Programa școlară [627711]

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educa ției naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

ȘTIINȚE ALE NATURII
CLASELE a III -a – a IV-a

Bucure ști, 201 4

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 2 Notă de prezentar e
Programa școlară pentru disciplina Științe ale naturii reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III -a și a IV -a din învă țământul primar. Disciplina este prevăzută în planul -cadru de
învățământ în aria curriculară Matematică și științe ale naturii , având un buget de timp de 1 oră/
săptămână.
Programa disciplinei Științe ale naturii este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară
centrat pe competen țe. Construc ția acestei programe a pornit de la struc turarea achizi țiilor din clasa
pregăt itoare, clasele I și a II-a, urmărind racordarea la Cadrul de referin ță pentru științe TIMSS 2011 ,
racordarea la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competen țele cheie din perspectiva înv ățării pe parcursul întregi i vieți (2006/962/EC), precum și
contribu ția specifică la profilul de formare al elevului din ciclul primar . Programa acestei discipline
vizează , în primul rând, formarea uneia dintre competen țele cheie („c ompeten țe matematice și
competen țe de bază în științe și tehnologii” ), dar contribuie și la formarea altora, precum: comunicarea
în limba maternă, a învă ța să înve ți, competen țe în utilizarea noilor tehnologii informa ționale și de
comunica ție, competen țe sociale și civice, ini țiativă și antreprenoriat, se nsibilizare culturală și
exprimare artistică.
Studiul disciplinei Științe ale naturii vizează observarea și perceperea lumii în întregul său, cu
componentele, procesele și fenomenele caracteristice. Elevii sunt îndruma ți să -și dezvolte
cunoa șterea pornind de la explorarea și investigarea lumii înconjurătoare către o realitate mai
îndepărtată . Astfel ei se apropie de înțelegerea și experimentarea unor principii și legi universale .
Programa propune studiul integrat al științelor naturii, o structurare a pro blemelor abordate
pornind de la o serie de teme adecvate capacită ții de în țelegere a copilului de vârstă școlară mică .
Învățarea promovată de această disciplină urmăre ște, în primul rând, raportarea copilului la mediul de
viață cu mijloacele adecvate vârst ei acestuia și nu acumulare a mecanică de fapte și informa ții
științifice. Importan ța unei abordări integrate a științelor naturii constă în multitudinea conexiunilor pe
care profesorul le poate face în dialog cu elevii, în implicarea elevilor în activită ți multiple de
observare, aplicare și experimentare. Astfel, se valorifică experien ța copiilor și li se dezvoltă
capacitatea de a integra informa țiile noi în modele explicative proprii, de a aplica cuno ștințele
dobândite în rezolvarea unor probleme simple di n via ța cotidiană, de a găsi solu ții la probleme noi.
Dinamica societă ții contempora ne îl pun e pe copil încă de la vârste fragede în contexte tot mai
variate, îi oferă situa ții la care adesea trebuie să găsească spontan rezolvare. Acestea cer repere
repre zentate de anumite valori și atitudini, capacită ți de reac ție, aptitudini formate pe parcursul
învățării, ce îi vor facilita integrarea în mediul social și natural . Curiozitatea de a se întreba și de a
explora, spiritul investigator, interpretarea critică a observa țiilor, dorin ța de a împărtă și experien țe
proprii, receptivitatea și flexibilitatea de a aplica cuno ștințele dobândite în via ța cotidiană sunt atitudini
dezvoltate de disciplina Științe ale naturii . Ele sunt fundamentul creării unor personalită ți dinamice,
adaptabile și integrabile care pre țuiesc valori precum respect ul față de adevărul științific și față de
orice formă de via ță, cooperarare a între persoane, toleran ța față de opiniile altora, grija fa ță de
sănătatea proprie și a mediului înconjură tor.
Disciplina Științe ale naturii vizează învă țarea prin explorare și aplicare. De aceea demersul
didactic se impune a fi deplasat de la ce se înva ță? la cum? și de ce se înva ță?. Această deplasare de
accent poate genera un dublu beneficiu: stimularea interesului de cunoa ștere al copilului, care vede
utilitatea propriei munci prin achizi țiile dobândite și creșterea caracterului formativ al înv ățării.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
– Notă de prezentare
– Competen țe generale
– Competen țe specifice și exemple de activită ți de învățare
– Conținuturi
– Sugestii metodologice
Competen țele sunt ansambluri structurate de cuno ștințe, abilită ți și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau genera le, în contexte
particulare diverse.
Competen țele generale vizate de disciplina Științe ale naturii reprezintă achizi țiile de
cunoa ștere și atitudinale ale elevului pentru clasele a III -a și a IV -a.
Competen țele specifice sunt derivate din competen țele gen erale și se formează pe parcursul
unui an școlar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde și exemple de activită ți de învă țare
concrete, variate care valorifică implicarea activă și învă țarea con știentă a elevului.

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 3 Conținuturile învățării sunt grupa te pe următoarele domenii:
– Științele vie ții;
– Științele pământului;
– Științele fizicii .
Sugestiile metodologice includ strategii didactice și elemente de evaluare, cu scopul de a
orienta cadrele didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propus e sunt multiple, adecvate
lucrului cu elevii în contextul societă ții cunoa șterii.

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 4

Competen țe generale

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și
procedee specifice

3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând
achizițiile despre propriul corp și despre mediul înconjurător

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 5 Competen țe specifice și exemple de activită ți de învățare
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și proc ese
Clasa a III -a Clasa a IV -a
1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii
– observa rea unor corpuri și identificarea caracteristicilor acestora (de
exemplu: organisme vii pentru identificarea păr ților componente, diferite
obiecte p entru identificarea unor proprietă ți precum formă, culoare,
transparen ță)
– utilizarea unor modele pentru identi ficarea caracterist icilor principale ale
corpurilor reprezentate (de exemplu: schițe de hărți pentru observarea
suprafe țelor de apă și uscat , mula je ale unor tipuri de animale din diferite
grupe)
– observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru identificarea
etapelor unor fenomene/ procese (de exemplu : circuitul apei în natură)
– recunoa șterea unor caracteristici ale c orpurilor pornind de la pr ezentarea
unor texte științifice adaptate vârstei elevilor , a unor pove ști sau povestiri
(de exemplu: descrierea unor reac ții ale animalelor în diferite situa ții)
– observarea unor aspecte dinamice ale realită ții înconjurătoare sau mai
îndepărtate de mediul de via ță cunoscut , prin vizionarea unor filme sau
realizarea unor jocuri de rol (de exemplu , despre mișcarea apei pe
suprafa ța Pământului , despre modul în care căderea apelor, vântul pot
produce energie)
– identificarea unor caracteristici ale corpurilor, fe nomenelor, proceselor
prin efectuarea unor exper iențe simple (de exemplu: eviden țierea
diferen țelor dintre diferite surse de apă, eviden țierea mișcărilor apei pe
suprafa ța planetei, eviden țierea schimbării stării de agregare a apei și a
relației cu tempera tura, eviden țierea mișcării aerului și a influen ței
vântului asupra norilor, eviden țierea unor interac țiuni între corpuri și a
efectelor lor ) 1.1. Identificarea unor rela ții între corpuri în cadrul unor fenomene și
procese
– utilizarea unor modele pentru ob servarea relațiilor dintre componentele
unui sistem (de exemplu: utilizarea unor planșe, diapozitive
reprezentând diverse medii de via ță pentru observarea relațiilor dintre
condi țiile oferite de acestea și aspectul vie țuitoarelor )
– observarea dirijată a uno r scheme simple, desene pentru eviden țierea
relațiilor d intre componentele unui sistem (de exemplu: schema unor
lanțuri trofice simple , schema unui circuit electric )
– recunoa șterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese
pornind de la prezen tarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei
elevilor , a unor pove ști sau pove stiri (de exemplu: descrierea cicluril or
de via ță la unele organisme )
– observarea unor aspecte dinamice ale realită ții înconjurătoare sau mai
îndepărtate de mediul de via ță cunoscut prin vizionarea unor filme sau
realizarea unor jocuri de rol ( de exemplu : mișcarea planetelor Sistemului
Solar)
– discutarea unor activită ți cotidiene în scopul explicării lor prin prisma
unor fapte științifice (de exemplu: explicarea activită ților ciclice ale
oamenilor în func ție de alternan ța noapte – zi, de anotimpuri)
– observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experien țe
simple (de exemplu: eviden țierea plutirii diferitelor corpuri, eviden țierea
unor proprietă ți ale apei în diferi te stări de agregare, realizarea unor
amestecuri și separarea lor, eviden țierea dizolvării unor solide și a
influen ței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între
obiecte , realizarea unor circuite electrice simple , eviden țierea unor
fenomene o ptice )
1.2. Utilizarea unor criterii pentru c ompararea unor corpuri, fenomene și
procese
– identificarea unor criterii de comparare a unor corpuri, fenomene,
procese din aceea și categorie (de exemplu: diverse proprietă ți ale 1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonare a și clasificarea unor corpuri,
fenomene și procese
– identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de
corpuri, fenomene , procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 6 Clasa a III -a Clasa a IV -a
metalelor , diverse caracteristic i ale unor animale )
– compararea unor corpuri, fenomene, procese din aceea și categorie în
scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între ele (de exemplu:
compararea metalelor după diferite proprietă ți, a animalelor după diferite
caracteristici )
– selecta rea unor corpuri după diferite criterii și realizarea unor colec ții/
expozi ții (de exemplu: colec ții de obiec te selectate după formă, mărime,
culoare, întrebuin țări, colec ții de plante sau păr ți componente ale
acestora ) viețuitoare în diferite etape de via ță, gradul de scufundare în apă al
corpurilor , capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent
electric, transparen ța corpurilor )
– ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite
criterii (de exemplu: ordonarea etapelor ciclului de vi ață la un organism ;
ordonarea corpurilor în func ție de gradul de scufundare în apă )
– clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese ( de exemplu: clasificarea
materialelor după gradul de conducere a căldurii sau a curentului
electric, după transparen ță)
– selectar ea unor corpuri/ materiale cu proprietă ți potrivite utilizării în
scopuri precizate ( de exemplu: în gospodărie, în construc ții)

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice
Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Identificare a etapelor unui demers investigativ vizând mediul
înconjurător pe baza unui plan dat
– formularea unor întrebări ce duc la necesitatea unei investiga ții pentru
aflarea răspunsului (de exemplu: „ Planta are nevoie de lumină pentru a
trăi?”)
– identificarea meto delor de lucru (de exemplu: observarea a două plante
de acela și tip, crescute în condi ții identice, dar cu iluminare diferită )
– stabilirea resurselor necesare (de exemplu: două ghivece cu mu șcate
plantate în acela și tip de sol , apă, hârtie închisă la culoar e)
– implicare a în alegerea modalită ților de lucru (individual/ în grup)
– realizarea unor estimări, predic ții asupra subiectului supus investiga ției
(de exemplu: vor exista/ nu vor exista diferen țe între cele două plante ,
exemple de posibile diferen țe)
2.1. Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investiga ții a
mediului înconjurător
– construirea punctului de plecare al investiga ției proprii / identificarea unei
probleme, prin formularea unor întrebări (de exemplu: „Ce se ascunde în
sămân ța unei plan te?”)
– stabi lirea etapelor investiga ției proprii
– identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea unor semin țe
puse la încol țit)
– stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10 semin țe de fasole sau
alte plante, vase , vată, apă)
– implicare a în aleger ea modalită ților de lucru (individual/ în grup)
– asumarea unor roluri și responsabilită ți în cadrul echipelor (de exemplu:
grupe diferite de elevi pot utiliza semin țe ale unor plante diferite)
– realizarea unor estimări, predic ții privind rezultatele investig ației proprii
(de exemplu: se vor produce/ nu se vor produce transformări ale
semin țelor, din semin țe vor apărea direct plante mature/ care vor trece
prin diferite stadii)

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 7 Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.2. Aplicarea planului dat pentru efectuarea unei investiga ții a mediului
înconju rător
– colectarea de date utile investiga ției din surse diferite (cărți, reviste,
internet, filme, excursii , experien țe simple ) pentru diferite eta pe
– parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: realizarea unui paravan din
hârtie închisă la culoare în jurul unui ghiveci, plasarea celuilalt ghiveci
alăturat, udarea periodică a plantelor)
– realizarea de observa ții periodice asupra aspect ului cercetat (de
exemplu: observarea culorii frunzelor celor două plante, a ritmurilor de
creștere la cele două plante, a orientării cre șterii celor două plante, a
apari ției de noi frunze sau flori )
– realizarea de măsurători utilizând instrumente diferite (cântar, cilindru
gradat, balan ță, ruletă ) pentru determinarea valorii unor proprietă ți ale
corpurilor (de exemplu: măsurarea i nițială, apoi periodică a înăl țimii celor
două plante )
– completarea periodică a unor fi șe de observa ții cu informa ții despre
fenomene și procese din mediul înconjurător (de ex emplu: descrierea
periodică a varia ției culorii frunzelor, notarea periodică a înă lțimilor celor
două plante, înregistrarea altor modificări observate )
2.2. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investiga ții a
mediului înconjurător
– colectarea de date utile investiga ției proprii din surse variate (de
exemplu: din căr ți, filme, internet , experien țe simple ) pentru diferite etape
– parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: plasarea semin țelor pe va tă
menținută umedă în vase ținute la căldură și lumină)
– realizarea de observa ții periodice asupra aspectulu i investigat (de
exemplu: observarea îmbi bării cu apă a semin țelor, a crăpării
tegumentului, a apari ției noii plante )
– realizarea de măsurători periodice asupra aspectului investigat (de
exemplu: măsurarea ritmului de cre ștere a l noilor plante, numărarea
semin țelor care au înc olțit și care nu au încol țit)
– completarea periodică a unor fi șe de observa ții cu in forma ții despre
fenomene și procese din mediul î nconjurător (de exemplu : descrierea
periodică a modificărilor observate la fiecare sămânță pusă la încol țit și
la noile plant e formate )

2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observa ții realizate în cadrul
diferitelor etape ale demersului investigativ utilizând tabele, diagrame,
formule simple
– reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a unor date ob ținute
experimental (de exemplu: realizarea unui tabel cu date zilnice
referitoare la ritmul de cre ștere a l plantelor aflate în condi ții diferite de
iluminare )
– realizarea unor desene, plan șe, colaje , afișe care să ilustreze aspecte
ale investiga ției realizate (de exemplu: re alizarea unui afi ș cu fotografii
ale plantelor aflate în condi ții diferite de ilum inare, în etape succesive ale
investiga ției)
2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observa ții realizate în cadrul
investiga ției proprii, utilizând tabele, diagrame, formule simple
– organizarea da telor obținute din investiga ții în tabele, grafice , diagrame
(de exemplu: realizarea de tabele cu modificările observate la semin țe în
fiecare zi, grafice cu ritmul de cre ștere zilnică a fiecărei plante, diagrame
cu procentul semin țelor care au încol țit)
– realizarea unor scheme care rezumă unele fe nomene și procese din
natură (de exemplu: notarea schematică a principalelor etape observate
din via ța unei plante „sămân ță→încol țire→ plantulă (plantă imatură )
→plantă→sămân ță”)
– realizarea unor desene, plan șe, colaje, afi șe care să ilustreze aspecte
ale investiga ției realizate (de exemplu: desenarea, fotografierea
diferitelor etape ale încol țirii semin țelor)

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 8 Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigativ
– selectarea observa țiilor esen țiale din datele înregistrate (de exemplu:
selectarea observa țiilor referitoare la culoa rea frunzelor/ la înăl țimea
celor două plante la începutul și la sfâr șitul experimentului )
– compararea estimărilor și a predic țiilor ini țiale cu rezultatele ob ținute (de
exemplu: compararea estimărilor ini țiale cu rezultatele care arată
îngălbenirea frunzelor și încetinirea ritmului de cre ștere la plantele aflate
în condi ții de iluminare slabă)
– formularea de concluzii (de exemplu: planta are n evoie de lumină, în
lipsa ei aceasta se îngălbene ște, creșterea încetine ște) 2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investiga ției proprii
– selectarea observa țiilor esen țiale din datele înregistrate (de exemplu:
după câte zile au apărut păr țile componente ale noii plante , ce s -a
întâmplat cu păr țile vechi ale semin ței)
– interpretarea unor date din tabele, grafice, diagrame (de exemplu: păr țile
componente ale plantei apar pe rând, ritmul de cre ștere al plantulei este
mare, numai o parte din semin țe încol țesc)
– compararea estimărilor și a predic țiilor ini țiale cu rezultatele ob ținute (de
exemplu: compararea estimărilor ini țiale cu rezultatele care arată că
semințele se transformă, că apar diferite stadii ale unei plante)
– formularea de concluzii (de exe mplu: din semin țe se dezvoltă o nouă
plantă, care trece apoi prin diferite etape de via ță)

2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui
plan dat
– formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de
clasă
– elaborarea unor materiale informative pentru ilustrarea unor rezultate din
demersul investigativ ( de exemplu: afișe, desene, prezentări cu ajutorul
noilor tehnologii)
– prezentare a, în cadrul unor activită ți, a rezultatelor investiga țiilor
efectuate pe parc ursul anului școlar (de exemplu: „ Ziua micului
cercetător ”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Vreau să fiu
inventator” )
2.5. Prezentarea concluziilor investiga ției proprii
– formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de
clasă
– promovarea rezultatelor investiga ției proprii cu ajutorul unor mijloace
diverse (de exemplu: fotografii, desene, afișe, colaje, pliante, bro șuri,
machete, articole în reviste școlare, prezentări cu ajutorul noilor
tehnologii )
– prezentarea rezultatelor și a concluziilor investiga țiilor efectuate în cadrul
unor activită ți tematice organizate la nivelul clasei sau al școlii (de
exemplu: „Ziua micului cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”,
„Și eu sunt inventator”)
3. Rezolvarea de problem e din via ța cotidiană valorificând achizi țiile despre propriul corp și despre mediul înconjurător
Clasa a III -a Clasa a IV -a
3.1. Recunoa șterea consecin țelor unui stil de via ță sănătos asupra
propriului corp
– recunoa șterea unor factori de risc asupra propriei sănătă ți, pornind de la
prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de
exemplu: reducerea numărului de ore de somn) 3.1. Identificarea unor modalită ți obișnuite de menținere a sănătă ții
– recunoa șterea unor factori de risc asupra propriei sănătă ți, pornind de la
prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor film e, studii de caz (de
exemplu: consum de alimente nesănătoase, lipsa mi șcării)
– extragerea unor informa ții utile despre alimente prin exerci ții de citire a

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 9 Clasa a III -a Clasa a IV -a
– recunoa șterea unor forme de odihnă activă și a necesită ții lor, în urma
unor discu ții (de exemplu: lectură, activi tăți artistice, sportive)
– realizarea unui program personal de echilibrare a perioadelor d e
învățare cu cele de odihnă activă și somn în scopul aplicării zilnice
– identificarea unor reguli de protec ție în timpul realizării unei investiga ții,
precum și în via ța cotidiană (de exemplu: pentru utilizar ea instrumentelor
de măsură, manipularea unor obiecte casabile, fierbin ți)

3.2. Recunoa șterea consecin țelor propriului comportament asupra
mediului înconjurător
– recunoa șterea unor forme de poluare prin observa ții realizate în natură,
prin realizarea unor experi ențe demonstrative (de exemplu: plasarea în
aer a unor cartona șe albe unse cu vaselină și observarea elementelor
reținute de acestea )
– observarea efectului pol uării asupra unor organisme prin experien țe
demon strative (de exemplu: udarea periodică a unei plante cu suc de
lămâie simulând ploile acide)
– identificarea comportamentelor distructive ale omului fa ță de mediu prin
jocuri de rol, simulări, chestionare (de exemplu: chestionarea membrilor
familiei, a prietenilor asupra felului în care depozitează de șeurile)
unor etichete ale produselor alimentare (de exemplu: termenul de
garan ție al unui aliment)
– utilizarea unor criterii pentru iden tificarea unor alimente sănătoase (de
exemplu: prospe țimea, con ținutul, provenien ța, modul de depozitare )
– realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și efortului depus
interpretând modele de piramide alimentare
– identificarea unor reguli de igienă prin discu ții, simulări (de exemplu:
igienă alimentară, necesitatea aerisirii camerei, necesitatea activită ților
sportive)

3.2. Identificarea unor modalită ți de protejare a mediului înconjurător
– exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor resurse (de
exemplu: înscenări cu situa ții în care un copil nu opre ște apa la robinet
când periază dinții, nu stinge lumina când părăse ște camera )
– realizarea unor proiecte ce oferă solu ții la diverse probleme din mediu l
apropiat (de exemp lu: îmbunătă țirea aspectului unui mediu neospitalier
prin decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condi ții sau
neutralizarea anumitor poluan ți prin absorb ția lor de către unele plante)
– amenajarea și între ținerea spa țiului verde al școlii, îngriji rea plantelor/
anim alelor din col țul viu al clasei, realizarea și îngrijir ea unui acvariu/
terariu, îngrijirea ani malelor domestice / de companie
– selectarea unor materiale și realizare a unor activită ți casnice în modalită ți
care să protejeze mediul (de exem plu: colectarea selectivă a de șeurilor)
– implicarea în ac țiuni de protec ție a mediului (de exemplu, de igienizare a
unui spa țiu școlar sau peri școlar după utilizarea acestuia de către copii )

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 10 Conținuturi
Domenii Clasa a III -a Clasa a IV -a
Științele vi eții Caracteristici ale lumii vii
– Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi de bază – apă, aer,
hrană; cre ștere; reac ții la schimbările mediului ; înmul țire)
– Reac ții ale unei plante la diferite schimbări ale mediului
– Reac ții ale corpului animal la schimbăr i ale mediului
(temperatura) sau în diferite situa ții (pericol, mi șcare)
– Principalele grupe de animale : insecte, pe ști, amfibieni,
reptile, păsări, mamifere – caracteristici generale,
exemple de reprezentan ți din mediul de via ță apropiat
Omul – menținerea stării de sănătate
– Activitate și odihnă Cicluri de via ță în lumea vie
– Părin ți și urma și în lumea vie: asemănări și deosebiri
– Principalele etape din ciclul de via ță al plantelor și al
animalelor
Rela ții dintre vie țuitoare și mediul lor de via ță
– Adaptări al e vie țuitoarelor la condi ții de via ță din diferite
medii (pajiște, pădure, râu, mare, de șert)
– Relații de hrănire dintre vie țuitoare (lanțuri trofice simple )
Omul – menținerea stării de sănătate
– Dietă echilibrată, mi șcare
Științele pământului Pământul – mediu de via ță
– Apa, aerul, solul. Surse de apă – tipuri, utiliză ri
– Resurse naturale – tipuri, folosire responsabilă
– Mișcarea apei pe suprafa ța Pământului
– Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei
– Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fu lger,
tunet
Influen ța omului asupra mediului de via ță
– Poluarea apei, a solului, a aerului Pământul în Sistemul Solar
– Planetele S istemului Solar. Mi șcările Pământului
– Soarele – sursă de căldură și lumină. Ciclul zi – noapte,
anotimpuri. Modificările vremi i
– Ritmuri cotidiene și anuale ale activită ților vie țuitoarelor
Mărturii ale vie ții din trecut. Fosilele
Influen ța omului asupra mediului de via ță
– Dispari ția speciilo r (vânătoare/ pescuit excesiv) .
Protejarea mediului
Științele fizicii Corpuri – proprietă ți
– Proprietă ți ale corpurilor (formă, culoare, lungime,
întindere, masă, volum)
– Stări de agregare (solid, lichid, gaz) – identificare în
funcție de formă și volum
– Proprietă țile unor metale. Utilizări
– Interac țiuni dintre corpuri (gravita țională, magnetică,
electrică, de contact – frecarea)
– Magne ți. Utilizări ale magne ților. Busola
Corpuri – proprietă ți
– Plutirea corpurilor în apă
– Proprietă țile apei. Utilizări ale apei în diferite stări de
agregare

Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
– Ameste curi și separarea amestecurilor
– Dizolvarea. Influen ța temperaturii asupra procesului de
dizolvare
– Ardere, ruginir e, putrezire, alterare, coacere

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 11 Domenii Clasa a III -a Clasa a IV -a
Forțe și efecte
– Efectele diferitelo r interac țiuni dintre corpuri ( deformare,
mișcare)
– Mișcare și repau s. Caracteristici ale mi șcării (distan ță,
durată, rapiditate)
Tipuri de tr ansformări ale materiei
– Topire, solidificare, vaporizare, condensare
Energie – surse și efecte
– Transferul de căldură între obiecte. Materiale
conductoare și izolatoare de căldură
Curent electric. Lumină
– Circuite electrice simple
– Surse de lumină. Fenomene comune care implică lumina
(umbra, curcubeul, culorile, vizibilitatea corpurilor)

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 12 Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicar ea programei școlare în
ceea ce prive ște proiectarea și derularea la clasă a activită ților de predare – învățare – evaluare.
În mod concret, elev ii explorează lumea înconjurătoare parcurgâ nd activită ți de învă țare ce
trebuie să pornească de la experien ța lor de via ță. Acestea conduc la sporirea motiva ției și interesului
pentru participarea la activitate , în particular și pentru studiul domeniului , în general.
Activită țile de învă țare facilitează formarea și dezvoltarea tipuri lor de abilită ți și capacită ți
subordonate competen țelor specifice și generale . Scopul activită ților de învă țare alese trebuie să mute
treptat accentul dinspre simpla cunoa ștere a lumii vii către aplicarea în diverse situa ții a achizi țiilor
dobândite și către ra ționamentul nec esar rezol vării de probleme noi .
Strategii didactice
Cadrul didactic are ocazi a de a aborda o viziune holistică în ceea ce prive ște predarea
științelor, formarea competen țelor vizate , precum și a abilită ților de investigare științifică.
În elaborarea strategiilor di dactice un punct de sprijin poate fi Cadrul de referin ță pentru științe
TIMSS 2011, disponibil în limba engleză la adresa:
http://timss.bc.edu/timss2011/downloads/TIMS S2011_Frameworks -Chapter2.pdf .
Studiul mediului înconjurător trebuie să valor ifice capacitatea copiilor de a realiza observa ții,
să le stimuleze curiozitate a prin corelarea cu activită ți cotidiene și probleme practice și să găsească
răspunsuri la diverse întrebări prin demers investiga țional. P redarea -învățarea științelor trebuie să
integreze la un nivel incipient, adecvat vârstei, etapele cercetării științifice: obser varea, formularea de
întrebări/ probleme, formularea de estimări și predicții, realizare a de observa ții și măsurători ,
compararea predic țiilor cu rezultatele ob ținute din investiga ție, formularea concluziilor . Derularea, pe
parcursul fiecărui semestru a cel pu țin unui experiment ce integrează toate aceste etape și
prezentarea rezultatelor în cadrul unor zile sau activită ți speciale este de natură să familiarizeze elevul
cu modul de lucru și cu beneficiile unui astfel de demers. El va dobândi aptitudinea de a -și construi
singur un plan investiga țional , de a folosi și de a mânui instrumente și date științifice pentru atingerea
unui scop, de a comunica cu alte persoane în timpul realizării investiga ției sau ulterior, prezentând
rezultatele și concluziile , de a -și asuma roluri în cadrul unor grupuri. Elevul dobânde ște instrumente și
metode capabile să-l ajute să caute răspunsuri la întrebări diverse și să ia decizii fundamentate în
privin ța unor aspecte legate de propria persoană, de mediul înconjurător sau de raport ul dintre
acestea.
Dorin ța de cunoa ștere specifică vârstei trebuie orientată stimul ându -i pe copii să -și pună
mereu întrebări referitoare la lumea înconjurătoare și dirijată prin activită ți de investigare și explorare
care să le faciliteze descoperirea mediul ui de via ță apropiat. În acest sens, propunem o serie de
experien țe/ experimente ce pot servi ca modele de activită ți de învă țare pentru facilitarea familiarizării
prin explorare cu particularită țile mediului de via ță și pentru formarea la copii a competen ței de a
descoperi prin investiga ție caracteristicile corpurilor, fenomen elor, proceselor din mediul lor de viață și
a rela țiilor dintre acestea . Activită țile de învă țare trebuie să integreze con ținuturile științifice la un nivel
informa țional redus, conform cu capacitatea de în țelegere specifică vârstei. Abordarea prin explorare
directă a proprietă ților corpurilor, a fenomenelor și proceselor din mediul înconjurător ajută copilul să ia
act de prezen ța acestora, să le perceapă calită țile, să le recunoască și să ajungă pe căi intuitive la
explicarea lor.
Experimentele/ experien țele pro puse, ca și exemplele de activită ți de învă țare care înso țesc
competen țele specifice sunt orientative, putând fi adaptate în func ție de particularită țile elevilor, de
resursele avute la dispozi ție sau de op țiunile cadrului didactic :
Clasa a III -a Clasa a I V-a
 Științele vie ții:
1. Cum reac ționează o plantă la diferite
schimbări de mediu ? Se plasează ghivece cu
plante asemănătoare în condi ții diferite de mediu
(lumină/ întuneric, apă/ uscăc iune, tipuri diferite
de sol ), se observă și se compară aspectul
aces tora după un timp.
2. Contribuie plantel e la circuitul apei în
natură? Se acoperă o plantă cu o pungă de
plastic, se observă picături de apă pe pere ții
pungii. Ce parte a plantei intervine în pierderea  Științele vie ții:
1. Suntem asemănători sau ne deosebim între
noi? Se observă tip ul anumitor caractere
(culoarea ochilor, forma lobului urech ilor) la
membrii familiei, î n albume de fotografii. Se
formulează concluzii despre existen ța
asemănărilor și, în acela și timp, a deosebirilor
între părin ți și urma și.
2. Încol țirea semin țelor este influen țată de
condi țiile de mediu? Diferite vase cu boabe de
fasole puse la încol țit se păstrează în condi ții

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 13 apei? Se acoperă o frunză cu vaselină, apoi cu o
pungă de plastic. Se acoperă o altă frunză numai
cu o pungă. Se compară cantitatea de apă
eliminată de cele două frunze .
3. Cum pot influen ța direc ția în care cre ște o
plantă ? Pe o por țiune a unui răsad de grâu, se
acoperă vârfurile tulpinilor cu hârtie, lăsând u-le pe
celelalte neacoperite. Dacă sunt expuse la Soare,
tulpinile neacoperite se orientează după acesta,
spre deosebire de cele acoperite.
4. Cum reac ționează corpul meu la efort? Se
înregistrează pulsul , ritmul respirator înainte și
după realizarea unu i număr de genoflexiuni . Se
fac compara ții. Se formulează concluzii
referitoare la modificările observate.
 Științele pământului:
5. Există diferen țe între o mare și un ocean?
Se aduc un vas mic cu apă (marea) și un vas
mare cu apă ( oceanul ). Se observă di feren țele de
adâncime și mărim e dintre cele două bazine .
Pentru observarea mi șcării apei, printr -un tub se
suflă aer pentru a se simula formarea valurilor, iar
cu ajutorul unei rigle mi șcată prin apă se
simulează formarea curen ților.
6. Apa poate avea mai multe înfă țișări? Se
aduce un pahar cu apă rece, unul cu apă fierbinte
și unul în care se află ghea ță. Se prezintă stările
apei: lichidă, solidă și gazoasă (aburul care iese
din paharul cu apă fierbinte).
7. Unde se duce apa? O batistă se umeze ște
bine cu apă și se lasă la Soare/ pe calorifer. După
un timp se usucă. Ce stare avea apa când am
udat batista? (lichidă). Ce s -a întâmplat cu acea
apă? (s -a transformat în stare gazoasă). Ce a
produs transformarea? (sursa de căldură).
8. Putem observa c ircuitul ap ei în natură ? Un
pahar de plastic cu apă se acoperă cu o folie de
plastic transparent și se lasă la o sursă de
căldură. După un timp apar vapori de apă pe folie
sub forma unor pică turi. D acă paharul este mi șcat
ușor, picăturile cad înapoi în apă (precipita ții
lichide).
9. Cum ne putem convinge de existen ța
aerului ? O lumânare este aprinsă și apoi plasată
în fața unei u și care se deschide. Mișcarea flăcării
demonstrează prezen ța aerului.
10. Ce este vântul? Cum se mi șcă norii? Se
pun fragmente de hârtie pe podea în fa ța unei u și
sau în fața unei ferestre (se poate fo losi și o
aerotermă ). Acestea se deschid brusc și produc
un curent de aer care mi șcă hârtiile . Se face
asocierea fragmentelor de hârtie cu norii.
 Științele fizicii:
11. Cum pot deplasa mai u șor un obiect? Cu
ajutorul unui elastic se trage o carte a șezată pe o
masă. Se pun sub carte patru creioane cilindrice
și se repetă opera țiunea. Se compară efortul
depus în ambele situa ții. Se identifică astfel o
interac țiune de contact – frecarea.
12. Ce se op une căderii obiectelor? Se dă
drumul de sus concomitent la o hârtie mototolită variate de te mperatură, se observă diferen țe, se
înregistrează, se formulează concluzii.
Experimentul se poate repeta schimbând alte
condi ții de mediu.
3. Există legătură între culoarea unui corp și
temperatura sa ? Se folosesc două cutii de
carton vopsite în culori diferite (una – albă,
cealaltă – neagră), două ter mometre. C utiile sunt
poziționate la aceea și sursă de lumină și căldură
cu termometr ele în ele . După 10 minute se
măsoară temperatura. Apoi cutiile sunt puse la
umbră și, după alte zece minute, se măsoară din
nou temperatura. Vegeta ția influen țează
temperatura aerului din jur? Cele două cutii vor
fi acoperite apoi cu ramuri înfrunzite („pădurea")
și lăsate la Soare. Se măsoară din nou
temperatura în fiecare cutie . Se observă
diferen țele legate de culorile închise/ desch ise,
care atrag căldura diferit , precum și de prezen ța/
absen ța vegeta ției din jur.
 Științele pământului:
4. Ce mi șcări re alizează Pământul? Sunt aduse
două mingii de dimensiuni diferite. Un copil ține
mingea cea mai mare și stă pe loc , reprezentând
Soarele . Altul ține mingea mică , reprezentând
Pământul și se învârte ușor atât în jurul Soarelui
cât și în jurul "axei sale". Si mularea se poate face
implicând mai mul ți copii care să reprezinte toate
planetele sistemului solar.
5. De ce există zi și noapte? O lanternă fixată
luminează globul pământesc. Se observă o
jumătate de glob luminată și o jumătate
întunecată. Se rote ște globul în spotul luminos,
observându -se mi șcarea de rota ție a Pământului
și consecin țele ei.
 Științele fizicii:
6. Toate corpurile pot pluti? Se scufundă în apă
obiecte cu volum e identice, dar formate din
materiale difer ite (de exemplu: polistiren,
cărămidă ). Se formulează concluzii referitoare la
faptul că natura materialului influen țează plutirea.
Experimentul se poate repeta utilizâ nd două
obiecte cu mase identice , dar cu volume diferite .
7. Apa se poate amesteca cu orice material ?
Se realizează ames tecuri ale apei cu diferite
materiale (de exemplu: nisip) . Se încearcă apoi
amestecarea apei cu alte materiale (de exemplu:
ulei). Materialele amestecate se mai pot
separa? Se separă amestecul apă – nisip cu o
hârtie de filtru. Se formulează concluzii referitoa re
la modul de separare a materialelor care s -au
putut amesteca.
8. Ce este dizolvarea ? Se amestecă, în pahare
diferite, apă cu sare, apă cu zahăr , apoi se fierb .
Se observă apa ca vapori sau picături pe pere ții
vasului . Se formulează concluzii referitoare la
modul de separare în această situa ție.
9. Zahărul se dizolvă mai repede în apa caldă
sau în cea rece? Se dizolvă zahăr sau sare
folosind apă cu diferite temperaturi. Se
formulează concluzii despre rolul temperaturii.

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 14 și la o hârtie întinsă. Se observă traiectoria și
timpul în care ajung la sol. Se constată astfel
frecarea cu aerul, care depinde de forma
obiectului.
13. Cum pot apropia un ob iect fără să -l ating?
Cu o bucată de lână, se freacă un balon umflat,
astfel încât acesta se electrizează. Se apropie
balonul de bucă ți de hârtie, de un jet de apă de la
robinet, de fire de p ăr. Se observă efectul .
14. Cum pot îndepărta un obiect fără să -l
ating? Două baloane electrizate se apropie unul
de celălalt și se observă că se resping. Între ele
se pune o foaie de hârtie și se observă că hârtia
atrage ambele baloane. 10. Cum se pot încălzi sau răci do uă corpuri?
Se plasează un vas cu apă fierbinte într -un vas
cu apă rece. Se măsoară temperaturile în cele
două vase , periodic, până la egalizarea lor. Se
formulează concluzii despre transferul de căldură
între corpuri.
11. Pot face un bec să lumineze? Se realizează
un circuit electric simplu cu o baterie, două fire
electrice izolate, un bec.
12. Cum pot stinge sau aprinde becul? În
circuit se interpun două cleme metalice. Peste
cleme se pun, pe rând, diverse obiecte: un cui
metalic, o bucată de staniol (bec ul se aprinde), o
scobitoare, un pai de plastic, o baghetă de sticlă
(becul nu se aprinde).
13. Cum se formează umbra? Se proiectează
un spot luminos pe un ecran alb. Între acestea se
interpun diferite figuri de carton. Se observă
caracteristicile umbrei î n func ție de distan ța
obiectului fa ță de sursa de lumină.
14. Cum se formează curcubeul? Se observă
efectul trecerii unei raze luminoase printr -o prismă.

Evaluarea
Deoarece activită țile de învă țare trebuie să aibă în vedere formarea competen țelor cu toat e
componentele lor (cognit ive, aptitudinale, atitudinale) , este necesar ca evaluarea să vizeze, de
asemenea, acelea și aspecte, accentuându -și astfel caracterul formativ . Valorificarea rezultatelor
evaluării trebuie să se concretizeze nu nu mai în calificati ve, ci și în analiza gre șelilor realizate de elevi
și a cauzelor acestora. De asemenea, e ste necesar ca demersul de evaluare să se finalizeze cu
mome nte de reflec ție asupra rezulta telor ob ținute și să producă activită ți remediale , dacă este cazul.
La aceas tă disciplină propunem ca activitatea de evaluare să se sprijine pe activită ți practice,
care creează un ambient mai apropiat de via ță în compara ție cu instrumentele clasice de evaluare .
Procesul de evaluare trebuie să reflecte, în acest sens, predarea și învățarea activă, bazată pe
descoperire, prin activită ți practice și prin diverse experien țe de învă țare. Astfel, recomandăm
utilizarea unor metode moderne de evaluare precum: autoevaluarea, inter -evaluarea, realizarea de
proiecte, portofoliul și investiga ția. Dintre metodele enumerate, investiga ția în mod deosebit îl situează
pe elev într -un context autentic de învă țare și de valorificare a achizi țiilor la această disciplină prin
modul în care: formulează problema de investigat, realizează estimări și pred icții, descrie modul și
metodele de lucru, parcurge etapele de lucru și cooperează cu ceilal ți, formulează concluzii și prezintă
rezultatel e demersului investigativ în cadrul diferitelor activită ți organizate la nivelul clasei sau al școlii.

Științe ale naturii – clasele a III -a – a IV-a 15 Grupul de lucru

Traian Șăitan Ministerul Educa ției Na ționale
Gina Barac Institutul de Științe ale Educa ției
Valer Cerbu Colegiul Na țional „Horea, Clo șca și Crișan”, Alba
Iulia
Mihaela Carmen Seu șan Casa Corpului Didactic, Sibiu
Mioara Clius Facultatea de Geografie, Universitatea Bucure ști
Lumini ța Catană Institutul de Științe ale Educa ției
Ioana Constantin Institutul de Științe ale Educa ției
Nicoleta Stănică Institutul de Științe ale Educa ției
Gheorghi ța Doroban țu Institutul de Științe ale Educa ției
Gabriela Nausica Noveanu IEA