SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE [627595]

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA ” DIN IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ
BRANDURI IUBITOARE DE CULTURĂ

Coordonator științific:
LECT. UNIV. DR. IOANA GRANCEA
Autor:
ROXANA -NICOLETA STICEA

IAȘI
IULIE 2019

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 7
I.1. Responsabilitatea Socială Corporativă – considerații generale ………………….. 9
I.1.1. Nevoia de transparență ………………………….. ………………………….. ………………. 10
I.1.2. Asocieri înțelepte ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
I.1.3. Beneficii CSR pentru afaceri ………………………….. ………………………….. ……… 12
I.1.4. Domenii de acțiune în CSR ………………………….. ………………………….. ………… 14
I.2. CSR -ul în domeniul cultural sau Corporate Cultural Responsibility (CCR) 14
I.2.1. CCR – cadrul general ………………………….. ………………………….. ………………… 15
I.2.2. Limite în practicile CCR ………………………….. ………………………….. ……………. 17
I.2.3. Perspective noi asu pra culturii ………………………….. ………………………….. ……. 24
Capitolul al II -lea – Beneficiile implicării brandurilor în domeniul cultural ……… 28
II.1. Beneficii CCR pentru branduri ………………………….. ………………………….. ……. 28
II.1.1. Stabilirea unui punct de contact cu anumite categorii de public ……………… 29
II.1.2. Fidelizarea clienților ………………………….. ………………………….. ………………… 29
II.1.3. Construirea cultur ii organizaționale ………………………….. ……………………….. 31
II.1.4. Crearea de conexiuni la nivelul memoriei ………………………….. ……………….. 32
II.1.5. Noi abordări ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 36
II.1.6. Intuirea tendințelor sociale ………………………….. ………………………….. ……….. 37
II.2. În ce condiții pot fi maximizate beneficiile ambelor părți? …………………….. 38
II.3. Măsurarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ……………….. 45
Capitolul al III -lea – Branduri iubitoare de cultură… din Iași ………………………….. 48
III.1. Design -ul cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………. 48
III.1.1. Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. …. 48
III.2. Subiecții cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………… 50

III.2.1. Subiecții din mediul de afaceri ………………………….. ………………………….. …. 50
III.2.2. Subiecții din mediul cultural -artistic ………………………….. ……………………… 53
III.3. Derularea cercetării ………………………….. ………………………….. …………………… 55
III.3.1. Ghidul de interviu ………………………….. ………………………….. …………………… 55
III.3.2. Întrebările ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 55
III.3.3. Limite ale cercetării ………………………….. ………………………….. ………………… 56
III.4. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. …………………. 57
III.5. Concluziile cercetării ………………………….. ………………………….. …………………. 74
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 75
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 79
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 84

7
Introducere

În articolul Institutional Analysis and the Paradox of Corporate Social
Responsibility , John Campbell argumentează că, pentru unii oameni, ideea de corporații
care acționează în moduri responsabile din punct de vedere social pare paradoxală. Dacă
rațiunea de a fi pentru corporații este de a -și maximiza p rofitul și valoarea acțiunilor,
atunc i înseamnă că acestea vor face tot ceea ce este necesar pentru a atinge acest obiectiv,
poate chiar și să acționeze într -un mod iresponsabil în speranța că nu vor avea parte de
crize de imagine sau de boicoturi. Cu toate acestea, multe firme nu se comportă în moduri
iresponsab ile din punct de vedere social. De fapt, unele f irme se străduiesc să facă
contrariul: fac acte de caritate, sprijină activitățile comunității, își tratează decent angajații
și clienții, respectă legea și mențin standardele de onestita te și integritate. Autorul aduce
în atenție o întrebare: ce anume determină o afacere să acționeze în sensul responsabilității
sociale, chiar și la cel mai mic nivel, și în ce direcție să se concentreze acest efort?1 Având
în vedere numeroasele domenii de acțiune către care pot fi orientate programele de CSR,
în lucrarea mea mă voi axa pe domeniul cultural -artistic, deoarece sunt de părere că
angajamentele firmelor în acest domeniu sunt guvernate de anumite idei preco ncepute.
Aceste judecăți î mpiedică reali zarea unor parteneriate mutual -benefice între cele două
părți sau determină realizarea acestora la o scară mult mai redusă.
Prin lucrarea Branduri iubitoare de cultură îmi propun să evidențiez existența
unui subdomeniu al conceptului de Responsabilitate Socială Corporativă, și anume
Responsabilitatea Culturală Corporativă ca un instrument de comunicare eficient care să
asigure rentabilitatea investițiilor. Există branduri care s -au implicat cu succes în astfel
de practici de responsabilitate culturală, fi e că vorbim de finanțarea muzeelor sau de
promovarea unor artiști din sfera muzicală, însă există o reticență privind investițiile în
cultură. Luând în considerare potențialul pe care îl are domeniul cultural -artistic, consider
că firmele ar trebui să nu m ai privească cu reticență parteneriatele cu acesta, ci să
construiască unele de durată. Acestea vor avea un impact pe termen lung atât asupra
firmei și beneficiarului, cât și asupra societății ca întreg. Pentru a fundamenta teoretic
lucrarea și pentru a în țelege conceptul în profunzime, în prima parte a lucrării voi porni

1 John L. Campbell, ”Institutional Analysis and the Paradox of Corporate Social Responsibility”, American
Behavioral Scientist , vol. 49, nr. 7, 2006, p. 926.

8
de la noțiunea generală de Responsabilitate Socială Corporativă și voi contura modul în
care ace asta funcționează. Ulterior, voi defini și voi analiza conceptul de Responsabilitate
Cultura lă Corporativă ( Cultural Corporate Responsibility – CCR), identificând
particularitățile și limitele acestuia. În cea de -a doua parte a lucrării voi explora conceptul
de CCR sub aspectul beneficiilor pe care brandurile le pot obține în u rma parteneriatelor
cultural e pentru a ilustra că există câștiguri cuantificabile. De asemenea, mă voi axa și pe
modul în care pot fi maximizate beneficiile de ambele părți și cum pot companiile să
măsoare rezultatele pentru a îndepărta presiunea rentabili tății, un aspect care influențează
stabilirea și continuarea acestor parteneriate. Primele două capitole se bazează pe o
bibliografie bazată pe cărți despre responsabilitate socială, dar și pe articole științifice
care au studiat în profunzime implicarea c ompaniilor în susținerea domeniului artei și
culturii. Argumentele vor fi susținute de exemple de parteneriate reușite, iar pentru
acestea voi utiliza și surse electronice. În cea de -a treia parte voi efectua o cercetare
calitativă, metoda folosită fiind c ea a interviului în profunzime. Astfel, voi intervieva
branduri iubitoare de cultură din Iași și reprezentanți ai domeniului cultural -artistic care
au beneficiat de sprijinul unor firme. Scopul cercetării este să aflu modul în care sunt
înțelese și practic ate aceste parteneriate din partea celor două părți și astfel să validez
argumentele teoretice pe care le voi expune în primele două capitole.
Motivele pentru care am ales să studiez conceptul de CCR sunt importanța de
necontestat a domeniului cultural -artistic pentru societate și dificultățile financiare cu care
se confruntă actorii culturali, lucru ce îi împiedică să își atingă potențialul. De menționat
este faptul că nu vorbim aici doar de spectacole, evenimente, festivaluri, ci și de
recons olidarea pat rimoniului cultural. M ulți oameni, chiar din rândul mediului privat, pot
contesta această așteptare a implicării culturale a companiilor. De ce ar trebui să își asume
companiile dezvoltarea domeniului cultural -artistic și reconstruirea s au reabilitarea uno r
clădiri de patrimoniu? Datoria aceasta nu le revine statului, orga nizațiilor
neguvernamentale și altor structuri care nu au misiunea declarată de a face profit? Cu
siguranță este și responsabilitatea acestora, însă puterea mediului de afaceri poate face
lucrurile să se deruleze mai repede și să aibă un impact mai mare asupra societății. Mai
mult, misiunea de a face profit nu trebuie să fie declarată necompatibilă cu susținerea
culturii, dimpotrivă, parteneriatele, gândite strategic, pot aduce o serie de b eneficii care
să determine, în cele din urmă, și creșterea profitului.

9
Capitolul I – Responsabilitatea Culturală Corporativă. Sensuri, limite, condiții de
funcționare optimă

I.1. Responsabilitatea Socială Corporativă – considerații generale

Acționarii companiilor, cei ale căror întreprinderi comerciale dețin o anumită
putere socială și financiară , au și o datorie morală? Pe de o parte, s-ar putea spune că
tocmai puterea socială este motivul principal pentru care ar trebui să se implice în acțiuni
de res ponsabilitate socială. Pe de altă parte, însă, companiile sunt diferite de ființele
umane, ele asumă norme ale piețe i, ca atare, chiar dacă un anume brand își creează, prin
intermediul activităților de marketing și publicitate, relații sociale cu clienții, afacerile
rămân afaceri.2 Cu alte cuvinte, consumatorii nu pot avea așteptări de la întreprinderile
comerciale să le fie precum prietenii și să le împrumute lucruri sau să presteze servicii
pentru ei fără a fi p lătiți, chiar dacă abordarea brandurilor est e una prietenoasă. Totuși ,
făcând parte dintr -o comunitate , asemenea persoanelor fizice, există și în rândul
persoanelor juridice așteptarea ca acestea să aducă contribuți i la viața socială a
colectivității din care fac parte.
După ce au fost făcute acest e mențiuni, voi prezenta definiții ale conceptului de
CSR (Corporate Social Responsibility – în engleză) sau RSC (Responsabilitatea Socială
Corporativă). World Business Council for Sustainable Development (WBCSD ) a propus
următoarea definiție: „ angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea
economică durabilă conlucrând cu angajații, familiile lor, comunitatea locală și societatea
în ansamblul său pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora.”3 Autorii Kotler și Lee
consideră CSR -ul „un angajament corporativ de a spori bunăstarea comunității, prin
intermediul unor practici de afaceri discreționare și al alocării de resu rse corporative”.4
Cei doi stabilesc o legătură între CSR și inițiativele sociale corporative, definite drept
„activități principale întreprinse de către o corporație pentru a sprijini cauze de ordin
social și pentru a -și îndeplini angajamentele de responsabilitate socială corporativă

2 Dan Ariely, Irațional în mod previzibil. Forțele ascunse care ne influențează deciziile , trad. rom. de
Smaranda Nistor, Editura Publica, București, 2009, pp. 117 – 118.
3 Luminița Oprea, Responsabilitate socială corporatistă – de la teorie la practică , Editura Tritonic,
București, 2005 , p. 45.
4 Philip Kotler, Nancy Lee, Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for Your Company and
Your Cause , Editura John Wiley and Sons, New Jersey, 2005, p . 3.

10
asumate” .5 Luminița Oprea conturează conceptul de Responsabilitate Socială Corporat ivă
ca fiind integrarea unui set de practici și programe sociale în politicile firmei. Este
necesar, totodată, să facem distincția între CSR și filantropie: oricât de mult s -ar asuma
ideea de persoană în definirea unei companii, aceasta are în vedere profi tul. Prin urmare,
între părțile implicate, trebuie să existe o relație de reciprocitate, o situație de câștig
bilateral.6 Pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar ca fiecare companie să își
definească valorile ș i viziunea care îi ghidează activit atea și să integreze problematica
responsabilității sociale corporatiste în strategia de afaceri, ținând totodată seama de
celelalte sectoare.7
I.1.1. Nevoia de transparență
Companiile au un cadru legislativ după care se ghidează și își desfășoară
activit atea. Ce se întâmplă atunci când companiile dezvoltă acțiuni de CSR superficiale,
dacă măsluiesc rapoartele astfel încât să arate că gradul de implicare a fost mai ridicat
decât în realitate? O altă responsabilitate care se ivește și de care companiile ar trebui să
țină cont este franchețea și transparența în comunicarea rezultat elor pentru a evita
consecințele negative . Mai mult decât atât, cele două caracteristici ajută și la modelarea
comportamentului și a mentalității angajaților, deci la formarea unui ethos organizațional.
Pentru ca o co mpanie să fie responsabilă din punct de vedere social, ea trebuie să mențină
legăturile deschise cu stakeholderii companiei (publicurile co -interesate – acționarii,
angajații, clienții, furnizorii, comunitatea în care îș i desf ășoară activitatea, Guvernul), iar
a fi transparent înseamnă și obligația de a fi preocupat de mediu sau de societate.8 Peter
Baines ilustrează ideea c ă unei afaceri nu trebuie să i se ceară să acționeze în mod altruist,
ba dimpotrivă. Acțiunea d e a oferi bani unei cauze nu va avea continui tate, deseori donația
reprezentând și sfârșitul relației dintre cele două părți. Dacă, în schimb, afacerea își asumă
deschis care este obiectivul său, și anume acela de a primi câteva beneficii în schimb,
există șan se mai mari ca aceste colaborări să fie pe o perioadă mai lungă de timp și mult
mai profunde. Astfel de acțiuni vor avea o finalitate cu un mai mare impact pe termen

5 Ibidem .
6 Luminița Oprea, op.cit. , p. 95 .
7 Ibidem, p. 46.
8 Ibidem, p. 22 .

11
lung asupra comunității.9 Așadar, compania trebuie să -și seteze de la bun început o serie
de obiective și să fie sinceră în comunicarea privind îndeplinirea acestora.
I.1.2. Asocieri înțelepte
Oricât de mult s-ar asemăna o companie cu o persoană și ori cât de multe obligații
morale se consideră că ar avea aceasta, în cele din urmă, managerii au obiective clare de
îndeplinit în vederea succesului companiilor pe care le administrează . Nu este greu de
imagina t traiectoria unui brand care oferă resurse financiare în încercarea de a contribui
la o lume mai bună și sprijină comun itatea pentru că tre buie să facă bine, dar care nu stă
foarte bine la capitolul bug ete și organizare. Dacă asocierea numelui unui brand cu
diferite cauze sociale nu are în spate o strategie, pierderile nu se vor reflecta doar în plan
financiar, ci chiar imaginea brandului ar putea avea de suferit. Un studiu care a fost
realizat de Cone/Roper a reliefat patru criterii majore în procesul de ale gere a brandului
pe care consumatorii îl folosesc, și anume: prețul, compania, calitatea și implicarea
socială.10 De aceea, trebuie acorda tă o importanță foarte mare asocierii cu o anumită
cauză, și nu adoptarea unui anume program pentru că este ceva despre care se vorbește la
un moment dat. Pentru a reuși să facă o conexiune relevantă între brand și cauză,
specialiștii în comunicare trebuie să își pună câteva întrebări: Există o legătură între brand
și cauza pe care își dorește brandul să o susțină? , Care este părerea consumatorilor ? Sunt
aceștia informați cu privire la importanța problemei? , Care sunt așteptările organizației
de caritate cu care colaborează brandul? , Cum ar putea fi mediatizată implicarea în
cauză?11
Cu alte cuvinte, la baza deciziei unor manageri de a asocia numele și imaginea
brandului pe care îl administrează cu o anumită cauză socială trebuie să se afle o strategie
bine î ntocmită, bazată pe criteriul relevanței. Dacă pentru consumator implicarea socială
a brandului reprezintă o dimensiune importantă, demnă de luat în calcul în luarea deciziei
de cumpărare, înseamnă că brandurile trebuie să răspundă nu numai cererii de bunu ri și
servicii, în modelul cerere -ofertă, ci și așteptărilor consumatorilor. Aceștia sunt gata să
renunțe la a mai cumpăra un anume brand, ba chiar să influențeze și alte grupuri în acest

9 Peter Baines, Doing Good by Doing Good. Why Creating Shared Value is the Key to Powering Business
Growth and Innovation , Editura John Wiley a nd Sons, Melbourne, 2015, p. 51 -55.
10 Bonnie L. Drewniany, A. Jerome Jewler, Strategia creativă în publicitate , trad. rom. d e Gloria -Mona
Sauciuc și Felicia Rădulescu, Editura Polirom, Iași, 2009 , p. 319.
11 Ibidem , p. 320.

12
sens, dacă brandurile nu contribuie la o lume mai bună. Spre exemplu , multe demersuri
pentru a înceta achiziționarea produselor de la brandurile ce încă testează pe animale s –
au desfășurat pe rețelele de socializare. Machete cu numele de branduri care își testează
produsele pe animale și poze din timpul acestui proces au c irculat și au fost distribuite
împreună cu îndemnul de a boicota brandurile respective.
I.1.3. Beneficii CSR pentru afaceri
Așteptările sunt mari, iar aceste decizii par a fi un exercițiu de echilibristică pe
care managerii trebuie să îl execute ireproșab il pentru a nu lăsa brandul să fie „executat”
de către consumatorii acestuia. Cu atât mai mult cu cât managerii sunt, de multe ori, alte
persoane decât acționarii firmelor: ei trebuie să jongleze cu un buget care nu le aparține,
ci pe care doar îl administ rează. Totuși, dacă există obiective clare și o direcție bine
trasată, în concordanță cu stakeholderii, mediul și organizațiile cu care compania se
asociază, se pot culege roadele acțiunilor de implicare socială. Beneficiile pe care le pot
avea brandurile nu sunt deloc de neglijat, Forumul Economic Mondial identificând, în
anul 2001, opt domenii în care sectorul de afaceri are beneficii directe dacă susține
practica CSR, după cum urmează: managementul reputației , identificarea situațiilor de
risc și managem entul conflictului, recrutarea personalului, motivarea și fidelizarea
acestuia , relațiile cu investitorii și accesul la capital , învățarea și inovarea ,
competitivitatea și poziționarea pe piață , eficiența operațională , obținerea licențelor de
operare.12
Primele două beneficii, managementul reputației și identificarea situațiilor de risc
și managementul conflictului sunt strâns legate unul de celălalt întrucât reputația se referă
la valența pe care imaginea organizației o are în ochii consumatorului. Reput ația poate fi
pozitivă sau negativă, în proporție majoritară, iar nu totală, fapt care, în urma practicilor
de CSR, poate determina creșterea valenței pozitive a organizației în rândul
stakeholderilor. Cu cât compania are valența pozitivă mai ridicată, cu atât riscul unor
boicoturi sau chiar proteste împotriva brandului este diminuat. Totodată, și pr esa va privi
cu scepticism demersurile ofensive, deseori rău -intenționate, la adresa organizației.13

12 Luminița Oprea , op.cit. , pp. 42 -43.
13 Idem , CSR vector. Decizii. Decizii. Decizii. Cum alegi să crești? , Editura Universul Juridic, București,
2011, p. 75.

13
Recrutarea personalului, precum și motivarea și fidelizarea acestuia sunt alte două
beneficii directe pe care organizațiile le pot avea în urma activităților de CSR deoarece,
dacă angajații vor fi motivați și implicați, imaginea organizației ca fiind un bun angajator
se poate propaga și poate atrage resurse umane valoroase, chiar de la companiile
concurente. Motivarea angajaților trece dincolo de salariul mai mult sau mai puțin
motivant oferit și intră în sfera respectului față de societate, de comunitate, în sfera
cultivării unor valori și a respectării unor princ ipii de acțiune pe care niciun scop financiar
să nu le înlăture.
Cât despre relațiile cu investitorii și accesul la capital voi face referire din nou la
reputație, însă la cea a investitorilor sau a autorităților de această dată, care nu -și vor dori
să fie asociați cu firme ale căror acțiuni sunt privite cu ochi critici de către instituțiile de
presă, liderii de opinie sau chiar instituțiile care reglementează activitatea organizațiilor.14
Învățarea și inovarea sunt beneficii ale activităților de CSR întruc ât acestea oferă
premisele necesare dezvoltării în contextul globalizării și astfel, apar alte beneficii:
competitivitatea și poziționarea pe piață . Un brand trebuie să știe să facă față concurenței
și să se poziționeze pe piață pent ru a-și putea crește vânzările și cota de piață. În plus,
dacă vânzările cresc, în aceeași direcție se îndreaptă și eficiența operațională , în sensul că
se vor identifica noi oportunități care, implementate strategic, vor aduce un plus de
productivitate ang ajaților firmei care este atât în beneficiul lor, cât și al publicurilor. Toate
aceste beneficii vor duce inclusiv la formarea unei culturi organizaționale căci valorile
brandului sunt „traduse” prin activitățile de CSR, devenind astfel tangibile pentru pu blicul
intern.15
Mai mult, Bogdan Diaconu susține că managerii trebuie să recunoască
interdependența dintre mediul privat de afaceri și societate, să ia măsuri în vederea
responsabilizării sociale a companiei și, de asemenea, să conștientizeze că interesel e
publice și cele ale sectorului de afaceri se află doar în mod aparent într -o relație de
dihotomie. Autorul identifică, deci, trei graduri de responsabilitate corporatistă:
1. Nivelul minim – firmele fac doar ceea ce este necesar, reglementat și prevăzut de
legile în vigoare;

14 Ibidem .
15 Luminița Oprea, Responsabilitate socială corporatistă – de la teorie la practică , p. 82.

14
2. Nivelul mediu – companiile sunt dispuse să aibă contribuții caritabile și
interacționează cu grupu rile cointeresate;
3. Nivelul superior (numit și nivelul reactivității sociale ) – firmele au o atitudine
deschisă față de problemele comunită ții și în comunicarea cu diferitele grupuri
sociale.
La un nivel și mai înalt s -ar afla, tot în viziunea lui Bogdan Diaconu, chiar un nivel al
proactivității sociale în care firmele anticipează problemele sociale ce pot apărea în
activitatea pe care aceștia o întreprind, în parteneriat direct cu grupurile coparticipante.16
I.1.4. Domenii de acțiune în CSR
Luând în considerare criteriul relevanței despre care vorbeam mai sus și gradurile
prezentate, Bogdan Diaconu enumeră și ariile în care companiile se pot implica, astfel
încât rezultatele să fie pe măsură și asocierea să aducă beneficii companiei și organizației
caritabile/societății deopotrivă. Principalele zece domenii de acțiune către care sunt
orientate programele de CSR ale companiilor din Statele Unite ale Americii sunt:
dezvoltare economică (se au în vedere parteneriate cu Guvernul în scopul creșterii
productivității), educație (sprijin de ordin financiar, dar și asistență în ceea ce privește
managementul instituții lor de educație), forța de muncă (sesiuni de formare pentru
lucrătorii defavorizați, cursuri de recalificare profesională pentru persoanele neangajate),
drepturi civile (oportunități egale în ceea ce privește angajările și, de asemenea, crearea
unor locuri de muncă noi), modernizare și dezvoltare urbană (locuințe sociale, transportul
în comun), reducerea poluării (investiții pentru a controla nivelul de poluare precum și
dezvoltarea unor sisteme de reciclare), conservare a mediului (protejarea plantelor și a
animalelor, plantarea de copaci), cultură și artă , sănătate (sprijin financiar și de
gestionare pentru programele comunitare de sănătate), guvernare (bune practici sau
asistență în domeniul administrativ și în ceea ce privește reorganizarea).17
I.2. CSR -ul în domeniul cultural sau Corporate Cultural Responsibility (CCR)
În nouă dintre c ele zece domenii prezentate am oferit și câteva direcții de
îmbunătățit, sfera de activitate privind cultura și arta rămânând să fie discutată pe larg în

16 Bogdan Diaconu , Etica societății instituționalizate. Trei dimensiuni ale responsabilității sociale: legea,
statul și mediul de af aceri , Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 155.
17 Ibidem , pp. 155 -156.

15
cele ce urmează. Această dimensiune pare că nu și -a primit recunoașterea de care este
nevoie la nivelul societății, deși importanța culturii este de necontestat . Pentru început,
voi face unele mențiuni privind acest domeniu în sfera de acțiune a CSR -ului.
I.2.1. CCR – cadrul general
În primul rând, termenul de cultură nu se referă aici la cultura în sens valoric și
comportamenta l a unei țări, și nici la cultura în sens de programare colectivă a minții care
diferențiază un grup de oameni de altul.18 Nu vorbim despre cultura organizațională a
întreprinderilor ca un set de rituri, ritualuri, povestiri organizatorice, manifestări
simbolice19 care caracterizează o organizație, deși se află în strânsă legătură cu aceasta.
Voi folosi termenul de „cultură” ca sector de activitate economică care, conform Eurostat
(2011), este împărțit în aproximativ șaizeci de activități interconectate și care conține opt
domenii – patrimoniu artistic și monumental , arhive , librării , cărți și presă , arte vizuale ,
arhitectură , artele spectacolului și audiovizualul/multimedia . Acestea ar avea șase
funcții, după cum urmează: conservare , creare , producție , diseminare , comerț și
pregătire .20
În al doilea rând, există, după Bogdan Diaconu, câteva idei preconcepute în ceea
ce priveș te sectorul cultural și condiția instituțiilor culturale și a artistului care au
îndepărtat sectorul de afaceri de cel cultural, cum ar fi aceea că sectorul cultural depinde
de finanțările de stat; este necesară o strategie fundamentală care să îndrume, să
îndreptățească sau să valideze orice inițiativă culturală; produsele culturale sunt, prin
natura lor, nevandabile, deci nu se aliniază conceptului de cerere și ofertă; artiștii și
instituțiile de cultură sunt constrânse să ceară și să aștepte în mod pasiv finanțări de la
bugetul de stat și de la organizații cu scop caritabil.21 Dacă privim cele două sectoare,
mediul de afaceri și cel cultural, ca fiind două lumi diferite, înțelegem de ce lucrurile nu
funcționează așa cum ne -am aștepta. Dacă cele două medii ar fi privite într -o relație de

18 Geert Hofstede, Culture’s consequences. International differences in work -related values , Sage
Publications, Beverly Hills, 1984, p. 21, apud: Gustav Jahoda, ” Critical reflections on some recent
definitions of «culture »”, Culture & Psychology , vol. 18, nr. 3, Sage Publications, 2012, p. 291.
19 Mary Godwyn, Jody Hoffer Gittell, Sociology of Organizations. Structures and Relanshionships , Sage
Publications, New Yor k, 2012, p. 311.
20 Directorate -General for Internal Policies of the Union (European Parliament), Encouraging private
investment in the cultural sector ,
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2011/460057/IPOL –
CULT_ET%282011%29460057_EN.pdf , accesat pe 14 februarie 2019.
21 Bogdan Diaconu, op. cit. , p. 178.

16
colaborare, beneficiile nu vor întârzia să apară pentru ambele părți implicate.
Constrângerile bugetului instituțiilor de cultură și a l artiștilor, precum și presiunea
rentabilității companiilor nu ar mai reprezenta o dificu ltate din moment ce câștigul va fi
bilateral. Dacă cele două ar fi interconectate, mediul cultural ar oferi oportunități
companiilor, iar acestea ar găsi răspunsul la întrebarea What’s in it for me? (Ce ar avea
de câștigat de pe urma colaborării).
În al treilea rând, fără resurse financiare suficiente, potențialul creativ al artiștilor
precum și distribuirea bunurilor sau serviciilor sunt serios afectate. Mai mult, întreținerea
și reconsolidarea patrimoniului cultura l național nu pot fi realizat e fără finanțări
consistente și sprijin financiar constant. Majorarea taxelor ar îngreuna descoperirea de
către consumatorii de cultură a patri moniului cultural și în consecință, acesta nu va fi
apreciat și promovat așa cum se cuvine. În contextul globalizării și al deculturalizării, se
simte mai acut ca niciodată nevoia promovării propriilor valori și a propriilor forme de
exprimare tangibile și intangibile ale acestora.
Odată prezentate aceste aspecte , am sugerat că este nevoie ca mediul de afaceri să
se implic e în susținerea culturii în toate formele ei și încurajarea unei interconectivități
între sectorul în care activează companiile și cel cultural. De cele mai multe ori, în
reorganizarea bugetelor, companiile renunță la resursele alocate pentru sponsorizări, iar
cum pentru instituțiile de cultură și artiști, după cum am amintit mai sus , finanțările de la
stat și veniturile din vânzările de bilete rămân singurele surse de venit, deseori reduse, se
impune rezolvarea acestei probleme. În acest sens, există o sub diviziune a conceptului de
Corporate Social Responsibility numită Corporate Cultural Responsibility . Abreviat
CCR, acest tip de responsabilitate socială (înțeleasă în sens mult mai larg, nu doar a unor
cauze umanitare), ar respecta aceleași principii de fu ncționare precum conceptul de bază,
CSR. Christian Have, președintele Institutului CCR din Danemarca , a definit în felul
următor Responsabilitatea Culturală Corporativă:
Responsabilitatea Culturală Corporativă este responsabilitatea activă a unei
afaceri ( sau a unei organizații sau fundații) pentru dezvoltarea,
reconstruirea, activarea, funcționarea sau adaptarea factorilor de
identificare culturală ai unei societăți precum limba, muzica, arta, literatura

17
și credinț a – de la cuvântul vorbit la cele mai noi forme hibride de artă și
media.22
Așadar, Responsabilitatea Culturală Corporativă implică o arie largă de subdomenii
ale sferei culturii pe care companiile le pot integra în activitățile și politicile firmei, astfel
încât angajamentul să fie de lungă durată și să aibă un impact semnificativ asupra
societății ca ansamblu. Definiția conceptului ne sugerează că nu vorbim despre practica
în care brandurile sprijină artiștii doar pentru a se promova pe ele sau pentru a -și mări
profitul23, ci de modalitățile în car e cele două sectoare colaborează pentru a exista
câștiguri pe ambele părți.
I.2.2. Limite în practicile CCR
Analog conceptului de Responsabilitate Socială Corporativă , și punerea în
practică a Responsabilității Culturale Corporative are unele limitări de care este bine să
se țină cont atât de cei ale căror evenimente sunt sponsorizate, în cazul acesta, instituțiile
de cultură și artiștii, cât și de cei din sectorul privat care se angrenează în astfel de
parteneriate prin oferirea de sponsorizări.
În primu l rând, în mass -media există o restricție în ceea ce privește promovarea
companiilor care sprijină evenimentele culturale24, ceea ce nu depinde de instituțiile
culturale, ci de practicile instituțiilor de presă. În schimb, instituțiile culturale ar putea să
compenseze prin alte beneficii, facilitând astfel intrarea în contact a companiilor cu noi
grupuri țintă.
În al doilea rând, reglementările privind căile de promovare ale companiilor din
industriile tutunului și alcoolului fac din evenimentele artistice u n mijloc de comunicare.
Însă actul de responsabilitate corporatistă, în viziunea lui Bogdan Diaconu, este astfel
denaturat, cu un scop diferit față de cel pretins în mod public. Este de neacceptat din punct
de vedere moral ca arta să mijlocească promovarea unor produse care afectează sănătatea
consumatorilor, de aceea este important ca instituțiile de cultură să încheie parteneriate
înțelepte.25 Un exemplu grăitor în acest sens este compania producătoare de tutun, JTI
(Japan Tabacco International ), care a cr eat un program în anul 2000, Întâlnirile JTI , ca

22 Christian Have, The New Golden Age: Arts and Culture as a Growth Engine , Editura Have , 2016, e -book
Kobo Books, pp. 4 -5.
23 Ibidem , p. 4.
24 Bogdan Diaconu, op. cit. , p. 182.
25 Ibidem .

18
parte a unei strategii de CSR în domeniul cultural. Programul avea scopul de a promova
noul nume al companiei (JTI) și se baza pe filosofia brandului: „A face afaceri nu
înseamnă altceva decât a avea o serie de întâlniri cu oamenii, cu natura, cu arta…” . O serie
de spectacole din ariile muzici i clasice și dansului au fost realizate de către compania
Nacional de Danza, Nacho Duato cu sprijinul brandului JTI, drept pentru care brandul
primește premiul „Evenim entul Lunii” de către revista VIP în anul 2004 pentru programul
Întâlnirile JTI . Evaluarea campaniei a reliefat că JTI România a fost percepută ca o
companie responsabilă, care acționează etic, a fost acceptată ca o companie „normală”,
și-a îmbunătățit con tinuu relațiile cu stakeholderii, dar și cu societatea, în general. Mai
mult, și -a adus o contribuție importantă la obținerea recunoașterii la nivel național
(Premiul pentru excelență în afaceri J.M. Juran ). Toate acestea au dus la un impact pe
termen lung asupra afacerii26, dar oare abordarea poate fi justificată din punct de vedere
moral? Ce alte surse ar fi putut avea Compañia Nacional de Danza , Nacho Duato pentru
a realiza cele propuse? Cine i -ar fi putut susține dacă ar fi vrut să susțină un spectacol î n
România?
Pentru ei și pentru mulți alți artiști, programul Întâlnirile JTI a reprezentat cadrul
potrivit de expresie artistică la noi în țară, drept pentru care evenimentul, marcă
înregistrată, s -a desfășurat anual încă din 2000. Mai mult, ca parte a st rategiei de a se
dezvolta durabil pe termen lung și de a -și atinge obiectivul de a deveni cea mai de succes
și cea mai responsabilă companie de tutun din lume, Japan Tabacco International mai
are și următoarele parteneriate culturale în România: este parte ner special al Festivalului
Internațional de Teatru de la Sibiu27 (FITS sau SIBFEST ), susține Festivalul Internațional
de Film Transilvania28 (TIFF) din Cluj și Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio29
(RadiRo ). De asemenea, JTI contribuie la susținerea turneelor naționale de muzică
clasică: „Duelul Viorilor”, „Pianul Călător” și „Flautul de Aur ” și este sponsorul oficial
al „Gigi Că ciuleanu Romania Dance Company”.30
Într-un interviu acordat platformei dedicate industriei creative din România,
SMARK, Gilda Lazăr, Head of Corporate Affairs and Communications la JTI România,

26 Luminița Oprea , CSR vector. Decizii. Decizii. Decizii. Cum alegi să crești? , pp. 138 -139.
27 Site-ul oficial al festivalului, http://www.sibfest.ro/ , accesat pe 20 februarie 2019.
28 Site-ul oficial al festivalului, http://tiff.ro/sponsori -si-parteneri/sponsor , accesat pe 20 februarie 2019.
29 Site-ul oficial al festivalului, http://radiro.srr.ro/en , accesat pe 20 februarie 2019.
30 Site-ul oficial al companiei JTI, https://www.jti.com/ro/our -views/intalnirile -jti-marca -inregistrata -si-
simbol -al-excelentei -cultura -locala , accesat pe 20 februarie 2019.

19
a declarat că „fiind o companie japoneză care produce și comercializează țigarete, pentru
a evita orice fel de speculații potențiale, nu susținem cazuri individuale, organizaț ii
politice, religioase sau sindicale, proiecte care pot avea ca destinatari mi norii, programe
care au legătură cu sportul sau sănătatea”. Implicarea brandului de țigarete în domeniul
cultural a fost motivată astfel: „ S-ar putea argumenta că investiția în cultură nu răspunde
unei nevoi punctuale, dar cred că o societate fără acces la un act de cultură autentic este
o societate dezintegrată, lipsită de repere și aspirații. Așadar, este de datoria noastră să
susținem o serie de evenimente prin care muzica cla sică devine accesibilă locuitorilor
orașelor mici din țară sau să aducem în România trupe de balet și dans contemporan de
top, care ajung la publicul l ocal exclusiv prin intermediul î ntâlnirilor JTI”.31
Cu o asemenea implicare în cultură, cu o strategie car e se bazează pe filosofia
brandului și care integrează practicile de responsabilitate socială locală (susținând
evenimentele culturale românești menționate mai sus pe termen lung) în cele de
responsabilitate globală care dau tonul acțiunilor de CSR, întrea ga activitate a brandului
apare ca fiind bine justificată, coerentă și deloc problematică. Mai mult, dat fiind faptul
că evenimentele culturale implică și un public destul de larg, trebuie să se investească și
în promovare. Reprezentantul JTI, Gilda Lazăr, a afirmat că promovarea se face fie prin
spoturi radio sau TV, conferințe de presă, fie prin intermediul organizatorilor
evenimentelor.32 Aici este, de fapt, problema de ordin moral pe care am ridicat -o mai sus:
brandul JTI a găsit în integrarea practicilo r culturale în politicil e firmei un mod de a se
promova.
Dacă în trecut brandurile de țigarete au beneficiat de o promovare considerabilă,
însă, totodată, cu informații false (tutunul nu putea fi folosit ca tratament, așa cum se
promova, ci, din contră, af ecta și afectează sănătatea fumătorilor activi, cât și a celor
pasivi), legislația în vigoare a impus unele limitări. Din acest motiv, companiile
producătoare de tutun trebuie să își administreze altfel bugetele de comunicare pentru a –
și îndeplini obiectiv ele. Însă promovarea prin intermediul culturii, a manifestațiilor
artistice implică și promovarea în rândul minorilor, căci domeniul cultural este deschis și
unui asemenea public. Alături de folosirea actelor de CSR pentru a comunica scopuri

31 Mirela Petre , [CSR -ul lui 2017] Gilda Lazăr, JTI: Campaniile pot intra în categoria CSR doar atunci
când transmit mesaje de interes public și ating o problemă gravă a comunității; altfel, sunt doar exerciții
de PR , https://www.smark.ro/articol/38355/csr -ul-lui-2017 -gilda -lazar -jti-campaniile -pot-intra-in-
categoria -csr-doar, accesat pe 20 febru arie 2019.
32 Ibidem.

20
distincte față de cele pretinse în ochii publiculu i, promovarea în rândul adolescenților este
o altă problemă pe care o ridic, mai ales în contextul în care copiii sunt ușor de influențat
din simplul fapt că nu au discernământul necesar pentru a cântări intenția de a consuma
produse din tutun.
La celălalt pol se află brandul Absolut Vodka ca re este principalul sponsor al
MoMa PS1 (Museum of Modern Art in Manhattan, Public School One – Muzeul de Artă
din Manhattan, Școala Publică Numărul 1) din Statele Unite ale Americii, una dintre cele
mai mari instituții de artă dedicate în exclusivitate ar tei contemporane. Brandul a insistat
în a nu fi vizibil ca sponsor, drept urmare logo -ul nu i -a fost afișat. Deși nu părea o
investiție bună la început, Absolut Vodka a creat multe discuții prin acest statut de
„sponsor secret” asumat, iar o consecință dir ectă a fost creșterea valorii de brand.33
Alcoolul face și el parte din acele produse cu caracter special care au nevoie de un mod
de a comunica astfel încât publicurile să înțeleagă importanța consumului responsabil de
băuturi alcoolice pentru a nu duce la forme de dependență din ce în ce mai severe. Este
un lucru nobil să comunici astfel cu publicurile, să îi informezi cu privire la efectele
alcoolului în exces sau la pericolele la care se supun atunci când conduc în stare de
ebrietate. Să și susții arta, însă, în mod anonim (din punct de vedere al promovării) este
un plus de valoare adus imaginii brandului.
În al treilea rând, o altă limită a punerii în practică a CCR, din perspectiva
companiilor, este dată de statutul artei și al culturii ale căror valoar e nu poate fi măsurată
prin bani, căci rolul lor este de a înțelege societatea ca ansamblu, dar și rolul fiecăruia în
comunitate.34 Întrebarea „cât costă?” (să investești) și o a doua care derivă natural din
prima – „cât câștig?” sunt o limită de care se lo vesc mulți manageri în mâinile cărora stă
luarea unei decizii. Christian Have afirmă că aceste două întrebări limitează dezvoltarea
și creativitatea, în ideea în care întreaga societate are de câștigat de pe urma investițiilor
în cultură. Acest câștig, sug erează autorul, trebuie să fie măsurat în toleranță socială,
generozitate, flexibilitate, moralitate și coeziune. Deși poate părea un paradox,
prosperitatea și standardele înalte au dus la o pierdere a culturii în lumea Occidentală.
Arta și cultura au fost marginalizate și transformate în ceva „plăcut de avut”, când, de
fapt, sunt o necesitate pentru bazele existenței. Această marginalizare s -a produs ca

33 Christian Have, op. cit. , p. 21.
34 Ibidem , pp. 7-8.

21
urmare a crizei și șocului evenimentelor de pe 11 Septembrie 2001 care au determinat
privirea cu sceptic ism a tot ce e nou și nefamiliar, lucru ce continuă să afecteze domeniul
cultural și varietatea acestuia. Mai mult, în contextul Brexit, „simțul comunității”, după
cum îl numește Have, a fost puternic devalorizat. De asemenea, atenția îndreptată spre
probl emele de mediu (poziție îndreptățită, în opinia mea), ridică întrebarea dacă oamenii
își mai permit să investească în cultură. Însă cum se poate ținti spre viitor dacă nu ne
cunoaștem trecutul și prezentul? Acest argument este suficient pentru a lua arta ș i cultura
în serios, pentru că acestea au transformat societatea în ceea ce este astăzi. Pentru a ilustra
această idee, autorul face trimitere la oamenii din peșteri care cu siguranță nu își asigurau
următoarea masă pictând pereții peșterii, însă creativit atea lor a fost stimulată, au învățat
despre geometrie și într -o zi au inventat roata care a schimbat civilizația. De asemenea,
nici poeții din Evul Mediu nu au stimulat economia de piață, însă au ajutat la construirea
unui sens al identității.35
Arta și cu ltura sunt un domeniu al excelenței care nu ar trebui să se rezume, într –
o colaborare, la un câștig imediat și cuantificabil, la veniturile consistente ale unei
companii în urma unei investiții. Viziunea BRD – Groupe Société Générale despre
susținerea dome niului cultural este ilustrativă pentru argumentele aduse mai sus în
demontarea ideii că valoarea culturii este măsurată în bani: „ Investim în cultură pentru că
este nevoie de lideri și proiecte care să ne reamintească de unde venim, cine suntem și
încotro ne ducem. Ne dorim ca în România proiectele culturale inovative să fie
recunoscute și apreciate, iar tinerii să viseze să devină liderii culturali de mâine. Susținem
sau creăm proiecte care să crească această nouă generație care face lumea noastră să se
învârtă. ”
Și cum viziunea este nimic fără acțiune, trebuie să menționez că BRD se implică
în susținerea următoarelor festivaluri: Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu36, în
Festivalul Național de Teatru de la București37, Festivalul Național de Tea tru Tânăr de la
Alexandria38, a proiecte lor de producție precum musicalul West Side Story , piesa de teatru
Apă de Mină , dar și a turnee lor de teatru Manifest pentru dialog și Vanilla Skype ,

35 Ibidem , pp. 8-9.
36 Site-ul oficial al festivalului, http://www.sibfest.ro/ , accesat pe 25 februarie 2019.
37 Site-ul oficial al festivalului, secțiunea „Parteneri”, https://fnt.ro/2018/parteneri/ , accesat pe 25 februarie
2019.
38 Site-ul oficial al festivalului, secțiunea „Parteneri”, http://ideoideis.ro/parteneri/2016 , accesat pe 25
februarie 2019.

22
susținerea unui spațiu de t eatru independent din București, Apollo 11139, a evenimentului
desfășurat în 10 orașe, Noaptea Albă a Galeriilor . BRD a creat, în 2016, Scena 940,
platformă tânără de jurnalism cultural care oferă zilnic instrumente de orie ntare pe harta
lumii culturale. De asemenea, a inaugurat un hotspot cultural numit Rezidența Scena9 , o
clădire istorică care a aparținu t familiei regale și care, acum că aparține băncii, a găzduit
expozi ția centrală a evenimentului No men’s land , care a reunit lucrări din cele 10 orașe
participante și a putut fi vizitată t imp de o lună. Mai mult, compania a lansat workshop –
ul Care -i faza cu arta contemporană? pentru copii, au un parteneriat cu Galeria de A rtă
Eastwards Prospectus de la finalul anului 2015, când au susținut expoziția unuia dintre
artiștii repre zentativi ai generației ’80 din arta româ nească , Cristian Paraschiv.
Parteneriatul a continuat cu expoziția OTNOT a Taniei Mouraud, personalitate a scenei
artisti ce din Franța, care are pentru prima dată o expoziție personală în România, țara de
origine a ta tălui său. E xpoziția a inclus lucrări realizate începând cu anii 2000, lucrări ce
gravitează în jurul fotografiei, a artei video, a sunetului și a artei digitale. La finalul anului
2016 au inaugurat expoziția unui artist care a reprezentat Croa ția la Bienala de A rtă de la
Veneția în 2015, Damir Ocko. Repeat After Me este o expoziție care reuneș te lucrări ale
artistului care explorează mecanismele corpului uman și relația acestuia cu contextul
social și politic. În ceea ce privește muzica clasică, BRD susține proiectul SoNoRo Conac ,
care își propune să redea muzică într -un spațiu intim propice dialogului cultural și
ascultări i active din partea unui publi c restrâns. 41
În al patrulea rând , privind din perspectiva actorilor din mediul cultural, există
mitul conform căruia arta și cultura nu ar putea fi comercializate fără a -și pierde din
valoare, ca și când ar fi îngrădite granițele de expresie și libertatea artistică. Acest lucru
este adevărat doar în cazul în care colaborarea este făcută în mod greșit, de exemplu a tunci
când cultura este „ambalajul artistic” al unui produs comercial. Arta și cultura ar trebui
văzute ca un partener care permite crearea de valoare mutuală. Ideea din spatele CCR este
aceea ca artistul să își folosească arta în mod activ și relevant atu nci când intră în
parteneriat cu mediul business și prin acesta, ca o consecință directă, să aibă șansa de a fi
liber din punct de vedere financiar.42 Artistul nu trebuie să își sacrifice integritatea în

39 Site-ul oficial al teatrului, secțiunea „Despre”, http://apollo111.ro/#5 , accesat pe 25 februarie 2019.
40 Site-ul oficial al p latformei, https://www.scena9.ro/ , accesat pe 25 februarie 2019.
41 Site-ul oficial al companiei BRD – Groupe Société Générale, https://www.brd.ro/despre –
brd/responsabilitate/cultura , accesat pe 25 februarie 2019.
42 Christian Have, op. cit. , pp. 19 -20.

23
niciun fel, chiar dacă sunt susținuți de o companie, tocmai pentru că au avut un scop
comun și un set de valori împărtășite care au definit și conturat parteneriatul încheiat.
Exemple de acest fel întâlnim și în istorie: să ne imaginăm că Michelangelo ar fi refuzat
să picteze tavanul Capelei Sixtine pentru c ă a fost delegat și sprijinit financiar de familia
italiană de’ Medici. Sau că Mozart ar fi refuzat taxa pe care a primit -o pentru scrierea
poate celei mai faimoase opere a sa, Requiem . Multe astfel de opere de artă au fost
sprijinite financiar, lucru care demonstrează că arta plătită nu este neapărat echivalentul
artei nereușite.43 Cu toate acestea, este important de subliniat că motorul acestei
colaborări ar trebui să fie ceva mai presus de profitul celor ce sponsorizează. Cu siguranță
familia italiană de’ Medici nu l -au sprijinit pe Michelangelo, de exemplu, pentru ca să li
se dubleze veniturile, ci pentru că au înțeles importanța unor astfel de expresii artistice și
pentru că au intuit că o astfel de contribuție ar duce la perpetuarea unor valori, lucru p e
care timpul ni l -a demonstrat.
Un exemplu mai recent de astfel de parteneriat reușit este cel între artistul danez
FOS care a fost angajat de casa de modă franceză Céline pentru a -i decora magazinele
high-end (de top) din Paris și Londra. Brandul Céline a obținut magaz ine decorate într –
un mod unic, iar FOS a obținut un câștig, dar și o distribuire masivă a artei sale.44
Un alt exemplu din practică care să întărească ideea că susținerea artei de către
branduri nu îngrădește libertatea de expresie artistic ă vine din România, de la ediția a III –
a a festivalului SISAF – Sibiu International Street ART Festival , ce își propune
revitali zarea spațiului urban prin artă. Într -un articol postat pe platforma IQads, purtătorul
de cuvânt al evenimentului, Paul Opricean , declară următoarele:
Arta este, în general, sensibilă la asocierile cu brand -uri, de aceea SISA F
face foarte clar delimitarea între lucrările din festival, selectate în urma unui
open call și lucrările comisionate sau activările de brand. În acelaș i sens,
programul evenimentului este doar completat de momente î n care sunt
implicate companii, fără ca acestea să primeze. Asocierile se fac în funcț ie
de 3 vectori cheie: brand -ul să aducă un plus de valoare î n festival, publicul

43 Ibidem , pp. 23 -24.
44 Ibidem , p. 20.

24
festivalului să rezoneze cu el, iar implicarea brand -ului să fie în direcția
evenimentului și î n standardul de calitate impus de organizatori.45
Astfel, câteva companii au înțeles că implicarea în demersul de revitalizare a
orașului nu trebuie considerată ca fiind un mijloc de înd eplinire a unor obiective, ci o
modalitate de a oferi plus valoarea care să asigure creșterea festivalului. Deși Sibiu
International Street ART Fest ival este un eveniment co -finanț at de Consiliul Local Sibiu
si Primăria Municipiului Sibiu, cea mai mare par te din buget este direcționată, încă din
primul an, către lucrări46, ceea ce înseamnă că unele direcții, cum ar fi crearea unui cadru
prietenos sau extinderea locațiilor lucrărilor a fost compensată de o serie de companii.
Astfel, Centrul iVelo din Sibiu a pus la dispoziț ie biciclete pentru Sibiu Street Art Tour,
Daisler Print House din Cluj a realizat agendele și sacoșele festivalului, Bizza și
Metropolis au lansat linia urbană de tri couri SISAF, Donuterie Sibiu a îndulcit copiii de
la workshop -uri cu mini -gogoși , Origo si Sibio s-au asigurat că oferă cele mai bune
cafele, iar BLKN și Woodches au dat mai departe produsele lor. Gambrinus , o marcă
de bere produsă și comercializată în România , a asigurat zona lounge, un photo -wall și a
realizat un Live Painting Show cu artistul Pisica Pătrată. Red Bull l-a adus pe artistul
ILUC în zona 0 a festivalului – Piața Huet, unde a realizat o lucrare pe un panou în fața
trecătorilor, timp de câteva zile. O noutate a ediției din 2017 a fost realizarea primei
lucrări pe o clădire privată din Sibiu, î n cadrul proiectului CSR Culorile Româ niei, semnat
de Policolor. Mai mult, Policolor a sprijinit ediția a III -a a festivalului cu 500 de
kilograme de vopsea pentru interior și exterior.47
I.2.3. Perspective noi asupra culturii
Chiar dacă există unele provocări ce îngreunează punerea în practică a
Responsabilității Culturale Corporative, sunt de părere că managerii companiilor trebuie
să ia în calcul potențialul unei astfel de colaborări și să acționeze în consecință. Fa ptul că
sectorul cultural este prezent în viețile noastre fie că vrem, de exemplu când mergem să
vizionăm o piesă de teatru, fie că suntem involuntar martorii unor forme de artă urbană
sau a altor forme de cultură ne demonstrează cât este de importantă cul tura în viețile

45 Paul Opricean, A III -a ediție Sibiu International Street ART Festival lasă în urmă peste 1.400 metri
pătrați de picturi murale , https://www.iqads.ro/articol/39461/a -iii-a-editie -sibiu -international -street -art-
festival-lasa-in-urma -peste -1-400, accesat pe 1 martie 2019.
46 Ibidem .
47 Ibidem .

25
noastre. Este necesar să se investească în artă pentru ca următoarele generații să
conștientizeze care le sunt rădăcinile și cum anume se vor reflecta acestea în societățile
viitoare. Există anumite perspective care declanșează dezbateri pu blice pentru simplul
fapt că sunt gândite prin prisma ideilor că arta și cultura sunt domenii „extra”, sunt
neprioritare și că ne putem lipsi de acestea oricând, pretinzând că acest lucru nu ar avea
niciun impact asupra noastră ca indivizi sau chiar asupra societății ca ansamblu. Voi
enumera câteva perspective care ar trebui să își facă loc în mentalul colectiv pentru a
schimba modul în care atât sectorul de afaceri, cât și cel public.
În primul rând, într -o lume globalizată, unde televizorul și internetul ne-au pus la
dispoziție, printre multe altele, variate și complexe forme de artă plătind doar un
abonament lunar, de obicei la pachet, și pe care ni le -au oferit în confortul propriei case,
au condus la o cerere tot mai mică a culturii cu care să interacți onăm direct, fie că este
vorba de o carte bună, un spectacol de teatru, un concert sau chiar experiența ascultării
unui album înregistrat. În curând, afirmă Christian Have, vom rămâne doar cu show -uri
de talente, bloguri de fashion și o încercare regresivă din partea afacerilor de a copia arta
de calitate de dragul câștigului financiar.48 Eu cred și în potențialul emisiunilor de
divertisment și a scrierilor online despre anumite teme, însă consider problematică situația
în care vom ajunge să vedem doar asta. Înainte să renunțăm la cultură în sensul ei clasic,
trebuie să luăm un calcul un aspect important: copiii sunt ca niște bureți care înregistrează
și absorb fără discernământ tot ceea ce văd. Cei mici, formați astfel, vor deveni, folosind
termenii lui Giov anni Sartori, „ramoliți de ecran”. Ba mai mult, susține autorul, acești
copii vor fi adulți care sunt marcați pentru tot restul vieții de „atrofie culturală”.49 Nici
efectele internetului asupra oamenilor nu ne oferă premisele pentru a renunța la cultura
clasică: fiecare hyperlink concurează pentru atenția noastră și aceasta este dispersată
astfel, ca atare și experiența cititului, spre exemplu, devine una superficială.50 În acest
sens, consider că este necesară acordarea unei atenții deosebite sferei cultura le, pentru a
putea diminua efectele negative ale televiziunii și internetului asupra viitoarelor generații.
În al doilea rând, o altă perspectivă ce derivă natural din prima pe care am prezentat –
o ar fi aceea că produsele artistice răspund unor nevoi nu ma i puțin semnificative social

48 Christian Have, op. cit. , p. 12 .
49 Giovanni Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune și post -gândirea , trad. rom. de Mihai Elin,
Editura Humanitas, București, 2006, p. 28.
50 Nicholas Carr, Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman , trad. rom. de Dan Crăciun,
Editura Publica, București, 2012, pp. 130 -131.

26
decât cele de ordin economic51, drept urmare și bugetul acordat de Guvern trebuie să fie
consistent pentru a nu pune toată greutatea pe umerii liderilor de afaceri. Dacă artiștii și
instituțiile de cultură ar depinde prea mult d e branduri, se creează dezechilibre, în sensul
că se pot lovi de refuzuri, pot pierde unii colaboratori din pricina asocierilor multiple. Mai
mult, arta și cultura și -ar putea pierde din semnificație și scop dacă managerii ar observa
nevoia acută de resurs e financiare și ar profita de această sensibilitate pentru a constrânge
artiștii să -și limiteze sau transforme produsele artistice. Din fericire pentru cultura
română, Bugetul Mini sterului Culturii pentru 2019 se ridică la 1.006.225 mii lei (credite
bugetare), de la suma de 806.770 mii lei din anul precedent.52
În al treilea rând, cultura nu înseamnă câteva tablouri sau exponate valoroase într –
un muzeu. Aceasta este mai degrabă o perspectivă care îngustează în mod considerabil
potențialul pe care îl are se ctorul cultural . Noua perspectivă asupra acestui sector ar trebui
să extindă aria posibilităților operării cu patrimoniul artistic chiar la o afacere cultural –
economică, definită de Christian Have astfel:
O afacere cultural -economică este o afacere ce are un scop cultural sau
artistic și o responsabilitate care trece dincolo de bunurile și serviciile pe
care le oferă. Este o afacere care își asumă responsabilitatea pentru valorile
în baza cărora este înfăptuită și își propune să ofere ceva valoros înapoi
societăți i din care a izvorât. Acest simț al responsabilității poate duce la o
creștere semnificativă a oportunităților în termeni de profit, branding și
poziționare pe piață. Scopul, însă, nu este unul strict comercial, ci mai curând
un scop al unei afaceri de a-și asuma o mai mare responsabilitate decât ceea
ce și-ar asuma în mod strict, astfel ieșind din zona de confort.53
Un exemplu de afacere cultural -economică este Castelul Sostrup din Danemarca
care s -a deschis în anul 2015 după un proces de restaurare. Acesta are mai mult de 400
de ani și adăpostește un restaurant, saloane, o librărie, o biserică, o mănăstire din 1992 c u
25 de camere, trei camere de conferință, apartamente și o curte mare cu o dumbravă.
Proprietarul castelului, Kirsten Bundgaard Swift, a creat un loc unde oamenii se adună să
se bucure de experiențe artistice, gastronomie, dar și de cadrul natural în care se află.

51 Bogdan Diaconu, op. cit. , p. 183.
52 Site-ul oficial al Ministerului Culturii și Identității Naționale, http://www.cultura.ro/prezentarea -de-catre –
ministrul -culturi i-si-identitatii -nationale -valer -daniel -breaz -proiectului -de, accesat pe 2 martie 2019.
53 Christian Have, op. cit. , p. 29.

27
Moștenirea culturală unică a castelului merge mână în mână cu strategiile de turism și de
afaceri din regiune, colaborând totodată și cu structurile naționale de gestionare a
turismului. Castelul Sostrup a fost înființat și finanțat prin fonduri private, parteneriate
regionale și cu sprijinul guvernului local. Scopul afacerii nu este, după cum am menționat,
să genereze profit, ci să ofere vizitatorilor premisele pentru dezvoltare personală prin
contactul cu arta, eventual și o creștere financiară și culturală pentru castel în sine, dar și
pentru regiune și stat.54
Drept concluzie, premisele eligibilității Responsabilității Culturale Corporative
reies din definiția, limitele, noile perspective privind cultura și exemplele de bune practici
pe care le -am prezentat, atât de la nivel național, cât și internațional. Deși am oferit
răspunsuri la întrebările ce țin de cadrul general de funcționare, constat că există și câteva
întrebări de substrat al căror răspuns se află în gândirea strategică a parteneriat elor.
Exemplele pe care le -am oferit nu au statutul de reguli, nu înseamnă că dacă asocierea
dintre un anume brand și un anumit tip de expresie artistică a funcționat, va funcționa la
fel de bine pentru toate brandurile din acea categorie. Întotdeauna o an aliză consistentă și
o strategie bine gândită vor fi mai valoroase, în timp ce exemplele de „așa da” vor oferi
doar niște linii directoare, ce -i drept, de mare ajutor.

54 Ibidem, pp. 29 -30.

28
Capitolul al II -lea – Beneficiile implicării brandurilor în domeniul cultural
Instituțiile de cultură sunt cele care primesc resursele și se bucură de sprijinul
mediului de afaceri, uitând uneori că, într -un asemenea parteneriat, și cultura trebuie să
aibă o ofertă pe care să o prezinte mediului de afaceri.
Voi puncta în continuare a acestei lucrări beneficiile pe care le pot avea afacerile
în înfăptuirea unor parteneriate durabile, din care pot obține câștiguri cuantificabile și cu
impact la nivelul brandurilor. De asemenea, voi vorbi și despre cum anume decurg aceste
parteneriate, ce acțiuni trebuie inițiate atât de mediul de afaceri, cât și de cel cultural, dar
și cum trebuie menținute și dezvoltate aceste parteneriate pentru a aduce plusvaloare nu
doar instituțiilor culturale care primesc un astfel de sprijin, ci și afacerilor car e îl oferă.
II.1. Beneficii CCR pentru branduri
Vorbim despre Responsabilitate Culturală Corporativă atunci când o afacere își
aliniază valorile de brand cu scopurile pe care le au arta și cultura, de aceea, după cum
am menționat și în primul capitol, este esențial ca în practicile CCR brandurile să nu aibă
scopul unic de a -și mări profitul, ci ca acțiunile să izvorască din înțelegerea de către
companii a necesității și importanței promovării și dezvoltării c ulturii . Totuși, chiar dacă
parteneriatele cu mediul cultural nu trebuie să vină din unica dorință de mărire a profitului
companiei, acest lucru nu implică faptul că întreprinderile nu se vor bucura de acest
beneficiu, alături de multe altele. Unele benefi cii pot fi măsurate cu indicatori relevanți și
siguri, analizând date accesibile existente, de exemplu reflectarea pozitivă în mass -media,
în timp ce altele sunt consecințele pozitive care vin în subsidiar, dar care nu sunt mai
puțin importante. Nu trebuie să trecem cu vederea că o companie poate supraviețui doar
dacă obține profit, ca atare asocierile în domeniul cultural trebuie să fie alese în așa fel
încât, atunci când oamenii de la departamentul de comunicare sau cel de marketing sunt
întrebați de acți onari cu privire la rentabilitatea unei astfel de investiții, aceștia să fie
capabili să ilustreze beneficiile colaborării. Dat fiind faptul că există atât de multe și
diverse proiecte, evenimente și structuri sau instituții care pot fi sprijinite, conside r că
fiecare brand își poate alege o nișă și să colaboreze cu succes cu acei actori culturali cu
care își împărtășește valorile. În continuare, voi prezenta o serie de câștiguri pe care
brandurile le pot avea ca urmare a susținerii culturii, ilustrându -le, totodată, cu exemple.

29
II.1.1. Stabilirea unui punct de contact cu anumite categorii de public
Un prim beneficiu într -o asociere strategică cu un actor cultural este acela de a
stabili un punct de contact cu anumite categorii de public la care poate este mai dificil de
ajuns. Abilitatea unei companii de a sprijini un anumit demers le creează competitorilor,
furnizorilor și altor organizații din sectorul privat imaginea că afacerea este în ascensiune,
că este în formă din punct de vedere economic. De pildă, clienții înstăriți ai artelor pot
deveni un grup țintă profitabil, iar prin sprijinirea culturii se poate ajunge la ei.55
Un astfel de exemplu este brandul Mercedes -Benz care s -a axat pe sp onsorizarea
culturii în mod tra dițional, adică să susțină proiecte derulate de alte entități, ajungând să
creeze un „laborator” dedicat culturii denumit Prxjects. Acest proiect are drept scop
înfăptuirea unor experimente și proiecte ambițioase conduse de viziuni artistice, urmărind
totodată motto -ul companiei – The best o r nothing . Fie că este vorba de mașini, fie că este
vorba de artă, motto -ul inspiră la obținerea celor mai bune rezultate prin experimentare
fără compromisuri și curajul de a -ți asuma și pierderi. Un proiect ce a prins contur în
„laboratorul” celor de la M ercedes -Benz este parteneriatul cu formația daneză Reptile
Youth pentru lansarea unui nou model de mașină. Această colaborare i -a oferit
oportunitatea brandului de a atinge noi publicuri țintă prin crearea unei experiențe unice
atât pentru fanii formației, cât și pentru clienții Mercedes -Benz, oferind și trupei un nou
context de manifestare a talentului și muncii sale. Signe Christiani, manager al
departamentului de marketing al Mercedes -Benz, a explicat pe ce consideră că este
important să se concentreze o companie atunci când intră într -un parteneriat cu sectorul
cultural -artistic și practică Responsabilitatea Culturală Corporativă: „Cuvântul cheie este
parteneriat. Trebuie să stăm împreună și să discutăm ce provocări avem, să explicăm ce
anume are fiecare de oferit într -un anume parteneriat, asigurându -ne astfel că este un
parteneriat și nu doar o simplă sponsorizare unde arunci banii într -o direcție și speri că va
ieși ceva bun de acolo.”56
II.1.2. Fidelizarea clienților
În al doilea rând, un brand poate să își fidelizeze actualii cumpărători prin astfel
de acțiuni. Există un indicator care măsoară gradul de fidelitate pe care consumatorul îl

55 Volker Kirchberg, ” Corporate arts sponsorship”, în: Ruth Towse (coord.), A Handbook of Cultural
Economics , Editura Edward Elgar , Cheltenham, 2003, p. 146.
56 Christian Have, op. cit. , pp. 67 -68.

30
are cu privire la un brand, indicator numit Brand Loyalty. Dat fiind că pentru or ice afacere
este scump să atragă noi clienți și mai ieftin, bineînțeles, să îi rețină pe cei existenți, acest
indicator are o legătură directă cu profitul afacerii. Mai mult, fidelizarea consumatorilor
reduce și vulnerabilitatea la activitățile întreprinse de competitori și ajută la planificarea
și controlul afacerii57, ca atare orice business trebuie să realizeze cât mai multe demersuri
în a-și fideliza consumatorii. A rămâne relevant pe o piață economică suprasaturată este
motivul pentru care multe dintre marile companii își măresc bugetul de comunicare de la
an la an, ajungând la sume impresionante. Nike, în anul 2018, a cheltuit nu mai puțin de
3,58 de miliarde de dolari pe promovare.58 De aceea, multe branduri se implică activ în
bunul mers al lucrurilor la nivel social, cultural sau civic și dezvoltă parteneriate cu
diferite ONG -uri, instituții, artiști, căci acestea au, pe lângă un plus de credibilitate, un
ecou în presă. Reflectarea pozitivă în presă este un reper semnificativ și pentru acționari,
inves titori, furnizori, chiar și pentru propriii angajați. Totuși, reflectarea în presă trebuie
să decurgă în mod natural din acțiunile întreprinse de către companie, nu să fie o acțiune
plătită. Un astfel de caz este cel al brandului de țigarete Phillip Morris care a fost criticat
pentru că a cheltuit mai mulți bani promovându -și acțiunile caritabile decât suma pe care
a donat -o efectiv.59
O astfel de inițiativă despre care mass -media, atât locală60, cât și națională61 fie a
scris, fie a menționat -o în cadrul uno r știri, a fost cea semnată de Policolor, „Culorile
României”. Pe site -ul Policolor, acest proiect este descris astfel:
„Culorile României” este un proiect de responsabilitate socială susținut de
Policolor S.A., demarat în 2015, la aniversarea a 50 de ani de la înființarea
companiei. Prin această campanie pro comunități, Policolor își reînnoiește
contractul cu România. În acest proiect sunt invitați să se înscrie toți cei care

57 Aneta Bogdan, Branding pe frontul de Est. Despre reputație, împotriva curentului , Editura Br andient,
București, 2011, p. 202 .
58 Portal de statistică, https://www.statista.com/statistics/685734/nike -ad-spend/ , accesat pe 29 martie 2019.
59 Peter Baines, op. cit. , p. 65.
60 Publicația Ziua Constanța a publicat o astfel de știre, aceasta fiind disponibilă pe Internet la adresa:
https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri -calde/vapoarele -constantei -pictate -in-culori le-romaniei –
553964.html , accesat pe 29 martie 2019.
61 Publicația Adevărul a publicat o astfel de știre, aceasta fiind disponibilă pe Internet la adresa:
https://adevarul.ro/news/bucuresti/redescopera -culorile -romaniei -proiectul -transforma -doua-statii -metrou –
bucuresti -1_554068b6cfbe376e35aadb40/index.html , accesat pe 29 martie 2019.

31
„luptă”, în diferite forme și cu diferite instrumente, pentru supraviețuirea
culorilor și a autenticului.62
În 2018, ajunsă la cea de -a IV-a ediție, campania „Culorile României” înregistra
valoarea totală de 550.000 de euro, sumă ce include prețul materialelor (lacuri, vopsele și
tencuieli), a premiilor destinate câștigătorilor concursurilor naționale de creație și a
evenimentelor de promovare a comunităților locale.63
II.1.3. Construirea culturii organizaționale
Un alt beneficiu pe care o companie îl poate obține în urma derulării unor
parteneriate cu sectorul cultural este cel al construirii și dezvoltării unei culturi
organizaționale, căci deseori, în aceste programe, se implică și angajații, ca atare ele devin
interiorizate de către companii, având potențialul de a deveni o componentă a culturii lor
organizaționale.64 Iar o cu ltură organizațională bine definită ajută și la reținerea
personalului ca urmare a creării unui mediu de lucru plăcut în care oamenii să se simtă
implicați și parte a unei schimbări pe termen lung. Peter Baines atrage atenția asupra
faptului că majoritatea companiilor nu oferă suficientă importanță costurilor asociate cu
pierderea angajaților.65 Mai mult, Daniel Pink susține ideea că banii, deși reprezintă o
motivație puternică, nu sunt un impuls suficient și, de aceea, există o tendință de creștere
a volunt ariatului în companii pentru că acest gen de activități reprezintă o sursă de
împlinire personală care nu poate fi atinsă prin satisfacție financiară.66 Parteneriatele în
domeniul cultural au acest efect benefic asupra culturii organizaționale mai ales prin
prisma faptului că asocierile înțelepte, cele bazate pe compatibilitatea dintre
eveniment/instituție și valorile brandului, dau viață celor din urmă. Iar într -un mediu
business, dacă angajații nu cunosc și nu își însușesc valorile brandului, cum pot ei să le
comunice stakeholderilor? Wally Olins subliniază faptul că o organizație comunică și prin
produsele sau serviciile sale, comunicarea și ambienturile sale.67 Măsura în care

62 Site-ul oficial al companiei Policolor, https://www.policolor.ro/responsabilitate/ , accesat pe 29 marti e
2019.
63 Agenția Zaga Brand, Culorile României, campania de CSR a Policolor, contin uă în 2018 cu proiecte din
zona culturală , https://www.smark.ro/articol/43271/culorile -romaniei -campania -de-csr-a-policolor –
continua -in-2018 -cu-proiecte -din, accesat pe 29 martie 2019.
64 Bogdan Diaconu, op. cit. , p. 181.
65 Peter Baines, op. cit. , p. 61.
66 Daniel Pink, Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat? , trad. rom. de Dan Bălănescu, Editura Publica,
București, 2011, pp. 152 -153.
67 Wally Olins, Noul ghid de identitate Wolff Olins , Editura Comunicare.ro, București, 2004, p. 3.

32
managementul organizației reușește să transmită în mod autentic aceste valori, nu doar să
le declare, este de maximă importanță pentru modul în care comunică brandurile cu
publicurile lor.
De aici apare și un alt câștig important al brandurilor în parteneriatele cu mediul
cultural -artistic: nu doar angajații își vor însuși valorile com paniei, ci același efect îl vor
avea aceste asocieri și asupra mediului extern, mai exact cu clienții. După cum am
menționat deja, multe branduri investesc foarte mult în promovare, iar acest lucru uneori
nu își atinge potențialul maxim deoarece oamenii su nt sceptici față de campaniile
publicitare, considerându -le înșelătoare. Această lipsă de credibilitate este o dificultate pe
care oamenii de comunicare din companii trebuie să o depășească, astfel încât clienții să
se identifice cu valorile brandurilor și să creadă în acestea. Dacă există acea
compatibilitate între eveniment sau insituție de cultură și valorile brandului despre care
am mai amintit, parteneriatele sunt o modalitate de a demonstra valorile pe care a fost
construit brandul fără ca acest demer s să fie privit cu scepticism de către clienți. Oamenii
se vor raporta la asocierea dintre eveniment și brand ca fiind un lucru bun făcut de acea
companie, ceea ce ar putea schimba sau diminua reticența lor față de brand.
II.1.4. Crearea de conexiuni la n ivelul memoriei
Un alt beneficiu care derivă din cel prezentat anterior este acela că aceste
parteneriate pot duce la crearea unor conexiuni la nivelul memoriei cu tema, experiența
de calitate, prestigiul și memorabilitatea unui act cultural. Crearea de as ocieri
semnificative în jurul numelui de brand este un obiectiv fundamental de care oamenii de
comunicare trebuie să țină cont în promovarea unui brand.68 Dacă o firmă își asociază
imaginea cu un eveniment cultural, care, la rândul său, este asociat cu idee a de calitate și
prestigiu, această etichetă se transferă în mod automat și către acea firmă. Reiterez ideea
pe care am mai atins -o și în primul capitol, și anume aceea a asocierilor înțelepte, a
asocierilor care decurg în mod natural din compatibilitatea dintre valorile de brand și
valorile evenimentului sau instituției culturale. Acest lucru se explică și prin faptul că
datele sunt stocate în memorie după principiul „asocierii cu sens”69, drept pentru care
asocierile forțate și nebazate pe compatibilitate de valori sau care sunt contradictorii la

68 Gerard Stan, „Conținuturile memoriei și procesarea mesajului pub licitar ”, Analele științifice
ale Universității „A lexandru Ioan Cuza” , Științe ale comunicării, , vol. 2, nr. 1, 2009, p. 5.
69 Ibidem .

33
nivel de domeniu de activitate al brandului și imaginea unui brand cultural pot avea un cu
totul alt efect decât cel al tranferului de prestigiu.
La workshopul intitulat „Comunicare prin cultură: valori, identitate, stabilitate”
din cadrul Săptămânii PR -ului românesc, desfășurat în noiembrie 2007, Aneta Bogdan a
susținut că pentru a evalua o marcă corporatistă, se are în vedere și indicatorul de
prestigiu , declarând că „…prestigiul înseamnă bani, înseamnă loialitatea consumatorilor.
Prestigiul este capabil să atragă de pe piața forței de muncă oameni foarte buni sau să îi
mențină pe cei valoroși în interiorul companiei”.70 Accentuez ideea că în aces te
parteneriate, beneficiile sunt interconectate și derivă unele din altele. Acestea reprezintă
câștiguri care pot să -i asigure unui brand longevitatea.
Așa cum remarca și autorul Bogdan Diaconu, industria financiar -bancară se
diferențiază prin parteneria te de lungă durată cu sectorul cultural,71 și nu prin acțiuni
„one -shot”, acțiuni de responsabilitate corporativă izolate și nerepetate. Un astfel de
exemplu este Raiffeisen Bank care motivează în felul următor implicarea în proiecte care
aparțin de domeniu l artei și al culturii:
Pentru că Raiffeisen Bank recunoaște arta și cultura drept domenii de
excelență, a ales sa fie partener de tradiție al unora dintre cele mai
importante manifestări culturale românești. Raiffeisen încearcă să aleagă în
fiecare an pr oiecte valoroase din dorința de a deschide cât mai multe căi de
dialog între public și artiștii români.72
Raiffeisen Bank este sponsor principal pentru Festivalul Internaț ional George Enescu73,
cel mai mare eveniment de tip cultural organizat de Guvernul Rom âniei prin Ministerul
Culturii și Identității Naționale, Gala Premiilor UNITER74 (Uniunea Teatrală din
România), dar și Festivalul Internațional de Muzică SoNoRo75, drept pentru care

70 Bogdan Diaconu, op. cit. , p. 180.
71 Ibidem .
72 Site-ul oficial al companiei Raiffeisen Bank, secțiunea „CSR/ Artă și Cultură”,
https://www.raiffeisen.ro/despre -noi/responsabilitate -corporativa/arta -si-cultura/ , accesat pe 6 aprilie 2019.
73 Site-ul of icial al festivalului, secțiunea „Parteneri”, https://www.festivalenescu.ro/en/partners/ , accesat
pe 6 aprilie 2019.
74 Site-ul oficial al UNITER – Uniunii Teatrale din România, secțiunea „Parteneri ”,
https://www.uniter.ro/programe/gala -premiilor -uniter/partenerii -galei -premiilor -uniter -2018/?lang=en ,
accesat pe 6 aprilie 2019.
75 Site-ul oficial al festivalului, secțiunea „Sponsori”, http://www.sonoro.ro/sponsori , accesat pe 6 aprilie
2019.

34
directorul executiv al festivalului, Răzvan Popovici, a făcut, la cea de -a X-a ediție ,
următoarea declarație:
Raiffeisen Bank este unul dintre cei mai vechi prieteni ai Festivalului SoNoRo
și partenerul nostru principal de nouă ani. Chiar la început, când demersul
în sine părea nerealist, a avut încredere în noi și în propunerile noastre,
încredere care ne -a făcut să ajungem, iată, la ediția a 10 -a. Prin această
susținere am putut planifica pe termen lung și dezvolta comunitatea
SoNoRo.76
Menționez că cea de -a XIII -a ediție a festivalului SoNoRo s -a desfășurat în perioada 2 –
20 noie mbrie 2018 în orașele București, Timișoa ra, Cluj, Sibiu, Brașov, iar printre
sponsori se mai numără și alte branduri mari precum E.ON Energie România, RomCapital
Invest, BMW Group, UPC România, JTI – Japan Tobacco International , FAN Courier,
UNIQA Asigurăr i.77
De asemenea, Raiffeisen Bank sponsorizează și următoarele evenimente culturale:
TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania78, primul festival internațional de
film de lung -metraj din România, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu79, unde,
deasupra siglei brandului băncii apare denumirea de „partener de tradiție” al
evenimentului, Undercloud – Festivalul Internațional de Teatru Independent80, proiect
desfășurat anual în București încă din 2008, dar și Turneul Teatrului Act .81
Astfel de exemple de bună practică le constituie și următoarele instituții financiar –
bancare din România care au dezvoltat și s -au implicat în parteneriate pe termen lung cu
sectorul cultural -artistic, și anume: UniCredit Bank82, Banca Românească83, Banca

76 Site-ul oficial al companiei Raiffeisen Bank, secțiunea „CSR/ Artă și Cultură”,
https://www.raiffeisen.ro/despre -noi/responsabilitate -corporativa/arta -si-cultura/ , accesat pe 6 aprilie 2019.
77 Site-ul oficial al fe stivalului, http://www.sonoro.ro/ , accesat pe 6 aprilie 2019.
78 Site-ul oficial al festivalului, secțiunea „Sponsori și Parteneri”, http://tiff.ro/sponsori -si-
parteneri/sponsor , accesat pe 6 aprilie 2019.
79 Site-ul oficial al festivalului, secțiunea „Parteneri”, http://www.sibfest.ro/2018/parteneri , accesat pe 6
aprilie 2019.
80 Site-ul oficial al festivalului, secțiunea „Partner i”, http://www.undercloud.ro/sponsori -si-parteneri -2018/ ,
accesat pe 6 aprilie 2019.
81 Site-ul oficial al fundației, secțiunea „Prezentare, http://www.teatrulact.ro/prezentare/ , accesat pe 6
aprilie 2019.
82 Site-ul oficial al companiei UniCredit Bank, secțiunea „CSR”,
https://www.unicredit.ro/ro/institutional/csr/arta -si-muzica.html , accesat pe 6 aprilie 2019.
83 Site-ul oficial al companiei Banca Românească, secțiunea „Responsabilitate socia lă”,
https://www.banca -romaneasca.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/responsabilitate -sociala/politica -de-
responsabilitate -sociala -a-bancii -romanesti.html , accesat pe 6 aprilie 2019.

35
Transilvania84, Alpha Bank85, dar și BRD – Groupe Société Générale, instituție bancară
ale cărei activități de responsabilitate culturală au fost expuse pe larg în primul capitol.
Mai mult, un studiu efectuat de Valentina Martino și Stefano Scarcella
Prands traller, cercetători la Universitatea Sapienza din Roma, Italia, privind
responsabilitatea culturală a băncilor din Italia a dus la următoarea constatare: într -o
perioadă de criză, băncile italiene redescoperă domeniul artei și al culturii ca fiind o
inves tiție strategică atât în termeni de valoare socială, cât și în termeni de reputație de
tipul Made in Italy (expresia Made in Italy evocă în mintea consumatorilor atribute care
caracterizează pozitiv imaginea Italiei ca țară – în special atributele ce țin d e creativitate,
estetică, calitate și rafinament86), înviind astfel o lungă și prestigioasă tradiție de patronaj
pe care băncile au desfășurat -o de secole. Din acest punct de vedere, arta și cultura
reprezintă un domeniu exemplar în care băncile să cultive acea corporate shared value
capabilă să combine cele două elemente ale unui parteneriat de succes: o investiție
economică rentabilă și una socială menită să aducă un plus de valoare comunității și
culturii italiene.87
Așa cum studiul celor doi autori mai sus amintiți a reliefat, și în baza altor cercetări
anterioare, în perioade de criză responsabilitatea culturală și comunicarea în acest fel a
ajutat instituțiile bancare. Extrapolând, cred că în general brandurile, în perioadă de criză
sau nu, trebuie să ducă această „luptă” de poziționare pentru a fi memorabile și vizibile
de cât mai mulți consumatori, iar acțiunile de responsabilite culturală corporativă pot
contribui la poziționarea unui brand tocmai prin acele asocieri cu valorile culturii ca
întreg, d ar și cu prestigiul, memorabilitatea și experiența de calitate a unui eveniment sau
proiect ce aparține domeniului cultural -artistic. Prin conceptul de poziționare se înțelege
„locul ocupat de un brand în mintea consumatorului, vizavi de alternativele exis tente pe
piață și susținut prin capacitatea entității creatoare de a livra un avantaj competitiv”.88

84 Site-ul oficial al companiei Banca Transilvania, secțiunea „ Știri/CSR”,
https://www.bancatransilvania.ro/bt -social -media -newsroom/stiri/?cat/3/page/1 , accesat pe 6 aprilie 2019.
85 Site-ul oficial al companiei Alpha Bank, secțiunea „Responsabilitate socială /Artă și Cultură ”,
https://www.alphabank.ro/despre -noi/responsabilitate -sociala/term/10/arta -si-cultura , accesat pe 6 aprilie
2019.
86 Valerio Temperini, Gian Luca Gregori, Paol a Palanga, ”The Brand Made in Italy: A Critical Analysis ”,
Management Studies , vol. 4, nr. 3, David Publishing, 2016, p. 93.
87 Valentina Martino, Stefano Scarcella Prandstraller, ”Corporate Cultural Responsibility and Shared Value
in the Banking Sector. An Explorative Study in Italy ”, Journal of Communication Management , vol. 3,
Emerald Group Publishing, 2018, p. 75.
88 Aneta Bogdan, op.cit. , p. 195.

36
Așadar, apartenența la un ansamblu de valori împărtășite cu instituțiile de cultură și
artiștii, respectiv cu evenimentele și proiectele desfășurate de aces tea pot să asigure o
diferențiere destul de importantă.
II.1.5. Noi abordări
Un alt beneficiu pe care l -am identificat este posibilitatea brandurilor de a aborda
noi modalități de gândire cu privire la modul de construire și dezvoltare a relațiilor cu
clienții. Instituțiile de cultură și domeniul cultural -artistic, în general, nu se rezumă doar
la oferirea de servicii/de produse unor consumatori, ci mai degrabă se raportează la aceștia
ca oameni cu care trebuie să stabilită o conexiune, o relație semnif icativă.89 Această
practică ar trebui adoptată și de managementul afacerilor pentru a crea punți între brand
și consumator, în care consumatorul joacă rolul principal în detrimentul produsului sau
serviciului, lucru care să determine, în ultimă instanță, co mportamentul de cumpărare.
Autoarea Naomi Klein surprinde această idee cu o declarație din 1997 a
vicepreședintelui de marketing de la Starbucks: „consumatorii nu cred cu adevărat că
există o diferență majoră între produse” și că, de aceea, este necesar ca brandurile să
„stabilească legături emoționale” cu clienții lor, așa cum și brandul Starbucks a făcut -o.90
Marile branduri au înțeles cu siguranță importanța axării comunicării pe consumator, însă
sunt multe afaceri care ar trebui să învețe din colaborăr ile pe termen lung cu mediul
artistic pentru o mai bună desfășurare a întregii lor activități. Mediul cultural -artistic oferă
experiențe diverse consu matorilor care îi ajută să se de tașeze de la cotidian, reușește să
transpună emoții, să îi conecteze pe oa meni, lucru care se află în contrast cu ceea ce fac
brandurile deseori atunci când comunică. De la reclamele de pe Youtube, unde potențialul
consumator trebuie să aștepte cinci secunde ca să poată ajunge la videoclip, la ferestre
pop-up și campanii de rema rketing, consumatorii sunt asaltați de mesaje publicitare, fiind
expuși involuntar la acestea în mod sistematic. Acest lucru nu sugerează decât mesajul de
a cumpăra acel produs sau serviciu, consumatorul fiind, de cele mai multe ori, deranjat
de aceste pra ctici. De aceea, mediul de afaceri, asemenea celui cultural, ar trebui să se
angajeze în a oferi potențialilor și actualilor consumatori mesaje și demersuri de
promovare a brandului într -un mod care să îi angajeze și pe aceștia.

89 Christian Have, op. cit. , p. 81.
90 Naomi Klein, No logo. Tirania mărcilor , trad. rom. de Alina Scurtu, Editura Comunicare.ro, București,
2006, p. 39.

37
Un astfel de exemplu de pa rteneriat reușit cu mediul cultural este cel al brandului
Samsung, în care promovarea brandului și punerea în lumină a valorilor acestuia s -au
contopit cu nevoile unui public consumator de artă. dARe by Samsung este o aplicație
care a permis vizitatorilor de pe 18 mai, din cadrul inițiativei Noaptea Muzeelor, ediția a
XV-a, să treacă dincolo de realitatea palpabilă. Mai exact, aplicația a permis scanarea
unor lucrări de artă din Teatrul Odeon și Muzeul de Artă Recentă din București,
îndeplinind funcția de t raducător al artei. Astfel, utilizatorii aplicației au experimentat
funcția de realitate augmentată tridimensională, care a permis continuarea poveștii
personajelor din geometriile imaginate de artistul Sebastian Pren prin animații 2D și 3D.
De asemenea, vizitatorii au putut trece dincolo de rezultatul final, de creația finală,
creionând traiectul unei lucrări artistice de la context și factori inspiraționali, până la
intenția autorului operei și procesul de realizare a acesteia. Mai mult, aplicația este
disponibilă gratuit din Google Play pentru utilizatorii Android sau App Store pentru cei
iOS.91 Așadar, parteneriatele cu med iul cultural oferă oportunități creative de angajare a
publicului, promovând brandul într -un mod inedit și oferind noi abordări de stabilire a
unor relații cu consumatorii.
II.1.6. Intuirea tendințelor sociale
Un ultim beneficiu pe care doresc să îl menționez este că, fiind în contact cu
mediu l artistic și substratul cultural, o afacere va fi capabilă să intuiască tendințele de
mâine deoarece o angajare în susținerea sectorului cultural înseamnă și o mai bună
înțelegere a acestuia.92 Aceste implicări constituie, de fapt, implicări în viața socia lă a
potențialilor consumatori care pot aduce o multitudine de insight -uri din viața acestora,
pe care brandurile să le folosească în demersurile de promovare. Ce îi atrage pe
consumatori? Ce îi intrigă? Ce îi preocupă? Ce tipuri de evenimente din sfera cu ltural –
artistică se adresează fiecărui tip de public? O piesă de teatru, de exemplu, ne poate oferi
insight -uri cu privire la ce îi amuză sau îi intristează pe oameni, ce anume din trecut este
valabil și în prezent și ce s -a schimbat, iar o participare num eroasă la Noaptea Albă a
Galeriilor oferă oportunitatea înțelegerii nevoii oamenilor de artă. Conectarea la mediul –
cultural artistic reprezintă, de fapt, descoperirea trendurilor, a curentelor de opinii, a

91 dARe by Samsung – Arta tradusa prin senzatii, la Noaptea Muzeelor #15 , secțiune a „SpotLight” a
platfomei IQads, https://www.iqads.ro/articol/46447/dare -by-samsung -arta-tradusa -prin-senzatii -la-
noaptea -muzeelor -15, accesat pe 28 mai 2019.
92 Christian Hav e, op. cit. , p. 82.

38
ideilor și valorilor unui anumit tip de public, lu cru ce se poate traduce prin o mai bună
înțelegere și diferențiere a consumatorilor în funcție de preferințe și de valori. O asociere
strategică și puternică într -o acțiune de Responsabilitate Culturală Corporativă poate să
creeze punți valoroase între o a facere și societatea ca ansamblu, în acest mod, conceptul
de CCR dovedindu -se într -adevăr o investiție, mai degrabă decât o cheltuială, care va
duce la rezultate cuantificabile.
II.2. În ce condiții pot fi maximizate beneficiile ambelor părți?
Cel mai important lucru care trebuie avut în vedere atunci când vine vorba despre
Responsabilitate Culturală Corporativă este acela că se bazează pe câștiguri bilaterale, nu
pe donații. Discutabilă este și această titulatură a unui act de oferire a unor sume de bani,
căci, în cazul incendiului de la Catedrala Notre -Dame din Paris au fost făcute donații mari
de către deținătorii arhicunoscutelor branduri precum Apple, Louis Vuitton, L'Oréal,
Gucci, Yves Saint Laurent93. Rămâne întrebarea dacă aceste donații a u fost izvorâte din
pur altruism sau dacă pot fi catalogate drept un demers de real-time marketing , din
moment ce branduri le au comunicat public acțiunea . Mai mult, atât instituțiile de presă
din Franța, cât și cele internaționale au scris articole special destinate menționării marilor
branduri care au donat, cât și sumele colosale pe care s -au anagajat să le ofere reconstruirii
Catedralei Notre -Dame. Așadar, nu știu în ce măsură oferirea unor sume de bani poate fi
numită donație, însă cu siguranță, nu se î ncadrează în ceea ce este Responsabilitatea
Culturală Corporativă.
În Marea Britanie, țara cu cea mai longevivă tradiție în acest domeniu,
sponsorizarea este definită de către Arts and Business (cunoscută anterior ca Association
for Business Sponsorship of the Arts – ABSA) astfel: „Plata unor sume de bani (sau
furnizarea de bunuri sau servicii) de către o afacere unei organizații din domeniul artei cu
scopul de a promova numele afacerii, precum și produsele sau serviciile acesteia.94
Oricare ar fi definiț ia potrivită a acțiunilor de sponsor izare care stau la baza
Respo nsabilității Culturale Corporative, termenul cheie al acestora este cel de return95:

93 Olivia Raimonde , Brands donate millions to help rebuild Notre Dame , https://adage.com/article/cmo –
strategy/brands -donate -millions -help-rebuild -notre -dame/2165026 , accesat pe 26 aprilie 2019.
94 Matoula Scaltsa, ” Defen ding sponsorship and defining governments responsibility towards the arts”,
International Journal of Museum Management and Curatorship , vol. 11, nr. 2, Taylor and Francis Online,
1992, p. 387.
95 Ibidem , p. 388.

39
afacerile oferă bani, produse sau servicii mediului cultural -artistic, însă și acesta la rândul
său trebuie să ofere ceva la schimb.
Dacă mediul -cultural oferă ceva înseamnă că poziția sa nu este nicidecum
dezavantajoasă, respectiv în raport de inferiorit ate cu potențialii colaboratori, ca atare
inițiativa poate veni dinspre mediul cultural -artistic spre mediul de afaceri fără ca aceasta
să fie privită ca un apel la altruismul managerilor. Asemenea mediului privat de afaceri
care prezintă oferte clienților pentru a fi în continuare pe piață, și mediul cultural -artistic
ar trebui să procedeze astfel pentru a putea să -și îndeplinească în continuare misiunea.
Managerii de afaceri pot să distribuie fonduri în foarte multe direcții, dar dacă mediul
cultural cons truiește o punte de comunicare și argumentează de ce trebuie susținut și acest
domeniu, pot lua naștere parteneriate valoroase pentru ambele părți. Însă pentru ca acest
lucru să se întâmple, consider că este necesară o restructurare la nivelul instituțiilo r de
cultură care să includă și un departament de strângere de fonduri, lucru care, din păcate,
nu se întâmplă. Spre exemplu, intrând la secțiunea dedicată organizării/echipei de pe site –
urile marilor instituții de cultură din Iași precum Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din
Iași96, Ateneul Național din Iași97, Muzeul Național al Literaturii Române din Iași98,
Opera Națională Română din Iași99, constatăm că nu au în structura lor un asemenea
departament. Aceste responsabilități fie cad în sarcina responsabi lului departamentului
de PR sau a celui de Marketing, fie nu sunt inițiate astfel de demersuri deloc, lucru ce
duce la obligativitatea instituției de a se baza și de a lucra întru totul cu fonduri de la
bugetele locale și naționale sau prin diferite progra me de finanțare la nivel european.
Doamna Dora Morhan, fost coordonator de marketing al Operei din Iași și actual
manager general al hotelului Pleiada, brand partener al Operei și susținător al multor
evenimente cultural -artistice din oraș, a susținut100 că acesta este motivul pentru care nu
sunt atrași partenerii și că, deseori, munca de prezentare a unei oferte îi revine omului de

96 Organigrama Teatrul ui Național „Vasile Alecsandri” din Iași ,
https://www.teatrulnationaliasi.ro/data/_editor/Organigrama%20T%20N%20Iasi(1).pdf , accesat pe 26
aprilie 2019.
97 Site-ul Ateneului Național din Iași, secțiunea „Despre noi – echipă”, https://www.ateneuiasi.ro/echipa/ ,
accesat pe 26 aprilie 2019.
98 Site-ul Muzeului Național al Literaturii Române din Iași, secțiunea „Despre noi – echipă și conducere”,
https://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/mnlri/despre -noi/echipa -si-conducere/ , accesat pe 26 aprilie 2019.
99 Organigrama Operei Naționale Române din Iași, https://www.operaiasi.ro/wp –
content/uploads/2018/09/ORGANIGRAM%C4%82.pdf , accesat pe 26 aprilie 2019.
100 Interviu personal cu doamna Dora Morhan care a avut loc pe data de 8 aprilie 2019, începând cu ora
10:00, în incinta Pleiada Boutique Hotel & Spa din Iași.

40
comunicare. Însă este posibil ca persoana respectivă să nu aibă competențele unui om de
vânzări, motiv pentru care munca sa est e îngreunată și poate să nu aibă rezultatul scontat.
Prin colaborarea cu mediul privat de afaceri, mediul cultural -artistic nu numai că obține
sprijin financiar sau material, ci și ia exemplu de bune practici, iar un astfel de exemplu
pe care actorii cultu rali îl pot adopta este acela de a investi în oameni de vânzări, în
traininguri menite să îi perfecționeze în această activitate. Consider că acesta este și
motivul pentru care festivalurile de film, de teatru, de muzică din țară, dar și cele din Iași
(Festivalul Serile Filmului Românesc, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere
Iași) au o mulțime de parteneri și sponsori: au oameni, voluntari sau personal angajat,
care să desfășoare activități corespunzătoare procesului de strângere de fonduri.
Pentru îmbunătățirea ofertei pe care mediul cultural o face ar trebui să fie făcută
o analiză statutului, resurselor și mijloacelor de promovare de care dispune instituția sau
artistul și să se construiască o serie de beneficii, în pachete de sponsorizare , fiecărui
pachet fiindu -i corespunzătoare o anumită contribuție. Mediul cultural trebuie să ia
exemplul mediului de afaceri și să vândă ceea ce pot ei oferi, într -o formă cât mai clară
și mai atrăgătoare, care să demonstreze de ce acea instiuție, și nu al ta. Eforturile susținute
și canalizate pe acest proces de atragere de parteneri este unul mult mai sănătos, deoarece,
înainte de contactarea propriu -zisă a firmelor, se face mai întâi o analiză a pieței. Această
etapă de research poate scoate la suprafață practici ale unor firme cu care instituția
culturală nu ar vrea sau nu ar trebui să se asocieze. Selecția partenerilor trebuie să primeze
în fața nevoii de resurse financiare, astfel încât imaginea instituției culturale să nu aibă de
suferit pe termen lung .
Ilustrativ din acest punct de vedere este cazul companiei de origine britanică de
petrol și gaze, British Petroleum (abreviat BP), și parteneriatul de l ungă durată pe care l –
a avut cu Galeriile Tate din Marea Britanie. Compania BP este cunoscută pentru câteva
dezastre ecologice din pricina scurgerilor de ulei, cel mai grav fiind cel care s -a produs în
2010, î n Golful Mexic . Mai mulți activiști au protestat și au cerut în nenumărate rânduri
reprezentanților Tate să încheie parteneriatul cu compania BP înt rucât îi aducea un
prejudiciu de imagine prin legitimarea pe care i -o oferea companiei de petrol.101

101 Derrick Chong, ”Institutions Trust Institutions Critiques by Artists of the BP/Tate Partnership ”, Journal
of Macromarketing , vol. 33, nr. 2, Sage Publications, 20 12, p. 112.

41
Cu toate că acest concept de Responsabilitate Culturală Corporativă include
activitatea de a sponsoriza, el nu se limitează la o „sponsorizare”. Acest termen implică
mai degrabă o tranzacție, pe când CCR reprezintă mult mai mult decât atât, este un
parteneriat în care sunt corelate valorile de bază ale unui brand în mod strategic, este un
parteneriat caracterizat de fuziunea, de sinergia dintre valorile fundamentale ale unei
afaceri și cele ale unei instituții culturale sau a unui artist.102 Acesta ar fi primul factor
cheie în succesul colaborării dintre mediul cultural și cel de afaceri, Bernadette
McNicholas identificând, în urma cercetării sale, încă tre i astfel de factori, și anume:
dezvoltarea de relații, longevitatea angajamentului, creativitate și personalizare.103
Dezvoltarea de relații caracterizate de reciprocitate și d e urmărirea unui scop
comun sunt două aspecte esențiale pentru succesul unui parteneriat dintre afaceri și
mediul cultural -artistic. Succesul activităților de sponsorizare apare din cooperarea a două
organizații care au culturi diferite și care urmăresc să își îndeplinească misiunile, de
asemenea, diferite. Am bele părți trebuie să încerce să se implice în parteneriat astfel încât
să obțină beneficii valoroase .104 Compatibilitatea dintre viziunile celor două părți și
modul în care ele acționează pentru realizarea parteneriatului se vor contura pe măsură ce
sunt construite și dezvoltate relații de încredere care să determine un angajament bilateral
pe termen lung. Pe de altă parte, nerespectarea angajamentelor pe care și le asumă părțile
într-un parteneriat se poate solda cu neîncredere în rândul potențialilor par teneri și
colaboratori. Tot din cauza nerespectării clauzelor unui contract sau a unei înțelegeri
nescrise, se pot declanșa crize de imagine pentru ambele părți.
Longevitatea angajamentului este dată, așadar, de o relație bazată pe sinceritate,
încredere și respect rec iproc. Abordările personalizate cu activități în care să fie inclus și
brandul într -un mod inedit și oportunități le de implicare a angajaților unei firme sunt două
aspecte pe care un actor cultural le poate adopta pentru continuitatea colabor ărilor. Un alt
aspect demn de menționat este asocierea cu firme concurente concomitent. Mediul
cultural trebuie să ia în considerare și posibilitatea apariției unor conflict e de interese ale
acestor firme. De a ceea, o comunicare constantă, bazată p e sincer itate și deschidere
reprezintă un aspect deosebit de important pentru derula rea parteneriatelor în parametri

102 Bernadette McNicholas, „Arts, Culture and Business: A Relationship Transformation, a Nascent Field ”,
International Journal of Arts Management , vol. 7, nr. 1, 2004, p. 61.
103 Ibidem , p. 63.
104 Carl M. Sylvestre, Luiz Moutinho, ” Leveraging Associations: The Promotion of Cultural Sponsorships”,
Journal of Promotion Management , vol. 13, nr. 3 –4, The Haworth Press, 2007, p. 298.

42
normali. De asemenea, atenția pentru promovarea imaginii corecte a partenerilor este
importantă: reprezentanții culturali trebuie să se asigure că sigla, site -ul și alte canale de
comunicare aparținând partenerilor la care se va face trimitere în demersurile de
promovare să fie cele actualizate, cu alte cuvinte este necesar ca aceștia să urmărească
activitatea partenerilor. Un contraexemplu pe care î l menționez este cel al Teatrului
Național „Vasile Alecsandri” Iași care folosește sigla veche a WINK Public Multimedia
atât în promovarea outdoor , cât și în mediul online pe afișe ale spectacolelor din stagiunea
2018 -2019, în timp ce partenerul are cromat ica siglei modifi cată încă din vara anului
2017. Piesa de teatru „Dansul Delhi ”, spectacol al cărui afiș l-am luat drept exemplu, a
avut premiera în luna februarie a acestui an și totuși are sigla veche a partenerului:

Figura 1. Afișul piesei de teatru „Dansul Delhi”,
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Stagiunea 2018 -2019.105

105 Afișul este disponibil la adresa de Internet: https://www.teatrulnationaliasi.ro/stagiunea/Dansul -Delhi –
195.html , accesat pe 26 aprilie 2019.

43
Opera Națională Română din Iași, pe cealaltă parte, oferă un exemplu de bună
practică în ceea ce privește colaborarea cu partenerul căci folosește sigla actua lizată pe
afișele corespu nzătoare reprezentațiilor pe care le oferă publicului său, prezente, de
asemenea, atât în promovarea outdoor , cât și în mediul online. Prin urmărirea activității
partenerului, există posibilitatea ca insitituția culturală să descop ere și alte noi căi de
colaborare astfel încât beneficiile să fie maximizate de ambele părți. Utilizarea noii sigle
a firmei WINK Public Multimedia o putem observa și în afișul aferent spectac olului de
teatru coregrafic, „Imagi ne all the people”:

Figura 2. Afișul spectacolului „Imagine all the people”,
Opera Națională Română Iași, Stagiunea 2018 -2019 .106

106 Afișul este disponibil la adresa de Internet: https://www.operaiasi.ro/afis -imagine -all-the-people/ ,
accesat pe 26 aprilie 2019.

44
Cât despre afaceri, acestea ar putea să își facă simțită prezența la evenimentele și
activitățile respectivului partener cultural, ar putea să îi promoveze activitatea pe canalele
de comunicare din interiorul firmei sau să ofere ocazia celor din structuril e administrative
ale instituțiilor culturale să participe gratuit la unele traininguri organizate pentru angajați,
bineînțeles cele compatibile cu activitățile comune, cum ar fi vânzări, marketing,
management, contabilitate.
Creativitatea și personalizar ea sunt două atribute cheie pentru parteneriate de
succes deoarece o abordare generică poate duce la dezinteres din partea celor implicați și
la o căutare constantă de parteneri. Aceste lucruri duc în timp la instabilitate și la
imposibilitatea planificări i resurselor, fapt care, din punct de vedere managerial, este
riscant pentru ambele părți. Companiile ar putea inspira mediul cultural -artistic să fie mai
orientat spre investiții și spre o creștere constantă. Acest lucru se poate realiza prin crearea
unor oferte originale și bine construite care să fie înaintate partenerilor. Mediul cultural –
artistic, caracterizat de doze de creativitate nesfârșite, poate, la rândul său, să inspire și
chiar să contribuie la organizarea unor activități inedite fie că est e vorba de un eveniment
extern, cum ar fi o lansare de produs sau unul intern, de exemplu un teambuilding al
angajaților companiei.
Un astfel de exemplu îl constituie acțiunea brandului Sabon România, brand din
categoria d e produse cosmetice, care, cu ajuto rul agenției Pandorra Story Style, a reunit
cinci artiști talentați sub coordonarea Mirelei Trăistaru, pictor de talie internațională,
pentru a se exprima artistic sub inspirația noii colecții Sabon. Evenimentul de lansare a
noii colecții a avut loc în lun a martie, iar ambasadorii au fost următorii: Bădescu Dalina,
Cuzina, Rareș Lupu, Cristian Farcaș și Lucian Muntean. Fiecare dintre acești ambasadori
a realizat o lucrare artistică inspirată de noua colecție, Limy Lavender, artiștii fiind
prezentați atât pe pagina de Facebook, cât și în c omunicarea ca mpaniei Sabon România.
Însă reprezentanții Sabon nu s -au oprit aici, ei au conceput niște frame -uri cu părți din
lucrările artistice și produsele noii colecții în prim plan pe care le -au pus în clădiri de
birour i. Aceste frame -uri au conținut, pe durata campaniei (6 – 20 martie), câte un
dispozitiv care elibera treptat parfumul Limy Lavender. Doamna Monica Măgureanu,
fondatorul agenției Pandorra Story Style, a declarat pentru IQads următoarele despre
campanie:

45
Am dorit să ducem o piesă din mozaicul campaniei și în birouri. Pentru că
intențiile frumoase nu au nici o valoare dacă nu se concretizează adecvat,
Pandorra a conceput împreuna cu MVcom o abordare vizual -olfactivă,
pentru clădirile de birouri intens popula te.107
Astfel, o lansare de produs a devenit un loc de exprimare artistică a unor pictori talentați
care au scos în evidență atributele noii colecții a brandului Sabon. Îmbinarea creațiilor
artistice cu produsele companiei s -a făcut într -un mod inedit, cele două potențându -se, ca
urmare a îmbinării vizualului cu olfactivul. Astfel, bandul Sabon și -a lansat noua colecție
aducând, totodată, arta mai aproape de oameni.
II.3. Măsurarea rezultatelor
Peter Baines susține că strategia de CSR trebuie să fie un centru d e profit, altfel
nu este la fel de eficient pe cât poate fi. Pentru a determina dacă strategia de CSR va
produce profit, o firmă trebuie să cunoas că costurile corespunzătoare implementării
campaniei de CSR.108
În 1994, LBG – London Benchmarking Group (Grupul de analiză comparativă din
Londra) a dezvoltat un model pentru a măsura valoarea implicării firmelor în comunitate.
Acesta este unul dintre cele mai reprezentative modele de raportare a indicilor deoarece
utilizează un cadru pentru a măsura input -urile și output -urile , precum și impactul rezultat
din contribuția organizației. Input -urile se referă la sume de bani, oferirea de servicii sau
produse în stil barter , dar și costurile gestionării programului de CSR. Output -urile se
referă la beneficii , mai exact numărul persoanelor la care s -a ajuns, câți dintre ei s -au
implicat și ce tip de activități sunt desfășurate. Impactul urmărește măsurarea
schimbărilor obținute ca rezultat al programului derulat – ce diferență s -a făcut, nu doar
la nivelul ben eficiarului, ci și la nivelul afacerii. Programul a produs oportunități de
dezvoltare a angajaților? A avut programul un impact asupra fidelizării consumatorilor?
Au fost câștigați noi clienți în urma programului de CSR? Peter Baines atrage atenția
asupra faptului că, în măsurarea rezultatelor, nu trebuie să se treacă cu vederea impactul
pe care l -a avut programul CSR în mediul intern al organizației.109

107 Comunicat de presă a agenției MVcom transmis platformei IQads , Sabon, parfumul culorilor ,
https ://www.iqads.ro/articol/45927/sabon -parfumul -culorilor , accesat pe 26 aprilie 2019.
108 Peter Baines, op. cit. , p. 171.
109 Ibidem , p. 172 – 179.

46
Dacă măsurătorile arată că în program s -a investit mai mult decât ce se anticipase
inițial, și impactul p ozitiv este doar la nivelul beneficiarilor, înseamnă că strategi a de CSR
trebuie regândită. M erită să se continue? Ce schimbări trebuie făcute? Cum poate fi
ajustat, îmbunătățit, regândit programul de CSR astfel încât parteneriatul să reprezinte un
câștig împărtășit și totodată, durabil? Doar măsurând și raportând rezultatele se poate
răspunde la aceste întrebări. Acest model se poate aplica și în practicile de CCR, dat fiind
faptul că am menționat încă din primul capitol că Responsabilitatea Culturală Corp orativă
este un subdomeniu al practicii de CSR.
Întotdeauna o firmă va analiza orice propunere de colaborare, dar mai ales cele
privind investițiile, iar domeniul cultural nu face excepție. În fapt, acest lucru este
justificat deoarece o întreprindere tre buie să producă profit, să fie stabilă din punct de
vedere economic. Cei de la departamentele de comunicare, de marketing ori cel dedicat
Responsabilității Sociale Corporative sau chiar managerii sunt asaltați de oferte din toate
domeniile și într -un număr mare, fapt care îi determină să analizeze bine opțiunile și să
încerce să încheie parteneriate cu cel mai ofertant partener. Am discutat de -a lungul
lucrării despre câte oportunități de colaborare dispune domeniul cultural -artistic, dar cum
demonstrează c ei însărcinați cu această responsabilitate că într -adevăr a fost o colaborare
reușită? Într -un articol de pe o platformă dedicată practicii de CSR, Emily Peck, manager
la Business Committee for the Arts (Comitetul de Afaceri pentru Arte) s -a întrebat care ar
fi cel mai important lucru care determină o afacere care sprijină domeniul cultural -artistic
să își mărească investiția, contribuția? Dar care ar fi cel mai important motiv pentru care
afacerile sprijină în primul rând, indiferent de investiție sau de c ontribuție, sectorul
cultural?110 Efectuând o cercetare cantitativă extinsă, sondaje de opinie în rândul
afacerilor, Emily Peck a descoperit de ce acestea spr ijină cultura: „Profitabilitatea.
Afacerile iau decizii pe baza profitului lor ”. Cel de -al doilea mo tiv pentru care ar investi
în cultură este „legătura cu cauze sociale sau educație”.111 Odată ce o afacere a ales să
sprijine o organizație cu profil cultural -artistic, este important să se măsoare și să se
analizeze eficacitatea îndeplinirii obiectivelor.112

110 Committee Encouraging Corporate Philanthropy, www.corporatephilanthropy.org , apud: Jessica
Sonders, Sponsorship: An Analysis of the Partnership Between Business and the Art World , 2012, p. 21.
111 Ibidem .
112 Arts and Business, Arts and Business sponsorship manual , 2001, apud: Soultana Simopoulou,
Sponsorship of film festivals: a case study of the ” International Short Film Festival in Drama” , Lucrare de
disertație de la Unive rity of Sheffield, 2004, p. 28.

47
Potrivit Manualului de Sponsorizare al Arts and Business , o rețea creativă de
dezvoltare a parteneriatelor dintre domeniul cultural și mediul privat de afaceri, există
două tehnici prin care sponsorizările ar putea fi măsurate. Prima este Hard Evaluation –
măsurarea tare – care se referă la prelucrarea unor cifre.113 Spre exemplu câți oameni au
venit la un eveniment sau câte apariții în media au avut și deci cât timp de expunere. Cea
de-a doua tehnică este intitulată Soft Evaluation – măsurarea slabă – aceasta presupune
măsurarea unor atitudini și comportamente, care, de altfel, pot fi contorizate și sub formă
numerică. Aceste informații din măsurarea, evaluarea slabă, pot fi chiar mai importante
și mai valoroase decât datele numerice.114 Prima tehnică de măsu rare s -ar putea realiza
prin cercetări de observație la locul evenimentului – câte persoane au venit la un anumit
eveniment, contorizarea aparițiilor în presa scrisă, dar și în sfera audiovizuală, aparițiile
în postări pe bloguri, în vlogurile unor persoan e influente, sistemele de înregistrare a
participanților la diferite evenimente (bilete, invitații). Cea de -a doua tehnică ar putea
analiza postările oamenilor din social -media, dacă au menționat oamenii brandul, dacă l –
au recomandat pe pagina lor de Faceb ook – spre exemplu dacă un local organizează mai
multe expoziții artistice în parteneriate cu artiști diverși, atunci aceste expoziții,
integrându -se în conceptul localului, pot genera feedback pozitiv din partea clienților și
să-i determine să revină în a cel loc, dar și să povestească experiența și astfel să trezească
interesul altor clienți.
Așadar, beneficiile pe care le pot obține brandurile din colaborările cu mediul
privat sunt valoroase și oferă premisele necesare unor parteneriate de lungă durată, din
care cele două părți să poată să își maximizeze beneficiile. Există o serie de factori care
contribuie la dezvoltarea acestor parteneriate de care este bine să se țină cont din ambele
părți, reciprocitatea fiind cheia colaborărilor dintre sectorul cult ural și mediul privat.
Evaluarea rezultatelor este un alt pas important atât pentru afaceri, deoarece pot stabili
dacă procedează bine sau nu, dar și pentru instituțiile culturale și pentru artiști, căci dacă
rezultatul final nu este pe măsura ofertei pe c are au înaintat -o sau a celor discutate, pot
pierde parteneriate importante pentru buna desfășurare a activităților lor.

113 Ibidem , p. 29 .
114 Ibidem .

48
Capitolul al III -lea – Branduri iubitoare de cultură … din Iași
De-a lungul celor două capitole ale lucrării de licență am dat exemple de bune
practici în implementarea Responsabilității Culturale Corporative, însă am vorbit de
branduri mari, la nivel internațional, de exemplu Mercedes -Benz, și cu precădere de la
nivel național, branduri precum Policolor, BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen
Bank și Samsung. Consider, însă, că se pot stabili parteneriate de succes cu mediul
cultural și în Iași, oraș eminamente cultural, deoarece tot ce se întâmplă acum pe scena
culturală din acest oraș oferă o mulțime de oportunități de colaborare dintre mediul privat
și cel cultural -artistic. În acest sens, am decis să desfășor o cercetare calitativă atât în
rândul mediului privat, cât și a celui cultural -artistic din Iași pentru a valida argumentele
expuse în paginile scrise anterior.
III.1. Design -ul cercetării
Pentru a analiza practicile de Responsabilitate Cultu rală Corporativă atât din
perspectiva mediului privat, cât și din perspectiva mediului cultural -artistic, am
intervievat mai multe persoane responsabile de managementul parteneriatelor din cele
două sectoare . Primul pas a fost identifica rea acelor subiecți care îndeplinesc o serie de
criterii , după cum urmează: să fi încheiat parteneriate ce țin de responsabilita tea culturală,
să fie din domenii de activitate distincte și să obțin perspective ale unor reprezentanți care
colaborat în trecut sau colaborează în prezent. Aceste criterii vor duce la îndeplinirea
scopului și obiectivelor cercetării. Cel de -al doilea pas a fost realizarea unei baze de date
cu contactele posibililor participanți la cercetare. Următorul pas a fost contactarea
acestora, iar apoi întâlnirea cu reprezentanții entităților care au acceptat invitația de a
participa la această cercetare. Ultimul p as a fost transcrierea interviurilor înregistrate
întocmai după exprimarea celor intervievați. Perioada de defășurare a acestor pași a fost
de la începutul lunii aprilie, la sfârșitul lunii mai 2019.
III.1.1. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul c ercetării este cel de a explora modul în care sunt înțelese și practicate
parteneriatele ce țin de Responsabilitatea Culturală Corporativă la nivelul orașului Iași.
În acest sens, am stabilit următ oarele obiective ale cercetării, văzute din
perspectiva ambelo r categorii de actori implicați: în primul rând mi -am propus

49
identificarea parteneriatelor stabilite dintre mediul privat și cel cultural -artistic. Un alt
obiectiv este cel de i dentificare a modului în care au decurs aceste parteneriate (avantaje,
dificult ăți, aște ptări). Un alt obiectiv este cel de a afla dacă firmele măsoară rezultatele
acestor pa rteneriate și ce metode folosesc în acest sens. Următorul obiectiv vizează
identificarea posibilelor riscuri la care se supune mediul cultural în asocierea cu diverse
companii. Ultimul obiec tiv pe care l -am stabilit este reprezentat de evaluarea
probabilității de angajare în astfel de parteneriate pe viitor.
Pentru a aprofunda modul în care sunt încheiate parteneriatele dintre mediul privat
și cel cultural, metoda de cercetare folosită a fost cea calitativă, folosind tehnica
interviurilor în profunzime. Interviul în profunzime este o conversație susținută și
structurată cu un număr restrâns de indivizi (una până la trei persoane), ale căror
caracteristici sun t reprezentative115 pentru scopul cercetării. Procedeul utilizat a fost cel
de intervievare semi -structurată. Instrumentul de investigare folosit a fost ghidul de
interviu. Interviurile au fost semi -structurate , în sensul că a existat un ghid de interviu pe
care l -am urmat, însă uneori am mai omis câte o întrebare la unele interviuri, dat fiind
faptul că mi se răspunsese în prealabil. De asemenea, am adăugat întrebări suplimentare
în mod spontan pentru a mă asigura că fiecare interviu atinge toate obiectivele cercetării.
Am adus clarificări în cazul în care îmi erau solicitate sau atunci când sesizam o
neînțelegere a sensului întrebării adresate.
În ceea ce privește numărul de oameni prezenți în cadrul interviurilor, t rebuie să
menționez că nouă dintre cele z ece interviuri susținute fizic au fost cu o singură persoană
care reprezenta orga nizația. Într-un singur caz , au fost prezen te trei persoane din partea
organizației vizate, două dintre ele răspunzând alternativ la întrebări, perspectivele
suprapunându -se. Cea de -a treia persoană doar a ascultat conversația și nu a simțit nevoia
să intervină.
În continuare, voi prezenta crit eriile de selecție a subiecților pe care i -am contactat
în vede rea derulării cercetării. În prima etapă am identifica t firme care au în cheiat
parteneriate cu sectorul cultural -artistic și instituții culturale sau artiști care au încheiat
parteneriate cu mediul privat. Cel de -al doilea criteriu a fost contactarea unor firme din
cât mai multe domenii de activitate și care se adresează unor publicuri cât mai diferite

115 Adriana Zaiț, „Cercetarea de marketing”, în: Corneliu Munteanu (coord.), Marketing: Principii,
Practici, Orizonturi , Editura Sedcom Libris , Iași, 2008, pp. 63 -64.

50
atât din punct de vedere demografic, cât și psihografic. De asemen ea, am dorit să acopăr
cât mai multe sfere de activitate cultural -artistică . Cel de -al treilea criteriu a fost
intervievarea reprezentanților unei firme și a unui reprezentant al mediului cultural –
artistic care colaboraseră în trecut sau au un parteneriat în prezent , pentru a evidenția și
mai bine cele două perspective.
Cele trei criterii au fost îndeplinite, primul integral, cel de -al doilea într -o foarte
mare măsură, iar cel de -al treilea într -o mică măsură. Cel de -al doilea criteriu a fost
îndeplinit înt r-o foarte mare măsură în sensul că am avut din șase firme, trei cafenele
(Acaju, Bistro „La Noi” și Cafeneaua Veche, însă cea din urmă are un public mai de nișă).
Celelalte firme sunt: o multinațională (SCC Services România – filiala Iași), o cofetărie
(Cuptorul Moldovencei) și un hotel (Pleiada Boutique Hotel & Spa). În ceea ce privește
mediul cultural -artistic, am avut reprezentanți pentru următoarele ramuri: muzică
(Asociația Culturală Moldavia și trupa Adam’s Nest) , poezie (Cozy Poetry Night) și
literatură (Muzeul Național al Literaturii Române, organizator al Festivalului
Internațional de Literatură și Traducere din Iași – FILIT), teatru (Teatru FiX), patrimoniu
cultural (Palatul Culturii).
Pentru cel de -al treilea criteriu, menționez că am reușit să aud perspectiva
multinaționalei SCC Se rvices România care a avut parteneriat cu Muzeul Național al
Literaturii Române și punctul de vedere al cafenelei Acaju care a colaborat cu Cozy
Poetry Night și cu trupa de muzică Adam’s Nest.
III.2 . Subiecții cercetă rii
Subiecții care au luat parte la cercetarea derulată și ale căror perspective le voi
analiza în acest capitol al lucrării sunt reprezentativi pentru practica de Responsabilitate
Culturală Corporativă din Iași. În acest sens, voi prezenta activitatea și parteneriatele
întreprinse cu scop cultural și voi începe c u actorii din mediul privat, continuând apoi cu
cei din mediul cultural, luându -i în ordine alfabetică.
III.2.1. Subiecții din mediul de afaceri
Acaju este o cafenea deschisă în orașul Iași în anul 2008. Timp de zece ani a avut
sediul pe Strada Sf. Sava, nr. 15 unde „foarte mulți actori de teatru veneau acolo și s -au
cunoscut oameni cu oameni și s -au înfiripat proiecte de la Incubator107, PaperGirl și
Street Delivery -ul”. În 2019, cafeneaua a fo st mutată într -un spațiu mai mare, pe Strad a

51
Anastasie Fătu, nr. 2A, unde „[…] și oportunitățile sunt diferite”. Sub tagline -ul „Esența
Acaju stă în oameni ”116, cafeneaua organizează diferite evenimente din sfera culturală, de
la expoziții, la concerte liv e, acustice cu artiști noi, dar și cu experiență, lansări de album,
lansări de cărți și seri de poezie. Mișcarea Cozy Poetry Night s -a lansat în Acaju, fiind
prima cafenea care s -a arătat inte resată de această inițiativă pe care au și găzduit -o.
Persoana c ăreia i -am luat interviul este Diana Niculae -Grigorescu, specialist PR al
cafenelei.
Bistro „La noi” este o cafenea care se găsește pe Pietonalul Ștefan cel Mare și
care a fost deschisă în octombrie 2017. Este „locul unde mâncarea delicioasă face echipă
bună cu băuturile românești, cafeaua de specialitate și ospitalitatea oamenilor”117,
totodată susținând și inițiative din zona cultural -artistică. Astfel, cafe neaua s -a implicat
în sponsorizarea Festivalului Serile Filmului Românesc, inclusiv anul acesta, la cea de -a
zecea ediție. De asemenea, mai multe expoziții au avut loc în incinta cafenelei, aceasta
implicându -se în susținerea unor pictori tineri, la început de drum, dar și a altora mai
cuno scuți. Cea mai recentă expoziție are loc în perioada 8 iunie – 5 iulie, unde
„pereteleExpo” al cafenelei va fi decorat cu ilustrațiile unui artist internațional,
Constantine the Artist. Interviul mi -a fost acordat de către doamn a Carmen Manea, co –
fondator și manager g eneral al firmei.
Situată pe Strada Lăpușneanu, în vecinătatea Muzeului Unirii, Cafeneaua
Veche118 are o activitate de nouă ani. Se remarcă prin evenimente culturale ca „Șevalet
la Cafenea”, unde timp de o săptămână sunt îmbinate pictura live, d ansul, muzica și
teatrul, „Live O’Clock”, concert live „în plină stradă” și seri dedicate scriitorilor, de
exemplu „Seara Ion Luca Caragiale”, unde profesori universitari vorbesc despre acești
scriitori. De asemenea, Cafeneaua Veche a susținut și eveniment e organizat e de Muzeul
Național al Literaturii Române : Festivalul Internațional de Literatură și Traducere din Iași
– FILIT și „Colindătorii la Bojdeucă”. Persoana intervievată este domnul Gheorghe
Cojocaru, managerul cafenelei.
Cuptorul Moldovencei este o cofetărie deschisă în anul 2013 care se diferențiază
prin produse fără premixuri și margarină, cu ingrediente naturale, provenite de la furnizori

116 Informații preluate de pe s ite-ul firmei Acaju: http://www.la -acaju.ro/ , accesat pe 3 iunie 2019 .
117 Informații preluate de pe s ite-ul firme i Bistro „La noi”: https://bistrolanoi.business.site/ , accesat pe 3
iunie 2019.
118 Informații preluate de pe site-ul firmei Cafeneaua Veche: https://cafeneauaveche.ro/ , accesat pe 3 iunie
2019.

52
locali.119 Alături de extensia de afacere apărută în 2018, Glazurai, Cuptorul Moldovencei
a încheiat parteneri ate în sfera culturală cu Festivalul Serile Filmului Românesc și a
sprijinit expozițiile Borderline Art Space Iași, o galerie de artă contemporană. Expozițiile
sunt fie de fotografie, fie de sculptură, artă video, instalații audio și aparțin artiștilor:
Roxana Savin, Juliane Eirich, Silvia Hell, Patricia Rodas, Dragoș Alexandrescu și Ciprian
Ciuclea. Interviul pentru cercetarea derulată mi -a fost acordat de către Nicoleta Hrițcu,
fondator și manager al firmei, antreprenor cu studii teatrale.
Pleiada Boutiqu e Hotel & Spa , localizat pe Șoseaua Bucium, nr. 18, Iași, a fost
deschis în anul 2014 și este singurul hotel de cinci stele din zona Moldove i. Hotelul
Pleiada este partener oficial și sponsor principal al Operei Naționale Române Iași120, dar
și ca partener al Ateneului Național din Iași, Festivalului Serile Filmului Românesc și
Afterhills. De asemenea, hotelul găzduiește expoziții de artă, cea mai recentă fiind „Copiii
și pisicile Păunului", conținând peste o sută de lucrări de ceramică î n miniatură, expoziție
deschisă în perioada 1 – 30 iunie 2019 . Alte expoziții susținute de Pleiada au fost
„Falstaff’s Women", a artistului Leontin Păun, „Anotimpuri", semnată Constantin Tofan
și „Autoportret" de Horațiu Mălăele. Răspunsurile la întrebări mi-au fost oferite de către
Corina Giurgia, manager PR al hotelului.
SCC Services a luat naștere în anul 1975 și este cel mai mare furnizor independent
de soluții IT din Europa. SCC este prezent în următoarele țări: Marea Bri tanie, Franța,
Spania, Vietna m și în România din 2006, în Iași și Bacău.121 Filiala SCC din Iași s -a
implicat și a sponsorizat următoarele proiecte din sfera cultural -artistică: Festivalul
Internațional de Literatură și Traducere din Iași – FILIT, Noaptea Albă a Galeriilor,
Festivalul R ocanotherworld, Afterhills dar și mai multe concerte desfășurate în cafeneaua
Acaju. Persoana cu care am discutat este Adrian Murariu, Employer Branding Manager
al SCC Services România.

119 Informații preluate de pe s ite-ul firmei Cuptorul Moldovencei: https://cuptorulmoldovencei.ro/ , accesat
pe 3 iunie 2019.
120 Informații preluate de pe site-ul firmei Pleiada Boutique Hotel & Spa: http://www.hotelpleiada.ro/ ,
accesat pe 3 iunie 2019.
121 Informații preluate de pe s ite-ul firmei SCC Services: http://ro.scc.com/grupul -scc/, accesat pe 3 iunie
2019.

53
III.2.2. Subiecții din mediul cultural -artistic
Adam’s Nest este o tr upă ieșeană înființată în august 2017 care a adoptat ca stil
muzical genurile indie, alternativ și rock.122 Trupa este formată din doi artiști care își
compun singuri piesele, având și un album lansat în anul 2018. Artiștii nu depind financiar
de acest proie ct muzical, ci doar „sufletește”, după cum a declarat solistul trupei, Rusu
Răzvan Nicolae, cel pe care l -am intervievat. Trupa ieșeană desfășoară concerte în
parteneriat cu diverse cafenele din Iași și din țară.
Asociația Culturală Moldavia123, a cărei misiune este „aceea de a crea o punte
de legătură între artiști, cultură și public” și „care susține formarea tinerilor artiști” a fost
înființată în august 2010.124 Asociația desfășoară următoarele proiecte anuale:
Rock'n'Iași, festivalul -concurs Folk'n'Iaș i, Festivalul Național de Umor și Satiră
Umor'n'Iași, Gfest, festival prin care se dorește promovarea artiștilor locali, precum și un
alt proiect similar, Susține Artiștii Ieșeni. Asociația a încheiat part eneriate cu mediul
privat pentru fiecare proiect de sfășurat, în paralel cu finanțarea obținută din fonduri
publice. Persoana cu care am vorbit este președintele asociației, Nicoleta Negrii, studentă
în cadrul Universității de Arte „George Enescu”.
Cozy Poetry Night125 este o mișcare literară apărută la Iași în noiembrie 2017
care își propune să aducă poezii contemporane mai aproape de public, într -o atmosferă
relaxa ntă. Poeziile sunt creații ale mem brilor mișcării, unii având cărți de poezii publicate
și care se află s pre vânzare. Activit ățile se desfășoară în cafenele din Iași și din țară. Acest
interviu mi -a fost acordat de către inițiatoarea proiectului, Lorena Enache, studentă în
cadrul Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Muzeul Nați onal al Literaturii Române are 29 de ani de activitate și numără
sub umbrela sa șaisprezece muzee literare. Muzeul „contribuie la promovarea literaturii
române prin protejarea, dezvoltarea, cercetarea și valorificarea patrimoniului literar
românesc.”126 Pe lângă piese de teatru, simpozioane internaționale, expoziții, instituția
organizează și festivaluri precum Festivalul Național de Literatură pentru Copii „Ion

122 Informații preluate de pe p agina de Facebook a trupei: https://www.facebook.com/adamsnestt/ , accesată
pe 3 iunie 2019.
123 Site-ul asociației: http://www.ccsiasi.ro/asociatiamoldavia.ro/ , accesat pe 3 iunie 2019.
124 Informații preluate de pe pagina de Facebook a Asociației Culturale Moldavia ,
https://www.facebook.com/pg/asociatiamoldavia/about/?ref=page_internal , accesată pe 3 iunie 2019.
125 Pagina de Facebook a proiectului: https://www.facebook.com/cozypoetrynah/ , accesată pe 3 iunie 2019.
126 Informații preluate de pe s ite-ul instituției culturale: https://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/ , accesat pe 3
iunie 2019.

54
Creangă”, ce numără nouă ediții până în prezent, Festivalul Internațional de Literatură și
Tradu cere din Iași – FILIT, având șase ediții, Festivalul Șotron, ajuns la cea de -a șasea
ediție, de asemenea. Toate aceste evenimente au implicat și sprijin din partea mediului
privat de afaceri. Persoana căreia i -am luat interviul este Amelia Gheorghiță, mana ger PR
și director adjunct cu probleme cul turale, marketing și cercetare al instituției.
Palatul Culturii a fost fondat în anul 1955 și găzduiește patru muzee, după cum
urmează: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu",
Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei. În anul 2016 a fost redeschis publicului
după o lungă perioadă de restaurare. Complexul Muzeal Național „Moldova“ care își are
sediul în incinta Palatului Culturii are în subordine și alte muzee atât din oraș, cât și de pe
teritoriu l județului.127 Aici se desfășoară expoziții de pictură, fotografie, grafică,
sculptură, atel iere de pictură pentru copii, instituția participând în cadrul evenimentelor
de tip Noaptea Muzeelor, oferind posibilitatea vizitării gratuite a muzeelor. Parteneriatele
cu mediul privat de afaceri sunt încheiate pentru organizarea unor expoziții, dar au fost
încheiate și pentru redeschiderea Palatului Cult urii în aprilie 2016. Răspunsurile la
întrebările din ghidul de interviu mi le -a oferit șeful Biroului de Relații Publice și
Marketing Cultural, dr. Coralia Costaș.
Teatru FiX este un teatru independent care încurajează expresia artistică a
tinerilor. Ace sta a luat naștere în anul 2012, în urma inițiativei a cinci oameni cu pasiune
pentru arta teatrală. Teatru Fix susține alternativa în cultură și promovează artiștii tineri
ai orașului Iași, punându -le la dispoziție tot ceea ce e nevoie pentru a se exprima din punct
de vedere artistic. Din ianuarie 2018, Teatru FiX s -a mutat de pe Strada Cuza Vodă pe
Strada Bucium, într -un spațiu mai mare numit Hala FiX – Performing Art Spac e.128
Spectacole de teatru, dans, lectură, muzică au loc în acest spațiu. În februarie acest an a
avut loc și un festival, Re – GENERATOR – Micro -festival de arte performative. Cel mai
recent proiect, de la începutul lunii iunie, a fost „La feminin”, o instalație multimedia
interactivă de tip labirint care s -a axat pe poveștile a douăspreze ce femei care își
desfășoară activitatea în sectorul cultural. Aceste evenimente, precum și spațiul de
desfășurare necesită resurse financiare, iar cum acest teatru este unul independent, se

127 Informații preluate de pe s ite-ul instituției culturale: http://palatulculturii.ro/ , accesat pe 3 iunie 2019.
128 Informații preluate de pe s ite-ul teatrului independent: http:// teatrufix.ro/ , accesat pe 3 iunie 2019.

55
colaborează cu mediul privat. Persoanele intervievate au fost Mar ia Roxana Comârlău,
cea care se ocupă de PR și Stanca Jabenițan, director artistic și actor la Teatru FiX.
III.3 . Derularea cercetării
În continuare, voi prezenta ce pași am mai făcut înainte de contactarea efectivă a
subiecților din baza de date, cum au decurs interviurile și limitele cercetării.
III.3.1. Ghidul de interviu
Înainte de a contacta posibilii subiecți ai cercetării și de a încerca să stabilesc o
întrevedere cu ei, am pregătit două ghiduri de interviu, unul pentru mediul privat,
respectiv unul pentru mediul cultural -artistic, ghid realizat respectând indicațiile din
literatura de specialitate.129 Ghidul de interviu a fost trimi s pe e-mail persoanelor care au
solicitat acest lucru pentru a se familiariza cu întrebările. Au existat și reprezentanți care
nu au dori t ghidul în prealabil și s -au bazat pe spontaneitate. Ghidul de interviu a
determinat ca discuțiile să fie mai sistemat izate, mai ordonate și mai logice, totodată fiind
o garanție a îndeplinirii tuturor obiectivelor cercetării. După cum am menționat și
anterior , nu l -am urmat întocmai, ci l -am ajustat în funcție de interlocutorul meu și
răspunsurile sale la întrebări.
Toto dată, deși am consultat și literatura de specialitate, ghidul de interviu a fost
conceput în așa fel încât să se raporteze la argumentele aduse în sprijinul practicii CCR,
cu intenția de vedea dacă în orașul Iași există astfel de practici și cum sunt ele g estionate
de cele două părți implicate.
III.3.2. Întrebările
Deși am citit studii privind acest domeniu, precum și alte cercetări derulate, ca
intervievator m -am detașat de ceea ce am citit și am adresat întrebările fără a aștepta un
răspuns anume. Cu alt e cuvinte, nu am avut preconcepții de vreun fel și am rămas deschisă
la punctele de vedere ale interlocutorilor mei, încurajându -i să-și exprime cât mai liber
ideile și gândurile. Totodată, m -am asigurat, într -un mod care să nu fie imperativ, că
fiecare în trebare primește un răspuns concret și valoros pentru a scoate maximum de
informații din aceste discuții. Consider că în naturalețea discuțiilor a contat mult și cadrul

129 Mark Saunders, Philip Lewis, Adrian Thornhill, Research Methods for Business Students , ediția a V -a,
Editura Pearson Education, Harlow, 2009, pp. 326 -330.

56
informal, șase dintre interviuri desfășurându -se în cafenele, patru s -au desfășurat în
sediile acelor entități, fie ele din mediul privat sau cel cultural, în timp ce două interviuri
mi-au fost trimise pe e -mail, în scris. Luna aprilie a fost și perioada cu sărbătorile pascale,
dar și o perioadă încărcată la nivel de programe și proiecte, fie în etapa de planificare, fie
în cea de implementare în tot sectorul cultural ieșean. Din cauza timpului limitat de care
dispun atât ce i din mediul privat, cât și cei din mediul cultural, din douăsprezece
interviuri, două nu au fost realizate față în față. Reprezentanții Hotelului Pleiada și a
Palatului Culturii mi -au trimis răspunsurile la întrebările din ghidul de interviu în formă
scrisă, pe e -mail. Acest lucru nu mi -a permis să fac adăugiri, să pun întrebări suplimentare
sau să conduc discuția într -o direcție care să -mi ofere maximum de informații. În cazul
interviurilor susținute fizic, consider că am reușit să creez un mediu prieteno s și o relație
de încredere cu intervievații cu scopul de a crește gradul validității cercetării.
III.3.3 . Limite ale cercetării
O primă dificultate a fost reprezentată de faptul că am avut perspective atât din
partea unor manageri, din partea unor oameni ce fac activități de PR, dar și din partea
unor studenți. Modul în care s -au raportat aceștia la întrebări a fost diferit, de aceea mi –
am adaptat discursul și comentariile de pe parcursul discuției în funcție de specificul
fiecărui reprezentant pe care l -am intervievat. De exemplu, la Muzeul Național al
Literaturii Române din Iași, Amelia Gheorghiță ocupă atât funcția de director adjunct,
deci are și atribuții administrative, cât și funcția de manager PR, lucru pe care l -am
exploatat din plin prin intermediul întrebărilor.
Deoarece unele persoane nu au tangență cu domeniul, a apărut și o altă dificultate,
aceea privind terminologia utiliza tă. De aceea, am fost nevoită să reformulez și să explic
unii termeni de specialitate astfel încât să fie înțeles sensul întrebării. Mi s -au cerut uneori
și exemple concrete de lucruri pe care le vizam prin întrebarea adresată, exemple pe care
le-am și ofe rit, însă la modul general, pentru a nu sugera răspunsul și a compromite
cercetarea.
Un aspect pe care aș vrea să îl menționez este acela că nu se pot face generalizări,
fiecare perspectivă aparținând entităților care mi le -au oferit. De altfel, nici nu m i-am
propus acest lucru prin prezenta cercetare. Mai mult, având în vedere diversitatea
formelor cultural -artistice , nu putem să asumăm că ceea ce este valabil la o trupă de
muzică se aplică și la o asociație cu profil cultural sau chiar să asemănăm modul de

57
funcționare a unui teatru independent cu cel al unei instituții subordonate autorităților
publice .
III.4. Rezultatele cercetării
În urma interviurilor derulate în rândul firmelor, am descoperit câteva perspective
a ceea ce înseamnă pentru subiecții cercetării responsabilitatea socială, respectiv
implicarea în comunitate. Acestea reprezintă un ajutor „care să dea mână liberă sau să
ofere libertatea oamenilor să se exprime în orice fel”, după cum spune Diana de la Acaju.
Responsabilitatea socială însea mnă, în viziunea lui Carmen Manea „o relație onestă și
transparentă” . O altă perspectivă definește implicarea în comunitate c a fiind o
normalitate, după cum motivează Nicoleta Hrițcu:

E vorba de a da ceva înapoi în comunitate , „e un contract nescris”, după cum afirmă
Adrian Murariu, așadar nu este vorba de a -și mări firma profiturile, căci:

Acest lucru înseamnă că CSR -ul contribuie la crearea unei culturi organizaționale în care
angajații să simtă că fac o diferență, să se simtă împliniți personal, căci motivația
financiară nu este suficientă, după cum am menționat în cel de -al doilea capitol al lucrării.
Observăm așadar, din explicațiile acestor intervievați că nu există nicio
obligativitate oficială, ci doar una morală de implicare în comunitate și de a contribui la
o lume mai bună. Însă sunt multe proiec te și programe care se desfășoară cu scopul de a
crește comunitate a, așa că la întrebarea „Cum selectați proiectele pe care să le susțineți?”,
răspunsurile s -au axat în primul rând pe partea de compatibilitate de valori între proiect „Eu nu cred că are sens să te dezvolți într -o comunitate dacă te dezv olți singur.
Părerea mea că lucrurile abia atunci devin interesante și fac sens, în momentul în care
se ridică comunitatea odată cu tine. Degeaba ai tu bani, dacă n -are cini (sic!) să
cumpere de la tine. Degeaba ai bani și duci o viață bună, dacă n -ai cu c ini (sic!) să
ieși în oraș sau n -ai unde să ieși în oraș sau în orașul tău este murdar [ …] Cumva mi
se pare ceva normal dacă tot ai forța as ta”.

„Adică nu e vorba de o sponsorizare, în care îți… povestești doar despre brandul tău,
da? Fie că vorbim despre imagine sau despre activare de brand și așa mai departe, și
implici și angajații. Le dai motive să se implice”.

58
și brand. Carmen Manea a menționat că trebuie „să aibă un impact plăcut, să se
potrivească estetic, vizual cu tot ce se întâmplă în locul ăsta [Bistro „La noi”] , să
stârnească o emoție din sfera pozitivă ”. Diana Niculae -Grigorescu a afirmat următoarele:

Alte răspunsuri s -au bazat pe partea de prezentare și de finalitate a proiectului în
cauză: „… o selecție se face plecând de la motivațiile celor care ne abordează. Evident că
sunt une le pe care le refuzăm din start și sunt altele pe care cu nerăbdare dorim să le
arătăm mai departe oamenilor, să -i ajutăm pe inițiatori să le facă cunoscute. […] să fie
promovate de niște oameni care au pus pasiune în ele și care nu au în spate neapărat, nu
știu, un impuls financiar, un impuls economico -financiar, ci mai degrabă să țină de partea
asta de p asiune, cultură, comunitate…” Nicoleta Hriț cu precizează mai multe aspecte:
În selecția proiectelor, Corina Giurgia menționează următoarele: „impactul pe
care îl are proiectul asupr a comunității, asupra publicului nostru și calitatea imaginii, a
mesajului și a cel or implicați”, în timp ce Adrian Murariu spunea că trebuie „să aducă o
plusvaloare în comunitate […] Adică, practic, asta acolo vreau să văd, câți invitați ai, cine
vine, cum ne -organizăm, ce se -ntâmplă acolo, cât mai succint”, deoarece :

„Da' n-aș zice că avem o listă de criterii după care să spunem asta da, asta nu, da' (sic!)
cu siguranță există ele acolo, cumva tot mulate pe ce credem noi că e ok să promovăm
mai departe. Normal că nu ne -am asocia cu evenimente în care nu se regăsesc oamenii
care ne vizitează zi de zi, în care nu ne regăsim noi…”. „Tot timpu' (sic!) când am ales
evenimente pe ca re să le facem ne -am ghidat [ …] dacă promovează valorile care sunt
în co ncordanță cu valorile noastre” .

„[…] poate proiectul are ceva care să -mi placă, îmi place conținutul proiectului, îmi
place tematica, îmi plac oamenii care se ocupă, îmi place finalitatea, dar trebuie să fie
neapărat o chestie care să funcționeze și pentru noi. Adică să fie o finalitate, un
rezultat, o implicare, un. .. ceva în comunitate să se schimbe […] de exemplu , am
refuzat un AIESECer… ei deja ar trebui să știe cum să se organizeze în așa fel încât
să și livreze ceva. Pentru că ei pot… adică nu poți să vii să ceri că ai nevoie, adică nu…
n-ai nevoie” .
„Nu prea mai contează treaba asta, să -ți pui logo -ul, că -i pe scenă, că -i la radio… este
puțin cam irelevant , că pârghiile astea deja se creează prin alte mijloace”.

59
Un alt criteri u de selecție al proiectelor este ce l în funcție de timp și spațiu: Diana
Niculae -Grigorescu de la Acaju a motivat acest criteriu astfel: „[spațiul cafenelei] era o
casă și -atunci opțiunile de eveniment erau mult mai limitate, era o casă cu două camere
de dimensiuni destul de mic i și atunci ne -am pliat mereu pe ce putem să facem în camerele
alea. Acum avem un spațiu mult mai mare și oportunitățile sunt diferite .”. La Cafeneaua
Veche, managerul Gheorghe Cojocaru a declarat următoarele: „[…] proiectele le selectăm
în funcție de perioada anului, ținem cont și de asta, pentru că trebuie să -i celebrăm și pe
cei dinaintea noastră”; „facem evenimente odată cu venirea căldurii, deschiderea
sezonului de vară, pe suprafața terasei de vară…”; „uneori nici spațiul cafenelei nu-mi
permite să adun [ …] că lumea ar vrea să vină, pentru că spațiul este mic, dar așa stăm în
picioare uneori, mai ne înghesuim (sic!) ”.
Subiec ții cercetării au investit în programe și evenimente cultural -artistice din
varii motive, unele care nu pot fi argumentate , ci decurg natural din tot ce înseamnă
decizii la nivel d e management și valori de brand, după cum a spus și Diana Niculae –
Grigorescu : „a venit natural, nu a fost niciodată o investiție financiară, rareori o fost și
motivația investiției e doar nevoia asta de a te implica în comunitate care e una atât de
naturală car e nu are nevoie de explicație!” Carmen Manea a împărtășit din experienț ele
încheierii unor parteneriate:

Alte motive pentru care subiecții au investit în cultură sunt specific e și concrete,
după cu m menționează Gheorghe Cojocaru: „că-n Iași sunt trupe bune și soliști și
instrumentiști buni”, „într -un loc public tre ' (sic!) să fie și astfel de activități pentru că
altfel intrăm într -un șablon al locurilor publice în care consumi ceva și atât, nu se întâmplă
nimic, adică nu găsești un subiect interesant, aia e. Că pân ' (sic!) la urmă Iașul, cu
specificul lui, are nevoie de locuri publice în care să se întâmple mereu evenimen te
culturale ”. Corina Giurgia consideră că acestea „sunt parteneriatele care salvează sectorul „[…] ei au fost foarte încântați, eu am fost foarte încântată că ne -au ales, motiv pentru
care am fost abordați încă o dată de ei, suntem deja la cea de -a doua expoziție pe care
ei o organi zează și pe care noi o găzduim”; „dacă ne -am identificat cu ceea ce fiecare
dintre cei care ne -au solicitat aveau de spus, am spus da fără niciun fel de reținere”;
„Dacă eu am crezut că se pretează și că activitatea pe care o găzduim vine în
completarea locului și invers, și vic eversa”.

60
cultural și care mai aerisesc sectorul investițiilor din mediul privat.”, iar Adrian Murariu
readuce în atenție importanța implicării angajaților: „să se implice lumea și mai tare
[angajații firmei]”. Nicoleta Hrițcu adoptă o perspectivă mai largă:

În ceea c e privește subiectul beneficii lor investirii în sectorul cultural -artistic, au
fost menționate mai multe aspecte. Î n primul rând, a fost menționat beneficiul selectării
unui public și fidelizarea acestuia, după cum menționam la punctul II.1.2. Fidelizarea
clienților (pagina 29). Diana Niculae -Grigorescu îl menționează astfel:
Alte perspective au fost menționate de către Nicoleta Hrițcu: „ne creștem vizibilitatea,
credib ilitatea firmei în comunitate” și de către Corina Giurgia:

În al doilea rând, se stabilesc niște conexiuni la nivelul memoriei, beneficiu
menționat la punctul II.1.4. Crearea de conexiuni la n ivelul memoriei (pagina 32) al
capitolului II: „ a fost mereu o asociere frumoa să pe care am vrut să o facem”. Corina
Giurgia a spus că parteneriatele cu mediul cultural „cresc imaginea brandului printr -un
altfel de limbaj, o altfel de implicare” și oferă „facilități de imagine și asociere de brand
offline și online ”. Carmen Manea a ilustrat acest beneficiu astfel :
„[…] toate asocierile cu astfel de mișcări, cred eu că ne -o (sic!) selectat un pic oamenii
care ne vizitează” ; „după aia se adună în jurul tău oameni pe care vrei să -i ai alături,
oameni care sunt mai conștienți de ce se întâmplă în jur, oameni mult mai
respo nsabili, un public mai rafinat”. „Iașul are mare nevoie de asta [de S erile Filmului Românesc ] și eu am mare în credere
în oraș, în comunitatea de aici pentru că avem puterea, noi avem puterea să schimbăm
lucrurile și să fie Iașul următorul Cluj… în cinci ani, în șapte ani să fie ca Cluj… și de
ce să nu fie SFR la un moment dat ap roape la fel de… ca TIFF -ul [F estivalul
Internațional de Film Transilvania]”.

„se creează o comunitate a unui public destul de interesant, pe care îl creștem în
implica rea noas tră și îl ținem aproape ”; „ne construim identitatea unui brand din
domeniul ospitalier care susține cultura și prin asta, pe cei implicați în actul cultural ”.

61

De asemenea, și beneficiul privind stabilirea unor noi pun cte de contact a fost
menționat. Nicoleta Hrițcu spune că „asta e o chestie care întotdeauna e cu win-win […]
când te implici, oamenii au posibilitatea să afle de acel produs, o chestie bună ”. Gheorghe
Cojocar u a menționat următoarele: „normal că mă ajută mult pentru că definește
Cafeneaua Veche ca un punct în Iași, adică… mă vizitează mulți oameni din țară sau din
străinătate”. Adrian Murariu oferă o perspectivă a unui profesionist în employer branding :
„se bucură foarte tare [publicul] când văd un brand acolo și se bucură când n-o face… nu
știu, agresiv, știi? Adică noi așa o facem, ca și cum ni se pare normal”, căci, după cum
am mai menționat, există un anumit grad de scepticism privind campaniile publici tare, în
timp ce acest gen de implicare oferă un plus de credibilitate și eleganță brandului.
Chiar și beneficiul adoptării unor noi abordări a fost menționat, în sensul de a
descoperi variante alternative de îndeplinire a obiectivelor organizaționale. Ast fel, Corina
Giurgia a oferit următoarea perspectivă:

Nu în ultimul rând, au mai fost menționate și beneficiile nevoii unor astfel de
activități, dincol o de beneficiul concret asupra firmei, cum ar fi creșterea comunității
ieșene: „este un beneficiu și pentru cafenea și pentru societatea ieșeană… astfel de
evenime nte culturale sunt necesare” și „este un impact important dacă aceste evenimente,
mă repet, s-ar întâmpla mai des… este ca un val […] în momentul în care arunci o pi atră „[…] ajungem să fim asociați cu niște proiecte pe care unii oameni le privesc cu multă
admirație și mă gândesc că avem și noi un beneficiu de imagine. Dar trebuie să
recunosc că totdeauna ăsta o (sic!) fost u n lucru secundar la care m -am gâ ndit, care o
să fie b eneficiile pe care noi le avem. Cred că mai degrabă am stat și am pus în balanță
cât de mult o să conteze pentru oamenii care ne solicită sprijinul ceea ce avem noi de
oferit și automat dacă oamenii respectivi au avut un, un… s -au putut baza pe sprijinul
pe care noi l -am oferit. Cred că mai degrabă ăsta o (sic!) fost beneficiul nostru, că am
putut face un lucru și acel mic, minim, puțin pe care l -am ofe rit de fapt a oferit o
greutate mai mare decât am cons iderat noi în primă fază”.

„Credem că valoarea lor [a parteneriatelor în cultură] se traduce în beneficiile unor
strategii de P R pe termen lung [ale firmei] ” sau organizarea de evenimente comune
prin care sunt care instituția culturală oferă „ invitații la spectacole și evenimente
pentru oaspeții hotelului ”.

62
formezi o undă acolo [ …] undă care ne prinde pe toți”, explică Gheorghe Cojocaru. Este
chiar un efect de propagare și promovare a unor iniț iative de a crește comunitatea, după
cum menționează Carmen Manea și Nicoleta Hrițcu:

Investițiile în domeniul cultural au un impact pozitiv și asupra angajaților,
motivându -i și contribuind la retenția și atragerea celor mai bun angajați, un punct de
vedere pe care l -am expus atât în primul, cât și în cel de -al doilea capitol:

Această perspectivă a managerului Carmen Manea vine în completarea ideii de construire
a unei culturi orga nizaționale, în sensul că angajații au interiorizat proiectele susținute
astfel încât se identifică cu ele. Aceeași poziție o regăsi m și în următoarele declarații ale
lui Gheorghe Cojocaru: „a ngajații mei s -au adaptat foarte repede pentru că aceste
evenime nte sunt plăcute, în primul rând temele sunt plăcute […] cei care vorbesc în cadrul
acestor evenimente sunt foarte bine pregătiți real, pe o sca ră a valorilor normală …”; a
Corinei Giurgia: „unii dintre angajați au devenit direct implicați în proiectele respective,
alții s -au familiarizat cu lucruri și activități c are până atunci le erau străine [prin aceste
parteneriate cu sectorul cultural] ”; a Nicoletei Hrițcu: „brandul de ang ajator iarăși are de
câștigat”. Adrian Murariu explică acest aspec t mai pe larg în următoarea declarație:
„[…] și cred că sprijinind o inițiativă din asta, un proiect, un… cum vrei tu să o numești,
cred că îi oferi o rampă de creștere, o rampă de lansare, pentru că… și la fel de bine
asta poate să fie un exemplu care să determine pe un altul care face ce fac eu, să acorde
un minim de sprijin” ; „Creștem comunitatea împreună”.

„multe dintre aceste parteneriate culturale au fost privite și au fost primite foarte bine
de întreg colectivul în sensul în care toți colegii s -au bucurat foarte tare în momentul
în care am decis să ne îndreptăm în direcția asta și toate proiectele despre care am
vorbit și pe care… în privința cărora le -am cerut și sprijinul, cu toții au fost foarte
încântați. Da, cred că tot ce reprezintă bistro -ul și colectivul ei, întru totul rezonează
cu latura asta cultural -artist ică, pentru că altfel probabil nici nu s -ar întâmpla să mai
spunem „da” sau să mai găzduim aici tot soiul de activități, adică cred că trebuie să
fie așa un întreg c are să răspundă pozitiv unei abordări, nu doar o bucățică, nu doar
un fragment din întregul respectiv, altfel nu cred că funcționează, nu?”

63

Totodată, există și alte perspective conturate pe seama acestui aspect, una dintre
ele fiind necesitatea unei mai bune comunicări a scopului acestor investiții pentru a
determina o altă abordare în rândul angajaților, după cum admite Nicoleta Hrițcu:

Acest lucru se urmă rește a fi îndeplinit pe viitor prin co municarea pe grupuri dedicate.
O altă perspectivă este cea a nișării angajaților și implicării acestora în activitățile
pe care și le doresc și față de care manifest ă interes, perspectivă pe care am auzit -o la
Adrian Murariu:

Aceasta este o strategie prin care fiecare angajat să se identifice c u anumite activități, caz
în care firma respectivă se implică în proiecte care sunt destul de diferite și se adresează
unor publicuri cu interese distincte. „Da, bineînțeles , se apreciază foarte mult dacă din partea noastră, de employer
branding […] e -atâta (sic!) deschidere. Adică… eu povestesc lor și i -am obișnuit, bine,
am și ceva ani de acuma (sic!), că pot întreba și că le pot răspunde tot timpu' la
întrebări. Și unele într ebări sunt exact pe zona asta: «wow, am văzut că… », știi? Adică
angajatul vede, își vede logo -ul față de publicul anterior menționat , își vede logo -ul
companiei la care lucrează peste tot, da? Și dacă vede un logo, știe că poate să mă
întrebe, care e treaba, cum suntem implicați, p ot să obțin anumite beneficii?”
„… la partea de angajați… aici avem o problemă la noi că n -am comunicat suficient de
bine scopu'… că -ți dai seama că fiecare chestie care vine peste ce se vinde la noi la
magazin este un efort suplimentar. Și când ele știu că pleacă fără bani, că se știe în
firmă, că apare pe panou, apare sponsorizare și într -adevăr, volumele, probabil c -o
fost undeva un pic de frustrare și e o chestie care ar trebui explicată un pic mai bine,
că noi suntem mai mulți…”
„[…] în sensul că să -i informăm, să facem newslettere, s -avem intranetul nostru,
articole, uite ce se întâmplă, nu vrei să participi, le cerem lor input , facem survey , ce-
ai face dacă s -ar întâmpla nu știu ce, mă rog… sunt tot felul de strategii prin care
încerci să afli de la el, da? Să mergi pe zona de consumerism, de ce vrea fiecare
individ”.

64
Analog cu întrebarea pe care am adresat -o ca titlu de secțiune a celui de -al doilea
capitol al prezentei lucrări, „În ce condiții pot fi maximizate beneficiile ambelor părți?”,
doresc în con tinuare să analizez și conținutul interviurilor din această perspectivă.
Menționam în capitolul anterior că sectorul cultural trebuie să înainteze o ofertă mediului
privat, lucru confirmat și în cercetare de către reprezentanții firmelor: „trebuie să se vină
cu o ofertă”, „Deci asta cu entități din mediul privat, ar trebui să stârnești interesul,
privatu'… tre' (sic!) să aibă ceva de câștigat, musai ”. Acest lucru, conform așteptărilor
celor din urmă, trebuie să fie prezentat într -un mod cât mai profesioni st, în opinia lui
Adrian Murariu :

Această p erspectivă întărește punctul de vedere pe care l -am expus anterior
privind necesitatea unor departament de strângere de fonduri în cadrul instituțiilor
culturale sau a instruirii angajaților în acest sens. Tot cu privire la omul care prezintă
proiectul este și următoarea perspectiv ă care aparține lui Carmen Manea:

Așadar, este nevoie de oameni deschiși care să fie instruiți în arta strângerii de
fonduri, care să aib ă anumite abilități de inițiere și dezvoltare a unor parteneriate cu
mediul de afaceri privat.
Tot la această secțiune a capitolului al II -lea (pagina 37) , menționasem și de
importanța etapei de cercetare înainte de contactare a posibililor parteneri pentru a nu
realiza asocieri riscante . Acest aspect a fost menționat la întrebarea „Care sunt riscurile
asocierii cu diverse firme?” de către Amelia Gheorghiță și Maria Roxana Comârlău :
„[…] deci să nu fie doar comunicare pe mail… telefon, la fel, la telefon contează cum
vorbești, îți trebuie puțin de tehnică de vânzare ca să știi cum să te prezinți […] trebuie
să-și faci puțin o strategie, trebuie să cunoști brandul ăla”.
„Cred că cel mai important este omul care prezintă oferta respectivă pentru că de
multe ori sunt pusă față în față cu niște oameni care nu știu să vorbească despre lucrul
pe care îl promovează, și na, se întâmplă acolo o ruptură de comunicare și poate că e
un lucru despre care lumea ar trebui să afle, dar mesagerul nu este cel mai potrivit, nu
este cel mai bine ales și cred că mai degrabă e mai impo rtant omul decât oferta în
sine”.

65

Este necesar, de asemenea, ca aceste parteneriate să fie bazate pe un câștig
bilateral: „trebuie să găsim un echilibru, toată lumea trebuie să iasă bine dintr -o astfel de
colaborare”, „trebuie mai departe să promoveze astfel de spații”, dar în același timp să se
bazeze pe o relație de încredere și onestitate: „să fie onești și să fie nu constanți, dar cred
că consecvenți (sic!) , adică mesajul de la început să se pupe cu finalitatea proiectului”,
„Să-și facă treaba pentr u că noi, când sprijinim, le dăm un vot de încredere și… bun, poate
au fost anumite chestii care nu au ieșit cum am vrut noi, la modul că o (sic!) fost
evenimente care au avut doar o ediție sau… de exemplu, genu' ăsta (sic!) … da'… se mai
întâmplă!” , „Diversitate și simplitate”, „să nu existe abateri de la ceea ce am stabilit inițial
sau dacă există, să fie negociate și nu impuse”.
De asemenea, există așteptarea ca angajamentul să fie cât mai longeviv: „Să fie
parteneri fideli, nu doar în timpul și înaintea evenimentului pentru care colaborăm, ci și
după.”, „Să construieș ti o relație”. Un demers al unui partener în acest sens este prezentat
de Adrian Murariu:

Nicoleta Negrii menționează aici un aspect pe care și l -ar dori din partea firmelor pentru
ca cele două părți să se conecteze și să dezvolte parteneriatul p e perioade mai lungi:
„Să fie compatibilitate între valori […] Nu ne-am asocia cu Gold Corpo ration care…
Roșia Montană […] nu ne-am asocia […] cu entități în a căror muncă nu credem și […]
care nu sunt consecvente cu ce fac…”
„[…] dacă nu se potrivesc profilului evenimentului , […] al doilea, reputația… dar asta
presupune mai multe aspecte, […] ne interesează și aspectul social al, implicarea lor,
dacă sunt fair față de […] angajați și dacă au o politică transparentă, cei care sunt
implicați în s candaluri sau corupție sau alte lucruri, cu siguranță, nu!”
„Mă invită și la alte proiecte, știi? Și asta contează foarte mult […] comunicarea asta
pe diferite canale e importantă, la fel, știi? De exemplu, avem… cred că Asociația
Francofonilor [Asociația Studenților Francofoni din Iași]… dar au dat share , din
proprie inițiativă, la o postare de-a noastră cum că am câștigat un premiu, știi? Și-a
fost foarte plăcu t să vedem treaba asta, știi?”

66

Șeful Biroului de Relații Publice de la Palatul Culturii, dr. Coralia Costaș a menționat
următoarele: „Să continue să ne sprijine, în măsura posibilităților ”.
Sectorul cultural mai are și alte așteptări pe lângă cele deja prezentate , care nu se
regăs esc la mediul privat. Rusu Răzvan Nicolae a menționat următorul aspect: „să nu
încerce să influențeze în ideea în care duceți -vă în direcția asta muzic al vorbind sau
artisti c vorbind ”, iar Nicoleta Negrii a spus că este necesar să fie tratați cu respect atunci
când înaintează o propunere de colaborare, și n u cu superioritate: „bun simț”. Există și
perspectiva în care așteptările sunt privite ca punct de îmbunătățit în pri mul rând la
entitatea culturală, după cum declară Stanca Jabenițan de la Teatru FiX:

La întrebarea pe care am adresat -o atât subiecților din mediul privat, cât și celor
din mediul cultural -artistic, „Cum anume considerați că s -ar putea îmbunătăți relația
dintre mediul privat de afaceri și sectorul cultural?”, răspunsurile au fost diverse. Acestea
au întărit, însă, argumentele pe care le -am expus când am vorbit despre dezvoltarea de
relații caracterizate de reciprocitate și de urmărirea unui scop comun în vederea unui
parteneriat de succes dintre cele două părți . Unii au considerat că e ste dificilă
comunicarea între două entități diferite, astfel încât pentru Carmen Manea „ e foarte
important să se găsească un limbaj comun de comunicare (sic!) , pentru că sunt două lumi
total diferite care vorbesc limbi total diferite. Adică un artist versus un antr eprenor sunt
[…] două entități care au foarte puține lucruri în comun. Și cred că e fie nevoie de o „Să vină în sală, «uite, am venit și te -am susținu t, mi-o plăcut ceea ce am văzut » pentru
că altfel crește după aceea partea asta de comunicare…”, „Dar cu timpul, știi cum e?
Te promovez la evenimentul cutărescu, dar pentru că m-ai ajutat mai mult, nu -i
problemă, te pot promova și la celelalte evenimente pe care le am. De exemplu, uite,
cum o (sic!) fost Umoru' [Umor’n’Iași] au avut posibilitatea să vină ei cu un stand, cu
firma lor și să-și facă tot felul de activități cu publi cul nostru, ca să atragă ei atenția,
tot felu' de genu' ăsta (sic!) de lucruri”.

„Așteptări nu mai am… în sensul că-mi dau seama că cel mai important punct, poate
că mai avem de învățat să-l atingem, și anume să facem cunoscut și înțeles scopul
nostru ca și asociație ”.

67
platformă care să -i unească pe cei doi, fie un mediator între cele două părți, fie niște
antreprenori versatili și niște artiști cu un spirit antreprenorial care să poată să facă
legătura între cele două părți”. Stanca Jabenițan menționa, de asemenea, despre o
platformă: „ne-ar plăcea să ne găsim platforma comună în care să ne întâlnim cu ei”. În
aceeași notă, s -a mai menționat că este necesar să „ ne ascultăm unii pe alții”, dar și să
existe mai multă deschidere din partea mediului privat față de cel cultural: „păi cred că
dacă măcar, nu știu, ar fi cincizeci și nouă la sută pentru artist și patru ș -unu’ la sută
pentru … pentru propria lor firmă, să zicem, da’ asta -i foarte greu”. O altă perspectivă,
venită din partea Coraliei Costaș, include și un al treilea actor, statul, care să mijlocească
aceste parteneriate: „Ar fi util ca statul să le acorde anumite facilități p entru sprijinul
acordat culturii ”.
Un punct de vedere critic asupra sectorului cultural vine dinspre acesta , mai exact
de la Amelia Gheorghiță:

Ea recunoaște că , pentru îmbunătățirea acestei relații cu mediul privat , este nevoie de :

La întrebarea „Ce beneficii oferiți sponsorilor?”, cei din mediul cultural -artisti c a
avut următoarele răspunsuri. Rusu Răzvan Nicolae spunea că „în principiu e vorba despre
acțiunea pe care am putea să o facem pe social media și pe… că acolo ești vizibil constant
în funcție de postările pe care le faci și ce expui și […] face-to-face cu oamenii la
concerte”. Nicoleta Negrii a spus că „prima dată începi cu promovarea, asta e prima
chestie pe care poți să o oferi foarte ușor, de la med iul online, la mediul offline” și că „î n
principiu, e tot timpul pe bază de negociere, dar în mare constă, în primul rând, în
promovare, asta -i baza principală ”. Amelia Gheorghiță a enumerat mai multe aspecte:
„avem o serie de beneficii pe care le personalizăm, unu', prin natura evenimentului, doi,
de fapt, de multe ori, prestigiul instituție i, care este o instituție mare […] calitatea „Cre d că ar trebui , în primul rând, un efort al mediului cultural, de a demonstra că este
un mediu fertil, că prezintă aceleași avantaje ca orice lucru… orice inițiativă care aduce
foarte multă vizibilitate ”.

„… o mai bună promovare pentru că brandurile sunt asaltate de foarte, foarte multe
cereri și atunci trebuie să te… unu', să te distingi, doi, să prezinți o ofertă convingătoare
și eforturile să fie susținute”.

68
proiectului convinge, îna inte de a prezenta beneficiile, cel puțin în cazul FILIT […]
asigurarea vizibilității sponsorilor […] În unele cazuri, atunci când avem acțiuni mai mici,
prestigiul și bunul renume […] plus că participarea este numeroasă și atun ci ei își fac
activări de brand”, „ Aceștia sunt menționați pe afișele noastre sau sunt expuse materiale
de promovare (roll -up-uri, steaguri, pe holul de intrare)” , menționează Coralia Costaș .
Uneori, sprijinul „ vine doar dintr -o parte ”, însă dacă există cerere din partea parten erului,
se promovează brandul în mediul online.
Sectorul cultural este conștient atât de potențialul pe care îl are, cât și de faptul că
trebuie să mai lucreze la modul de prezentare și vânzare a ofertei pentru o bu nă
desfășurare a activității sale . Deseo ri, proiectele și costurile de întreținere a unor spații se
transpun în bugete mari care nu pot fi acope rite din fondurile publice din cauza faptului
că nu tot timpul există o sincronizare între proiecte și deschider ea liniei de finanțare
publică, după cum menționează Nicoleta Negrii:

O altă cauză este aceea că bugetele sunt limitate și vin cu constrângeri de ordin juridic ,
mențiune făcută de Amelia Gheorghiță:

Din intervievarea subiecților din mediul privat a reieșit faptul că acesta crede în
potențialul sectorului cultural și consideră că este important ca domeniul artei și al culturii
să fie susținut. Carmen Manea spunea: „bineînțeles, pentru că, din discuțiil e pe care le –
am avut cu oamenii care lucrează în acest domeniu, fondurile proprii sunt foarte mici, „[…] nu totdeauna autoritățile locale, să le numesc așa, au partea asta de buget deschis
către diverse evenimente, plus că sunt anumite perioade în an când poți depune un
proiect și să iei o finanțare ”; „[…] anu' ăsta o demers lucrurile un pic mai greu deoarece
nu au făcut ei concret bugetul încă de la bun început, inclusiv pe Casa de Cultură ”.

„Avem un buget alocat misiunii Muzeului de a organiza evenimente și de a pune în
valoare patrimoniul, dar de foarte multe ori, de foarte multe ori, apelăm și la surse
externe pentru că sunt anumite constrângeri legale care ne împiedică să utilizăm
bugetele pe care le avem sau uneori fondurile sunt insuficiente și atunci apelăm la alte
surse”.

69
nevoile sunt în continuare mari și orice aport care vine din partea privată este binevenit”,
Gheorghe Cojocaru este și el întru totul de acord:

Nicoleta Hrițcu consideră că arta și cultura fac parte din domeniul educației, și de aici și
importanța ei accentuată: „educația e o cultură… o pot pune la educație pentru că părerea
mea este că arta este foarte, foarte importantă pentru dezvoltarea unui popor sau a unei
nații, e vorba de integritate, niște valori, coloană vertebral ă… deci arta face treaba asta”.
Totuși, acest lucru nu înseam nă că mediul privat va susține sectorul cultural dacă
acesta nu va oferi la rândul lui ceva în schimb, pentru că firmele au nevoie de profit pentru
a putea să-și desfășoare activitatea, lucru pe care l-am adus în atenție în repet ate rânduri
în această lucrare. Diana Niculae -Grigorescu și Nicoleta Hrițcu au accentuat acest aspect:

Carmen Manea menționează că „este clar că am făcut niște calcule ca să vedem dacă
putem să ne per mitem lucrul ăsta, iar în condițiile în care sprijinul, de orice natură ar fi
fost el, s -a încadrat într -un buget rezonabil, care să nu reprezinte pentru noi o problemă
[…] am zis da”. Corina Giurgia spune că „valoarea lor [a parteneriatelor cu mediul
cultural] se traduce în beneficiile unor strategii de PR pe termen lung”, mai ales că mediul
privat trebuie să gândească totul din perspectivă strategică și, după cum spune Adrian
Murariu, „e ciudat să vezi că unu' (sic!) plânge și apoi devine egoist, știi?” „Obligatoriu […] tinerii […] pot înțelege altfel sensul vieții. Dacă în locurile publice
nu sunt evenimente care să le deschidă anumite drumuri, să înțeleagă de ce îi (sic!)
bine să citești, de ce îi (sic!) bine să mergi la un film bun, de ce trebuie să vorbești cu
un regizor, de ce tre' (sic!) să mergi la Teatrul Națio nal din Iași care îi (sic!) superb…”

„[…] oricât am vrea să facem lucrurile frumoase, trebuie să le facem și cu capul, smart ,
și business -wise, adică suntem totuși un business și nu trebuie să ne ferim de chestia
asta, că a vrea să… să -ți dorești să faci bani nu e un lucru negativ într -un final când
vorbești în contextul unui business ”.

„[…] un business trebuie să facă profit. Eu nu sunt un ONG, nu sunt o fundație,
asociație… eu sunt dincolo de câte parteneriate avem, noi suntem un business … foarte
frumos, dar suntem un business ”.

70
Este necesar ca efortul celui din urmă să crească, astfel încât dependența de
fondurile public e să se diminueze. De multe ori fondurile publice nu sunt suficiente și
determină imposibilitatea desfășurării unui evenimen t sau desfășura rea acestuia la un
nivel mai scăzut decât cum a fost gândit inițial, lucru confirmat de către Nicoleta Negrii,
Rusu Răzvan Nicolae, Coralia Costaș și Stanca Jabenițan:

Necesitatea colaborării mediului cultural cu cel de afaceri nu vine doar ca răspuns
la preconcepția dependenței instituțiilor de cultură față de stat, ci și din faptul că
parteneriatele cu mediul privat prezintă o serie de avantaje. Un prim avantaj ar fi
eficientizarea procesului și obținerea resurselor mult mai ușor : „îți ușurează munca și
dificultățile financiare ”, afirmă Amelia Gheorghiță. Coralia Costaș menționează același
aspect: „Rezultatele vizate de obicei se obțin mai repede datorită unei bir ocrații reduse în
mediul privat”. Stanca Jabenițan consideră „lipsa de birocrație” un mare avantaj:

Un alt avantaj vizează libertatea de a folosi resursele primite fă ră compromisuri
sau restricții, iar Amelia Gheorghiță și Maria Roxana Comârlău au și exemplificat:

„… nu am putut să ne atingem potențialul maxim, […] adică noi ne-am făcut niște
planuri de acasă, și o (sic!) trebuit să modificăm pe parcurs”;
„sunt chestii care cumva ne opresc să facem anumite, anumite lucruri la care tânjim,
dar nu ne opresc să facem evenimentul în sine”;
„Am reușit de fiecare dată să derulăm evenimentele propuse, dar în cazul fondurilor
limitate activitățile desfășurate au avut și ele o dimensiune redusă”;
„… nu avem cum să propunem o activitate fluidă sau consecventă”.

„Adică un finanțator financiar (sic!) înțelege ce înseamnă sute de mii de dosare făcute,
hârtii imprimate cu tot felul de rapoarte […]. Ei sunt mult mai eficienți […]. Uite, tu ai
primit suma asta, tu arată -mi pe ce ai cheltuit -o, vin să văd produsul și relația e mult
mai eficientă din punctul ăsta”.

„[…] în sistemul de stat, de foarte multe ori, sunt foarte multe restricții. De exemplu,
nu avem voie să cumpărăm apă pentru voluntari, ăăă… îi (sic!) mai dificil și atunci
apelăm la sponsori și mai sunt tot felul de restricții de genu’ ăsta (sic!), deci practic…
ne ajută să facem imposibilul din punct de vedere al legislației”.

71

Un alt avantaj este reprezentat de creșterea vizibilității brandului cultural: „faptul
că, de multe ori, prin asocierea cu niște branduri mari și invers, sunt multe punct e de
vizibilitate ”, „merge și pe promovare foarte tare”, „pe noi ne -ar ajuta din punct de vedere
financiar și al publicității”.
Un ultim avantaj menționat a fost cel legat de co municarea eficientă între părți, pe
care Maria Roxana Comârlău l -a ilustrat prin comparație cu instituțiile de stat:

Așadar, avantajele există de ambele părți într-un parteneriat dintre sectorul privat
și cel cultural, lucru confirmat prin intermediul cercetării, ceea ce validează teza că aceste
parteneriate sunt mutual -benefice. Acest lucru nu înseamnă, însă, că parteneriatele sunt
lipsite de dificultăți în ceea ce privește implementarea lor. Atât mediul privat, cât și cel
cultural -artistic au precizat câteva piedici care pot apărea sau au apărut în derularea
colaborărilor.
O primă dificultate este aceea de a nu atrage publicul, nuanțează Diana Niculae –
Grigorescu : „dacă publicul nu reacționează pozitiv la chest iile astea și dacă nu vor veni „De exemplu, o chestie absurdă pe care o cereau la un moment dat instituțiile de stat
era… achiziția prin SEAP [Sistemul Electronic de Achiziții Publice ] și nu găsești tot
ce-ți trebuie într-un proiect pe SEAP […] pe teatru, de exemplu, poate colaborezi cu
o persoană fizică pe construcția de costume care nu își dorește să intre în sisteme
naționale de achiziții, na, e o chestiune de alegere, de decizie pentru un proiect artistic,
că omul ăla (sic!) știm că ne poate reprezenta conceptul cel mai bine ș-atuncea (sic!)
e o… incongruență în funcționalitatea sistemului”.

„[…] instituțiile de stat îs (sic!) puțin rămase în urmă, iar privații, fie că vor, fie că nu
vor, tre' (sic!) să fie racordați la contemporan, la cotidian, că ei așa își vând produsele.
Și tre' (sic!) să fie racordați la societate… ș-atuncea (sic!) cred că de asta e mai ușoară
comunicare a cu ei pentru că asta și propunem noi, artă contemporană, teatru
contemporan ș-atuncea (sic!) cred că de asta ne, ne-nțelegem mai ușor, avem același
limbaj și-nțeleg și ei ce-nseamnă să faci un proiect… de fapt asta e… important e să-
nțelegi ce-nseamnă, să mai fi făcut un proiect ”.

72
să vadă lucrurile pe care ei nu le știu deja și aici încă nu știu exac t cum o să reacționeze
publicul”.
Cea de-a doua vizează comunicarea, după cum menționează Carmen Manea:
„Planurile, așa cum le facem noi și colaboratorii, nu se suprapun întotdeauna, motiv
pentru care este bine să fi m un pic flexibili”. Gheorghe Cojocaru aduce în atenție și
particularitățile actului artistic:

Corina Giurgia a menționat același lucru: „poate cele legate de comunicare, di n cauza
vitezei în care trăim ”, iar Adrian Murariu consideră că „ar putea fi lipsa curajului să
spun… sau… prezentarea fadă”. Rusu Răzvan Nicolae a spus că „poți să vorbești cu
managerul, să zicem, care e reprezentantu’ sectorului privat, nu, și așa, poa’ (sic!) să
rămână o dis cuție fix în aer” […] d ar de obicei e o chestiune ce ține de timp și de lipsă de
comunicare între reprezentantul lor și noi ”.
O altă dificultate, menționată doar de reprezentanții sectorului cultural , este cea a
lipsei de personal care să gestioneze parte neriatele cu mediul privat, după cum
menționează Amelia Gheorghiță și Maria Comârlău:

„[…] pe linia artistică pentru că artiștii au o viață boemă, nu au program cum au ceilalți
oameni, nu au o oră fixă, programul lor de muncă este diferit, nu contează că e
dimineață, seară, noapte pentru că ei își desfășoară… orice om care creează nu are un
program stabilit. Creează când vine muza sau când are imaginație, mă gândesc la
pictori sau la artele plastice, ș-atunci (sic!) este greu să te organizezi pe oră”.

„[…] am avut de multe ori dificultăți din cauza personalului insuficient mai degrabă
decât… sau a lipsei resurselor uma ne decât a, a lipsei fondurilor”; „unele branduri,
din, din, mai ales a instituțiilor, din cauza faptului că nu au un pers… un departament
specializat, de fapt nici în multe ăăă… entități de freelancing , partea de relația cu
sponsorii de foarte multe ori este neglijată deoarece necesi tă mult timp și multă
energie și de fapt asta este dificultatea majoră ”;
„în primul rând lipsa de resurse umane, să inițiem în primu' rând, noi, parteneriatele
astea ”.

73
Dificultăți pot apărea și sub aspect juridic, atât la mediul privat, cât și la cel
cultural. Adrian Murariu explică că „ar putea fi o dată zona juridică, adică în sens de
contract, unii vor prestări servicii, dar vorbim de sponsorizări, pentru că doar din
sponsorizări putem să ne… să ne asociem. Sunt anumite practici în zona asta, da? Un
anumit procent de capitalul de profit se duce în zona asta de invest ment , bla, bla, bla și
trebuie neapărat contract de sponsorizare” . Lorena Enache a întâmpinat dificultăți întrucât
Cozy Poetry Night nu ar e personalitate juridică: „noi nu dăm chitanță, acum la Cartfest
am făcut un contract pentru că e festival, nu se poate altfel, da ’ l-am făcut pe drepturi de
autor cu mine”. De asemenea, și Amelia Gheorghiță a menționat de existența unor
„dificultăți de or din legislativ, birocrati c”.
Totuși, aceste dificultăți sau piedici nu pun în umbră beneficiile mutuale care reies
în urma practicilor de CCR. Impactul acestora asupra firmei poate fi măsurat cu
instrumente specifice de marketing, după cum prezentam și la punctul II.3. Măsurarea
rezultatelor (pagina 45) al acestei lucrări. În urma cercetării derulate în care am adresat
subiecților din mediul privat o întrebare specifică privind instrumentele de măsurare, am
constatat că aceștia nu calculează rentabilitatea acestor investiții. Carmen Manea,
Nicoleta Hrițcu și Adrian Murariu au menționat următorele lucruri:

Decizia de a nu calcula se referă în mare parte la faptul că ceea ce ține de cultură
nu trebuie să se rezume la bani, ci la o dezvoltare a societății pe termen lung, o perspectivă
pe care am întâlnit -o și la autorul Christian Have și care apare în primul capitol la I.2.2.
Limite în practicile CCR , pagina 17 . Gheorghe Cojocaru a argumentat astfel:
„Nu putem discuta de partea materială la astfel de evenimente… impactul este
emoțional, este diferit de marketingu ' cunoscut, rezultatele se văd în timp așa cum
știm din istoria noastră și nu doar din istoria noastră… a tuturor țărilor, cultura are
efectele ei în timp și sunt de natură educațională, sentimentală, emoțională ”.
„O măsurare foarte specifică și foarte exactă nu am făcut, asta trebuie să recunosc”;

„Niciodată, din păcate, foarte greu de cuantifica t… dar eu știu că noi suntem pe
creștere și aproape ne-am dublat cifra de afaceri de la an la an”;

„Nu prea o faci, ca idee… mai ales pe zona de CSR ”.

74

III.5. Concluziile cercetării
Această cercetare a confirmat existența unor practici de responsabilitate culturală
în mediul privat din orașul Iași. Prin analiza de conținut a interviurilor, am validat
argumentele teoretice pe care le -am adus în sprijinul acestor parteneriate, precum și
aspectele teoretice care vizează metodele de îmbunătățire a relației dintre mediul privat
și cel cultural -artistic.
De asemenea, din studiul pe care l -am derulat a reieșit că subiecții mediului privat
vor continua să susțină domeniul artei și al culturii și în viitor: „ Da, categoric! ”, „Da, dacă
în continuare, haha, rezonez cu proiectele cu care mă intersectez, bineî nțeles ”, „Da,
bineînțeles!”, „Da, numai c-am (sic!) să mai rafinez un pic și apoi […] să sprijin mai puține
proiecte, în mod mai semnificativ ”, „Absolut, îmi mențin poziția de la început, să vină
cât mai multe […] și din timp”.
Mai mult, și subiecții sectorului cultural -artistic își doresc să fie în continuare
susținuți de entități din mediul privat, însă există și câteva condiții: „Da, cred că ar fi super
ok să fim susținuți mai mult, totul ține de ce noroc o să avem, cum o să… practic, cum o
să evoluăm pe următoarea perioadă, și dacă e să se întâmple, să vedem cam care -s (sic!) …
să zicem, limitările, condițiile ”, „da, ch iar mi-ar plăcea chestia asta, dar atâta timp… dacă
aș ve dea implicare și din partea lor ”, „Da, mi -ar plăc ea să avem mai mult și să aibă lumea
mai multă încredere în noi. Adică, eu cred că e mai ok să acorzi credit unui artist și apoi
să vezi dacă a meritat sau nu, decât să îl lași așa și să rămână frustrat și apoi să spunem
că nimic nu merge în țară pe nivel de artă ”. Au fost însă și răspunsuri categorice care nu
au expus așteptări: „ Da, logic! ”, „Da!”, Doamne -ajută! […] Cu siguranță! ”.
Așadar, există practici CCR în orașul Iași care și-au dovedit utilitatea pentru firme
printr -o multitudine de avantaje, dar bineînțeles și pentru actorii culturali, fiind
parteneriate ce nu au îngrădit exprimarea artistică și nu au adus constrângeri pentru aceștia
din urmă. Ambele părți sunt decise să continue aceste practici, având deja planificate
unele parteneriate noi.

75
Concluzii
Specialiștii în comunicare deja se confruntă cu un grad de reticență al
consumatorilor în ceea ce privește demersurile publ icitare prin mijloacele tradiționale, ca
atare devin necesare o nouă abordare a publicului și idenificarea unor noi mijloace de
comunicare cu clienții. Deși puțin teoretizat, în spațiul românesc aproape deloc, am decis
să explorez conceptul de Responsabili tate Culturală Corporativă și să îl prezint prin
raportare la domeniul ce vizează responsabilitatea socială. În acest sens, în primul capitol
am aflat care este relația dintre noțiunea generală de responsabilitate socială și
subdomeniul privind cultura. Am descoperit care este modul de funcționare al acestor
parteneriate, dar și prejudecățile cu care se confruntă atât mediul privat, cât și cel cultural
și care îngrădesc dezvoltarea parteneriatelor dintre cele două părți. Mai precis, mediul
privat consideră că instituțiile culturale depinde financiar de stat, dar și faptul că arta și
cultura nu sunt profitabile și dacă nu oferă beneficii imediate, nu sunt un domeniu în care
merită să investești. De asemenea, mediul cultural -artistic are rețineri în a colabora cu
mediul privat deoarece acesta ar putea impune anumite condiții și ar constrânge actorii
culturali, împiedicând libertatea creației artistice. Totuși, exemplele de bune practici pe
care le -am oferit au contraargumentat aceste idei preconcepute, de exemp lu cazul
brandului din industria financiar -bancară, BRD. Totodată, am atras atenția și asupra
pract icilor brandurilor din industriile tutunului și alcoolului care sunt supuse unor
reglementări restrictive privind căile de promovare. Astfel, aceste companii găsesc în
parteneriatele cu mediul cultural o modalitate de a ajunge la consumatori, iar arta devine
doar un mijlocitor al acestor demersuri, de aceea este necesar ca instituțiile de cultură să
facă o s elecție a partenerilor. P reconcepții le și limite le nu trebuie să pună piedici
colaborărilor dintre firme și cultură, ci trebuie identificate noi perspective care să
determine punerea în practică a unor parteneriate în care câștigul să fie bilateral.
Investițiile în cultură devin profitabile în momentul în ca re este înțel es rolul acesteia în
societate și este îndepărtată ideea că arta și cultura sunt domenii neprioritare de care ne
putem lipsi fără ca acest lucru să ne afecteze.
Cel de -al doilea capitol prezintă motivele pentru care brandurile ar trebui să
practice Responsabilitatea Culturală Corporativă, și anume o serie de beneficii care pot fi
maximizate dacă parteneriatele sunt strategice. Acest lucru înseamnă că un brand trebuie
să se asocieze cu un partener în ale cărui valori să se reflecte și valorile sale și să le

76
integreze în practicile firmei. Pe scurt, beneficiile pe care le poate avea un brand dintr -un
astfel de parteneriat sunt: stabilirea unor puncte de contact cu anumite categorii de public ,
fidelizarea clienților, construirea unei culturi orga nizaționale, crearea de conexiuni la
nivelul memoriei consumatorilor sau posibililor consumatori, descoperirea unor noi
moduri de colaborare și intuirea tendințelor sociale care oferă insight -uri valoroase pentru
comunicarea cu publicurile. Aceste beneficii pot fi atinse cu eforturi din partea ambelor
părți, cu mențiunea că mediul cultural trebuie să vină cu o ofertă către mediul privat și să
ofere ceva la schimb, astfel încât parteneriatele să fi e mutual -benefice și pe termen lung.
Un alt aspect pe care l -am atins este cel al măsurării acestor beneficii de către firme,
despre care am afirmat că se află sub presiunea rentabilității. Aceste campanii trebuie
evaluate ca orice alte campanii de respons abilitate socială, iar o metodă simplă ar fi
prelucrarea unor cifre: C âte apariții media au existat?, C âți participanți au venit la un
eveniment? O altă metodă ar fi măsurarea unor atitudini și comportamente, acestea fiind
date mai importante decât primele .
Pentru a afla cum sunt înțelese aceste practici de responsabilitate culturală la
nivelul orașului Iași, cel de -al treilea capitol conține o analiză douăsprezece interviuri în
profunzime. Șase branduri iubitoare de cultură și șase reprezentanți ai mediu lui cultural –
artistic au participat la această cercetare calitativă și au validat argumentele pe care le -am
expus în sprijinul CCR. Din aceste interviuri am aflat care sunt avantajele, dificultățile,
așteptările pe care le au cele două părți în parteneriat ele pe care le derulează. Am
descoperit că asocierile cu mediul cultural -artistic duc la selectarea unui anumit tip de
public și la fidelizarea acestuia, la stabilirea unor noi modalități de comunicare și întâlnire
cu diferite categorii de public. De aseme nea, ele determină un transfer de imagine și
prestigiu dinspre mediul cultural spre cel privat și contribuie la motivarea angajaților și
crearea unei culturi organizaționale. O perspectivă conturată pe acest baza acestui ultim
beneficiu este aceea că este necesar să se comunice scopul acestor investiții pentru ca
angajații să se simtă parte a schimbării. O altă abordare este aceea a implicării angajaților
în activități cu care aceștia rezonează și cu care se identifică, în funcție de tipurile de
evenimente și programe culturale în care se implică compania.
Pentru o derulare optimă a parteneriatelor ce se înscriu în zona de responsabilitate
culturală și pentru a asigura longevitatea angajamentelor sunt necesare eforturi susținute
de ambele părți. Totuși, me diul privat are așteptări din partea domeniului cultural de a

77
veni cu o ofertă bine construită și să care să fie prezentată de oameni pregătiți în acest
sens, care să fie capabili să explice scopul și utilitatea proiectelor pentru comunitate, dar
și câștig urile pe care compania le poate avea de pe urma implicării. Acest lucru a fost
confirmat și de către reprezentanții mediului cultural, însă aceștia au motivat că există un
deficit de personal și de aceea nu pot iniția și dezvolta relații pe termen lung cu partenerii.
Prin intermediul cercetării, am descoperit și faptul că cei din mediul privat nu
utilizează instrumente specifice de măsurare pentru a calcula rentabilitatea acestor
investiții, ci își doresc să vadă că există o creștere a calității proiectel or.
De asemenea, studiul a arătat că există o dorință unanimă de colaborare pe viitor
între cele două părți, doar că aceste relații trebuie să fie îmbunătățite printr -o mai bună
comunicare și găsirea unui limbaj comun între cele două sectoare care sunt a tât de diferite,
dar și prin implicarea statului care să acorde facilități pentru firme. Un alt aspect demn de
menționat la partea de colaborări viitoare este cel al așteptărilor celor din mediul cultural.
Aceștia își doresc să fie spijiniți de companii în măsura în care nu îngrădesc libertatea
artistică, au încredere în potențialul domeniului și se implică activ în derularea
parteneriatelor.
Consider că Responsabilitatea Culturală Corporativă este un domeniu care are un
potențial încă nedescoperit pe deplin din punct de vedere al promovării brandurilor.
Pentru ca practicile în zona resposnabilității culturale să fie adoptate de cât mai multe
companii sunt necesare mai multe studii și cercetări în acest sens, atât asuprea coneptului
în sine, cât și asupra publicurilor. O mai bună înțelegere a mecanismelor în care
funcționează și a modului în care trebuie abordate aceste practici ar determina o m ai mare
deschidere din ambele părți pentru astfel de parteneriate. Cu toate că am oferit exemple
de bune practici pe parcursul lucrării, acest lucru nu înseamnă că există un model
universal valabil care să garanteze succesul unor parteneriate îndelungate î n timp și
profitabile de ambele părți. Există mulți factori care trebuie luați în considerare astfel
încât asocierile să fie cu adevărat integrate în practicile firmei și să fie interiorizate și de
angajații acesteia. Asocierile prezintă anumite riscuri ca re apar fie din cauza
incompatibilității valorilor, fie din cauza unor probleme de comunicare, sau chiar din
cauza denaturării actului de responsabilitate culturală pentru scopuri nedeclarate.
Asocierile înțelepte și transparența, urmărirea unui scop comun și canalizarea eforturilor

78
spre oferirea publicurilor a unor proiecte și evenimente de calitate sunt câteva aspecte
importante pe care atât mediul de afaceri, cât și cel cultural trebuie să le aibă în vedere.
În concluzie, Responsabilitatea Culturală Co rporativă reprezintă un subdomeniu
al practicii de CSR care trebuie valorificat de către companii. Pe măsură ce este practicat
și experimentat, CCR -ul va deveni din ce în ce mai popular datorită potențialului pe care
mediul cultural îl are. Integrată în st rategia pe termen lung a unei companii, practica de
responsabilitate culturală poate determina schimb ări pozitive la nivelul acesteia și poate
genera moduri inedite de promovare în rândul consumatorilor și de comunicare cu
publicurile țintă. Multe branduri internaționale, naționale, dar și locale au încheiat
parteneriate cu reprezentanți ai mediului cultural -artistic și se bucură de o serie de
beneficii care stau drept temei solid în ceea ce privește eligibilitatea acestor practici.

79
Bibliografie

Cărți:
1. Ariely, Dan, Irațional în mod previzibil. Forțele ascunse care ne influențează
deciziile , trad. rom. de Smaranda Nistor, Editura Publica, București, 2009;
2. Baines, Peter, Doing Good by Doing Good. Why Creating Shared Value is the
Key to Powering Business Growth and Innovation , Editura John Wiley and Sons,
Melbourne, 2015;
3. Bogdan, Aneta, Branding pe frontul de Est. Despre reputație, împotriva
curentului , Editura Brandient, București, 2011;
4. Carr, Nicholas, Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman , trad.
rom. de Dan Crăciun, Editura Publica, București, 2012;
5. Diaconu , Bogdan, Etica societății instituționalizate. Trei dimensiuni ale
respons abilității sociale: legea, statul și mediul de afaceri , Editura Curtea Veche,
București, 2009;
6. Drewniany, Bonnie L., Jewler, A. Jerome, Strategia creativă în publicitate , trad.
rom. de Gloria -Mona Sauciuc și Felicia Rădulescu, Editura Polirom, Iași, 2009 ;
7. Godwyn, Mary, Gittell, Jody Hoffer, Sociology of Organizations. Structures and
Relanshionships , Sage Publications, New York, 2012;
8. Have, Christian, The New Golden Age: Arts and Culture as a Growth Engine ,
Editura Have , 2016, e -book Kobo Books;
9. Kirchberg , Volker, ”Corporate arts sponsorship”, în: Ruth Towse (coord.), A
Handbook of Cultural Economics , Editura Edward Elgar, Cheltenham, 2003, pp.
143-152;
10. Klein, Naomi, No logo. Tirania mărcilor , trad. rom. de Alina Scurtu, Editura
Comunicare.ro, București, 2006;
11. Kotler, Philip, Lee, Nancy, Corporate Social Responsibility: Doing the Most
Good for Your Company and Your Cause , Editura John Wiley and Sons, New
Jersey, 2005;
12. Olins, Wally, Noul ghid de identitate Wolff Olins , Editura Comunicare.ro,
București, 2004 ;

80
13. Oprea, Luminița, Responsabilitate socială corporatistă – de la teorie la practică ,
Editura Tritonic, București, 2005;
14. Oprea, Luminița CSR vector. Decizii. Decizii. Decizii. Cum alegi să crești? ,
Editura Universul Juridic, București, 2011;
15. Pink, Daniel, Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat? , trad. rom. de Dan
Bălănescu, Editura Publica, București, 2011;
16. Sartori, Giovanni, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune și post -gândirea ,
trad. rom. de Mihai Elin, Editura Humanitas, București, 2006.
17. Saunders , Mark, Lewis, Philip, Thornhill, Adrian, Research Methods for Business
Students , ediția a V -a, Editura Pearson Education, Harlow, 2009;
18. Zaiț, Adriana, „Cercetarea de marketing”, în: Corneliu Munteanu (coord.),
Marketing: Principii, Practici, Orizonturi , Editura Sedc om Libris, Iași, 2008, pp.
55-75.

Articole științifice:

19. Campbell, John L., ”Institutional Analysis and the Paradox of Corporate Social
Responsibility”, American Behavioral Scientist , vol. 49, nr. 7, 2006, pp. 925 -938.
20. Chong, Derrick, ”Institutions Trust Institutions Critiques by Artists of the BP/Tate
Partnership”, Journal of Macromarketing , vol. 33, nr. 2, 2012, pp. 104 -116.
21. Jahoda, Gustav, ”Critical reflections on some recent definitions of «culture »”,
Culture & Psych ology , vol. 18, nr. 3, 2012, pp. 289 –303;
22. Martino, Valentina, Prandstraller Scarcella, Stefano, ”Corporate Cultural
Responsibility and Shared Value in the Banking Sector. An Explorative Study in
Italy”, Journal of Communication Management , vol. 3, 2018, pp. 59 -79;
23. McNicholas, Bernadette, ”Arts, Culture and Business: A Relationship
Transformation, a Nascent Field”, International Journal of Arts Management , vol.
7, nr. 1, 2004, pp. 57 -69;
24. Scaltsa, Matoula, ”Defending sponsorship and defining governments
responsibility towards the arts”, International Journal of Museum Management
and Curatorship , vol. 11, nr. 2, 1992, pp. 387 -392;

81
25. Simopoulou, Soultana, Sponsorship of film festivals: a case study of the
„International Short Film Festival in Drama” , Lucrare de disertație de la
Universitatea din Sheffield, 2004, disponibilă la adresa de Internet :
https://www.academia.edu/4321652/Cultural_Sponsorship_The_desicion_maki n
g_process ;
26. Sonders, Jessica, Sponsorship: An Analysis of the Partnership Between Business
and the Art World , Lucrare de disertație de la Institutul de Artă, Londra, 2012;
27. Stan, Gerard, „Conținuturile memoriei și procesarea mesajului publicitar”,
Analele științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Științe ale
comunicării , vol. 2, nr. 1, 2009, pp. 111 -119.
28. Sylvestre, Carl M., Moutinho, Luiz, ”Leveraging Associations: The Promotion of
Cultural Sponsorships”, Journal of Promotion Management , vol. 13, nr. 3 –4,
2007, pp. 281 -303.
29. Temperini, Valerio, Gregori, Luca Gian, Palanga, Paola, ”The Brand Made in
Italy: A Critical Analysis”, Management Studies , vol. 4, nr. 3, 2016, pp. 93 -103.

Webografie:

30. Acaju, http://w ww.la -acaju.ro/ ;
31. Adam’s Nest Facebook, https://www.facebook.com/adamsnestt/ ;
32. Adevărul, https://adevarul.ro/news/bucuresti/redescopera -culorile -romaniei –
proiectul -transforma -doua -statii -metrou -bucuresti –
1_554068b6cfbe376e35aadb40/index.html ;
33. Agenția Zaga Brand, Culorile României, campania d e CSR a Policolor, continuă
în 2018 cu proiecte din zona culturală ,
https://www.smark.ro/articol/43271/culorile -romaniei -campa nia-de-csr-a-
policolor -continua -in-2018 -cu-proiecte -din;
34. Alpha Bank, https://www.alphabank.ro/despre -noi/responsabilitate –
sociala/term/10/arta -si-cultura ;
35. Asociația Culturală Moldavia, http://www.ccsiasi.ro/asociatiamoldavia.ro/ ;
36. Asociația Culturală Moldavia Facebook,
https://www.facebook.com/asociatiamoldavia/ ;

82
37. Ateneul Național din Iași, https://www.ateneuiasi.ro/echipa/ ;
38. Banca Românească, https://www.banca -romaneasca.ro/despre -noi/guvernanta –
corporativa/responsabilitatesociala/politicaderesponsabilitatesocialaabanciiroma
nesti.html ;
39. Banca Transilvania, https://www.bancatransilvania.ro/bt -social -media –
newsroom/stiri/?cat/3/page/1 ;
40. Bistro „La noi”, https://bistrolan oi.business.site/ ;
41. BRD, https://www.brd.ro/desprebrd/responsabilitate/cultura ;
42. Cafeneaua Veche, https://cafeneauaveche.ro/ ;
43. Cozy Poetry Night F acebook, https://www.facebook.com/cozypoetrynah/ ;
44. Cuptorul Moldovencei, https://cuptorulmoldovencei.ro/ ;
45. dARe by Samsung – Arta tradusa prin senzatii, la Noaptea Muzeelor #15 ,
https://www.iqads.ro/articol/46447/dare -by-samsung -arta-tradusa -prin-senzatii –
la-noaptea -muzeelor -15;
46. Directorate -General for Internal Policies of the Union (European Parliament),
Encouraging private investment in the cultural sector ,
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2011/460057/IPOL –
CULT_ET%282011%29460057_EN.pdf ;
47. Festivalul FNT, https://fnt.ro/2018/parteneri/ ;
48. Festivalul George Enescu, https://www.festivalenescu.ro/en/partners/ ;
49. Festivalul Ideo Ideis, http://ideoideis.ro/parteneri/2016 ;
50. Festivalul RadiRo, http://radiro .srr.ro/en ;
51. Festivalul SIBFest, http://www.sibfest.ro/ ;
52. Festivalul SoNoRo, http://www.sonoro.ro/sponsori ;
53. Festivalul TIFF, http://tiff.ro/sponsori -si-parteneri/sponsor ;
54. Festivalul UNDERCLOUD, http://www.undercloud.ro/ ;
55. Japan Tabacco International, https://www.jti.com/ro/our -views/intalnirile -jti-
marca -inregistrata -si-simbol -al-excelentei -cultura -locala ;
56. Ministerul Culturii și Iden tității Naționale, http://www.cultura.ro/prezentarea -de-
catre -ministrul -culturii -si-identitatii -nationale -valer -daniel -breaz -proiectului -de;
57. Muzeul Național al Literaturii Române din Iași,
https://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/ ;

83
58. MVcom, Sabon, parfumul culorilor , https://www.iqads.ro/articol/45927/sabon –
parfumul -culorilor ;
59. Opera Națională Română din Iași, https://www.operaiasi.ro/ ;
60. Opricean, Paul, A III-a ediție Sibiu International Street ART Festival lasă în urmă
peste 1.400 metri pătrați de picturi murale , https://www.iqads.ro/articol/39461/a –
iii-a-editie -sibiu -international -street-art-festival -lasa-in-urma -peste -1-400;
61. Palatul Culturii, http://palatulculturii.ro/ ;
62. Petre, Mirela [CSR -ul lui 2017] Gilda Lazăr, JTI: Campaniile pot intra în
categoria CSR doar atunci când transmit mesaje de interes public și ating o
problemă gravă a comunității; altfel, sunt doar exerciții de PR,
https://www.smark.ro/articol/38355/csr -ul-lui-2017 -gilda -lazar -jti-campaniile –
pot-intra-in-categoria -csr-doar;
63. Pleiada Boutique Hotel & Spa, http://www.hotelpleiada.ro/ ;
64. Policolor, https://ww w.policolor.ro/responsabilitate/ ;
65. Portal de statistică, https://www.statista.com/statistics/685734/nike -ad-spend/ ;
66. Raiffeisen Bank, https://www.raiffeisen.ro/despre –
noi/responsabilitatecorporativa/arta -si-cultura/ ;
67. Raimonde , Olivia, Brands donate millions to help rebuild Notre Dame ,
https://adage.com/article/cmo -strategy/brands -donate -millions -help-rebuild –
notre -dame/2165026 ;
68. SCC Ser vices România, http://ro.scc.com/grupul -scc/;
69. Scena 9, https://www.scena9.ro/ ;
70. Teatrul ACT, http://www.teatrulact.ro/ prezentare/ ;
71. Teatrul Apollo 111, http://apollo111.ro/#5 ;
72. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, https://www.teatrulnationaliasi.ro/ ;
73. Teatru FiX, : http://teatrufix.ro/ ;
74. UniCredit Bank, https://www.unicredit.ro/ro/institutional/csr/arta -si-
muzica.html ;
75. UNITER, Uniunea Teatrală din România, https://www.uniter.ro/programe/gala –
premiilor -uniter/partenerii -galei -premiilor -uniter -2018/?lang=en ;
76. Ziua Constanța, https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri -calde/vapoarele –
constantei -pictate -in-culorile -romaniei -553964.html .

84
Anexe
Anexa 1

Ghid de interviu în profunzime – firme

Bună ziua, numele meu este Roxana – Nicoleta Sticea și sunt studentă în anul al
III-lea la Unive rsitatea „Alexandru Ioan Cuza”, s pecializarea Comunicare și Relații
Publice.
În această perioadă, cu prilejul redactării lucrării de licență intitulată „Branduri
iubitoare de cultură”, desfășor o cercetare calitativă privind implicarea firmelor în
activități de Responsabilitate Culturală Corporativă, acel subdomeniu al practicii de CSR
ce are drept scop d ezvoltarea și derularea evenimentelor cultural -artistice, precum și
conservarea patrimoniului cultural. Doresc să aflu cum anume s -au desfășurat astfel de
parteneriate și ce impact au avut acestea asupra firmei pe care o reprezentați.
Vă mulțumesc pentru c ă ați acceptat invitația de a vorbi deschis despre acest
subiect. Vă informez că această întâlnire va fi înregistrată doar cu scop didactic.
Înregistrarea nu va fi făcută public, ci doar analizată de Comisia care îmi va evalua
lucrarea de licență.

1. Am văzu t că vă implicați în comunitate sprijinind diferite evenimente. Ce
înseamnă pentru voi r esponsabilitate a socială?
2. Cum selectați proiectele pe care să le susțineți?
3. Ați investit în programe și evenimente cultural -artistice până acum ? De ce?
4. Considerați că parteneriatele în acest domeniu au avut un impact pozitiv asupra
firmei?
5. Cum au fost percepute aceste parteneriate cu mediul cultural de angajații
dumneavoastră? Dar de publicurile cointeresate?
6. Ați măsurat în vreun fel rentabilitatea acestor investiții?
7. Care au fost dificultățile majore ale implementării parteneriatelor?
8. Care sunt avantajele unei astfel de colaborări?
9. Ce așteptări aveți din partea beneficiarilor?

85
10. Credeți că e important ca domeniul artei și al culturii să fie susținut de entități din
mediul privat?
11. Considerați că s -ar putea îmbunătăți relația dintre mediul de afaceri privat și
sectorul cultural? Cum anume?
12. În viitor, veți continua să susțineți domeniul artei și al culturii?
13. Ce ați dori să adăugați cu privire la tema discutată?

86
Anexa 2

Ghid de interviu în profunzime – instituții culturale, artiști

Bună ziua, numele meu este Roxana – Nicoleta Sticea și sunt studentă în anul al
III-lea la Unive rsitatea „Alexandru Ioan Cuza”, s pecializarea Comunicare și Relații
Publice.
În această perioadă, cu prilejul redactării lucrării de licență intitulată „Branduri
iubitoare de cultură”, desfășor o cercetare calitativă privind implicarea firmelor în
activități de Responsabilitate Culturală Corporativă, acel subdomeniu al practicii de CSR
ce are drept scop dezvoltarea și derularea evenimentelor cultural -artistice, precum și
conservarea patrimoniului cultural. Doresc să aflu cum anume s -au desfășurat astfel de
parteneriate și ce impact au avu t acestea asupra instituției pe care o reprezentați.
Vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația de a vorbi deschis despre acest
subiect. Vă informez că această întâlnire va fi înregistrată doar cu scop didactic.
Înregistrarea nu va fi făcută public, ci doar analizată de Comisia care îmi va evalua
lucrarea de licență.

1. Am văzut că desfășurați o multitudine de activități. Cum reușiți să faceți față din
punct de vedere financiar?
2. Vi s -a întâmplat să fiți în imposibilitatea de a desfășura un anume
eveniment/ proiect din cauza resurselor limitate?
 Ce impact a avut această decizie asupra instituției?
3. Ați încheiat parteneriate cu mediul privat de afaceri?
 Cum v -au sprijinit?
4. Ce beneficii oferiți sponsorilor?
5. Care au fost dificultățile majore ale implementării par teneriatelor?
6. Care sunt riscurile asocierii cu diverse firme?
7. Care sunt avantajele unei astfel de colaborări cu mediul privat de afaceri?
8. Considerați că parteneriatele cu firmele au avut un impact pozitiv asupra
evenimentelor pe care le -ați organizat ?
9. Ce așteptări aveți din partea sponsorilor și a partenerilor ?

87
10. Cum anume considerați că s -ar putea îmbunătăț i relația dintre mediul de afaceri
privat și sectorul cultural?
11. În viitor, ați dori să fiți în continuare susținuți de mediul privat de afaceri?
12. Ce ați dori să adăugați cu privire la tema discutată?

88
Anexa 3
Bază de date firme pentru cercetare

Telefon2 E-mail2 Adresă fizică
0757 757 834 diana@la-acaju.ro Strada Anastasie Fătu, nr. 2A, Iași
– – Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 8, Iași
– – Strada Lapușneanu, nr.16, Iași
0746 972 176 – Bulevardul Carol I, nr. 3, Iași
0741 117 751 marketing@cotnari.ro Loc. Cotnari, jud. Iași
0725 149 762 marian.olteanu@grammawines.ro Strada Sfântul Ilie, nr. 95, sat Vișan, com. Bârnova, jud. Iași
0799 876 620 – Strada Toma Cozma, nr. 113, bl. 568, Iași
0751 217 020 – Șoseaua Păcurari, nr. 138, Iași
0741 598 834 – Strada Niciman, nr. 2, Iași
– – Șoseaua Păcurari, nr. 177, Iași
– – Strada Bacinschi, nr. 6, bloc CL1, parter, Iași
0740 777 222 – Strada Moara de Vânt, nr. 34, Iași
0752 434 396 alexandra.stroea@iuliusmall.com Strada Palas, nr. 7A, Iași
– – Bulevardul Țuțora, nr. 4A, Iași
0754 580 945/ 0752 427 217 manager@hotelpleiada.ro/ corina.giurgia@hotelpleiada.ro Șoseaua Bucium, nr. 18, Iași
0748 462 494 andra.androniciuc@wink.ro Strada Morilor, nr. 56, Iași
– – Strada Sf. Lazăr, nr.2, Iași
– – Bulevardul Independenței, nr. 14, Iași
– – Strada Anastasie Panu, nr. 32A, Iași
– – Strada Alexandru Lăpușneanu, nr. 21, Iași
– – Strada Ștefan cel Mare și Sfânt, Nr. 7A, Sc. A, Iași
– – Bulevardul Independenței, nr. 26, Iași
Firme
Persoană de contact
Nr. Crt. Firmă Telefon E-mail Nume + Funcție
1. Acaju 0748 417 445 goodtimes@la-acaju.ro Diana Niculae-Grigorescu, PR
2. Bistro „La noi” 0753 353 956 bistrolanoi@gmail.com Carmen Manea, Manager
3. Cafeneaua Veche 0232 741 234 contact@cafeneauaveche.ro Cojocaru Juju, Manager
4. MERU 0760 929 477 meru.contact@gmail.com Cristina Cotruță, Graphic Designer
5. Cotnari 0232 730 392 office@cotnari.ro Cătălin Grecu, Director Marketing
6. Gramma Wines 0735 930 832 – Marian Olteanu, Manager
7. Cuptorul Moldovencei/Glazurai 0757 104 041 moldoveanca@cuptorulmoldovencei.ro Nicoleta Hrițcu, Manager
8. Conduent Iași – recrutare.iasi@conduent.com Cristian Nistor, Specialist Marketing și Comunicare
9. SCC Services România 0232 211 885 cariera@scc.com Adrian Murariu, Employer Branding
10. Casa Auto Iași 0232 232 933 casaauto@testergrup.ro Mirela Podea, Director PR și Marketing
11. CEZ Vânzare Iași 0251 929 cez_crc@cez.ro/media@cez.ro –
12. Iași Airport 0232 271 590 iasi@aeroport.ro Andreea Banu, PR
13. Iulius Group Iași 0232 208 825 secretariat.is@iuliusmall.com Alexandra Stroea, Marketer pe proiecte educaționale
14. Papucei 0752 007 937 info@papucei.eu –
15. Pleiada Boutique Hotel & Spa 0332 425 425 reservations@hotelpleiada.ro Dora Morhan, Manager General/Corina Giurgia, Manager PR
16. WINK Public Multimedia 0746 307 005 office@wink.ro Andra Androniciuc, Specialist Media și Comunicare
17. Banca Românească 021 408 08 08 office@brom.ro –
18. Banca Transilvania 0264 308 028 – –
19. BRD 0232 211 343 mybrdcontact@brd.ro –
20. ING 0232 206 050 contact@ing.ro –
21 Raiffeissen Bank 021 306 3002 centrala@raiffeisen.ro –
22. Unicredit 021 200 2020 infocenter@unicredit.ro -Date generale de contact

89
Anexa 4
Bază de date instituții culturale/artiști pentru cercetare

Instituții culturale/artiști
Nr. Crt. Firmă Telefon E-mail
1. Adam's Nest 0746 482 129 adamsnestt@gmail.com
2. Asociația Culturală Moldavia 0747 624 998 asociatiamoldavia@gmail.com
3. Ateneul Național din Iași 0374 661 655 media@ateneuiasi.ro
4. Cozy Poetry Night – cozypoetrynight@gmail.com
5. Festivalul Serile Filmului Românesc – –
6. Filarmonica MOLODVA Iași 0232 212 509 secretary@filarmonicais.ro
7. HUBRICA – –
8. Muzeul Național al Literaturii Române 0747 499 400 muzeul.literaturii@gmail.com
9. Opera Națională Română Iași 0232 211 144 office@operaiasi.ro
10. Palatul Culturii 0232213296; int. 129 relatii_publice@muzeul-moldova.ro
11. Teatru FiX 0724 921 212 teatrufix@gmail.com
12. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași 0232 255 999 tniasi@yahoo.com
13. Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul” 0232 212 662 teatrul_luceafarul@yahoo.comDate generale de contact
Persoană de contact
Nume+Funcție Telefon2 E-mail2 Adresă fizică
Rusu Răzvan, solist 0754 598 988 – –
Nicoleta Negrii, președinte 0747 624 998 – Str.Vasile Conta, nr. 30, Iași
Andrei Apreotesei, Manager – office@ateneuiasi.ro Strada Ion Creangă, nr. 14, Iași
Lorena Enache, inițiator – – –
Andrei Giurgia, Director festival 0741 438 520 agiurgia@gmail.com –
Florin Luchian, PR – – Strada Cuza Vodă, nr. 29, Iași
Paicu Alexandru Bogdan, inițiator – – Strada Bucium, nr. 34, Iași
Amelia Gheorghiță, Director adjunct și Manager PR 0747 879 017 amelia.gheorghita@gmail.com Strada Vasile Pogor, nr. 4, Iași
Iulia Cojocariu, PR 0769 633 994 iulia.cojocariu19@gmail.com Strada Agatha Bârsescu, nr. 18, Iași
Coralia Costaș, Șef Birou PR – coralia.costas@palatulculturii.ro Piața Ștefan Cel Mare și Sfânt, nr. 1, Iași
Maria Roxana Comârlău, PR 0740 630 347 maria.rox.comarlau@gmail.com Strada Bucium, nr. 34, Iași
– – – Strada Agatha Bârsescu, nr. 18, Iași
– – – Strada Grigore Ureche, nr. 5, Iași

90

Anexa 5
Interviu în profunzime – Acaju

Roxana Sticea: Am văzut că Acaju se implică în comunitate destul de mult și este un actor
cultural important, ce înseamnă pentru voi această implicare în comunitate?
Diana Niculae -Grigorescu: Da, deja… Mă blochez foarte ușor… ăăă… la întrebări de
genu'… bun. Tot ce s -a întâmplat în Acaju timp de zece ani s -a întâmplat în mod organic
și intuitiv pentru că, cumva, atât oamenii… care au investit în deschiderea spațiului, cât și
oamenii care l -au vizitat zi de zi au avut tot felul de afinități în zona artistică, culturală, și
atunci, în mod natural, s -o dus spațiul în direcția respectivă. Și în Iași, acum zece ani,
unșpe ani, nu erau foarte multe spații…mmm… de tip cafenea care să dea mână liberă sau
să ofere libertatea oamenilor să se exprime în orice fel. Nu știu dacă am răspuns la
întrebare, hihi.
R.S.: Ba da! Cum selectați proiectele care să aibă loc? Sunt niște criterii după care vă
ghidați când…?
D.N-G.: Da… mă rog, în vechiul spațiu… adică important e de făcut… de știut diferența
spațiului care… pe care l-am avut timp de zece ani, era un spațiu mic, era o casă și -atunci
opțiunile de eveniment erau mult mai limitate, era o casă cu două camere de dimensiuni
destul de mici și atunci ne -am pliat mereu pe ce putem să facem în camerele alea. Acum
avem un spați u mult mai mare și oportunitățile sunt diferite. Tot timpu' când am ales
evenimente pe care să le facem ne -am ghidat după… ok… dacă promovează valorile care
sunt în concordanță cu valorile noastre, cum ar fi trocul, slow -food, evenimente care
promoveaz ă consumul responsabil și reciclarea și grija față de natură, întotdeauna le -am
găzduit la noi… și -n vechiul spațiu și… tocmai, ăsta a fost un criteriu după care am ales ce
putem să facem într -un spațiu foarte mic. După care, zona asta de cărți… că a m găzduit și
Cozy Poetry Night, că au început acolo și tot felul de schimburi de cărți și nu prea lansări
de cărți tocmai că nu permitea spațiul, dar tot un spațiu în care oamenii să vină acolo și
să stea să citească, să aibă contact cu chestia asta. Ăăă.. . pe zona muzicală… abia acum
reușim să mergem, și probabil dacă o să mergem pe zona de teatru, la fel, doar acuma o
să putem explora partea asta, că înainte, în spațiul vechi, nu puteam să facem lucrul ăsta…

91
Da' n -aș zice că avem o listă de criterii d upă care să spunem asta da, asta nu, da' cu
siguranță există ele acolo, cumva tot mulate pe ce credem noi că e ok să promovăm mai
departe. Normal că nu ne -am asocia cu evenimente în care nu se regăsesc oamenii care
ne vizitează zi de zi, în care nu ne regă sim noi…
R.S.: De ce ați investit în astfel de programe cultural -artistice?
D.N-G.: Ăăă… nu aș putea zice clar că…adică în afară de faptul că oamenii din Acaju…
Andreea, tipa care o deschis Acaju -ul, ea o co -deschis, co -finanțat, co -finanțat… co-
deschis și Cuib -ul, adică o făcut parte din echipă, a fost vicepreședinte la Mai Bine foarte
mulți ani și tot la fel, o fost parte din proiectul REDO pentru o perioadă cât să se pună pe
picioare… cumva ea ca persoană o ales să se implice în proiect ca re au un impact asupra
nu doar comunității, dar și asupra mediului, și a ales oricum proiect foarte îndrăznețe care
necesită foarte multă educare a oamenilor. Acaju o fost oricum mereu acolo la limită
pentru că niciodată nu am făcut ceva foarte, foarte rad ical care să spună că asta suntem,
asta facem, asta promovăm, dar am lăsat mereu liber oamenilor să se exprime și din cauza
asta… datorită acestui lucru, s -au înfiripat tot felu' de proiecte, ș -atunci nu simt niciodată
că am investit în lucrurile astea, da' am creat contextul ca ele să se întâmple. Adică foarte
mulți actori de teatru… fiind și aproape de teatru și -așa, de -a lungul timpului, foarte mulți
actori de teatru veneau acolo și s -au cunoscut oameni cu oameni și s -au înfiripat proiecte
de la Incu bator107, PaperGirl și Street Delivery -ul în primul an, că eu eram în echipa de
organizare, nu eram la Acaju, mergeam acolo, Acaju -ul ne dădea consumație pentru că
știa că facem ceva fain pentru comunitate. Deci investiția… a venit natural, nu a fost
niciodată o investiție financiară, rareori o fost și motivația investiției e doar nevoia asta
de a te implica în comunitate care e una atât de naturală care nu are nevoie de explicație!
R.S.: Considerați că aceste parteneriate, aceste investiții, aceste mișcă ri… să le numim
mișcări, au avut un impact pozitiv asupra Acaju?
D.N-G.: Categoric! Evident că în momentul în care alegi să susții ceva, un eveniment, de
exemplu, Swimathon -ul de la Fundația Comunitară Iași, acum câțiva ani… am susținut și
noi cumva, n u știu… că am avut echipă de înotători sau că am dat niște vouchere… motivul
pentru care faci în momentele astea alegerile astea e pentru că vrei să susții chestia aia
care știi sigur că are nevoie de susținere, este foarte greu să faci ceva în oraș, o rice, e
foarte greu… și la nivel de bani și efort și reward și tot… ăăă… dar se resimte și asupra

92
spațiului că nimic nu -i altruism complet, se resimte pentru că după aia se adună în jurul
tău oameni pe care vrei să -i ai alături, oameni care sunt mai conștienți de ce se întâmplă
în jur, oameni mult mai responsabili, un public mai rafinat, dacă aș putea să -i zic așa, din
puncte de vedere cultural -artistice și…
R.S.: Cum au fost percepute aceste mișcări în direcția asta cultural -artistică de către
angajați și de către alte publicuri co -interesate? Furnizorii, chiar clienții? Cum au
perceput?
D.N-G.: Băi, la angajați e foarte simplu să răspund pentru că tot așa, de -a lungul timpului,
oamenii care au lucrat, și -au pus amprenta asupra spațiului în care au lucrat și de multe
ori lucrau oameni care aveau ei oarecum legături sau imboldul ăsta de a face lucruri, de a
se implica în tot felu' de evenimente și a le aduce Acaju -ul în zona aia… deci mereu am
ales oamenii care să lucreze la Acaju care să îmbrățișe ze astfel de evenimente și să le
încurajeze și chiar să -și aducă și ei propriul lor aport să -l ducă mai departe. Acuma
experimentăm, în noul spațiu, experimentăm evenimente noi, care sunt mai mari și care
necesită sprijinul, cum ai spus tu… sponsorilor, partenerilor, distribuitorilor și -așa… și am
ajuns la concluzia că trebuie să convingem cât mai multe branduri, adică chiar dacă
asocierea cu branduri deseori pare așa mai cringe, mai… oportunistă, realitatea este că
brandurile sunt singurele care au p uterea, forța, să sprijine anumite evenimente și să ofere
financiar posibilitatea ca ele să aibă loc… și noi, și multe alte localuri care sunt… care asta
este un business mic, care trebuie și el să supraviețuiască, au nevoie de susținerea
partenerilor. Până acuma am reușit să convingem anumiți parteneri pe zona de băutură
care să se asocieze cu… SCC -ul, că le -ai luat și lor interviul… s -au băgat pe zona de
concerte și au fost partenerii noștri într -o serie de cinci concerte pe care le -am avut
recent … Acuma, cred că și motivația lor e two -fold, una că își aduc și ei o publicitate
bună, da', in the end, dacă există… dacă au loc evenimente frumoase, nu mai contează
cine își scoate o imagine bună pe urma lor, știi? Pentru mine cel puțin e mai importa nt ca
lucrurile astea să se întâmple decât…
R.S.: Ok. Ați măsurat în vreun fel rentabilitatea, adică au crescut cumva veniturile sau
dacă ați simțit că în urma acestor implicări în comunitate, în sfera cultural -artistică au
adus, nu știu, un plus de valo are brandului Acaju?

93
D.N-G.: Ăăă… în primii zece ani, fiind în vechiul spațiu… ăăă, lucrurile au fost foarte
constante și… asta e un lucru bun, că, de fapt, ăăă… asocierea cu astfel de evenimente și
targetarea oamenilor de genu' o dus la o creșter e constantă și sustenabilă, că totuși o fost
zece ani deschis… nu o fost niciodată o bogăție, nu o crescut, dublat, triplat din încasări
în urma unor evenimente, dar s -a ținut pe picioare timp de zece ani și asta înseamnă că
totuși ceva s -o făcut bine. A dică o fost un public care voia, avea nevoie de un spațiu cum
o fost Acaju. Acuma că am mutat spațiul și că e un spațiu mult mai mare, înseamnă și
costuri mult mai mari de întreținere… și ar trebui… adică suntem mai precauți cu ce facem
în spațiu ca ev enimente tocmai pentru că suntem… trebuie… nu mai avem acel confort de
„suntem în căsuța noastră mică, creștem, suntem stabili, nu tre' să facem niciun efort”,
acuma trebuie să facem niște eforturi și o să fie din ce în ce mai greu să facem lucrurile
doar cum le vrem noi. Dar urmează să măsurăm, au trecut doar trei luni de când am
început activitatea cu evenimentele și vrem să măsurăm să vedem exact care îi… impactul
evenimentelor asupra locației. Da' nici n -am avut o diversitate atât de mare, pentru că noi
avem în plan să facem mult mai multe evenimente și din zona de literatură și din zona de
teatru și urmează să ne extindem, am avut doar concerte și n -am vrea să ne rezumăm doar
la atâta.
R.S.: Care au fost dificultățile majore ale acestor mișcări?
D.N-G.: Ăăă… mmm… mi -e frică acuma, în spațiul nou, că vom resimți mai mult
ignoranța oamenilor sau răceala oamenilor față de lucruri pe care ei nu le cunosc. În trecut,
target -ul nostru era, dacă facem un Cozy Poetry Night, avem o cameră în care dacă aduci
douăzeci de oameni ea e plină și evenimentul are loc, acuma dacă faci un Cozy Poetry
Night și -ți vin douăzeci de oameni, e un eșec pentru că spațiul este imens și tu trebuie să –
l umpli. N -o fost cazu', am avut un Cozy Poetry Night și o fost peste o s ută de oameni
care au plătit ca să asculte poezii ceea ce mi se pare… extraordinar și nu știm… noi avem
presiunea asta. Noi vrem… am avut acuma o serie de concerte… ok, au fost cu trupe
renumite, vrem să mergem pe -o nișă, pe o zonă mai restrânsă, v rem să mergem și pe artiști
locali, vrem să susținem și artiști la început de drum, dar n -o s-o putem face dacă publicul
nu reacționează pozitiv la chestiile astea și dacă nu vor veni să vadă lucrurile pe care ei
nu le știu deja și aici încă nu știu exact cum o să reacționeze publicul, o să vedem.
R.S.: Ok. Care sunt avantajele unor astfel de colaborări?

94
D.N-G.: Colaborări cu…?
R.S.: Cu mediul cultural -artistic.
D.N-G.: Așa… cred că are… mă rog..o e cu o întrebare înainte și anume, faptul că în
momen tul în care te afiliezi… te asociezi uite, cum am mers de -a lungul timpului cu barul
la FILIT, n -o fost niciodată o chestie profitabilă pentru că investești… timp și bani în
oameni care să se ducă acolo, dar a fost mereu o asociere frumoasă pe care am vrut să o
facem și… toate asocierile cu astfel de mișcări, cred eu că ne -o selectat un pic oamenii
care ne vizitează. Deci cred că ăsta este beneficiul cel mai mare atunci când faci anumite
evenimente sau când găzduiești anumite evenimente coordonate de. .. oameni care vor să
facă lucruri mișto pentru oraș.
R.S.: Super! Ce așteptări aveți din partea beneficiarilor?
D.N-G.: Ah…, definește beneficiarul.
R.S.: Beneficiarul este cel care își desfășoară aici evenimentul sau cel care este susținut,
nu știu, f ie Cozy Poetry Night, fie cei care au concertat aici.
D.N-G.: Ăăă… tututu… e dificil de spus pentru că fiecare eveniment e diferit… așteptările
noastre sunt… să putem să fim deschiși și zece ani mai târziu, deci… ăăă… oricât am vrea
să facem lu crurile frumoase, trebuie să le facem și cu capul, smart, și business -wise, adică
suntem totuși un business și nu trebuie să ne ferim de chestia asta, că a vrea să… să -ți
dorești să faci bani nu e un lucru negativ într -un final când vorbești în contextul unui
business. Ăăă… așteptările, nu? De la beneficiari? Ăăă…
R.S.: Poate să vină ei cu o ofertă la voi, sau nu știu, să comunice mai bine sau… să fie o
promovare reciprocă sau…
D.N-G.: Da, da, trebuie să găsim un echilibru, toată lumea trebuie să iasă bine dintr -o
astfel de colaborare și bine nu -nseamnă neapărat… bine înseamnă de la zero, știi? Adică…
avem acuma, de exemplu, o propunere de la un ONG pe care îl… Fundația Comunitară
Iași, că vor să -și facă petrecerea de lansare în Acaju și e un eveniment privat și noi avem
o oarecare… ăăă… nu găsesc cuvântul… nu prea vrem să facem evenimente private pentru
că asta înseamnă că nu e deschis publicului și noi mereu am vrut să facem un spațiu
deschis publicului. Chiar și rezervările pe care le luăm, le luăm în număr limitat, tocmai

95
pentru ca publicul să știe că poate să vină oricând la noi. Dar, în același timp, vrem să
susținem Fundația Comunitară Iași, că știm că tot ceea ce face fundația respectivă e super
bine pentru Iași și trebuie să găsi m o modalitate pentru ca noi, în seara aia în care le dăm
lor spațiul, să ieșim ok și ei să nu investească pentru că nu am putea să cerem banu unui
ONG care și -așa e ONG, nu e… altceva e când vine SCC și zice că vrea o petrecere aici,
altfel când vine Fu ndația Comunitară Iași. Da' nu… na, așteptări de la beneficiari… na,
oricine vrea să folosească un spațiu pentru a -și desfășura activitatea, trebuie mai departe
să promoveze astfel de spații. Să spun „băi, spațiile astea… îi ok să mergi, trebuie să m ergi,
și-n timpu' liber, nu doar când sunt evenimente pentru că… un local nu stă în alea două
ore cât concertează Robin and the Backstabbers și tu ți -ai luat o bere… localul ăla stă în
toate celalte zile în care vii și știi că el trebuie să stea în pic ioare ca să poată să -ți
găzduiască ție evenimentele după aia. În rest, adică….nu am… vrem să avem colaborări
frumoase, nu avem un set de așteptări de… „băi, trebuie să îndeplinești condițiile astea”.

R.S.: Ok. Credeți că e important ca domeniul arte i și al culturii să fie susținut de entități
din mediul privat.
D.N-G.: Da, cu siguranță! Și sunt, bine… sunt foarte multe, mai mult din zona asta de
companii, de agenții care se implică în comunitate și susțin tot felul de mișcări, proiecte…
cum e La dies, Wine and Design care o fost găzduiți de atâtea localuri sau birouri… sau
Sofar Sounds care, la fel, o fost… o avut evenimente în foarte multe birouri, cred că zona
asta… mediul privat, eu asta înțeleg, companiile… Ăăă… companiile locale, da că ar susține
și evenimentele locale, festivalurile locale cum e Street -ul… ăăă… sau Hangariada sau…
n-am să zic Afterhills, că ăla nu e un… nu -l privesc ca o chestie locală ar face un mare
bine pentru că na… Iașul are nevoie de astfel de evenime nte și… doar că acuma depinde
și mediul privat, ce -nseamnă pentru ei pentru că dacă sunt tot la fel, business -uri mai mici
care și ei se zbat cu…. să crească, e mai greu pentru ei să susțină. Dar ar trebui să meargă
în zona asta, artistic -cultural.
R.S.: Ok. Considerați că s -ar putea îmbunătăți relația dintre mediul privat de afaceri și
sectorul cultural -artistic?
D.N-G.: Mereu e loc de mai bine… asta îi…
R.S.: În viitor, veți continua să susțineți…dar mi -ai spus că Acaju își propune să susțină.. .

96
D.N-G.: Da, categoric!
R.S.: Dacă ai dori să adaugi ceva cu privire la tema discutată?
D.N-G.: Ah… cred că am vorbit destul de mult… haha, nu știu, cam atâta.
R.S.: Ok, mulțumesc tare ,mult!
D.N-G.: Mersi și eu!

97

Anexa 6
Interviu în profunzime – Bistro „La noi”

Roxana Sticea: Bună ziua! Numele meu este Sticea Roxana -Nicoleta și sunt studentă în
anul al treilea la Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității „Alexandru Ioan
Cuza” din Iași. În această perioadă des fășor o cercetare calitativă pentru a mea lucrare de
licență intitulată „Branduri iubitoare de cultură” și această cercetare se referă la
implicarea firmelor în activități de responsabilitate culturală corporativă, acel
subdomeniu al practicii de CSR care are drept scop dezvoltarea și derularea
evenimentelor cultural -artistice, precum și conservarea patrimoniului cultural. Doresc să
aflu cum anume s -au desfășurat astfel de parteneriate și ce impact au avut acestea asupra
firmei pe care dumneavoastră o repre zentați. Vreau să vă mulțumesc pentru că ați acceptat
să îmi acordați acest interviu și vă informez, totodată, că această discuție va fi înregistrată
doar cu scop didactic și va fi analizată doar de comisia care îmi va evalua lucrarea de
licență.
Carmen Ma nea, Manager General Bistro „La Noi”: Ok.
R.S.: Am văzut că acest local, Bistro La noi, care s -a deschis, am putea spune, de curând,
2017, dar care și -a făcut apariția destul de bine în comunitatea ieșeană prin activitățile pe
care le întreprindeți, nu nea părat prin felul în care comunică brandul, să zic așa, adică nu
ați lăsat deoparte responsabilitatea socială, partea aceea de cetățean al orașului Iași. Ce
înseamnă pentru voi responsabilitatea socială?
C.M.: Depinde, pentru că poți să o interpretezi în ma i multe feluri. Din punctul meu de
vedere, înseamnă o relație onestă și transparentă, în primul rând, și un concept care să fie
sănătos, durabil, de încredere și… responsabil. Da, deci cred că asta ar putea să însemne
responsabilitatea socială.
R.S.: Cum selectați proiectele pe care să le susțineți? Bănuiesc că vin mai multe propuneri
și…

98
C.M.: Au fost, nu foarte multe, dar au fost suficiente propuneri până în momentul de față.
În primul rând, o selecție se face plecând de la motivațiile celor care ne a bordează.
Evident că sunt unele pe care le refuzăm din start, și sunt altele pe care cu nerăbdare dorim
să le arătăm mai departe oamenilor, să -i ajutăm pe inițiatori să le facă cunoscute. Pentru
că este un spațiu unde se consumă mâncare și pentru că este u n spațiu care îi destinat mai
degrabă activității de zi, de primă parte a zilei, mai toate proiectele pe care dorim să le
promovăm trebuie să îndeplinească niște cerințe, să fie… să aibă un impact plăcut, să se
potrivească estetic, vizual cu tot ce se în tâmplă în locul ăsta, să stârnească o emoție din
sfera pozitivă mai degrabă decât din cea negativă. Poate cel mai important, cred că ar fi
trebuit să pun pe primul loc, proiectele pe care vrem să le… pe care le alegem să le
promovăm, să fie promovate de niște oameni care au pus pasiune în ele și care nu au în
spate neapărat, nu știu, un impuls financiar, un impuls economico -financiar, ci mai
degrabă să țină de partea asta de pasiune, cultură, comunitate și… da, cred că în direcția
asta mergem atunci cân d decidem ce fel de proiecte adoptăm.
R.S.: Ce fel de proiecte cultural -artistice ați sponsorizat până acum? Din ce arii?
Înțelegem aici parteneriatele cu mediul cultural.
C.M.: Ok, ok, pentru că sponsorizarea poate să presupună mai multe lucruri. Spre
exemplu, am răspuns pozitiv în momentul în care am fost abordați de către un grup de
studenți, respectiv un grup era în căutarea unui loc în care să -și expună o primă expoziție,
de grup, și am fost foarte încântată de propunerea lor și am ales să le punem la dispoziție
un spațiu generos în care să își expună lucrările… cu propunerea inclusiv de a face o
expoziție cu vânzare, în condițiile în care aveau interesul ăsta, să -și valorifice lucrările și
în felul ăsta să facă un pas înainte în direcția asta, ei au fost foarte încântați, eu am fost
foarte încântată că ne -au ales, motiv pentru care am fost abordați încă o dată de ei, suntem
deja la cea de -a doua expoziție pe care ei o organizează și pe care noi o găzduim. Aici
vorbim de susținerea unui grup de tineri cu vârste cuprinse între 18 și nu știu, 23, 24 de
ani, artiști despre care putem spune cu ușurință că sunt necunoscuți și că încă nu sunt
copți, dar care au nevoie de susținere din partea comunității și mă bucur foarte tare că am
putut face lucrul ăsta. A poi am mai fost de tot soiul de organizații studențești sau de
organizații nonguvernamentale, care ne -au solicitat sprijinul, fie să -i promovăm, fie să
susținem aici evenimentele lor, să le găzduim, fie să le acordăm mici sponsorizări, ceva

99
simbolic, mai d egrabă, și dacă ne -am identificat cu ceea ce fiecare dintre cei care ne -au
solicitat aveau de spus, am spus da fără niciun fel de reținere. Și da, probabil că unul
dintre cele mai importante și frumoase proiecte locale pe care le -am susținut fără niciun
fel de rezervă a fost Festivalul Serile Filmului Românesc, care anul ăsta o să fie la a zecea
ediție și pe care ne -am decis din capul locului că o să -l sprijinim și anul ăsta.
R.S.: Felicitări!
C.M.: Mulțumesc! Mulțumim! Haha.
R.S.: Considerați că partener iatele în acest domeniu au impact pozitiv asupra firmei
dumneavoastră?
C.M.: Cred că da… de multe ori mă gândesc la lucrul ăsta ca și factor secundar, dar cred
că are un impact pozitiv deoarece ajungem să fim asociați cu niște proiecte pe care unii
oamen i le privesc cu multă admirație și mă gândesc că avem și noi un beneficiu de
imagine. Dar trebuie să recunosc că totdeauna ăsta o fost un lucru secundar la care m -am
gândit, care o să fie beneficiile pe care noi le avem. Cred că mai degrabă am stat și am
pus în balanță cât de mult o să conteze pentru oamenii care ne solicită sprijinul ceea ce
avem noi de oferit și automat dacă oamenii respectivi au avut un, un… s -au putut baza pe
sprijinul pe care noi l -am oferit. Cred că mai degrabă ăsta o fost beneficiu l nostru, că am
putut face un lucru și acel mic, minim, puțin pe care l -am oferit de fapt a oferit o greutate
mai mare decât am considerat noi în primă fază.
R.S.: Cum au fost percepute aceste parteneriate de către angajați, de către publicurile
cărora vă adresați?
C.M.: Eu mă bucur de faptul că aici în bistro avem un colectiv ceva mai dezghețat, nu
știu dacă ăsta e cel mai potrivit cuvânt pe care să -l folosesc, dar multe dintre aceste
parteneriate culturale au fost privite și au fost primite foarte bine de întreg colectivul în
sensul în care toți colegii s -au bucurat foarte tare în momentul în care am decis să ne
îndreptăm în direcția asta și toate proiectele despre care am vorbit și pe care… în privința
cărora le -am cerut și sprijinul, cu toții au fost f oarte încântați. Da, cred că tot ce reprezintă
bistro -ul și colectivul ei, întru totul rezonează cu latura asta cultural -artistică, pentru că
altfel probabil nici nu s -ar întâmpla să mai spunem „da” sau să mai găzduim aici tot soiul

100
de activități, adică c red că trebuie să fie așa un întreg care să răspundă pozitiv unei
abordări, nu doar o bucățică, nu doar un fragment din întregul respectiv, altfel nu cred că
funcționează, nu?
R.S.: Ați primit aprecieri de la clienți?
C.M.: Cred că prima expoziție pe care am avut -o aici…de fapt, nu cred, sunt sigură că
prima expoziție pe care am avut -o aici a fost semnată de un tânăr ieșean care este un artist
ușor nonconformist și care în momentul de față creează și expune ce creează în medii mai
puțin convenționale. În momentul în care acest perete a fost umplut de lucrările lui, cumva
am fost asociați cu mișcarea asta pe care el o promovează tocmai pentru că oamenii care
îi recunoșteau lucrările și le vedeau la noi pe perete, făceau imediat asocierea. Mmm, da,
pe parcu rsul timpului am primit foarte mult feedback pozitiv de mai multe naturi și pentru
că… ăăă… îi susținem pe acești artiști care vin și își expun la noi și pentru că suntem
deschiși să facem lucrul ăsta… pentru că cu ușurință foarte mare acceptăm ca sp ațiul ăsta
să fie valorificat altfel… ăăă… și pentru că dorim să ne asociem și să descriem altfel locul
ăsta pentru că… nu știu dacă contează detaliul ăsta, n -am avut niciodată vreo pretenție
financiară, cu absolut niciun lucru care se întâmplă aici. Dacă eu am crezut că se pretează
și că activitatea pe care o găzduim vine în completarea locului și invers, și viceversa, m –
am gândit că este foarte oportun să las lucrurile să curgă și să nu intervin în vreun fel, cu
atât mai puțin să existe și pretenție financiară.
R.S.: Ați măsurat în vreun fel rentabilitatea acestor investiții? Mai degrabă ceea ce ați
sprijinit, Serile Filmului Românesc, că deja la expoziții ați menționat că nu ați avut nicio
pretenție financiară, să -mi spuneți dacă ați măsurat în vreu n fel aceste investiții?
C.M.: Da, nu știu, o măsurare foarte specifică și foarte exactă nu am făcut, asta trebuie să
recunosc. Este clar că în momentul în care am luat decizia de a sprijini vreun eveniment
în vreun fel care ne solicită pe noi în vreun fel cu resursele pe care le avem, este clar că
am făcut niște calcule ca să vedem dacă putem să ne permitem lucrul ăsta, iar în condițiile
în care sprijinul, de orice natură ar fi fost el, s -a încadrat într -un buget rezonabil, care să
nu reprezinte pentru noi o problemă, o corvoadă și așa mai departe, atunci am continuat
și am putut să ne onorăm promisiunea. Ăsta -i clar un lucru pe care l -am făcut
dintotdeauna, un calcul să vedem dacă putem sau nu putem, dar o analiză a modului în

101
care au curs lucrurile de aco lo mai departe, nu am făcut. Poate ar trebui, nu știu,
antreprenorial vorbind, poate ar trebui… dar nici anvergura evenimentelor pe care le -am
susținut nu a fost atât de mare încât să fie pentru noi un impediment.
R.S.: Care au fost dificultățile implem entării acestor parteneriate cu mediul cultural?
C.M.: Nu știu dacă au fost neapărat dificultăți, obstacole și așa mai departe, cred că mai
degrabă… cred că atunci când faci un asemenea parteneriat, cred că este cazul să iei în
considerare că e nevoie de o doză de flexibilitate pentru că cum e vorba aia, socoteala de
acasă nu se pupă cu cea din târg. Planurile, așa cum le facem noi și colaboratorii, nu se
suprapun întotdeauna, motiv pentru care este bine să fim un pic flexibili. Dar cred că
acesta este si ngurul impediment, dacă e să îl cataloghez în felul ăsta. Faptul că efectiv,
strict calendaristic, când ne -am propus niște lucruri, nu am reușit de fiecare dată să
respectăm termenii, fie din privința noastră, fie din privința colaboratorilor, dar cred că
mai departe de atât nu există impedimente.
R.S.: De ordin juridic au existat dificultăți?
C.M.: Nu, de ordin juridic până acum chiar nu a fost absolut nimic care să -mi atragă
atenția în vreun fel.
R.S.: Ok. Care sunt avantajele unor astfel de colaborări?
C.M.: Păi în primul rând, în momentul în care te întâlnești cu o inițiativă, ăăă… care este
valabilă și care ar trebui să se transpună în realitate, ăăă…, cred că principalul beneficiu
este că îi dai voie inițiativei respective să se manifeste, să se t ranspună în fața unui număr
mai mare de oameni, și cred că sprijinind o inițiativă din asta, un proiect, un… cum vrei
tu să o numești, cred că îi oferi o rampă de creștere, o rampă de lansare, pentru că… și la
fel de bine asta poate să fie un exemplu c are să determine pe un altul care face ce fac eu,
să acorde un minim de sprijin. Nu spun că ce facem noi aici este extraordinar sau
nesemnificativ, dar dacă mai sunt încă zece ca mine care vin și întâmpină o inițiativă din
partea unui grup local oricât de mic sau de mare ar fi el, cred că e extraordinar pentru că
se transformă sprijinul ăsta într -o forță de propulsare și mă gândesc că e nemaipomenit.
Plus că noi, fac aici referire la Serile Filmului Românesc, noi cred că nu realizăm ce
festival frumos o put ut să ia naștere în Iași, în urmă cu zece ani, la inițiativa unui grup de

102
tineri, adică la momentul respectiv cu toții erau niște țânci, erau studenți și mi se pare
senzațional cum niște copii care au beneficiat de sprijin la momentul respectiv au putut
să continue și să transforme acel mic proiect la momentul… de la momentul respectiv în
ceea ce se numește festival în toată regula care se întâmplă în prezent. E fantastic! Este
foarte important, plus că ceea ce poate oamenii nu reușesc să înțeleagă sau po ate că nici
nu se gândesc la situația asta, nu este doar de datoria municipalității să sprijine tot ce
înseamnă proiecte, cred că e foarte important ca mediul antreprenorial să știe că se pot
implica cu toții cu un minim de ceva, dar oamenii se pot implica și să ajute în felul ăsta
la promovare, la propulsare, la creșterea unui brand local, că până la urmă asta faci, crești
un brand local.
R.S.: Ce așteptări aveți din partea beneficiarilor?
C.M.: Să fie onești. Ăăă… să fie onești și să fie nu constanți, dar cred că consecvenți,
adică mesajul de la început să se pupe cu finalitatea proiectului. Cred că asta este
așteptarea, da.
R.S.: Credeți că ar trebui să vină o ofertă mai organizată sau mai bine prezentată din
partea lor?
C.M.: Și da, și nu. Eu cred că , mă gândesc că mai degrabă, oferta, așa cum este ea
concepută, nu este cel mai important detaliu. Cred că cel mai important este omul care
prezintă oferta respectivă pentru că de multe ori sunt pusă față în față cu niște oameni care
nu știu să vorbească d espre lucrul pe care îl promovează, și na, se întâmplă acolo o ruptură
de comunicare și poate că e un lucru despre care lumea ar trebui să afle, dar mesagerul
nu este cel mai potrivit, nu este cel mai bine ales și cred că mai degrabă e mai important
omul d ecât oferta în sine. Oferta poate să… nici să nu existe, însă să găsești un om care
este iscusit și poate să vorbească bine și să obțină mult mai multe decât orice ofertă, oricât
de sclipicioasă și wow, wow ar fi ea redactată.
R.S.: Credeți că e importan t ca domeniul artei și al culturii să fie susținut de entități din
mediul privat?
C.M.: Da, bineînțeles, bineînțeles, pentru că, din discuțiile pe care le -am avut cu oamenii
care lucrează în acest domeniu, fondurile proprii sunt foarte mici, nevoile sunt î n

103
continuare mari și orice aport care vine din partea privată este binevenit. Și repet ce am
zis și mai devreme, dacă se adună zece care să dea câte puțin, sprijinul de care omul poate
să beneficieze poate să fie extraordinar. Da, și eu sunt de acord, și s unt întru totul
promotorul sprijinului care să vină dinspre privat spre orice care să fie culturală, fie că
este din Iași sau nu.
R.S.: Considerați că s -ar putea îmbunătăți relația dintre mediul privat de afaceri și sectorul
cultural? Cum anume?
C.M.: Da, s-ar putea îmbunătăți, există în permanență posibilitatea de a îmbunătăți orice
fel de relație. Cred că e foarte important să se găsească un limbaj comun de comunicare,
pentru că sunt două lumi total diferite care vorbesc limbi total diferite. Adică un art ist
versus un antreprenor sunt… haha… două entități care au foarte puține lucruri în comun.
Și cred că e fie nevoie de o platformă care să -i unească pe cei doi, fie un mediator între
cele două părți, fie niște antreprenori versatili și niște artiști cu un spirit antreprenorial
care să poată să facă legătura între cele două părți, pentru că sunt foarte mulți antreprenori
care sunt foarte pragmatici și foarte practici și care, în momentul în care văd un artist,
tipologia aceea clasică de artist, așa, aeri an, diafan și așa mai departe, poate că nu au
încredere necesară de a -i acorda sprijinul aceluia cu toate că el s -ar putea să fie briliant și
să aibă în spate un proiect extraordinar, dar, da, un antreprenor va fi un om pragmatic care
s-ar putea să comunic e ceva mai dificil cu cineva care vine din sfera artistică.
R.S.: În viitor, veți continua să susțineți domeniul artei și al culturii?
C.M.: Da, dacă în continuare, haha, rezonez cu proiectele cu care mă intersectez,
bineînțeles.
R.S.: Ce ați dori să adău gați cu privire la tema discutată?
C.M.: Felicitări pentru tema aleasă! Cam asta este singura adăugire pe care pot să o fac.
R.S.: Mulțumesc!

104

Anexa 7
Interviu în profunzime – Cafeneaua Veche

Roxana Sticea: Am văzut că această cafenea, Cafeneaua Veche, desfășoară destul de
multe activități, s -a implicat și în „Colindătorii la Bojdeucă”, eveniment organizat de
Muzeul Național al Literaturii Române, mai multe seri cu scriitori… ce înseamnă pentru
voi responsabilitate socială în sens de responsabilitate a comunității din Iași?
Gheorghe Cojocaru, manager Cafeneaua Veche: Ce înseamnă pentru noi
responsabilitatea? Să nu uităm că Iașul are o istorie culturală și multă, bogată și
importantă pentru toată țara. Cafeneaua Veche desfășoară activități culturale de la
începutul activității ei, mai exact de acum nouă ani. Ăăă…
R.S.: Mulți înainte!
Ghe. C.: Mulțumesc! Am reușit să adunăm aici oameni de valoare din zona culturală…
ăăă… și desfășurăm activități săptămânale… pe teme culturale, normal, cu actori, p rofesori
universitari, pictori, sculptori, tot ce -nseamnă societatea culturală de elită din Iași. Venind
de la, așa cum spuneam mai devreme, de la Junimiști încoace, pentru că Iașul până la
urmă este primul oraș din țară care s -a organizat în felul ăsta pr in Junimea, știți foarte
bine, continuăm aceste lucruri frumoase cu oameni de valoare din Iași, nu numai din Iași,
că vin și din alte județe ale Moldovei sau ale țării. Este foarte important pentru noi să
continuăm ce -au început înaintașii noștri.
R.S.: Cu m selectați proiectele pe care să le desfășurați sau pe care să le susțineți?
Ghe. C.: Cum le…?
R.S.: Cum le selectați, dacă sunt anumite criterii?
Ghe. C.: Le selectăm… proiectele le selectăm în funcție de perioada anului, ținem cont și
de asta, pentr u că trebuie să -i celebrăm și pe cei dinaintea noastră, și cei actuali, temele
sunt alese cu grijă de… de un grup de oameni, ne sfătuim pentru fiecare săptămână care

105
este tema aleasă și cu tinerii… pentru că suntem evenimente și cu tinerii, și cu ei di scut
foarte mult să… și -mpreună creăm aceste proiecte. Și cu tinerii, pentru că tinerii… sunt
schimbul de mâine al societății și trebuiesc implicați în astfel de proiecte.
R.S.: Ați investit în proiecte și evenimente cultural -artistice până acum? De ce ?
Ghe. C.: Am investit, da, tocmai vă spuneam de nouă ani de zile, există un eveniment
anual, se numește „Șevalet la Cafenea”, se desfășoară pe timpul unei săptămâni, timp de –
o săptămână, cu pictură live, este singurul eveniment din țară… pictura live… ăăă… este
o… și la nivel global este un singur eveniment care se întâmplă în Australia. Pictorii, de
obicei, preferă atelierul lor, intimitatea lor, nu prea vor sau nu se simt confortabil pictând
în loc public… da. Timp de -o săptămână unde tinerii î n săptămâna respectivă cântă, ori
singuri, ori cu un instrument, ori trupă, că -n Iași sunt trupe bune și soliști și instrumentiști
buni… seara. Deci ziua se pictează și seara cântăm, recităm poezii. Chiar, există un
concurs de poezie pentru cei până în d ouăzeci și cinci de ani, pentru tineri, teatru de
păpuși, monologuri, cu studenții de la teatru, cu studenții de la Conservator, cu elevii de
la Băncilă, de la liceul de muzică, vin și cei și cu pictura… ăsta e un eveniment anual. În
rest, facem evenimen te odată cu venirea căldurii, deschiderea sezonului de vară, pe
suprafața terasei de vară… cum reușesc tinerii să se organizeze, tot timpul îi primesc cu
toate proiectele lor, și de la școală, fac brainstorming aici, olimpicii s -adună și ei pentru…
să-și facă temele aici dimineața sau în vacanță.
R.S.: Considerați că aceste parteneriate pe care le faceți au un impact pozitiv asupra
cafenelei?
Ghe. C.: Evident, cum să nu? Și asupra societății… ăăă… clienteala mea… ăăă… nici nu
cred că ar suporta altfel de activități, pentru că este un beneficiu și pentru cafenea și pentru
societatea ieșeană… astfel de evenimente culturale sunt necesare! Mi -ar plăcea ca astfel
de evenimente să se întâmple pe scară mai largă în Iași, nu numai la mine, ar trebui s ă
fie… ăăă… în mai multe locuri pentru că Iașul are tradiție… are tradiție pentru că pe străzile
Iașului au trecut poeți mari, scriitori mari, filosofi, fizicieni, chimiști mari,
matematicieni… adică nu poți să… într -un loc public tre ' să fie și astfel de activități pentru
că altfel intrăm într -un șablon al locurilor publice în care consumi ceva și atât, nu se
întâmplă nimic, adică nu găsești un subiect interesant, aia e. Că pân ' la urmă Iașul, cu

106
specificul lui, are nevoie de locuri publice în ca re să se întâmple mereu evenimente
culturale.
R.S.: Ok. Cum au fost percepute aceste colaborări de către angajații dumneavoastră?
Ghe. C.: Angajații mei s -au adaptat foarte repede pentru că aceste evenimente sunt
plăcute, în primul rând temele sunt plăcute … ăăă… cei care vorbesc în cadrul acestor
evenimente sunt foarte bine pregătiți real, pe o scară a valorilor normală și normal, este
plăcut să asculți un astfel de om care… a acumulat pe perioada vieții lui cunoștințe multe,
majore și importante pent ru noi toți. Sigur că le place să asculte, sunt fascinați, nu -i
deranjează lucru' ăsta… nu cred că poate exista cineva pentru că… nu v -am spus că aceste
întâlniri sunt deschise publicului, nu sunt cu ușa închisă, poate să vină oricine. În toți anii
aceștia nu cred că a existat cineva nemulțumit de subiectul ales sau de analiza făcută de…
ăăă… invitații mei.
R.S.: Și publicul care a venit și a participat, cum a perceput aceste evenimente?
Ghe. C.: Publicul ar dori să se întâmple în fiecare zi astfel de evenimente, numai că
organizarea unei astfel de eveniment nu este cam simplu… dar nu chiar… nu… uneori nici
spațiul cafenelei nu -mi permite să adun… să adun… că lumea ar vrea să vină, pentru că
spațiul este mic, dar așa stăm în picioare uneor i, mai ne înghesuim și este un impact
important dacă aceste evenimente, mă repet, s -ar întâmpla mai des… este ca un val. Deci
în momentul în care arunci o piatră formezi o undă acolo… ăăă… undă care ne prinde pe
toți, nu contează de ani… și cei tin eri au de învățat.
R.S.: Ați măsurat în vreun fel rentabilitatea acestor colaborări?
Ghe. C.: Rentabilitatea… nu putem discuta de partea materială la astfel de evenimente…
impactul este emoțional, este diferit de marketingu ' cunoscut, rezultatele se văd în timp
așa cum știm din istoria noastră și nu doar din istoria noastră… a tuturor țărilor, cultura
are efectele ei în timp și sunt de natură educațională, sentimentală, emoțională… ăăă… văd
mulți tineri care vin la astfel de evenimente și sunt fascinați de treaba asta pentru că dacă
vreți o gură de oxigen, ca să spun așa, într-o societate care se complică din ce în ce mai
mult, ei îs pe tehnologie din ce în ce mai mult și… e bine că lumea e în schimbare… mersul
normal al lui, se dezvoltă… într-o direcție care ne ia foarte mult din timpu' nostru liber

107
sau din timpu' necesar desfătării culturii, ca să citești o carte în ziua de azi, tre' să ai timp.
Nu mai zic de informațiile care vin pe telefon sau pe laptop, calculator acasă și este o
agitație a vieții, a… necesară unei vieți culturale… este din ce în ce mai greu să o atingi,
să o percepi, să… ce e bun, cei care lucrează au serviciu de așa natură… dar evenimentele
astea trebuie să fie în masă. Și mă repet, pentru tineri, este foarte important să perceapă
cultura, ce-nseamnă cultura că altfel nu, nu… nu pot trăi, nu se poate trăi fără cultură!
Pentru o viață sănătoasă, dacă vreți, mă refer la mâncare psihică, să accesezi tot ce-
nseamnă cultură, nu se poate altfel, nu poți să trăiești.
R.S.: Care au fost dificultățile majore ale acestor colaborări, ale acestor parteneriate?
Ghe. C.: Dificultățile majore sunt o dată pe linia artistică pentru că artiștii au o viață
boemă, nu au program cum au ceilalți oameni, nu au o oră fixă, programul lor de muncă
este diferit, nu contează că e dimineață, seară, noapte pentru că ei își desfășoară… orice
om care creează, nu are un program stabilit. Creează când vine muza sau când are
imaginație, mă gândesc la pictori sau la artele plastice, ș-atunci este greu să te organizezi
pe oră, ora cutare ne întâlnim, este mai dificil… cam asta ar fi o problemă. O a doua
problemă ar fi… găsirea sponsorilor atunci când evenimentele sunt mai mari, ai nevoie de
sponsori pentru că financiar, cafeneaua are buget mic, și nu acopăr bugetul pentru
eveniment. Sponsorii uneori sunt reticenți la astfel de evenimente… media este reticentă
pentru că nu sunt evenimente de… nu știu cum să zic, de asta, șoc, spot, de astea cu care
ne-au obișnuit, care se dau zilnic pe media.. . știrile cele mai importante pentru ei sunt cele
care trezesc interesul imediat și nu neapărat cultura… acțiunile culturale sunt destul de
puține… media… aici sunt dificultățile…
R.S.: Care ar fi avantajele acestor colaborări pentru brandul Cafene aua Veche?
Ghe. C.: Avantajele pentru cafenea… eu mi-am dorit în organizarea cafenelei să fac astfel
de lucruri, normal că mă ajută pentru că locu' ăsta are o temă unică… astfel de lucruri nu
sunt simple de organizat…
R.S.: Îmi imaginez.
Ghe. C.: Da' mie-mi fac plăcere… adică astfel de evenimente îmi fac plăcere pentru că fac
asta, așa cum spuneam la început, de aproape nouă ani de zile și nu… ăăă… nu… Am

108
energie pentru a crea în continuare evenimentele. Normal că mă ajută mult pentru că
defin ește Cafeneaua Veche ca un punct în Iași, adică… mă vizitează mulți oameni din țară
sau din străinătate pentru că s-au scris articole despre treaba asta, se scriu în continuare,
chiar emisiuni televizate și a devenit un punct atractiv din punctul de vede re… că este și
un loc de întâlnire pentru artiști, pentru actori, pentru tinerii scriitori și-așa mai departe.
R.S.: Ce așteptări aveți din partea celor cu care colaborați?
Ghe. C.: Așteptările mele de la ei… să le dea Dumnezeu sănătate că… în ceea ce privește
cultura lor… este vastă și bine așezată pe un fond sănătos, nu politic, acești oameni sunt
valoroși prin… prin codu' lor genetic dacă vreți, nu e o păcăleală… acești oameni, nu pot
să le urez decât sănătate pentru că de învățat au învățat foarte mult, iar pentru tineri m-aș
bucura să cuprindă cât mai mult, să stea pe lângă ei… eu vorbesc de oameni de anumiți
ani… ăăă… m-aș bucura tinerii să-i îmbrățișeze că… ăăă… pot întreba lucruri care chiar nu
le găsești în cărți ș-atunci au ocazia, aici la Cafenea, să afle lucruri despre un scriitor,
despre un poet, despre cultura universală, să întrebe ce vor ei. Și-aș vrea ca mai mulți
tineri să îmbrățișeze acești oameni care sunt plini de informații și știu multe lucruri.
R.S.: Am mai discut at, ați mai atins subiectul, dar încă o dată, ca să evidențiem: credeți
că e important ca domeniul artei și al culturii să fie susținut de către entități din mediul
privat?
Ghe. C.: Obligatoriu… dacă nu se întâmplă asta… tinerii… dacă nu sunt învățați… pot
înțelege altfel sensul vieții. Dacă în locurile publice nu sunt evenimente care să le
deschidă anumite drumuri, să înțeleagă de ce îi bine să citești, de ce îi bine să mergi la un
film bun, de ce trebuie să vorbești cu un regizor, de ce tre' să mergi la Teatrul Național
din Iași care îi superb…
R.S.: Chiar este!
Ghe. C.: Sunt spectacole frumoase… dacă nu înțeleg acest proces normal al vieții omului,
pot rata o viață frumoasă… nu… de asta este important ca în Iași, în locurile publice , să se
desfășoare activități culturale… și chiar și muzică, anumite… toate stilurile de muzică pe
care tinerii le agreează pentru că așa învață cum să trăiești, până la urmă, când mă refer
la partea materială, banii nu-ți aduc acea mulțumire sufleteas că, niciodată, indiferent câți

109
bani ai avea, că la un moment dat, când ești foarte bogat, îți cumperi toate lucrurile la care
noi toți ceilalți ne gândim că… ne-ar complace să avem mulți bani, dar lista este scurtă,
chiar dacă ești bogat, cumperi puțin. Singurul lucru sau fenomen valabil care mulțumește
omu' este cultura, actul cultural… nu banii. Banii îs buni să-ți cumperi o mașină, o casă,
să faci excursii, da' nu te mulțumesc sufletește, te plictisești repede dacă faci asta timp de
câțiva ani, ai să-ți dai seama că-i foarte plictisitor.
R.S.: Considerați că s-ar putea îmbunătăți relația dintre mediul privat și entitățile din
mediul cultural -artistic?
Ghe. C.: Da, sigur, cum să nu se poată, dac-ar exista proiecte… ăăă… viabile, mai ales,
mă gânde sc la voi, studenții, și de la litere și de… de fapt de la orice facultate, și UMF –
iștii, și mediciniștii, și ăia au proiecte interesante culturale și… să se poată îmbunătăți cu
ajutorul vostru, cu ajutorul tinerilor, creând programe pe care trebuie să le propuneți în
mediul privat pentru că există un avantaj comun o dată pentru mediul privat, și pentru
voi… pentru că altfel lucrurile… se vor mișca, da' se mișcă mai greu… în momentu' în care
vă duceți c-un proiect și-l puneți pe masă, atunci lucru rile se pot desfășura mai repede…
pentru că oamenii, în mediul privat, au puțin timp liber, trebuie să-și vadă de afacerea lor.
Numai că, înțelegând baza proiectului pe care l-ați duce la o… o firmă, nu contează, ați
mișca lucrurile mai repede, mult mai repede, că au și ei nevoie, da' uneori nu-și dau
seama… toată lumea are nevoie!
R.S.: Deci trebuie să se vină cu o ofertă.
Ghe. C.: Exact! Așa e mai complicat… eh, nu-nțeleg, dacă este doar o discuție liberă, nu-
nțeleg unii oameni pentru că sunt prinși… în mediul privat chiar se lucrează pentru că nu
ai timp să… tre' să plătești taxele, tre' să funcționezi, n-ai timp de stat degeaba! Da… Mai
sunt?
R.S.: Da, două întrebări: în viitor, veți continua să susțineți aceste demersuri cultural –
artistice ?
Ghe. C.: Da, bineînțeles! Deja suntem la început de sezon două mii nouăsprezece și sunt
niște proiecte… ăăă… în… în… derulare pentru că tinerii deja mi-au propus niște proiecte
de muzică, de desen pe… chiar la întâi martie am avut aici, fiind o zi călduroasă, s-a

110
nimerit, după aia s-a răcit vremea… un proiect foarte simplu pe care ar putea să-l facă
toată lumea în oraș și ar îmbunătăți cumva viața noastră… am cumpărat niște cretă și am
invitat oamenii de pe stradă să deseneze pe jos… ce vor ei, inclusiv copii, maturi…
evenimentul o avut succes, bine, am avut și o floare, că fiind început de primăvăra, am
oferit la domnișoare, la doamne câte o floare, dar evenimentul o avut succes pentru că a
creat veselie, unii oameni, peste cincizeci, șaizeci de ani au desenat, și-au adus aminte de
copilărie… desenând alături de copii sau de studenți. Un eveniment bun, spun eu…
R.S.: La cât mai multe!
Ghe. C.: Mulțumesc! Sigur că sunt, sunt și pe muzică, și pe pictură, și pe grafică și pe
poezie… am eleve talentate care vin la mine din clasa a opta, din clasa a noua, din clasa a
zecea, vin din Republica Moldova acuma, ăăă… poeți foarte buni… în clasa a opta este o
domnișoară la Național care scrie o poezie extraordinar de bună… clasa a opta! Vin,
discutăm, facem proiecte, recită… uneori mai facem schimb de cărți sau îi mai las să
studieze înăuntru, aici, în Cafenea, să-nvețe, chiar pentru școală…
R.S.: Ce ați dori să adăugați cu privire la tema discutată?
Ghe. C.: Am ceva de adăugat foarte important: tinerii tre' să se implice în tot ce-nseamnă
societatea românească neapărat! Este obligatoriu pentru că proiectele mari sunt mai
puține pentru voi… Dacă nu vă implicați cu proiectele voastre, nu veți mișca lucrurile
foarte repede. Pe orice temă, nu numai culturală… tinerii au obligativitatea să vină cu
proiecte, ce simțiți că trebuie să faceți, unele pot fi mai bune, altele mai rele, dar trebuie
să le faceți. Să intrați în acest rulaj al proiectelor pentru că sunteți necesari. Plus că sunteți
societatea de mâine! Dacă nu faceți proiecte acuma, mai târziu nu cred că veți mai reuși
pentru că viața o să vă ducă în alte zone. Atât.
R.S.: Ok, mulțumesc tare mult pentru toată pasiunea cu care ați vorbit și toate
perspectivele inedite, o să mă ajute foarte mult pentru…
Ghe. C.: Cu plăcere!

111
Anexa 8
Interviu în profunzime – Cuptorul Moldovencei

Nicoleta Hrițcu: Ăăă… Eu nu cred că are sens să te dezvolți într -o comunitate dacă te
dezvolți singur. Părerea mea că lucrurile abia atunci devin interes ante și fac sens, în
momentul în care se ridică comunitatea odată cu tine. Degeaba ai tu bani, dacă n -are cini
să cumpere de la tine. Degeaba ai bani și duci o viață bună, dacă n -ai cu cini să ieși în
oraș sau n -ai unde să ieși în oraș sau în orașul tău es te murdar… sau… Cumva mi se pare
ceva normal dacă tot ai forța asta… pentru că atunci când creezi business -uri și ai bani, ai
o putere… e bine să dai un pic din puterea asta și înapoi pentru că eu am primit foarte mult
sprijin în momentul în care a m început business -ul. Și -aici vorbesc începând de la părinții
mei, după aceea soțul meu, după aia profesori pe care i -am avut și dacă n -o fost neapărat
un ajutor direct în momentul în care mi -am deschis business -ul, o fost un ajutor indirect,
dar un an, d oi, trei în urmă, în momentul în care mi s -o explicat ceva, mi s -o răspuns la o
întrebare sau mi s -o dat material și așa ,mai departe. Eu m -am format, e normal să dau
înapoi… dar asta îi ideea de bază și noi ne -am implicat… abia acum începem să refuzăm
pentru că, fiind firma mare deja, avem șaizeci și ceva de angajați…
Roxana Sticea: Am văzut că ați deschis și în Tătărași, felicitări!
N.H.: Da… nu mai pot să fac lucrurile cum vreau eu neapărat, la modul că nu mai sunt
responsabilă doar de mine, dar sunt șaizeci și ceva de familii care trăiesc din business -ul
ăsta cumva, ș-atunci lucrurile trebuie făcute un pic mai standardizate, sistematizate… și
mă bucur foarte multe că o intervenit soțu' meu, el acum se ocupă de partea asta de
operațional și eu am început să refuz parteneriate… este foarte important firma să aibă
anumiți indicatori foarte buni ca să avem forța să mergem mai departe, să deschidem, să
creăm locuri de muncă, să creștem profitul și așa mai departe… pentru că un business
trebuie să facă profit. Eu nu sunt un ONG, nu sunt o fundație, asociație… eu sunt dincolo
de câte parteneriate avem, noi suntem un business… foarte frumos, dar suntem un
business.
R.S.: Da, da.

112
N.H.: Așa… cum selectați proiectele pe care să le susțineți? Îmi plac sau nu îmi plac. Ă…
acuma îmi plac… mie un proiect îmi place că poate proiectul are ceva care să-mi placă,
îmi place conținutul proiectului, îmi place tematica, îmi plac oamenii care se ocupă, îmi
place finalitatea, dar trebuie să fie neapărat o chestie care să funcționeze și pentru noi.
Adică să fie o finalitate, un rezultat, o implicare, un… ceva în comunitate să se schimbe.
Deci noi, preponderent am sprijinit, din ultimele care îți zic, partea de educație, care
educația e o cultură… o pot pune la educație pentru că părerea mea este că arta este foarte,
foarte importantă pentru dezvoltarea unui popor sau a unei nații, e vorba de integritate,
niște valori, coloană vertebrală… deci arta face treaba asta. Deci îl forțează pe om… Nu
știu, unii nu văd legătura asta, dar chiar am citit niște studii pe tema asta, deci arta și tonul
să fie integru, să fie bun, să fie omu' uman, să fie… nu știu… asta face arta! Așa că eu o
introduc pe educație. Ăăă… tot felu' de ONG -uri studențești, AIESEC și-așa mai departe…
Și-acuma ultimu' l-am refuzat de la AIESEC că nu mi-o plăcut cum o abordat problema,
după aceea, partea de sport. Sport înseamnă sănătate, asta e clar. Acuma s-o înființat un
fel de… nu știu cum se cheamă ea… o ligă de baschet femini n junior, deci… fetițe de șase
ani, opt ani, zece ani, că-s pe categorii de vârstă, le dăm prăjituri, că nu-i mare efort… că
nu-i foarte des, da' mi se pare o idee foarte bună! Și dac-ai vedea când văd omu' ăla câtă
încredere are și eu am fost și am înscris-o și pe fiic' mea… ăăă… îi foarte omogenă grupa…
deci eu mă uit și nu-i dau nicio șansă, dar după văd omu' ăla cât de mult își dorește, încep
să cred, băi, o să facă treabă… în genu' ăsta. Și… poate un pic o să conteze pentru un copil
dacă vrea să se ducă și prăjiturile alea care… așa le mănânci. După aceea, la SFR, mi se
pare un festival extraordinar! Ăăă… nu-mi vine să cred că-i la a zecea ediție… deci noi
anu' ăsta o să băgăm o grămadă de bani în festival… bun, sub formă de bani, produse,
logistică, resurse umane, efort din partea noastră, timp, calculul ăsta se transpune în bani,
crede -mă… ăăă… pentru că Iașul are mare nevoie de asta și eu am mare încredere în oraș,
în comunitatea de aici pentru că avem puterea, noi avem puterea să schimbăm lucrurile și
să fie Iașul următorul Cluj… în cinci ani, în șapte ani să fie ca Cluj… și de ce să nu fie
SFR la un moment dat aproape la fel de… ca TIFF -ul, ca… adică se poate, numai că îi
nevoie de… Așa… Și-o să ne implicăm: la „Donează Sânge!”, campania… da, bineînțeles
că dăm și acolo niște lucruri… mi se pare că nu se știe niciodată când Doamne -ferește, ai
nevoie, și îi bine, îi bine… și putem, atât timp cât putem, facem asta. Da… și cam atât,
cam atât. Da acuma nu mai finanțăm toate, de exemplu am refuzat un AIESECer… ei deja

113
ar trebui să știe cum să se organizeze în așa fel încât să și livreze ceva. Pentru ei pot…
adică nu poți să vii să ceri că ai nevoie, adică nu… n-ai nevoie. Ai nevoie de-oleacă de…
trebui e să intre cineva în ei să facă oleacă de șmotru, că nu așa se face, în fine. Atât. Ți-
am răspuns cum îi selectăm?
R.S.: Da!
N.H.: Bun… Ați investit în programe și evenimente cultural -artistice până acum? De ce?
Cred că ți-am răspuns și la întrebarea asta.
R.S.: Da, mi-ați răspuns!
N.H.: Considerați că parteneriatele în acest domeniu au avut un impact pozitiv asupra
firmei? Bineînțeles că au avut! Deci asta e o chestie care întotdeauna e cu win-win. Cu
cât mai bine le alegi, aceste evenimente, cu cât mai bine te prezinți în cadrul acestor
evenimente… de exemplu am fost la Business Days acum recent, acu' o lună sau ceva de
genu', măi, ne-am dus acolo cu so standu'… cred că am avut produse de vreo șase mii de
lei acolo… nu era caz social, nici măcar nu era nevoie neapărat de notorietate… că ne știe
toată lumea de acolo, dar voiam să vadă oamenii care sunt acolo ce putem să facem noi
pe zona de candy -bar și-atunci…. și avem și poze pe care le-am făcut pentru noi și dacă o
să fie să facem aici cand y-bar, da', dom'le, am făcut acolo, am chemat fotograful, am făcut
poze și asta îi toată povestea. Am făcut -o și pe partea asta de a nostru, de imagine, de…
deci este… părerea mea este că degeaba un produs este bun, dacă lumea nu știe de el. Și,
când te implici, oamenii au posibilitatea să afle de acel produs, o chestie bună. Cum au
fost percepute aceste parteneriate cu mediul cultural de angajații dumneavoastră? Dar de
publicurile co-interesate?
Bun, bineînțeles că publicurile co-interesate sunt foarte încântate când primesc ajutor și-
așa… la partea de angajați… aici avem o problemă la noi că n-am comunicat suficient de
bine scopu'… că-ți dai seama că fiecare chestie care vine peste ce se vinde la noi la
magazin este un efort suplimentar. Și când ele știu că pleacă fără bani, că se știe în firmă,
că apare pe panou, apare sponsorizare și într-adevăr, volumele, probabil c-o fost undeva
un pic de frustrare și e o chestie care ar trebui explicată un pic mai bune, că noi suntem
mai mulți… am zis că o să le dau feedbackul pe care o să-l primim mai exact să le… noi

114
avem grupuri de WhatsApp, toată echipa, mai multe grupulețe pe departamente și să le
trimit efectiv printscreenurile cu feedbackurile să știe că-i și meritul lor, nu-i meritul meu,
e și meritul lor, în egală măsură.
Dacă am măsurat în vreun fel rentabilitatea acestor investiții? Niciodată, din păcate, foarte
greu de cuantificat… dar eu știu că noi suntem pe creștere și aproape ne-am dublat cifra
de afaceri de la an la an…
R.S.: Felicităr i!
N.H.: Așa că și evenimentele astea au avut rostul lor. Care sunt avantajele unei astfel de
colaborări? Creștem comunitatea împreună, ne implicăm și noi, ne creștem vizibilitatea,
credibilitatea firmei în comunitate, brandul de angajator iarăși are de câștigat… sunt multe,
multe avantaje…
Ce așteptări aveți din partea beneficiarilor? Să-și facă treaba acolo unde sunt, n-am niciun
fel de altă așteptare! Să-și facă treaba pentru că noi, când sprijinim, le dăm un vot de
încredere și… bun, poate au fost anumite chestii care nu au ieșit cum am vrut noi, la modul
că o fost evenimente care au avut doar o ediție sau… de exemplu, genu' ăsta… da'… se mai
întâmplă!
Credeți că e important ca domeniul artei și al culturii să fie susținut de entități din mediul
privat? Ăăă… arta și cultura… și eu am făcut teatru și știu foarte bine ce vorbesc, trebuie
făcut în așa fel încât să se vândă foarte bine. Unde nu se vinde, acolo nu-i artă, acolo -s
niște frustrări maxime. Deci nu zic, că publicul este diferit și neomogen, sunt partituri,
spectacole, opere… să zicem acte artistice din diferite domenii care prind la un anumit tip
de public și nu prind la alt tip de public. Deci tu, ca echipă care prestezi artă, tre' să
gândești lucrurile în așa fel încât să poți să ai și produse vandabile, că e vorba de expoziții,
că e vorba… bun, expoziții, numa' că-i dificil, acolo e cu vânzare la… unu' singur… Deci
e ca un business, părerea mea, deci că e galerie de artă, că e cinematograf, că e teatru, că
e ateneu, că e… ce este… la modu' când gândești, ca un plan de afaceri. Te gândești la
clientul tău, vezi ce-i place, nu-i dai Antena 3 sau mai știu eu… lături dintr -astea, nu! Că
este și un pic de educație, subtil, dar îi dai ceva care să atragă! Părerea mea este că filmele
de box-office nu sunt slabe sau de proastă calitate sau… dar reușesc mixul ăla perfect. Și

115
fă două -trei box-office -uri într-un an și mai faci și câteva mai rafinate pentru un public
dintr -un segment mai… de exemplu, mie îmi place foarte mult ce-o făcut tipu'… Andrei,
nu știu cum… de la Ateneu… ce-o făcut el la Ateneu mi se pare de-un kitsch maxim…
R.S.: Apreotesei.
N.H.: Ateneul… deci, Doamne -ferește! Băi, dar nu poți să nu apreciezi câtă vâlvă e acolo,
că e festival, că e nu știu ce film, că vin premiere, avanpremiere… mmm… măi, jos pălăria!
Și-atunci, nu mă interesează kitsch -ul… eu mă duc, chiar dacă nu-mi place cum arată băile
alea și-așa, băi, e curat, e… e făcut trupă de actori stabilă acolo… jos pălăria! Face o treabă
foarte bună! Și… uneori, chiar, nu știu, nu văd ca pe un compromis… dar trebuie să asculți
ce vrea publicul tău, adică nu te apucă pe tine… ești… nu știu ce mare Almodovan și faci
nu știu ce… coborâm pe pământ oleacă. Că d-aia… nu sunt singuri… într-adevăr, artiștii -s
oleacă așa… mai în altă zonă, d-aia au echipă. Și-atunci, în echipă, unu'-i regizor, unu'-i
scenarist, unu'-i… și în toate echipele de teatru îi cam așa, ai impresar, ai manager, ai…
Deci asta cu entități din mediul privat, ar trebui să stârnești interesul, privatu'… tre' să aibă
ceva de câștigat, musai.
R.S.: Trebuie să se vină cu o ofertă din mediul cultural?
N.H.: Trebuie, nu poți să… apropo de artă… în piramida lui Maslow, da? Arta îi foarte
sus… înainte de artă avem copiii ăia care mor de foame și n-au ce mânca, avem bătrânii
ăia prin casele alea, prin aziluri, îs… oameni care efectiv n-au medicamente… acolo îi…
deci eu, dacă ar fi pe privat… da' nici măcar numai acolo. Deci, ca să înțelegi cum văd eu
lucrurile acuma, pentru că la noi s-o schimbat foarte mult lucrurile în ultima perioadă,
cum văd partea asta de social. Deci, părerea mea de privat este că plătesc impozite, da?
Și plătim foarte multe impozite. Problema e că se scurtcircuitează pe traseu, undeva, pe
acolo pe la buget și banii nu mai ajung acolo unde trebuie să ajungă, da? În infrastructură,
în educație, în sănătate, în… nu mai ajung, efectiv se pierd, nu știu… pe drum… știm cu
toții care e situația.
R.S.: Da…
N.H.: Ei, asta-i datoria mea. Ce fac eu pe-un CSR și-așa, e-un plus față de aia, și eu știu
că eu singură, pot să fiu eu dascăl, eu n-am cum să rezolv probleme de la sat… de la țară,

116
de la sat, la spital, n-am cum să le rezolv. Deci cumva, noi, ca mediu de business, ar trebu i
să punem presiune pe politicieni să-și facă treaba, deci numai așa, asta-i proiecția corectă.
Deci nu… să sponsorizez eu cu formularul doi-trei-zero… facem noi chestia asta, da' asta-
i frecție la picioru' de lemn. Este nevoie să-și rezolve… să facă treabă o dată și o dată.
Mdeh, aici cu entitățile din mediul privat, dacă au ceva de… de câștigat sau dacă chiar
cred sau se regăsește în ceea ce se face… că poți să fii așa un meloman și așa un iubitor
de artă… încât să chiar să faci chestia asta.. . să primești plăcere, dar tot e un câștig. E un
câștig personal, da' de aia facem bani, ca să-i cheltuim pe lucruri care ne plac.
Considerați că s-ar putea îmbunătăți relația dintre mediul privat de afaceri și sectorul
cultural? Cum anume? Ne ascultăm unii pe alții. Te rog, gândește -te la… SFR. -ul, cum
văd eu lucrurile? Eu când mă gândesc cât are de câștigat Clujul de pe urma festivalului
Untold sau cât are de câștigat Clujul de pe festival… de pe seama festivalului TIFF, a lu'
Tudor… măi, n-au loc de cazare, îs milioane de oameni care vin în câteva zile, deci ce să
mai, este clar că un festival cultural, de film, de teatru, de artă contemporană, de… nu știu,
orice festival faci internațional, și-l faci calumea, se umple orașul ăsta de oameni.
Oame nii ăștia vin și cheltuie și la mine, își cumpără o plăcintă, se duce la hotel și-și ia o
cameră, merge și cu taxiul, adică e o chestie care se răsfrânge asupra tuturor în mod
pozitiv, la modu' ăsta… da' nu cu fâs, fâs, dau o sută de sponsorizări într-un an pe arici
pogonici. Să se întâlnească ei, ăștia mari din Iași și să facă o strategie împreună cu Chirica
și să zică, „băi, în Iași, facem trei festivaluri mari”. Afterhills e unu' că tre' să dai dreptul
oamenilor… să nu-i sabotezi, da? Vezi cu ce poți, resurse logistice și-așa… Îi SFR pe care
poți să-l crești extraordinar și mai găsești încă unu', să zicem.
R.S.: FILIT, poate.
N.H.: FILIT -ul, da, ăla-i pe listă, foarte bun! Foarte bun, FILIT -ul! Și chiar mari, mari
autori care o fost o zis că băi, organizare impecabilă! Deci orașu' ăsta așa-i de flămând…
deci este foarte flămând orașu' ăsta. FILIT… foarte bun! Deci așa, aici îi ideea.
În viitor, veți continua să susțineți domeniul artei și al culturii? Da, numai c-am să mai
rafinez un pic și apoi să… cum vreau să fac eu… să sprijin mai puține proiecte, în mod
mai semnificativ. Da? Să renunț la arici pogonici, o sută pe an și mă concentrez pe o parte,

117
dar să pot să vin, dac-îi nevoie și cu bani și cu așa… ca să poată să crească în liniște.

R.S.: Și să fie de lungă durată…
N.H.: Și să fie mai ample… că noi avem foarte multe evenimente în Iași, da-s fâsuri, să
fie mai de… de substanță, mai… mai multă formă.
R.S.: Și să aibă mai mult ecou.
N.H.: Ce ați dori să adăugați cu privire la tema discutată? Ce-ar trebui să adaug? Dacă l-
am și făcut și l-am și înregistrat, minunat. Ăăă… nu știu, eu cred că am făcut bine cum am
făcut până acuma și ceea ce ne propunem pe viitor iarăși cred că… am gândit -o bine…
oricum, eu am terminat teatru înainte de a face FEAA și mie mi-o prins foarte bine chestia
asta pentru că văd lucrurile un pic altfel și eu înțeleg de ce e foarte importantă arta. Deci
este importantă, trebuie sprijinită, dar și arta tre' să înțeleagă că nu se vinde de
amoru' artei, tre' să vină chestii concrete pentru că și despre artă poți vorbi și prezenta în
mod concret niște lucruri. Și că… e muncă de echipă… de unu' singur nu faci nimica… e
muncă de echipă, strategie de brand care ține de oraș, discutat cu Chirica… cică acuma
chiar se mai poate discuta față de ăștialalții și… eu m-aș băga pe o chestie de genu' ăsta…
deci dacă s-ar face așa o chestie, ca un fel de hub în care să se discute, să se… nu știu să
se vină cu… să se facă brainstorming și-așa, pe tema asta, de brand de oraș, eu cred că
arta ar fi unu' dintre polii cei mai importanți… pentru că nu prea avem alte chestii, și-avem
Universitatea de Artă, avem Universitatea de Teatru, avem Opera, avem muzee multe…
adică am putea să facem ceva, da' e de munc ă. Suntem foarte la început…
R.S.: Poate Capitala Tineretului o să aducă un suflu nou. În mai o să ia… o să preia
candidatura.
N.H.: Da, da, da… și cât o să dureze? Un an?
R.S.: Un an, da!
N.H.: Tare sper să nu fie fâsuri.
R.S.: Să sperăm că o să fie bine!

118
N.H.: Ești ceva din organizare?
R.S.: Nu, nu, dar urmăresc.
N.H.: Da, mișto.
R.S.: Mulțumesc tare mult! A fost o discuție chiar foarte valoroasă!

119
Anexa 9
Interviu în profunzime – Pleiada Boutique Hotel & Spa

Roxana Sticea: Numele meu este Roxana – Nicoleta Sticea și sunt studentă în anul al III –
lea la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, specializarea Comunicare și Relații Publice.
În această perioadă, cu prilejul redactării lucrării de licență intitulată „Branduri i ubitoare
de cultură”, desfășor o cercetare calitativă privind implicarea firmelor în activități de
Responsabilitate Culturală Corporativă, acel subdomeniu al practicii de CSR ce are
drept scop dezvoltarea și derularea evenimentelor cultural -artistice, prec um și
conservarea patrimoniului cultural. Doresc să aflu cum anume s -au desfășurat astfel de
parteneriate și ce impact au avut acestea atât asupra firmei, cât și asupra instituției
culturale pe care le reprezentați. Ce înseamnă pentru dumneavoastră respons abilitatea
socială?
Corina Giurgia, manager PR al hotelului: Acest aspect ne face să ne activăm pe partea
ospitalității de cinci stele, prin care ne construim identitatea unui brand din
domeniul ospitalier care susține cultura și prin asta, pe cei implicaț i în actul cultural.
R.S.: Cum selectați proiectele pe care să le susțineți?
C. G.: Ne interesează, în primul rând, impactul pe care îl are proiectul asupra comunității,
asupra publicului nostru și calitatea imaginii, a mesajului și a celor implicați.
R.S.: Considerați că parteneriatele dintre mediul privat de afaceri și sectorul cultural sunt
mutual -benefice? În ce sens?
C.G.: Sunt parteneriatele care salvează sectorul cultural și care mai aerisesc sectorul
investițiilor din mediul privat. Credem că valoa rea lor se traduce în beneficiile unor
strategii de PR pe termen lung.
R.S.: Cum au fost percepute aceste parteneriate cu mediul cultural de angajații
dumneavoastră? Dar de publicurile cointeresate?
C.G.: Unii dintre angajați au devenit direct implicați în proiectele respective, alții s -au
familiarizat cu lucruri și activități care până atunci le erau străine.

120

R.S.: Ați măsurat în vreun fel rentabilitatea acestor investiții?
C.G.: Măsurătorile necesită întâi un timp, în care să simți undele, să primești me sajul
publicului. Deocamdată, avem o imagine de brand iubitor și implicat în cultura Iașului.

R.S.: Care au fost dificultățile majore ale implementării parteneriatelor?
C.G.: Poate cele legate de comunicare, din cauza vitezei în care trăim.
R.S.: Care sun t riscurile unei astfel de colaborări?
C.G.: Riscurile ar fi din zona unor costuri pe care trebuie să le aștepți să se transforme în
rezultate benefice pentru brand.
R.S.: Care sunt avantajele acestor parteneriate?
C.G.: Cresc imaginea brandului printr -un altfel de limbaj, o altfel de implicare. Dincolo
de asta, se creează o comunitate a unui public destul de interesant, pe care îl creștem în
implicarea noastră și îl ținem aproape.
R.S.: Ce așteptări aveți din partea beneficiarilor?
C.G.: Să fie parteneri f ideli, nu doar în timpul și înaintea evenimentului pentru care
colaborăm, ci și după.
R.S.: Ce anume oferă instituția de cultură?
C.G.: Facilități de imagine și asociere de brand, invitații la spectacole și evenimente
pentru oaspeții hotelului, asocieri de brand offline și online.

121
Anexa 10
Interviu în profunzime – SCC Services România

Roxana Sticea: Bună ziua! Numele meu este Sticea Roxana -Nicoleta și sunt studentă în
cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la specializarea Comunicare și
Relații Publice. În această perioadă, cu prilejul scrierii lucrării mele de licență intitulată
„Branduri iubitoare de cultură”, desfășor o cercetare calitativă privind implicarea
firmelor în activități de responsabilitate culturală corporativă, acel subdomeniu al
practicii de CSR care are drept scop dezvoltarea și derularea evenimentelor cultural –
artistice, precum și conservarea patrimoniului cultural. Doresc să aflu cum anume s-au
desfășurat astfel de parteneriate și ce impact au avut acestea asupra firmei pe care
dumneavoastră o reprezentați. Vă mulțumesc că ați acceptat invitația de a veni astăzi aici
și de a vorbi despre acest subiect și vă informez că această discuție va fi înregistrată și va
fi folosită doar cu scop didactic, fiind analizată de comi sia care îmi va evalua lucrarea de
licență. Am văzut că SCC se implică în mai multe activități, a sponsorizat festivaluri
precum FILIT, Noaptea Albă a Galeriilor, de asemenea s-a implicat și în sprijinirea unor
concerte live în diferite cafenele. Spuneți -mi, ce înseamnă pentru voi responsabilitatea
socială?
Adrian Murariu, Employer Branding Manager la SCC Services România: Bună! Pentru
noi înseamnă mult în sensul în care practic ăsta e un contract nescris cam pentru orice
multinațională, da, să dai ceva înapoi în comunitate și aici e partea de CSR. Ce e foart e
mișto e că implici și angajații. Adică nu e vorba de o sponsorizare, în care îți… povestești
doar despre brandul tău, da? Fie că vorbim despre imagine sau despre activare de brand
și așa mai departe, și implici și angajații. Le dai motive să se implice , mă rog, prin niște
instrumente, fie că-i pui să alerge, fie că-i pui să vină în grup la un teambuilding și așa
mai departe. A doua chestiune pe care vreau să o punctez e că practic echipa de
management să spun, da… sau directorii, sau, mă rog… diferă de la companie la
companie… organizarea administrativă poate să decidă în ce direcție se focusează sau mai
degrabă cum… în ce zonă își targetează bugetele astea, da? De exemplu, noi, cu toate că
știm că poate c-am avea niște pârghii mai comerciale, din care-am atrage mai mult… ăăă…
ROI, da? Haha, vorbim de HR… ăăă… ar fi fost mai degrabă ok în zona aia, doar că noi

122
preferăm să mergem într-o zonă în care noi credem ca manageri și ca oameni de… de
exemplu, la noi, de aicea vine și contextul, e unul din motive, toți managerii sunt tineri,
adică… mai jos de treișcinci de ani nu avem niciun manager. Poate… nu, dar cred că am
zis bine… știu c-am avut noi revelația asta la un moment dat, ne-am întâlnit toți managerii
la o cafea și-eram, băi, dar tineri mai suntem! No, și preferăm să ne ducem în niște zone
mai… ăăă… poți să-i spui cum vrei, acuma depinde și de zonă… sau de… ăăă… zona
culturală, mai specifică, poa' să fie mai elitistă pentru unii, poa' să fie mai underground,
poa' să fie mai… nu știu… mai electrică, mai… I don't kno', ne putem juca cu termenii.
Șiii… bineînțeles, după aia urmează… adică, da, ok, să zicem că ne e drag un proiect,
vedem ce se întâmplă acolo, de obicei… ok, contează și prezentarea, da? Prezentare a celui
care ne invită la… într-un parteneriat, dar contează foarte mult ce se întâmplă după aia și
aicea e o mare problemă. Ăăă… sunt festivaluri, de exemplu, ca să dau un exemplu pe
măsură chiar, FILIT -ul care de la an la an a crescut și și-a păstrat profesionalismul pe
când multe alte proiecte mor, adică sunt foarte efemere și asta dezamăgește, știi? Cu
timpul, investitorul sau, mă rog, colaboratorul din, din sfera corporate își cam pierde
încrederea, știi? Și-apoi începe să se uite din ce în ce mai mult la cifre în loc să se uite
la… valurile de simpatie pe care le creezi în comunitate, să spunem, și no, cam aici ne
aflăm, adică noi încă suntem deschiși să vină lumea cu proiecte șiii… avem așteptarea ca
proiectele alea să crească.
R.S.: Ok, ați menționat că trebuie să vină și o ofertă din partea… ăăă… din partea
oamenilor, adică cei care cer aceste sponsorizări, dar cum anume îi selectați dacă vin mai
multe o dată, mai multe propuneri? Care ar fi criteriile?
A.M.: În primul rând, cred că vorbi m de… tot legat de ce am spus până acum… să aducă
o plus valoare în comunitate. Tu dacă ai invitați sau oferi acela… aceeași calitate a
entertainmetului sau I don't kno', sau a experienței pe care ai oferit -o anu' trecut, știi?
Adică, practic, asta acolo vreau să văd, câți invitați ai, cine vine, cum ne-organizăm, ce
se-ntâmplă acolo, cât mai succint. Nu prea mai contează treaba asta, să-ți pui logo-ul, că-
i pe scenă, că-i la radio… este puțin cam irelevant că pârghiile astea deja se creează prin
alte mijloace, da, vorbim de… digital marketing, da? Oamenii îți fac brandul să
strălucească, nu mai contează neapărat, nu mai văd oamenii să fie impresionați de
subsolul unui… unei… pagini de eveniment fie că-i online sau offline.

123
R.S.: Ați și pomenit de unele evenimente culturale, dar cam ce programe și evenimente
culturale sponsorizează SCC? De ce?
A.M.: Anul acesta?
R.S.: Anul acesta sau în general.
A.M.: Că povesteam adineauri că le mai schimbăm, da, în funcție de… haha, dar, uite, cu
FILIT -ul cred că suntem la al patrulea an, cred… da. Ar mai fi… cele două festivaluri cu
care, să zicem, încă tatonăm… Rocanotherworld și Afterhills, care ambele sunt mari…
ăăă… ambele luptă diferit, să zic, știi? Ar fi toate astea pe CSR, respectiv de ecologizat
pădurea, de împădurit pădurea, de… alergat pentru o cauză umanitară, de a da bilete la un
concert pentru o cauză umanitară, ce mai era… de înotat pentru o cauză umanitară, da? Și
mă rog, mai avem și ceva proiecte indoor, în firmă, prin care încercăm să încurajăm, să
dăm burse, să facem concursuri sportive, să… să se implice lumea și mai tare. Aici e o
problemă mai degrabă în zona de behaviour, de comportament al angajatului sau nici
măcar… putem să ducem asta chiar și-n zona cetățeniei, să zic, că oamenii nu au constanță,
știi? Adică le dai ceva, gustă, dar nu continuă, respectiv la ce mă refer e că popularitatea
evenimentelor de genu' acesta pe care le-am spus… de dat în comunitate, de donat prin
asemena pârghii, a scăzut. Adică lumea nu mai este la fel de interesată, dacă acuma patru –
cinci ani se înscriau un cincizeci de angajați la un concurs de alergat, să zic, acum maxim
cinci, să zic, că-mi răspund. Tre' să creez ambasadori, să dau… în fine, astea -s alte povești,
dar… în oraș, ce-ar mai fi? Nici nu mai știu ce-ar mai fi, ce-ar mai fi… cam atât. Nu știu
în toamnă, dar să vedem că încă n-am vorbit cu Noaptea Albă a Galeriilor, au fost doi ani
până acuma în care am colaborat și e foarte ok că… chiar au un program interesant, te
plimbi prin tot orașul și te plimbi… hihi… prin toate zonele artistice. Ok.
R.S.: Mulțumesc! Considerați că parteneriatele în domeniul cultural au avut un impact
pozitiv asupra firmei?
A.M.: Daaa, sunt anumiți piloni, anumiți reprezentanți ai unor comunită ți, uite că
vorbeam de zona de concerte alternative, de zona literaturii… și-aici vorbim de exemplu,
de manageri culturali, de librari, de cititori înfocați și-așa mai departe, și oamenii ăștia
văd lucru' ăsta, știi? Adică acceptă… acceptă… se bucură foarte tare când văd un brand

124
acolo și se bucură când n-o face… nu știu, agresiv, știi? Adică noi așa o facem, ca și cum
ni se pare normal, știi? Nu împovorăm, să spun, procesul… nu cerem decât niște lucruri
simple, dar de efect, adică ne punem și noi capu' la contribuție, cum ar veni, știi? Adică
hai să lăsăm în spate metodologia veche și să încercăm și noi să fim mai inovativi, să fim
mai contemporani.
R.S.: Ok. Cum au fost percepute aceste parteneriate cu mediul cultural de angajații
dumneavoastră? Dar de publicurile cointeresate?
A.M.: De asemenea, la noi, de exemplu, există… e foarte mixtă zona de angajament, adică
avem din toate zonele, de asta și mergem pe toate direcțiile astea, știi? Uite, de exemplu
dacă aveam pe zona de programare, îndrăzne sc să spun, e o nișă aparte, toți fac același
lucru, ei, pe când la noi, angajații noștri fac din toate și lucrăm mai mult pe partea de
comunicare, că tot suntem aici, în sensul că să-i informăm, să facem newslettere, s-avem
intranetul nostru, articole, uite ce se întâmplă, nu vrei să participi, le cerem lor input,
facem survey, ce-ai face dacă s-ar întâmpla nu știu ce, mă rog… sunt tot felul de strategii
prin care încerci să afli de la el, da? Să mergi pe zona de consumerism, de ce vrea fiecare
individ.
R.S.: Ați măsurat în vreun fel rentabilitatea acestor investiții?
A.M.: Nu prea o faci, ca idee… mai ales pe zona de CSR. Cum spuneam, mi-ar plăcea
doar să văd o constanță sau o creștere. De exemplu… sau în exemplu anterior de la treizeci
la cinci alergători, ăsta este un exemplu negativ, haha. Dacă vorbim de colaborări cu
organizatori mari, cred că doar FILIT -ul ar fi ca exemplu, că… nu, n-am fost niciodată
surprinși, lucrurile s-au întâmplat la fel și calitatea a rămas constantă, știi?
R.S.: Conside rați că expunerea în cadrul evenimentului FILIT, de exemplu, a adus, nu
știu, un plus la angajați? Este Festival Internațional de Traducere și mă rog, știu că acolo,
la dumneavoastră, la SCC, lucrează oameni care sunt pe limbi străine, pe… dacă v-a adus
un plus de valoare în ceea ce privește angajații?
A.M.: Da, bineînțeles, se apreciază foarte mult dacă din partea noastră, de employer
branding, că asta fac, e-atâta deschidere. Adică… eu povestesc lor și i-am obișnuit, bine,
am și ceva ani de acuma, că pot întreba și că le pot răspunde tot timpu' la întrebări. Și

125
unele întrebări sunt exact pe zona asta: „wow, am văzut că…”, știi? Adică angajatul vede,
își vede logo-ul față de publicul anterior menționat , își vede logo-ul companiei la care
lucrează peste tot, da? Și dacă vede un logo, știe că poate să mă întrebe, care e treaba,
cum suntem implicați, pot să obțin anumite beneficii? Fie că vorbim de un bilet de intrare
sau să dau un program, să dau mai multe informații… ăăă… și cumva, cumva există, există,
adică am avut la seria asta de evenimente, de concerte alternative, tot timpu' am avut liste
de invitați SCC, știi? Și e foarte mișto să se ducă, știi? Nu le-am luat bilete și le-am dat…
i-am pus într-un cadru mai așa…
R.S.: Da, da, da.
A.M.: La FILIT, de asemenea, de exemplu lucrăm, apropo de cultură, cu o companie
Bookster se cheamă, e o bibliotecă online, fiecare angajat, mă rog, firma plătește un
abonament, angajatul are un acces și-și poate lua trei cărți pe săptămână, o treabă de genu'
ăsta. Chiar adineauri am premiat cei mai mari, cei mai cititori angajați din firmă.
R.S.: Foarte tare!
A.M.: Și genul ăsta de angajați… îți dai seama că citești, citești, ajungi să cunoști, să-ți
cunoști literatura sau cititura și cân’ vezi numele alea mari în orașul tău, dacă tot vorbim
de FILIT, da? pentru zona asta… e un mare lucru. Și ar putea fi și pe alte zone, noi… de
asta spun, că noi suntem deschiși, haideți, veniți, faceți în oraș pentru că resurse sunt și
tre’… tre’… bine, trebuie să… și pe partea asta de… eu de asta am și venit aici pe de-o
parte, știi? Și-ncercăm să încurajăm zona asta de marketing și comunicare și relația cu…
sau cel puțin… nu știu… s-avem acești intermediari, fie că e vorba între administrație și
societate civică, fie că e între companie și zona de cultură și așa mai departe, știi?
Contează acești… aceste punți care leagă mai multe… instituții.
R.S.: Care au fost dificultățile majore ale implementării parteneriatelor cu mediul
cultural?
A.M.: Dificultățile majore?
R.S.: Da.

126
A.M.: Ăăă… mă gândesc… ar putea fi o dată zona juridică, adică în sens de contract, unii
vor prestări servicii, dar vorbim de sponsorizări, pentru că doar din sponsorizări putem să
ne… să ne asociem. Sunt anumite practici în zona asta, da? Un anumit procent de capitalul
de profit se duce în zona asta de investment, bla, bla, bla și trebuie neapărat contract de
sponsorizare, pe când unii ori nu au, ori încearcă se se afilieze cu o altă asociație, trebuie
să fie o asociație sau un ONG, ceva, știi? Ok… apoi ar putea fi lipsa curajului să spun…
sau… prezentarea fadă… monocoloră, chestii de genu' ăsta, știi? Adică vorbim de o zonă
avangardistă, adică… care vrea să-ți ofere de care nu ai habar și o faci într-o zonă dificilă,
adică ieșeanu' nu-i obișnuit să experimenteze, este încă într-o zonă de comoditate absurdă,
haha, din punctul meu de vedere și legată de modu' în care îți consumi banu'… va mai
dura mult până vei înțelege de ce… sau vor înțelege genu' ăsta de… populația va înțelege
de ce trebuie să dea un ban pentru cultură.
R.S.: Am înțeles.
A.M.: Și… ăăă… cam aicea e downside -ul, adică tu vrei să-mi vinzi o experiență nouă cu
o prezentare veche, știi? Adică… vinde -mi experiența de la început, prin prezentare, prin
comunicare.
R.S.: Deci să înțeleg că trebuie să vină o mai mare parte de entuziasm din partea lor?
A.M.: Absolut, contează foarte tare o bună dispoziție, un… nu știu, ceva colorat, o
glumiță, tot felul de chestii…
R.S.: Care sunt avantajele unei astfel de colaborări? Ați tot menționat, dar ați vrea să mai
adăugați ceva la partea de avantaje… dacă ar mai fi ceva de adăugat?
A.M.: La partea de avantaje, pentru noi, din partea…?
R.S.: Da!
A.M.: Aaam înțeles. Ăăă…
R.S.: Și pe partea de juridic dacă…

127
A.M.: De pe partea de juridic, nu… not so much, adică banii ăia oricum trebuie cheltuiți,
da' contează, asta ziceam și la început… tu decizi ce faci cu ei, știi? Dacă un manager e
creștin și vrea să dea la biserică, n-are cine să-l controleze, decât dacă nu e o
multinațională, ș-atunci, headquarter -ul, fie că-i din America sau eu știu unde mai sunt…
s-ar putea să nu fie de-acord, știi? Trebuie să ai o justificare, știi? Pe când partea de…
partea asta de CSR pe sport/ caritate și partea de evenimente este acceptată multilateral,
știi? Acuma, ce fel de evenimente sunt, știi? Și pe ce fel de canale te adresezi, noi preferăm
zona Guerilla, știi? În antiteză cu Kiss Fm, de exemplu, pentru că ne asumăm treaba asta,
da? Chiar dacă e posibil să… să nu ne adresăm majorității… majorității companiei, ne
asumăm că vrem să fim… să fim… să dăm un exemplu de bună practică. Trebuie să plecăm
de undeva și să ne asumăm că educația durează și costă, în sensul că da, îi pierzi pe cei la
care ai fi ajuns mult mai rapid dacă mergeai pe canalele comerciale.
R.S.: Am înțeles. Ce alte așteptări aveți din partea beneficiarilor, pe lângă aceea de a
prezenta într-un mod inedit și cu entuziasm…?
A.M.: Diversitate și simplitate. Ce cuvinte am folosit! Ăăă… simp litate în sensul că nu,
nu, nu… avem… nu că neapărat timp, dar dorința să mai citim mailuri lungi, știi? Adică
deja știm despre ce e vorba, încearcă să-mi spui succint ce facem acolo, ce faceți acolo…
ăăă… ce-o să putem vedea, cum o să putem colabo ra și așa mai departe… ăăă…
comunicarea asta pe diferite canale e importantă, la fel, știi? De exemplu, avem… cred că
Asociația Francofonilor…
R.S.: Da.
A.M.: Scuze, acuma… dar au dat share, din proprie inițiativă, la o postare de-a noastră
cum că am câștigat un premiu, știi? Și-a fost foarte plăcut să vedem treaba asta, știi? Și e
prima dată în patru ani când văd treaba asta, da? Pur și simplu au avut ei, nu știu, un
proiect, nici nu mai știu… ce-am fi făcut pentru ei… La fel, deci să nu fie doar comunicare
pe mail… telefon, la fel, la telefon contează cum vorbești, îți trebuie puțin de tehnică de
vânzare ca să știi cum să te prezinți, știi?
R.S.: Da.

128
A.M.: Și e dificil, adică… trebuie să-și faci puțin o strategie, trebuie să cunoști brand ul
ăla, uite, cum ai sunat tu, da? Mi-ai zis puțin despre mine. Așa se începe, știi, e corect!
Doar că mulți nu fac asta, știi? Și-ți trântesc un pdf din ăla, știi? Și îl pui pe planul doi,
tot timpu' ăl pui pe planul doi pentru că sunt alții care știu să se prezinte. Și diversitate…
în sensul ăsta, știi? Adică, ok, cine ești tu? FILIT. Și ce mai faci tu pe lângă? Ei, Muzeul
Literaturii, care… mă rog, sunt… nu mai știu zonele juridice, dar eu practic cu managerul
de proiect care lucrează la Muzeul Literaturii colaborez direct, știi? Mă invită și la alte
proiecte, știi? Și asta contează foarte mult, știi? Ăăă… ok, faci Noaptea Albă… dar George
îmi spune… mai avem ăsta… vernisajul ăla, mai avem aia, mai avem aia, am dat ceva
exemple. Trebuie să fii prezent continuu, că tu dacă mă suni o dată pe an, ă…, știi?
R.S.: Îți păstrezi o legătură continuă, să se facă dintr -un parteneriat ceva mai… personal…
A.M.: Trebuie să creezi, da, o relație. Să construiești o relație, practic.
R.S.: Ok, am înțeles. Credeți că e important ca domeniul artei și al culturii să fie susținut
ce entități din mediul privat?
A.M.: Ăăă… absolut! Ca-n orice… ăăă… cum să-i spun? Mediu, ecosferă, ăăă… urbană…
e foarte important ca și administrația și zona privată și zona…whatever, cetățenească să
participe, na, e… toată lumea trebuie să se implice, să facă lucruri! O companie are nevoie
de infrastructură, vrea să-i ajungă angajatul, mai ales dacă ai spații mari, dac-ai văzut
firme de prin jurul Iașului care-și angajează sau își cumpără sau își închiriază autobuze
să-și aducă angajații, da? Pentru că nu au… să zicem că stai la Dobrovăț, ei, ai platformă
de tren care te aduce în două minute în centru' orașului. Ei, noi suntem departe de treaba
asta, știi?
R.S.: Da.
A.M.: Dar cumva aicea… despre asta vorbim, despre lucruri practice, băi, dăm niște bani…
ăăă… administrația dă înapoi, nu știu… uite, hai să creăm un mediu mai sănătos de viață,
știi? Și na, scoatem mașinile din centrul orașului sau mai punem niște copaci, chestii de
genu' ăsta.

129
R.S.: Da. Considerați că s-ar putea îmbunătăți relația dintre mediul privat de afaceri și
sectorul cultural? Cum anume s-ar putea îmbunătăți?
A.M.: Ăăă… haha, da, bineînțeles! Tot timpul mă gândesc la cum prima dată… ăăă… și
există da la orice întrebare de genu' ăsta, mai ales în… în era digitală, când omul trebuie
păstrat interesat. Cred că aici ar fi un beneficiu, și mai ales în zona noastră, pe
comunicarea foarte multă în sensul de comunicare, prin comuniune, prin încurajare și prin
act, știi? Prin follow -up, asta nu este la noi, da? Adică, da, faci un eveniment motivațional,
o conferință, un workshop, o treabă, e drăguț… haha, cred că ăsta e cuvântul pe care l-aș
folosi… majoritatea, da? Sunt unele poate cărora le iese mai bine, dar de aici nu există
mai departe. Hai să mai venim o dată, hai să vedem tu ce-ai mai făcut de atunci, hai să…
să gândim… multidisciplinar, știi? Adică, ok, am avut conceptul ăsta, dar ăsta îl poți înflori
în foarte multe direcți i, știi? Ăăă… poți, la fel de bine, uite, cum spuneam… ăăă… de a da
atenție brandului, știi? Mulți dau atenție… pot da atenție brandului, de exemplu, prin…
cum să-i spun… prin valoarea… sau… puterea angajatului firmei, știi? Adică în sens de
specializare, știi? Sunt specialiști ai firmelor, invitați la tot felul de evenimente, conferințe
pentru că sunt buni în ceea ce fac, ăsta e un exemplu de bună practică, știi?
R.S.: Da.
A.M.: Ăăă… suni la firmă, „Băi, am auzit c-aveți acolo unu' super wow, știi? Și iei și tu
un logo mișto acolo și mai mulțumești și mai nu știu ce… dar asta e, trebuie comunicat pe
toate canalele, trebuie inițiativă, da? Și trebuie să… să-i spui, să-i dai motive… ăăă…
susținătorului să se bucure că face treaba asta. Adică… de multe ori vezi că se bucură care
primește banii: „Vai, ce bine că-mi dați bani, m-ați scăpat de-o ceva…”, știi? Ok, da' eu?
Unde e bucuria mea, știi? Adică e ciudat să vezi că unu' plânge și apoi devine egoist, știi?
Haha.
R.S.: Da, am înțeles! Adică s-a văzut cu sacii în căruță…
A.M.: Adică e mutual, e o colaborare, știi? Ne-ar plăcea să… n-am pățit-o niciodată treaba
asta, să vină un partener, să-i spun „îți dau nu știu câte mii de euro”, știi? Și să-mi spună,
să-mi ia mâna și să-mi spună „felicitări!, Ași investit unde trebuie!”, știi? Niciodată! E o
tehnică așa de veche de când lumea… nu s-a întâmplat!

130
R.S.: Am înțeles! Eu, de exemplu, am făcut și eu strângere de fonduri într-o asociație
studențească și noi aveam o practică în asociație de a face o mapă cu rezultate. Noi, dacă
în mapa cu beneficiile am promis, nu știu… ăăă… logo-ul pe mapa pe care-o dăm
studenților și-așa, adică noi să demonstrăm… sau reach -ul de pe pagina de Facebook, într-
o mapă de diseminare, cum o numim noi, să precizăm toate aceste rezultate. Este o
practică în regulă, adică dacă din partea mediului cultural ar veni așa ceva, ar fi în regulă
sau este doar o chestie formală și atât?
A.M.: Nu este formală, dar știi ce se întâmplă? Ăăă… cei din zona mea au resurse să se
dezvolte profesionist, profesional… și merg la conferințe, își cumpără abonamente pe net
în care văd cât de rapid se dezvoltă era digitală și-așa mai departe, știi? Ei, dacă ar face
asta și studentul, ar fi pe aceeași lungime de undă, știi? Ca să-ți dau un exemplu chiar
acuma, ai spus de reach… reach -ul nu mai contează, contează conversia. Sunt… nu știu,
postări la care vezi că au trei like-uri, știi? Da' în postarea aia au un link, știi? Și s-ar putea
să-l întrebi pe omu' ăla câte click -uri s-au dat pe linku' ăla. Aia e conversia.
R.S.: Da!
A.M..: Da? Deci dacă are trei like-uri, da' are șapte mii de accesări pe site, ei, așa ajungi
la ce-ți trebuie, că tu acolo vrei să ajungi. Nu te interesează… I don't kno', a, ok, I like
that, whate ver… We like a lot of… haha, stuff, știi?… of the internet things, haha.
R.S.: Deci să înțeleg că cei din mediul cultural ar trebui să vină cu niște rezultate concrete
și nu știu, uite…
A.M.: Trebuie să se adapteze! Exact ca noi!
R.S.: Aham, am înțeles.
A.M.: Trebuie să înțeleagă unde am ajuns, ce recomandă specialiștii, apropo și de toate
cărțile… ăăă, astea pe… pe self-development și… fie că-i pe financiar, fie că-i pe
marketing, fie că-i pe comunicare… și să-ți imaginezi că informația aia deja o știe băiatu'
ăla care lucrează acolo, știi? Pentru că asta-i treaba lui, el dacă nu face asta, el nu-i în pas
cu concurența, nu știe cum să se adreseze noilor generații care-ți lucrează în firmă și-așa
mai departe.

131
R.S.: Da, vremuri noi, metode noi!
A.M.: Da!
R.S.: În viitor, veți continua să susțineți domeniul artei și al culturii?
A.M.: Absolut, îmi mențin poziția de la început, să vină cât mai multe și… ăăă… și din
timp, by the way, știi? Că dacă îmi scrii în februarie pentru aprilie sunt slabe șanse, știi?
Dar dacă îmi scrii acum pentru la anul, și ne întâlnim eventual și de trei-patru ori până
atunci, genial!
R.S.: Ok. Ce ați dori să adăugați cu privire la ceea ce-am discutat astăzi, aici?
A.M.: Ăăă… doar o încurajare! Asemenea interven ții, asemenea… ăăă… deschidere către
mediul privat ar trebui să vină din toate zonele, știi? Adică… se-ntâmplă de-o vreme, adică
se fac… sunt invitați specialiști din mediul privat la conferințe care au loc… fie organizate
de ONG -uri sau de primă rie, da, chiar, am fost acuma, de curând… uite, că-ți spuneam de
cărți, s-a lansat acuma două săptămâni, România Digitală, o carte de o mie o sută de
pagini pe care trebuie s-o înțelegi, fie pe bucăți, fie, I don't kno', pe… pe internet, dar aici
sunte m, știi? Și trebuie să ne adaptăm și să… și să fim la zi, informați și corect informați,
ceea ce… și asta e dificil, da.
R.S.: Da! Eu vă mulțumesc tare mult!
A.M.: Cu mare drag!
R.S.: Vă felicit și pentru toată activitatea pe care o faceți, mi se pare foarte interesant
faptul că aveți acel abonament la care cei din firmă au acces, eu n-am știu chestia asta,
cred că sunt niște angajați fericiți cu beneficiile pe care le au și… nu știu, vă urez succes
în continuare în activitate!
A.M.: Mulțumesc! Și ție felicitări!
R.S.: Mulțumesc!
A.M.: Cu drag!

132
Anexa 11
Interviu în profunzime – Adam’s Nest

Roxana Sticea: Bună, numele meu este Roxana – Nicoleta Sticea și sunt studentă în anul
al III -lea la Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași. În această perioadă, cu prilejul scrierii lucrării mele de licență i ntitulată „Branduri
iubitoare de cultură”, desfășor o cercetare calitativă privind implicarea firmelor în
activități de Responsabilitate Culturală Corporativă, acel subdomeniu al practicii de CSR
care are drept scop dezvoltarea și derularea evenimentelor c ultural -artistice, precum și
conservarea patrimoniului cultural. Doresc să aflu cum anume s -au desfășurat aceste
parteneriate și ce impact au avut acestea asupra trupei din care faci parte. Îți mulțumesc
pentru că ai acceptat invitația de a vorbi deschis d espre acest subiect și te informez că
această întâlnire va fi înregistrată doar cu scop didactic și va fi analizată de Comisia care
îmi va evalua lucrarea de licență.
Am văzut că desfășurați mai multe evenimente, cum faceți față din punct de vedere
financi ar?
Răzvan Rusu, solist Adam’s Nest: Din punct de vedere financiar, pot să spun că ne
autosusținem, fiind o trupă de doi oameni, logistica nu e atât de… în ideea în care noi am
venit cu sculele noastre, oricum cântam dinainte, faptul că ne -am întâlnit și ne-am potrivit
și am început să cântăm și ne -am și înțeles și așa s -a născut trupa a fost un… noroc, să
zicem. Dar noi veneam deja cu sculele de acasă și tot ceea ce ne -am mai achiziționat fie
am luat din banii proprii, personali, nu din sponsorizări, f ie din banii obținuți în urma
unor concerte. Aș spune jumi -juma.
R.S.: Vi s -a întâmplat să fiți în imposibilitatea de a desfășura un anume eveniment din
cauza resurselor limitate sau din cauza faptul că nu aveați unde să desfășurați acel
eveniment?
R.R: S -a întâmplat să nu… mergem la un eveniment total nelegat de resurse, ci de lipsă
de pregătire. N -a fost niciodată o problemă de resurse, deși poți să crezi asta, resursele…
nu știu cât o să te ajute asta în diploma ta, dar resursele sunt ultima problem ă, cel puțin în
domeniul nostru, în trupa în care activăm noi, nu asta -i problema, nu -i asta problema.

133
Poa’ să fie, da’ n -o să te împiedice să faci ceva, poate să te facă să o faci la o scară, să
zicem, mai minimalistă.
R.S.: Ați încheiat parteneriate cu mediul privat de afaceri și cum v -au sprijinit?
R.R.: Asta e o întrebare pe care trebuie să mi -o explici. Ce înseamnă parteneriat, dacă
presupune o semnătură de ceva?
R.S.: Nu neapărat, poate să fie și o înțelegere verbală.
R.R.: Da, păi orice concert, or ice concert pe care îl pui, orice activitate artistică ai zis tu,
pentru noi concert, este în baza unei discuții sau a unui act semnat, dar de obicei discuții
cu patronul sau managerul localului respectiv. Și practic el îți spune, uite, noi avem nevoie
de voi pe perioada respectivă în… juma’ de oră, o oră, cât vrem să fie actul nostru artistic
și putem să vă oferim asta. Și când spun asta, mă refer la fie că ne dau ei o parte din scule
și nu mai trebuie să ne aducem noi sculele ceea ce ar fi avantajos dac ă nu vorbim despre
Iași. Spre exemplu, în București, se pune problema așa: avem asta și nu trebuie să vă
aduceți voi sculele, vă dăm noi asta și automat e mai ușor pentru noi. Și, de obicei, se
pune și un protocol pentru artiști, ok, aveți, ce să zic, aveț i trei ape, cinci ape, mă rog, în
cuantum de x lei puteți să vă luați voi ce doriți în seara respectivă, în timp ce noi trebuie
să asigurăm partea de oameni, noi spunem că venim cu actul artistic în sine; nu mereu…
depinde, poate să fie și cu bilet și fă ră, depinde cum te înțelegi cu… practic, acel mediu
privat de afaceri.
R.S.: Ce beneficii le oferiți sponsorilor/partenerilor, aveți o ofertă cu care mergeți la
localuri: Dacă le spuneți că veți face promovarea într -un anumit fel sau că avem un public
de căruia ne adresăm și dacă pentru ei contează chestia asta.
R.R.: Te referi la public sau la potențialii sponsori?
R.S.: La mediul privat…ăăă, da, la potențialii sponsori.
R.R.: Ăăă, n -am avut o chestie de genul ăsta până acum în care să fim nevoiți, î n principiu
e vorba despre acțiunea pe care am putea să o facem pe social media și pe… că acolo ești
vizibil constant în funcție de postările pe care le faci și ce expui șiiii… verbal și mmm…
face to face cu oamenii la concerte. Da’ astea -s mai rare, da’ practic așa se face să scoți

134
în față un anumit sponsor. Da noi n -am avut, n -am fost puși în situație, probabil acolo ai
putea să o faci… Spre exemplu, hai să… hai să considerăm sponsor orice local care mie
îmi oferă o… I don’t know, un beneficiu de ceva. Eu, la sfârșitul unei cântări, îi mulțumesc
frumos din partea trupei și toată lumea îi acolo și le spunem cât de mișto e localul
respectiv pentru că ne -a ajutat ca acest lucru să fie posibil și doar prin ajutorul localului
toți am reușit să ne bu curăm de seara asta care a fost absolut minunată, să zicem.
R.S.: Ok, am înțeles. Ați întâmpinat dificultăți în obținerea unor localuri sau în
desfășurarea unor activități în localuri? Au fost refuzuri sau poate dificultăți în ceea ce
privește perioada…s au?
R.R.: Da… mmm… da, apar, dificultăți pot să fie de multe feluri, poți să vorbești cu
managerul, să zicem, care e reprezentantu’ sectorului privat, nu, și așa, poa’ să rămână o
discuție fix în aer, ni s -a întâmplat recent. Vorbeam, acum câteva săptă mâni, în vederea
unei activități în Iași și n -a mai răspuns la mesaj, iar asta poate fi considerată o dificultate.
Și se mai întâmplă să vrei tu să faci o cântare undeva și să nu fie disponibil locul în timpu’
ăla, deci da, poa’ să intervină chestii. Dar d e obicei e o chestiune ce ține de timp și de
lipsă de comunicare între reprezentantul lor și noi. Nu prea au fost, nu au fost din alte
sfere.
R.S.: Ok. Care ar fi riscurile asocierii cu diferite localuri, cu diferite firme?
R.R.: Cred că ar fi vorba despre anumite impuneri pe care ei ar putea să le fac, anumite
condiții pe care ei și le -ar pune. Uite, noi vă ajutăm cu chestia asta, dar nu faceți asta, ceea
ce nu a fost cazul până acum. Bine, e evident că dacă te duci într -un local care o să -ți
asigure și chestii nu o să faci publicitate unui alt local, în timp ce ai cântare în localul
respectiv. E o chestie, probabil, și de bun simț. Ăăă… dar cred că e vorba de anumite
impuneri și cred că automat cu cât îți oferă mai mult, c u atât își permite mai mult,
reprezentantul ăla din mediul privat, să îți pună niște chestii. Ok, noi îți oferim chestia
aia, da’ nu faci lucrul ăsta. Da’ nu a fost cazul.
R.S.: Care sunt avantajele unei astfel de colaborări?
R.R.: Ăăă… avantajele ar fi foarte multe… unul foarte mare ar fi… uite, poți să primești
bani care te ajută foarte mult pentru deplasări, alte scule, alte investiții, să aduci mai mulți

135
muzicieni cu care să cânți, că practic noi cântăm în doi și ne e ușor, dar dacă am mai vrea
să mai găsim doi oameni care să cânte, să zicem cineva la tobe și cineva la un alt
instrument ar trebui să îi găsim ceea ce e mai complicat să te și găsești cu ei și să te și
împrietenești cu ei, că practic nu o să ia mai mulți bani decât tine. În momentul în care tu
ai avea o sumă de bani poți să plătești: „băi, eu vreau doi oameni, eu am nevoie de doi
oameni care să îmi cânte la chestiile astea” și știi că pe concertul respectiv i -ai dat banii
ăia și nu… și ți -ai făcut treaba mai ușor. Asta ar fi o dată în funcție de bani… Cred că
merge pe mai multe căi, merge și pe promovare foarte tare, ăăă… uite, ar putea fi făcut o
chestie foarte faină, un parteneriat cu un studio de muzică, practic, la fel, tot o chestie
de… trebuie să ne înregistrăm piesele. A sta presupune și niște costuri și niște dificultăți,
în principiu niște costuri. Faci un parteneriat cu un studio de muzică, în… în… în
contrapartidă tu să îi menționezi pe ei de fiecare dată când ai o cântare undeva și să spui
că toate piesele au fost trase la ei și să tragi piese la ei pe moca sau pe mai puțini bani, să
zicem. Astea două cred că ar fi niște beneficii, pe care le văd eu în momentul ăsta, care
sar în ochi efectiv. Cu siguranță îs mai multe.
R.S.: Dar pentru ei care ar fi avantajele dac ă s-ar asocia cu voi?
R.R.: Cred că ar vedea… păi oamenii care ne urmăresc pe noi în momentul ăsta ar ști de
ei. De unde ar afla? Ar afla prin viu grai la concerte și la diverse evenimente, cât suntem
oficial pe trupă și de pe pagina trupei, ori de pe In stagram, ori de pe Facebook. Menționăm
că avem la un concert, la un eveniment în sine prezență de cam o sută de oameni, să zicem
și un reach de, ce să zic, șapte -opt mii de oameni pe Facebook și pe Instagram nu știu
exact, chiar nu… mna, nu știu, a, ba da, cred că avem în jur de… aproape două mii de
followeri, ceea ce -i decent pentru insta și pe Facebook, două mii de like -uri și reach -ul
știu că -i pe la opt mii de oameni. Deci, practic pot să zici că opt mii de oameni ar vedea
o anumită postare.
R.S.: Considerați că parteneriatele cu aceste localuri au avut un impact pozitiv asupra
evenimentelor pe care le -ați desfășurat?
R.R.: Da, putem să spunem că da, practic ele ne -au oferit cadrul în care să ne desfășurăm
și ăsta e cel mai mare lucru. Și nu a fost niciodată problema de impunere, nu ne -a zis
niciodată „băi, nu tre’ să faceți asta”, nu, ne -au dat localul, faceți ce vreți. Și… e foarte
mare lucru când îți oferă cineva încrederea asta. Bine, ok, și ei s -au scos prin faptul că au

136
venit oameni și au con sumat diverse chestii în localul lor și au aflat de localul lor, poate,
dar ne -o dat libertate să facem ce vrem.
R.S.: Nu ați avut niciun fel de constrângere?
R.R.: Nu, n -am avut! Nu țin minte, cel puțin în momentul ăsta, să fi avut vreo
constrângere.
R.S.: Ce așteptări aveți din partea sponsorilor și a partenerilor?
R.R.: Poți să fii un pic mai concretă?
R.S.: Dacă ar fi… nu știu, niște așteptări în ceea ce privește colaborarea sau atunci când
apelați la ei sau….
R.R.: Da, cred că așteptarea majoră ar fi să nu existe impuneri foarte mari în ceea ce
privește… ăăă… actul nostru artistic, adică să nu încerce să influențeze în ideea în care
duceți -vă în direcția asta muzical vorbind sau artistic vorbind. Cred că totul merge până
la ideea de constrânger e. Avantajul pe care îl avem noi e că nu trăim din asta financiar,
trăim sufletește din asta și asta îți permite să faci fix ce simți tu muzical vorbind și artistic
vorbind. Probabil dacă am fi depins de treaba asta pentru bani, erau alte lucruri la mijloc
și am fi fost dispuși să facem mai multe compromisuri. Acuuum… n -avem de ce să le
facem!
R.S.: În ceea ce privește parteneriatele… v -ați gândit să stabiliți de lungă durată, să aveți
semnat sau să vă doriți chestia asta? Aveți așteptări să vină din pa rtea lor o inițiativă către
voi nu să mergeți voi către ei, către mediul privat de afaceri?
R.R.: Noi sperăm să vină, nu știm exact… ăăă, noi ne autoadministrăm, ceea ce e o chestie
foarte bună că avem o anumită libertate, dar în același timp ești ca o b arcă pe mare, nu
știi exact unde tre’ să ajungi că nu știi, că n -ai mai fost, știi? Și orice vânt bate ți se pare
că e bun, da’ nu știi dacă chiar te duce în direcția în care ar trebui. Deci asta ar fi partea
negativă… Pe de o parte, ne -ar ajuta foarte m ult dacă ne -ar aborda, pe de altă parte știm
că pe măsură ce -o să avem cântări și o să cântăm și o să scoatem piese, o dată învățăm
noi cum merg lucrurile și pe de altă parte crește vizibilitatea foarte tare, te și văd oamenii,
șansele sunt mai mari să te abordeze ei. Da cred că ar fi o idee bună, nu știu dacă în

137
momentul ăsta, da’ în viitorul apropiat, să zicem, să semnăm cu o casă de discuri. Uite
asta ar fi o idee care să te promoveze și să îți ofere diverse.
R.S.: Cum anume considerați că s -ar putea îmb unătăți relația dintre mediul privat de
afaceri și sectorul cultural -artistic?
R.R.: Trebuie să mă lași puțin să mă gândesc la asta…
R.S.: Sigur, cât vrei!
R.R.: Mai, mai repetă, te rog, repetă!
R.S.: Cum credeți că s -ar putea îmbunătăți relația dintre sectorul privat de afaceri și cel
cultural -artistic?
R.R.: Păi cred că, în principiu, ar fi… un pas cel mai bun ar fi ca mediul de afaceri privat
să vadă că există un sector artistic și într -adevăr ar trebui să înceapă să -l susțină într -un
anumit fel. Nu consider neapărat că… adică nu am simțit foarte mult că -i vorba de
susținere, ci că e vorba de… mmm… ce poa’ să -mi iasă mie mai mult decât și să -i susțin
pe oamenii ăștia. Probabil când o să… hai să zicem când o să se egalizeze cumva treaba
asta, zice „băi, hai să -i susțin pe oamenii ăștia în mod egal cu cât vreau să -mi iasă mie,
fie că e vorba de bani sau promovare”. Probabil o să… așteptarea majoră ar fi că… cum
era întrebarea, mai spune o dată?
R.S.: Cum crezi că s -ar putea îmbunătăți relaț ia…?
R.R.: Aaa, păi cred că dacă măcar, nu știu, ar fi cincizeci și nouă la sută pentru artist și
patru ș’…
R.S.: Patru ș -unu’.
R.R.: Patru ș -unu’ la sută pentru… pentru propria lor firmă, să zicem, da’ asta -i foarte
greu, deja ar însemna niște pierd eri pentru ei și cred că nimeni nu ar face asta. În
momentul în care ar face asta, cred că într -adevăr ar ajuta foarte mult persoanele
respective, știi? Probabil depinde foarte mult dacă ei cred în omul respectiv sau nu… Sau
dacă ei sunt interesați de as ta, de fapt! Că poate nici nu sunt interesați de asta. Poate ei se
folosesc, și cred că asta -i, cred că asta -i ideea cumva, ei abordează o anumită trupă care
poate îi pe val în momentul ăla pentru că se știe că vor fi asociați cu imaginea trupei

138
respective , automat o să vină anumiți oameni, deci cred că așa funcționează. Au fost și
oameni care au avut încredere în noi și ne -au oferit chestia asta… ăăă… un vot de
încredere, să zicem. Deci am avut și…
R.S.: În viitor, ați dori în continuare să fiți susținuți de mediul privat de afaceri?
R.R.: Da, cred că ar fi super ok să fim susținuți mai mult, totul ține de ce noroc o să avem,
cum o să… practic, cum o să evoluăm pe următoarea perioadă, și dacă e să se întâmple,
să vedem cam care -s… să zicem, li mitările, condițiile. Da’ condițiile astea probabil impun
niște limitări și niște constrângeri la actul artistic, cât sunt de conforme cu ce vrem noi să
facem și care îi ideea noastră despre artă și dacă se pupă pe o direcție destul de lungă, da,
ok, semne z, sau mă rog, decizi să colaborezi. Dacă nu, și e cumva contrar și se bat cap în
cap, te gândești, vezi cam care e pe termen lung, dacă e ce trebuie pentru tine sau nu.
R.S.: Ce -ați… ce -ai dori să adaugi cu privire la tema discutată?
R.R.: Măi, pe de o parte, noi cred că suntem ok, din perspectiva mea, vizavi de trupă, am
confortul că, muzical vorbind, facem ceea ce simțim. Ok, avem noi bătăliile noastre de
purtat în cadrul trupei că e normal, da’ nu tre’ să ne gândim… nu ne punem bariere în ceea
ce privește muzica, cel puțin nu mai mult decât ceea ce simțim noi. Nu ne punem că „băi,
ar trebui să sune așa”, ar trebui să placă cuiva sau nu, sau nimeni nu ne zice că piesa n –
are structura vers ăăă… mă rog, scuze, strofă, refren, strofă, refren ca să rep ete toată lumea.
Adică cum iese o piesă, momentan avem libertatea să o lăsăm așa dacă ne place cum sună,
știi? Ceea ce e o chestie bună. Mi -ar plăcea foarte tare ca relaxarea asta s -o aibă și mediul
privat cumva, dar cred că îi foarte greu pentru că mediul privat este… înțeleg și este normal
să se axeze pe producție, practic, și să produci cât mai mult. Cumva dacă s -ar găsi un
echilibru, nu chiar un echilibru, poate mai mult să tragă spre beneficiul artistului și mai
puțin pe producție, cred că ăla o să f ie un partener din mediul privat foarte bun.
R.S.: Mulțumesc tare mult!
R.R.: Cu plăcere!

139
Anexa 12
Interviu în profunzime – Asociația Culturală Moldavia

Roxana Sticea: Bună, numele meu este Sticea Roxana și sunt studentă în anul al treilea la
Comunicare și Relații Publice în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În
această perioadă, cu prilejul scrierii lucrării mele de licență intitulată „Branduri iubitoare
de cultură”, desfășor o cercetare calitativă privind implicarea firmelor în activități de
Responsabilitate Culturală Corporativă, acel subdomeniu al practicii de CSR care are
drept scop dezvoltarea și derularea evenimentelor cultural -artistice, precum și
conservarea patrimoniului cultural. Doresc să aflu cum anume s-au desfășu rat aceste
parteneriate și ce impact au avut acestea asupra asociației pe care o reprezentați.
Vă mulțumesc în primul rând că ați acceptat această invitație și al doilea rând vă informez
că această discuție va fi înregistrată doar cu scop academic și va fi analizată de Comisia
care îmi va evalua lucrarea de licență și de nimeni altcineva, deci nu va fi făcută
public. Am văzut că desfășurați o grămadă de evenimente, niște festivaluri foarte
interesante pentru comunitatea ieșeană, cum reușiți să faceți față din punct de vedere
financiar?
Nicoleta Negrii: Având în vedere că nu totdeauna autoritățile locale, să le numesc așa, au
partea asta de buget deschis către diverse evenimente, plus că sunt anumite perioade în
an când poți depune un proiect și să iei o fina nțare, în general ne bazăm pe partea de
sponsori și pe deschiderea lor, în mare parte, cam asta. De exemplu, acum am avut
Umor'n'Iași ca festival și vreau să -ți zic că a fost realizat strict doar pe bază de sponsori.
La fel și Folk'n'Iași care urmează acum a o să ia același exemplu, avem speranță un pic la
Rock'n'Iași, poate vom reuși să luăm fonduri de la Primăria Municipiului Iași și cam atât
legat de partea asta cu… În general, în anii trecuți, mi se părea că -s mai… că se accesau
mai ușor, anu' ăsta o demers lucrurile un pic mai greu deoarece nu au făcut ei concret
bugetul încă de la bun început, inclusiv pe Casa de Cultură. Gândește -te că bugetul nu a
fost încă dat sub forma finală și aprobat, „bă, ăștia sunt banii pe care trebuie să îi faceți…
pentru asta, asta, asta”. De asta merg lucrurile anu' ăsta un pic mai greu ca -n anii trecuți.

140
R.S.: Vi s -a întâmplat să fiți în imposibilitatea de a desfășura un anume eveniment în toți
acești ani de activitate, din câte știți dumneavoastră, din cauza resurse lor limitate, practic
să nu se poată desfășura efectiv un proiect?
N.N.: Indiferent că o fost cu bune, cu rele, c -am reușit să facem rost de sponsorizări sau
nu, am dus orice eveniment la bun final! Da, într -adevăr, au apărut după aia critici „vai,
că n-a fost ca anu' trecut, n -a fost la fel de reușit”, da' n -am avut nici aceeași susținere. De
exemplu, și anu' trecut, Umor'n'Iași la fel, a fost realizat tot pe bază de sponsorizări, da'
anu' trecut au fost mai puține, la fel, n-am avut de unde să accesăm nici fonduri și atunci,
sponsorizările fiind și mai puține, au fost, cum au fost, să zic așa, la partea de ce înseamnă
premii și ce înseamnă partea organizare, pentru că, de exemplu, dacă îi concurs inte…
dacă îi concurs național, și atunci este deschis către celelalte case de cultură din țară și
lucruri de genu' ăsta, ei și atunci gândește -te că-ți vin și ai nevoie de cazare, de masă și e
un pic cam…hmm… Anu ăsta ne-am descurcat cu ajutorul Arcadiei, Conduentului, am
avut… de fapt am avut foarte mulți anu' ăsta, chiar am avut mulți sponsori.
R.S.: Felicitări!
N.N.: Mulțumim! Ăăă… Spune -mi dacă nu ți -am răspuns complet la întrebare, dacă nu…
reformulez din nou.
R.S.: Nu, nu, e ok, doar că voiam să aflu dacă v -a afectat în vreun fel în afară de ceea ce
ai menționat tu, că s -au adus niște critici. A mai fost un alt… mă rog, o altă inconveniență
a faptului că nu ați avut suficiente resurse?
N.N.: Da, faptul că nu am putut să ne atingem potențialul maxim, adică noi ne -am făcut
niște planuri de acasă, „băi, vrem să facem asta, asta, asta!” și o trebuit să modificăm pe
parcurs pentru că ni s -o tăiat și n -am avut de unde să scoatem lucrurile alea. De exemplu,
gândește -te că, de obicei, vin voluntari care ajută și muncesc super mult pentru chestia
asta, b ăi și totuși fac chestia asta gratuit, măcar cu un tricou sau cu un badge, să plece
acasă cu o amintire. Gândește -te că anul trecut o fost în imposibilitate chestia asta, anu
trecut voluntarii și -o făcut singuri tricourile din banii lor…pentru că au avut dorința și -au
vrut chestia asta!
R.S.: Să rămână cu ceva de la…

141
N.N.: Exact! Și lucrurile astea, de obicei, se oferă de către organizatori. Adică la stilul
ăsta de grav o fost din punctul meu de vedere!
R.S.: Am înțeles! Ați încheiat parteneriate cu med iul privat de afaceri și cum anume v -au
sprijinit? Bani sau poate produse, servicii?
N.N.: În general, cel mai ușor ca să obții o sponsorizare… am fost și eu pe partea asta de
FR (fundraising), cum să zic, la un moment dat și inevitabil ți se închid mult e uși în nas.
Na, unii îți închid frumos, alții îți închid cam… mmm… mmm… vream să -ți povestesc
despre faptul că… în general, este mult mai ușor să o primești partea asta de finanțare când
ceri partea asta de produse decât de bani. Când se aude de bani, toată lumea îi „îîîîî” și -s
mult mai deschiși. Băi, nu știu, eu am firmă de printuri, ok, ci pot să -ți ofer, hai căăă…
conform cu ce -mi iese mie acolo, poți să -ți dau douăzeci de afișe, știi? Și -atunci sunt mai
receptivi, ca să zic așa, corporațiil e și firmele și partea asta de mediu privat să -ți ofere mai
mult partea asta de… produse. Ă… Pentru prima dată… de fapt nu -i pentru prima dată,
pentru prima dată pentru un eveniment și un festival care a început să crească cum e
Umoru', am avut anu' ăsta parte de finanțare în bani de la Arcadia ceea ce o fost un wow,
super, adică am putut să ne facem strict ce materiale am avut noi nevoie și am putut să
acoperim și partea cu artiștii care au venit din afara orașului, dar în general cam toată
lumea dă cam ceea ce prestezi ca servicii. Asta am, asta ofer! De exemplu, Conduentu'
întotdeauna ne -a ajutat cu premii, chiar dacă erau chestii micuțe, nu știu, de la pixuri,
carnețele, steluțe din alea anti -stres… ăăă… tot felul de borsetuțe, chestii de genu' ăsta…
mici, ca să zic așa, că nu erau, să zic, wow… Sau tricouri, spre exemplu… Ăăă… da' erau
chestii de care aveam nevoie, știi cum e, chestiile mici fac diferența, în general.
R.S.: Da, corect, să aibă și participanții ceva…
N.N.: Da, asta e chestia, unde premianții… adică am avut partea de concurs, ei, trebuie să
le dăm și noi ceva, ok, bine, o diplomă de participare dai, dar ce dai la omuleții care
câștigă locul I, II și III pentru că nu ai cum să le oferi premii în bani. Ș -atunci, cu ajut orul
sponsorilor, de exemplu anu' ăsta am avut la Umor și de la Viper ne -au dat vouchere la
ce au ei acolo… În mare parte noi anu' ăsta… am văzut că o mers totul pe vouchere, Body
Line-ul o dat iară vouchere și așa am reușit să construim, ca să zic așa , partea de premii
pentru câștigători. Cam asta e cu…

142
R.S.: Ce beneficii oferiți voi sponsorilor?
N.N.: Prima dată începi cu promovarea, asta e prima chestie pe care poți să o oferi foarte
ușor, de la mediul online, la mediul offline. Adică, de exemplu, sunt unii care vor să le
postezi articole despre ei, ce și cum, de exemplu, uite, masa ne -o fost oferită de Dionisos,
ne-au cerut să -i ajutăm pe partea asta de ce -nseamnă recenzii, like -uri, să -și crească
vizibilitatea în mediul online… ăăă… poate să f acem eventual, acuma urmează la ei un
eveniment, ca să facem și partea asta de offline. Sunt persoane care vor, spre exemplu, nu
știu, share -uiește flyere, niște cărți de vizită. În principiu, e tot timpul pe bază de
negociere, dar în mare constă, în primu l rând, în promovare, asta -i baza principală. Dar
cu timpul, știi cum e? Te promovez la evenimentul cutărescu, dar pentru că m -ai ajutat
mai mult, nu -i problemă, te pot promova și la celelalte evenimente pe care le am. De
exemplu, uite, cum o fost Umoru' a u avut posibilitatea să vină ei cu un stand, cu firma
lor, și să -și facă tot felul de activități cu publicul nostru, ca să atragă ei atenția, tot felu'
de genu' ăsta de lucruri…
R.S.: Deci să fie continuitate…
N.N.: Da, da, pentru că urmărim să menține m relațiile și chiar și mai departe, de exemplu
cum o fost cei de la Lex Hobby, care întotdeauna ne -au ajutat și la GFest și la toate
festivalurile pe care le -am avut sau evenimentele micuțe unde ne -au dat premii și jocuri
și chestii de genu', vor acuma, î n apropiere, să organizeze un eveniment și ei nu prea au
treabă cu organizarea… și d -aia se bazează pe noi, iar noi o să mergem să le organizăm
lor evenimentu și ei dau doar la dispoziție de ceea ce avem nevoie. Pentru că ne -au ajutat,
ajutăm și noi! Cam asta-i, schimb pe schimb, încercăm să facem…
R.S.: Dar voluntarii, când vine vorba de a promova și sponsorii și de a merge… sunt
receptivi sau… nu sunt?
N.N.: Depinde la ce mod te referi… Ăăă… să dai un share pe Facebook și să dai un like
nu-i mare lucru, deci asta am văzut că sunt receptivi și n -au nicio problemă cu chestia
asta, să -și invite prietenii, „băi, uite…”, sau cum o fost acuma când am avut masa
asigurată, „băi, am mâncat acolo, mi -o plăcut, ia și tu un like de aici”, dă chestia ast a… În
schimb, la partea de offline, la ce înseamnă să mă duc să dau pliante pe stradă, văd că nu

143
le place chestia asta epntru că au întâlnit persoane care fie au avut o zi proastă ori ceva și
dau răspunsuri din alea „du -te și tu d -aici, nu mă interesează ” și-i descurajează. Pe când
în mediul online nu -i descurajează nimeni, asta o fost toată chestia. În schimb, cum ți -am
zis de evenimentul de la Lex în care trebuie să mergem să -l organizăm, aici se implică
pentru că e același lucru pe care îl facem direct aici la evenimentele noastre, și -atunci
merg și ei, se mai joacă, mai cunosc alt mediu că mai ieșim și noi mediul nostru, de aici,
mergem în alt mediu și am văzut că sunt încântați pe partea asta.
R.S.: E -un plus de experiență pentru ei.
N.N.: Da!
R.S.: C are au fost dificultățile majore ale implementării parteneriatelor?
N.N.: Sunt firme, ca să le spun așa, în care dau foarte clar pe… facem un contract de
sponsorizare cu ei în care se specifică clar că astea sunt obligațiile noastre, ale
partenerului, ș i ale sponsorilor, care -s obligațiile lor. Ei, sunt unele firme care de exemplu
atașează partea asta de factură, chestii, ca să -și scoată și ei din gestiune, ca să arate că au
dat mai departe respectivele lucruri pentru că din ce -am înțeles, primesc și ei de la ANAF
un anumit discount sau o chestie de genu'… este o chestie la ANAF care îi ajută și pe ei
dacă fac sponsorizări. Nu știu cum exact… Sunt persoane care ne -au ajutat și ne -au zis
„bă, pe mine nu mă interesează”, sunt persoane care nu au vrut ni ci măcar contract de
sponsorizare, sunt care au vrut doar contract, dar n -au justificat după „ți -am dat atâtea
chestii ca să mă ajute pe mine”, sunt „bă, vreau să te ajut și -ți dau astea, punct, vin și eu
acolo, vreau să mă simt bine” și sunt care, ți -am z is, cum o fost și cei de la Lex care o dat
cu tot ce -nseamnă facturică, tot ce apare, ca să apară și la ei că tot timpul… n -am înțeles
exact cum decurge chestia… mai ales cum sunt făcute produse și tre să scoți de pe gestiune
chestii… de exemplu, un voucher la Body Line la o ședință la solar, hmm… sau la Viper
cum am avut să joci o oră un biliard, nu cam scoți de pe gestiune asta, că nu -i produsul în
sine, bă, l -am cumpărat din altă parte, am dat bani pe el, trebuie să -mi scot, cum ar fi,
chestia as ta, na, fiecare după cum dorește să ajute și dacă nu vrea să te ajute, nu te ajută,
foarte simplu! Ți -am zis, am primit, uși în nas, uși în nas, dar frumoase care au explicat,
„bă nu am posibilitatea acum, da' mai târziu” și chiar ne -au ajutat mai târziu s au… nu
vreau, nu dispun de chestia asta, da' mulțumesc, au zis -o într -un mod frumos și o fost

144
super ok și sunt ăia care „da' ce mai vrei și tu de la viața mea?”… adică, bă, te tratează
urât și te face să te simți ca un cerșetor în condițiile în care tu vrei să -i oferi un serviciu
pentru un serviciu, asta nu înțeleg, de ce te tratează ca un cerșetor, că nu mă duc să îi cer
ceva pe moca, ți -am zis, organizăm și evenimente, îi parte de negociere… de exemplu, nu
știu, cum o fost ăștia de la Mado, spre exe mplu, că ne -au ajutat la Rock’n’Iași cel mai
mult, băi, n -aveau materiale pentru promovarea lor… ok, bine, hai că vedem cum facem
rost, ei n -au ajutat cu mâncare și noi cu timpul am reușit să facem un banner, un roll -up
pentru ei, o chestie de genu' ăsta , materiale pentru ei pe care acuma le folosesc, știi? Totul
ține de negociere aici… și n -am înțeles încă firmele astea care pur și simplu, bă dacă nu
vrei să mă ajuți, spune -mi frumos, nu mă trata ca pe ultimu' câine plouat care o venit la
ușa ta… Ast a nu-mi place…
R.S.: Am făcut și eu strângere de fonduri în asociația în care am activat și tot așa, am
primit niște răspunsuri care nu erau, mă rog…
N.N.: Da, că tot ești, lucrezi într -o corporație, lucrezi într -o firmă care se presupune că
acolo ești îmbrăcat la patru ace și ai o prestanță, păi poartă -te ca atare! Adică nu cred că
am venit la tine cu haine rupte, murdară și care duhneam super nasol și chestii de genu
ăsta, adică am fost și eu… m -am ridicat la nivelul tău, știi? Adică n -am venit… a sta mi se
pare o chestie… nașpa.
R.S.: Până la urmă era o chestie de colaborare, nu una de caritate pentru un anumit caz și
nu primeau nimic în schimb, ci din contră! Primeau în schimb…
N.N.: Să știi că nu prea am fost să cerem fonduri pentru chestii d e caritate. Da, avem
acum Tribut Nirvana și băieții au pus partea de intrare pe bază de donație că vor să strângă
pentru colegul lor din Cuza, este un băiețel care are, nu leucemie, are cancer osos, exact
cum o avut o voluntară la noi care o activat nu ști u, vreo doi -trei ani, vorbim de Rodiana
aici, sigur ai auzit de Rodiana…ei, și acuma s -o făcut bine, am făcut tot ce am putut șiii…
vreau să -ți zic că alaltăieri mi -o dat mesaj și vrea să se întoarcă la treabă, ceea ce mă
bucură super tare, da, am orga nizat chestii pentru ei, dar n am fost niciodată să cer fonduri
pentru ei că iar se complică cu chitanță, cu d -aia… cum justifici fiecare lucru, chiar și -așa
cu donații, când veneau oamenii la spectacole, la fel, stai, taie chitanță, vezi cum îl

145
cheamă, tot ce trebuie, la contabilă, vezi cum intră pe gestiune, la care, cum scoți… îs
destul de multe hârtii de făcut, ca să spun așa, da' le învățăm și pe alea.
R.S.: Corect! Care sunt avantajele în colaborările cu mediul privat? Care ar fi avantajele?
N.N.: Avantajele… îi… părerea mea e că îți creezi și niște prieteni, adicăăă… mă uitam la
Adi, partenerul meu cu care lucrez pe asociație, fiindcă erau cam de aceeași vârstă când
o început, că și el o început din facultate, de la liga de la facultate, să facă chestia asta…
„hei, bună, ce mai faci, ai cum să mă ajuți lalala”, în sensul că o învățat chestia asta în
timpul ce -o trecut că el e un pic mai în vârstă decât mine, ăăă… nu știu, o menținut altfel
legătura cu ei, adică, au ajuns și criteriul ălă de vârstă, că erau vârste apropiate și acuma
fiecare, dă -ți seama că are job -ul lui și s -o realizat pe parte de carieră și altfel îi
conexiunea, știi… adică, nu știu am văzut că e o diferență mare când tu ai, nu știu, douăzeci
de ani și mă duc la un omul eț care are șaizeci de ani să -i cer chestii, se uită așa, foarte de
sus la mine. Pe când dacă am întâlnit manageri de douăzeci și ceva de ani care au fost
foarte deschiși și cu care, bineînțeles, din dorința de a menține colaborarea, am mai
continuat, am m ai vorbit, am mai ieșit la un suc și începi să te cunoști și începi nu doar să
ai relația aia profesională, mai scapi și o chestie de acasă și na, deveniți prieteni. Asta
cred că mi se pare cea mai mișto chestie. Sau cel puțin eu, ce -am fost uimită, fiind încă la
facultate, faptul că, cunoscând oameni de genu ăsta, mi s -o oferit și job -uri, știi? Cred că
ăsta ar fi avantajul din punctul meu de vedere…
R.S.: Considerați că parteneriatele cu firmele au avut un impact pozitiv asupra
evenimentelor pe care le -ați organizat?
N.N.: Totdeauna, cum să n -aibă un impact pozitiv? Noi ne -am primit ce -am dorit, ei au
primit ce -au dorit da în măsura în care au cerut, în care am putut noi să oferim pentru că
nu întotdeauna… sunt oameni care vor să te ajute, „da, mă, fă -mi oleacă de promovare”,
chiar dacă știe că promovarea pe care i -o faci tu nu îi întotdeauna aia pe care și -o dorește
el, la nivelu' ăla de sus, și totuși au fost acolo să ne ajute. Deci… prin urmare, din punctul
de vedere al organizatorului pentru eveni ment, au ajutat enorm și -n asta ne -am dovedit că
nu suntem singuri. Adică îl avem și pe ăla, și pe ăla, ne susținem unul pe altul și așa
circulă informația și ajunge cât mai departe.

146
R.S.: Nu ați simțit că ar fi și niște riscuri în asocierea cu anumite fir me sau cum ați
procedat…?
N.N.: Riscuri? Băi, n -am sesizat, pentru că, de obicei, facem partea asta de cercetare a
pieței și facem o listă cu nevoi, „băi, avem nevoie de aia, aia, aia”, ok, unde pot să găsesc?
Acolo, acolo, acolo. Uite, o să -ți dau un exemplu, dar asta o să fie așa mai intim… la
GFest, Dedeman -ul ne -o ajutat… cu materiale, de exemplu cu, știi… de exemplu dacă ai
au gresie spartă, nu mai au cum să o vândă. Ei, și -am vorbit cu ei, „bă, ce mai aveți, chestii
de genu' ăsta, noi putem să folosim”. La fel, scârțâitoare, tot felul de chestii de genul ăsta
de care am mai avut nevoie să facem chestii creative, dar care a fost chestia, ne -o zis așa:
„băi, nu ne putem asocia imaginea noastră cu a voastră și nu facem nici contract, nu facem
nimica… deci n -am întâlnit eu, din partea mea, am întâlnit ca partenerul să nu vrea să se
asocieze cu imaginea mea, chiar dacă, pot să zic eu aveam o imagine pozitivă, ăăă… nu
era pe domeniul care îl interesa pe el. Ș -atunci, mi -o specificat clar, te aju t, dar rămâne
închis. Foarte simplu. Și da, sunt chestii care, de exemplu, cum îi BZI -ul, niciodată n -am
fost să dau interviuri sau chestii de genul la BZI pentru că și -au format o anumită imagine,
nu zic că -i proastă sau bună, e într -un fel, pentru o anum ită caegorie de public, și eu am
o altă categorie de public… ș -atunci, nu doresc să mă asociez cu ei pentru că altfel publicul
lor o să creadă că eu sunt aproape ca ei și publicul meu o să creadă că am ajuns ca ei. Ș –
atuncea nu se mai pupă lucrurile, de asta îi bine să fii undeva receptiv la chestia asta, îi
bine să faci analiza de piață cum trebuie.
R.S.: Da, ok, mulțumesc! Ce așteptări aveți din partea sponsorilor și a partenerilor?
N.N.: În primul rând, bun simț, aș putea spune, haha. Ca și așteptări.. . un pic mai concret
ca să știu cum să -ți răspund.
R.S.: Nu știu, dacă ar fi chestii de îmbunătățire a ceea ce s -o întâmplat până acum, nu știu,
să vină și ceva din partea lor, să aibă propuneri de parteneriat, poate…?
N.N.: Sincer, mi -ar… da, uite, de exemplu, cum am primit acuma de la Lex, de obicei noi
primim „hei, bună, uite vreau să mă ajuți și pe mine cu chestia asta, hai să facem un
parteneriat.” Ar fi o chestie foarte interesantă pentru că ar crește imaginea pe ambele părți,
știi, atât la noi, c ât și la ei, dar… vream să spun că nu prea i -am văzut la evenimentele

147
noastre. Ne -au ajutat, dar nu prea i -am văzut la evenimentele noastre, sunt foarte puțini
care au venit. Acuma depinde, anul trecut, majoritatea care ne -au oferit, au venit, anu'
ăsta, așa și așa. Poate, pe de -o parte e și treaba cu încrederea și pozele de pe rapoarte și
chestii de genu' ăsta, „bă, uite, da, am primit ceea ce -am vrut, m -am asigurat”. Dar, în
același timp, nu știu, nu i -am văzut să fie aici să ne susțină… chiar dacă… nu tre' să fie
aici șeful mare să ne susțină, trimiți un omuleț, nu care să te verifice la sânge să vadă că
i-ai îndeplinit tu totu' și să se ia de tine, pentru că sunt și genu' ăsta de persoane, c -am
întâlnit. „Mie mi -ai difuzat clipu' de două ori în loc de trei ori”, și eram: „dar încă nu s -a
terminat evenimentul!” Știi? Sunt și din ăștia care vin la eveniment și pur și simplu te
analizează din cap până în picioare numa' să te prindă cu ceva și să -ți spună că „uite, eu
mă retrag, că nu -ți mai dau alea, c ă nu mai nu știu ci”. Astea mi se par chestii nasoale…
dar da, am întâmpinat și chestii din astea, da' am trecut peste. Aș vrea partea asta de
susținere, în care să se implice și ei, cum o fost Umor'n'Iași în care puteau să -și facă și
ei… să intre pe p artea de concurs, să facă și ei o chestie de genu' super funny… ăăă, chiar
dacă n -o făceau pentru premii, o făceau ei pentru ei, pentru socializare. Să vină în sală,
„bă, uite, am venit și te -am susținut, mi -o plăcut ceea ce am văzut” pentru că altfel cr ește
după aceea partea asta de comunicare… Dacă chiar îi place ceea ce o văzut acolo, el o să
se implice altfel mai departe, o să fie mult mai activ. Dacă o să aibă nevoie de ceva, el o
să știe concret cu ce ne ocupăm și atunci o să -l putem și noi ajuta. Așa… e doar de pe
povești pe povești… hai să ieșim la o cafea, hai să -ți povestesc ce fac eu, hai să -ți povestesc
ce fac și eu… cam asta am vrea să facem împreună. Dar când vin și la fața locului, nu prea
mai iese aceeași chestie… cred că cu asta. .. cred că dacă s -ar întâmpla chestia asta, ar
crește mult mai mult partea cu relațiile și s -ar oferi și mai multe sponsorizări, dar nu -i
obligatoriu sponsorizări, că dacă îl ai pe ăla care te susține acolo și vine și -ți face un
moment, te simți mult mai c onfortabil decât dacă, nu știu, ți -o dat un bidon cu apă.
R.S.: Am înțeles. În viitor, ați dori să fiți în continuare susținuți de mediul privat de
afaceri?
N.N.: Da, pentru că având în vedere… ăăă… mediului… astea cu Primăria… astea cum se
numesc ?
R.S.: Sectorul guvernamental? Că până la urmă de la… sau partea de local, fondurile
locale și fondurile naționale, cam așa ar veni.

148
N.N.: Așa… deci ar trebui să zic secțiunea guvernamentală, haha. Ok, încă văd că nu sunt
lucrurile puse la punct pe partea asta cu secțiunea asta guvernamentală unde vin
finanțările și asta este un impediment care ne -o forțat, că vrem, că nu vrem să mergem la
mediul privat. Da' mediul privat, știi cum îi, dai la ghici, că ori dai de zâna cea bună, ori
dai de vrăjitoarea cea rea. Și -atunci… mulți se intimidează, mulți renunță… adică
gândește -te că am văzut asociații care înainte erau active și care acum nu mai sunt active
pentru că s -au descurajat și nu mai fac la fel de multe lucruri… asta e descurajator pe de –
o parte. Ăăă… știi cum e, îl vezi pe ăla care îți era prieten, care era președinte la asociația
cutărescu și vezi că s -o dus la fund și îl vezi și pe ălalaltu' și tu ești încă aici și ești la stilu'
„bă, da' am rămas singur!”, că și noi, ONG -urile, între noi , ne ajutăm inclusiv cu datele
pe partea asta, ce -nseamnă, „hei, bună, am și eu nevoie de datele astea de la niște sponsori,
c-am nevoie pentru festivalul ăsta, să fac ceva”. Ei, știi, și e nașpa când rămâi una din cele
mai multe care fac chestiile astea.. . mai repetă -mi, o dată, întrebarea, simt că m -am
deplasat.
R.S.: Dacă ați dori să fiți în continuare sprijiniți de mediul privat?
N.N.: Așa, da. Adică, da, chiar mi -ar plăcea chestia asta, dar atâta timp… dacă aș vedea
implicare și din partea lor. Ți -am zis, dacă i -aș vedea aici că „bă, vreau să văd concret ce
faci… ok, mi -ai povestit, da' vreau să văd și eu ce faci”, nu doar să fie așa, superficiali…
cre' că s-ar crea niște lucruri atât de fabuloase în Iași, încât cred că am întrece și Clujul.
Părer ea mea personală din nou… dar ține de implicarea fiecăruia. Așa că da, mi -ar plăcea
să se continue partea asta, pentru că… în mediul privat am observat că în ultima perioadă
că sunt mult mai multe persoane tineri decât în mediul… guvernamental, ca să -i spun așa,
pe ce înseamnă MTS, primării, DJST, CJ -ul… ăăă… ș -atunci, colaborarea merge altfel,
pentru că în permanență, în mediul de ONG, o să vezi persoane tinere. Nu prea ai să vezi
persoane care au ajuns de după patruzeci -cincizeci de ani pentru c ă ăsta -i ciclu'… băi, vii,
înveți ceva, pleci, după care preia celălalt și tot așa mai departe. Ei, ș -atunci, fiindcă în
mediul privat sunt foarte multe persoane tinere, altfel se creează relațiile, au altfel de
deschidere, nu merg strict după regula aia , „da, tre' să fac așa, că dacă nu, mă
sancționează, dacă nu, mă bate, dacă nu, nu știu ce -mi face… a, că dacă nu știu, vreau să
te ajut, se ia cutărescu de mine din nu știu ce partid că nu știu ce -am făcut, că lalala…”.
Știi că am primit recent… adi că nu recent, acum un an de zile, pot să zic, replica că

149
contează din partea cui vii? Pentru că vrei, că nu vrei, de exemplu, unele din mediul ăsta
al afacerilor, al mediului privat, o parte din oamenii de aici ori au fost în tinerețe într -un
partid ceva, în sensu'… de exemplu, cum e acuma, partidu' liberalilor elevi… nu știu îi
zice… am acuma doi voluntari veniți care mi -au spus că există partid pentru elevi și eram,
ok, nu știam chestia asta, e o chestie în care poți să te bagi și ca student și ca e lev… și
chestii de genu' ăsta. Și automat dacă ai făcut chestia asta în tinerețe sau ai continuat să
fii în respectivul partid, chiar dacă nu ești… ca să zic așa, persoană din mediul politic și –
ai ajuns departe, sunt chestiile astea micuțe care, aparen t, sunt factori influențatori pentru
alții, că „contează din parte cui vii! Că știu eu că tu te -ai asociat cândva cu imaginea lu'
ăla, care știu că a fost în mediul ăla, deci nu, mulțumesc, hai pași!”. Deci, am primit
chestia asta și vreau să -ți spun că am fost avertizată și n -am vrut să cred… și asta -i… deci
am douășdoi de ani și am fost supusă la chestiile astea fără să am vreo vină, fără să mă fi
implicat vreodată într -o chestie politică și să fiu luată la șuturi pentru că, vezi Doamne,
pentru că îl cunosc pe ăla, automat că sunt în nu știu ce partid și că țin cu ăla și că susțin
altceva. Ce -am… băi, vreau să fac un eveniment de lansare de carte pentru un omuleț care
își lansa poeziile… am avut un voluntar care acum s -a dus la facultate la Cluj și care era
scriitor și -i plăcea foarte mult, și, crede -mă, are trei cărți lansate și face niște poezii omu',
super beton! Și chiar o reușit să vândă multe cărți și le găsești și prin Cărturești și astea și
eram… aveam nevoie de ajutor doar cu sala, în sen sul că n -aveam nevoie de tot ce trebuie,
aveam nevoie de locație. Atât! Și -am primit genu' ăsta de replici. Vreau să zic că am
rămas stupefiată… și eram… de ce nu mă judeci pe mine dacă tot vrei să judeci… persoana
mea, după trecutul meu, după ce am făcut eu… nu după cincizeci de persoane cu care m –
am asociat eu! Pentru că lucrezi cu oameni, nu lucrezi cu partide, cu firme, lucrezi cu
oameni! Atât în firma aia în care ajungi și managerul poate să -ți dea cu șutul, s -ajungi
fără să vrei la director, c are ăla să fie mult mai de treabă și mult mai deschis… și ăla să -ți
ofere. Dă -ți seama după managerul se uită urât, a, da că ăla ține cu tine, că se duce pe
partidul ăla. Nu -nțeleg de ce mediul politic are o influență atât de mare și pur și simplu
pe noi tinerii ne descurajează. Cred că de asta am atrage și mai mult mediul ăsta al firmelor
private, să luăm finanțare, decât să mai mergem la Primărie, la astea care oferă… cum ar
fi MTS -ul, Ministerul Tineretului și Sportului, pentru că, că vrei că nu vrei , ești asociat…
că există două -trei persoane care îl cunosc pe ăla, care ăla te cunoaște pe tine… ha, e mai
ceva ca la bunica la țară, îmi scuzi vocabularul, dar sunt foarte revoltată pe chestia asta.

150
Iar în clipa de față, nu știu dacă vreau să mai fac ceva, oricum tre' să -i las pe alții mai
tineri că tre' să învețe și ei, da' să ajung la douăș' de ani să spun că mă retrag din chestia
asta că -i ditamai bullshitu'… pentru că am ajuns să fiu tratată în ultimu' hal pentru ceva ce
n-am făcut eu? De ce sun t judecată pentru alții? Poftim? Știi cât de grav e chestia asta,
din punctul meu de vedere?
R.S.: Da, chiar îi grav…
N.N.: S -o ajuns la niște lucruri… nașpa! Deci da, vreau în continuare sprijinul mediului
privat pentru că acolo am oameni tineri, care -s deschiși și care nu țin cont de chestia asta,
din partea cui vii… bine, mai sunt și pe acolo câteodată… în funcție de ăștia, care mai sunt
prin partid, mai au influențe, că -s crescuți așa în partid, mai au… da' mare parte nu au
treabă cu partidele și ai cu cine discuta. Chiar dacă, uite, am întâlnit sponsori care nu au
avut cu ce să mă ajute, da' mi -au zis „hai vorbim despre ce vrei să faci, poate pot să te
ajut cu un sfat, cu o chestie” și i -am povestit ce vreau să fac și au zis „bă, nu ți s -ar pă rea
mai interesant… ”. De exemplu, am avut sponsori care n -au vrut să ne ajute și -au zis „da'
cunosc pe altu' care și -o deschis nu știu ce nou și s -ar putea să te ajute. Hai să -ți dau
numărul lui, contactul lui și mergi la el din partea mea.” Și ne -o aju tat celălalt omuleț…
că noi am obținut prin… pentru că o vrut să ne ajute.
R.S.: Și a făcut ce i -a stat în putință.
N.N.: Da, exact! Ceea ce apreciez foarte mult.
R.S.: Ce ați dori să adăugați cu privire la tema discutată? Dacă ar mai fi ceva de adăug at,
vă rog?
N.N.: Ohoho… Nu știu dacă aș mai putea să mai adaug ceva, doar să se creeze așa… o
chestie… partea asta cu forța tinerilor… , ca să zic așa… mna… cam asta e, mersi mult!
R.S.: Mulțumesc tare mult pentru interviu, chiar îți mulțumesc și cred că o fost o discuție
foarte productivă.

151
Anexa 13
Interviu în profunzime – Cozy Poetry Night

Roxana Sticea: Bună, numele meu este Roxana – Nicoleta Sticea și sunt studentă în anul
al III -lea la Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași. În această perioadă, cu prilejul redactării lucrării de licență inti tulată „Branduri
iubitoare de cultură”, desfășor o cercetare calitativă privind implicarea firmelor în
activități de Responsabilitate Culturală Corporativă, acel subdomeniu al practicii de CSR
ce are drept scop dezvoltarea și derularea evenimentelor cultur al-artistice, precum și
conservarea patrimoniului cultural. Doresc să aflu cum anume s -au desfășurat aceste de
parteneriate și ce impact au avut acestea asupra acestui proiect, Cozy Poetry Night, pe
care îl reprezinți. Îți mulțumesc pentru că ai acceptat invitația de a vorbi deschis despre
acest lucru și o să te informez că această întâlnire va fi înregistrată doar cu scop didactic.
Înregistrarea nu va fi făcută public, ci doar analizată de Comisia care îmi va evalua
lucrarea de licență. Am văzut că desfășurați o multitudine de evenimente, mergeți prin
cafenele, și… cum faceți față din punct de vedere financiar?
Lorena Enache, inițiator proiect Cozy Poetry Night: Păi, din punct de vedere financiar,
înaintea oricărui eve niment ne descurcăm fiecare cum putem, drum, cazare, când e vorba
să mergem la București unde mai facem evenimente sau mai avem niște oameni care vin
din alte orașe, cum e Sorin Chiperi, vine din Cluj, norocul lui că e student și nu plătește
trenul, da’ e foarte atașat de proiectul ăsta și nu, nu vrea să renunțe. După eveniment, până
la evenimentul ăsta de la Acaju de pe 21 martie, noi puneam o cutie de tips și lumea ne
lăsa cât voia să ne lase. Am făcut și 50 de lei, am făcut ți câte 100 de lei, în Bucureș ti am
făcut vreo 200, i -am investit în stickere, afișe, ce -am mai oferit DJ -ului Siberia sau
fotografului, în funcție de cum reușeam, nu erau milioane, dar le dădeam așa, modic.
Oamenii care sunt implicați în Cozy sunt implicați 100% pentru proiect, nu așt eaptă nicio,
nicio valoare financiară pentru chestia asta, dar nu strică dacă poți să bei o cafea după
asta, nu? Acum, ăăă… noi ne -am gândit că ceea ce facem noi este un show, un spectacol,
așa că, ca atunci când te duci la teatru să vezi un spectacol, a șa și la noi ar trebui să lași
totuși ceva. Am stabilit o sumă modică de 20 de lei la ultimul eveniment, a mers foarte
bine, lumea chiar a venit extraordinar de mult, ăăă… și am reușit cumva să ne achităm

152
sunet, artiști, drumuri, toate alea și ne -au mai și rămas bani nouă. Legat de sponsorizări,
în afară de sprijinul de la cafenele, cum ar fi protocolul în timpul evenimentului asigurat
artiștilor, care constă în bere, apă, chestii de genu’ ăsta, și în afară de sprijinul financiar
de la Acaju de la ultimul eveniment care a asigurat transportul și cazarea celui care ne -a
oferit fondul muzical, nu am avut, ne -am descurcat noi, dar nu a fost niciodată problemă,
adică avem elevi care… cum e Luca, el nu are gratuitate la tren, dar când avem evenimente
la Bucur ești vine, își plătește drumul, mergem cu mașina, nu mergem nici cu trenul, nici
cu autobuzul, nu spune nimeni nimic, e vorba să ne adunăm cu toții acolo. Am încercat
să obținem niște sponsorizări, nu am fost luați în serios, dar asta… nu ne -a, nu ne -a
demoralizat, noi credem că într -o zi o să ne caute ei să ne dea bani.
R.S.: Vi s -a întâmplat să fiți în imposibilitatea de a desfășura un anume eveniment sau să
îl amânați pentru o altă perioadă din cauza resurselor limitate?
L.E.: Da, mi s -a întâmplat mie să nu am eu bani, haha, ăăă, uite, noi când facem
evenimente, noi facem de obicei pe la sfârșitul lunii, adică datele noastre sunt între 20 și
25 ale lunii, orice lună ar fi, și am putea spune că atunci nu suntem foarte bănoși cu toții,
că ăștia care munc im avem salariul la începutul lunii, iar cei care nu muncesc și sunt
studenți, cine știe când primesc bani de la părinți, mna… Dar… de obicei ne vorbim
înainte, ne spunem „punem bani deoparte” pentru transport, pentru ce -o să bem, că nu
putem să bem în continuu pe protocolul cafenelei. De foarte multe ori plecăm pe trei cărări
după eveniment, dar nu a fost o problemă, a fost o problemă din punct de vedere… că nu
puteam să aduc pe cine voiam eu, ăăă… pentru că nu eram în stare să îi asigur cazare și
transport. Am niște oameni la Cluj pe care aș vrea să îi aduc sau să aduc anumiți poeți
cunoscuți în toată lumea, de altfel, cărora trebuie să le dai și un onorariu, măcar un o sută –
două de lei, deși pentru ei ar fi că îi iei în râs, dar ar înțelege că îi p oezie, nu e nuntă. Asta
da, aste ne, ne oprește să facem mai mult. Ar mai fi o treabă, noi am vrea să facem într -o
hală imensă la un moment dat, o hală cu bar, dar tot așa ne -ar trebui niște bani să închiriem
acea hală. Sunt, sunt chestii care cumva ne opr esc să facem anumite, anumite lucruri la
care tânjim, dar nu ne opresc să facem evenimentul în sine.
R.S.: Ok. Dacă ați încercat să contactați sponsori, ce ofertă le -ați prezentat, ce beneficii
pentru imaginea lor, pentru promovarea lor le -ați oferit?

153
L.E.: Uite, nu știu dacă îi pot numi sponsori, îi pot numi parteneri, să spunem, oamenii de
la Festivalul Cartfest, din Cristian, din județul Brașov, este un festival de cultură, are șase
ani, ăăă… m -a trăsnit așa într -o zi, eu am să dau mail acolo să văd d acă ne primesc, și nu
le-am spus nimic de onorariu, le -am spus numai că avem nevoie de transport și de cazare,
le-am spus că ne pot caza și în cămine, unde vor ei să ne cazeze și imediat, deci imediat,
mi-a răspuns o fată și mi -a cerut numărul de telefon, am vorbit la telefon apoi, și mi -a
spus că „da, facem tot”, și i -am prezentat Cozy ca fiind un spectacol, cum am spus mai
devreme, unde muzica, poezia, teatrul, în ultima vreme chiar și vizualul, folosim proiecții,
folosim scene de film care să contrasteze cu poeziile noastre, și efectiv, nu știu, nu că au
crezut că este ceva extraordinar, dar efectiv au crezut că este ceva ce merită văzut și de
alți oameni și din prima mi -a spus gândește -te și la un onorariu pentru artiști, m -am gândit
la un onorariu, le -am spus și nu a fost nicio problemă să stăm să negociem, am cerut bani
de transport foarte mulți că vrem să venim cu trupa Fine, it’s Pink, din Iași și asta
înseamnă să închiriem o dubă, să ducem toate instrumentele, au fost foarte deschiși și mi –
am dat sea ma că atunci când dai de oameni tineri, care vor să facă ei ceva să aducă ei în
față artiștii, nu oameni cu interese sau festivaluri înrădăcinate în cultura veche, să zicem,
atunci da, poți discuta, pentru că oamenii ăia știu că și artiștii trebuie să trăi ască din ceva.
R.S.: Care au fost dificultățile majore ale implementării parteneriatelor? Poate chiar și cu
Acaju cu care ați avut parteneriat sau cu cafenelele din București.
L.E.: Mamă, păi o dificultate mare este, în primul rând, că nu suntem ONG, nu av em
niciun act, noi nu existăm din punct de vedere legal. Noi suntem niște oameni care se
adună și facem evaziune fiscală, haha, prin bilete, mi -a spus cineva de curând chestia asta.
Da, noi nu dăm chitanță, acum la Cartfest am făcut un contract pentru că e festival, nu se
poate altfel, da l -am făcut pe drepturi de autor cu mine, totul este legal acolo, mmm, da,
asta a fost, pentru că și la Cartfest era să pierdem chestia asta când mi s -a zis, „ok, chitanță,
contract? Cum facem?” și mi -a spus Amelia Gheorghi ță de drepturi de autor să fac și am
reușit așa. Asta ar fi una dintre… De asta nu ne ia nimeni în serios când cerem o
sponsorizare cât de mică, dar care pentru noi contează foarte mult, că nu existăm din punct
de vedere legal, da nici n -aș vrea să exist ăm din punct de vedere legal deși am avut foarte
multe idei din stânga, din dreapta, hai să facem, hai să dregem, că nu vreau să fiu
constrânsă, eu poate mâine -poimâine mă las de chestia asta, nu vreau să fiu constrânsă de

154
o taxă, de un impozit, de nu știu , de hârtii, să merg să semnez încontinuu. E mai ok așa,
zic eu.
R.S.: Ok. Care sunt riscurile asocierii cu diverse firme?
L.E.: Mamă, dar să ne asociem cu toate firmele. Ăăă, nu văd niciun risc, sincer, ori nu
cunosc eu foarte bine prevederile juridice.
R.S.: Nu neapărat, da de imagine poate, sau nu știu, valorile în care credeți și valorile în
care cred firmele respective.
L.E.: Nu cred că ar exista… nu cred… pentru că să spunem că o firmă ne caută să ne
sponsorizeze sau noi căutăm o firmă să ne spon sorizeze, o firmă, o franciză, o ceva. Nu
am căutat din prima, nu știu, să zicem Salubris -ul, am căutat pe cineva care am ști cumva
că se mulează pe ce propunem noi, care ar înțelege pe cât posibil ce facem, de asta, dacă
am merge la o bancă, am merge la o bancă care a mai promovat chestii de tineret, de
cultură. Nu ar fi nicio problemă sincer, nu aș vedea.
R.S.: Care sunt avantajele unei astfel de colaborări cu mediul privat de afaceri? Care sunt
pentru voi, care sunt pentru ei?
L.E.: Păi pentru ei, haha, pentru ei ar fi un avantaj, zic eu, că ar promova o mișcare, nu
știu, dacă pot să -i spun mișcare, adică efectiv, lume pe care nu am văzut -o niciodată, nici
măcar nu am intermediari spre acea lume, spre acei oameni, efectiv știu de Cozy, mai ales
pe la univ ersități, prin Cluj am auzit și prin București, oamenii vin, deci a fost full house
oriunde am mers, și de fiecare dată, mai puțin la Acaju, unde este un spațiu mai mare, de
fiecare dată tânjeam cumva după un spațiu mai mare, pentru că nu încăpeau oamenii,
efectiv. Veneau oamenii de la ora 5 cu evenimentul de la ora 8 ca să prindă loc. Deci,
pentru ei, nu știu, cred că ar fi ceva cool, să spunem, cool spre hipstăresc, așa, ceva de
genul, pentru că ar promova un brand care nu face doar să citească poezie, nu ne adunăm
efectiv să citim și să plictisim oamenii, ne adunăm îi facem să plece acasă cu inima
tremurândă cumva. Și, nu știu, mie mi s -ar părea o imagine cool a lor să promoveze așa
ceva. Am mai vorbit și cu Muzeul Național al Literaturii Române, doar că, ăăă… în urma
distribuirii bugetului a rămas așa în aer, că săracii nu mai au bani nici pentru ei momentan.
Deși voiau, deci până și oamenii de acolo care ai spune că sunt ceva mai în vârstă și că

155
nu înțeleg neapărat, că sunt cu literatura veche și cu po ezia cu p mare, nu, oamenii ăia
chiar au rămas uimiți și ar fi vrut, și ar fi vrut să ne ofere spațiu, să ne asociem cu ei, să
le folosim, să ne folosească logo -ul, dar nu s -a putut, ăăă… tot așa, din motive financiare.
Iar pentru noi, ă, să ne asociem c u niște branduri, ar fi ceva, nu știu, să ne asociem cu casa
aia de vinuri, Casa Bucium, care face vinul ăla Poem, meam, păi să ne dea trei sticle din
alea, păi îi spunem și în rugăciune. Nu știu, ar fi, ar fi fain, pe noi ne -ar ajuta din punct de
vedere f inanciar și al publicității, bineînțeles, iar pe ei cred că numai publicitar vorbind.
R.S.: Considerați că parteneriatele cu firmele au avut un impact pozitiv asupra
evenimentelor pe care le -ați organizat? Oamenii au fost încântați de asocierea pe care aț i
făcut -o cu acele cafenele?
L.E.: Cu Acaju, haha… Da, noi proiectul ăsta l -am început în Acaju, adică e cumva
pământul mamă, și da, când spui Cozy, te gândești la Acaju. Eu o să mă mut în curând în
București și chiar mă gândeam unde o să găsesc un Acaju în București. Am găsit
cafeneaua în care am făcut ultima oară, dar nu e Acaju. Și într -adevăr, să te asociezi cu
Acaju care e ditamai cafeneaua în Iași, adică Acaju orice eveniment ar face are sold -out,
nu știu, dacă are eveniment de tăiat frunze la câini , e sold -out, cu bilete de 50 de lei,
înțelegi? Și fac foarte multe evenimente și sunt foarte, foarte deciși pe promovarea
artiștilor. Da, pe noi ne -a ajutat foarte mult să fim copiii din Acaju, cumva, pentru că ne –
a dat și o credibilitate în fața oamenilo r și a adunat mai mulți oameni care vin efectiv în
Acaju și au aflat de Cozy.
R.S.: Ce așteptări aveți din partea sponsorilor și a partenerilor?
L.E.: Să ne ajute, haha. Păi ce așteptări, așteptări foarte mari nu sunt, ăăă, pentru că în
primul rând, nu ved em niciun sponsor posibil momentan, știu cât e de greu să convingi
pe cineva să -ți dea bani pentru un proiect al tău, eu mă ocup și de manageriatul carierei
prietenului meu care e cântăreț, și știu cât e de greu să obții de la un club o cazare și un
drum, darămite pentru poezie, când te gândești tu, ca manager de club sau de cafenea,
dacă nu o să vină oameni, nu vreau să ies în minus. Noi am vrea, nu știu, dacă se trezește
cineva într -o zi și ar spune eu vreau să le dau 1000 de euro pentru tot anul să facă ce
evenimente ce vor ei. Noi nu folosim foarte mulți bani, noi nu scoatem cărți, pentru că

156
fiecare are cartea lui, mai mult sau mai puțin, nu facem campanii, nu flyere, nu chestii de –
astea, atâta, în timpul evenimentului promovăm masiv ca să vină oamenii.
R.S.: Cum anume credeți că s -ar putea îmbunătăți relația dintre mediul privat de afaceri
și sectorul cultural?
L.E.: În general…? Păi, nu știu, să ne dea și nouă mai multă credibilitate. Bine, eu nu sunt
mediu art… nu reprezint un mediu artistic bine definit cu acest Cozy, e ceva abstract și
intim așa, aș putea să spun, dar mă mai gândesc așa și la alte branduri, nu pot să
înflorească dacă nu au ajutor, dacă nu le udă cineva, nu au cum să înflorească. Și acuma,
da, într -adevăr, partea financiară este foarte importantă, orice sponsorizare cât de mică
contează, dar… și orice expunere cât de mică contează… nu știu, să spunem că ești, ești
BCR, să spunem, da? Păi dacă tu dai la un moment dat un share unei afaceri locale, unei
trupe locale să zicem, tu ai zeci de mii de like -uri pe Facebook și din astea, oamenii intră,
oamenii văd, oamenii caută. Ce mai cred eu că ar trebui făcut este ca mediul privat de
afaceri să sponsorizeze festivaluri multe pentru că la festivaluri vin artiști de poezie, de
muzică, de sculptură, vizuali, depinde, dar festivalurile, să spunem că mai mult de jumate
de cele din România nu sunt făcute neapărat din fondurile de la primărie. Sunt făcute din
bani primiți de la afaceri private și dacă fiecare donator ar dona, să nu spunem că donează
fiecare mult, dar câte puțin și ar dona cât mai mulți, ar crește și în ochii celor care vin la
festival. Adică, nu știu, vedem că, ia uite, băi, vinul cutare a sponsorizat festivalul cutare,
ia să-l încerc. E altceva, asta zic eu.
R.S.: În viitor, ați dori să aveți cât mai multe parteneriate cu mediul privat de afaceri?
L.E.: Mamă, da’ cum să nu, dar cine n -ar dori? De asta… de asta și stăm acum așa, cumva
batem pasul pe loc cu promovarea pentru că nu avem cum și pe unde. E… deci e foarte
greu să pui un afiș în orașul ăsta, efectiv am vrut să pun un afiș la universita te la ultimul
eveniment și trebuia să merg la secretariat ca să -mi fac o întrevedere cu Decanul, care
Decanul cine știe când avea timp pentru mine, să -mi spună da sau nu ai voie să pui. E…
da, mi -ar plăcea să avem mai mult și să aibă lumea mai multă încr edere în noi. Adică, eu
cred că e mai ok să acorzi credit unui artist și apoi să vezi dacă a meritat sau nu, decât să
îl lași așa și să rămână frustrat și apoi să spunem că nimic nu merge în țară pe nivel de
artă.

157
R.S.: Ce ai dori să adaugi cu privire la discuția de astăzi?
L.E.: Aș dori să adaug că… haha, ăăă… că acest proiect este ceva în care eu cred atât de
mult și probabil o să se termine foarte curând…
R.S.: Sperăm să nu!
L.E.: Da, și eu sper să nu, dar e o muncă titanică în spate, adică eu pân ă nu am organizat
ultimele două Cozy -uri care au fost ceva mai serioase, deci, m -am uitat și pe filmări, eram
foarte serioasă, foarte bossy cu toată lumea. Este stresul ăla că nu știi dacă ți se poate
asigura suportul financiar ca să îți achiți toate chelt uielile pentru eveniment și încontinuu
stai după oameni, după tips -uri, după bilete, dar înainte să numeri acei bani, tu trebuie să
acorzi un spectacol… să fie țiplă, că după aia vezi că ai făcut un milion din tot spectacolul,
aia e, oamenii ăia au ieșit din casă, au venit la tine, e chestia aia că trebuie să oferi ceva.
Dar, în rest, nu știu, eu chiar cred în Cozy și chiar aș vrea să fim mai expuși, deși în ultima
perioadă chiar nu ducem lipsă de expunere, doar că sunt sigură că după Street Delievery,
Cartfest, unde vom fi prezenți, tot așa, va veni o perioadă moartă, pentru că, din nou, nu
vom mai avea locuri de expus. Și dacă am găi un sponsor, cred că ar fi mult mai ușor.
R.S.: Un partener care să fie pe lungă durată…?
L.E.: Pe lungă durată, da, și n u știu, ți -am zis, donații mici pentru că noi nu avem nevoie
de bani mulți și evident, cu chitanțe, cu tot ce poate din partea noastră sau… mmm,
publicitate, efectiv publicitate, atât!
R.S.: Mulțumesc tare mult pentru discuția interesantă și chiar foarte valoroasă!

158
Anexa 14
Interviu în profunzime – Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Roxana Sticea: Bună ziua, numele meu este Sticea Roxana – Nicoleta și sunt studentă în
anul al III -lea la Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universită ții „Alexandru Ioan
Cuza” din Iași. În această perioadă, cu prilejul scrierii lucrării de licență intitulată
„Branduri iubitoare de cultură”, desfășor o cercetare calitativă privind implicarea firmelor
în activități de Responsabilitate Culturală Corporativ ă, acel subdomeniu al practicii de
CSR ce are drept scop dezvoltarea și derularea evenimentelor cultural -artistice, precum
și conservarea patrimoniului cultural. Doresc să aflu cum anume s -au desfășurat astfel de
parteneriate și ce impact au avut acestea a supra Muzeului Național al Literaturii Române,
instituția pe care dumneavoastră o reprezentați. Vă mulțumesc că ați acceptat invitația de
a vorbi deschis despre acest subiect și o să vă informez că această întâlnire va fi
înregistrată doar cu scop didactic și va fi analizată doar de Comisia care îmi va evalua
lucrarea de licență. Am văzut că Muzeul Național al Literaturii Române desfășoară o
grămadă de activități și expoziții și destul de multe activități din domeniul cultural. Cum
reușiți să faceți față di n punct de vedere financiar?
Amelia Gheorghiță: În primul rând, Muzeul Național al Literaturii Române Iași este o
instituție publică, cu finanțare publică, practic, o mare parte din fondurile noastre sunt
asigurate de Consiliul Județean Iași, care este ord onatorul de credite. Avem un buget
alocat misiunii Muzeului de a organiza evenimente și de a pune în valoare patrimoniul,
dar de foarte multe ori, de foarte multe ori apelăm și la surse externe pentru că sunt
anumite constrângeri legale care ne împiedică s ă utilizăm bugetele pe care le avem sau
uneori fondurile sunt insuficiente și atunci apelăm la alte surse.
R.S.: Vi s -a întâmplat să fiți în imposibilitatea de a desfășura un anume proiect sau
eveniment din cauza resurselor limitate?
A.Ghe.: Ăăă, nu… haha, nu! De multe ori, în domeniul… ăăă, cred că pe de o parte suntem
norocoși pentru că am reușit să avem o rețea de parteneri destul de extinsă și am învățat
să nu depindem foarte mult de resursele financiare în sensul că poate alt e produse erau
necesare și nu neapărat banii și atunci găseam soluții, ăăă… în schimb am avut de multe

159
ori dificultăți din cauza personalului insuficient mai degrabă decât… sau a lipsei resurselor
umane decât a, a lipsei fondurilor. Asta e…
R.S.: Ok. Ați încheiat parteneriate cu mediul privat de afaceri?
A.Ghe.: Da!
R.S.: Cum anume v -au sprijinit acestea?
A.Ghe.: Numeroase parteneriate! Cel puțin din anul 2013, de când lucrez eu, am avut
parteneriate cu multinaționale, cu firme locale, cu companii mi ci, mari, mijlocii, ne -au
sprijinit fie cu… direct monetar, prin… acele contracte de sponsorizare standard, sau prin
produse sau servicii.
R.S.: Ok. Ce beneficii oferiți sponsorilor? Care este oferta cu care vine Muzeul Național
al Literaturii Române?
A.Ghe.: Așa cum spuneai la început, avem o gamă bogată de evenimente și proiecte, pe
fiecare proiect și eveniment la care apelăm… pentru care apelăm la sponsori sau parteneri,
avem o serie de beneficii pe care le personalizăm, unu', prin natura evenimen tului, doi,
de fapt, de multe ori, prestigiul instituției, care este o instituție mare, avem cincisprezece
muzee și case memoriale, calitatea proiectului convinge, înainte de a prezenta beneficiile,
cel puțin în cazul FILIT, care oricum este un proiect foa rte mare și foarte vizibil și… adică
este evident, e evidentă… cum să zic? Ăăă… asigurarea vizibilității sponsorilor sau… ăăă…
alte, alte, multe posibilități. În unele cazuri, atunci când avem acțiuni mai mici, prestigiul
și bunul renume… plus că un… o parte dintre evenimentele pe care le facem sunt în niște
locuri intens vizitate precum Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa Pogor sau Sadoveanu și
ăăă…. sponsorii… participarea este numeroasă și atunci ei își fac activări de brand sau…
în fine.
R.S.: Există un departament de strângere de fonduri în structura muzeului? Sau pe fiecare
proiect se…
A.Ghe.: Nu, nu există, există o singură persoană la PR, aceasta fiind eu, sunt și director
adjunct, deci am și funcții administrative. O singură persoa nă la marketing, cum spuneam,
cele mai mari dificultăți sunt cele legate de personal. Dar… până acum trei ani m -am
ocupat exclusiv eu, am legat o… adică avem o rețea destul de largă, parteneriate… ăăă…

160
relații foarte bune cu sponsorii și acum se oc upă și colega mea de la marketing, împărțim,
dar nu este un proces foarte ușor, adică durează mult, suntem… partea cu sponsorii este o
mică, mică parte din ceea ce facem noi, haha.
R.S.: Care au fost dificultățile majore ale implementării parteneriatelo r?
A. Ghe.: Ăăă…nu… n -aș putea să spun neapărat că au fost dificultăți majore, ă, pentru că
unu aveam experiență în ceea ce privește relațiile cu sponsorii, dar ceea ce pot să spun e
că îți destul de mult timp să fructifici sau să dezvolți relația cu un sponsor, trebuie destul
de multă atenție și cred că… ăăă… o singură dată s -a întâmplat, eu personal să nu comunic
alte aspecte legate de alți sponsori și o companie a resimțit oarecum, dar am rezolvat până
la urmă pentru că aveam o relație bună ante rioară, după cum spuneam și niciodată nu
uităm să încheiem relația, adică să prezentăm raportul de activitate, raportul de
vizibilitate, ceea ce s -a întâmplat, beneficiile de care au avut nevoie, mulțumiri și așa mai
departe. Deci cred că dificultatea, în general, și… ăăă… unele branduri, din, din, mai ales
a instituțiilor, din cauza faptului că nu au un pers… un departament specializat, de fapt
nici în multe ăăă… entități de freelancing, partea de relația cu sponsorii de foarte multe
ori este negli jată deoarece necesită mult timp și multă energie și de fapt asta este
dificultatea majoră. Dar trebuie s -o facem și pe asta!
R.S.: Care sunt riscurile asocierii cu diverse firme și dacă aveți un proces de selecție a
unor parteneri…?
A. Ghe.: Da, da, da, clar, clar, clar! Suntem preocupați de tot ce înseamnă reputația
partenerilor pe care îi abordăm, nu -i abordăm dacă au fost… unu, dacă nu se potrivesc
profilului evenimentului, ăsta este primul criteriu, ăăă… al doilea, reputația… dar asta
presupune mai multe aspecte, ăăă… ne interesează și aspectul social al, implicarea lor,
dacă sunt fair față de ăăă… angajați și dacă au o politică transparentă , cei care sunt
implicați în scandaluri sau corupție sau alte lucruri, cu siguranță, nu! Deci asta ar fi, un
alt criteriu ar fi legalitatea acțiunilor lor din trecut sau nu, ăăă… să fie cât de cât… mai nou
suntem… adică nu mai nou, de doi -trei ani suntem foarte preocupați și de ce înseamnă
etica ecologică, dacă amprenta nu este foarte mare și lucrur i de genu ăsta. Să fie branduri
sănătoase, de exemplu, în cazul Festivalului pentru copii, Șotron, ori dacă un brand
umbrelă are game mai puțin sănătoase, pe alea nu le acceptăm, acceptăm doar părțile

161
sănătoase, fără băuturi carbogazoase și alte lucruri. L ucruri pe care le comunicăm
brandurilor dinainte, că ei ar vrea să sară cu chipsuri, da, haha.
R.S.: Care sunt avantajele unei astfel de colaborări cu mediul privat?
A.Ghe.: Avantajele sunt… haaa! Avantajele sunt, ăăă… de obicei… în primul rând faptu l
că îți ușurează munca și dificultățile financiare, da, să spunem așa. Doi: în sistemul de
stat, de foarte multe ori, sunt foarte multe restricții. De exemplu, nu avem voie să
cumpărăm apă pentru voluntari, ăăă… îi mai dificil și atunci apelăm la sponso ri și mai
sunt tot felul de restricții de genu’ ăsta, deci practic… ne ajută să facem imposibilul din
punct de vedere al legislației. Ă… în sensul că… ei ori plătesc direct, ori contribuie direct
cu produse, produse pe care nu putem să le achiziționă m pentru că nu există încă acel
cadru. Ăăă… și, desigur, faptul că, de multe ori, prin asocierea cu niște branduri mari și
invers, sunt multe puncte de vizibilitate.
R.S.: Ok. Considerați că parteneriatele cu firmele au avut un impact pozitiv asupra
evenimentelor pe care le organizați?
A. Ghe.: Da, altfel nu le -am fi ales, chiar au avut un impact pozitiv! De altfel, noi nici nu
avem… în afară de Șotron la care vin foarte mulți sponsori, foarte mulți parteneri pentru
că sunt foarte multe activități dive rse și unii dintre parteneri nu au ceea ce avem nevoie
că nevoile sunt foarte specifice acolo. În general, numărul de parteneri sau sponsori este…
sponsori, în primul rând, parteneri sunt mai mulți în cazul activităților culturale, numărul
de sponsori nu este atât de mare. Ne interesează calitatea de multe ori și faptul că ne -am
maturizat în organizarea de evenimente și așa mai departe, ne face pe noi să fim mai
riguroși sau pretențioși. Nu acceptăm uneori solicitările de parteneriat și sponsorship…
că… asta e.
R.S.: Ce așteptări aveți din partea sponsorilor și partenerilor?
A. Ghe.: Cred că, în primul rând, o comunicare fair, ăăă… de obicei îmi place ca lista de
cerințe să vină în aceeași… să… să nu existe abateri de la ceea ce am stabilit iniț ial sau
dacă există, să fie negociate și nu impuse, în acest caz nu -i foarte fair și dacă s -ar întâmpla
asta, probabil am decide să renunțăm. Am înțeles că e o practică, nouă încă nu ni s -a
întâmplat, ca pachetul de beneficii discutat și agreat la un anumi t punct să se modifice cu

162
foarte multe condiții impuse și la lucrul ăsta… pe lucrul ăsta aș vrea să îl evităm. Totul să
fie negociat și agreat, asta în primul rând!
R.S.: Cum anume considerați că s -ar putea îmbunătăți relația dintre mediul privat de
afaceri și mediul cultural?
A.Ghe.: Cred că ar trebui, în primul rând, un efort al mediului cultural, de a demonstra că
este un mediu fertil, că prezintă aceleași avantaje ca orice lucru… orice inițiativă care
aduce foarte multă vizibilitate. De exemplu, ac um există o mare muzică, a festivalurilor
de muzică, dar mediul cultural clasic, ca să zic așa, ei sunt alternativ, oferă exact aceleași
beneficii, bineînțeles, poate la scară mai redusă, dar nu întotdeauna pentru că ai văzut,
sunt evenimente, festivaluri de teatru, de film, de… ăăă… literatură foarte mari, la care
participarea este de pe zece mii de persoane și atunci există un public. Ăăă… o mai bună
promovare pentru că brandurile sunt asaltate de foarte, foarte multe cereri și atunci trebuie
să te. .. unu', să te distingi, doi, să prezinți o ofertă convingătoare și eforturile să fie
susținute… pentru că asta se întâmplă, după cum spuneam… lipsa personalului, mai multe
dificultăți de ordin legislativ, birocratic și așa mai departe, întrerupe proce sul de
promovare, de comunicare șiii… ăăă… e foarte greu să concurezi cu alte oferte din piața
culturală a divertismentului sau cu piața divertismentului, dar nu imposibilă, adică…!
Ideea este că trebuie o muncă susținută și continuă.
R.S.: Ok. În vi itor, ați dori să fiți în continuare susținuți de mediul privat de afaceri?
A. Ghe.: Da, logic! Ha! Chiar avem mai multe parteneriate pe zona… sau planuri de
parteneriat pe zona tehnologică, ăăă… în sensul dezvoltării de produse de IT care să vină
în folosul comunității, a muzeelor, a industriei culturale, în general și tot timpul să… de
fapt cam asta ar fi linia pe care ne -o dorim noi, dincolo de beneficiile clasice, bani,
produse, servicii, să creăm produse sau servicii comune care să rămână în comu nitate sau
care să servească un anumit public, cum ar fi biblioteci în aer liber și alte lucruri, dar să
fie o colaborare între noi și mediul privat.
R.S.: Ok. Ce ați dori să adăugați cu privire la această discuție?
A. Ghe.: Ce aș putea să adaug… cred că … ăăă… ar fi… ăăă… ideal dacă legislația
românească ar fi puțin mai flexibilă… sau nu știu exact. Adică, cred că de multe există
destul de multe ziduri legislative pentru domeniul cultural ceea ce împiedică de multe ori

163
chiar să ia legătura… să beneficieze de sponsorizări…ăăă… cred că mediul cultural începe
acum să se deștepte, să se ilumineze cu privire la comunicare, dar încă mai scârțâie în
zona asta, încă există multă nevoie de progres și ăăă… cred că ar trebui să existe
departamente s au persoane care să se ocupe exclusiv, nu doar să fie niște sarcini
suplimentare sau niște sarcini în fișa posturilor acelora care se ocupă de multe alte lucruri.
R.S.: Ok, mulțumesc tare mult pentru toate informațiile astea prețioase!
A. Ghe.: Nu ai pent ru ce!

164
Anexa 15
Interviu în profunzime – Palatul Culturii

Roxana Sticea: Bună ziua, numele meu este Roxana – Nicoleta Sticea și sunt studentă în
anul al III -lea la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specializarea Comunicare
și Relații Publice. În această perioadă, cu prilejul redactării lucrării de licență intitulată
„Branduri iubitoare de cultură”, desfășor o cercetare calitativă privind implicarea firmelor
în activități de Responsabilitate Culturală Corporativă, acel subdomeniu al practicii de
CSR ce are drept scop dezvoltarea și derularea evenimentelor cultural -artistice, precum
și conservarea patrimoniului cultural. Doresc să aflu cum anume s -au desfășurat astfel de
parteneriate și ce impact au avut acestea asup ra Palatului Culturii. Acesta este o instituție
culturală emblematică pentru orașul Iași cu o bogată activitate, cu o mulțime de expoziții
și ateliere care să încânte atât publicul ieșean, cât și pe cel național și internațional. Cum
reușiți să faceți față din punct de vedere financiar?
Coralia Costaș, șeful Biroului de Relații Publice și Marketing Cultural al Palatului
Culturii: Complexul Muzeal Național „Moldova” este o instituție finanțată de Ministerul
Culturii și Identității Naționale. Aceste fonduri s unt completate de veniturile proprii din
bilete și diverse servicii culturale pe care instituția noastră le realizează, precum și de
fondurile obținute din proiecte europene (Europa Creativă, Erasmus Plus, etc.) sau de alt
tip (AFCN, Fundația Comunitară pr in Fondul Științescu etc.)
R.S.: Vi s -a întâmplat să fiți în imposibilitatea de a desfășura un anume eveniment din
cauza resurselor limitate?
C.C.: Am reușit de fiecare dată să derulăm evenimentele propuse, dar în cazul fondurilor
limitate activitățile de sfășurate au avut și ele o dimensiune redusă.
R.S.: Ați încheiat parteneriate cu mediul privat de afaceri? Cum v -au sprijinit?
C.C.: Există și parteneriate cu reprezentanți ai mediului de afaceri. Au susținut diverse
evenimente, precum deschiderea Palatulu i Culturii în aprilie 2016, sau organizarea unei
anumite expoziții.

165
R.S.: Ce beneficii oferiți sponsorilor?
C.C.: Aceștia sunt menționați pe afișele noastre sau sunt expuse materiale de promovare
(rollupuri, steaguri, pe holul de intrare)
R.S.: Care sunt a vantajele unei astfel de colaborări cu mediul privat de afaceri?
C.C.: Rezultatele vizate de obicei se obțin mai repede datorită unei birocrații reduse în
mediul privat.
R.S.: Considerați că parteneriatele cu firmele au avut un impact pozitiv asupra
evenim entelor pe care le -ați organizat?
C.C.: Da.
R.S.: Ce așteptări aveți din partea sponsorilor și a partenerilor?
C.C.: Să continue să ne sprijine, în măsura posibilităților.
R.S.: Cum anume considerați că s -ar putea îmbunătăți relația dintre mediul privat de
afaceri și sectorul cultural?
C.C.: Ar fi util ca statul să le acorde anumite facilități pentru sprijinul acordat culturii.
R.S.: În viitor, ați dori să fiți în continuare susținuți de mediul privat de afaceri?
C.C.: Da.

166
Anexa 16
Interviu în profunzime – Teatru FiX

Roxana Sticea: Cum reușiți să faceți față din punct de vedere financiar?
Stanca Jabenițan: Hmm… foarte greu. De exemplu, în spațiul ăsta nou necesitățile sunt pe
măsura spațiului și faptul că spațiul nu e dotat cu încălzire, cu…, mă rog, nici noi nu putem
să adaptăm sistemul de sunet pe care îl aveam în centru, costurile pentru a organiza un
eveniment, se multiplică ori zece, și atunci și numărul nostru de evenimente a cre… a
scăzut e tema asta, adică și… logistica e dif erită că înălțimile sunt de… de la patru metri
în sus și -atunci și timpul se prelungește pentru un mandat și -așa… și -atunci și din punctul
ăsta de vedere… ăăă… lucrurile sunt mai costisitoare, din punct de vedere al timpului. Da,
destul de dificil. ..adică… noi nu am mai reușit să organizăm un eveniment din… cred că
de anul trecut?
Maria Comârlău: Aici?
S.J.: Aici, în spațiul de evenimente…
M.C.: Am făcut foarte puține… noi…
S.J.: Foarte puține… noi, noi. Am colaborat cu, cu alte entități care au putere mai mare
sau care au mai multe resurse financiar și am acordat asistență, consultanță.
R.S.: Ok. Vi s -a întâmplat să fiți în imposibilitatea de a desfășura un anume eveniment
sau un proiect din cauza resurselor limitate sau chiar să plătiți oamenii care sunt aici?
Bănuiesc că aveți și acest… această necesitate de a…
S.J.: Da…
R.S.: Și ce impact o avut această decizie dacă n -ați desfășurat un anume eveniment?
S.J.: Păi…
M.C.: Păi tocmai ce ziceam și anterior… acuma un anumit evenime nt… nu știu… nu -mi
vine în minte… pe care… adică…

167
S.J.: Sau, de exemplu, spectacole de teatru noi nu am putut să susținem de anu' trecut din
noiembrie, noi a trebuit să sistăm activitatea pe tema asta pentru că nu puteam încălzi
spațiul, nu putea m oferi condiții actorilor, deci partea de spectacole de teatru…
M.C.: Spectacole de dans contemporan, din nou, pentru că nu avem… în afară de încălzire,
care e foarte importantă, un covor de scenă, că ei sunt în picioruțele goale tot timpul…
adică m area majoritate…
S.J.: Așa că multe, multe evenimente nu au putut fi nici măcar gândite… pentru că nu
existau condițiile necesare de bază, nu… lux! Nu existau condiții… nu există condiții de
bază ș -atunci… și cu plata oamenilor, cu plata oamenil or din echipa FiX e foarte greu să
rezistăm că -n fiecare lună e o luptă de… de supraviețuire, efectiv… pentru că neputând să
facem evenimente, nu avem cum să… să avem niște încasări, ca să putem să rulăm, niște
bani să putem să ne plătim cheltuielile …
R.S.: Și chiria…
S.J.: Și chiria… și salariile… ș -atuncea suntem așa într -un cerc din care ne e foarte, foarte
greu să ieșim la momentu ' de față.
R.S.: Ok, dar cum este… bănuiesc că funcționează și cafeneaua… și…
M.C.: Nu, nu funcționează.
R.S.: Nu mai funcționează?
S.J.: Tocmai, asta e problematic, că funcționează pe evenimente, dacă cineva își dorește
să facă un eveniment la noi șă-și dorește barul nostru, atuncea… funcționează și cafeneaua
noastră.
M.C.: Mai avem o colegă.
S.J.: Ea e Paula.
Paula Crețu: Bună!
R.S.: Bună, Roxana, încântată!
P.C.: Îmi pare bine!

168
S.J.: Și… ăăă… și asta… și ăsta e un punct destul de nevralgic, că nu avem cum să
propunem o activitate fluidă sau consecventă, în fiecare zi… că ne dăm seama că nu mai
suntem în centru și nnn… nu știm cum să atragem oamenii să vină să bea o cafea în Baza
3, la Hala FiX…
M.C.: Dacă ai resurse financiare suficiente încât să amenajezi, poți să găsești soluții să -i
atragi, dar fără resurse financiare… doar pentru un loc c are e exact… sau mult mai puțin
de… față de ce pot găsi în centru…
R.S.: Cumva, centrul ar fi polul… nu știu, toată lumea trage spre centru, doar că sunt
lucruri care se întâmplă și -n afara centrului.
M.C.: Da… asta e o problemă națională…
R.S.: Da, da, da…
S.J.: Da, da, asta așa e!
M.C.: Și cred că nu numai națională, cred că peste tot… ăăă… te duci… centru cetății…
R.S.: Da, da, da, dar ei nu știu ce lucruri se întâmplă și în afara…
M.C.: Practic, ca să rezolvăm, undeva la unu și d oi cam… cumva se leagă, noi n -am mai
reușit să facem ce ne -am mai propus, adică n -am mai reușit să facem evenimente în afară
de festivalul Re -GENERATOR, dar care la rândul lui a fost finanțat de un finanțator
privat, noi n -am reușit să facem teatru, ceea ce… ar trebui să facem că suntem teatru…
S.J.: Nu ne -am atins scopul…
M.C.: … de când ne -am mutat aici, decât într -un procent foarte, foarte mic.
R.S.: Ăăă, ați menționat că ați încheiat parteneriat cu Kaufland, dar ați mai încheiat și cu
alte entități din mediul privat? Și cum anume v -au sprijinit? Pe partea de bani, pe partea
de logistică, care au fost…
M.C.: Am primit de -a lungul timpului și donații de tehnică, scenotehnică, mobilier… ăăă…
nu mai știu, cam asta… și -n rest donații punc tuale de… de bani… care ne -au adus până în
punctul ăsta…

169
S.J.: Efectiv o fost un suport real…care, care ne -o ajutat să mergem înainte, s -ajungem
până… până în data de azi, haha…
R.S.: Sunt anumite beneficii pe care le oferiți sponsorilor sau ac este parteneriate sunt…
nu știu, poate doar partea de… doar o donație… doar dintr -o parte vine sau voi oferiți și
voi niște… ăăă… beneficii?
M.C.: De cele mai multe ori vine doar dintr -o parte, mai ales de când ne -am mutat aici.
Noi… adică cel puțin la Kaufland, pe partea de vizibilitate, pe Facebook și suntem deschiși
să oferim oricui care ne… ne ajută și ne poate ajuta… online mai mult, pentru că în
locație… se întâmplă din când în când lucruri și nu prea e vizibil… na, în alt mod…
S.J.: Mda, ce… putem și știm să oferim… unii au fost… nu au avut nevoie de nicio
recompensă din partea noastră…
M.C.: Cazul SCC.
S.J.: Cazul SCC unde au zis „vă dăm banii ăștia să vă prindă bine”. Și ne -au prins bine,
am rezistat două luni datorită lor. Ăăă… numa ' cu ce suport ne-au oferit ei… iar alții își
mai doreau o siglă pusă pe, pe materialele noastre de promovare… ăăă… ce putem oferi
noi, într-adevăr, poate fi mai mult decât vizibilitate, dar în condițiile în care am
funcționa… cu spațiul, spațiul ăsta… La momentul actual asta e…
R.S.: Aveți cumva un departament de strângere de fonduri, înaintați o ofertă mediului
privat sau… nu?
S.J.: Suntem cinci oameni… care fac… fac de toate și -asta nu -i neapărat un lucru bun
pentru că e un grad de oboseală atins peste… și am probat tot împreună, am probat și o
campanie de strângere de fonduri pe Indigogo, un crowdfunding, am mai aplicat și la
Swimathon, tot o platformă de strângere de fonduri… nu există un departament… facem
lucrur ile… le facem… suntem trei gagici în birou și doi băieți pe teren…haha.
M.C.: Pe sală, logistică, pe…
S.J.: Pe hămăleală fizică… construcție, electric… ăăă… logistică…
M.C.: Și domnu ' Fănică care ne ajută și el, hihi…

170
S.J.: Da, da, și domnu' Fănică e cu noi… ăăă…așa că, na… și la partea asta mai avem de
învățat, dacă e să o zicem p-aia dreaptă pentru că făcând foarte multe… lucruri, nu ai cum
cum să aprofundezi un… o activitate și să ajungi s-o faci…
M.C.: Idei avem, adică… dar trebuie să aibă și cine să le implementeze… că ne-am gândit
de foarte multe ori că am putea să facem workshop -uri cu cei din companii astfel încât
să-i și aducem la noi… sau să ajungem la ei prin diverse metode… da' nu mai e timp fizic
și energie … că noi oricum plecăm de aici la zece noaptea, deci… cam greu să mai mergem
și pe teren, să mai facem și lucrurile astea, că important e să ajungi și tu la ei, nu numai
să…
S.J.: Să aștepți să… ș-atuncea partea asta, de exemplu, de căutat sponsori pe teren și de
sunat și de așa, nu o avem acoperită…
R.S.: Care au fost dificultățile majore ale implementării parteneriatelor cu mediul privat?
M.C.: Cred că am anticipat… întrebarea… răspunsul… cumva, cam asta… în primul rând
lipsa de resurse umane, să inițiem în primu' rând, noi, parteneriatele astea.
S.J.: În schimb, la cele, de exemplu, cu Kaufland… acolo a fost aplicare de proiect, deci
na… și comunicarea cu ei a fost una eficientă și bună, asta nu e un obstacol, e adevărat…
că tu ne-ai întrebat…
R.S.: Da, da' e bine că ați menționat.
S.J.: Cu… cu… punctual, asta putem să spunem, da' într-adevăr, ce zice Maria, nu există
resursele umane…
M.C.: Probabil Diana este… cu cine am colaborat noi la grafică, pentru ea a fost o
dificultate majoră mărimea siglei pe afiș, haha… la, la… pentru grafică nu arăta bine
niciodată…
S.J.: Intervenea mult peste compoziția, haha…
M.C.: Dar mai mult decât atât nu… ea tot făcea, o făcea mai mică și noi îi ziceam, stai că
ghidul de vizibil itate zice mai mult.
S.J.: Și noi o verificam, haha.
R.S.: Ok, deci nu au fost, nu au fost dificultăți majore.

171
S.J.: Bine, asta zic, că am avut și limitată experiența până acum.
R.S.: Da, da. Care sunt riscurile asocierii cu diverse firme? Din perspectiva voastră, dacă
sunt firme cu care nu v-ați asocia imaginea…
M.C.: Momentan n-am…
S.J.: Nu ne-am as…
M.C.: Zi-i, zi-i!
S.J.: Nu ne-am asocia politic. În rest, ne-am asocia… adică… mmm… nu știu să dau o
firmă care are… are obiect de activitate foarte îndepărtat de-al nostru… să zicem… ceva
foarte îndepărtat… nu cred că ar fi o problemă să… să găsim un punct.
M.C.: Depinde… din punctul meu de vedereee… ăăă… nu-mi vine ceva în minte acuma cu
care nu ne-am asocia, dar cred că trebuie să-ți rămâi consecvent… ăăă… ideilor tale,
conceptelor și… nu-mi vine…
R.S.: Valorilor în care credeți?
M.C.: Valorilor, exact!
R.S.: Să fie compatibilitate între valori?
M.C.: Da, da! Adică, nu știu… poate nu ne-am asocia, asta vine din partea mea, nu știu
dacă… Nu ne-am asocia cu Gold Corporation care…
S.J.: Da! Care vrea să…
M.C.: Roșia Montană și…
S.J.: Da, da, da!
M.C.: Adică…
S.J.: Bine, da' tot o zonă politică ar fi… bine, nu-i politic…
M.C.: Nu-i…
S.J.: Îi companie…
M.C.: Deși-i politică, da'… nu cred că ne-am asocia…

172
S.J.: Da, corect, da, asta da! Are dreptate!
M.C.: Nu ne-am asocia cu diverse… Sau, din punct de vedere artistic, nu ne-am asocia
cu… cu entități în a căror muncă nu credem și în care… hmmm… care nu sunt consecvente
cu ce fac… nu știu… în zona asta… cred c-am să ne rămânem fideli ideilor noastre.
R.S.: Ok. Care ar fi avantajele asocierii cu mediul privat? Pe lângă faptul că vă sprijină și
puteți să vă desfășurați activitatea, ar mai fi și alte avantaje?
S.J.: Da, lipsa de birocrație! Adică un finanțator financiar înțelege ce înseamnă sute de
mii de dosare, făcute, hârtii imprimate cu tot felul de rapoarte… și-așa. Ei sunt mult mai
eficienți în… în… la nivelu' ăsta. Uite, tu ai primi t suma asta, tu arată -mi pe ce ai cheltuit –
o, vin să văd produsul și relația e mult mai eficientă din punctul ăsta…
M.C.: Sau întreabă -mă dacă nu…
S.J.: Dacă am nevoie de-o justificare, eu vin și ți-o dau… adică, o relație simplă, concretă
și eficien tă…
M.C.: Și cred că avantajul e… pentru că instituțiile de stat îs puțin rămase în urmă, iar
privații, fie că vor, fie că nu vor, tre' să fie racordați la contemporan, la cotidian, că ei așa
își vând produsele. Și tre' să fie racordați la societate… ș-atuncea, cred că de asta e mai
ușoară comunicarea cu ei pentru că asta și propunem noi, artă contemporană, teatru
contemporan ș-atuncea cred că de asta ne, ne-nțelegem mai ușor, avem același limbaj și-
nțeleg și ei ce-nseamnă să faci un proiect… de fapt asta e… important e să-nțelegi ce-
nseamnă, să mai fi făcut un proiect, să-ți dai seama ce poate interveni că… de exemplu, o
chestie absurdă pe care o cereau la un moment dat instituțiile de stat era… achiziția prin
SEAP și nu găsești tot ce-ți trebuie într-un proiect pe SEAP…
S.J.: Da, pe teatru, de exemplu, poate colaborezi cu o persoană fizică pe construcția de
costume care nu își dorește să intre în sisteme naționale de achiziții, na, e o chestiune de
alegere, de decizie pentru un proiect artistic, că omul ăla știm că ne poate reprezenta
conceptul cel mai bine ș-atuncea e o… incongruență în funcționalitatea sistemului. Și
inclusiv și chestiunea asta, finanțatorii privați înțeleg că nu e nevoie de hârtie, se poate
colabora electronic, adică nu mai trebuie să scoți la imprimantă sute de foi de hârtie când
poți să le trimiți pe mail, se pot face arhive, no, în fine, cumva e cuprins deja și aspectul
ăsta.

173
R.S.: Considerați că parteneriatele cu firmele au avut un impact pozitiv asupra
evenimentelor pe care le-ați desfășurat?
S.J.: Cu siguranță! Și aici, iară ma refer la Kaufland, da, păi dacă nu aveam finanțarea de
la Kaufland și de la FDSC cu program stare de bine, festivalul Re-GENERATOR nu
exista. Nu exista Festival de Arte Performative la Hala FiX!
R.S.: Ce așteptări aveți din partea sponsorilor și a partenerilor? În general, nu doar cu cei
cu care ați colaborat.
S.J.: Așteptări nu mai am… în sensul că-mi dau seama că cel mai important punct, poate
că mai avem de învățat să-l atingem, și anume să facem cunoscut și înțeles scopul nostru
ca și asociație. Poate că lumea nu… încă nu-și dă seama cu ce lucrăm noi, ce facem…
poate că foarte multe… nu foarte multe, că n-am avut când, da' poate finanțatori privați
neînțelegând exact… scopul nostru… mmm… poate c-au zis pas la anumite gânduri pe care
poate le-au avut vizavi de voi, și atunci… asta, de exemplu, așteptarea asta, că asta era o
așteptare din partea noastră, că asta era o așteptare din partea noastră, ca lumea să
înțeleagă ce facem și să ne sprijine și-atunci așteptarea asta am tăiat-o, că poate e ușor
irealistă… că aicea mai avem și noi de muncit… da' așteptări…
M.C.: Daaa… practic, nici nu prea ai cum să ai așteptări, din punctul meu de vedere,
îi… nimeni nu și-e dator cu nimic, în afară de stat, care, haha, poate să-ți fie, tu plătești
niște taxe, dar în rest, finanțatorii privați, nu-ți sunt datori… E foarte ok că fac lucrurile
astea, da' … e la latitudinea lor dacă se raportează, dacă le place, dacă…
R.S.: Ok, și poate în colaborarea cu ei, după ce colaborați, dacă sunt niște așteptări
privind… ăăă… dezvoltarea parteneriatului, nu știu, să fie parteneriate mai, pe o durată
mai lungă?
M.C.: Asta-i o așteptare pe care, asta, nu știu dacă e așteptare… e propunere în cadrul
tuturor proiectelor, că perioada lor de implementare e destul de mică în general, iar pentru
ca acesta să fie sustenabil și să-și atingă un scop, de nevoie de mai mult timp, de mai
multe ediții, câteodată… mai ales dacă lucrezi, nu știu.. . cu elevi din licee… ele nu-și ating
scopul dacă l-ai bifat o dată… tre' să aibă consecvență…
S.J.: Tre' să fie recurent… și asta ne-ar ajuta pe noi în… efectiv în supraviețuire… că e un
colaps după ce se-ncheie un proiect, ai o… cvasisigur anță, o aproape siguranță, ha, pe

174
patru luni de zile și dup ce s-au încheiat cele patru luni de zile, te trezești din nou în starea
de dinainte de proiect ș-atuncea e dezechilibrant… pentru… de-asta e și precare mediul
independent, e fragil și din punc tu' ăsta de vedere.
R.S.: Ok. Cum anume considerați că s-ar putea îmbunătăți relația dintre mediul privat de
afaceri și sectorul acesta cultural artistic?
S.J.: Nu știm care… ne-ar plăcea să ne găsim platforma comună în care să ne întâlnim cu
ei. Ne-ar… ne… lucrând într-o comunitate restrânsă… ce restrânsă, suntem cinci oameni
care muncim în fiecare zi aicea câte zece ore și evident că nu o să mergem pe stradă și o
să întâlnim mediul privat… n-o să-l întâlnim așa, mergând pe stradă, acasă! Ș-atuncea
probabil, o platformă în care am putea să ne întâlnim, nu știu… o platformă informală,
bineînțeles, nu, Doamne iartă-mă, să stăm la… în care să ne cunoaștem și noi să… să ne
prezentăm, să spunem cine suntem și ce facem și poate să învățăm și noi s-ajungem mai
ușor la ei, cred c-ar fi o idee… și la ce mă refer când zic platformă, o seară de socializare,
la asta… o seară în care ne uităm la un film și bem un pahar de vin și conversăm unii cu
alții despre ce facem fiecare.
R.S.: Și cine știe ce idei de colaborare ar putea sări de acolo!
M.C.: Daaa!
S.J.: Da, da, da! Că nici ei n-o să vină la Hală și să zică „am venit la voi”.
M.C.: Haha!
R.S.: Haha!
S.J.: E irealist să gândim așa… și nici noi n-o să-i găsim pe stradă, cumva, haha… cam
asta-i…
R.S.: Și-acum, o întrebare retorică, haha, ați dori în continuare să fiți sprijiniți de mediul
privat?
M.C.: Doamne -ajută! Haha!
S.J.: Daaa, haha, bine-ai zis, retorică! Cu siguranță! E mult mai utilă colaborarea cu… e
mult mai… e mai organică colaborarea cu un finanțator privat.

175
M.C.: Daaa… cumva… asta…ideea asta, colaborarea, știi cum îi? Dacă nu-ți faci tu, n-o
să… nu aștepta…n -o să… nu-ți face, niciodată să nu te-aștepți să-ți facă statul. Da, într-
adevăr, da, tre' să-l tragi de mânecă că nu face, adică nu poți să-l lași, dar… când vrei să
faci ceva, întâi tre' să muncești tu, nu știu, zece ore pe zi și să zici eu mi-am făcut partea
asta a mea, tre' să-ți faci și tu ca stat partea asta a ta. Și cred că și din punctul ăsta de
vedere și privații contribuie la bunăstarea socială prin donațiile astea către ONG -urile care
fac lucruri pentru societate.
R.S.: Da, și până la urmă cultura… îi nevoie, mai ales acum, îi nevoie de cultură mai mult
ca niciodată că… o pierdem și…
M.C.: Daaa… asta-i, asta-i.
S.J.: Da, se… se, nu știu, ce observ că se imprimă așa… de câțiva ani buni, poate or fi zece,
or fi douăzeci, dar se impune așa un comportament de agresiu… de agresivitate, de… și
comportamentele astea nu sunt gener ate de bunăstare. Iar… nu știu, cred că arta aduce un
soi de limpezire… nu salvează, poate, dar provoacă ceva, provoacă, zic eu… în sensul bun.
R.S.: Cu siguranță! Ce ați dori să adăugați cu privire la tema discutată?
S.J.: Sperăm să apucăm să-ți citim lucrarea, haha!
R.S.: Și eu sper! Haha!
S.J.: Să fim încă Teatru FiX, aicea…
M.C.: Ei, de citit, o citim…haha!
S.J.: S-o citim aicea, haha! Nu știu ce-aș putea… ce-am putea adăuga în legătură cu
subiectul ăsta… Nu știu, chiar nu știu…
R.S.: Ok, mulțumesc tare mult pentru ajutor!
S.J.: Și noi mulțumim!
M.C.: Mulțumim și noi!