Dezvoltare a zonei zonei montante prin intermediul serviciilor ecosistemice forestiere [627709]

Dezvoltare a zonei zonei montante prin intermediul serviciilor ecosistemice forestiere
O strategie de dezvoltare a zonelor montante din Dâmbovița, Prahova și Buzău

Cuprins
1. Introducere
1.1.Motivația cercetării
1.2.Fundamentarea teoretică
1.3.Obiectivele proiectului și întrebările de cercetare
1.4.Compoziția lucrării
1.5.Rezultate anticipate

2. Metodologia
2.1. Strategia de cercetare
2.2. Culegerea datelor și calitatea acestora
2.3. Limitările studiului

3.

1. Introducere

1.1. Motivația cercetării
Proiectul de cercetare studiază serviciile de ecosistem, observând dacă acestea sunt
esențiale în dezvoltarea regională și dacă pot fi folosite ca instrument în vederea creării de
strategii de dezvoltare teritoriale.
Serviciile ecosistemice ajută la înțelegerea nec esității protejării speciilor florisitce și
faunistice, dovedit fiind faptul că întreaga societate depinde de capacitatea de conservare
și funcționare a serviciilor de ecosistem. Astfel, acestă lucrare dorește să atragă atenția
asupra necesității evaluării serviciilor de ecosistem și asupra utilizării acestora într -un mod
durabil, dorindu -se prevenirea pierdetilor acestora și integrarea lor în procesele de luare a
deciziilor.
La nivel sectorial, serviciile de ecosistem pot contribui la durabilitatea și nu î n ultimul
rând la profitabilitatea anumitor sectoare (silvicultuă, agricultură, turism, pescuit), însă
fără a se neglija protejarea serviciilor ecosistemice și de ce nu, se poate lua în considerare
implementarea unor politici sectoriale relevante.
Se poat e afirma că primul pas esențial pentru protecția serviciilor de ecosistem este
înțelegerea funcționării acestora în cadrul naturii și conștientizarea necesității acestora în
viața populației de zi cu zi. Astfel serviciile de ecosistem vin ca un sprijin în înțelegerea
necesității protejării mediulu i dar și în vederea conștientizării comunității a importanței
acestora în economie și în buna funcționare a comunităților locale.
În cadrul cercetării am observat contextul social și economic actual din cadrul a trei
județe din România și am observat probleme de tip social (populație îmbătrânită, populație
tânără care părăsește localitatea de reședință în vederea aprofundării studiilor sau în
vederea găsirii unui loc de muncă care să le aducă mai multe facilități) și probleme din

punct de vedere economic (rata de ocupare a forței de muncă aflată în declin în special în
sectorul primar și localități ce și -au pierdut fu nctiunea pe care au dobândit -o în perioada
comunistă ).

1.2. Fundamentarea teoretică
Situația observată în urma studiului pe teren dar și a datelor m-a determinat să pun
accent pe abordarea unui concept, așa cum este cel al serviciilor e cosistemice încercând să
determ in ce tipuri de servicii de ecosistem pot fi folosite în dezvoltarea economică a zonei
montane.
Abordarea economică a naturii își găsește originile într -o serie de teorii dezvoltate
începând cu secolul XVIII. Prin contrast, noțiunea de servicii de ecosistem are o origine
relativ recentă, apropiată de începuturile preocupărilor coerente pentru pro tecția mediului,
respec tiv anii ’70. Analize ale evoluției conceptuale sunt realizate în literature de
specialitate. Originea acestui concept numit servicii de ecosistem a apărut prima dată în
anii 1981, pe baza unor studii anterioare ce datează din anii ’60 și ‘70 în care se punea
accent pe faptul că o parte din procesele din natură pot servi socității umane . În următoarea
perioadă, în anii ’70 și ’80, tot mai mulți autori au început să scrie despre problemele
ecologice în termeni economici și astfel au dorit să prezinte relația de dependență ce este
formată între societate și natură. Etapa de cercetare a conceptului d e servicii de ecosistem
începe în anii ’90, această activitate fiind stimulată de către activitatea unor institute de
cercetare. Analizele efectuate au avut rezultate cu un impact major asupra științei. (G.
Grădinaru – Conceptul “servicii de ecosistem ” – abordare economică) .
Consolidarea acestui concept a fost definitivată p rin intermediul proiectului
Millennium Ecosystem Assessment sub egida Națiunilor U nite. În cadrul acestui proiect
numărul de participanți s -a ridicat la aproximativ 1360 de experți din peste 90 de țări,
aceasta fiind una din cele mai a mple acțiuni ce s -a concentrat p e analiza stării și
perspectivelor ecosistemului la nivel global. Acest studiu a demonstrat că starea
ecosistemelor este unui dintre factorii principali care afectează bunăstarea um ană cum ar
fi stare de sănătate a populației, accesul la unele servicii cum ar fi cele medicale sau de ce

nu nivelul veniturilor. O altă observație este că impactul schimbărilor pe care îl suferă
ecosistemul asupra populaț iei, nu poate fi cuantificat în cifre , dar este unul semnificativ.
De exemplu, seceta are efecte majore asupra solului care la rândul lui ne oferă o cantiate
mai scăzută de recolte și astfel se produce creșterea prețurilor produsului finit ce ajunge
pe rafturile magazinelor.
În ultima perioadă a luat amploare tot mai mare abordarea în termeni economici a
diferitelor probleme de mediu și astfel, utilizarea concep tului de servicii de ecosistem fiind
din ce în ce mai des întânlit. Astfel a apărut Proiectul Economia ecosistemelor și
biodiversității (TEEB) care dorește să estimeze costurile interacțiunii în termen de declin
al serviciilor ecosistemice.
Termenu l de comercializare a serviciilor de ecosistem, fiind relativ nou, a intrat cu
putere în mecanismul de piață prin intermediul stimulentelor de preț ce sunt subliniate în
cadrul Politicii Agricole Comune dar și în taxele de mediu.
Astfel putem enumera o se rie de definitii a serviciilor de ecosistem și anume : acestea
reperzintă fluxuri de materiale, energie și informație dinspre stocurile de capital natural
care se combină cu serviciile capitalului manufacturat și uman pentru a produce bunăstarea
umană ( R C onstantza, R d ’Arge, R d ’ Groot , S Farber, M Grasso, B Hannon, K Limburg,
S Naeem, R V O ’ Neill, P Paruelo, R G Raskin, P Sutton, M van den Belt, The value of
the world ’s ecosystem services and natural capital, 1997); procesele prin care mediul
produce resurse care sunt considerate gratuite de către oameni, cum sunt apa curată,
cherestea ua, habitatul, polenizarea , serviciile ecosistemului sunt beneficiile pe care le
obțin oamenii de la ecosisteme (MEA, Ecosystem and human well -being. Curent state and
trends, volume 1) sa u serviciile ecosistemice sunt componente ale naturii consumate sau
utilizate direct pentru a produce bunăstarea umană ( J Boyd, What Are Ecosystem
Services? The Need for Standardizes Encironmental Accounting Units).

1.3. Obiectivele pro iectului și întrebarea de cercetare

Proiectul are trei obiective principale, cel dintâi constă în observarea din punct de
vedere teoretic a serviciilor ecosistemice forestiere și aplicarea acestora în zona studiată,
cu un relief ce oferă materie primă ce poate fi exploatată dar cu o populați e slab
specializată și îmbătrânită. Cel de -al doilea obiectiv este stabilirea potențialului de
exploatare a zonei în vederea dezvoltării economice a acesteia. Al treile obiectiv este de a
transpune rezultatele obținute în urma analizelor într -o propunere c e poate fi numită o
potențială strategie de dezvoltarea a serviciile forestiere de ecosistem. Cele trei obiective
au ca scop observarea potențialului zonei și educarea populației cu privire la exploatarea
durabilă a serviciilor ecosistemice forestiere dar și de dezvoltarea unei propuneri pentru
ca exploatarea să se poată realiza la nivel teritorial și să coincidă cu termenii impuși de
Uniunea Europeană cu privire la exploatarea durabilă a resurselor.
Astfel, în urma propunerii unor obiective mi -am conturat patru întrebări de cercetare
după cum urmează :
1. Sunt serviciile ecosistemice forestiere un concept viabil în dezvoltarea zonei studiate?
2. Pot serviciile ecosistemice forestiere să asigure o dezvoltare economică și socială prin
implicarea populației din mediul rural și din or așele mici ?
3. Este posibilă o dezvoltare teritorială pe viitor, bazându -ne pe o mai bună specializare
a forței de muncă dar și pe beneficiile obținute în urma exploatării serviciilor
ecosistemice forestiere? Dacă da, care sunt condițiile?
4. Care este impactul pe care îl poate avea exploatarea serviciilor ecosistemice forestiere
asupra teritoriului?

1.4. Compoziția lucrării

Lucrarea de cercetare este alcătuită din șase secțiuni după cum urmează : prima
parte reprezentată de introducere creionează motivația cercet ării, fundamentarea pe
care se bazează cercetarea dar și obiectivele și întrebările de cercetare, cel de -al doilea
capitol al lucrării este reprezentat de metodolie în cadrul căreia este prezentată strategia
de cercetare , culegerea d atelor și calitatea acestora dar și limitările studiului.

1.5. Rezultate anticipate
1.6.

2. Metodologia

2.1. Strategia de cercetare
Strategia de cercetare a fost supusă mai multor modificari de -a lungul scrierii lucrării
și s-a urmărit focalizarea asupra unui concept și anume serviciile de ecosistem (servicii
ecosistemice forestiere) .
Astfel, după ce mi -am delimitat zona de studiu și anume cele trei județe Dâmbovița,
Prahova și Buzău în urma cercetării și descoperirii anumitor informații și colectarea de
date, multe dintre ele fiind incomplete sau accesul la acestea fiind unul foarte dificil sau
lipsind cu desăvârșire, am observat că toate aceste lucruri m -au împiedicat la stabilirea
unei concluzii sau la observarea potențialu lui zonei.
Cercetarea și fundamentarea proiectului meu se bazează pe studii de caz sau diferite
articole, dat fiind faptul că informațiile cu privire la serviciile de ecosistem (serviciile
ecosistemice forestiere) din România sunt destul de puține și acces ul la unele informații
pe care le consideram esențiale în cercetarea mea, sunt foarte greu de obținut.
Primul pas în cadrul cercetării a fost colectarea de date de pe site -uri specializat e,
aplicarea chestionarelor cu privire ierarhizarea serviciilor ecosistemice forestiere în zonele
delimitate pentru studiu, discuții în teren cu instituții pe care le -am considerat importante,
cu actorii publici dar și cu cei privați și stabilirea unor contacte cu care am co operat pe
toată durata studiului și care mi -au răspuns pozitiv la fiecare curiozitate pe care am dorit
să o aflu cu privire la zona studiată. Odată finalizat acest pas, am încercat să corelez
informațiile obținute de pe teren, cu datele culese de pe site -uri de statistică și am încer cat
să ajung la c oncluzii.

În final am dorit să îmi creionez câteva concluzii care să mă ajute în propunerea
strategiei și la observarea unui rezultat anticipat, lucru destul de greu, care a necesitat mult
mai mult timp de studiu și exercițiu, dat fiind faptul că, conceptu l de servicii de ecosistem
este un concept nou în România, care nu a fost studial foarte în detaliu și informațiile legate
de acesta nu au fost ușor de obținut.
2.2.Culegerea datelor și calitatea acestora
Analiză a avut în componența sa mai mulți pași, am dori t astfel să observ profilul
funcțio nal al celor trei județe, astfel am cercetat acest subiect începând cu anii ’80,
informații obținute din scrieri, pe care mai apoi le -am comparat cu informații din prezent
și am dorit să observ ce schimbări s -au produs in această perioadă de aproximativ 40 de
ani, ce industrii au dispărut și c e intrustrii mai trăiesc și ast ăzi.
Am încercat astfel să creez o imagine a zonei studiate pornind de la analize ale
reliefului în primă fază, a cadrului natural, a zonelor de vegeta ție, a zonelor cu resurse
naturale etc., apoi am continuat cu analize sociale (dinamica demografică,procentul
populației active etc.) și economice (evoluția numărului de firme prelucrătoare de lemn,
dinamica numărului de angajați în domeniul prelucrării le mnului etc.).
Pentru a -mi creiona profilul funcțional al zonei studiate, am observat că datele cu
privire la industria prelucrării materiei lemnoase sunt foarte puține sau incomplete, astfel
am extras date din anii 1980, din literatura de specialitate pe c are le -am comparat cu date
extrase de pe site -urile de statistică.