Disponibil pe:
http://www.qdidactic.com/bani -cariera/comunicare/stiluri -de-
comunicare259.php

1 Panisoara, I. O. (2015) . Comunicarea eficienta. Metode de interacțiune
Educaționala (editura a iv -a revăzuta și adăugata), Polirom , Coperta 4.
2 Coman, M. (2016) . Comunicarea, societatea si cultura de masa, Introducere în
sistemul mass -media (Ediția a IV -a), Polirom , 15-27.
3 Mucchielli, A. (2005) . Arta de a comunica, Metode, forme și psihologia situațiilor
de comunicare. Polirom. 11-17.
4 Panisoara, I. O. (2015) . Elemente componente ale comunicarii, Comunicarea
eficienta. Metode de interacțiune Educaționala (editura a iv -a revăzuta și adăugata), Polirom ,
47-60.

5 Panisoara, I. O. (2015) . Formele comunicarii, Comunicarea eficienta. Metode de
interacțiune Educaționala (editura a iv -a revăzuta și adăuga ta), Polirom , 86-96.

6 qdidactic (2019). Stiluri de comunicare . [Online] Disponibil pe:
http://www.qdidactic.com/bani -cariera/comunicare/stiluri -de-comunicare259.php
7 Moscovici, S. (2011) . Influența socială și schimbare socială, Polirom .

8 Moscovici, S. (2011) . Influența socială și schimbare socială, Polirom . 197 – 230

9 Coman, M. (2016). Comunicarea, societatea si cultura de masa, Introducere în
sistemul mass -media (Ediția a IV -a), Polirom.
10 Briggs, A. , Burke P. (2005) – Mass -media. O istorie socială. De la Gutenberg la
Internet . Editura Polirom. 25-68
11 Institutul Național de Statistică, INS. (2017) – Dezvoltarea societății
Informaționale, Revista Romană de statistică supliment . 9/2017.
12 UNESCO . Global education monitoring report. [Online] Disponibil pe:
https://unesdoc.unesco.org/

13 UNESCO . Global education monitoring report. [Online] Disponibil pe:
https://unesdoc.unesco.org/
14 CNA, (2007) . Expunerea copiilor la programele TV și Radio septembrie -octombrie
2007 . [Online] Disponibil pe: http://www.cna.ro/ -Sondaje -.html .
15 Institutul Național de Statistică, INS. (2017) – Dezvoltarea societății
Informaționale, Revista Romană de statistică supliment . 9/2017.
16 UNESCO, (2017 -2018) – Global education monitoring report 2017 -2018. [Online]
Disponibil pe: https://unesdoc.unesco.org/
17 Eurostat, (2017) – Statistics explained. [Online] Disponibil pe:
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/
18 Sontica, D. (2018) – De ce citesc tinerii tot mai puțin literatură. [Online]
Disponibil pe: https://ziarullumina.ro/educatie -si-cultura/cultura/