SPECIALIZAREA: SISTEMUL INFORMȚIONAL CONTABIL ÎN ASISTAREA [627729]

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚ E ECONOMICE
SPECIALIZAREA: SISTEMUL INFORMȚIONAL CONTABIL ÎN ASISTAREA
DECIZIILOR MANAGERIALE

STU DIU PRIVIND ANALIZA COSTULUI PE
PRODUS ÎN CADRUL UNEI ENTITĂȚI
PATRIMONIALE

CORDONATOR ȘTIINȚIFIC, MASTERAND: [anonimizat]
2021

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 3
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND COSTUL PE PRODUS ……… 4
1.1 Definirea sintagmei ,,cost pe produs" ………………………….. ………………………….. …… 4
1.2 Delimitări privind costul de producție ………………………….. ………………………….. ….. 4
1.3 Conceptul de cost ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
1.4 Taxonomia costurilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
1.5 Tipologia costurilor de producție ………………………….. ………………………….. …………. 7
CAPITOLUL II Analiza costurilor pe produs la Societatea Design -Top S.R.L ….. 10
2.1 Metodologia cercetări i ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
2.2 Profilul și caracteristicile întreprinderii ………………………….. ………………………….. . 10
2.3 Analiza costului unitar ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
2.4 Analiza costurilor unitare totale la 1000 lei cifră de afaceri ale produsului agendă
format A5 copertă mucava ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 17
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 18

INTRODUCERE

Activitatea analizei economico -financiare are drept scop urmărirea, bazată pe
sistemul informațional, a modului în care se realizează sarcinile stabilite în programul cu
activități al întreprinderii, pentru a determina modificările indicatorilor și a facto rilor
care acționează asupra fiecărui indicator economic în parte.
În ultima perioadă creșterea inflației din România și -a pus grav amprenta asupra
factorilor economici, astfel s -au menținut la un nivel destul de ridicat prețurile pentru
materialele și ma teriile prime, combustibil, energie, influențând într -un mod negativ
salariile, taxele și impozitele, dobânzile la credite, factori ce au contribuit la creșterea
costurilor pe produs, ceea ce a determinat o scădere a vânzărilor în majoritatea firmelor
din România și implicit la diminuarea profitului.
Prezenta lucrare are ca obiectiv general analiza modificărilor indicatorului costul
pe produs de la o perioadă la alta dar și gradul de influență a diferiților factori ca: prețul
materiilor prime și a material elor implicate direct în producție, consumul specific pe
fiecare produs, costurile cu salariile, cantitatea fabricată, asupra modificărilor pe care le
suferă acest indicator care ne oferă posibilitatea de a înțelege cât de importantă este
analiza economico -financiară în cadrul unei firme.
Motivul pentru care am ales această temă a fost determinat de faptul că în
perioada actuală au avut loc schimbări ce au o strânsă legătură cu modificările de
structură la nivelul firmei Design -Top (restructurări, modernizări), astfel capacitatea de
producț ie a societății a fost afectată. Caracterul promotor al lucrării este conferit de
analiza costurilor pe produs la nivelul societății Design -Top care ne oferă o imagine de
ansamblu al cheltuielilor totale din ultimii trei ani.

CAPITOLUL I ASPECTE TEORETIC E PRIVIND COSTUL PE
PRODUS
1.1 Definirea sintagmei ,,cost pe produs"

Costul este definit de dicționarele de specialitate ca „ sumă de bani cheltuită pentru
producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui
serviciu ”.1 Originea cuvântului își are rădăcinile încă din antichitate, de la verbul latin
constar , care înseamnă a stabili, de unde derivă și noțiunea de costa pentru un obiect sau
un lucru.
În dicționarul explicativ al limbii române noțiunea de produs reprezintă „ un bun
material obținut dintr -un proces de muncă ”2.
Astfel, costul pe produs poate fi definit ca suma de bani utilizată în cadrul procesului
de producție având ca finalitate produsul finit.

1.2 Delimitări privind costul de producție

Activitatea economică a unei entități este diversificată deoarece societatea de astăzi
este într -o permanentă schimbare în diferite domenii de activitate.
Conform prevederilor Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1802/2014 privind
reglementările contabile ale situațiilor anuale individuale și situațiile anuale consolidate,
costul de producție reprezintă ,,prețul de achiziție al materiilor prime și al materialelor
consumabile și alte cheltuieli care pot fi atribuite bunului respectiv."3
Totodată costul de producție cuprinde cheltuielile aferente procesului de
producție, ilustrate astfel:

1 Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II -a revizuită și adăugită) , Editura Univers Enciclopedic
Gold, București, 2009.
2 Ibidem
3 O.M.F.P nr.1802/2014 privind aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anua le consolidate, secțiunea 1.2 pct. 7

Fig. nr.1: Tipurile de cheltuieli specifice producției

1.3 Conceptul de cost

Pentru definirea și înțelegerea noțiunii de cost, un prim pas este dat de înțelegerea
raportului existent între cheltuială și cost. Astfel, orice cheltuială devine cost în cazul în
care este asociată următoarelor elemente: resurse consum ate, perioada de timp, loc de
consum, activitate, p rodus sau serviciu.
Rezultă definiția simplă conform căreia, „ costul este expresia tuturor
consumurilor de resurse delimitate în timp și spațiu și ocazionate de realizarea unui bun
sau serviciu”4. Costul poate corespunde unui " decupaj al cheltuielilor considerat util
din punct de vedere al gestionarului”5.
Tatiana Moșteanu în lucrarea sa, Prețuri și tarife definește costul în funcție de cei doi
vectori fundamentali ai costului, și anume finalitatea și obie ctul costului.
Autorul spune ca finalitatea costului este determinată din două puncte de vedere:
 contabil, prin însumarea cheltuielilor angrenate, folosind contabilitatea analitică,
în vederea cunoașterii nivelului costului efectiv al unui anumit produs;
 economic, atunci când firma dorește să meargă mai departe cu investigațiile sale.
Aceasta vrea, prin intermediul calculelor previzionale ale costurilor, să ia
deciziile prețului.6

1.4 Taxonomia costurilor

În teoria și practica economică actuală se utilizează mai multe categorii de costuri
grupate după diferite criterii, cele mai actuale urmând a fi prezentate în tabelul următor :
Tabelul nr. 1 – Clasificarea costurilor
a) După modul de formare există:  costurile primare;
 costurile secundare.

4 Drobotă Niță, Economie politică , Editura Economics, București, 1992, p.184.
5 Botea F. Florin, C.V. Haidaev, Mănescu C, Nițu V., Oniță M., Ghidul întreprinzătorului particular , Ed.
Tehnică, București, 1994, p.40.
6 Coord. Tatiana Moșteanu, Prețuri și tarife , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993, p.80.

b) După geneza lor se împart în:  costuri cu personalul;
 costuri privind materialele
stocate;
 costuri privind lucrările și
serviciile prestate de terți;
 costuri privind impozitele, taxele
și vărsămintele asimilate;
 costuri privind amortizarea,
provizioanele și dobânzile.
c) După modul de repartizare pe
purtători se delimitează
următoarele tipuri de costuri:  costuri directe;
 costuri indirecte.
d) După același criteriu precizat mai
sus, conform literaturii germane
de specialitate costurile se împart
astfel:  costuri individuale (directe) pe
purtători
 costuri individuale (directe) ale
locurilor de costuri
 costuri comune (indirecte) ale
locurilor de costuri
e) În funcție de dependența lor față
de volumul producției se disting:  costuri variabile;
 costuri semivariabile;
 costuri fixe;
 costuri semifixe.
f) În funcție de relația cauză -efect
dintre consumul de resurse și
rezultate, costurile se clasifică
astfel:  costuri determinate;
 costuri discreționare.
g) În funcție de caracterul lor:  costuri evidente;
 costuri ascunse;
 costuri de oportunitate.
h) În funcție de incidența asupra
fluxurilor de trezorerie:  costuri monetare;
 costuri nemonetare (calculate).
i) În funcție de natura relașilor în
cadrul cărora sunt ocazionate se
delimitează:  costuri transversale;
 costuri relaționale .
j) În funcție de rolul lor în procesul
decizional, costurile sunt:  costuri pertinente sau relevante;
 costuri indiferente sau
scufundate;
 costuri de oportunitate;
 costuri marginale sau
incrementale.

k) În funcție de orientarea strategică
a întreprinderii avem:  costuri de tranzacționare ;
 costuri de complexitate.
l) După finalitatea consumului de
resurse:  costul constrângerilor;
 costul rezultatelor.
1.5 Tipologia costurilor de producție

Având în vedere criteriile prezentate mai sus, costul de producție este un factor activ
în viața firmei și are un caracter schimbător la necesitățile agenților economici. Cele mai
utilizate forme ale costurilor sunt:
 costurile unitare;
 costurile directe;
 costurile indirecte;
 costurile fixe;
 costurile variabile.
Costurile unitare (medii) reprezintă costurile pe unitatea de produs. Ținând cont de
structura costului total avem posibilitatea de a calcula:
 costuri fixe medii după formula ;
 costuri variabile medii după formula ;
 costuri totale medii după formula

În funcție de specificul fiecărui produs și al factorilor de producție u tilizați se
determină costul mediu pe produs. Acesta poate varia în cadrul unei firme de la an la an
din cauza următorilor factori:
 nivelul de calificare al personalului angrenat direct în producție;
 nivelul tehnic al producției;
 organizarea și conducerea firmei.
Costurile directe au un caracter direct în procesul de producție, oferind posibilitatea
de a le identifica și măsura pe fiecare produs în parte, în vederea imputării directe asupra
produsului realizat. Din categoria costu rilor direct fac parte consumul de materii prime
și materiale, salariile de bază, etc.
Caracteristica principală a costurilor directe este dată de variația lor proporțională cu
creșterea volumului producției și totodată stabilirea ponderii costurilor dire cte pe
unitatea de produs, în volumul total al costurilor directe.
Costurile indirecte sunt cele comune întregii producții, nu se pot repartiza în
momentul efectuării lor pe unitatea de produs, deoarece nu se poate afla valoarea lor pe
fiecare produs real izat. Această categorie de costuri se calculează prin procedee de
calcul indirecte și au cotă parte la costurile directe. Din această categorie fac parte
costurile cu întreținerea și funcționarea utilajelor, costurile generale ale secției și
costurile gene rale ale firmei.

Caracteristica lor definitorie este reprezentată de faptul că mărimea lor nu variază
proporțional cu volumul producției, fiind relativ constante. Însă, ponderea lor în
volumul total al costurilor de producție este una variabilă.
Costurile fixe sunt acele costuri ca nu își schimbă mărimea lor față de modificarea
volumului producției. Din această categorie se disting două tipuri costuri fixe propriu –
zise și costuri relativ fixe.
Legătura dintre C f (costul fix total) și x (volumul p roducției), iar C 'f (costul fix unitar)
se exprimă astfel, C f – staționar iar C 'f = 𝑓𝑥
Specialiști spun că o creștere a volumului producției nu influențează totalul costurilor
fixe, valoarea lor reducându -se numai pe unitatea de produs, după cum o scă dere a
volumului producției, atrage o creștere a costurilor fixe pe unitatea de produs.
Cele mai întâlnite forme ale costurilor fixe sunt amortizările, chiriile, asigurările,
salariile personalului de conducere și administrație.
Costurile variabile , în f uncție de creșterea sau descreșterea volumului de producție,
se împart în:
 costuri proporționale;
 costuri degresive;
 costuri progresive;
 costuri regresive;
 costuri flexibile;
 costuri marginale.

a. Costurile proporționale sunt costurile care sunt dependente de volumul producției
și se modifică odată cu acesta.
b. Costurile degresive sunt caracterizate de creșterea într -o proporție mai mică decât
creșterea volumului de producție. În timp ce indicele de degresie crește, costul
unitar scade pe măsură ce volumul de producție crește. Costurile degresive sunt
costurile cu întreținerea și funcționarea utilajelor, salariile muncitorilor din
secțiile auxiliare, etc.
Aceste costuri apar când se aduc tehnologii noi, mașini și utilaje performante care
generează o creștere a consumului de materiale auxiliare, manopera de deservire și
costurile cu mentenanța utilajelor.
c. Costurile progresive sunt costurile care cresc într -o proporție mai mare și mai
repede decât ritmul în care crește volumul de producție. Indicele de progresie este în
permanență supraunitar. Costurile progresive evoluează în diferite forme liniară,convexă
sau concavă.
Costurile progresive apar atunci când se suprasolicită capacitatea de producție
pentru a obține o producție mai mare.
d. Costurile regresive reprezintă categoria de costuri care, scad în proporție mai
mare și mai repede în cazul în care volumul producției suferă o creștere importantă.
Costurile regresive dețin volumul cel mai ridicat în momentul când activitatea de
producție este foa rte mic și apoi scad puternic, odată cu creșterea activități de producție.
e. Costurile flexibile au o tendință liniară care este urmată de o tendință neliniară,
în alte cazuri degresivă, proporțională și progresivă, schimbându -se alternativ. Aceste

costu ri flexibile apar sub influența modificării volumului producției în momentul în care
evoluția lor este una neregulată.
f. Costul marginal este definit ca „ un cost apărut din producția ultimei unități
luate în considerare sau costul unei unități adiționale , care măsoară variația costului
total pentru o variație infinit de mică a cantității de produse realizate”7.
Costul marginal ne ajută la determinarea într -un interval scurt de timp a costurilor
totale proporționale și costurilor totale fixe. Astfel prin înmulțirea costului marginal cu
totalul cantități produse rezultă costul total proporțional, iar costurile totale fixe sunt
obținute prin diferența dintre costurile totale și costurile proporționale.
Costul marginal se determină „ ca raport dintre creștere a costurilor totale și
creșterea volumului de producție”8.

unde, C m – costul marginal;
C – variația costului total;
x – variația producției.

7 Luiza. Ionescu , Analiză Economic -Financiară (ediția a II -a revizuită și adăugită) , Editura
PROUNIVERSITARIA, București, 2016, p.126.
8 Ibidem , p.127.

CAPITOLUL II Analiza costurilor pe produs la Societatea Design -Top S.R.L

2.1 Metodologia cercetării

Obiectivele precizate anterior evidențiază finalitatea prognozată a părți practice.
Concretizarea acestor finalități se realizează utilizând metode potrivite care să ofere
direcții care să fie în concordanță cu obiectivele principale. Astfel, m etodele necesare
atingerii obiectivelor propuse sunt analiza costurilor pe unități de produs și procedeul
diviziunii simple.
Analiza costurilor pe unitatea de produs reprezintă stabilirea costurilor într -o
formă cât mai detaliată prin intermediul analizei costului unitar, analizei costurilor în
funcție de principalele elemente ale costului și nu în ultimul rând analiza costurilor la
1000 de lei cifră de afaceri. Așadar, pe baza analizei amănunțite a costurilor oferită de
metodele precizate mai sus se deter mină factorii ce stau la baza eficienței sau
ineficienței consumului de resurse ale firmei.
Procedeul diviziunii simple este folosit pentru a determina costul unitar al
produselor fabricate într -o entitate cu o producție omogenă (axată pe obținerea unui
singur tip de produs). Procedeul precizat mai sus reflectă imaginea fidelă a costurilor
implicate în procesul de producție, reprezentând principalul punct de plecare în ceea ce
privește economicitatea firmei.
Procedeul diviziunii simple și analiza costuril or pe unitatea de produs presupune
examinarea în detaliu a modului în care sunt utilizate resursele societății, de la
cumpărarea materiilor prime și materialelor până la obținerea produsului dorit, astfel se
stabilește costul unitar al produselor, precum ș i problemele întâlnite și modul de
soluționare a acestora.
2.2 Profilul și caracteristicile întreprinderii

Societatea Design -Top S.R.L este o societate cu răspundere limitată specializată
în producția tipografică.
Oferă o gamă largă de servicii și produs e în domeniul tipografic și nu numai:
 publicitate (inscripționări auto, printuri mari dimensiuni,
inscripționări textile, agende și calendare, produse promoționale, pagini web,
organizări evenimente);
 tipar în tiraje mari (pliante,flyere,mape de prezenta re, afișe, agende,
calendare, etichete, tipizate);
 conecții metalice prin propriul atelier (porți din fier forjat, panouri
gard din fier forjat, balustrăzi balcoane, hale metalice, panouri stradale,
mobilier de grădină, ornamente);
Principalii clienți ai produselor fabricate de Societatea Design -Top S.R.L. fac
parte din mai multe domenii de activitate, ca:
 pază, protecție, telecomunicații(mss, quartz);

 construcții;
 alimentar;
 hoteluri, restaurante, cafenele;
 instituții publice;
 partide politice.

2.3 Analiza costului unitar
Costul unitar este unul dintre cei mai importanți indicatori ai activității economice
a firmelor, atunci când este vorba de produsul în sine. În cadrul acestui subcapitol se
urmărește structura costului unit ar (pe articole de cheltuială) la diferite produse din
cadrul Societății Design -Top S.R.L. prin compararea în timp (ultimii trei ani de
activitate).
În cadrul Societății Des ign-Top S.R.L. funcționează o unitate de producție:
 producția tipografică.
Produc ția tipografică la Societatea Design -Top S.R.L. este una de foarte bună calitate
deoarece deține ultimele tehnologii în ceea ce privește tipăritul.
Dintr -o gamă variată de produse tipografice am ales să fac em o analiză a celui mai
vândut produse care are o contribuție vizibilă în contabilitate firmei, acesta este :
 agendă format A5 copertă mucava;

1. Agenda format A5 copertă mucava se confecționează astfel se tipăresc foile de
interior din hârtie offset 70gr/mp în număr de 100 file față -verso la care se adaugă
două file față verso numite pagini de gardă + coperta față și coperta spate realizate
din mucava de 1.5 mm grosime îmbrăcată cu autocolant plastifiat și personalizat
policromie. Prinderea agendei se face cu spiră metalică prin intermediul
aparatului de îndosariat
Tabelul nr. 2 – Tabelul costurilor unitare agendă A5
Elemente
de cost Perioada(an/valoare lei)
2015 Pondere
% 2016 Pondere
% 2017 Pondere
%
Cheltuieli
materii
prime 65.933,7 40,73 61.478 41,43 59.958 32,54
Manoperă
tipar 30.384,9 18,77 27.437,3 18,49 45.650,7 25,43
Salarii 39.158,8 24,19 32.349 21,8 47.733 26,59
Contribuții 14.763,5 9,12 13.696,4 9,23 16.030,7 8,93

Energie
electrică 10.295,5 6,36 10.743,4 7,24 4.667,4 2,60
Total
costuri
variabile 160.536,4 99,17 145.704,1 98,19 174.039,8 96,95
Cheltuieli
combustibil 1.343,6 0,83 2.685,9 1,81 5.475,2 3,05
Total
costuri fixe 1.343,6 0,83 2.685,9 1,81 5.475,2 3,05
Total
costuri
unitare 161.880 100,00 148.390 100,00 179.515 100,00

Utilizând datele din tabelul 2 se evidențiază următoar ele:

Fig.nr.1 Diagrama costurilor unitare anul 2015
În anul 2015 costurile unitare la produsul agendă A5 copertă mucava a fost în
valoare de 161.880 lei pentru o producție de 12.000 de bucăți. Costurile unitar variabile
au avut o valoare de 160.53 6,4 lei reprezentând 99,17% din totalul costurilor iar
Cheltuieli
materii
prime
40,73
Manoperă
tipar
18,77 Salarii
24,19 Contribuții
9,12 Energie
electrică
6,36 Cheltuieli
combustibil
0,83

costurile unitar fixe în sumă de 1.343,6 lei cu o pondere de 0,83% din costul total unitar
al produsului.
În cadrul costurilor unitar variabile ponderea cea mai mare au avut -o cheltuielile
cu materia p rimă în valoare de 65.933,7 lei și o pondere de 40, 73%, urmând salariile cu
24,19% și 39.158,8 lei.

Fig. nr. 2 Diagrama costurilor unitare anul 2016

Costul total unitar în anul 2016 a fost de 148.390 lei producându -se 11.000
de agende A5. Costul unitar variabil a fost în sumă de 145.704,1 lei cu o pondere
de 98,19% din costul total unitar, în timp ce costul unitar fix a înregistrat un
procent de 1,81% cu o sumă de 2.685,9 lei.
Potrivit figurii de mai sus materiile prime ocupă prima poziție cu 41,43%
din totalul costurilor unitare, urmate de salarii cu 21,8% și manopera tipar 18,49%.

Cheltuieli
materii
prime
41,43
Manoperă
tipar
18,49 Salarii
21,8 Contribuții
9,23 Energie
electrică
7,24 Cheltuieli
combustibil
1,81
Cheltuieli
materii
prime
32,54
Manoperă
tipar
25,43 Salarii
26,59 Contribuții
8,93 Energie
electrică
2,6 Cheltuieli
combustibil
3,05

Fig. nr 3 Diagr ama costurilor unitare anul 2017

Costul total unitar în cadrul acestui an a fost de 179.515 lei pentru pr oducția
a 11.500 de bucăți . Costul unitar fix în sumă de 5.475,2 lei a avut o pondere
de 3,05% din costul total unitar, iar costul unitar variabil în valoare de 174.039,8
lei și un procent de 96,95% din costul total unitar al produsului.
În figura de mai sus observăm costurile cu materia primă cu o pondere de
32,54%, urmate de salarii 26,59% și manopera tipar 25,43%.

Tabelul nr. 3 – Modificările costului unitar la produsul agendă A5
Nr.
crt. Indicatori Perioada (decembrie/an)
2015 2016 2017
1. Costul unitar 13,49 13,49 15,61
2. Modificarea absolută a costului unitar – 0 2,12
3. Modificarea procentuală a costului
unitar – 0 15,72%

Din tabelul de mai sus putem observa modificările următoare:

 în anul 2017 o creștere a costului unitar 2,12 lei deoarece prețul materiilor
prime a crescut substanțial față de celelalte două perioade analizate.
 creșterea cu 15,72% a costurilor, fiind o situație negativă pentru că producția a
scăzut de la 12000 la 11000.
2.4 Analiza costurilor unitare totale la 1000 lei cifră de afaceri ale produsului
agendă format A5 copertă mucava

Formula care stă la baza următoarei analize este:
∑
∑ unde,

q – volumul producției;
c – costul unitar;
p – prețul de vânzare.

Analiza factorială a costurilor la 1000 lei cifră de afaceri:
a) pentru anii 2015 -2016

Creșterea nivelului costurilor unitare totale la 1000 lei cifră de afaceri cu 26,89 se
datorează influenței următorilor factori:
 influența modificării structurii cifrei de afaceri:

(∑
∑ ∑
∑ )

 influența prețurilor de vânzare:

(∑
∑ ∑
∑ )

 influența costurilor pe produse:

(∑
∑ ∑
∑ )

b) pentru anii 2016 -2017

Scăderea nivelului costurilor unitare totale la 1000 lei cifră de afaceri cu -9,08 se
datorează influenței următorilor factori:
 influența modificării structurii cifrei de afaceri

(∑
∑ ∑
∑ )

 influența prețurilor de vânzare

(∑
∑ ∑
∑ )

 influența costurilor pe produse

(∑
∑ ∑
∑ )

Tabelul nr. 13: Cost total la 1.000 lei cifră de afaceri agendă A5
Indicatori 2016 2017
Structura cifrei de afaceri -1,2 12,35
Preț de vânzare 28,09 -108,77
Cost de produs 0 87,34
Total 26,89 -9,08

anul 2016

În anul 2016 se observă creșterea structurii cifrei de afaceri cu 1,2 lei,
având o semnificație economică pozitivă datorată creșterii producției la acest
produs care are o rentabilitate mare.
În ceea ce privește prețul de vânzare situația nu este una favorabilă
deoarece prețul a rămas aproape la fel ca în anul 2015 și astfel profitul nu
înregistrează o creștere considerabilă. Acest aspe ct se observă din indicatorul
prețului de vânzare ca re înregistrează un minus de 28,09.
În cadrul costului de produs nu există modificări deoarece cheltuielile cu
materiile prime și materialele, salariile și cele indirecte nu s-au schimbat față de
anul 2015.

anul 2017
Modificarea structurii cif rei de aface ri cu 12,35 a influențat creșterea
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, având o semnificație economică
negativă, fa pt datorat scăderii producției .
Creșterea prețurilor de vânzare a determinat majorarea costurilor la 1000 lei
cifră de afaceri, astfel profitul crește. Modificarea acestui indicator influențează
cel mai mult reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de af aceri.
Creșterea costurilor pe produs a dus la majorarea costurilor cu 87,34 lei
reducând totodată eficien ța costurilor la 1000 lei cifră de afaceri.
Per total în anul 2017 s -a înregistrat o scădere a costurilor la 1000 lei cifră de
afaceri cu 9,08 lei.

CONCL UZII

Costul reprezintă o cheltuială care corespunde unui obiect. Pentru a determina
corect evoluția costurilor, trebuie ținut cont de sensul și de efectele obținute ca urmare a
majorării sau micșorării lor. Pentru o societate este justificată creșterea ch eltuielilor,
dacă în paralel se înregistrează și creșterea producției într -un ritm superior cheltuielilor
sau dacă calitatea produselor se îmbunătățește fapt ce conferă o mărire a prețurilor pe
seama căruia se înregistrează o creștere mai rapidă a venituri lor.
Pentru a crește competivitatea produselor, un obiectiv principal îl reprezintă
reducerea costurilor unitare. Odată cu diminuarea costurilor se găsesc noi piețe de
desfacere și crește gradul de utilizare a capacității de producție.
În condițiile actu ale ale economiei de piață, prețul cu care este vândut un produs
nu este stabilit de către agentul economic ținând cont de cheltuielile pe care acesta le
face, ci este determinat de legea dintre cerere și ofertă. În aceste condiții, pentru a realiza
profit uri cât mai mari se ține cont în mare parte de reducerea costurilor.
Analiza costurilor pe produs are rolul de evidențiere a tendințelor pe care le
manifestă produsul în evoluția costurilor sale, precum și identificarea unor căi de
reducere ale acestora.
În definitiv aplicarea măsurilor propuse depinde de cantitatea de produse ce
trebuie fabricată, pentru a minimiza costurile și a crește eficiența produselor. Astfel,
societatea are nevoie de clienți noi, fideli, de noi contracte și lansarea de noi produse
pentru a venii cu ceva nou pe piață. Concluzia generală este aceea că analiza costurilor
pe produs are o deosebită importanță în activitavea firmelor, fiind o primă metodă de
identificare și soluționare a consumu rilor neeconomicoase de resurse.

18

BIBLIOGRAFIE

 BĂNCILĂ, Ștefan. Ingineria costurilor investiționale : costuri, cheltuieli
și provizioane. [Broșură tipărită], Ed. Matrix Rom, București, 2008;

 BRICIU, Sorin și Vasile,BURJA. Contabilitate de gestiune : calculația și
analiza costurilor. Alba -Iulia : Editura Ulise, Alba -Iulia, 2004;

 Coord. Balteș Nicolae, Comaniciu Carmen, Herciu Mihaela, Ciuhureanu
Alina Teodora, Sava Raluca, Brătian Vasile, Țăran Moroșan Adrian,
Analiza econ omico -financiară a întreprinderii Ed. a 2 -a revizuită , Editura
Universității "Lucian Blaga", Sibiu, 2013;

 Ion Tomiță, Gheorghe Dragomir, Constantin Ciurlău, Producție, costuri,
prețuri , Ed. Craiova : Universitaria, București, 1996;

 PÂRVUȚOIU, Ion et al. Costuri și control de gestiune , Ed. Sitech,
Craiova, 2007;

 Victoria Firescu, Mariana Bănuță, Contabilitate de gestiune , Editura
SITECH, Craiova, 2009;