ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE PE BAZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMIC O- [627656]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
MASTERAT: CONTABILITATEA ȘI AUDITUL AFACERILOR ȘI
ADMINISTRAȚIILOR PUBLICE

Avizat Data

Semnătură coordonator

ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE PE BAZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMIC O-
FINANCIARI
LA S .C. BRAICONF S.A.

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Univ. Dr. MARIANA MIREA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

1 Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 2
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
ABORDĂRI PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE ………………………….. ………………………….. ………………… 4
ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 4
1.1 Aspecte conceptuale privind bilanțul contabil ………………………….. ………………………….. …………………… 4
1.2 Model de prezentare a bilanțului contabil în România ………………………….. ………………………….. ………… 5
1.3 Considerente privind structurile contului de profit și pierdere, model de prezentare în România ………. 7
1.4 Situațiile fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 9
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. BRAICONF S.A. ………………………….. ………………………….. …………. 11
2.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
2.2 Descrierea activității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
2.3 Activitatea de achiziții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 12
2.4 Resurse umane și protecția mediului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 13
2.5 Investițiile și acțiunile societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 14
2.6 Administratorii, conducerea executivă și organigrama societății ………………………….. …………………….. 15
2.7 Cota de piață și principalii competitori ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 17
2.8Clienții principali și contractele semnificative ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
2.9 Managementul riscului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 21
STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
ANALIZA POZIȚI EI FINANCIARE ȘI A INDICATORILOR ECONOMICI PE BAZA SITUAȚIILOR
FINANCIARE ANUALE LA S.C. BRAICONF S.A. ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
3.1 Poziția financiară și principalii indicatori economici ………………………….. ………………………….. ……….. 21
3.1.1 Analiza ratelor de structură privind activul bilanțului ………………………….. ………………………….. … 21
3.1.2 Analiza ratelor de structură privind datoriile și capitalul propriu ………………………….. ……………… 26
3.2 Analiza echilibrului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 29
3.2.1 Analiza echilibrului financiar pe ba za bilanțului ………………………….. ………………………….. ……….. 29
3.2.2 Analiza echilibrului financiar pe baza contului de profit și pierdere ………………………….. …………. 32
3.3 Analiza lichidității, solvabilității, rentabilității și a riscului ………………………….. ………………………….. .. 35
3.3.1 An aliza indicatorilor de lichiditate ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 35
3.3.2 Analiza solvabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 37
3.3.3 Analiza rentabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 38
3.3.4 Analiza riscului de faliment ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 39
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 42

2 Introducere

Prin intermediul contabilității se asigură atât controlul cât și evidența patrimoniului,
a rezultatelor și a situației financiare, dar și formularea documentelor contabile de sinteză
și anume, bilanțul contabil și contul de profit și pierdere, cu respectarea standardelor și
normelor int ernaționale.
Analiza economico -financiară a situațiilor anuale reprezintă un element necesar
activității de management a întreprinderii deoarece oferă soluții practice înspre prevenirea
și eliminarea factorilor care au acțiune distructivă .
Așadar, putem afirma că, pentru orice entitate, analiza situației financiare se
desfășoară asupra tuturor elementelor patrimoniale și a rezultatelor financiare ce revin din
acestea.
Echilibrul financiar exprimă egalitatea sau coincidența între sursele financiare
necesa re pentru îndeplinirea obiectivelor și acțiunilor și posibilităților de constituire a
acestor resurse din rezultatele economice proprii, iar analiza acestuia poate fi realizată
utilizând metode de analiză clasice și moderne.
Lucrarea este desfășurată pe t rei capitole, după cum urmează:
Primul capitol conține aspecte teoretice legate de situațiile financiare în România:
aspecte privind bilanțul contabil, structuri ale bilanțului contabil, rolul și structurile
contului de profit și pierdere, situația fluxur ilor de trezorerie. Astfel, bilanțul este un
procedeu specific metodei contabilității, care prezintă grupat, sistematizat și generalizat, în
expresie valorică, pe baza principiului dublei înregistrări, pe de o parte bunurile
economice, iar pe de altă parte sursele de proveniență ale acestora, precum și rezultatele
obținute de o întreprindere la un moment dat. Contul de profit și pierdere sau contul de
rezultate este documentul contabil de sinteză care măsoară performanțele activității unei
întreprinderi, în cursul unei perioade date. Fluxurile de trezorerie/numerar sunt
reprezentate de ieșirile și de intrările de numerar sau de echivalent de numerar ale entității.
Informațiile referitoare la fluxurile de trezorerie aferente unei activități sunt utile, deoare ce
constituie pentru utilizatorii situațiilor financiare ale entității o bază de evaluare a
capacității entității de a genera numerar și echivalente de numerar, precum și a utilității
acestor fluxuri.
Cel de al doilea capitol conține prezentarea generală a societății Braiconf S.A.
Întreprinderea analizată are ca principal obiect de activitate fabricarea de articole de

3 lenjerie de corp, iar prin punctele sale de lucru entitatea mai desfășoară: comerț cu
amăanuntul al îmbrăcămintei, al încălțămintei și artic olelor de piele, al ceasurilor și
bijuteriilor și al altor bunuri noi în magazine de specialitate.
Cel de al treilea capitol prezintă considerente personale cu privire la analiza
rentabilității, lichidității, a echilibrului financiar și a riscurilor la activitatea entității
Braiconf S.A.
Sursele de informare folosite în vederea realizării studiului de caz s unt: contul de
profit și pierdere, situația financiară pe baza bilanțului contabil, statutul entității dar și alte
informații cuprinse în conținutul rapoartelor contabile. Analiza a fost efectuată pe parcursul
anilor 2015, 2016 și 2017.

4 CAPITOLUL 1

ABORDĂRI PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE
ÎN ROMÂNIA

1.1 Aspecte conceptuale privind bilanțul contabil

Un bilanț raportează activele, pasivele și capitalurile proprii ale unei societăți la un
anumit moment și oferă o bază pentru calcularea ratelor de rentabilitate și evaluarea
structurii capitalului. Este o declarație financiară care oferă o imagine a ceea ce o
companie deține și o datorează, precum și suma investită de acționari.
Conceptul de aspect dual prevede că fiecare tranzacție de afaceri necesită
înregistrare în două conturi diferite. Acest concept este baza contabilității duble, care este
cerută de toate cadrele contabile pentru a produce situații financiare fiabile. Conceptul
derivă din ecuația contabilă, care prevede că: Active = Pasive + Capitaluri proprii.
Ecuația contabilă este făcută vizibilă în bilanț, unde valoarea totală a activelor
listate trebuie să fie egală cu totalul tuturor datoriilor și capitalurilor proprii. O parte din
majoritatea tranzacțiilor comerciale va avea un impact într -un anumit mod asupra
bilanțului, astfel încât cel puțin o parte din fiecare tranzacție va implica fie active, pasive,
fie capitaluri proprii.1
Bilanțul este pregătit pentru a raporta poziția financiară a unei organizații la un
anumit moment.
Un bilanț al societății raportează activele sale (resursele dobândite în tranzacțiile
anterioare), datoriile (obligațiile și depozitele clienților) și capitaluri le proprii ale
acționarilor (diferența dintre valoarea activelor și pasivelor). Unii oameni declară că
bilanțul raportează sumele activelor și creanțelor asupra acestor active (datorii și capitaluri
proprii). Alții declară că bilanțul contabilizează active le societății și suma furnizată de
creditori (pasivele) și sumele furnizate de proprietari (capitaluri proprii).
Un bilanț clasificat raportează activele curente într -o secțiune separată de activul pe
termen lung. În mod similar, pasivele curente sunt rapo rtate într -o secțiune separată de

1 https://www.accountingtools.com/articles/dual -aspect -concept.html

5 pasivele pe termen lung. Acest lucru permite bancherilor, proprietarilor și altora să
calculeze cu ușurință valoarea capitalului circulant al unei organizații.
Bilanțul are unele limitări. De exemplu, terenurile și clădiri le sunt raportate de
obicei la cost minus amortizarea cumulată a clădirilor. În cazul în care aceste active au
crescut în valoare, valoarea justă nu este raportată datorită principiului costului. De
asemenea, numele de marcă și mărcile comerciale pot avea o valoare semnificativă, dar nu
sunt raportate în bilanț, dacă nu au fost achiziționate într -o tranzacție.
Bilanțul trebuie citit împreună cu celelalte situații financiare și notele la situațiile
financiare.2

1.2 Model de prezentare a bilanțului contabil în România

Potrivit prevederilor art. 27 din Legea Contabilității nr. 82/1991 și Legii nr. 310/22
mai 2002 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea și
completarea Legii Contabilității nr. 82/1991, bilanțul contabil se compune din: bilanț, cont
de profit și pierdere, anexe și raport de gestiune.
Acestea constituie componente ale bilanțului contabil, care urmează a se întocmi în
mod obligatoriu la finalul exercițiului financiar. Denumirile acestor componente au fost
stabilite în raport cu latura patrimoniului reprezentată sau cu cerințele informaționale
formulate cu privire la administrarea patrimoniului.
Schema de bilanț folosită în țara noastră este conformă Legii nr. 310/22 mai 2002
privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea și completarea
Legii Contabilității nr. 82/1991. Clasificarea elementelor patrimoniale în active și pasiv ia
în considerare destinația economică a acestora, respectiv proveniența lor, orientând
informația bilanțieră spre cerințel e contabilității naționale și ale analizei financiare externe.
Informațiile referitoare la elementele patrimoniale reflectate în bilanț sunt aferente
exercițiului precedent și celui curent, fiind prezentate sub forma soldurilor conturilor
sintetice la fine le exercițiului financiar.
Într-o accepție generală, activul reprezintă conținutul material ca substanță
economică a patrimoniului, iar pasivul, modul de apropiere sau procurare de către titularul
de patrimoniu a acestei substanțe în cadrul procesului de p roducție.

2 https://www.accountingcoach.com/blog/balance -sheet

6 Elementele de activ sunt prezentate în bilanț în ordinea lichidității crescătoare.
Noțiunea de lichiditate exprimă capacitatea unui element de activ de a fi transformat în
bani în condiții normale de utilizare.
Activul bilanțului este structurat astfel: active imobilizate (imobilizări corporale,
imobilizări necorporale, imobilizări financiare), active circulante (stocuri și alte active
circulante), conturi de regularizare și asimilate (cheltuieli înregistrate în avans și diferențe
de conversie -activ), prime de rambursare a obligațiunilor.
Activele imobilizate sau fixe, denumite și active pe termen lung, sunt achiziționate
în vederea unei utilizări durabile. Ele sunt asociate deciziei de investiție și se
materializează în bunuri de orice natură, mob ile sau imobile, corporale sau necorporale,
achiziționate sau create de întreprindere, destinate să servească o perioadă îndelungată
activitatea unității patrimoniale. Din punct de vedere financiar, activele imobilizate sunt
considerate elemente stabile ca re se uzează și se înlocuiesc lent și a căror depreciere se
reflectă prin amortizare.
Activele circulante reprezintă ansamblul elementelor patrimoniale necesare
realizării ciclului de exploatare. Ele nu au vocația de a rămâne durabil în întreprindere, cu
excepția acelor elemente legate de particularitățile procesului de fabricație. În cadrul
fiecărui ciclu, acestea trec din forma de active fizice în cea de creanțe și apoi de
disponibilități.
Conturile de regularizare și asimilate, datorită semnificațiilor particulare, nu pot fi
încadrate nici în activele imobilizate și nici în cele circulante. Ele sunt formate din:
cheltuieli efectuate în avans, diferențele de conversie și primele privind rambursarea
obligațiunilor. Aprecierea corectă a rezultatelor impune ca la finele fiecărui exercițiu
financiar să se efectueze anumite regularizări care constau în încorporarea cheltuielilor de
repartizat asupra mai multor exerciții și excluderea cheltuielilor efectuate în avans.
În ceea ce privește pasivul bilanțului, aces ta reflectă sursele de finanțare ale
întreprinderii. În pasiv, elementele componente sunt prezentate în ordinea exigibilității
crescătoare, adică după proximitatea datei eventuale de rambursare. Potrivit acestui
criteriu, posturile de pasiv sunt structurat e în: capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri
și cheltuieli, datorii și conturi de regularizare și asimilate.
Capitalurile proprii reprezintă masa patrimonială ce aparține proprietarilor de
întreprinderi, sumele nedatorate la data închiderii exercițiului financiar. Distincția clară
între capitalurile proprii și situația netă, cum este făcută în contabilitatea fran ceză, este
greu de făcut în contabilitatea românească deoarece procesul repartizării profitului

7 cuprinde operații care preced sfârșitul exercițiului, cât și operații care îl succed. Potrivit
perceptelor contabile ale țărilor cu economie de piață, repartiza rea profitului se realizează
după aprobarea bilanțului de către Adunarea Generală a Acționarilor.
Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli sunt valori ce se constituie la finele
exercițiului pentru acoperirea acelor elemente a căror realizare, respectiv plată, este incertă
sau pentru cheltuieli ce devin exigibile în perioadele următoare. Ele reprezintă o categorie
de resurse intermediare între capitalurile proprii și datorii. Atunci când riscurile pentru care
au fost constituite nu se concretizează, acest e provizioane rămân la dispoziția
întreprinderii, neavând o scadență determinată.
Datoriile exprimă valoarea surselor de finanțare externe puse la dispoziția unei
entități de către: obligatari și instituții de credit, furnizori și alți terți. Datoriile pot fi
regrupate în patru posturi: împrumuturi și datorii asimilate, furnizori și conturi asimilate,
avansuri de la clienți și alte datorii. În anexa la bilanț, datoriile sunt clasificate după
termenul de exigibilitate al acestora, ceea ce permite aprecierea gradului de solvabilitate al
întreprinderii.
Conturile de regularizare și asimilate cuprind: veniturile constatate în avans,
decontările din operații în curs de calificare și diferențele de conversie pasiv. Aceste valori
se analizează similar și simetric c u cele evidențiate în conturile de regularizare și asimilate,
cuprinse în structura activului.
Așa cum este structurat în prezent, bilanțul contabil răspunde, în primul rând,
necesităților fiscale ale statului în calitatea sa d e colector de impozite și tax e.3

1.3 Considerente privind structurile contului de profit și pierdere, model
de prezentare în România

O declarație de profit sau pierdere sau un cont de profit și pierdere este una dintre
situațiile financiare ale unei entități și prezintă veniturile ș i cheltuielile companiei pe o
anumită perioadă. Acesta indică modul în care veniturile și cheltuielile companiei pe o
anumită perioadă. Acesta indică modul în care veniturile sunt transformate în venitul ney.

3 http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/Structura -bilantului -contabil -24.php

8 Scopul contului de profit și pierdere este de a arăta managerilor și investitorilor dacă
societatea a făcut sau a pierdut bani în perioada raportată.
Un lucru important de reținut despre o situație a veniturilor este faptul că reprezintă
o perioadă de timp. Aceasta contrastează cu bilanțul, care reprez intă un singur moment în
timp.
Rapoartele privind veniturile trebuie să ajute investitorii și creditorii să determine
performanța financiară anterioară a societății, să prezică performanța viitoare și să evalueze
capacitatea generării viitoarelor fluxuri d e numerar prin raportul veniturilor și cheltuielilor.
Orientările privind declarațiile de venituri și rezumatul veniturilor entităților de
afaceri sunt formulate de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate și de
numeroase organizații specifice fiecărei țări.
Veniturile unei unități patrimoniale reprezintă sumele sau valorile încasate sau de
încasat.
În varianta românească a contului de profit și pierdere, veniturile și cheltuielile din
exploatare sunt prezentate astfel:
Veniturile afer ente activității de exploatare sunt:
 Veniturile din vânzări de mărfuri;
 Veniturile din producția vândută;
 Veniturile din producția stocată;
 Veniturile din producția imobilizată;
 Veniturile din subvenții de exploatare;
 Alte venituri din exploatare.
Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de:
 Cheltuieli privind mărfurile;
 Cheltuieli cu materiile prime;
 Cheltuieli cu materialele consumabile;
 Cheltuieli cu energia și apa;
 Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți;
 Cheltuieli cu impoz ite, taxe și vărsăminte asimilate;
 Cheltuieli cu remunerațiile personalului;
 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială;
 Alte cheltuieli de exploatare.
Compararea veniturilor din exploatare cu cheltuielile de exploatare permite
obținerea rezultatu lui din exploatare, care poate fi profit sau pierdere.

9 Operațiunile financiare desfășurate de o unitate patrimonială generează venituri și
cheltuieli financiare, structurate în contul de rezultate.
În categoria veniturilor financiare sunt incluse:
 Venituri din participații, alte imobilizări financiare și creanțe imobilizate;
 Venituri din titluri de plasament;
 Venituri din diferențele de curs valutar;
 Alte venituri financiare;
 Venituri din provizioane.
În categoria cheltuielilor financiare sunt încadrate:
 Pierderi din creanțe legate de participații;
 Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, respectiv pierderea netă din
vânzarea titlurilor de plasament;
 Cheltuieli din diferențe de curs valutar;
 Cheltuieli privind dobânzile, respectiv dobânzile datorate sau plătite;
 Alte cheltuieli financiare;
 Cheltuieli cu amortizările și provizioanele.
Diferența dintre veniturile și cheltuielile financiare reprezintă rezultatul financiar,
care alături de rezultatul exploatării formează rezultatul curent al exercițiului .
În contul de profit și pierdere, veniturile și cheltuielile sunt recunoscute, conform
principiului independenței exercițiului, la angajarea lor, indiferent de data încasării
veniturilor sau plății cheltuielilor. La nivel global întreprinderea suportă cheltuiala cu
impozitul pe profit, fiind considerată o remunerare a statului, ca participant la circuitul
economic.

1.4 Situațiile fluxurilor de trezorerie

IAS 7 – Situația fluxurilor de trezorerie impune unei entități să prezinte o situație a
fluxurilor de trezorerie ca parte integrantă a situațiilor sale financiare primare. Fluxurile de
trezorerie sunt clasificate și prezentate în activități de exploatare , activități de investiții sau
activități de finanțare.
Situația fluxurilor de trezorerie analizează modificările în numerar și echivalentele
de numerar pe parcursul unei perioade. Numerarul și echivalentele de numerar cuprind
numerar și depozite la vedere, împreună cu investiții pe termen scurt și foarte lichide care

10 sunt ușor convertibile la o sumă cun oscută de numerar și care sunt supuse unui risc
nesemnificativ de variație a valorii. Indicațiile de orientare indică faptul că o investiție
corespunde în mod normal definiției unui echivalent de numerar atunci când are o scadență
de trei luni sau mai puți n de la data achiziției. Investițiile în capitaluri proprii sunt în mod
normal excluse, cu excepția cazului în care sunt în esență echivalente de numerar.
Principiile cheie specificate în IAS 7 pentru întocmirea situațiilor fluxurilor de
trezorerie sunt ur mătoarele:
 Activitățile de exploatare sunt principalele activități producătoare de venit
ale entității care nu desfășoară activități de investiții sau de finanțare, astfel
încât fluxurile de numerar operaționale includ numerarul primit de la clienți
și num erarul plătit furnizorilor și angajaților;
 Activitățile de investiții sunt achiziționarea și cedarea activelor pe termen
lung și a altor investiții care nu sunt considerate echivalente de numerar;
 Activitățile de finanțare sunt activități care modifică cap italul propriu și
structura împrumutului societății;
 Dobânzile și dividendele primite și plătite pot fi clasificate ca fluxuri de
numerar operaționale, investiționale sau financiare, cu condiția ca acestea să
fie clasificate în mod consecvent de la o perio adă la alta;
 Fluxurile de numerar generate de impozitele pe venit sunt, în mod normal,
clasificate ca fiind operaționale, cu excepția cazului în care pot fi
identificate în mod specific cu activități de finanțare sau de investiții;
 Pentru fluxurile de nume rar operaționale, se încurajează metoda directă de
prezentare, dar metoda indirectă este acceptabilă.
Metoda directă arată fiecare clasă majoră de încasări brute în numerar și plăți brute
în numerar.
Metoda indirectă ajustează profitul net sau pierderea ne tă pentru efectele
tranzacțiilor fără numerar.4

4 https://www.iasplus.com/en/standards/ias/ias7

11 CAPITOLUL 2

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. BRAICONF S.A.

2.1 Scurt istoric

Braiconf este una din cele mai cunoscute firme de confecții ușoare din România
având o tradiție de 65 de ani în acest domeniu.
Iulie 1950 a marcat începuturile activității fabricii de confecții Brăila când se
realiza lenjerie intimă pentru bărbați. În următorii ani profilul de activitate se schimbă în
cămăși bărbați și începe dezvoltarea fabricii.
Anii 1971 -1977 au marcat dezvoltă rile de proporție ale firmei prin mărirea
capacităților de producție și al numărului de personal astfel încât fabrica ajunge la o
producție de 6 milioane de produse pe an.
În 1995 -2008 au avut loc investiții majore în utilaje moderne, perfecționarea
resurs elor umane, marketing, distribuție astfel încât Braiconf a rămas un nume de referință
în viața economică din România.
Braiconf acționează pe piața internațională de profil fiind un furnizor important atât
pentru marile branduri în ceea ce privește lohn -ul cât și pentru consumatorul final din
România prin colecțiile proprii.
Astăzi societatea realizează aproximativ 1 milion de cămăși pe an cu un număr de
aproximativ 950 de angajați și operează o rețea de 17 magazine în țară și 1 magazin on –
line.

2.2 Descrie rea activității

S.C. Braiconf S.A. este persoană juridică română, cu sediul în Brăila, str. Școlilor
nr. 53, înregistrată la ORC de pe lângp Tribunalul Brăila, sub nr. J09/5/1991, având C.I.F.
RO2266085 și funcționează sub regimul juridic de societate comercială pe acțiuni și își
desfășoară activitatea în conformitate cu legislația română aplicabilă în vigoare coroborat
cu prevederile Actului Constitutiv fiind reprezentată legal prin d -nul Dan Simionescu,
președinte al Consiliului de Administrație și di rector general.

12 Principala activitate autorizată a societății conform codului CAEN:1414 este
fabricarea de articole de lenjerie de corp. Prin punctele sale de lucru societatea mai
desfășoară: comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei (CAEN 4771), în magazine
specializate; comerț cu amănuntul al încălțămintei și articolelor din piele (CAEN 4772), în
magazine specializate; comerț cu amănuntul al ceasurilor și bijuteriilor (CAEN 4777), în
magazine specializate și comerț cu amănuntul al altor bunuri noi (CAEN 4778) , în
magazine specializate.
S.C. Braiconf S.A. funcționează în temeiul Legii societăților comerciale nr.
31/1990 R și face parte din categoria persoanelor juridice de interes public ale cărei valori
mobiliare sunt admise la tranzacționare pe piața B.V.B. B ucurești – AERO, cu simbolul
BRCR, segment: ATS, categorie: AERO Premium.
Acțiunile întreprinse pentru dezvoltarea exporturilor au condus către lărgirea gamei
de servicii prestate și transformarea sistemului de lucru din lohn în semilohn cu ținta finală,
full business. Principalii parteneri de afaceri sunt din Suedia, Franța, Italia, Danemarca,
Estonia și Rusia.
Volumul vânzărilor pe piața internă a continuat să crească. Strategia firmei vizează
mărirea cotei de piață prin deschiderea de noi magazine, fideli zarea clienților, participarea
la diferite târguri și expoziții, aprovizionarea corespunzătoare și la timp a magazinelor
proprii, realizarea de promoții și promovarea magazinului online.
La sf ârșitul anului 2017 rețeaua proprie de ditribuție număra 20 de magazine:
București, Constanța, Pitești, Craiova, Galați, Brăila, Cluj, Oradea, Timișoara, Brașov,
Ploiești și magazinul online.

2.3 Activitatea de achiziții

S.C. Braiconf S.A. îmbină operațiunile clasice de import -export cu operațiunile de
prelucrare în lohn. Operațiunile de prelucrare în lohn prezintă o serie de avantaje.
Principalul avantaj ar fi că exportatorul de manoperă nu mai are responsabilitatea
aprovizionării cu materie primă, evitând astfel cheltuielile și riscurile adiacente.
Deși costurile d e închiriere și costurile legate de inovare și creativitate sunt mari,
Braiconf S.A. a actualizat în permanență gama de produse proprii oferite prin intermediul
magazinelor sale privite ca furnizori de look vestimentar.

13 Politica de achiziție derivă din obi ectivele companiei de a putea satisface exigențele
din ce în ce mai mari ale clienților în condițiile unui impact cât mai redus asupra mediului.
În acest scop, Braiconf S.A. a fost certificată, încă din anul 2008, de către organismul
internațional Bureau V eritas în domeniul Sistemului de Management Integrat Calitate –
Mediu -Sănătate, în conformitate cu cerințele standardelor de referință SR EN ISO
9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 și OHSAS 18001:2007.
Politica firmei constă în achiziționarea de materiale în con diții cât mai avantajoase
(calitate, preț, termene de livrare, costuri de transport -aprovizionare, modalități de
plată,etc.), în funcție de necesarul lunii și de comenzile primite de la beneficiarii de pe
piața internă și externă, astfel încât să nu se cre eze care implică imobilizarea resurselor
financiare.
Compania achiziționează țesături și accesorii de la firme de renume din Italia, Austria,
Danemarca și Germania. Ponderea pe care o ocupă furnizorii în total valoare achiziții este
următoarea:
 Furnizori a utohtoni: 78%;
 Furnizori externi: 22%.

2.4 Resurse umane și protecția mediului

Planificarea, direcționarea și controlul resurselor umane urmăresc creșterea
salariilor în condițiile îmbunătățirii productivității muncii.
În anul, Braiconf S.A. a înregistra t o creștere a nivelurilor salariale concomitent cu
aplicarea altor măsuri de creștere a eficienței operaționale.
Gradul de sindicalizare la sfărțitul anului 2017 a fost de 46%. Raporturile dintre
organismul de conducere al societății și salariați sunt car acterizate printr -un climat normal
neexistând elemente conflictuale.
Activitatea societății nu are impact semnificativ asupra mediului, nu există și nu se
preconizează litigii cu privire la încălcarea legislației cu privire la protecția mediului,
societate a primind viza anuală a autorizației de mediu.
Pentru aceste motive, conducerea Braiconf S.A. și -a propus: conformarea cu
legislația în vigoare și cu reglementările de mediu aplicabile activităților desfășurate,
îmbunătățirea continuă a performanțelor de m ediu, prevenirea poluării și dezvoltare
durabilă.

14 Obiectivele generale de mediu sunt:
 Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor rezultate din activitățile societății și
tratarea acestora în conformitate cu reglementările din legislația în vigoare;
 Minimizarea consumurilor de materii prime și materiale utilizate în procesul de
producție;
 Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În domeniul protecției mediului și aplicarea principiilor de prevenire a poluării și
dezvoltării durabile, societat ea are implementat și certificatul Sistemului de Management
de Mediu în conformitate cu prevederile ESR EN ISO 14001/2005. În continuare există
preocupare și controlul pentru menținerea și funcționarea sistemului implementat.

2.5 Investițiile și acțiunile societății

În anul 2017, entitatea a efectuat, din surse de finanțare proprii dar și din credite
bancare pe termen de mediu investiții în scopul dezvoltării activității.
Capitalul social al Braiconf S.A. Brăila este de 4.481.550 lei, divizat în 44.815.50 0
acțiuni cu o valoare nominală de 0,1 lei. Structura sintetică consolidată a acționariatului
este următoarea:

Tabel 2.1 Structura acționariatului
Numele Total acțiuni Procent Țara
NEW CARPATHIAN FUND 14.925.000 33,3032% LIE
S.C. ELECTROARGES S.A. 7.904.221 17,6372% ROM
Alte persoane fizice și juridice 21.986.279 49,0596%
TOTAL 44.815.500 100%
Sursa: Raportul anual al Consiliului de Administrație disponibil la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

Structura sintetică consolidată a acționariatului este următoarea:
 Persoane juridice 7 4,50% (33.385.643 acțiuni);
 Persoane fizice 25,50% (11.429.857 acțiuni).

15 Toate acțiunile au fost subscrise și plătite integral la 31 decembrie 2017 și dau același
drept de vot. Evidența acțiunilor și acționarilor este ținută în condițiile legii de S.C.
Depozitarul Central S.A.
Dividendul brut pe acțiune propus de Consiliul de Administrație este de 0,0270 lei/
acțiune. La cotația de 0,6 lei/ acțiune, randamentul dividendelor este de 4,5%.
Situațiile financiare ale societății sunt întocmite având la bază prin cipiul continuității
activității.
Patrimoniul societății a fost inventariat în cursul anului 2017, în conformitate cu
prevederile legale, rezultatele fiind operate în contabilitate și cuprinse în bilanțul contabil
încheiat la data de 31.12.2017.
Braiconf S.A. emite rapoarte informative curente prin care toți acționarii sunt
informați prompt și corect asupra oricăror modificări semnificative intervenite în situațiile
financiare, componenta managementului, litigii legate de activitatea societății.

2.6 Admin istratorii, conducerea executivă și organigrama societății

Organul suprem de conducere al S.C. Braiconf S.A. este Adunarea Generală a
Acționarilor, constituită din totalitatea acționarilor, care decide asupra activității Societății
pentru realizarea scopului stabilit prin prezentul Act Constitutiv.
Societatea este administrată de un Consiliu de Administrație format dintr -un număr
de 3 membri. Consiliul de Administrație format dintr -un număr de 3 membri. Consiliul de
Administrație se întrunește cel puț in o dată la 3 luni. Principalele atribuții ale Consiliului
de Administrație sunt: stabilirea direcțiilor principale de activitate și de dezvoltare ale
societății, stabilirea sistemului contabil și de control financiar și aproparea planificării
financiare, numirea și revocarea directorilor, supravegherea activității directorilor,
pregătirea raportului anual, organizarea Adunării Generale a acționarilor, implementarea
hotărârilor acesteia și altele.
Directorul General reprezintă societatea în raport cu terți i și în justiție.
Coordonează, îndrumă și asigură toate activitățile desfășurate de societate direct sau prin
directorii din subordine, veghează la buna desfășurare a activității societății.
Consiliul de Administrație stabilește direcțiile principale de ac tivitate și de
dezvoltare ale societății și este ales de A.G.A. pe un mandat de 4 ani. În anul 2017
structura acestuia se prezintă astfel:

16 Tabel 2.2 Membrii consiliului de administrație
Simionescu Dan Președinte CA Economist/ analist financiar
Ianculescu Carmen Membru CA Economist
Mihalcea Petru Membru CA Jurist
Sursa: Raportul anual al Consiliului de Administrație disponibil la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRC R/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

Conducerea operativă și coordonarea activității zilnice este delegată de către
Consiliul de Administrație către directori.
Conducerea executivă a societății este realizată de către:
 Dan Simionescu – Director General;
 Popa Mariana – Director Producție;
 Săvescu Dan – Director Export;
 Bălan Mihaela Anca – Director Tehnic.
Reprezentantul juridic al societății este doamna Stoian Mihaela Florentina.
Biroul financiar contabilitate este condus de d -na Lesu Steluța, șe f de birou din anul
2013, activând din 2009 în societate pe postul de economist.

Figura 2.1 Organigrama societății

Sursa: Prelucrare din datele întreprinderii disponibile la https://vdocuments.site/proiect –
guvernanta -braiconf.html

17
Întreaga conducere a societății are o experiență relevantă în societăți cotate pe piețe
de capital, îndeplinind întocmai condițiile prevăzute de legea nr.31/1990 pentru calitatea de
administrator, toți membrii având o bună conduită și o moralitate desăvârșită, poziția
acestora în cadrul societății impunând credibilitate, încredere, absolut necesară, atât în
raporturile dintre Consiliul de Administrație și societate, cât și în raporturile acestuia din
urmă cu terții și cu ceilalți colaboratori.
Începând cu aprilie2015 acțiunile Braiconf S.A. sunt tranzacționate pe piața AERO
din cadrul Bursei de Valori București.

Tabel 2.3 Informații despre structura acționariatului
Simbolul de tranzacționare BRCR
Codul ISIN ROBRCRACNOR0
Numărul total de acțiuni 44.815.500
Valoarea acțiunii 0,1 lei
Sursa: Raportul anual al Consiliului de Administrație disponibil la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

Conducer ea Braiconf S.A. declară că adoptă în mod voluntar și autoimpus
Principiile de Guvernanță Corporativă pentru AERO – piața de acțiuni a BVB, astfel cum a
fost adoptat de către Consiliul Bursei de Valori București, având ca unic scop
implementarea acestora l a nivelul societății, prin asumarea unei politici de guvernanță
corporativă proprii.
În prezent Braiconf S.A. nu diseminează informațiile și în limba engleză, dar pe
viitor vor trebui să respecte această obligație.

2.7 Cota de piață și principalii competi tori

Piața cămășilor bărbătești a cunoscut în ultimii ani o evoluție remarcabilă.
Aceasta s -a structurat pe mai multe nivele de preț, pentru fiecare nivel de preț
existând cel puțin 2 furnizori români de produs.
Primul segment este reprezentat de branduri precum Neo, Dovani.
Al doilea segment este reprezentat de branduri precum Bigotti, Cavaliere, Seroussi.

18 Principalii competitori ai societății noastre sunt cei din segmentul al doilea cu
produse poziționate mediu spre mediu plus.
Restul pieței este ocupată de retaileri străini precum: Inditex (Massimo Dutti),
Peek&Cloppenburg și Steilmann.

2.8 Clienții principali și contractele semnificative

Produsele și serviciile realizate de S.C. Braiconf S.A. ajung atât pe piața internă cât
și pe piața externă.
Printre clienții principali cu care societatea noastră are încheiate contracte de
prestări servicii amintim: Eton Suedia, Harmont & Blaine Italia, I.C. Companys SRL
România, E.C.C.E. Franța, Bonpoint Franța.
În anul 2014 S.C. Braiconf S.A. a livrat un numă r de aproximativ 925.000 produse,
din care 900.000 de bucăți pe piața externă (produse executate în sistem lohn și semilohn)
și 25.000 bucăți pe piața internă (produsele sub marca Braiconf).
Din produsele livrate le extern, 85% au fost cămăși bărbați, iar 15% bluze de damă,
iar la intern 95% cămăși bărbați și 5% bluze damă.
Producția de export a fost livrată în principal pe piețele din Suedia, Italia, Franța,
Danemarca.

19 Grafic 2.1 Livrarea producției de export

Sursa: Raportul anual al Consiliului de Administrație disponibil la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

2.9 Managementul riscului

Printre potențialele riscuri pe care le poate prezenta operațiunea de prelucrare în lohn
se numără:
 Riscul pentru exportatorul de manoperă (producătorul) ca, în cazul unei conjuncturi
nefavorabile ce se poate manifesta pe piața produselor respect ive, importatorul să
renunțe la tranzacția în lohn;
 Riscurile legate de întârzierile ce pot apărea în transportul materiilor prime și
materialelor, care pot influența negativ programele de producție;
 Riscul de preț, pentru exportatorul de manoperă (producă torul) în cazul în care
prețul la produsul finit realizat are o evoluție nefavorabilă în raport cu prețul forței
de muncă;
 Riscul de credit reprezintă riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării
profiturilor estimate, ca urmare a neîndeplinirii de către contrapartida a obligațiilor
financiare, iar acest risc rezultă în principal din creanțe, din plasamente financiare
și bancare; 26%
22% 43% 1% 2%
4% 2%
Italia
Franța
Suedia
Norvegia
Rusia
Danemarca
Estonia

20  Riscul valutar este riscul înregistrării unor pierderi sau nerealizării profitului
estimat ca urmare a fluctuațiilor nefa vorabile ale cursului de schimb.
Politicile și obiectivele firmei privind managementului riscului sunt:
 Menținerea unui risc de preț scăzut prin diversificarea surselor de achiziție,
îmbunătățirea proceselor tehnologice, creșterea productivității;
 Măsuri pentru a evita riscul de credit, prin livrarea produselor în baza unui contract
scris între părți;
 Contracararea riscului de lichiditate și cash -flow prin asigurarea unui echilibru între
perioada de recuperare a creanțelor și perioada de plată a datoriilor ;
 Limitarea efectivului schimburilor valutare prin corelarea calendarului plăților cu
cel al încasărilor în valută;
 Riscul privind decizia de dezvoltare de noi investiții – investițiile au fost finanțate
din împrumuturi bancare;
 Riscul de calamități – evitarea lor prin încheierea de polițe de asigurare împotriva
dezastrelor.

21 CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ
ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE ȘI A INDICATORILOR
ECONOMICI PE BAZA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE LA
S.C. BRAICONF S.A.

3.1 Poziția financiară și principalii indicatori economici

3.1.1 Analiza ratelor de structură privind activul bilanțului

Tabel 3.1 Evoluția și structura elementelor de activ
Denumire indicator An
2015 2016 2017
Active imobilizate, din care: 8.997.044 9.966.460 11.477.016
Imobilizări necorporale 303.628 314.929 570.063
Imobilizări corporale 7.484.725 6.808.189 7.187.452
Imobilizări financiare 1.208.691 2.846.342 3.695.228
Active circulante, din care: 27.789.270 29.804.755 24.811.927
Stocuri, din care: 8.277.235 10.330.902 11.806.057
Materii prime și materiale consumabile 3.137.722 4.163.611 4.296.698
Producția în curs de execuție 527.827 936.146 758.865
Produse finite și mărfuri 4.603.551 5.187.981 6.688.823
Creanțe 3.514.586 5.630.405 5.539.552
Casa și conturi la bănci 1.692.445 1.165.136 1.109.162
Activ total 37.434.015 40.515.612 37.354.531
Sursa: Date preluate din situațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

Pe baza ratelor de structură sunt reflectate aspectele privind patrimoniul economic
al unității, natura activității acesteia și mai puțin a specte de structură financiară.

22 1)

Ri 2015 = 8.997.044 / 37.434.015 *100 = 24,03%
Ri 2016 = 9.966.460 / 40.515.612 *100 = 24,60%
Ri 2017 = 11.477.016 / 37.354.531 *100 = 30,72%
Această rată măsoară ponderea activelor imobilizate în activul total. Nivelul maxim
acceptat al acesteia este de 60%
Se poate observa că nivelul acestei rate a crescu t cu 0,57 de procente în anul 2016
față de anul 2015 și cu 6,12 procente în anul 2017 față de anul 2016. Aceste creșteri indică
faptul că entitatea a realizat investiții în mijloace fixe.
2)

Rin 2015 = 303.628 / 37.434.015 *100 = 0,81%
Rin 2016 = 314.929 / 40.515.612 *100 = 0,78%
Rin 2017 = 570.063 / 37.354.531 *100 = 1,53%
Putem vedea faptul că nivelul acestei rate a scăzut în anul 2016 față de anul 2015 cu
0,03%, lucru ce descrie un interes scăzut față de activitatea de cercetare – dezvoltare sau
față de achiziția de astfel de imobilizări. Anul 2017 a înregistrat o creștere de 0,75% față de
anul 2016 adică interesul față de activită țile amintite anterior a crescut.
3)

Ric 2015 = 7.484.725 / 37.434.015 *100 = 19,99%
Ric 2016 = 6.808.189 / 40.515.612 *100 = 16,80%
Ric 2017 = 7.187.452 / 37.354.531 *100 = 19,24%
Ca și în cazul precedent observăm o creștere a nivelului acestei rate în anul 2016
față de anul 2015 cu 3,19% respectiv, 2,44% în anul 2017 față de anul 2016.
4)

23 Rif 2015 = 1.208.691 / 37.434.015 *100 = 3,23%
Rif 2016 = 2.843.342 / 40.515.612 *100 = 7,02%
Rif 2017 = 3.695.228 / 37.354.531 *100 = 9,89%
Se poate observa o creștere de 3,79% în registrată în anul 2016 față de anul 2015
respectiv, 2,87% în anul 2017 față de anul 2016. Aceste creșteri ne indică un nivel tot mai
ridicat de stabilire a legăturilor și a relațiilor financiare cu alte unități.
5)

Rac 2015 = 27.789.270 / 37.434.015 *100 = 74,23%
Rac 2016 = 29.804.755 / 40.515.612 *100 = 73,56%
Rac 2017 = 24.811.927 / 37.354.531 *100 = 66,42%
Această rată măsoară ponderea activelor circulante în totalul activului. Ea măsoară
indirect gradul de lichiditate al patrimoniului și se consideră că o valoare de 40% este
sănătoasă pentru societate.
Societatea analizată a înregistrat o rată peste medie, dar în scădere cu 0,67% în anul
2016 faț ă de anul 2015 și respectiv, 7,14% în anul 2017 față de anul 2016. Această tendință
de reducere evidențiază micșorarea activelor circulante.
6)

Rs2015 = 8.277.235 / 37.434.015 *100 = 22,11%
Rs2016 = 10.330.902 / 40.515.612 *100 = 24,50%
Rs2017 = 11.806.057 / 37.354.531 *100 = 31,60%
Entitatea a înregistrat o creștere cu aproape 10% a acestei rate pe parcursul celor 3 ani
analizați, 2015 – 2017. Această creștere determină modificarea în aceea și măsură a cifrei
de afaceri.
Rata stocurilor poate fi descompusă în următoarele rate analitice:

24 

Rsmp 2015 = 3.137.722 / 27.789.270 *100 = 11,39%
Rsmp 2016 = 4.163.611 / 29.804.755 *100 = 13,97%
Rsmp 2017 = 4.296.698 / 24.811.927 *100 = 17,32%
Stocurile de materii prime și materiale au înregistrat pe parcursul anilor 2015 – 2017 o
creștere totală de 5,93%.


Rpc 2015 = 527.827 / 27.789.270 *100 = 1,90%
Rpc 2016 = 936.146 / 29.804.755 *100 = 3,14%
Rpc 2017 = 758.865 / 24.811.927 *100 = 3,06%
În anul 2016, față de anul 2015 valoarea producției în curs de execuție aproape s -a
dublat, urmând ca în 2017 să scadă cu 0,08% față de 2016.


Rpf 2015 = 4.603.551 / 27.789.270 *100 = 16,56%
Rpf 2016 = 5.187.981 / 29.804.755 *100 = 17,41%
Rpf 2017 = 6.688.826 / 24.811.927 *100 = 26,96%
Rata produselor finite a crescut cu 10,4% pe parcursul anilor 2015 – 2017.
7)

Rcc 2015 = 3.514.586 / 37.434.01 5 *100 = 9,39%
Rcc 2016 = 5.630.405 / 40.515.612 *100 = 13,90%
Rcc 2017 = 5.359.552 / 37.354.531 *100 = 14,35%

25 Rata creanțelor este în creștere cu 4,51% în anul 2016 față de anul 2015 și respectiv,
0,45% în anul 2017 față de anul 2016, ceea ce înseamnă o durată de încasare a creanțelor
în creștere.
8)

Rdb 2015 = 1.692.445 / 37.434.015 *100 = 4,52%
Rdb 2016 = 1.165.136 / 40.515.612 *100 = 2 ,87%
Rdb 2017 = 1.109.162 / 37.354.531 *100 = 2,97%
Pentru ponderea disponibilităților bînești în activul total este considerat normal
intervalul 1,5% – 2%. Entitatea analizată depășește acest valori, lucru care poate dezvălui
deținerea unor resurse insufic ient utilizate. Se poate observa că anul 2016 a înregistrat o
scădere de 1,65% față de anul 2015, urmând ca în anul 2017 nivelul acestei rate să
înregistreze o creștere de 0,1% față de anul 2016.

Grafic 3.1 Evoluția activelor

Sursa: Date preluate din si tuațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

05.000.00010.000.00015.000.00020.000.00025.000.00030.000.000
2015
2016
2017
Active imobilizate Active circulante

26 Grafic 3.2 Evoluția și structur a activelor circulante

Sursa: Date preluate din situațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

3.1.2 Analiza ratelor de structură privind datoriile și capitalul propriu

Tabel 3.2 Evoluția elementelor de pasiv
Denumire indicator An
2015 2016 2017
Datorii curente 4.902.687 11.976.176 7.361.687
Datorii pe termen lung 15.220 0 612.936
Capitaluri proprii 32.012.398 27.901.506 28.768.260
Capitaluri permanente 32.531.328 28.530.194 29.983.533
Sursa: Date preluate din situațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

1)
sau
Rsf 2015 = 32.531.328 / 37.434.015 *100 = 86,90%
0 4.000.000 8.000.000 12.000.000StocuriStocuri de materii prime și materiale
consumabile Stocuri de produse finite și mărfuri Producția în curs de execuție Creanțe Casa și conturi la bănci
2015
2016
2017

27 Rsf 2016 = 28.530.194 / 40.515.612 *100 = 70,42%
Rsf 2017 = 29.983.533 / 37.354.531 *100 = 80,27%
Rata stabilității financiare măsoară ponderea surselor pe care le are entitatea pentru o
perioadă mai mare de un an , în totalul pasivului. Valoarea minimă a acestei rate care oferă
o activitate acceptabilă este de 50%.
Putem observa că întreprinderea analizată a înregistrat o rată a stabilității financiare în
valoare de 86,90% în anul 2015, cu 16,48% mai mult față de 2016, dar această tendință de
scădere nu este îngrijorătoare deoarece a fost determinată de reduce rea datoriilor pe termen
lung. Anul 2017 a înregistrat o creștere cu 9,85% față de anul 2016.
2)

Rafg 2015 = 32.012.398 / 37.434.015 *100 = 85,52%
Rafg 2016 = 27.901.506 / 40.515.612 *100 = 68,87%
Rafg 2017 = 28.768.260 / 37.354.531 *100 = 77,01%
Această rată indică ponderea capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare și este
de dorit ca nivelul acesteia să fie cât mai mare. Nivelul ratei în 2016 a cunoscut o scădere
cu 16,65% față de anul 2015 și respectiv, o creștere cu 8,14% în anul 2017 față de anul
2016. Aceste fluctuații nu afectează autonomia financiară a întreprinderii deoarece nivelul
ratei nu a scăzut sub pragul de 50%, deci entitatea a prezentat garanții aproape certa pentru
eventualii creditori pe tot parcursul analizei.
3)

Raft 2015 = 32.012.298/ 32.531.328 *100 = 98,40%
Raft 2016 = 27.901.506 / 28.530.194 *100 = 97,80%
Raft 2017 = 28. 768.623 / 29.983.533 *100 = 95,95%
Rata autonomiei financiare la termen este mai semnificativă decât rata autonomiei
financiare globale și indică gradul de independență financiară a societății pe termen lung.
Pe parcursul analizei această rată nu a scăzut sub pragul minim de 50% și a înregistrat o
descreștere totală de 2,45%.

28 4)

Rîg 2015 = 4.917.907 / 37.434.015 *100 = 13,14%
Rîg 2016 = 11.976.176 / 40.515.612 *100 = 29,56%
Rîg 2017 = 7.983.623 / 37.354.531 *100 = 21,37%
Rata îndatorării globale dimensioanează ponderea datoriilor totale în patrimoniul
societății. Se poate observa că în cazul entității analizate pe parcursul anilor 2015 – 2017
aceasta a înregistrat o creștere semnificativă în anul 2016 față de anul 2015 cu 16,42%
respectiv, o scădere cu 8.19% în anul 2017 față de anul 2016.
5)

Rît2015 = 15.220 / 32.531.328 *100 = 0,05%
Rît2016 = 0 / 28.530.194 *100 = 0%
Rît2017 = 621.936 / 29.983.533 *100 = 2,07%
Această rată ind ică proporția în care datoriile pe termen lung participă la formarea
capitalului permanent. În cazul analizei la Braiconf S.A. valorile înregistrate de rată
exprimă o situație favorabilă pe parcursu anilor 2015 – 2017 deoarece s -a situat sub pragul
maxim d e 50%.

29 Grafic 3.3 Evoluția ratelor de structură privind pasivul bilanțului

Sursa: Prelucrare proprie a datelor din situațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

3.2 Analiza echilibrului financiar

3.2.1 Analiza echilibrului financiar pe baza bilanț ului

1)
FR2015= 32.531.328 – 8.997.044= 23.534.284
FR2016 = 28.530.194 – 9.966.460 = 18.563.734
FR2017 = 29.983.533 – 11.477.016=18.506.517
Fondul de rulment măsoară partea din capitalul permanent, întrebuințată pentru
finanțarea activelor circulant, impusă de diferențele dintre sumele de încasat și sumele de
plată. Este considerat ca fiind cel mai important indicator al echilibrului financiar ,
lichiditate – exigibilitate, care permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate
0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00%Rata stabilității financiare Rata autonomiei financiare globaleRata autonomiei financiare la termenRata de îndatorare globalăRata îndatorării la termen
2017
2016
2015

30 de plată. Pe parcursul perioadei de analiză se poate observa diminuarea valorii fondului de
rulment cu 5.027.767 lei.
Deoarece valorile înregistrate de acesta sunt mai mari ca 0 putem spune că entitatea
înregistrează un excedent de lichidități potențiale pe termen scurt față de exigibilitatea
potențială pe termen scurt. Altfel, entitatea are o situație favorabilă în termeni de
solvabilitate, pentru că este în m ăsură să facă față obligațiilor la scadență, dispunând în
plus de un stoc tampon de lichidități potențiale.
2)
FRP 2015 = 32.012.398 – 8.997.044 = 23.015.3 54
FRP 2016 = 27.901.506 – 9.966.460 = 17.935.046
FRP 2017 = 28.768.260 – 11.477.016 = 17.291.244
Fondul de rulment propriu a înregistrat, de asemenea, valori pozitive pentru cele 3
exerciții financiare, lucru care denotă tot o situație favorabilă în termeni de solvabilitate.
3)
FRS 2015 = 23.534.284 – 23.015.354 = 518.930
FRS 2016 = 18.563.734 – 17.935.046 = 628.688
FRS 2017 = 18.506.517 – 17.29 1.244 = 1.215.273
4)

NFR 2015 = 26.096.825 – 4.902.687 = 21.194.138
NFR 2016 = 28.639.619 – 11.976.176 = 16.663.443
NFR 2017 = 23.702.765 – 7.183.665 = 16.519.100
Necesarul de fond de rulment marchează echilibrul ce trebuie să existe între nevoile
temporare și resursele disponibile. Acesta a înregistrat o scădere totală în valoare de
4.675.038 lei în perioada 2015 – 2017. Faptul că valorile înregistrate de necesarul de fond

31 de rulment sunt mai mari decât 0 reprezintă un surplus de nevoi temporare în raport cu
resursele temporare.
5)
TN 2015 = 23.534.2 84 – 21.194.138 = 2.340.146
TN 2016 = 18.563.734 – 16.663.443 = 1.900.291
TN 2017 = 18.506.517 – 16.519.100 = 1.987.417
Trezoreria netă este indicatorul ce exprimă corelația dintre fondul de rulment și
necesarul de fond de rulment. În anul 2016 a fost înregi strată o scădere în valoare de
439.855 față de anul 2015 respectiv, o creștere în valoare de 87.126 lei înregistrată în anul
2017 față de 2016.
Valorile pozitive înregistrate de aceasta sunt rezultatul echilibrului financiar al entității
și reflectă nivelu l superior al fondului de rulment față de necesarul de fond de rulment.
Trezoreria pozitivă se concretizează în disponibilități bănești în conturi și în casă.
6)
FRN 2015 = 21.194.138 +.2.340.146 = 23.534.284
FRN 2016 = 16.663.443 + 1.900.291 = 18.563.734
FRN 2017 = 16.519.100 + 1.987.417 = 18.506.517

32 Grafic 3.4 Evoluția și structura echilibrului financiar pe baza bilanțului contabil

Sursa: Prelucrare proprie a datelor din situațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

3.2.2 Analiza echilibrului financiar pe baza contului de profit și pierdere

1)

MJC 2015 = 6.504.388 – 2.972.293 = 3.532.095
MJC 2016 = 7.150.543 – 3.039.661 = 4.110.882
MJC 2017 = 7.480.244 – 3.050.710 = 4.429.534
Pe parcursul perioadei analizate, 2015 – 2017, marja comercială a cunoscut o creștere
totală în valoare de 897.439 lei și în fiecar e an valorile acesteia au fost mai mari decât 0.
Aceste lucruri denotă faptul că există un excedent privind vânzarea mărfurilor în raport cu
costul lor, deci societatea obține profit din activitatea comercială desfășurată.
2)

Q2015 = 25.808.383 + 2.505 .725 = 28.314.108
05.000.00010.000.00015.000.00020.000.00025.000.000
Fond de
rulmentFond de
rulment
propriuNecesaru de
fond de
rulmentTrezoreria
netăFond de
rulment
străin2015
2016
2017

33 Q2016 = 29.536.029 + 2.053.667 = 31.589.696
Q2017 = 31.803.702 + 1.475.155 = 33.278.857
Producția exercițiului societății a înregistrat în fiecare an valori pozitive, aflate într -o
creștere continuă, lucru care înseamnă că entitate produce bunuri care urmează să fie
vândute.
3)

CI2015 = 2.628.687 + 582.546 + 108.568 = 6.319.568
CI2016 = 5.799.016 + 562.405 + 133.087 = 6.494.508
CI2017 = 6.821.468 +544.649 +158.047 = 7.524.164
VA 2015 = 3.532.095 + 28.314.108 – 6.319.568 = 25.526 .635
VA 2016 = 4.110.882 + 31.589.696 – 6.494.508 = 29.206.070
VA 2017 = 4.429.534 + 33.278.857 – 7.524.164 = 30.184.227
Valoarea adăugată a înregistrat pe perioada analizată valori pozitive aflate în
creștere, ceea ce este un lucru favorabil, pentru că soci etatea deține disponibilități în
vederea acoperirii cheltuielilor apărute.
4)

EBE 2015 = 25.526.635 – 165.144 – 18.468.044 = 6.893.447
EBE 2016 = 29.206.070 +60.641 – 136.184 – 20.225.805 = 8.904.722
EBE 2017 = 30.184.227 + 55.058 – 201.117 – 22.278.554 = 7.759.614

34 Excedentul brut din exploatare al societății este pozitiv, lucru care denotă creșterea
profitabilității și a capacității de autofinanțare rezultată din activitatea de exploatare.
5)

RE 2015 = 35.935.464 – 33.692.217 = 2.243.277
RE 2016 = 39.584.344 – 36.875.894 = 2.708.450
RE 2017 = 42.695.957 – 40.690.780 = 2.005.177
Rezultatul din exploatare repr ezintă performanțele firmei și se poate observa că au fost
înregistrate doar valor pozitive pe parcursul analizei.
6)

RC 2015 = 2.243.277 + 564.815 – 236.812 = 2.571.280
RC 2016 = 2.708.450 +362.762 – 205.125 = 2.866.087
RC 2017 = 2.005.177 + 534.285 – 180.531 = 2.358.931
Valorile pozitive înregistrate de rezultatul curent al exercițiului indică creșterea
performanțelor financiare ale acesteia.
7)

RN 2015 = 2.571.280 – 389.612. = 2.181.668
RN 2016 = 2.866.087 – 459.708 = 2.406.379
RN 2017 = 2.358.931 – 241.751 = 2.117.180
Valorile pozitive înregistrate de rezultatul net al exercițiului reflectă activitatea
rentabilă și profitabilă desfășurată de aceasta.

35 Grafic 3.5 Evoluția și structura echilibrului financiar pe baza contului de profit și pierdere

Sursa: Prelucrare proprie a datelor din situațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

3.3 Analiza lichidității, solvabilității, rentabilității și a riscului

3.3.1 Analiza i ndicatori lor de lichiditate

Această categorie de indicatori măsoară capacitatea societăților de a -și onora obligațiile
pe termen scurt, pentru realizarea calculelor fiind utilizate activele circulante și datoriile cu
o scadență mai mică de un an.
1)

Lg2015 = 27.789.270 / 4.902.687 = 5,67
Lg2016 = 29.804.755 / 11.976.176 = 2,49
Lg2017 = 24.811.827 / 7.361.687 = 3,37
0 10.000.000 20.000.000 30.000.000 40.000.000Rezultatul net al exercițiului Rezultatul curent al exercițiului Rezultatul din exploatareExcedentul brut din exploatareValoarea adăugatăProducția exercițiului Marja comercială
2017
2016
2015

36 Pe parcursul analizei, lichiditatea generală a entității a înregistrat fluctuații
semnificative. Astfel, în anul 2016 a scăzut dramatic cu 56,08% față de anul 2015
respectiv, în anul 2017 a crescut cu 26,11% față de anul 2016. Din fericire aceste fluctuații
nu influențează capacitatea entității de a face față obligațiilor pe termen scurt deoarece
valorile ratelor depășesc în fiecare an analizat valoarea minimă acceptată, lucru care
semnifică faptul că întreprinderea este aptă să facă față anumitor dereglări ce pot apărea.
2)

Li2015 = (27.789.270 – 8.277.235) / 4.902.687 = 3,98
Li2016 = (29.804.755 – 10.330.902) / 11.976.176 = 1,63
Li2017 = (24.811.927 – 11.806.057) / 7.361.687 = 1,77
În anul 2016, lichiditatea imediată a scăzut dramatic faț ă de anul 2015 cu 59%,
cunoscând mai apoi o creștere nesemnificative în anul 2017. De asemenea, capacitatea
societății de a -și onora datoriile pe termen scurt din creanțe nu este influențată de
fluctuațiile înregistrate pentru că nivelul lichidității imedi ate nu a scăzut pe parcursul
analizei sub pragul minim acceptat.
Grafic 3.6 Evoluția lichidității

Sursa: Prelucrarea proprie a datelor din situațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf 024681012
2015 2016 2017Lichiditatea imediată
Lichiditatea generală

37 3.3.2 Analiza solvabilității

1)

Solvabilitatea generală 2015 = 37.434.015 / 4.917.907 = 7,61
Solvabilitatea generală 2016 = 40.515.612 / 11.976.176 = 3,38
Solvabilitatea generală 2017 = 37.354.531 / 7.983.623 = 4,68
2)

Solvabilitatea patrimonială 2015 = 32.012.398 / 37.434.015 = 0,85
Solvabilitatea patrimonială 2016 = 27.901.506 / 40.515.612 = 0,69
Solvabilitatea patrimo nială 2017 = 28.768.260 / 37.354.531 = 0,77

Grafic 3.7 Evoluția solvabilității

Sursa: Prelucrarea proprie a datelor din situațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf
0123456789
2015 2016 2017Solvabilitatea generală
Solvabilitatea patrimonială

38 3.3.3 Analiza rentabilității

1)

Re2015 = 2.571.280 / 37.434.015 *100 = 6,87%
Re2016 = 2.866.087 / 40.515.612 *100 = 7,07%
Re2017 = 2.358.931 / 37.354.531 *100 = 6,31%
2)

Rc2015 = 2.243.277 / 32.312.771 *100 = 6,94%
Rc2016 = 2.708.450 / 36.686.572 *100 = 7,38%
Rc2017 = 2.005.177 / 39.283.946 *1 00 = 5,10%
3)

Rrc 2015 = 2.243.277 / 33.692.217 *100 = 6,66%
Rrc 2016 = 2.708.450 / 36.875.894 *100 = 7,34%
Rrc 2017 = 2.005.177 / 40.690.780 *100 = 4,93%
4)

Rf2015 = 3.571.280 / 32.531.328 *100 = 7,90 %
Rf2016 = 2.866.087 / 28.530.176 *100 = 10,04%
Rf2017 = 2.358.931 / 29.983.533 *100 = 7,87%

39 Grafic 3.8 Evoluția și analiza rentabilității

Sursa: Prelucrarea proprie a datelor din situațiile financiare ale întreprinderii disponibile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

3.3.4 Analiza riscului de faliment

Modelul Altman face parte din categoria modelului de determinare a riscului de
faliment și reprezintă o combinație lineară între mai multe rate financiare:

Tabel 3.3 Calculul și evoluția indicatorilor necesari calculării scoringului „Z”
Simbol An
2015 2016 2017

0,068 0,070 0,063

0,869 0,704 0,803

0,629 0,458 0,495
0,00%2,00%4,00%6,00%8,00%10,00%12,00%
Rentabilitatea
economicăRentabilitatea
comercialăRentabilitatea
resurselor
consumateRentabilitatea
financiară a
capitalului
permanent2015
2016
2017

40
0,863 0,905 1,052

2.103,311 0 46,256
Sursa: Prelucrarea proprie a datelor din situațiile financiare ale întreprinderii disponib ile la
https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual -2016.pdf

Z2015 = 3,3 *0,068 + 1,4 *0,869 + 1,2 *0,629 + 0,9 *0,863 + 0,6 *2.103,311 = 1.264,9591
Z2016 = 3,3 *0,070 + 1,4 * 0,704 + 1,2 *0,458 + 0,9 *0,905 + 0,6 *0 = 2,5807
Z2017 = 3,3 *0,063 + 1,4 * 0,803 + 1,2 *0,495 + 0,9 *1,052 + 0,6 *46,256 = 30,6265
Conform modelului Altman, Braiconf a înregistrat în anul 2016 o situație precară
pentru că funcția scor (Z) a înregistrat valori mai joase de pragul de 2,675 respectiv, în anii
2015 și 2017 a avut o situație bună, a fost solvabilă, având un risc redus de f aliment.

41 Concluzii

Organizarea contabilității ocupă un rol definitoriu în activitatea managerială a
întreprinderilor, deoarece trebuie știut cu precizie tot patrimoniul societății în scopul
valorificării acestuia.
Studiul de caz a fost realizat la Braiconf S.A. , societate care are ca obiect de
activitate principal fabricarea de articole de lenjerie de corp, iar prin punctele sale de lucru
entitatea mai desfășoară: comerț cu amăanuntul al îmbrăcămintei, al încălțămintei și
articolelor de piele, al ce asurilor și bijuteriilor și al altor bunuri noi în magazine de
specialitate.
Ratele solvabilității și capacității de plată apreciază gradul de acoperire al datoriilor
pe termen scurt de către activul circulant și indică existența capacității de rambursare a
obligațiilor față de terți la termenele scadente. Din analiza efectuată al Braiconf S.A. se
poate desprinde concluzia că firma este solvabilă, adică este capabilă să -și ramburseze
toate obligațiile imediate și îndepărtate către terți.
Din punct de vedere al lichidității entitatea a înregistrat valori care depășesc
limitele minimale deci este aptă să facă față cu brio posibilelor dereglări.
Rata stabilității de asemenea a înregistrat valori peste medie, lucru care reflectă o
situație favorabilă.
Pe parcurs ul analizei fondul de rulment a înregistrat doar valori pozitive, ceea ce
reflectă faptul că entitatea nu se află în incapacitate de plată și înregistrează un excedent de
lichidități potențiale pe termen scurt.
De asemenea, nevoia de fond de rulment a înre gistrat doar valori pozitive, ceea ce
semnifică un surplus de resurse temporare în raport cu necesitățile de finanțare ale
capitalurilor circulante. Asemenea situație poate fi apreciată favorabil dacă este rezultatul
accelerării rotației activelor circulan te și al angajării de datorii cu scadențe mai mari.
Existența unei trezorerii nete pozitive reflectă nivelul superior al fondului de
rulment față de necesarul de fond de rulment.
În această lucrare am evidențiat toate operațiunile cu care se confruntă societatea,
prezentând înregistrări contabile privind activele imobilizate și curente, datoriile curente și
pe termen lung și analiza economico -financiară la Braiconf S.A.

42 Bibliogra fie

1. Asaloș,N., Bazele contabilității , Editura Ex Ponto, Constanța, 2006
2. Boijan,O., Bazele Contabilității, Editura Universitară, București,2003
3. Feleagǎ(Malciu),L., Feleagǎ,N., Contabilitate financiarǎ -o abordare europeană și
internațională , volumul 2, Contabilitate financiară aprofundată , Editura InfoMega,
București, 2005
4. Georgescu, C.E., Bazele contabilității , Editura Universitaria, Craiova, 2011
5. Gîrbinǎ,M.M., Bunea,Ș., Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS
(revizuite) – IFRS volumul I, ediția aII -a, Editura CECCAR, Colecția Standarde
Internaționale de Contabilitate, București, 2006
6. Greceanu -Cocoș,V., Contabilitatea întreprinderilor – actualizată și simplificată ,
Editura Economică, București, 2006
7. Munteanu, V., „ Contabilitatea fina nciară a întreprinderilor ”, București, 2009
8. Nae, C., Pleșea,D., Noua contabilitate a întreprinderilor mici și mijlocii și a
microîntreprinderilor , Editura Ecran Magazin, 2008
9. Nicolae, T., Mirea,M., Georgescu, C. E., Contabilitate financiară. Noțiuni de baz ă.
10. Ristea,M., Dumitru.C.G., Contabilitatea financiară , Editura Mărgăritar, București,
2009
11. https://www.accountingtools.com/articles/dual -aspect -concept.html
12. https://www.accountingcoach.com/blog/balance -sheet
13. https://www.accountingtools.com/articles/what -is-accounta ncy.html
14. https://www.accountingcoach.com/outline/
15. https://www.investopedia.com/terms/b/balancesheet.asp
16. https://www.slideshare.net/dineshpupala/concepts -and-contents -for-balance -sheet
17. https://vdocuments.site/proiect -guvernanta -braiconf.html
18. http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/Structura -bilantului -contabil -24.php
19. https://en.wikipedia.org/wiki/Income_statement
20. https://www.iasplus.com/en/standards/ias/ias7
21. https://www.iasplus.com/en/standards/ias/ias1
22. https://bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20170425092759_raport -anual –
2016.pdf

43 23. https://www.bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR –
Document%20de%20prezentare%20listare%20ATS.pdf
24. http://www.bvb.ro/info/Raportari/BRCR/BRCR_20180424181730_Raport -anual –
2017.pdf
25. https://legestart.ro/interpr etarea -indicatorilor -de-solvabilitate -in-contextul –
situatiilor -financiare -anuale/
26. http://edufin.asfromania.ro/index.p hp/abc -ul-investitorului/analize -bursiere/13 –
analiza -fundamentala -indicatori -financiari
27. https://www.contzilla.ro/rata -solvabilitatii -generale -formula -interpretare -exemplu/