VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [627663]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIIȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Șef lucrări dr. Dan CAZACU

Absolvent: [anonimizat]

2020

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIIȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
ID SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

EXPLOATARE A ÎN CONDIȚII DE CÂMP
A MAȘINII AUTOPROPULSATE PENTRU
TRATAMENTE FITOSANITARE
JOHN DEERE 4030 R , PENTRU
DETERMINAREA INDICILOR DE
CALITATE LA LUCRĂRILE DE
ERBICIDAT ÎN CONDIȚIILE
SC PANIFCOM SRL LOCALITATEA
VLĂDENI JUDEȚUL IAȘI

Coordonator științific,
Șef lucrări dr. Dan CAZACU
Absolvent: [anonimizat]
2019

3
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
Capitolul 1 STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL MAȘINILOR ȘI
ECHIPAMENTELOR PENTRU TRATAMENTE FITOSANITARE ………………………….. … 9
1.1. Importanța tratamentelor fitosanitare ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
1.2. Calitatea erbicidării, parametrii constructivi și funcționali ai echipamentelor pentru
tratamente fitosanitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
1.2.1. Cerințe agrotehnice impuse mașinilor și echipamentelor pentru tratamente
fitosanitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 11
1.2.2. Rolul pulverizatoarelor în obținerea unui tratament fitosanitar performant ………… 12
1.3. Clasificarea mașinilor și echipamentelor dest inate aplicarii tratamentelor fitosanitare
și exploatarea acestora ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 17
Capitolul 2 STUDIUL CADRULUI NATURAL AL ZONEI ÎN CARE SE AFLĂ SC
PANIFCOM SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 22
2.1. Descrierea cadrului natural ………………………….. ………………………….. ………………… 22
2.2. Cadrul organizatoric în care s -au desfășurat experimentele ………………………. 25
PARTEA a II -a – CONTRIBUȚII PROPRII
Capitolul 3 – OBIECTIVELE STUDIULUI, CONDIȚIILE DE
EXPERIMENTARE, MATERIALUL ȘI METODOLOGIA DE LUCRU ……………………… 29
3.1. Obiectivele studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 29
3.2. Metodologia de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 30
Capitolul 4 – EXPERIMENTE PRIVIND EXPLOATAREA MAȘINII PENTRU
TRATAMENTE FITOSANITARE AUTOPROPULSATĂ JOHN DEERE 4030 R …………32
4.1.Caracterizarea mașinii autopropulsate pentru tratamente fitosanitare John Deere 4030 R
utilizate la încercări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 32
4.2.Alegerea t ipului de duze ………………………….. ………………………….. ………………………… 38
4.2.Alegerea tipului de duze ………………………….. ………………………….. ………………………… 38
4.3. Verificarea debitului duzelor ………………………….. ………………………….. ………………… 45
4.4. Uniformitatea de stropire și finețea picăturilor pe plantă ………………………….. ……….. 50
4.5. Aplicarea erbicidelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 57
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 62
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 63

4

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR

Lista tabelelor
Tabelul 2.1. Temperaturi medii anuale în ultimii 10 ani ………………………….. …………………………. 23
Tabelul 2.2. Precipitații medii anuale în ultimii 10 ani ………………………….. ………………………….. . 24
Tabelul 2.3. Ponderea culturilor în cadrul SC PANIFCOM SRL punct de lucru Vlădeni 27
Tabelul 2.4. Mașini, tractoare și echipamente agricole ………………………….. ………………………….. . 27
Tabelul 4.1. Clasificarea tratamentelor fitosanitare ………………………….. ………………………….. ……. 39
Tabelul 4.2.Gradul de acoperire în timpul de cădere a pic ăturilor, în funcție de diametru ………. 39
Tabelul 4.3.Valorile vitezei de cădere a picăturilor pentru diferite dimensiuni ………………………. 40
Tabelul 4.4. Codificarea prin culori a calibrului duzelor cu jet lenticular ………………………….. …. 43
Tabelul 4.5.Caracteristici ale duzelor Lechler ………………………….. ………………………….. ………….. 44
Tabelul 4.6.Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele ID3 120 -02 …………………………. 45
Tabelul 4.7. Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele ID3 120 -05 ………………………… 46
Tabelul 4.8. Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele IDKT 120 -03 ……………………… 48
Tabelul 4.9. Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele IDKT 120 -05 ……………………… 49
Tabelul 4.10. Debitele (L/ha) eliberate de duza ID 120 -02 în funcție de presiune și viteza de
lucru a mașinii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 51
Tabelul 4.11. Debitele (L/ha) eliberate de duza ID 120 -05 în funcție de presiune și viteza de
lucru a mașinii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 53
Tabelul 4.12. Debitele(L/ha) eliberate de duza IDKT 120 -03 în funcție de pre siune și viteza de
lucru a mașinii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 54
Tabelul 4.13. Debitele (L/ha) eliberate de duza IDKT 120 -05 în funcție de presiune și viteza de
lucru a mașinii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 55
Tabelul 4.14. Pierderi de producție cauzate de buruieni la diferite culturi, % ………………………… 59
Tabelul 4.15 . Pragu rile de daună a buruienilor în semănăturile culturilor de câmp, bur./m2 ……. 59

Lista figurilor
Figura 2.1. Harta cu suprafețe parcelate ………………………….. ………………………….. …………………… 26

5
Figura 3.1. Recoltare lichid la fiecare duză ………………………….. ………………………….. ………………. 30
Figura 3.2. Hârtie sensibilă la apă ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 31
Figura 4.1. Mașina pentru tratamente fitosanitare autopropulsate John Deere4030 R …………….. 33
Figura 4.2. Braț de lucru John Deere 4030 R ………………………….. ………………………….. ……………. 34
Figura 4.3. Cabină Command View III ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
Figura 4.4. Sistem de automatizare la stația de încărcare ………………………….. ……………………….. 35
Figura 4.5. Sistem de injecție directă 511 -L ………………………….. ………………………….. …………….. 36
Figura 4.6. Modul de compensare al duzelor ………………………….. ………………………….. ……………. 37
Figura 4.7. Modul individual de control al duzei ………………………….. ………………………….. ………. 37
Figura 4.8. Harta de viteză mobilă reală și harta de presiune ………………………….. ………………….. 38
Figura 4.9. Dimensiunile picăturilor în funcție de tratament ………………………….. ………………….. 41
Figura 4.10. Duze model ID3 și modul de proiectare al jetului ………………………….. ……………….. 42
Figura 4.11. Codificarea duzelor după culori ………………………….. ………………………….. ……………. 43
Figura 4.12. Duze model IDKT și modul de proiectare al jetului ………………………….. …………….. 44
Figura 4.13. Debitul (ml) la duzele ID3 120 -02 ………………………….. ………………………….. ……….. 46
Figura 4.14. Debitul (ml) la duzele ID3 120 -05 ………………………….. ………………………….. ……….. 47
Figura 4.15. Abaterea față de medie (%) la duzele ID3 120 -02 și ID 120 -05 ……………………….. 47
Figura 4.16. Debitul (ml) la duzele IDKT 120 -03 ………………………….. ………………………….. ……. 48
Figura 4.17. Debitul (ml) la duzele IDKT 120 -05 ………………………….. ………………………….. ……. 49
Figura 4.18. Abaterea f ață de medie (%) la duzele IDKT 120 -02 și IDKT 120 -05 ……………….. 50
Figura 4.19. Consumul de lichid(L/ha) la duzele ID 120 -02 ………………………….. ………………….. 51
Figura 4.20. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza ID 120 -02 ………………… 52
Figura 4.21. Consumul de lichid (L/ha) la duzele ID 120 -05 ………………………….. …………………. 53
Figura 4.22. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza ID 120 -05 …………………. 53
Figura 4.23. Consumul de lichid (L/ha) la duzele IDKT 120 -03 ………………………….. ……………… 54
Figura 4.24. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza IDKT 120 -03 ……………. 55
Figura 4.25. Consumul de lichid (L/ha) la duzele IDKT 120 -05 ………………………….. …………….. 56
Figura 4.26. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza IDKT 120 -05 ……………. 56
Figura 4.27. Mașina autopropulsată John Deere 4030 R ………………………….. ……………………….. 57
Figura 4.28. Erbicidul Dual Gold 960 EC ………………………….. ………………………….. ………………… 57
Figura 4.29. Erbicidul Calaris Pro ………………………….. ………………………….. ………………………….. 60

6

7

INTRODUCERE

Agricultura performantă, practicată intensiv pe scară tot mai largă, datorită atingerii unui
nivel tehnologic din ce în ce mai performant, a accentuat gradul de degradare a mediului
înconjurător. Astfel, reiese necesitatea practicării unei agriculturi durabile, în scopul conservăr ii
resurselor naturale.
Aceasta de fapt reprezintă o alternativă a practicării agriculturii convenționale, în care
utilizarea resurselor de care dispunem trebuie să fie rațională, totodată necesară asigurării unei
productivități cât mai ridicate.
În ceea c e privește productivitatea, în agricultură ea este influențată foarte mult de
tehnologiile de cultură aplicate, iar nivelul tehnologic al lucrărilor de protecție fito -sanitară
ocupă un loc important, dat fiind faptul că acțiunile de promovare a sănătății p lantelor sunt
primordiale pentru atingerea obiectivelor într -o agricultură durabilă.
Există deja o tendință de folosire a tehnicilor de cultură de tip industrial, cu un grad foarte
ridicat de mecanizare a lucrărilor , iar sub aspect economic aceste tehnici devin un concurent
important pe piața produselor ecologice.
Datorită unui grad mare de îmburuienare a terenurilor din țara noastră, managementul
aplicat pentru combaterea acestora trebuie sa adopte sisteme minime de lucru al solului,
extinzând gradul de me canizare al tratamentelor, compactând totodată numărul acestora.
Practicile politice de creștere constantă a calității produselor pot fi îndeplinite doar prin
adaptarea continuă a performanțelor mașinilor și echipamentelor de lucru pentru protecția fito –
sanitară a plantelor, mărind astfel premizele obținerii unor cultui profitabile.
În cadrul procesului tehnologic de cultivare a plantelor, combaerea bolilor, dăunătorilor și
a buruienilor reprezintă o importantă verigă. Totodată, prin folosirea de soiuri noi și hibrizi cu
rezistență sporită la acești facori combativi, ar ușura, ar reduce numărul de tratamente și
intervenții în câmpul de cultură.
Fiecare lucrare executată trebuie să îndeplinească anumiți indici de calitate, cât mai
superiori, pentru a avea pre mizele unei producții foarte bune pe unitatea de suprafață.

8
În acest context, mașinile și utilajele folosite la tratamentele fitosanitare trebuie să
îndeplinească și ele unele cerințe agrotehnice, impuse de caracterul lucrării efectuate. Aceste
cerințe pot fi cu caracter general sau special.
Respectarea raportului dintre calitate și cantitate duce la obținerea unor performanțe
superioare. Prin distribuția omogenă a soluțiilor aplicate, direct pe suprafața produselor,
concomitent cu respectarea dozei, se asi gură efectele biologice scontate.
Prin aplicarea unui singur tratament de erbicidate, cu produsul potrivit, la momentul
potrivit, poate constitui, deseori, o măsură suficientă în combaterea buruienilor.

9
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL MA ȘINILOR ȘI
ECHIPAMENTELOR PENTRU TRATAMENTE FITOSANITARE

La nivel internațonal, anul acesta este dedicat săn atății plantelor. Organiza ța pentru
alimenta ție si agricultură a Na țiunilor Unite a declarat acest an, Anul Interna tional al săn atăți
plantelor, o actiune de con știentzare a producătorilor si consumatorilor privind modalitatea prin
care putem menține sănătatea plantelor, cu produse fitosanitare care pot ajuta, totodată și la
protejarea me diului inconjurator.

1.1. Importanța tratamentelor fitosanitare
”Buruienile sunt plante sălbatice din culturile agricole care determină plantelor cultivate
ducând la scăderea randa nentelor și la deprecierea calității acestora. Prin prove miență,
buruie mile pot fi actuale, acei tmei din flora spontană și condiționată care sunt cultivate sau
plantele largi au o valoare econo nică, dar buruie mile cu venituri apar în culturi. ”(Șarpe N.,
1987).
”Scăderea producției agricole din cauza factorilor iologici este estimată la 35% din
valoarea recoltelor potențiale. Dau mele cauzate de agenții biotici sunt divulgate după cum
urmează: pierderi de 13,8% cauzate de dăunători aima (insecte și rozătoare), pierderi de 11,6%
cauzate de discese (fngi, virusuri) și scăderi de 9,5% din cauza buruienilo r. Sondajele din țara
noastră tă că daunele cauzate de buruie mi sunt ur nătoarele: pentru grâu 10 -70%, poru nb 30 –
95%, floarea -soarelui 15 – 55%, sfeclă de zahăr 53 – 96%, pentru poato 42 – 72% , în sensul
dininuării hrvest -ului într -o singură seson agricol, pe tendințe necultivate și necultivate.
Buruienile provoacă dmage în agricultură, dar și în alte sectoare ale economiei.
În gricultură, daunele sunt mari și variate și, în sită, se folosește de reducerea culturilor ,
deprecierea calității acestora și a costurilor de privație în continuu. Adesea, culturile plantelor
cultivate sunt reduse cu 20 -60%, iar atunci când nunta este strng, acestea pot fi complet
complet. ”(Șarpe N., 1987)

10
”Modalitățile prin care recoltele sunt diminuate:
– buruienile consumă cantități mari de apă (de 2 -4 ori mai multă decât plantele de cultură)
și substanțe nutritive ( în medie de două ori mai multe );
– buruienile au un ritm rapid de creștere contribuind astfel la umbrirea plantelor sau chiar
“înăbu șirea” lor;
– buruienile consumă o mare parte din cantitatea de dioxid de carbon și o parte din
căldură producând înrăutățirea regimului termic din sol și din partea supraterestră imediată,
respectiv scăderea temperaturii cu 2 -40C.Ca urmare se înrăutățesc condițiile pentru activitatea
bacteriilor și pentru absorbția elementelor nutritive;
Modalități de reducere a culturilor:
– buruienile consumă cantități mari de apă (de 2 – 4 ori mai mult decât recoltele) și
nutrienți (în medie de două ori mai mult);
– buruienile au o rată rapidă de grot, cotribuindu -se astfel la umbrirea plantelor sau chiar
la „sufocarea” lor;
– buruienile conțin o parte degajată din cantitatea de dioxid de cabon și o parte din
căldura care prinde desfacerea regimului termic în sil și în partea imediata deasupra grupei,
respectiv scăderea temperaturii la 2 -40C.
– buruienile de soe (cuscuta, lupoaia) parazitizează plantele cultivate, administrându -se
prin extractoare pentru a extrage furaje preparate de plantă, urmărind astfel dama dama sau eenul
plantelor;
– buruienile soe eliberează substanțe toxice în sol care inhbită creșterea plantelor crp.
Planurile sau semințele de buruieni Een pot fi toxice pentru a cârnați și pentru animale (buruieni,
ciuperci auto);
– buruienile sun t căldări ale bolilor și ale pescuitului, sunt „plante fierbinți” cosiderate
pentru multe animale de companie și patogeni din culturi;
– prevalența buruienilor scade costul proucturilor din cauza decesului în harviste, precum
și a necesității de a tăia nu mărul de lucrări pe terenurile de buruieni.
Diversitatea buruienilor, cu o biologie atât de diferită, a necesitat dezvoltarea unei game
largi de metode de cntrol.
Managementul eed este un sistem de manevrare și ontrol, care reușește influența
buruienilor asupra pragului economic al daunelor, afectează mediul, păstrează bidiversitatea și
hamonizează ecosistemul agricol cu cel ntural, bineînțeles prin eogane ecoogice. ”(Walter S.,
1996)
Acestea pot fi:

11
”Metode preventive de combatere a buruienilor , prin care se urmărește prevenirea
infiltrării solului și a crăpăturilor agricole și se pot referi la: închiderea materialului semănat,
folosirea mnurei bine descompuse, extragerea unor urme de infestare cu buruieni, sau
diagnosticarea srvicei de carantină .”(Berca, M., 2004)
Metode de combatere (curative ): agrotehnice, chimice, biologice.
”În acțiunile de control, trebuie să pornim de la pragul de digerare economică (PED),
adică gradul de plictisire al unui teren și al unei culturi de la care se lasă până la eliminarea
cantitativă și calitativă a producției și din care este justificat din punct de vedere ecologic
aplicarea măsurilor protejate la cotrol buruieni. De la stupii perormați, acest prag diferă, de
exemplu de 10 -18 anuale și 2 -3 plante perene pe metru pătrat. ”(Manolescu F., 1999)

1.2. Calitatea erbicidării, parametrii constructivi și funcționali ai echipamentelor pentru
tratamente fitosanitare
”Unii experți sunt de păre re că erbicidul este cel mai daunator din întregul complex
complex al lucrărilor de protecție .”(Baicu T., 1986)
”Prin urmare, pentru executarea sa în condiții optime, sunt necesare măsurile urmatoare:
– alegerea mașinilor potrivite în condiții de perforanță, productivitate, consum de
combustibil;
– ciocanul de hericide care apar în caz de infecție, condiția solului, efectul asupra soțiilor
și costul lor;
– respectarea strictă a normelor de protecție a muncii;
– unifomitatea tratamentului pe suprafața tratată, care reaparează doza de erbicid;
– observarea peiodului de admnistrare .”(Stahli W., 2003)
”Determinarea aproba tului face pentru fiecare erbicid, tip de sol și roză trebuie să fie în
funcție de utilizatorul. Orice eroare în dinging poate duce la distrugerea crp -ului în câmp și o la
poluarea solului, în mod implacabil. ”(Vătămanu V., 2011)

1.2.1. Cerințe agrotehnice impuse ma șinilor și echipamentelor pentru tratamente
fitosanitare
”Instalațiile destinate tratamentelor fitosanitare care execută aceste lucrări prin metoda de
stropire , trebuie să răspundă unor cerințe cu caracter general și/sau special:
➢ să dozeze pro usele exact pe fiecare unitate de suprafaț a tratat a;
➢ să păstreze în tinpul lucrului rglajele făcute asupra param trilor instalației;
➢ să fie dotate cu aparatură de co mtrol și autonatizare în tmpul lucrului;

12
➢ să realizee o frag nentație cât mai unifor nă, la o densitate de picături/c n2 confor nă cu
cerințele agrotehnice;
➢ să aibă posibilități de reglaj multiple, riguroase și să poată realiza trata nente cu o ga nă
largă de produse, î ntr-o plajă variată de volu ne;
➢ construcția să fie si nplă, robustă, din nateriale consacrate;
➢ să fie ușoare, simplu de ma mnevrat și de reglat, să aibă o bună protecție a muncii;
➢ să fie standardizate și să fie gara mtate pentru siguranța folosirii;
➢ să aibă cost redus de fabricație, pentru a realiza a nortismente cât mai mici;
➢ să per nită realizarea unor productivități ridicate;
➢ să aibă design plăcut și facilități la mo mtare și demo mtare;
➢ să aibă consu n energetic scăzut și randamente de lucru ridicate.
Obținerea perfor nanțelor scontate nu se poate face decât prin respectarea condițiilor
referitoare la raportul calitate/ca mtitate. ”(Neagu T. și colab., 1999)
Disturbarea omogenă a soluțiilor fitoanitare pe suprafețele obiectel or țintă, în plus cu
respectarea strctă a dse -ului care asigură efectele biolgice necssare, asigură calitatea, iar acest
lucru depinde de factorii de urmărire:
– codificări atmsferice;
– distribuția uniformă în sace a jetului de lichid, la rândul său, se referă la performanțele
capetelor de pulverizare;
– curgerea pulverizatorului de spray lichid, componentă esențială a normei de încrețire; –
gradul de finețe al pulverizatorului de spray lichid;
– modul de coare și pătrundere a masei veetale (hoogeneitatea depunerii);
– limitarea spațială a obiectelor t rget sau a sfacelelor care trebuie acoperite.
În principiu, calitatea unei stropiri, depinde în mare parte de pu 1verzatoare, ca piese
principa 1e ale orcărei ma șimi de stropit. Acest fapt exp 1că și marea diversitate de ssteme de
pu1verizare. ”(Neagu T. și colab., 1999)

1.2.2. Rolul pulverizatoarelor în obținerea unui tratament fitosanitar performant
”Calitatea tratamentelor fitosanitare efectuate în crosele agricole este în mare măsură
determinată d e modul în care subsistențele fitosanitare sunt sprys, degajarea de vopsea, deree de
acoperire a plantelor și reducerea fenmenonului drift. Principalele elemente care sunt respinse
pentru calitatea proeminentei de trezire a mașinilor pentru a aplica trintu ri fitosanitare sunt
ajutajele, care sunt elementele minime ale oricărei linii sprying. ”(Dumitrașcu A. și colab., 2015)
Duzele efectuează stropirea, care reprezintă un fenomen fizic de divizare a lichidelor de
stropit în picături, de diferite diametre, care sunt apoi proiectate către suprafața obiectelor țintă.

13
”Picătura poate continua particule lichide de dimensiuni similare sa u diferite, în orice caz,
spectrul de mărimi este deendent pe mai multe elevi, cum ar fi:
– tipul de disersiune sau duză;
– presiunea de trezire a mașinii de pulverizat;
– tesiunea de film;
– sistem spr ey;
– tipul de condensare (formație) coroborat cu tipul de spray liqid;
– vâscozitate etc .”(Dukowicz J.K., 2006)

Înălțimea de pompare a lichidului ”h ce se expri nă cu relația:
h=104· q/72 · µ2 · f2 · g (mH 2O)

Cu cât presiu mea lichidului p este nai nare și secțiunea orificiului f este mai nică, cu atât
diame rul picăturlor lichidu 1ui pu 1verizat este mai mic, respectiv pulverizarea este mai fină.
Cu cât presiunea lichidlui crește,se mărșteși unghiu 1 coului de pulverizare. ”(O’R ourke
P.J., Bracco F.V., 1980)
”Debitul de 1ichid pe întreag ă masină Q este determinat de nu nărul n al dispozitive 1or de
pu1verizare:
Q = q·n (l/mn)

Același debit Q este deter ninat însă și de norma de lichid N ce trebuie dat a la hetar:
Q = N·Bl·Vl / 60 ·102 (l/min)
în care :
N este norma de lichid (1/ha);
Bl — lăținea de lucru a mași mii (m);
Vl — viteza de deplasare a mași mii (km/h) ;
Din relație se obține valoarea vitezei de dep 1asare a mași mii care trebuie precis
respectată în 1ucru pentru a realiza norma de lichid impusă:
Vl=6·102·Q
𝑁·𝐵1
Există patru relații care definesc dependența între presiunea 1ichidului, diametrul și
secțiuneaorificiului calibrat, debitul și unghiulconului de pulveriza re este următoarea:
p — presiunea 1ichidului;
a° — unghiu 1 conului de pulverizare;
q — debitu 1 dispozitivului de pulverizare;

14

d — diametrul orificiului ca 1ibrat;
f — secțiunea orificiu 1ui calibrat;
I — q=f(p) II — d=f(p)
III — d=f(f) IV — a° =f(p )

Cu cât norma este mai mare, la același reglaj de debit, viteza de dep 1asare a mași mii este
mai nică. Pentru aceeași nor nă, se poate modifica debitul și viteza de dep 1asare, astfel ca mașina
să se dep 1aseze cu viteza maxi nă posibilă. ”(Stamate V., 1998)

Debitul de lichid al dispozitivelor de pulverizare ”se calculează pentru fiecare dispozitiv
de pu 1verizare în parte și pe întreaga ma șimă.
Debitul de lichid q ce trece prin orificiul ca 1ibrat (duz î) al dispozitivului depulverizare se
calculează cu relația :
𝑞= 6·10-2·µ·f· √2·g·h
în care :
f este secțiunea orificiului ca 1ibrat (mm2);
g — acce1erația gravitației (m/s2);
h — înălțimea de po npare în mcoloa mă de apă (1 mH 2O=13 daN/m2 =
daN/cm2),respectiv presiunea lichidului (m H2O);
µ — coeficient de debit (0,25 —0,47);

Debitul de lichid q poate fi nodificat și prin mărirea sau micșorarea presiu mii lichidului p
din conductele de refulare:
p=h γ (daN/m2)
h este înălțimea de pompare a lichidu 1ui (m H2O) ;
y — forța gravitațională specifică a 1ichidului (daN/m3).” (O’Rourke P.J., Bracco F.V.,
1980)

Procesul de pătrundere a picăturilor de lichid prin aer pe suprafețele care s e
tratează cu substanțe chimice

15

”Lichidul este pulverizat în picături, corespunzător ecua ției hidraulice a lui Bernoulli.
𝑝
𝑦+𝑣2
2·g+µ2
2·g=ℎ
în care :
p este presinea statică a lichidului în dispozitivul depulverizare
v — viteza tangnția 1ă a lichidului în dispozitivul de pu 1verizare (m/s);
p — viteza axală a lichidului în dispozitivu 1 de pulverizare (m/s) ;
y — forța gravitațio mală specifică a 1ichidului (daN/m3) ;
g — accelerația gravitațională (m/s2);
h — presiu mea totală în camera de turbionare a dispozitvului de pulverizae
(mH 2O).”(Staicu C. I., 1976)
”După ce lichidul toxic a fost pulverizat, picăturile de lichid ajung pe suprafața ce este
supusă tratamentului, datorită energiei cinetice imprimată fiecărei picături, produsă de presiunea
lichidului ce trece prin orificiul calibrat al dispozitivului de pulverizar e.
În timpul creșterii picăturilor prin aer, acestea își pierd viteza inițială, datorită rezidenței
aerului tat trebuie să fie supravenit.
La un dameter cu picătură mai mare, pentrarea picăturii este mai mare, deoarece
rezistența aerului este mai mică, dar dia netrul nu poate fi reactivat prea mult, astfel încât
droletele să nu se usuce î mainte de a se ridica pe suprafețele tratate.
Din acest punct de vedere di nensiu mile opti ne s-au constatat practic că s unt de 40 – 120
µm.”(O’Rourke P.J., Bracco F. V., 1980)
”Picăturile de lichid se sparg în curentul de aer în cazul în care rela teia nu este satisfăc ată.
pi =pa + ps
în care:
pi este presiunea i mterioară existe mtă în picătură;
pa — presi onea exteri oară ce se execită asupra pică urii;
ps — presiunea pr dusă la suprafața picăturii, deteminată de tensiunea de la s prafață σ și
de raza pic turii r (ps =2 · σ /r). ”(Staicu C. I., 1976)
”Creșterea valurilor pa și ps, picăturile se descompun în picături cu diametru mai mic.
Efectul vitezei curentului de aer și a presiunii sale dinamice, care modifică valoarea pa și
ps asupra diametrului picăturilor lichide.
Viteza curentului de aer este o presiune dinamică a acestuia, cu cât lichidul este mai
pulverizat în burghie.

16
Pentru pulverizarea lichidului tox ic în droleturi foarte fine, cu un diametru mai mic de 50
um, se folosesc mașini speciale de pulverizare numite generatoare de arsol.
S-au folosit astăzi în special în viticultură, pomicultură, dezinfectarea adăposturilor,
depozitelor și diferitelor încăp eri, a substanțelor lichide cu conentări ridicate, tratamentele
perfumate cu aceste maine sunt foarte eficace.” (Jiang X. și colab., 2010)
”Fragmentarea sau pulverizarea hidraulică se realizează prin trecerea forțată a lichidelor
sprying prin orificii calibrate.
Trecerea sau scurgerea încărcată se realizează numai dacă liqidul este sub presiune sau
este supus altor forțe, cum ar fi forțele ce ntifugale. Î
n cazul instalațiilor de tratare fitosanitară, fragmentarea se efectuează:
– cu ajutorul unor găuri de pulverizare hidraulice cu jet desemnat (fie cu un plat sau cu un
conic proiectat în mod dirctly, fie cu un jet care face un impact cu o suprafață de rulare, care,
desigur, schimbă direcția jetului; adică duze cu jet proiectat ne corespunzător);
– prin duze de vortex, numite duze tangențiale, liqidul este imprimat într -un moion
circular într -o anticameră plasată în fața orificiului calibrat;
– prin duze hidraulice cu două jeturi care se lovesc reciproc, dispersia care atinge.
Fragmentarea în jeturi hidrauice cu un jet direct desgnat este obținută datorită asigurării
liqidului, o presiune care induce energia disersiunii. ”(Neagu T. și colab., 1998)
”Cele mai utilizate sunt duzile cu jet plat sau fns, iar fragmentarea se realizează prin
spargerea reclamei de film lichid, care o aglorează în diferite modele.
Cea mai imporantă temere în lucrările de cotrol este legată de obținerea unei calități bune
a tratamentului fitoanitar, există o dependență stictică între efectele biologice și ca litatea, care
depinde de:
– perforanța capetelor de scurgere ale mașinii, instilație, echiment;
– volumul aplicării pe unitatea de suprafață;
-condiții climatice în care se face aplicarea;
– tipul și forma obiectelor vizate, care pot facilita sau preveni d epunerea omogenă a
aromelor;
– suiectivul facto raportat la opeatorului etc ”( Neagu T. și colab., 1998)
Eficiența tratamentelor fitosanitare poate fi apreciată prin intermediu 1unor mărimi fizice,
măsurabile, cumar fi caracteristicile jetu 1ui de lichid șiparametrii constructiv -funcționa 1i ai
echipamentelor tehnice de lucru. (Costache N., Luca E., 1982)
Alegerea d uzelor potrivite este la fel de importantă precum alegerea utilajului.
”Pentru o acuratețe bună a pulverizării, trebuie să alegeți duza care se potrivește cel mai
bine cravatei de lucru.

17
Pentru a alege duza potrivită, operatorul trebuie să țină cont de viteza de uzură, viteza de
aplicare, tehnica de vopsire și sprayquality.
Atunci când se aplică un tratament pe câmp, se folosește un spry de tip difuzie, iar atunci
când tratamentele se perfomează în rânduri, se folosește spray -ul cu bandă.
Relaxați la perfomanța duzelor, o altă caracteristică foarte impotantă este dimensiunea
picăturii prinse de duză și modul în care dimensiunea picăturii variază în timp ce depinde de
presiunea de pulverizare. ”(Dumitrașcu A. și colab., 2015)
„La aplicarea ericidelor foliare, picăturile de urină sunt necesare pentru sprying. Aceeași
regulă se a plică aplicării funicidelor și insecticidelor, care acționează prin contact.
Picăturile medii sunt cele mai utilizate pentru aplicarea fungicidelor, a insecticidelor și a
hebicidelor cu acțiune sstematică.
Folosind erbicide sistematice, reziduale și pe s ol, sunt necesare duze care pulverizează
picături mari.
Orice tratament ineficient, din motive de udare, duce la creșterea poluării mediului, a
pătrunderii în caracteristicile populațiilor de dezastre, dăunători și buruieni, prin creșterea
rezistenței lor la acțiunea psticidelor și a unor economii semnificative. ”(Dumitrașcu A. și colab.,
2015)

1.3. Clasificarea ma șinilor și echipamentelor destinate aplicarii tratamentelor
fitosanitare și exploatarea acestora
”Pentru co nbaterea bolilor, a dăunătorilor și a buruienilor din culturile agricole, su mt
utilizatefrecvent pesticidele, care după destinație pot fi:
– fungicide, folosite pentru combaterea bo 1ilor produse de ciuperci parazite;
– insecticide, folosite pentru co nbatere insectelor
– erbicide, folosite pentru co nmbaterea buruienilor.
Din punct de vedere co mstructiv, ma șinile și echipamentele pentru aplicarea
tratamentelorfitosanitare sunt modele purtate, tractate și autopropulsate. ” (Sin, Ghe., 2000)
a) ”Echipamentele purtate se ata șeazăîn partea din spate autilajului agricol cu ajutorul
unor bol țuri, ele neav ând alt punct de sprij in in afara de cadrul stabil conectat la tractor.
Insta1ații suspendate, ale c ăror rezervoare beneficiaz ă de un design compact șiîngust,
astfel încât să nu afectezecentrul de greutate, cu at ât mai mult cuc ât exist ă alternativecu
bazinulplasat frontal.
O asemenea ma șimă de erbicidat purtat ă prezi mtăavantajele unei manevr ări rapide la
întoarcere, a unei nobilități sporite chia și în pant ă, precu n și al unui pre ț conve mabil, co nparativ
cu altetipologii.

18
b) Modelele tractate au în componență roți mari (care joac ă rolul de punct de sprijin) și
un rezervor mult mai voluminos, destinatlucr ărilor pe suprafe țe mari.
Acestea se leag ă, asemeniunei remorci, în partea din spate a utilajului, prin intermediul
timomeriei.Barele care o constituie trebuie s ă fie dure și să reziste la uzur ă, dar s ăaibă și un sist en
de suspensie eficient pentr ca mi șcările s ă nu bruscheze tractorul.
În principiu, se caracterizeaz ă prin po npele de putere crescut ă – ceea ce le face ideale în
cazul sarci milorde lucru mari – și prin u șurințăla util izare. ”(Costache N., Luca E., 1982)
c) ”Instala țiile de erbicidat autopropulsate sunt utilaje agricole de sine stătătoare, cu
motor și cabin ă destinat ășoferului. Se utilizeaz ă adesea pe suprafe țe foarte bari, randa nentul
cuantific ându-se undeva la c âteva zeci de hectare pe or ă.
Exista și avantajeevidente, precu b: vitez a de lucru ridicat ă, rezervorul decapacitate mai
mare și o stropire opti năa culturilor agricole. Dezavantajos este pre țul de achizi ție.”(Sin, Ghe.,
2000)
Exploatarea agregatelor pentru tratamente fitosanitare
Pregătirea pentru lucru a agregatelor pentru tratamente fitosanitare
”Înainte de a începe lucrul, verificați stingerea și fixarea șuruburilor, piulițelor și a
clemelor, condiția tehnică a liniilor de priză și presurizare, etanșeitat ea tuturor conexiunilor,
tesiunea centurilor în V și a cutiilor.
Verificați dacă tunderele și buncarii sunt înclinate, că dispozitivele de alimentare și
agitatorii se poartă corespunzător, verificați funcționarea pmps -urilor, ventilatoarelor, ventilelor
de siguranță, manometrelor de presiune, camerelor de eliberare a pr esiunii și a dispozitivelor de
praf.
Lubrifierea prin presă a locului echivalent dovedit pentru acest purpse se va efectua și
uleiul din carcasa maifoldului cu viteză va fi alimentat sau agățat.
După această verificare tehnică, noile maine sau after the repair sunt rn, după care
ajustările sunt conforme cu cerințele fitosanitare aplicate lucrărilor care urmează să fie executate.
Ajustările făcute sunt verificate printr -un test de lucru practic.
Înainte de a începe wok, verificați dacă mașina este conecta tă corect la trator, că operează
fără zgomot, că sitele și filtrele sunt bine clivate și că dispozitivele de pulverizare sau de scurgere
nu sunt înfundate.
Apoi verificați, în general, tranmisia și agilitatea transmisiei cardanice, care este în
funcțiune mai mică de 0,26 rad (15 °) pe orizontală. ”(Popescu V., 1997)
Calculul agregatelor pentru tratamentele fitosanitare
”Agregatele pentru tratamente fitosa mitare se exploatează la regimuri optime pe baza
nonogramelorde exploatare. De obicei se utilizează trei nomograme de exploatare șianume:

19
nonograma pentru determinareavitezei de deplasare a mași mii; nomogra na pentru deter nminarea
reginuluienergetic de lucru opti n și nomograma pentru folosirea economicăa mași mii.”(Popescu
M. și colab., 2007)
Executarea lucrăr ilor cu agregatele pentru tratamente fitosanitare
”Pentru ca tratamentele să fie adecvate, tipul de pulverizare sau dispozitivul de praf
aplicat trebuie să fie chsen pentru fiecare tratament.
Depindând de dispozitivele de pulverizare alese, presiunea exactă de lucru a lichidului
toic la care acestea dau c ele mai bune rezultate și semințele fluxului de aer pentru dut sunt de
asemenea determinate.
În timpul pulverizării, temperaturile aerului de peste 25 ° C trebuie evitate atât cât este
posibil, deoarece cazurile în care picăturile se vor eapora rapid, chi ar și după ce acestea ajung la
suprafața de tratat.
În cazul mașinilor uzate, trebuie să aveți grijă să rigidizați partea inferioară a operației de
împrăștiere a mecanismului de ridicare, pentru a evita mișcările laterale ale macinei în raport cu
tractoru l.
În caz că nu afectează qulitatea răspândirii subsolurilor pe pământ și nu lovește rampe de
sprying sau de praf, este împiedicat să răpească sau să coboare mahine din grupă în timpul
lucrului.
Depozitele de subtilități chimice și solutioane trebuie să fie amplasate cât mai aproape de
parcelele de trezire, până la maximum 2 km, pe terenul în care nu se scurge apa de ploaie care să
permită accesul la încărcătorul hidrulic cu grpple pentru încărcarea mainelor și trilerelor pentru
rezervoare .„(Dogendorff N. și colab., 1981)
”Pregătirea terenului pentru lucru constă în parcelarea și jalonarea lui în funcție de
metodele de deplasare ale agregatelor.
În general, în culturile de câmp metodologia mișcării lopatei este sedă, iar în podgorii și
pădurile sunt diferite m etode conform organizării teritoriului în vecinătate sau orhard.
De obicei, în aceste clături se pulverizează 1 până la 3 rânduri, un aregate mișcându -se
conform metodei în sorbă sau în părți, se strecoară sau se acoperă.
În livezile neterminate, pulveri zarea și spălarea se pot face cu sulițe sau dispozitive
menținute de lucrători prin poposirea de lângă fiecare copac.
Locul de hrănire al mainei este determinat și determinat prin calularea distanțelor dintre
podurile de alimentare, paralel cu semințele. „(Popescu V., 1997)
Deficiențele mașinilor pentru tratamente fitosanitare în timpul lucrului
”Cele mai frecvente deficiene sunt următoarele: fitre 1e se înfundă sau sesparg, fidin
cauza înfundării dispozitive 1orde pulverizare, fie c apompa nu lucrează la debitu 1 corespunzător;

20
– există zgomote, zgomote și crude tremură durng wok, fie că transmisia cardanică
funcționează neuniform, fie nu are unghiul de corupție cu oriontal.
– indicatorii indică în mod corect presiunea de trezire a lichidului, fie că au r upt să fie
ruși, fie s -au distrus din cauza impurităților careîi aduc;
– mașina nu pulverizează corect, nici centurile în V slp, nici mașina nu este corectă;
– mahine nudescarcă lichid sau praf, eter, deoarece pompa nu este în funcțiune sau
tranziția est elipsită, sau pentru că porturile de alimentaresunt înfundate;
În timpul lucrului la fiecare alimentare se curăță sitele și se verifică etanșeitatea
circuitelor de lichid pentru a evita înfundarea mașinilorși pierderile de substanțe
chimice. ”(Popescu M. și colab., 2007)

Indicii calitativi de lucru ai agregatelor pentru tratamente fitosanitare
”Calitatea muncii efectuate de agre gați pentru tratamente fitosanitare prin pulverizare
este dată cu ajutorul următorilor indici de muncă calitativi: diametrul mediu al drsului, numărul
mediu de picături pe cm2.
Unifmitatea valorilor indicilor abeți pe întreaga suprafață tratată caracterizează gradul de
unifmitate al râului din punctul de vedere al i ndicelui acoperit.
Pentru exale, gradul de uniformitate al, regăsirea menținerii nuer de drs pe cm2 este
determinată de relația:
Us = [1−√∑(𝑁𝑚−𝑁𝑖)2 𝑛1
𝑛−1
𝑁𝑚]·100
în care:
NmșiNi reprezintă numărul mediu de picături pe cm2și respectiv numărul de picăturipe
cm2 determinat lao probă;
n — numărul probelor măsurate.
Se consideră că tratamentele s untcorespunzăto are dacă gradul de uniformitate referitor la
toți indicii este >70% la stro piri.” (Dogendorff N. și colab., 1981)

Reglarea ma șinilor pentru tratamente fitosanitare
Reglarea diametrului urmelor picăturilor de lichid
”Pentru a se obține urmelor dianetrul dorit la se picăturile de lichid, în caz mărește că se
constată că acesta este prea mare, se mărește presiunea lichidului, se diametrul orificiului al
calibrat dispozitivelor de pulverizare și se viteza curentului de aer micșorează la mașinile

21
pneumatice și mecano -pneumatice. În caz că diametrele picătur ilor sunt prea mici, procedează
invers.
Reglareadebitului
Debitul de lichid se reglează prin variația presiunii de lucru a lichidului șia diametrului
orificiului atât dispozitivului de pulverizare. Cu cât presiunea calibratal este mai mare sau
orificiul calibrat estemai mare, cu și debitul este mai mare.
Debitul la pompă sau la fiecare dispozitiv corespunzătoare de pulverizarese verifică apoi
prin metoda volumetrică,re spectiv cilindrii lichidul estecaptat timp de un în gradați și rezultă
directdebitul în 1/min. În caz că nu se toxic obține debitul necesar minut se fac reglajele și se
verifică din nou debitul. ”(Popescu M. și colab., 2007)
”Pentru obținerea unui debit de anumit se reglează presiu mea lichidului cu ajutorul
regu1atoarelode presiu me sau a supapelor dianetru siguranță și se folosesc orifici dispozitivele
calibratela de pu lverizarcu corespunzător.
Debitul reglat se verifică apoi prin metoda gravimetrică cântări nd cantitatea de praf din
bumcărul ma șimii, înainte și după ce ma șina a fu mcționat un ninut. Prin ra portarea diferenței de
greutat la tinpul de un ninut se află de fapt debitul în kg/min.
În funcție de debitul de lichid sau de praf Q (1/min și respectiv în kg/min), de norma de
lichid N (L/ha kg/ha), de lățimea de lucru a ma șinii Bl, se determină viteza d deplasare a ma șinii Vl
(km/h) .”(Stamate V., 1998)
Reglarea gradului de acoperire cu picături a suprafețelor supuse tratamentelor
”Gradul de acoperire cu picături Gapse determină cu relația:
Gap= 25∗𝜋
𝑓 (𝐷12∗𝑛1+ 𝐷22∗𝑛2+⋯…….+𝐷𝑛2∗𝑛𝑛)
în care:
D1 D2, ……. Dn reprezintă diametrele urmelor picăturilor pe lamelele de sticlă;
n1 n2, nn — numărul de picături cu diametrele de D1, D2, ….Dn;
f — suprafața unitară aprobei (de regulă 1 cm2).
La stropirile prin punctare se recomandă ca mașina să fie astfel reglată încât Gap≈ 5—
20%, pentru ca plantsă poată respirași tratamentul să fieeficace. ” (Neagu T., 1982)

”Reglarea numărului de picături pe unitatea de suprafață tratată . Un tratament prin
număr stropire de punctare mediu este corespunzător dacă asigură un număr Nm de 150 la 1 500
picături pe cm2, ce se determinăastfel:

22
Nm= ∑𝑁𝑖𝑛1
𝑛 picături/cm2
în care:
Nieste numărul de picături determinate pe fiecarecm2 din proba luată ;
n — numărul probelor, o probă fiind o lamelăde sticlă pe care se imprimă urmele
picăturilor, puse la nivelul suprafețelor ce se tratează.
Numărul mediu de picături pe cm2 se reglează prin distanța între suprafața ce se supune
tratamentului șdispozitivele de pulverizare. În caz că numărul de picături pe cm2 este mai nic
decâtel necesar, se micșorează această distanță, pentru a realiza o suprapunere a co murilor
jeturilore pulverizare mai mare de 25% și invers se mărește această distanță pentru a obține un
nunăr mai mic de picături pe cm2.”(Neagu T., 1982)

23

CAPITOLUL 2
STUDIUL CADRULUI NATURAL AL ZONEI ÎN CARE SE AFLĂ
SC PANIFCOM SRL

2.1. Descrierea cadrului natural
Situată în comuna Vlădeni, județul Ia și, Ferma agricolă Panifcom beneficiază de
toate condițiile optime desfășurării activității de cultivare a plantelor.

2.1.1. Relieful
”Principala formă de relief întâl mită în zonă este terasa de luncă, cugrinduri
longitudi male șișicolinare.
În partea de est a comunei întâlni n lunca și terasa Prutului, un relief cu caracter
acumulativ. În partea de vest predomină influviile deluviale colinare, mărginite de versanți
deluviali; reli eful are un caracter sculptural.„ (Bălteanu D. și colab. 2016)

2.1.2. Solurile
”Pe terito riul comunei care cele mai răspndite soluri sunt cernozio urile și solurile
cnușiide pădure.
La acestea se ad ugă solurile intrazon ale halomorfe, cunoscute sub de umirea de „sără turi”,
căora le aparțin „solon țurile” (sulfato -sodice) și „solonceacurile” (sulfatice).
Gama solurilor zonale și inrazonale, este completată de sol rile azonale. ”(Bălteanu D. și
colab. 2016)

2.1.3. Geomorfologia și hidrologia zonei
”Situată în cadrul diviziunilor Câmpia colinară a Jijiei, Bahluiului și LuncPrutului,
comuna Vlădeni prezintă res urseale solului destul de modeste.
Luturile și argilele sunt prezente în partea de vest și sunt exploatate local și folosite
pentru cărămizi. Nisipuri șipietrișuri întâlnim la nord, într -o vech arieră .”(Bălteanu D. și colab.
2016)

24
Rețeaua hidrografică
”Princpalul curs de apă este râul Jijia. Imediat în aval de teritoriul comunei Vlădeni,are
loc confluența cu râul Miletin, afluent de dreapta al râului Jijia.
Dintre lacuri, întlnim Acumularea Hălceni, amplasată pe râul Miletin, care alimenează cu
apăpotab ilă localitatea Vlădeni și alte sate, aigură necesarul de apă pentruumplerea și
prmenireaamenajării piscicoleVlăeni și constituie sursă de apă pntru irigații. ”(Bălteanu D. și
colab. 2016)

2.1.4. Principalele caracteristici ale climei
”Clima. Conform poziției geografice a co nunei Vlădeni, clima sa are un caracter
temperat -continental de nuanță excesivă, încadrâ ,du-se în ținutul cli nateric al podișului delros al
Mldovei.
Clima este adesea influențată de prezența maselor anticiclonilor atlantic și continental.
Vara predo nină timpul secetos, cu temperaturi ridicate.
Iara, zona este acoerită de mase de aer venite dinspre nord -est și nord, fiind adesea
expusă viscolului. ”(Povară Rodica, 2004)

Regimul termic
”Temperatura aerului. Informațiile furnizate de Stațiunea Meteorologică Ia și, relevă o
temperatură medie a muală cuprinsă între 9ș C și 10ș C.
Iernile sunt reci, geroase, iar verile călduoase, cu temperaturi medii ce ajung la 20ș… 21șC
în zona colinară și peste 21ș C în lunca Prutului.
Media lunii ianuarie, variază între -3ș C și -4ș C în colin și sub -4ș C în lunca Prtului, iar
temeratura luni iulie variază între 18,7ș C și 23,1ș C.
Ca valri extreme de temperaturi au fost înregistrate la 31 iauarie 1987 ( -25ș C) și la 24
iulie 1987 (+35ș C). ”(Povară Rodica , 2004 )
Tabelul 2.1.
Temperaturi medii anuale în ultimii 10 ani
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
T0C 10,4 10,1 10,3 10,8 10,7 11,6 11,3 15,6 15,5 13,33
Regimul pluviometric
”Precipitatiile medii anuale sunt relativ reduse, între 460 și 500 mm, conform înălțimii
reliefului și au regim neuniform.

25
Cele mai multe precipi ații cad în luna iunie (60 -70 mm în medie) iar cele m ai mici se
înreistrează la înc putul primăverii (20 -30 mm în medie).
Aceasta disribuți favorizează în mare măsură dezv ltarea vegetației șmai ales aculturilor
agricole.
Sunt caracteristice ploiletip aversă, ca și secetele, ambele fenomene având consecințe
negaive asupra agricuturii și terenului în pa mtă.”(Povară Rodica , 2004 )

Tabelul 2.2
Precipitații medii anuale în ultimii 10 ani
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
P (mm) 587 372 512,4 678,8 581,4 369,6 594,7 744 844 1665,9

Alte elemente climatice
”Vânturile cele mai frecvente sunt cele de nord, nord -vest și sud-est, direcția domnantă
find nord -vest, careînregistrează cele mai mari viteze.
Vitezele medii anuale ale vânturilor ajung la 4 m/s. Valorile cele mai importante ale
vitezei vântului unt prmăara (martie -aprilie) de 4,7 m/s și iarna de 4,5 m/s.
Toana și vara, valorilemedii ale vânturilor, ajungnumai până la 3,6 m/s. Nuărul zilelelor
cu vânt uternic, cu mult peste 6 m/s, este în medie de 37 zile pe an.
Secetele, brumele târzii, ploile cu grindină și furtunile mari, sunt fenomne
hidrometorologice destul de frecvente. ”(Povară Rodica , 2004 )

2.1.5.Flora și fauna spontană din zonă
”Pajiștile stepice de deal și de luncă, precum și vegetația de pădure, reprezintă vegetația
ce se dezvoltă în zona comunei Vlădeni.
Vegetația naturală din comună aparține zonei de stepă și de stepă, care este asociată cu
vegetația de luncă și vegetația mlăștinoasă.
Vegetația de stepă fortă aparține zonei de nord a stepei pădurii din Podișul Mdavian.
Stepa de pădure de cozi din păduri izolate de stejar și stejar sesil mxed cu alți arbori de
foioase și din pajiști de stepă pădure din colilie, pere, crenguță, barba, trifoi, obsiga, fesue etc.

26
În prezent, peisajul natural de pădure s -a schimbat, deoarece multe zone de teren au fost
intro duse în circuitul arabil, iar pateul forestier a suferit modificări sub influența vegetației
locale.
Vegetația de stepă este prezentă de -a lungul văilor râurilor.
Vegetația de luncă este cartografică a solurilor aluviale și ponfloodate periodic și cu
exces de apă subterană.
Luncile sunt formate din spioni hidrofili și mezofili, ierburi (pere, vulpe, foxtail), la care
este subdinat trifoiul.
Vegetația de mlaștină se întâlnește în zone izolate, situate în relief negativ pentru anoniști
de ofilire permanenți sau prelungiți ai asociațiilor de plante hidrile și higrofile.
Fauna este legată de cu vegetația, întâlnind biotopuri caracteristice tipur ilor de vegetație.
Mai reesentative sunt rozătoarele: ciocănitorul, șoarecele de câmp, picătoarea, iepurele, ariciul,
feretul.
Uneori există și specii caracteristice păduriitale: vulpea, căprioara, borcanul sălbatic.
Cele mai comune păsări sunt ciocănito area, înfometatul, barza, porumbelul, porumbelul
wl, pupa zavârful, cioara, lăstun etc.
Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin șarpe de casă, șopârla de câmp, iar
amfibienii prin broaște. Insecte: greieri, fluturi, cosa și, buburuze, cărăbu și.” (ANP M, 2014)

2.2. Cadrul organizatoric în care s -au desfășurat experimentele

2.2.1. Scurt istoric și organizare economico -administrativă a societății
”Moștenind tradiția cu o reputație impunătoare în domeniul morii, Petru Holicov, în
1924, privind dintr -o moară mică, a reușit să se dezvolte într -un ritm dinic, ajungând să dețină și
să controleze mai multe mori din județul Iași.
Releul a fost preluat în 1994 de Ștefan Holicov, care a încurcat cu Liviu Bălănici a suortat
financiar și magerial, dezvoltând ceea ce este în prezent Panifcom. Cele trei ramuri imptante pe
care Panifcom operează sunt: pafication culturi agricole – Panifco m deține 4000 de hectare de
teren, în comuna Vlădeni, Șipote, Movileni, Gropnița, Erbiceni, Belcești, Andrieșeni, cu culturi
agricole diferite, incluzând: porumb , grâu, sfeclă de zahăr, lucerna, soia. zootehnie animală –
fermă de porci și bovine.
În 2015, Ferma Paniom a fost numită „Cea mai productivă fermă din România” – fiind
ferma în care vacile dau cea mai mare producție de lapte: 16.817,19 litri – lacerea record pentru
anul de control 2014 -2015.

27
Toate cele 3 sucursale sunt strâns legate și au înregis trat performanțe economice și
financiare, ceea ce face ca acest brand Panicom să fie foarte cunoscut și apreciat. Compania
Panifcom îmbină în mod armonios calitatea cu tradiția, produsele oferite prin procesul local – cu
maioneză fermentată – înnobilate c u cel mai bun gust.
Pafcom este apreciat de sistemul de management al calității SR EN ISO 9001/2015, SR
EN ISO 14001: 2015 și sistemul de management al siguranței SR EN ISO 22000/2005.
Sediul social se află în Iași, Calea Chișinăului nr. 29. Rețeaua de d istribuție este formată
din peste 1000 de magazine din județele Iași, Suceava, Vaslui și Botoșani, precum și 6 magazine
proprii din Iași și Târgu Frumos. ”(www.panifcom.ro)

Figura 2.1.Harta cu suprafețe parcelate

Pe raza comunei Vlădeni SC Panifcom SRL lucrează 1716 hectare, ditre care 240 hectare
sunt proprietatea firmei, restul fiind arendate.
Principalele culturi sunt: porumb boabe, porumb siloz, grâu, lucrenă și sfeclă.

28
Tabelul 2.3.
Ponderea culturilor în cadrul SC PANIFCOM SRL punct de lucru Vlădeni
Specificație Hectare % Specificație Hectare %
Necultivat 4,01 0,2 Mazăre 19,26 1,1
Borceag 41,08 2,4 Porumb 510,06 29,7
Floarea soarelui 18,38 1,1 Porumb oameni 50,75 3,0
Grâu 57,70 3,4 Porumb siloz 186,90 10,9
Iarba câmpului 195,98 11,4 Sfeclă pentru
zahăr 376,33 21,9
Lucernă 192,21 11,2 Soia 63,82 3,7
TOTAL 1716,47 100

2.2.2. Dotarea cu tractoare și echipamente agricole a SC PANIFCOM SRL
În prezent unitatea este dotată corespunzător activităților desfășurate, beneficiind de un
parc auto cu utilaje moderne, necesare practicării unei agriculturi durabile.

Tabelul 2.4.
Mașini, tractoare și echipamente agricole
Categoria Denumirea
Tractoare JD9560
JD 8370
JD 6210
CAT
T7030
Steyr 9095
Jd 6130
Mașini agricole pentru pregătit terenul Plug Lemken Eurodiamant 10
Plug Pottinger x 4
Combinator Lemken Smaragd
Kockerling Vector 700
Combinator Cenius 7003
Cultivatoare Gaspardo
Tăvălug

29
Categoria Denumirea
Semănători Semănătoare JD4030
Gaspardo p ăioase
Semănători Monosem
Mașini și instalații pentru tratamente
fito-sanitare Mașina autopropulsată JD4030 R
Mașini pentru recoltat Combina CR 9060
John Deere 7950 SPFH

30
PARTEA A II -A – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 – OBIECTIVELE STUDIULUI, CONDIȚIILE DE
EXPERIMENTARE, MATERIALUL ȘI METODOLOGIA DE LUCRU

3.1. Obiectivele studiului

Studiul a urmărit comportarea în exploatare a unei ma șinii autopropulsate de aplicat
tratament fitosanitar.
Firma John Deere a scos recent pe piața modelul John Deere 4030 R, care prezintă
caracteristici foarte bune.
Având în vedere că se urmărește o combatere eficientă a buruienilor din culturile
agricole, firma Panifcom a achiziționat recent acest model de sprayer.
Parametrii urmăriți au fost următorii:
1. Alegerea tipului de duze , în funcție de următorii factori:
– model constructiv: în teme cu diametrul, fenomenulde deriva (drift) al vârfurilorși nu în
ultimul rând amuntul de solțiune utilizat.
– factori meterologici : temperatura mediului, viteza vântului și umiditatea aerului rlativ
– vâscozitatea, volatilitatea șiproprietățile fizice ale emulsiei saususpensiilor utilizate
pentru tratament
2. Debitul eliberat de fiecare duză , la presiuni diferite de lucru. Acesta s-a efectuat
pentru a verifica buna funcționare a duzelor.
3. Uniformitatea de stropire și finețea picăturilor pe plantă .Mărimea picăturilor este
indicat săfie cuprinsă între 150 și 500 microni. Dacă picăturile sunt mai mici de 150 de microni,
sumt luate ușorde vânt sau se evaporă repede când timpuleste călduros, îndetri nmental
pătru mderii lor în plante. Picăturile nari nuasigură o distribuție u miformă a erbicidului aplicat.
4. Obiectivul final este aplicarea erbicidelor , efectuarea tratamentelor la parametrii cât
mai optimi.
Aceasta se poate realiza prin acoperirea plantelor supus e tratamentului cu erbicid, în mod
cât mai uniform.

31
Această uniformitate este influnțată de volumul de soluție administrată șide diametrul
picăturilorde lichid.
Echipamentele de stropit au drept scop asiguarea unei pulverizări cât mai fine dar la
liitaderivei (drift) șievitarea apariției picătrilor maricare pot aveaefecte dănătoare platei de
cultură. (Bolintineanu Gh., și colab., 2010)

3.2. Metodologia de lucru
1. Alegerea tipului de duze
Atunci când se aplică erbicide foliare, avem nevoiede picături mici , pentru a acoperi
unifor n suprafața foliară a pla mtei.
Pentru erbicidelecu acțiune sisteică sunt preferate picăturilemedii , deoarece trebuie să
ajngă atât pe plantă, cât și pe sol, pentru afia bsorbite și la nivel foliar, șila nivel radicular.
Picăturile mari de erbicide sunt utile câd se face un trataent cu erb icide sistematice
reziduale, cu acțiune la sol.
Astfel, în fucție de tipul tratamentului și modul de acține al erbicidului, alegem duzele
potrivite.
2. Verificarea d ebitul eliberat de fiecare duză
După alegerea duzelor și montarea lor corectă pe rampa de pulverizare, s -a verificat
debitulindividual la fiecare duză. Experimentele au fost efectuate în staționar, lasediul fermei din
comuna Vlădeni.
Debitul s -a verificat la presiuni diferite de lucru, colectând în vase separat e lichidul
evacuat de fiecare duză în parte, timp de 1 minut.

Figura 3.1. Recoltare lichid la fiecare duză

32
S-a măsurat separat debitul fiecărei duze, calculându -se debitul mediu al duzelor.
Debitul duzelor se consideră satisfăcător în situația în care diferențele nu depășesc 50%
fațăde medie.
Duzelecu abateri mai mariseînlocuiesc.

3. Uniformitatea de stropire și finețea picăturilor pe plantă au fost observate cu
ajutorul hârtiei sensibilă la apă. Aceste hârtii special sunt utilizat e pentru evaluarea distribuții de
pulverizare, densitatea picătuilor și penetrarea spray -ului.
Inițial hârtia sensibilă la apă estegalbnă, apoi devine pătată cu albastru prin expunrea
la picătuile apoase de pulverizare.
Această hâtie indicatoare s -a montat în cult uri, la distanțe de 10 m.
După tratament, au fost examnate și făcute observații asupra măimii picătuilor și
unifomității acestora.

Figura 3.2. Hârtie sensibilă la apă
Experimentele au fost efectuate în culturile de porumb, dat fiind faptul că este cultura
preponderentă – aproapre jumătate de suprafață se cultivă cu această specie.

1. Aplicarea tratamentelor s-a efectuat pe baza recomandărilor din literatura de
specialitate, completate de rezultate obținute la experimentări, cu modelul de duze potrivit,
presiunea și viteza de lucru optimă a mașinii pentru tratamente fitosanitare autopropulsată John
Deere 4030 R.

33

CAPITOLUL 4 – EXPERIMENTE PRIVIND EXPLOATAREA MA ȘINII
PENTRU TRATAMENTE FITOSANITARE AUTOPROPULSATĂ
JOHN DEERE 4030 R

4.1. Caracterizarea ma șinii autopropulsate pentru tratamente fitosanitare
John Deere 4030 R utilizate la încercări

4.1.1. Descrierea ma șinii pentru tratamente fitosanitare autopropulsate John Deere
4030 R
Mașina pentru tratamente fitosanitare autopropulsat e R4030 Rprezintă opțiuni de
dimensiunea brațului de 22 / 36,5 sau 22/40 m, distribuitor de filare uscată șicompatibilitate
directă cu injec ție, pe lângă tehnologii integrate, cum ar fi sistemul ional BoomTrac ™ Pro și
JDLink ™.
Motorul 6,8 L PowerTech™ Plus al modelului R403 0 asigură 280 CP cu o creștere de
putere de 300 CP.

Caracteristici costructive:
– cabină ComandView II Plus cu codificare a aerului și radio,
– sistem de control al tracțiunii;
– suspenda de aer independentă pe fiecareroată;
– șină reglabilăhidraulică 3 05-406 cm,
– inductor cheical cu tean stanless (cu capăt în creștere),
– scuturi pentru acostări de roți hidraulice, șipci metalicepepartea inferioară;
– pachet haogen ușor, 1setdeduze
– euipped cusenzori BoomTrac,
– mnitor John Deere Green Star3 2630,
– pachet Atotrac (antenă SF6000 cuactivare AutoTrac SF1),
– activarea ecțiunii Control.

34
Caracteristici în exploatare:
– viteza maximă: 48 km/h (transport)/ viteza de lucru: 0 -32 km/h
– tracțiune integral permanent ăcu transmisiei hidrostatice
– garda la sol: 150 cm .
Mașina autopropulsat ă 4030 R are un rezervor de soluție oțel inoxidabil 3028 -L,
proiectatpentru a oferi un randament suplimentar înmulte condițiide lucru .

Figura4.1. Mașina pentru tratamente fitosanitare autopropulsate John Deere 4030 R
Sursa: Foto original
Au fost îmbunătățite t impul și costul de funcționare , prin utilizarea armături rezistente la
coroziune și o protec ție suplimentară a brațelor .
Toate brațele mașinii John Deere sunt mai stabile datorită suspendării de balansare, ceea
ajută la transpunerea zoneloraccidentate câmp în mișcareorizontală (lateral în lateral) mai
degrabă laterală (în sus și în jos).
Această stabilitate suplimentară înseamnă o product ivitate crescută, deoarece brațul are
capacitatea de a precis înălțimea pulverizării deasupra, oferind un model de pulverizare precis.
Suspensia legăturii deleagăn se traduce, de asemenea, în timpul uncționare, deoarece
stabilitatea suplimentară mai puțină deteriorare a culturii, ceeaceduce la o mecanică mai mică.

35
Designul îmbunătățit permite ca brațul să se desfășoare și să se plieze mai repede, făcând
operatorii să intre mai repede în câmp, iar designul pliatului plin oferă o vizibilitate superioară a
transportului.

Figura 4.2. Braț de lucru John Deere4030 R
Sursa: Foto original
Comparativ cu modelul anterior, cabina a fost reorganizată, comenzile de pulverizare sunt
mai ușor accesibile pentru operator, iar mânerul multifunc țional are o adaptare și un aspect mai
ergonomic.

36

Figura 4.3. Cabină Command View III
”Mânerul multifuncțional are șase butoane reconfigurabile, pentru a selecta intervalul de
viteză și permiteoper atorilor să gestioneze mai bin capetele de pulverizare cuajutorul buto mului
HeadlandManagementSystem (HMS ™).
Pulverizatoarele din seria 4 sunt ca pabile de sistem telematic JDLink ™, care permit
funcți precum:
– Tansfer de date wireless John Deere (WDT),
– Diagnosti area serviciului ADVISOR ™
– Accesul la distanță (RDA).
Pulverizatoarele din eria 4 sunt disponibile împreună cu SCS și au fost complet
repriectate pentru a permite operarea rapidă și ușoară la stația de în ărcare pentru toate nivelurile
de abilități ale operatorului. ”(www.deere.com)
Sistemul opțional permite automatizarea completă la stația de încărcare cu o tastatură cu
12 butoane.

Figura4.4. Sistem de automatizare la stația de încărcare

37
”Sistmeul are, de asemenea, un micro -display, care oferă feedback în timp real asupra
operațiilor sysm, precum și capacitatea de a selecta o met odă de rinng și abilt pentru a muta
pogress în timpul funcției de clătire automată.
În general, soluția imbunatatită controsistemul încetinește performanța operațională,
crește ușurința de utilizare prin automatizare la stația de încărcare.
Pe măsură ce amestecurile de rezervoare de soluție devin mai complexe, operatorii au
nevoie de o modalitate mai bună de a gestiona produsele pe care le amestecă pentru a ajuta la
reducerea riscului de remaniere chimică.
Sistemul integrat de injecție dire ctă oferă o capacitate suplimentară de transportare a
checalelor crude și permite injecția produselor simple, duble sau trie direct în braț, depinzând de
conturarea instalată.
Injecția directă ajută la sufocarea mai rapidă și la scăderea rapidă, contribui nd în același
timp la pericolul de a nu utiliza checali.
Acest lucru se realizează prin faptul că operatorii au posibilitatea să izoleze chicalele cu
risc de rezidență mai mare în sistemul de injecție, amestecând cu checali cu riscuri în rezervorul
de sud . 4030 are o capacitate de injecție de 889 L și pot fi injectate până la trei subunități (două
volumuri hih, una cu volum redus). ”(www.deere.com)

Figura4.5. Sistem de injecție directă 511 -L
Sursa: Foto original
”Sistemul inteligent de control al duzei Jo hn Dere Exact Apply ajut ă în gestionarea mai
bună a drif ul-ui și să ofere o aplicație precisă.

38
Prin menținerea vitezei și presiunii țintă pe o gamă mai mare de viteză, Exact Apply
poate îmbunătăți productivitatea cu până la 8 hectare pe oră de productivitate adăugată.
Aceasta presupune o creștere medie a vitezei de funcționare de 3,2 km / h.
Exact Apply este oferit ca o opțiune instalată din fabrică, precum și un kit de actua lizare a
performanțelor care poate fi adăugat la modelele de pulverizare din seria 4 existente. ”
(www.deere.com)
Mod de funcționare:
” Sistemul Exact Apply are moduri de funcționare serale, incluzând mularea lățimii
pulsului (PWM) și controlul zzle indvidu al:
– 15 Hz PWM utilizează un singur solenoid pentru a obține o dimensiune constantă a
picăturilor și pentru a menține presiunea de rugăciune pe o gamă mai largă de viteze, o rată de
apariție.
– 30 Hz PWM (modul cbined) impulsionează ambele sonoide în duza Exact Apply la 15
Hz, oferind o acoperire superioară.
Modul combinat permite Exact Apply să aibă un flux crescut de 25% asupra sistemelor
mpetitive actuale pe piață.
– AutoSelect A / B comută în mod anomatic între două duze pentru a mataina intervalul
dorit de asigurare a spray -ului, în timp ce pulverizați convențional.
– Compensarea de virare variază viteza în timpul creșterii, atingând rata dorită de
aplicare.
Rata crește în interiorul virajului, astfel încât să nu se atingă cultura la arsuri emicale, în
timp ce rata de creștere a creșterii crește, asigurând că cultura primește rata dorită de alicare.
– Cotrolul duzei individuale reduce la minimum erpul controlând aplicarea prductului prin
duze individuale.
Acest lucru reduce costurile chimice și asigură plasarea produsului acolo unde este cel
mai necesar.
Încotrolul cu duză de tracțiune funcționează în 1 1 secțiuni, ceea ce înseamnă că lățimile
secțiunilor variază de la 2,4 la 3,35 m, depinzând de lățimea brațului. ”(www.deere.com)

39

Figura 4.6. Modul de compensare al duzelor

Figura 4.7. Modul individual de control al duzei

”Tehnologia Precision Ag permite monitorizarea performanței și productivitatea
mamizării.
John eere Conct Mobile este o soluție care folosește o tabletă Apple iPad® în cabina t,
oferă operatorului o mai bună înțelegere a performanței pulverizatorului.
Prin conectarea dment -urilor mobile, multe atribute de performanță a pulverizatorului
sunt disipate, ajutând operatorul să monitorizeze și să detecteze mai ușor problemele de la apele
din primăvară.
Connect Mobile are, de asemenea, o interfață de utilizator comună, care f ace ușor să
utilizați diferite piese de eipment John Dere.
Indicatorii cheie de performanță sunt monitorizați, cum ar fi: presre, dimensiunea
picăturilor, debitul, volumul rezer vorului etc .”(www.deere.com)

40

Figura 4.8. Harta de viteză mobilă reală și harta de presiune

4.2. Alegerea tipului de duze
Dispozitivele de pulverizare sunt mn -urile prin care sepulverizează subteranele șianume:
cse lichidul să iasăsub formă de veșine subțiri sau care intrăcu viteză mare în masa de aer fixă
sau prin subjugareaacestuia la o viteză mare reamde aer se transformă în picături fine.
Fragmentarea filmului lichid apare atunci când valoarea aedinamicii forțează valoarea
forțelor de tensiune.
Dispozitivul de pulverizare este format dintr -unul sau mai multe corpuri de pulverizare
(numite și duze) montate pe țevi, tuburi sau corpuri special e.
Mărimea picăturilor dintr -un jet prognozat de un pulverizator nu este simplă.
Jetul conține particule lichide de diferite dimensiuni, sperma de mărime fiind dependentă
de procururile de pulverizare, coloana de disersiune sau duze ș i de presiunea (sau a duzei).
Datorită mărimii medii a picăturilor și de lichid aplicate pe unitatea de suprafață pentru a
clsifica tratamentul, majoritatea autorilor folosesc sistemul de clasificare. (tab.4.1.):
Tabelul 4.1.
Clasificarea tratamentelor fitosanitare
Diametrul
lichidului
pulverizat
picături (µm) Gradul de
finețe Clasificarea
tratamentelor în
funcție de finețea
particulelor Doza de
lichid
aplicată (l/ha) Clasificarea
tratamentului în funcție
de volumul de lichid
aplicat
0-5 aerosoli Atomizare < 0,5 Volum ultra scăzut
5-50 ceață Atomizare 0,5-5 Volum foarte scăzut

41
50-100 foarte fină Pulverizare 5-50 Volum scăzut
100-200 fină Aspersiune 50-150 Volum mediu
200-300 mediu Aspersiune 150-600 Volum ridicat
300-1000 brut Aspersiune > 600 -2500 Volum foarte ridicat

Însușirile fizico -dinamice ale picăturilorsunt strâns legate de spectrulde mărime al
particulelor delichid.
Tabel ul 4.2.
Gradul de acoperire în timpul de cădere a picăturilor , în funcție de diametru
(după Neagu și colab.)
Diametrul picăturilor Numărul de
picături
a = 1,91/ d3 Suprafața acoperită
în mm3
S = 3/2 xd mm µm
1 1000 1,91 1,5
0,1 100 1,91 X103 15
0,01 10 1,91 X 106 150
0,001 1 1,91 X 109 1500

Din datele tabelului se constată că, cu cât diametrul picăturilor de lichid particule este mai
mic, cu atâtsuprafa ta la teoretică ce poate fi acoperită de aceste particule este mai mare, dar
totodată viteza de c adere a lor este mai mică astfel că, di nensiuni foarte reduse circulațiacestor
devine necontrolabilă .
Tabelul 4.3.
Valorile vitezei de cădere a picătur ilor pentru diferite dimensiuni
(după Pearson ci tat de Lüders )
Diametrul (µm) Viteza de cădere (cm/s)
1500 545
1000 400
750 313
500 210
250 94
100 27
60 10,2
30 2,68
10 0,303

42

La temperatur i aerui de peste 2 1°C, o pictur ă cu diametrul de 60 μm are o duat ă de
existe mță mai mic ă de 18 secunde și parcurge un spa țiu de 18 cm cu condi ția ca traiectoria ei s ă
nu fi afectat ă de mi șaea atmosferic ă (vânt) .
Analizând datele din tabelele anterioae rezult c ă:
– la diametre sub 10 μm, timpul de c ădere lber ă a picturilor de solu ție de la o în ălțme de
0,70 m este de circa 180 s la o vitez ă de cădere de 0,2 9 m/s.
Rezu ltă că uncurent ascendent cu o vitez ă de 0,2 9 m anuleaz ă căderea picturi, aceasta
rămînîndn stare de plutire și este foarte pu țin probabil ca aceste particule s ating ă suprafa ța de
tratat.
– picăturile cu diametrul foarte mic sut afectate puternic de circula ția atmosferic ăși sunt
deplasate în deriv ă pe distn țe foarte mari, existând pericolul contamin ării supraf țelor vecine
surafe ței tratate.
– la diametre mai mici de 10 μm, traiectoria partculelor pulverizate devine
"necontrolabil ă".
– durata de via ță a pic ăturilor cu diametul foarte mic este foarte scurt ăși în coni ții
nefvorabile de tempratur ăși umiditate nu pot ajunge la destina ția tatamentului.

Figura 4.9. Dimensiunile picăturilor în funcție de tratament

La presiuni mai mici de 1, 2 bar se micșorează unghiul la vârf al jetului de lichid, iar la
presni mai mar apar picături foarte fine, care plutesc în deivă până cad pe sol, mute dintre ele
evaporndu -se.

43
Mașinile de stropit realizeaz ă picturi cu diametre cuprinse între 40 μm și 1,4-2 m m.
Mărinea pictulor utilizate depinde de tratamentul aplicat și de podusul stopit.

Manage nentul buruienilor în cultura de porumb presupune măsuri preventive și măsuri
curative.
Măsurile preventive, pe lângă cele mecanice, sunt constituite și din erbicidări
preemergente, înainte de răsărirea culturii.
Erbicidările în scop curativ se pot face c ât timp plantele sunt mici, au doar câteva frunze,
iar mașina se poate deplasa cu ușurință printrerândurile de porumb.
Mai târziu, comatereaburuienilor se face cu prașilemecnice, utilizând agregate cu un
gabarit mai redus.
Pentru cultra porumbului, sunt ne cesare – de obicei – două erbiciări: preemergent înainte
de semănat și postemergent, la 5 -6 frunze ale porumbului.
În funcție de planta premergătoare, sau în monocultură, cultura porumbului poate necesita
3 erbicidări: în mirștea culturii premergătoare, preemergent imediat după semnatși postemergent
la 5-6 frun ze.

Duzele folosite pentru experimetare
Având în vedere că erbicidările la porumb se fac atât preemergent , înainte de răsărirea
plantelor, cât și postemergent, după ce au răsărit culturile, trebuiesc alese și testate cel puțin două
tipuri de duze . Avem nevoie o grosime a picăturii de tip grosier -mediu .
Pe ma șina pentru tratamente fitosanitare autopropulsată John Deere 4030 R au fost testate
duzele Lechler , variantele ID 3șiIDKT.

Duzele Lechler sunt duze cu injec ție deaer pentru uzprofesionalcu derivă foarte mică.
Acest tip de duză poate fi folositla tratamente de erbicidare preemergentă sau
posteergentă șisolicită o distanță optmădintre duze și solsu plante (p entru o suprapunere a
jeturilor vecine de 30 %) de 50 cm.
Sunt confecționate din mterial plastic și au culori diferite, fiecăei culori îi corespunde o
anută cifră, care indică debitul duzei la presiunea de 2,8 bar, exprimat în zecimi GPM (galon pe
minut) , cu preciz area că 1 GPM = 3,8 litri/minut.

Duze cu injec ție de aer ID3 prezintă următoarele avantaje:
”Structura de punere foarte bună șid e penetrare aculturilor
– Reducerea derivei cu 90 % – ID-120-025 la 05

44
– Forma alungita a duzei asigura stabilitatea derivei chiar si la presiuni de peste 8 bar
– Aplica t timp chiar și în condiții meteologice nefavorabile
– Mărește rata de lucru datorită utilizării flexibile în cadul gamei largi de
pesiuni ”(www.lechler.com)

Fig. 4.10. Duze model ID3 și modul de proiectare al jetului

Codul de culori ID3 Codul de culori IDKT
Figura 4.11. Codificarea duzelor după culori

Pentru duzele cu jetlenticular, marcajul și codificarea prin culori în func țiede m ărimea
debitului estereglementat ă pe plan interna țional odat ă cu introducereanormei ISO 10265 .

45

Tabelul 4.4.
Codificarea prin culori a calibrului duzelor cu jet lenticular
(sursa: ISO 10625)
Mărimea duzei Debitul în L/min la
presiunea 3 bari Culoarea de cod
01 0,4 Portocaliu
015 0,6 Verde
02 0,8 Galben
03 1,2 Albastru
04 1,6 Roșu
05 2,0 Maro
06 2,5 Cenușiu
08 3,0 Alb

Duze compacte cu injecție de aer și jet dublu simetric IDKT sunt pentru o bun ă
acoperire și reducreapierderilor în atmosfer ă.
”Prezintă urmtoarele avantaje:
– Pierderi reduse în atmosferă
– Reducerea derivei cu 90 % – IDKT 120 -02 la 06
– Acoperire optima a aparatului foliar și a suprafețelor verticale datorită jetului dublu
simetric 30°/30°
– Acoperire îmbunătățită datorită spectrului echilibrat al picăturilor
– Corp compact ”(www.lechler.com)
Tabelul 4.5.
Caracteristici ale duzelor Lechler
Model ID3 IDKT
Mărimea duzei 01 – 08 015 – 06
Unghi de pulverizare 120° 120°
Material POM, ceramic POM, ceramic
Intervalul de presiune – ID-01 la -015: 3 – 4 – 8 bar
– ID-02 la -08: 2 – 4 – 8 bar – IDKT 015 la 025: 1,5 – 3 – 6 bar
– IDKT 03 la 06: 1 – 1,5 – 3 – 6 bar

46
Mărimea pic ăturii Grosier – mediu Grosier – mediu
Lățime între orificii 10 mm 8 mm

Figura4.12. Duze model IDK Tși modul de proiectare al jetului

4.3. Verificarea debitului duzelor
”Calcularea debitului de soluție mediu pentru fiecare valoare a presiunii se face utilizând
relația de mai jos :
𝑎𝑚=𝑎𝑖+𝑎𝑖+1+⋯+𝑎𝑛
𝑛,
(n=10).
Se calculează apoi abaterea standard dup ă următoarea formulă:
𝑆𝑎=√∑ (𝑎𝑖−𝑎𝑚)𝑖=𝑛
𝑖=1
𝑛−1*100 (%),
Cerința agrotehnică impune o abatere de ±5%.
unde: am– media aritmetică
Sa – abaterea față de medie ”(Neagu T și colab., 1998)

Debitului duzelor s -a efectuat în staționar , pe următoarele duze:
ID 3 120-02 culare galbenă lapresiuni de lucru 2, 4, 6 și 8 bari
ID3 120 -05 culoare maro lapresiuni de lucru 2, 4, 6 și 8 bari
IDKT 120 -03 culoare albastru la presiuni de lucru 1, 3 și 6 bari
IDKT 120 -05 culoare maro la presiuni de lucru 1, 3 și 6 bari

47
Tabelul 4. 6.
Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele ID3 120 -02
ai Presiune 2 bari Presiune 4 bari Presiune 6 bari Presiune 8 bari
Debit ai-am Debit ai-am Debit ai-am Debit ai-am
1 66 1 93 1 114 1 131 1
2 68 3 93 1 114 1 131 1
3 66 1 94 2 113 0 130 0
4 63 -2 92 0 112 -1 129 -1
5 65 0 93 1 112 -1 130 0
6 63 -2 90 -2 113 0 130 0
7 64 -1 91 -1 114 1 130 0
8 64 -1 90 -2 112 -1 130 0
9 66 1 92 0 113 0 129 -1
10 65 0 92 0 113 0 130 0
Total 650 920 1130 1300
am 65 92 113 130
Sa % 1,48 1,26 0,77 0,63

Figura 4.13. Debitul (ml) la duzele ID3 120 -02
Debitul mediu al duzelor a crescut pe măsură ce presiunea de lucru a crescut.
S-au înregistrat valori medii ale debitelor de 65 ml la presiunea de 2 bari, 92 ml la
presiunea de 4 bari, 113 ml la presiunea de 6 bari și 130 ml la presiunea de lucru de 8 bari.
Totodată și abaterile față de medie au scăzut , odată cu mărirea presiune ii de lucru .
Din punct de vedere agrotehnic, toate abaterile se încadrează în marja de siguranță, de
±5%.

5060708090100110120130140
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Debitul (ml) la duzele ID3 120 -02
presiune 2 bari presiune 4 bari presiune 6 bari presiune 8 bari

48
Tabelul 4. 7.
Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele ID3 120 -05
ai
Presiune 2 bari Presiune 4 bari Presiune 6 bari Presiune 8 bari
Debit ai-am Debit ai-am Debit ai-am Debit ai-am
1 163 2 227 -1 280 1 324 1
2 163 2 226 -2 280 1 324 1
3 160 -1 229 1 278 -1 323 0
4 160 -1 227 -1 279 0 323 0
5 160 -1 228 0 280 1 323 0
6 159 -2 228 0 279 0 323 0
7 162 1 228 0 278 -1 322 -1
8 162 1 230 2 278 -1 322 -1
9 159 -2 229 1 279 0 323 0
10 162 1 228 0 279 0 323 0
Total 1610 2280 2790 3230
am 161 228 279 323
Sa % 1,48 1,10 0,77 0,63

Figura 4.14. Debitul (ml) la duzele ID3 120 -05
Și în cazul acestor duze observăm că mărirea presiunii de lucru duce automat la un debit
mai mare eliberat de duze, în unitatea de timp stabilită. 150170190210230250270290310330350
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Debitul (ml) la duzele ID3 120 -05
presiune 2 bari presiune 4 bari presiune 6 bari presiune 8 bari

49
Debitele medii ale aceste duze au fost: 161 ml la presiunea de 2 bari, 228 ml la presiunea
de 4 bari, 279 ml la presiunea de 6 bari și 323 la presiunea de lucru de 8 bari.
Orificiile duzei fiind mai mari, picăturile pulverizate au un diametru mai mare,
comparativ cu duza ID3 120 -02 fiind considerate grosiere ca mărime, la presiuni mici , și medii la
presiuni de lucru mai mari.

Figura 4.15. Abaterea față de medie (%) la duzele ID3 120 -02 și ID 120 -05
Observăm că abaterile față de medie sunt în descreștere, pe măsură ce se crește presiunea
de lucru. Astfel, la presiuni mai mari de lucru obținem o uniformitate mai mare a picăturilor
pulverizate.

Tabelul 4. 8.
Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele IDKT 120 -03
ai Presiune 1 bar Presiune 3 bari Presiune 6 bari
Debit ai-am Debit ai-am Debit ai-am
1 71 2 121 2 169 1
2 71 2 121 2 169 1
3 70 1 120 1 168 0
4 70 1 119 0 168 0
5 66 -3 119 0 167 -1 00.20.40.60.811.21.41.6
ID 120-02 ID 120-05Abaterea față de medie (%) la duzele ID3 120 -02 și ID 120 -05
presiune 2 bari presiune 4 bari presiune 6 bari presiune 8 bari

50
6 69 0 117 -2 167 -1
7 69 0 118 -1 168 0
8 68 -1 118 -1 167 -1
9 68 -1 118 -1 168 0
10 68 -1 119 0 169 1
Total 690 1190 1680
am 69 119 168
Sa % 1,52 1,26 0,77

Figura 4.16. Debitul (ml) la duzele IDKT 120 -03
Duzele IDKT 120 -03 și IDTK 120 -05 funcționează la presiuni mai mici de lucru,
cuprinse între 1 și 6 bari . Se menține principiu: la mărirea presiunii, crește debitul eliberat de
duze.
Tabelul 4. 9.
Debitul (ml) pe duză și abaterea standard la duzele IDKT 120 -05
ai Presiune 1 bari Presiune 3 bari Presiune 6 bari
Debit ai-am Debit ai-am Debit ai-am
1 116 2 199 2 280 1
2 116 2 198 1 279 0
3 115 1 198 1 279 0
4 114 0 197 0 280 1 507090110130150170190
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Debitul (ml) la duzele IDKT 120 -03
presiune1 bar presiune 3 bari presiune 6 bari Column1

51
5 114 0 197 0 278 -1
6 114 0 196 -1 278 -1
7 113 -1 197 0 279 0
8 112 -2 196 -1 279 0
9 113 -1 196 -1 280 1
10 113 -1 196 -1 278 -1
Total 1140 1970 2790
am 114 197 279
Sa % 1,26 1,00 0,77

Observăm volum mai mare la duzele IDKT 120 -05, orificiile duzei fiind mai mari.

Figura 4.17. Debitul (ml) la duzele IDKT 120 -05
100120140160180200220240260280300
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Debitul (ml) la duzele IDKT 120 -05
presiune1 bar presiune 3 bari presiune 6 bari Column1
00.20.40.60.811.21.41.6
IDKT 120-03 IDKT 120-05Abaterea față de medie (%) la duzele IDKT 120 -03 și IDKT 120 -05
presiune 1 bar presiune 3 bari presiune 6 bari

52
Figura 4.18. Abaterea față de medie (%) la duzele ID KT 120-02 și ID KT 120-05
Presiunile de lucru mici nu sunt indicate a fi folosite în exploatare deoarece prezintă mai
mari abateri a debitului față de medie.
Analizâ nd valorile obținute în cadrul acestui e xperiment , putem spune că duzele folosite
la echipamentele pentru stropit au valori diferite ale uniformității de lucru determinate în
principiu de presiunea la care se lucrează , iar abaterea față de medie descrește odată cu mărirea
presiunii de lucru.
Indiferent de complexitatea echipamentului pen tru erbicidare, trebuie periodic să fie
efectuat procesul de lotizare a duzelor care presupune alegerea celor care se încadrează în
parametri optimi pentru executarea unui tip anume de tratament.
Cele mai potrivite duze pentru utilizare atât pe toată supra fața, cât și în benzi, se dovedesc
a fi duzele ID 120 -50.
Acestea pulverizează picături grosiere la presiune mai mică, fiind necesare pentru a
acoperi întreaga suprafață, în cazul tratamentelor preemergente.
La debite mai mari, picăturile sunt de mărime medie, potrivite pentru a adera la
buruienile din cultură.

4.4. Uniformitatea de stropire și finețea picăturilor pe plantă

Normele de lichid ce trebuiesc administrate s-au determinat în funcție de debitul duzelor,
numărul viteza de deplasar a mașinii.
Dat fiind faptul că doza optimă recomandată de lichid ce trebuie administrată pentru acest
tratament este de 200 -300 L /ha, i picăturile pentru tratamentul preee megent trebuie să fie
grosiere, iar pentru tratamentul postemergent recomandate a fi m edii, trebuiesc diferite viteze de
lucru.
Pentru duzele ID3, debitele eliberate la viteze de lucru diferite sunt următoarele:
Tabelul 4.10.
Debitele (L/ha) eliberate de duza ID 120 -02 în funcție de presiune
și viteza de lucru a mașinii
Presiunea
de lucru
(bari) Viteza de lucru a mașinii
5
km/h 6
km/h 7
km/h 8
km/h 10
km/h 12
km/h 14
km/h 16
km/h 18
km/h
2 156 130 111 98 78 65 56 49 43
4 221 188 158 138 110 92 79 69 61

53
6 271 226 194 170 136 113 97 85 75
8 312 260 223 195 156 130 111 98 87

Figura 4.19. Consumul de lichid (L/ha) la duzele ID 120 -02

Presiunea la care sunt eliberate picăturile de lichid influențează în mod direct debitul
soluției. Cu cât presiunea crește, se mărește și debitul duzei.
Viteza de lucru influențează invers proporțional cantitatea de lichid administrată în timpul
tratamentului. Cu cât ea crește, cu atât volumul soluției este mai mic.
Cele mai mici cantități de lichid sunt administrate la presiuni mici și viteze mari de lucru.
Cele mai mari cantități de soluți e sunt eliberate la debite mari și viteze mici de lucru.
Pentru tratamentele preemergente sunt recomandate presiuni mai mici, pentru a forma
picături mari, și viteze relativ mari lucru, greutatea picăturilor fiind mai mare, ajung mai repede
pe sol.
Pentru tratamentele postemergente sunt recomandate presiuni mai mari de lucru , pentru a
forma picătura fină, și viteze mici de lucru, pentru a lăsa timp picăturii să ajungă pe suprafața
buruienilor.
Dacă picăturile au 1 mm (1000 µm)în diametru, au nevoie de mai pu țin de o secundă
pentru a ajunge pe sol, dacă au 0,1 mm în diametru, ele au nevoie de 2 secunde să aterizeze pe
sol.
Mașina autopropulsată JD4030 R este echipată cu 60 duz e, montate la distanță de 50 cm ;
duzele de pe capete se montează la o distanță mai mică.
Pentru tratamentul pe toată suprafața, montarea duzelor se face astfel încât marginile
elipsei să se suprapună pe circa 1/4 -1/5 (respectiv 6 -7 cm), pentru a compensa diferența de
cantitate de erbicid maximă existentă la capetele elipsei. 0100200300400
Presiunea 2 bari Presiunea 4 bari Presiunea 6 bari Presiunea 8 bariConsumul de lichid (L/ha) în funcție de presiune și viteza de
lucru la duzele ID 120 -02
5 km/h
6 km/h
7 km/h
8 km/h
10 km/h
12 km/h
14 km/h

54
Înălțimea de lucru este de 50 cm, pentru că, î n cazul în care duzele se vor monta prea jos,
rămân benzi netratate și invers, când se fixează prea sus, rezultă benzi tratate cu cantități normale
și benzi cu doze duble.
Așadar, pentru aceste duze, în tratamentul preemergent și cel postemergent se pot testa
următoarele presiuni și viteze de lucru:

Preemergent – picături grosiere : presiunea 4
bari, viteza de lucru 5 km/h – debit 22 1 L/ha Postemergent – picături medii : presiunea 8
bari, viteza de lucru 7 km/h – 223 L/ha
Figura 4.20. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza ID 120 -02

Picăturile grosiere obținute la presiune mai mică au o distribuție destul de neuniformă pe
unitatea de suprafață. În plus, mai mult de jumătate din suprafață nu este acoperită de lichidul
pulverizat. Viteza de 5 km/h nu oferă un randament bun întregii lucrări de erbicidat.
În schimb, picăturile medii sunt distribuite mai uniform, dar nu acoperă un procent destul
de bun din suprafață .

Tabelul 4.11.
Debitele (L/ha) eliberate de duza ID 120 -05 în funcție de presiune
și viteza de lucru a mașinii
Presiunea
de lucru
(bari) Viteza de lucru a mașinii
5
km/h 6
km/h 7
km/h 8
km/h 10
km/h 12
km/h 14
km/h 16
km/h 18
km/h
2 386 322 276 242 193 161 138 121 107
4 547 456 391 342 274 228 195 171 152
6 670 558 478 419 335 279 239 209 186
8 773 644 552 483 386 322 276 242 215

55

Figura 4.21. Consumul de lichid (L/ha) la duzele ID 120-05

Preemergent – picături grosiere: presiunea 4
bari, viteza de lucru 12 km/h – debit 22 8 L/ha Postemergent – picături medii: presiunea 8
bari, viteza de lucru 18 km/h – 215L/ha
Figura 4.22. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza ID 120 -05
Cu această duză, picăturile grosiere obținute la presiunea de 4 bari și viteza de 12 km/h
sunt mai uniform răspândite pe unitatea de suprafață și mai dense. Totodată, viteza de lucru
permite un randament bun pentru executarea erbicidării.
Picăturile medii obținute cu această duză, la presiunea de 8 bari și viteza de lucru de 18
km/h acoperă foarte bine unitatea de suprafață, având o uniformitate foarte mare și un grad de
acoperire foarte bun.

Pentru duzele IDKT, de bitele eliberate la viteze de lucru diferite sunt următoarele:

0100200300400500600700800
Presiunea 2 bari Presiunea 4 bari Presiunea 6 bari Presiunea 8 bariConsumul de lichid (L/ha) în funcție de presiune și viteza de
lucru la duzele ID 120 -05
5 km/h
6 km/h
7 km/h
8 km/h
10 km/h
12 km/h
14 km/h
16 km/h
18 km/h

56
Tabelul 4.12.
Debitele (L/ha) eliberate de duza IDKT 120-03 în funcție de presiune
și viteza de lucru a mașinii
Presiunea
de lucru
(bari) Viteza de lucru a mașinii
5
km/h 6
km/h 7
km/h 8
km/h 10
km/h 12
km/h 14
km/h 16
km/h 18
km/h
1 166 138 118 104 83 69 59 61 54
3 286 238 204 179 143 119 102 89 79
6 403 336 288 252 202 168 144 126 112

Figura 4.23. Consumul de lichid (L/ha) la duzele IDKT 120 -03

Observăm că la acest tip de duze, presiunea de lucru este cuprinsă între 1 și 6 bari.
La viteze de lucru mari, cantitatea de lichid eliberată de către duze este mai mică, decât în
cazul vitezelor mici.
Crescând presiunea de lucru, se mărește și doza de lichid administrată pe unitatea de
suprafață. 0100200300400500
Presiunea 1 bar Presiunea 3 bari Presiunea 6 bariConsumul de lichid (L/ha) funcție de presiune și viteza de
lucru la duzele IDKT 120 -03
5 km/h
6 km/h
7 km/h
8 km/h

57

Preemergent – picături grosiere: presiunea 1
bari, viteza de lucru 5 km/h – debit 166 L/ha Postemergent – picături medii: presiunea 6
bari, viteza de lucru 1 0 km/h – 202L/ha
Figura 4.24. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza ID KT 120-03

Picăturile grosiere obținute cu această duză sunt foarte distanțate.
Presiunea de lucru a fost de 1 bar, cu viteza de deplasare a mașinii de 5 km/h.
Doza de lichid administrată pe 1 ha de acest tip de duză, la parametrii enumerați, este de
166 L/ha.
Nici uniformitatea picăturilor, nici gradul de acoperire și nici viteza de lucru nu sunt
satisfăcătoare pentru lucrarea de erbicidat.
Picăturile medii se dovedesc a fi pr ea fine, distribuite neuniform și cu un grad de
acoperire destul de mic pe unitatea de suprafață.
Tabelul 4.13.
Debitele (L/ha) eliberate de duza IDKT 120-05 în funcție de presiune
și viteza de lucru a mașinii
Presiunea
de lucru
(bari) Viteza de lucru a mașinii
5
km/h 6
km/h 7
km/h 8
km/h 10
km/h 12
km/h 14
km/h 16
km/h 18
km/h
1 274 228 195 171 137 114 98 86 76
3 473 394 338 296 236 197 169 148 131
6 670 558 478 419 335 279 239 209 186

58

Figura 4.25. Consumul de lichid (L/ha) la duzele IDKT 120 -05

Preemergent – picături grosiere: presiunea 1
bari, viteza de lucru 7km/h – debit 1 95 L/ha Postemergent – picături medii: presiunea 6
bari, viteza de lucru 1 6 km/h – 209L/ha
Figura 4.26. Mărimea picăturilor și distribuția lor pe suprafață – duza IDKT 120 -05

Picăturile grosiere formate la presiunea de 1 bar și viteza de lucru de 7 km/h nu acoperă
suficient suprafața pe care s -au administrat. Totodată se observă că nu prezintă distribuți e
omogenă.
Picăturile obținute al presiunea de 6 bari sunt foarte, dar distribuția lor nu este omogenă.

Dintre toate duzele testate, cele mai potrivite se dovedesc a fi duzele ID 120 -05.
Acestea permit formarea de picături grosiere, necesare tratamentului preemergent , cu o
distribuție uniformă pe suprafața tratată. 0100200300400500600700
Presiunea 1 bar Presiunea 3 bari Presiunea 6 bariConsumul de lichid (L/ha) în funcție de presiune și viteza
de lucru la duzele IDKT 120 -05
5 km/h
6 km/h
7 km/h
8 km/h

59
De asemenea, picăturile medii formate la presiuni de lucru mai mari, permit acoperirea
uniformă a buruienilor cu frunza lată, ce se găsesc preponderent în cultura porumbului.
Viteze le de lucru precum și consumul de lichid pe unitatea de suprafață permit obținerea
unui randament ridicat a lucrării de erbicidare.

4.5. Aplicarea erbicidelor
Tratamentul preemergent a fost efectuat înainte de semănat, cu erbicidul Dual Gold 960
EC, în doză de 1,5 L/ha.

Figura 4.27. Mașina autopropulsată John Deere 4030 R

Înălțimea de lucru a fost de 50 cm față de sol.
Duzele utilizate au fost ID 120 -0,5 la presiunea de lucru de 4 bari și viteza de 1 2 km/h.
Pe autopropulsata John Deere 4030 R au fost montate 60 duze.
Cantitatea de lichid utilizată pentru tratament a fost de 2 28 L/ha.

60

Figura 4.28. Erbicidul Dual Gold 960 EC
”Produsul are următoarele caracteristici:
Compoziție: 960 g / l S -metolaclor
Familia Checal: clorcetamidă Formulare: concentrat emuificabil Dual Gold este un heide
selectiv care se limitează la grupul de acnilide.
Produsul este preluat de gernarea de semințe de gândac și în perioada de emergenț ă.
Astfel, deșeurile sunt distruse înainte, bălegar sau imediate după apariție.
Dublu este degradabil biologic și nu are restricții asupra rotației culturilor.
Aplicat corect, durata de acțiune a produsului este de 4 -6 mii.
Eficiența maximă a tratament ului este obținută în condiții de precociune a patului de
germinare, cu șuvițe, bine zdrobite primăvara, după ploaia de toamnă.
Este un hecid preemergent care asigură un control superior și lung de vârf, în mod
deosebit al pereților de iarbă, și al celor cu frunze largi.
Rămâne activ o nu mă din zona germinatului de buruieni.
Are o sobilitate ridicată care acționează în stratul superior al solului, în cantități mici de
pripitare.
Este partenerul ideal de preeminenta pentru diverse prorame tecologice.
Dual Gold este coabila cu majoritatea produselor fizice utilizate în prezent în România.
Adăugați un amestec, consultați tabelul de cotilitate și efectuați un test.
Pregătirea soluției: ecuația trebuie să fie curată și cabratată corespunzător.
Adăugați ju mătate din cantitatea necesară de apă în rezervor, porniți agitator și adăugați
cantitatea de aur dublă măsurată. Umpleți cu restul de apă.
Sistemul de acțiune este întreținut pe toată suprafața.
Când este folosit într -un miure cu un alt produs, acoperiț i mai întâi cotabilitatea cu
prductul, apoi adăugați Dual Gold în rezervor și apoi amestecul de amestecare.
Dacă mixin este într -o formă solidă solubilă, anunțați acest produs mai întâi și apoi Dual
Gold. ”(www.syngenta.ro)

61

Înaintea aplicării tratamentul ui postemergent au fost efectuate estimările privind gradul
de îmburuienare.
A. Pragul fitocenotic de daună (PFD) – exprimă acel număr factorilor de buruieni care
nu potdaune semănăturilor. Posibilitățile de apariție a acestora de sunt condiționate decazul
folosirii incompletede către planta de cultură pricinui a existență: lumina, umiditatea ș.a.
B. Pragul critic (statistic) de daună (PCD) – exprimă un așa număr de burueni care
lapierderi duc de recoltă, care nudepășesc nivelul de 3 – 6 % de la recolta reală.
Combaterea lor acest moment nu este justificată economic, deoarece costul producției
suplmentare de obici nu depășește nivelul cheltuielilor pr evăzute la combatrea buruienilor.
C. Pragul economic de daună (PED) – exprimă acel minm de buruieni, combaterea
completă a căora va asigura obținerea adaosurilor de recoltă, care vor acoperi cheltuielile la
comaterea acestora prin diferte metode și strângerea de recoltă suplmentară.
Adaosul de recotă în așa caz depășesc l imitele de 5 – 7 % de la nivelul de reolta reală.
Tabelul 4.14.
Pierderi de producție cauzate de buruieni la diferite culturi, %

Tabelul 4.15
Pragurile de daună a buruienilor în semănăturile culturilor de câmp, bur./m2
Culturile Prag critic Prag economic
min max min max Culturi Numărul de buruieni la 1 m2
5 10 15 20 50 75 100 200
Porumb 2,9 5,7 8,4 13,6 25,2 34,9 43,1 65,3
Sfeclă de zahăr 3,0 5,9 8,7 14,0 25,8 35,7 44,1 66,2
Grâu de toamnă 1,9 3,6 5,3 8,6 15,8 22,0 27,1 41,0
Grâu de
primăvară 1,8 3,4 5,1 8,3 15,7 22,0 27,6 43,9
Floarea -soarelui 2,6 5,1 7,4 11,8 21,4 29,1 35,1 49,7
Ierburi anuale 2,0 4,0 6,0 9,7 18,3 25,9 32,6 52,6
Ierburi perene 3,0 5,7 8,0 12,1 19,1 23,1 25,4 28,2
Soia 6,6 12,3 17,4 25,8 39,1 45,9 49,5 53,0
Cartof 2,4 4,7 6,8 10,9 19,4 26,1 31,2 43,0

62
Porumb 6 11 8 14
Sfecla / zahăr 5 9 7 11
Grâul / toamnă 12 20 14 26
Floarea -soarelui 7 12 10 16
Soia 3 5 4 7
Cartoful 6 11 8 13

Numărul total de specii determinate în cultura de porumb 2 0 (12 monocotiledonate
anuale, 3 dicotiledonate anuale și 5 specii dicotileonate perene) .
Grupa de buruieni reprezentativă este cea a monocotiledonatelor anuale , care reprezintă
60% din totalul buruienilor din cultura de porumb. Urmează dicotiledonatele perene , cu o
participare de 25 % și dicotiledonatele anuale , cu o participare la îmburuienare de 15%.

Gradul de îmburuienare a fost relativ mic , de doar 20%, fiind cifrat la 13 plante/m.p.
Conform tabelului 4.15. gradul de îmburuienare se apropie de maximul pragului economic de
dăunare.
Având în vedere că principala grupă de buruieni întâlnită în cultură a fost cea a
monocotiledonatelor, s -a erbicidat cu erbic idul cu un produs specific, Calaris Pro , în doză de 2,2
L/ha, în faza de 5 -6 frunze a porumbului. Duzele ID3 120 – 05 au fost montate pe mașina
autopropulsată John Deere 4030 R, presiunea de lucru s -a stabilit la 8 bari și viteza de lucru la 18
km/h, admin istrându -se 215 lichid L/ha.

Figura 4.29. Erbicidul Calaris Pro

63
”CALARIS PRO este un erbicid care conține două substanțe active, care declanșează un
spectru larg de cotrol împotriva principalelor buruieni încadrate în cultivarea porumbului,
precum și o fereastră de aplicare foarte bună.
Compoziție: 50 g / l mesotrione + 326 g / lbutilazină
Familia chimică: Calstemonă, Trazină
Mod de acțiune: sindrom
Terbutylazine aparține grupului de triazine și este preluată de nevastă prin rădăcini și
frunze, este tra nslocată în xilem și se acumulează în vârfurile de grot și frunze ale buruienilor.
Țesuturile devin gălbuie, apoi necrotice.
Msotrione aparține roadei triketnelor, fiind o substanță activă sistemic, care este absorbită
prin rădăcina, tulpina și frunzele și transocește rapid ghemul și floarea din plantă.
Acționează prin inhiitarea enzyei HPPD, inhibând direct biosinteza carotenoidului în
buruienile tratate. În consecință, clrofila este distrusă de fto -oxidant, care se lasă la înălțarea de
boli senitive.
”(ww w.syngenta.ro)
După erbicidare, conform managementul buruienilor aplicat în unitatea noastră, urmează
1-2 prașile mecanice la porumb, în funcție de gradul de îmburuienare al culturii.

64

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Mașina autopropulsată pentru tratamente fitosanitare John Deere 4030 R face parte din
categoria celor mai performante mașini agricole .
Sistemul AutoTrac elimină suprapunerile și reduce risipa de substanță activă.
Rampa de stropit, cu sec țiuni multiple controlate individual, îmbun ătățește calitatea
erbicid ării cu peste 33%, reduc ând costurile de productie.
Tehnologiile utilizate sunt complet integrate (AutoTrac, BoomTrac, SprayerPro și JD
link). Maneta multifunctionala Hydro Handle permite contr olul vitezei, a secțiunilor individuale
ale brațului, înaltimea și înclinarea rampei .
Alegerea duzelor s -a făcut în funcție de caracteristicile constructive și factorii
meteorologici.
Zona nu este predispusă la viteze ale vânturilor foarte mari, dar în mi croclimaul de câmp
apar rafale de vânt, în special în lunile martie -aprilie. Astfel s -au ales duze anti -drift pentru a
preveni acest fenomen nedorit.
În final s -a optat pentru încercări asupra duzelor cu injecție de aer ID3 – două tipuri: 02 și
05 și asupr a duzelor compacte cu injecție de aer și jet dublu simetric IDKT, modelele 03 și 05.
Din măsurătorile efectuate asupra debitului emis de fiecare duză rezultă faptul că debitul
crește odată cu mărirea presiunii de lucru.
Cele mai potrivite duze pentru util izare atât pe toată suprafața, cât și în benzi, se dovedesc
a fi duzele ID 120 -50.
Acestea pulverizează picături grosiere la presiune mai mică, fiind necesare pentru a
acoperi întreaga suprafață, în cazul tratamentelor preemergente.
La debite mai mari, picăturile sunt de mărime medie, potrivite pentru a adera la
buruienile din cultură.
Abaterile față de medie sunt mai mici la presiuni de lucru mai mari, astfel, obținem o mai
mare precizie a debitului de lichid eliberat dacă presiunea de lucru este mai mare.
Din punct de vedere agrotehnic, toate abaterile se încadrează în marja de siguran ță, de
±5%.

65
Pentru tratamentele preemergente sunt recomandate presiuni mai mici, pentru a forma
picături mari, și viteze relativ mari lucru, greutatea picăturilor fiind mai mare, ajung mai repede
pe sol.
Pentru tratamentele postemergente sunt recomandate p resiuni mai mari de lucru, pentru a
forma picătura fină, și viteze mici de lucru, pentru a lăsa timp picăturii să ajungă pe suprafața
buruienilor.
Dintre toate duzele testate, cele mai potrivite se dovedesc a fi duzele ID 120 -05.
Acestea permit formarea de picături grosiere, necesare tratamentului preemergent, cu o
distribuție uniformă pe suprafața tratată.
De asemenea, picăturile medii formate la presiuni de lucru mai mari, permit acoperirea
uniformă a buruienilor cu frunza lată, ce se găsesc preponderent în cultura porumbului.
Vitezele de lucru precum și consumul de lichid pe unitatea de suprafață permit obținerea
unui randament ridicat a lucrării de erbicidare.
Tratamentul preemergent a fost efectuat înainte de semănat, cu erbicidul Dual Gold 960
EC, în d oză de 1,5 L/ha.
Înaintea aplicării tratamentului postemergent au fost efectuate estimările privind gradul
de îmburuienare.
Gradul de îmburuienare a fost relativ mic , de doar 20%, fiind cifrat la 13 plante/m.p.
Acesta se apropie de maximul pragului economi c de dăunare.
Având în vedere că principala grupă de buruieni întâlnită în cultură a fost cea a
monocotiledonatelor, s -a erbicidat cu erbicidul cu un produs specific, Calaris Pro, în doză de 2,2
L/ha, în faza de 5 -6 frunze a porumbului.
***
Sparyer -ul John Deere 4030R se recomandă a fi utilizat pentru suprafețele mari și foarte
mari. La o singură trecere se pot aplica concomitent trei substanțe compatibile între ele, așadar se
poate face trei operațiuni: fertilizare, erbicidare și tratament f itosanitar.
Datorită principalelor caracteristici – stabilitatea mare în lucru , precizi e în aplicarea
tratamentelor , productivitatea ridicată , precum și consumul mic de combustibil – reprezintă cea
mai potrivită alegere pentru efectuarea tratamentelor fito sanitare și a fertilizării foliare.
Deoarece, prin utilizarea lui, sunt reduse cheltuielile de producție și, de asemenea, duce la
sporuri de producție, considerăm că această mașină autopropulsată este o achiziție profitabilă.
Indiferent de complexitatea ec hipamentului pentru erbicidare, trebuie periodic să fie
efectuat procesul de lotizare a duzelor care presupune alegerea celor care se încadrează în
parametri optimi pentru executarea unui tip anume de tratament.