ReL ațII eCO nOMICe InteRnațIO naLe [627671]

◆ — ReL ațII eCO nOMICe InteRnațIO naLe
Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.2 (58) 200792ACHIZIȚII ȘI FUZIUNI CORPORATIVE îN bAZA GLObALIZĂRII
Comp. Vlad POLEARuș, ASEM
global economic competition generates mergers and acquisitions of national and international
companies.
Procesul globalizării nu a fost declanșat în –
tâmplător sau spontan, el manifestându-se drept o
consecință a anumitor tendințe anterioare. Totodată, a apărut ca un răspuns la crizele din domeniul econo –
mic, energetic, financiar, valutar, al materiilor prime și alimentar de la sfârșitul anilor ‘60 – începutul anilor ‘70, ce au zguduit economia lumii. El a căpătat contururi în calitate de mijloc strategic la care au apelat mari firme și mari bănci pentru asigurarea profitabilității
lor indiferent de oscilațiile superficiale sau profunde
ce au avut loc în diferite economii, unde acestea își au plasate capitalurile.
Henry Kissinger, secretar de stat american în
perioada mandatului președintelui Richard Nixon, menționa în ianuarie 2005: „Dezvoltarea rapidă a eco-
nomiei chineze și creșterea puterii de stat a Chinei sunt favorabile păcii și prosperității mondiale … Dezvoltarea economică a acesteia a adus într-adevăr o serie de pro –
vocări, însă acestea țin de concurența internațională și se pot soluționa pe baza regulilor concurenței” .
1
„Demonstrațiile împotriva globalizării… constituie
semnale de alarmă timpurii, evidențiind importanța politică potențială a celor care se consideră la mila unora pe care nu le pot influența” , menționează Henry Kissinger
2.
Abordarea globalizării drept proces presupune
analiza intrărilor, a proceselor ce au loc și a ieșirilor, care devin intrări pentru alte procese, având o evoluție și o continuitate de secole.
Viziunea noastră referitoare la globalizarea baza-
tă pe un proces evolutiv o prezentăm în figura 1.
În sinteză, se poate spune că tabloul economiei
mondiale, la ora actuală a globalizării, prezintă fluxuri internaționale tot mai largi și mai profunde ale comer –
țului, finanțelor, capitalului, transferului de tehnologii, informațiilor care se interferează într-o piață mondială unică integrată.
Globalizarea vieții de afaceri se realizează sub in-
cidența activității marilor corporații transnaționale. Inovațiile tehnologice au permis circulația tot mai liberă și mai ieftină a mărfurilor, banilor, persoane –
lor. Astfel, actorii economici sunt nevoiți, pentru a rezista pe piață, să-și extindă sfera de acțiune în afara granițelor naționale, recurgând la managementul transnațional în domeniul inovațiilor, producerii și desfacerii.
3
Globalizarea pune într-un cadru nou și redirecțio –
nează dezvoltarea economiei mondiale.
Inevitabil, se pune întrebarea de prospectivă:
cum se va desfășura mai departe globalizarea? Pentru aceasta este necesar să specificăm, desigur, cu un anu-mit grad de aproximație – limitele, costurile, dilemele și pariurile globalizării.
Limitele sunt definite, mai întâi, de interesele
specifice ale statelor de unde provin CTN și băncile transnaționale, de nivelul, starea și posibilitățile econo –
miilor acestor țări. În al doilea rând, CTN și marile bănci au interese ce pot deveni antagoniste, aflându-se într-o continuă competiție în diferite domenii și regiuni ale planetei. Printre modalitățile de concentrare a puterii globale în mâinile unor CTN se numără achizițiile, fuziunile și alianțele strategice. În al treilea rând, țările și economiile care fac obiectul expansiunii transnațio –
nalelor au diferite posibilități și capacități de a se opune transformării lor în victime neputincioase.
Din punctul nostru de vedere, procesul de globa-
lizare a influențat și a dezvoltat practica achizițiilor, fuziunilor și alianțelor strategice. Acest fenomen ia amploare atât în țările economic dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare.
Conform datelor companiei PricewaterhouseCoo –
pers (ce deține 770 oficii în 149 de țări, oficiul New York, în 2006, 425 companii din ratingul FT Global au fost clienții PricewaterhouseCoopers). În 2006, aproape jumătate dintre conducătorii celor mai mari companii din lume (cca 47%) și-au exprimat dorința de a efectua în următoarele 12 luni o tranzacție de achiziție sau fuziune. În trecut, de la fluxurile de investiții directe aveau de câștigat îndeosebi Europa și SUA, la momen-tul actual cea mai mare cotă este destinată țărilor în curs de dezvoltare.
Compania PricewaterhouseCoopers menționea-
ză că cea mai activă piață de achiziții sau fuziuni se evidențiază în țările în curs de dezvoltare. În calitate de factori ce stimulează achizițiile sau fuziunile sunt menționați următorii (vezi tabelul 2).
1 www.globalizarea.com/globalizare-stiri-china.htm
2 Dinu Marin ,,Globalizarea și aproximările ei” , Editura Economică,
București, 2004, pag.1703 Dumitru Patriche, Mihai Felea ,,Comerț și globalizare” , Editura ASE,
București, 2003, pag.45

ReLațII eCOnOMIC e Inte Rnaț IOnaLe — ◆
Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.2 (58) 200793Figura 1. Abordarea globalizării bazată pe proces
Sursa: elaborată de autor
Tabelul 1
Exemple de achiziții și fuziuni în anii 2003- 2007
Companiile Descrierea tranzacțieiValoarea aproximativă
Dolari SUA
2003
Hughes Electronics CorpConsultarea privind vinderea a 34% către News Corporation
și despărțirea Hughes de General Motors Corp.$29,000,000,000
2004
Telecom Italia Mobile Vinderea restului de acțiuni către Telecom Italia $28,000,000,000
Consortium led by Sony Procurarea a Metro-Goldwyn-Mayer Inc. 4,900,000,000
Corporation of America
Conocophillips procurarea a 7.6% de acțiuni ale Lukoil de la guvernul Federației Ruse 2,900,000,000
government of Romania Vinderea a 51% acțiuni în SNp p etrom SA către OMV A g 1,800,000,000
2005
AT&T Corp. Vinderea companiei către SBC Communications $21,800,000,000
Ashland Inc.Transfer a 38% acțiuni în Marathon Ashland Petroleum LLC către Marat –
hon Oil Corporation3,900,000,000
Vintage Petroleum, Inc. Vinderea companiei către Occidental Petroleum Corporation 3,800,000,000
2006
Mittal Steel Company NV Procurare a Arcelor SA 25,000,000,000
Bayer AG Procurare a Schering AG 19,600,000,000
Pixar Vinderea companiei către The Walt Disney Company 7,400,000,000
2007
Altria Group Inc. Reorganizarea Kraft Foods Inc. $61,000,000,000
TXU Group Vânzarea Kohlberg Kravis Roberts & Co., Texas Pacific Group 45,000,000,000
Kohlberg, Kravis,
Roberts & CoCumpărarea First Data Corporation 29,000,000,000
Sursa: Sistematizat de autor după http://www.csfb.com/investment_banking/highlights 2Pentru aceasta este necesar s ă specificăm, desigur, cu un anumit grad de aproxima Ġie – limitele,
costurile, dilemele úi pariurile globaliz ării.

Figura 1. Abordarea globaliz ării bazată pe proces
Sursa: elaborat ă de autor
Limitele sunt definite, mai întâi, de intere sele specifice ale statelor de unde provin CTN úi
băncile transna Ġionale, de nivelul, starea úi posibilităĠile economiilor acestor Ġări. În al doilea rând,
CTN úi marile bănci au interese ce pot deveni antagoniste, aflându-se într-o continu ă competiĠie în
diferite domenii úi regiuni ale planetei. Printre modalit ăĠile de concentrare a puterii globale în
mâinile unor CTN se num ără achiziĠiile, fuziunile úi alianĠele strategice. În al treilea rând, Ġările úi
economiile care fac obiectul expansiunii transna Ġionalelor au diferite posibilit ăĠi úi capacităĠi de a se
opune transform ării lor în victime neputincioase.
Din punctul nostru de vedere procesul de globalizare a influen Ġat úi a dezvoltat practica
achiziĠ iilor, fuziunilor úi alianĠelor strategice . Acest fenomen ia amploare atât în Ġările economic
dezvoltate, cât úi în Ġările în curs de dezvoltare. Elemente de intrare
Participan Ġi:
– ğări
– Companii
– OrganizaĠ ii
– InstituĠii
– Persoane
– LegislaĠie
– Culturi
– Valute
– etc.
CerinĠe ale participan Ġilor la
globalizare:
– necesităĠi economice;
– necesităĠi sociale;
– protecĠie;
– securitate;
– profit;
– transparen Ġă;
– apartenen Ġă la economia
globală;
– minimizarea influen Ġei
factorilor politici, sociali;
– condiĠii ecologice;
– standardizarea diferitor
domenii;
– limitarea terorismului;
– diminuarea s ărăciei;
– transferul de tehnologii;
– investiĠii;
– eliminarea taxelor vamale;
– reĠea informa Ġională
eficientă;
– diversificarea activit ăĠilor;
– dezvoltarea culturii, artei,
útiinĠei;
– progresul tehnico- útiinĠific;
– acces la pie Ġele de capital
– acces la resurse naturale
– etc. Procese
– integrarea sistemic ă a economiilor na Ġionale,
regionale úi mondiale
– deschiderea frontierelor pentru comer Ġ, finanĠe,
investiĠii úi informaĠie;
– schimbarea cadrului legislativ;
– lupta pentru resurse naturale;
– schimbarea preferin Ġelor consumatorilor;
– creúterea num ărului de corpora Ġii transnaĠionale;
– crize economice-avânt economic;
– dezvoltarea útiinĠei;
– schimbarea monedelor na Ġionale;
– apariĠia teritoriilor economice unice;
– apariĠia unor state;
– modificarea nivelului de trai;
– etc. Limite, bariere
DemocraĠie, standarde na Ġionale, legisla Ġie, stabilitate
culturală , integritatea teritorial ă etc.
Resurse
Financiare, umane, materiale, tehnologii,
informaĠionale etc.

Elemente de
ieúire

„noi (altele)”….
– ğări
– Companii
– Organiza Ġii
– InstituĠ ii
– Persoane – Legisla Ġie
– Culturi – Produse – Servicii
– Conflicte
– AlianĠe
– Valute
– etc.

◆ — ReL ațII eCO nOMICe InteRnațIO naLe
Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.2 (58) 200794Tabelul 2
Factorii ce stimulează achizițiile sau fuziunile
Factorii ce stimulează % din respondenți
Ieșirea pe noi piețe 65
Mărirea asortimentului producției 10
Formarea unei companii integrate vertical 8
Înlăturarea concurenților 4
Altele 11
Nu știu/refuză să răspundă 1
Sursa: PricewaterhouseCoopers
În calitate de obiect pentru achiziții sau fuziuni
apar companiile din Europa de Vest (43%), Asia
(31%) și America de Nord (25%), îndeosebi dacă se
află în aceeași regiune cu sau partenerul tradițional.
Cele mai dese bariere întâlnite sunt: diferențele cul-turale, cerințele organelor naționale, ale muncitorilor companiilor „țintă”, divergențele politice.
În Europa Centrală și de Est, piața s-a triplat, dar
componenta locală a înregistrat o ușoară scădere anul
trecut, la 5,2 miliarde dolari, de la 5,8 miliarde dolari în
2005.
4
România se află pe ultimul loc într-un grup de
nouă state din Europa Centrală și de Est în funcție de valoarea fuziunilor și achizițiilor pe cap de locuitor, cu 800 de dolari, valoarea fiind însă pe un trend as-cendent, potrivit companiei de consultanță și audit PricewaterhouseCoopers. În 2006, din surse publice, au fost identificate 134 de tranzacții finalizate în sec –
torul privat, reprezentând o creștere de peste 15% în comparație cu 2005 (117 tranzacții în 2005, 42 în 2004 și 33 în 2003). Cu referire la valoarea totală a piețelor de fuziuni și achiziții, România a fost plasată pe locul cinci în topul celor 11 țări CEE/CIS2 evalua-te, după Rusia, Polonia, Ungaria și Republica Cehă. Pe parcursul anului, valoarea totală a tranzacțiilor a atins 5,2 miliarde dolari, constituind o mică scădere față de 2005, când a ajuns la 5,8 miliarde dolari (pro –
centul tranzacțiilor cu valori făcute publice fiind de 80%), luând în considerare tranzacții cu capital străin investit în România și capitalul românesc investit în companii străine. Însă datele fundamentale ale pieței s-au schimbat radical: în timp ce, în 2005, o singură tranzacție (achiziționarea Mobifon-Connex de către Vodafone) a reprezentat aproximativ jumătate din volumul pieței, în 2006, a fost încheiat un număr din ce în ce mai mare de tranzacții cu valoare medie. Cel mai dinamic sector de fuziuni și achiziții, în 2006, a fost cel de producție, cu 21 de tranzacții, menținându-și poziția de lider pe parcursul ultimilor 4 ani; urmat în-deaproape de construcții (inclusiv sectorul imobiliar), cu 20 de tranzacții; servicii financiare, cu 17 tranzacții; media, cu 13, farmaceutice și servicii, fiecare cu câte 12 tranzacții.
Valoarea pieței de fuziuni și achiziții din România
este estimată, în 2007, în absența unor tranzacții foarte mari, la peste 2,5 miliarde de euro, cu mult sub nivelul de 6 miliarde euro din 2006, când s-a finalizat privati-zarea BCR (3,75 miliarde euro), potrivit unui studiu al Raiffeisen Investment.
5
În total, în cele 11 țări au fost înregistrate 2527 de
contracte private, informația despre care a fost prezen-tată în surse deschise de informare. În linii generale, numărul de tranzacții a crescut în anul 2006 cu 37%, iar valoarea lor totală a crescut cu 79% și a atins suma record de 163 miliarde USD (în 2005, acest indicator a fost de 91 163 miliarde USD)
6.
Recenzent: prof. univ. dr. hab. S. Chircă
4 Săptămâna financiară, „România, codașă pe piața regională de
fuziuni și achiziții” , NR.105, 9 APRILIE 20075 Bani și Afaceri, „Valoarea fuziunilor și achizițiilor va depăși 2,5 mld.
euro in 2007, fără tranzacții foarte mari, 15,03,2007
6 CEE M&A Survey – исследование рынка слияний и поглощений
в Центральной и Восточной Европе, http://www.pwc.com