Stelea Elena Roxana Moneda Bitcoin Intre Acceptare Si Controversa (2) [627594]

UNIVERSITATEAă„ TRANSILVANIA ”ăDINăBRAȘOVă
FACULTATEAăDEăȘTIINğEăECONOMICEăȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii:
FinanĠeășiăBănci

LUCRAREăDEăLICENğĂ

ConducătorăștiinĠific,
Lect. Dr. BOTIȘăSORINA

Absolvent: [anonimizat]
2016

UNIVERSITATEAă„ TRANSILVANIA ”ăDINăBRAȘOVă
FACULTATEAăDEăȘTIINğEăECONOMICEăȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii:
FinanĠeășiăBănci

MONEDA BITCOIN ÎNTREăACCEPTAREăȘIăCONTROVERSĂ

ConducătorăștiinĠific,
Lect. Dr. BOTIȘăSORINA

Absolvent: [anonimizat]
2016

CUPRINS

INTRODUCERE. MOTIVA ğIA ALEGERII TEMEI ȘIăăOBIECTIVELE URM ĂRITE …….. 1

CAPITOLUL I. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MONEDEI BITCOIN ………….. 2
I.1.ăOrigineaășiădescriereaămonedeiă Bitcoin ……………………………………………………………………. 2
I.2.ăElementeleădeăbazăăaleămonedeiă Bitcoin…………………………………………………………………… 4
I.3.ăStatutulăoficialășiăpoliticaămonetarăăaămonedeiă Bitcoin ………………………………………………. 5
I.4.Securitatea monedei virtuale ……………………………………………………………………………………. 7
1.5.ăDescentralizareaășiătranparenĠaămonedeiă Bitcoin ………………………………………………………. 9
I.6.ăCategoriileădeăbaniășiărolulăacestora ……………………………………………………………………….. 10

CAPITOLUL II. PRINCIPALELE OPERAğIUNIăCAREăPOTăFIăINTERMEDIATEăDEă
ACEASTĂăMONEDĂă……………………………………………………………………… 16
II.1.ăSistemeădeăplăĠi ………………………………………………………………………………………………….. 16
II.2. Schimburile valutare …………………………………………………………………………………………… 18
II.3.ăAplicaĠiileă Bitcoin ………………………………………………………………………………………………. 21
II.4.ăCosturileătranzacĠiilorărealizateăcuămonedaă Bitcoin șiăcardurileăbancare ……………………. 22
II.5.ăOperaĠiuniădeăreĠea ……………………………………………………………………………………………… 25

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ …………………………………………………………………………… 26
III.1.ăDezvoltareaășiăacceptarea …………………………………………………………………………………… 26
III.2.ăAspecteleănegativeășiăpozitiveăaleămonedeiă Bitcoin ……………………………………………….. 27
III.2.1. Aspectele pozitive ale monedei Bitcoin: ……………………………………………………………. 28
III.2.2. Aspectele negative: …………………………………………………………………………………………. 29
III.3.PoziĠionareaămonedeiăînălume ……………………………………………………………………………… 31
III.4.ăEvoluĠiaăcursuluiădeăschimbășiăprincipaleleăfluctuaĠiiădeăpreĠăaleămonedeiă Bitcoin …….. 35
III.5. CumăfuncĠioneazăămonedaă Bitcoin șiămodalitateaăînăcareăsuntărealizateătranzacĠiileăcuă
aceastăămonedă …………………………………………………………………………………………………………. 38
III.6. Efectele asupra sistemului bancar………………………………………………………………………… 43

CAPITOLUL IV. CONCLUZII ………………………………………………………………………………….. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………. 47

LISTAăFIGURILORăȘIăAăTABELELOR

Listăă figuri:
Figura I.1. Numărulătotal de monede Bitcoin aflate înăcirculaĠie…………………….…….. .7
Figura I.2. E voluĠiaăutilizatorilorămonedeiă Bitcoin …………………………… .…………….14
Figura II.1. EvoluĠiaănumăruluiătotalădeătranzacĠiiărealizateăcuă Bitcoin…… ..……………..…16
Figura II.2. NumărulădeătranzacĠiiămediiăpeăziă……………………………………………….17
Figura II.3. Timpulămediuădeăconfirmare………………………………………………. ..…..24
Figura III.1. EvoluĠiaăpreĠurilorăînăRonăaleămonedeiă Bitcoin ….……………………………ă37
FiguraăIII.2.ăPreĠulădeăpiaĠăăalămonedeiă Bitcoin ………………………..……………………37
Figura III.3. FiguraăplăĠilorăînăreĠeauaă Bitcoin………………………………………… .…….39
Figuraă III.4.ă Criptareă cuă cheiaă publică…………………………………………… ……40
Figura III.5. OătranzacĠieărealizatăăcuămonedaă Bitcoin.ă…………………..…… ..………… …41
FiguraăIII.6.ăTranzacĠiiă realizate cu moneda Bitcoin …………..……………………….….. . 42
FiguraăIII.7.ăTranzacĠie simplă realizatăăcuămonedaă Bitcoin……………………………….. 42

Listăătabele:
TabelulăIII.1.:ăPrincipaleleăscăderiădeăpreĠăaleămonedeiă Bitcoin……………………………..ă36

1
INTRODUCERE. MOTIVAğIA ALEGERII TEMEI ȘI OBIECTIVELEăURMĂRITE

Lucrareaădeăfatăăîșiăpropuneăsăăprezinteăprincipaleleăaspecteăteoreticeășiăpracticeăîn ă
legăturăăcuăcriptomonedaăvirtualăă Bitcoin.ăMotivaĠiaăalegeriiătemeăderivăădinădorinĠaădeă
documentareăcuăprivireălaăaceastăămonedăădeăactualitate.
ApariĠiaă Internetuluiă a marcată oă nouăă erăă aă evoluĠieiă digitaleă undeă tranzacĠiileă
comercialeăsuntămaiăieftine,ămaiărapideășiămaiăeficiente.ăAcestănouătipădeăcomerĠ,ăcunoscutăsubă
numeleădeă“e -comerĠ”ăaăadusăcuăelăoăserieădeăprovocăriăsociale,ăjuridiceășiăeconomice.ăMulĠiă
economiștiăauăprevăzutăapariĠiaăuneiămonedeănoi,ăvirtualeăcareăsăăfieăstocatăăpeăunăcomputer.ă
OăatenĠieădeosebităăaăfostăacordatăăprimeiămonedeădigitaleăcareăutilizeazăăcriptografiaăpentruă
asigurareaăsecurităĠii,ămonedaă Bitcoin.
Aceastaămonedăăaăapărutădupăăîncepu tul crizei financiare din 2008 când pierderea
încrederiiăînăsistemulăeconomicăglobalăaădezvoltatăunăfenomenăcuăoăevoluĠieăimpresionantăăă
de-aălungulăurmătorilorăani.ăAceastaămonedăăaăapărutăcaăoăalternativăălaăsistemulămonetară
controlatădeăbănciăcentraleăș i guverne, care trecuse printr- unăeșecăpropagatăînăîntreagaălumeădeă
falimentul Lehman Brothers.
Obiectiveleăurmăriteăînărealizareaăacesteiălucrăriăsunt:ăevaluareaăgraduluiădeăacceptareă
a monedei Bitcoin înălume,ăcunoaștereaăprocesuluiădeătranzacĠionareăș i analiza costurilor
acestorătranzacĠii,ăevaluareaăcotaĠiilorășiăfactorilorăcareăauăinfluenĠatăcursulădeăschimbăde -a
lungulătimpului,ăprecumășiăprezentareaăaspectelorăpozitiveășiănegativeăaleăacesteiămonede.
Scopulălucrăriiăesteăconcretizatăînăceleăpatruăcapitoleădupăăcumăurmează:
Primulăcapitolăprezintăăoriginea,ămodulădeăcreareășiăelementeleădeăbazăăaleăcriptomonedeiă
virtuale Bitcoin ,ăprecumășiăpoliticaămonetarăășiăstatutulăoficial.ă
Din cel de- alădoileaăcapitolăreiesăoperaĠiunileăcareăseăpotărealizaăcuămonedaăvirtualăă
Bitcoin,ăprecumășiăanalizaăposibilelorăcomisioaneăasociateătranzacĠiilorărealizateăcuăaceastaă
monedă.
În al treilea capitol este prezentat gradul de acceptare al monedei Bitcoin înătoatăă
lumeaă precumă șiă aspecteleă pozitiveă șiă negativeă aleă utilizăriiă acesteă monedeă descriereaă
procesuluiăprinăcareăseărealizeazăătranzacĠiileăcuă Bitcoin. În continuare, în acest capitol este
prezentatăășiăoăăanalizăăaăcursuluiădeăschimbăînătimp,ăprinăprezentareaăprincipalelorăfluctuaĠiiă
aleăpreĠuluiăde -a lungul timpului.
CapitolulăIVăalălucrăriiăprezintăăconcluziileăăînăurmaăanalizeiărealizateăasupraăgraduluiă
deăacceptareăalămonedeiășiăalăaspectelorăpozitiveășiănegative.

2
CAPITOLUL I
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MONEDEI BITCOIN

I.1. Origineaășiădescriereaămonedeiă Bitcoin
Într-un interviu acordat de Alex Tapscott (CEO Northwest Passage Ventures),
acestaăsusĠineăcăădupăăcercetareaănoilorătehnologiiăaăajunsălaăconcluziaăcăătehnologiaă
lanĠuluiădeăblocuriăesteăaădouaăgeneraĠieăaăevoluĠieiădigitale.ăPrimaăgeneraĠieăaăfostă
Internetulăiar,ăacumăaădouaăgeneraĠieăesteăconsideratăăcriptomonedaăvirtualăă Bitcoin.1
Moneda Bitcoin esteăunăprotocolăsimplu,ăingenios,ărevoluĠionarăcareăpermiteătranzacĠiiloră
săăfieăsimultanăanonimeășiăsigure.
AcesteălucruriăseăîntâmplaăprinădistribuireaădeălaăintermediariiăputerniciălaăoăreĠeaă
mareădeănivelămondial,ăcareăprinăcolaborareaăînămasăăalocaăunăregistruăpublicăfiecăreiă
tranzacĠiiăcareăaăavutălocăînăreĠea.ăDatorităătehnologieiădeălaăbazaă Bitcoin șiăaltorămonedeă
digitale,ăcadrulădeăbazăăareăpotenĠialulădeăaămergeăcuămultă mai departe deăacesteaășiădeăaă
înregistra practic tot ceea ce are valoare pentru omenire, deălaăcertificateădeănaștereășiă
decesăpânăălaăcreanĠeădeăasigurare.
CândăauăînceputăcercetareaăacumăcâĠivaăani,ăpuĠineăbănciăs -ar fi gândit la moneda
Bitcoin caălaăoăoportunitate.ăAcum,ăpracticăfiecareăjucătorăimportantădinăindustriaădeă
servicii financiare – deălaăbănciălaăasiguratoriălaăauditășiăfirmeleădeăserviciiăprofesionaleă–
investescăresurseăsemnificativeăînăacestăsens.ăToateăacesteaăseăîntâmplăăcuăunămotivăbun ,
acelaă căăbăncileăpotăreduceăradicalăcomisioaneleăaferenteăoperaĠiunilor,ăp roducând o
creștereăînăproductivitateășiăfăcândămaiăsimplăăoferireaădeăproduseășiăserviciiăclienteleiă
globale. Moneda Bitcoin promiteăsăăsi mplifice radical multe procese de afaceri, reducând
riscurileășiăcrescândătransparenĠ a. Bitcoin va coborî barierele când vine vorba de noii
intraĠiă peă piaĠăă pentruă aă creeaă alternativeă laă industiaă bancarăă convenĠională,ă oferindă
provocăriăoperatorilorătradiĠionaliăînăaproapeăfiecareăpiaĠăăînăcareăacesteaăoperează,ăastfelă
căăesteășiăameninĠareășiăoportunitate.ă
Principala d iferenĠăăfaĠăădeămonedeleăanterioareăesteăcăă Bitcoin poateăfiădeĠinutăădeă
oriceăpersoanăăfărăăpermisiuneaăbăncilorăsauăguvernului. 2 Aceste monede pot fi trimise
oricăruiăutilizatorădinăîntreagaălumeăcareădeĠineăunăportofelă Bitcoin.

1 https://www.thestar.com/news/canada/2016/05/06/what-you-need- to-know-about-blockchain-
technology.html, accesat la 19.12.2015
2 https://Bitcoin.org/ro, accesat la 19.12.2015

3
În anul 1999, economist ulășiăcâștigătorulăpremiuluiăNobel,ăMiltonăFriedmanăaăprevăzută
apariĠiaăuneiămonedeădigitaleășiăpotenĠialulăimpactăceăîlăvaăaveaăasupraăeconomieiămondiale.ă
Într-unăinterviuăacordat,ăacestaăaăspusăcaămonedăăcareăvaăapăreaăvaăfiăoăforĠăămajorăăcareăva ă
reduce rolul guvernului. 3
Laăsfârșitulăanuluiă2008,ăimediatădupăăcrizaăfinanciarăăcaăurmareăaăfalimentuluiăfraĠiloră
Lehmann,ăunăarticolădeănouăăpaginiăaăfostăpublicatădeăSatoshiăNakamotoădespreă Bitcoin. În
acelăarticol,ă“ Bitcoin-ul – Un sistem monetar electronic peer- to-peer”ăNakamotoăaăvorbită
despreăelementeleădeăbazăăaleăsoftware -uluiăprecumășiădepreăintenĠiileășiăviziunileăsaleădepreă
viitor. 4 Aăfostănaștereaăprimeiămonedeădigitaleădinălumeășiăseăconsiderăăcăăvaăaveaăunămareă
potenĠialăasupraăsectouluiăfinanciarămondial.ăScopulăaăfostăacelaădeăaăcreeaăoămonedăădigitală,ă
spreădeosebireădeăoămonedăătradiĠională,ăindependentăădeăimplicareaăinstituĠ iilor financiare.
TranzacĠiileărealizateădeăaceastăămonedăăvorăfiăefectuateăelectronicășiăinstantaneu,ăînămodă
directăîntreăutilizatoriiăreĠelei.ăAceastăăreĠeaănuăseăaflăăsubăinfluenĠaădirectăăaădeciziiloră
politiceășiămonetare ; prin urmare esteăindependentă faĠăădeăpotenĠialeleăinstabilităĠiăeconomiceă
(inflaĠia).ăDacăăuniiăoameniăconsiderăăcăăaceastaăesteăavantajulă utilizăriiăacesteiămonede,ăalĠiiă
considerăăcăăacestaăesteădezavantajul.ăDeșiăseăpresupuneăcăăarătrebuiăsăăfieăindependentăădeă
influenĠeleăpolitice,ăesteăinevitabilăcăăacesteădeciziiăsăănuăafectezeăcerereaădeă Bitcoin șiăprină
urmareăsăăafecte ze preĠul.ăDeăexemplu,ădeciziaăChineiădeăaăinterziceătranzacĠiileăcuămonedaă
Bitcoin aăavutăunăefectămajorăasupraăpreĠuluiălaăcareăaceastaăseătranzacĠionează.ăCaă urmare, în
decembrieă2013,ădupăăinterzicereaămonedei,ăpreĠulăaăavutăoăscădereămajorăă de la peste 1000
USD laămaiăpuĠinădeă500ăUSDăînăaproximativădouăăsăptămâni.
Principalul proces ce produce moneda Bitcoin este denumit mining (minerit). Din
motivăcăăreĠeau a este auto-sus Ġinătoare,ăeaătrebuieăsăăfuncĠionezeăpeădeplinăpeăcontăpropriuășiă
deăfiecareădatăăcândăseărealizeazăăoătranzacĠie,ăaceastaătrebuieăsăăfieăvali datăădeăunăsistemă
înainteăcaătranzacĠiaăsăăfieăconsideratăăcompletă. 5 Spreădeosebireădeăoămonedăăclasică,ăundeă
baniiăsuntăimprimaĠiăatunciăcândăesteănecesar,ăsoftware -ul pentru Bitcoin este codat este a
furniza puterea computer- uluiănecesarăpentruăaăverificaătranzacĠiile.
Acesteăvalidăriăseărealizeazăăprinăintermediulăblocurilor,ăundeăfiecareăblocăeste oălistăă
deătranzacĠiiăcareăașteaptăăsăăfieăvalidate.ăReĠeauaăesteăproiectatăăastfelăîncâtăunăblocăseă
adaugăăla fiecare zece minute într- oăbazăădeădateăpublicăăînăcontinuăăcreștere.ăAcestălanĠădeă
blocuriăesteăesenĠialăpentruăaăeliminaărisculătranzacĠiilorădublateășiădeăaăpreveniăcirculaĠiaă

3 http://www.forbes.com/sites/pascalemmanuelgobry/2014/01/20/milton-friedman- predicted-the-rise- of-Bitcoin-
in-1999/#6a0854a294cf, accesat la 21.12.2015
4 Nakamoto S. (2008), Bitcoin: A Peer- to-Peer Electronic Cash System, accesat la data de 20.01.2016
5 Andreas – Mastering Antonopoulos Bitcoin , Publisher: O'Reilly, 2014, p. 18- 23

4
Bitcoin-ilorăfalși.ăDinămomentăceăfiecareătranzacĠieăesteăînregistratăă șiă stocată,ăsistemulă
cunoașteă înă ceă stadiuă seă aflaă fiecareă Bitcoin înă oriceă moment.ă Mineriiă careă reușescă săă
procesezeăbloculăcuăsuccesăsuntărecompensaĠiăcuă BitcoiniănouăcreaĠi.ăAcestălucruăseăîntâmplă
prină rezolvareaă uneiă problemeă matematiceă complexe,ă careă îșiă măreșteă complexitateaă peă
măsurăăceăalĠiă BitcoiniăsuntăcâștigaĠi.ăEsteăsimilarăcuămodulăînăcareăexploatareaăresurseloră
naturaleăfaceăprocesulăsăăfieămaiăgreuădeoareceăresurseleănaturaleăsuntălimitate.ăPeămăsurăăceă
problemeleămatematiceădevinămaiădificile,ăsuntănecesareăcalculatoareămaiăperformanteăcareăsăă
rezolve ace leăproblemeășiăspreădeosebireădeăînceputurileămonedeiă Bitcoin, calculatorarele
obișnuiteă fiind insuficiente pentru acest lucru.
Peălângăăminerit,ămaiăexistaăalteămodalităĠiădeăobĠineăaămonedeiăvirtualeă Bitcoin .
PentruăceiăcareădeĠinăoăafacereă(magazinăfizicăsauăafacereăonline),ăindiferentădacăăobiectul ădeă
activitate al firmei este comercializarea bunurilor sau oferirea serviciilor, aceștiaăpotăcâștigaă
Bitcoin prină aceeptareaă loră caă mijlocă deă plată.ă De asemenea, e xistăă site -uriă careă oferăă
posibilitatea dorit orilorăsăăcâștigeă Bitcoin gratisăvizitândăcâtevaăpaginiăwebășiăprimindăoăsumăă
micăădeă Bitcoini.ăDeăasemenea,ăseăpotăcâștigaă BitcoiniădinăplăĠileădobânzilorăîmprumutândăoă
sumăădeă Bitcoini unor persoane cunoscute, unor site-uri de creditare sau constituid un depozit
peăunăsiteăcareăplăteșteăoărataăfixăăaădobânziiăpentruăacesteădepozite.ăDeăasemenea,ăseăpotă
tranzacĠiona Bitcoin pe platformele de schimb valutar înăschimbulăvalutelorătradiĠionale.
Chiarădacăăexistăămetodeăalternativeădeăaăcâștigaă Bitcoin, singurul mod în care sunt
create aceste criptomonede este mineritul. În orice caz, pierderea cheii private a unui portofel
vaărestricĠionaăaccesulălaă Bitcoin.ăPseudonimitateaăsistemuluiăasiguraăcăănuăexistăăniciăoăcaleă
deăaccesășiăvalabilitateăpentruăutilizare.ăPrinăurmare,ăcapitalizareaătotalăăaăpieĠeiă Bitcoin este
întotdeaunaăoăestimareăbazatăăpeătotalulă BitcoinilorăaflaĠiăînăcirculaĠie.ă
I.2. Elementeleădeăbazăăaleămonedeiă Bitcoin
Dreptul de proprietate asupra Bitcoin este stabilit prin intermediul cheilor digitale, adreselor
Bitcoin șiăsemnăturilorădigitale.ăCheileădigitaleănuăsuntăstocateăînăreĠea,ăciăsuntăstocateășiă
createădeăcătreăutilizatoriiăîntr -unăfișierăsauăoăbazăădeădateăsimplă,ănumităăportofel.ăCheileă
digitale din portofelul unui utilizator sunt complet independente de protocolul Bitcoin șiăpotăfiă
generateășiăgestionateădeăsoftware -ulăportofeluluiăfărăăaccesălaăInternetășiălaălanĠulădeăblocuri.ă
Cheileă asigurăă multeă dintreă proprietăĠileă Bitcoin,ă inclusivă descentralizarea,ă controlulă șiă
securitateaăcriptografică.
Pentru fiecare tranzacĠieărealizatăăcuă Bitcoin esteănecesarăăoăsemnăturăăvalidaăpentruăaăf i
inclusăăînălanĠulădeăblocuriăcareăpoateăfiăgeneratăăcuăcheiădigitaleăvalideășiăprinăurmare,ăoricineă
careădeĠineăoăcopieăaăacelorăcheiădeĠineăcontrolulăasupraăcontului si monedelor. Cheile sunt

5
perechiăcareăconĠinăoăcheieăprivatăășiăoăcheieăpublică.ăÎnăsecĠiuneaădeăplăĠiăaăuneiătranzacĠiiăcu ă
Bitcoin, cheia public ă aăordonatoruluiăesteăreprezentatăădeăamprentaădigitală,ădenumităăadresaă
Bitcoin.ăÎnăceleămaiămulteăcazuri,ăoăadresăă Bitcoin esteăgeneratăășiăcorespondeăuneiăcheiă
publice.
În cazul Bitcoin ,ăseăfoloseșteăcriptografiaăcheilorăpubliceăpentruăaăcreeaăoăperecheădeăcheiăcareă
controleazăăaccesulălaă Bitcoin. Perechea deăcheiăconĠineăoăcheieăprivateășiăderivatăădinăeaă– o
cheie unicăăpublică.ăCheiaăpublică esteăutilizatăăpentruăaăprimiă Bitcoin șiăcheiaăprivatăăesteă
utilizatăăpentruăaăsemnaătranzacĠiile.ăEsteăoărelaĠieămatematicăăîntreăceleădouăăcheiăcareă
permite cheiiăprivateăsăăfieăutilizatăăpentruăaăgeneraăsemnături.ă
Atunci când se transfer ăăBitcoin,ădeĠinătorulă Bitcoin-ilorăprezintăăcheiaăpublică șiăo
semnătură,ădiferităădeăfiecar e dată,ădarăcreeataădeăaceeașiăcheieăprivatăăpentruăaăvalidaă
tranzacĠia.
Cheiaăprivatăăesteăunănumărăsimplu,ăalesălaăîntâmplare.ăDreptulădeăproprietateăș i control
asupra cheii private este baza controlului utilizatorului asupra tuturor fondurilor asociate
adresei Bitcoin .ăCheiaăprivatăăesteăutilizatăăpentruăaăcreeaăsemnăturiăcareăsuntănecesareăpentruă
a transfera Bitcoin dovedind dreptul de proprietate asup raăacestora.ăCheiaăprivatăătrebuieăsăă
rămânăăsecretăăînăoriceămomentădeoareceădezvăluireaăuneiăterĠeăpărĠiăesteăechivalentăcuăaă
acorda controlul asupra Bitcoin- ilorăatașaĠiăaceluiăcont .
I.3. Statutulăoficialășiăpoliticaămonetarăăaămonedeiă Bitcoin
Chiarădacăă Bitcoin nuăaăfostărecunoscutăăoficialăcaămonedăădeăcătreăguverne,ăaceastaă
esteămonitorizatăădeăcătreăbăncileăcentraleășiăautorităĠileăguvernamentaleădinătoatăălumea.ăUnă
raportărecentăintitulată“Reglementareaă Bitcoin înăJurisdicĠiileăSelectate”,ă publicat de Centrul
deă Cercetăriă Juridiceă globaleă arataă că,ă înă generală monedaă Bitcoin esteă întâmpinatăă cuă
scepticismă șiă înă câtăvaă Ġăriă auă fostă interziseă tranzaciileă realizateă prină intermediulă
criptomonedei.ăPotrivităraportului,ăceaămaiăstrictăălegislaĠieăpoateăfiăgăsităăînăChina,ăThailandaă
șiăIslanda.ăÎnăChina,ăbăncileășiăinstituĠiileăfinanciareăauăoăinterdicĠieăgeneralăăprivindăutiliza reaă
Bitcoin (vezi studiu de caz). De asemena, avertismente pentru utilizarea Bitcoin au fost date și
deăbăncileăcentraleădinăCipru,ăFinlanda,ăOlanda,ăSingaporeășiăTaiwan.ăÎnăplus,ăAutoritateaă
BancarăăEuropeanăăaăemisăunăavertismentăprivindă Bitcoin,ădeoareceăstatutulănereglementatășiă
nesecurizatănuăoferăăoăprotecĠieăaăutilizatorilor. 6 DupăăceărapotulămaiăsusămenĠionatăaăfostă
publicat,ăRusiaăaăadoptatăoăpoziĠieăprohibitivăăasupraăcriptomonedelorăincluzândă Bitcoin.

6 4 FATF Guidance, accesat la 15.01.2016 p. 115- 22.

6
Înătimpăceămediulăgeneralădeăreglementareănuăesteădecisăînălegăturăăcuămonedaăvirtuală,ă
existăăunăinteresătotămaiămareăînăadoptareaăacesteiănoiătehnologii.ăÎntreprinderileăauăînceputăsăă
recunoascăăpotenĠialulă Bitcoinuluiăcaăsistemădeăplată,ăiar dintre cele mai recente nume
notabileăcareăauăînceputăsăăaccepteă Bitcoin includeășiăcompaniileăcotateălaăbursă.ăExistă,ădeă
asemenea,ămulĠiămiciăcomercianĠiăcareăauăînceputăsăăacc epte Bitcoin prin intermediul unor
părĠiăterĠeăcumăarăfiăBitPayăcareădeserveșteădejaăpesteă15.000ăcomercianĠi.ăAcesteăterĠeăpărĠiă
faceăposibilăăpentruăreceptoareleădeăplăĠiăpentruăaăprimiămonedeăfiduciareășiăaăeliminaă
expunereaălaăvolatilitateaăpreĠurilor. În timp ce mediul de reglementare ar putea împiedica
adoptarea Bitcoin ,ăsemnalulădeălaăsectorulăprivatăpareăsăăfieădinăceăînăceămaiădeăsusĠinere,ăiară
exempleleămenĠionateăarataăcăănuădoarăcompaniileămiciăprezintăăinteres.ă
Dezvoltarea sistemelor monetare a condus la un monopol controlat de guvern al ofertei
deăbani.ăPoliticaămonetarăăoptimăăaăfostăîntotdeaunaăunăsubiectădeădezbatereășiăîncăămaiă
contiună săăridiceăpuncteădeăvedereăcontradictoriiăînărândulăeconomiștilor.ăPentruăc a un sistem
monetarăsăăf ie în măsurăăsăăfuncĠionezeăcorect,ăofertaădeăbaniătrebuieăsăăfieăcontrolatăăîntr -un
mediuăadecvat.ăMiltonăFriedmanăaăpublicatăcărĠiășiădocumenteăcuăprivireălaăpoliticileămonetareă
șiăînădiscuĠiileăsale,ăaduceăposibilitateaăcaăsistemămonetarăcontrolatădeăGuvernă poate duce la
acĠiuniă guvernamentaleă iresponsabile.ă Elă sugereazăă căă acestă pericolă poateă fiă evitată prină
utilizareaămonedelorăcriptograficeășiăînăacestăfel,ăseăelimaăcontrolulăguvernamentalăalăcantităĠiiă
de bani, ceea ce ar încuraja un buget echilibrat.
Fiindă creditoriă înă ultimăă instanĠă,ă băncileă centraleă auă obĠinută oă poziĠieă unicăă
economică.ăDinămomentăceăguverneleăcareăinfluenĠeazăăbăncileăcentraleăsuntăselectateăprintr –
unăprocesădeăliberăădemocraĠieăcuăfactoriădeădecizieăonești,ărezultateleăfinaleăarătrebuiăsăăfieăun ă
sistemărezonabilăcareăfuncĠioneazăăbine.ă Înătimpăceăcosturileădeăautentificareăalăbaniloră
menĠionaĠiă maiă devremeă potă fiă reduseă cuă încredereaă șiă reputaĠiaă guvernului,ă Friedmană
introduceăunăfactor,ăabuzulădeădreptăcareăpoateădistrugeăaceastăăînc redere. Una dintre politice
monetareăpropuseădeăFriedmanăesteăregulăăk -procentelor,ăcareăimpuneăcăăofertaădeăbaniăară
trebuiăsăăcreascăălaăoărataăconstantă,ăindiferentădeăciclurileăeconomice .7
Viteza cu care aceste monede sunt create este precodificat ă pentru a se reduce cu 50%
laăfiecareăpatruăani,ăpânăăcândăsuntăexactă21ămilioaneădeămonedeă Bitcoin înăcirculaĠie.ăAcestă
lucru este estimat a avea loc în anul 2140. Conform calculelor, aproximativ 20 milioane de
monedeăvorăfiăînăcirculaĠieăînăanulă2029ăcândăult imul fragment de Bitcoin va fi gasit în anul
2140ăaproximativ,ăsumaătotalăăaă Bitcoin-ilorăseăvaăridicaălaă21ămilioane.ăDupăăanulă2140,ăînă

7 https://en.wikipedia.org/wiki/Friedman's_k-percent_rule, accesat la 28.01.20 16

7
conformitateăcuăreglementărileăalgoritmilor,ănuăvorămaiăexistaăalĠiă Bitcoini pentru minerit .
MotivaĠiaă pentruă mineriă săă continueă căutareaă criptomonedeloră provineă dină comisionareaă
infimăăaătranzacĠiilor.ăÎnăacestămomentăsuntăînăcirculaĠieăaprxă15.623.100ășiănumărulăesteăînă
creștere.ăAcestălucruăînseamnăăcăăpeă11ăiulieă2016ăaproximativ,ărecompensaăseăvaăînjumătăĠi .8
Teoretic,ăpreĠurileăarătrebuiăsăăcreascăăiarămulĠiăutilizatoriăseăașteaptăălaăoăcreștereăsimilară ăcuă
ceaădină2011ășiădinănoiembrieă2013.
Înăacestămoment,ăpreĠulă Bitcoin este în trend ascendent pe termen scurt, acaesta
începândăsăăurceădupăăscădereaădinălun a mai 2016. 9 Oăscădereăarăputeaăsăăactivezeăvânzareaă
pe termen lung.
Înăianuarieă2013,ăpreĠulăunuiă Bitcoin era mai mic de 15 dolari americani. În luna aprilie
a aceluiașiăan,ăpreĠulăaăcrescutălaăpesteă250ă USD iarădupăăoăsăptămânăăaăscăzutălaăsubă100ă
dolari americani. Laăsfârșitulăluniiănoiembrieă2013,ăpreĠulăaăatinsăaproximativă1200ă dolari
americani căădupăăaceeaăsăăscadăălaăaproximativă400ă– 500 dolari americani (China).

Figura I .1.:ăNumărulătotalădeămonedeă Bitcoin înăcirculaĠie.
Sursa: Date furnizate de https://blockchain.info

I.4.Securitatea monedei virtuale
Înăcazulăînăcareăoăpesoanăădoreșteăsăăînceapăăsăăutilizezeă Bitcoin,ănuătrebuieăsăătreacăă
prinăprocesulădeăînregistrare.ăÎnăplus,ă“oăadresăădeăe -mailănuăesteănecesară,ășiăunănumeădeă
utilizatorășiăparolaănuăsuntădeăasemeaănecesareaăpentruăaăîncepeătrimitereaămonedelorăcătreăalĠiă
utilizatori.ăGrinbergă(2012)ăexplicaăcăăfiec are cont este un pseudonim fi poate fi identificat
doră prină șiruriă lungiă deă litereă aleatoreă șiă numereă deă genulă acestora:ă

8 http://goanadupaBitcoin.ro/, accesat la data de 12.06.2016
9 http://goanadupaBitcoin.ro/analiza-pret/pretul-Bitcoin-9-iunie-2016.html, accesat la 12.06.2016

8
1Het2qD6Yab9vaLUs3JrM1aYMXNSJ42Rdc ". 10 De obicei adresele încep cu cifra 1 sau 3
șiăsuntăformateădină27 -34 caractere alfanumerice.
Făcând acest lucru, contul utilizatorului este privat, atât timp cât utilizatorul nu
dezvăluieăcontulășiănumele.ăFiecareătranzacĠieăfinanciarăăcareăesteăînăcursădeăproces areăprină
reĠeaăesteăsecurizatăăprinăutilizareaăcheiiăpublice.ăSistemulăgenereazăădouăăche i care sunt
matematic legate între ele într-un anumit mod, astfel ca acea cheie de criptare nu poate fi
utilizatăăpentruăaădecriptaăunămesajășiăinvers.ăUtilizatorulăprimește unaădinăceleădouăăchei,ăceaă
privatăăiarăcealaltăăesteătransmisăăînămodăpublic.ăDacăăcinevaăvreaăsăătransfereă Bitcoin unui alt
utilizatoră trebuieă săă introducăă cheiaă publică,ă careă esteă legatăă laă contulă deă utilizatoră ală
destinatarului.ă Cheiaă publicăă cripteazăă plataă șiă doară beneficiarulă platiiă poateă decriptaă
tranzacĠiaăcuăpropriaăsaăcheieăprivată.ăÎnăacelașiătimp,ăplătitorulătrebuieăsăăaprobeătranzacĠiaăcuă
cheiaăsăăprivată.ăDacăăseădoreșteăsporireaăsecurităĠii,ăfiecareăutilizatorăîșiăpoateăcreeaăcâtădeă
multe adreseăpubliceădorește.
Una dintre principalele caracteristici ale monedei Bitcoin șiăaltorăcriptomonedeăesteă
controlulădescentralizatăasupraăreĠelei. Pentru utilizatorii individuali, sistemul poate atige un
grad ridicat de securitate deoarece pentru transferul Bitcoin intr-ul alt portofel, atacatorul
trebuieăsăăcunoascăăcheiaăpublicăăasociataăcheiiăprivate. Securitatea criptomonedei virtuale
Bitcoin are urmatoarele caracteristici:
o Sistemulă esteă proiectată pentruă aă solicitaă cunoștinĠeă minimeă deă laă utilizatori i
individuali;
o În cazul în care se folosesc dispozitive cum ar fi smartphone-urile, trebuie ca
utilizatorulăsăăseăasigureăcăăacesteăcheiăsuntăaccesateăînăsiguranĠăășiăinvizibileăpentruă
celelalteăaplicaĠii;
o RegistrulăînăsineăarătrebuiăsăăfieămenĠinutăîntr -o reĠeaălargăădeăservereăcareăpermiteă
rezistenta î mpotrivaăîntreruperilorăreĠelei ;
o Pentruăimplementăriămaiăample,ăserviciulădeăautorizareădeăplatăăarătrebuiăsăăfieă
centralizat pe hardware- ulădedicatășiăsecurizatăîmpotrivaăatacurilor.
În mod alternativ, un sistem care ar putea fi utilizat pentru distribuirea ajutorului șiă
integrarea a jutoruluiă externă ară aveaă nevoieă pentruă aă asiguraă integritateaă tranzacĠiiloră săă
menĠinăădisponibilitateaăsistemuluiăînăcazădeăerori.

10 Grinberg, R. The Milken Institute Review – A Journal of Economic P olicy, 2012, Conrad Kiechel p. 26- 27

9
1.5. Descentralizarea și tranparen Ġa monedei Bitcoin
Un aspect definitoriu al unui sistem monetar este gradul de centralizare. Sunt opinii
variate cu privire la gradul optim de centralizare a unui sistem monetar, dar în istoria gradului
deădezvoltareăaăfostăunăsistemăreglementatășiăcentralizat.ăPrimu l semn clar al sistemului actual
aăapărutăînăanulă1844,ăcândăParlamentulăRegatuluiăUnităaăpublicatăoălegeăcareălimiteazăă
emitereaădeănoteășiăînăceleădinăurmă , a dat BănciiăAnglieiăputereaăexclusivăădeăemitereă de
note. Inevitabilul proces înregistrat în centralizarea rezervelor a fost criticat de Walter
Bagehotă(1878),ăcareăaăsusĠinutăcăăacestătipădeăcentralizareănuăesteăoăideeăbunăășiăaăfost ă
împotrivaăsistemuluiăobișnuitădinăfiecareăbancăăcareădeĠineăpropriileăsaleărezerve.ă11
Lawrence White (1983) scrie despreăaceastăă“piramidareădeărezerve”ășiădiscutaăliberă
despreăbăncileădinăScoĠiaăpentruăunăsecolăînainteădeăActulădeălaă1844.ăÎnăacestătimpăoă
concurenĠăăliberăăaăcondusălaăunăsistemăfuncĠional,ăcareănuăareănevoieădeăoăbancăăcentrală,ăci ă
doarădeăoăCasăădeăCompensareăcentrală.ăPotrivităluiăLawrenceăWhite,ăexistăădouăămotiveă
pentru care acest lucru nu a fost posibil în Statele Unite ale Americii. În primul rând,
restricĠiileăbăncilorăinter -regionaleăretrogradeazăăcirculaĠiaăbacnotelorășiăînăalădoileaărând,ă
cerinĠeleăpentruăbănciăsăădeĠinăătitluriădeăstatăaădusălaădiversificareaăsuboptimalaăaăactiveloră
bancare.ă Înă timpă ceă sistemulă actuală aă fost,ă fărăă îndoieli,ă capabilă deă aă facilitaă creștereaă
economicăăînămulteăpărĠiăaleălumii,ăexitaăoădezbatereăcontinuăăcuăpriv ire la gradul optim de
centralizare.ăExistăăunăexempluăistoricădeăbancă liberăădeăsuccesăînăScoĠia,ăceeaăceăarată căă
liberaăconcurenĠă înăsistemeleăbancareășiămonetareăarăputeaăfiăbenefică.ăDeăaceea,ăintervenĠiaă
guvernului în procesul competitiv al sisteme lorămonetareășiăbanilorăpoateăfiăvăzutăăcaăoă
modalitate suspect ă deăsistemeădeădefinire,ăcareăauăunăimpactăsemnificativăasupraăvieĠiiădeăziă
cuăziăaătuturorăcetăĠenilor.ăAcestălucruăesteăconsideratăunăsacrificiuădeăeficientaăoptimăăpentruă
controlul centralizat. 12
Configurarea monedei digitale Bitcoin nuănecesităăexistenĠaăunorăintermediariăsauă
bănciăpentruăprocesareaătranzacĠiilorăfinanciare.ăÎnăesenĠă,ăcomunitateaă Bitcoin poateăfiăvăzutăă
caăoăbancăășiătoĠiăutilizatoriiăseăimplicaăcătreăunăsistemăcareă permite tranzacĠiiărapide,ăieftineășiă
anonime pe internet.13 Acest lucru devine posibil prin tehnologia peer- to-peer unde toate
tranzacĠiil e sunt procesate de întreaga re Ġea de utilizatori.

11 Bagehot, W,. Lombard street: a description of the money market.,1878, Hen ry S. King and Co.
12 White Laurence, Competitive payments systems and the unit of account. American Economic Review 74,p.
699, 1984
13 Grinberg, R., Bitcoin: an innovative alternative digital currency. Hastings Scie nce & Technology Law Journal
4, 2011, p. 22

10
I.6. Categoriileădeăbaniășiărolulăacestora
Termenulădeămonedă,ăpotrivitădefiniĠieiădataădeădicĠionarulăLarouse,ă“o piesăădeămetal,ă
emisăădeăautoritateaăsuverană,ăpentruăaăserviăcaămijlocăde schimb”.
Înăliteraturaădeăspecialitateănaturaămonedeiăesteăprezentatăăprinăprismaăa treiăabordări:
– AbordareaăfuncĠională
– Abordareaăconceptuală
– Abordareaăformală
AbordareaăfuncĠională explică esenĠaămonedeiăprinăfuncĠiileăîndeplinite:
A.funcĠiaădeăstandardăsauăetalonăalăvalorii
B.FuncĠiaădeăunitateădeăcont
C.FuncĠiaădeămijlocădeăplatăă(șiădeăschimb)
D.funcĠiaădeărezervăăaăvalor ii (sau mijloc de tezaurizare)
E.FuncĠiaădeăstandardăalăplatilorăamânate.
A. FuncĠiaădeăstandardăsauăetalonăalăvalorii
Etalonulăvaloriiăprezintăăurmătoareleăcaracreristici:
– Inconstant ă,ăvariabilă înătimp.ăÎnăacestăscopăseăutilizeazăăputereaădeăcumpărare,ăaflatăăînă
raportăinversăproporĠionalăcuămodificareaăpreĠurilor.
– Indispensabilitatea ,ăînăsensulăcăădeĠinereaăbanilorăesteăabsolutănecesar ăăfiecarui individ
pentruăobĠinereaăbunurilorădeăcareăareănevoieășiăpeăcareăleăprefera. FuncĠiaădeăetalonăală
valorii este îndeplinita de moneda n umaiăînăcondiĠiileăeconomieiădeă schimb.
B.ăFuncĠiaădeăunitateădeăcont
DinăfuncĠiaădeăbazăăaămonedei,ăceaădeăetalonăalăvalorii,ărezultă căătoateăbunurileădină
economie sun tăevaluateădinăpunctădeăvedereămonetar,ăprinăpreĠuri,ăceeaăceăfaceăposibilăă
realizareaădeăînregistrăriăcontabileășiăefectuareaă analizelor financiare.
FuncĠiaădeăunitateădeăcont,ăpoateăfiăîndeplinită deămonedaăceăaparĠineăfieăuneiăalteăperioadeă
de timp, fieăuneiăalteăĠări.ăUnăexempluăîlăreprezintăăunitateaădeăcont,ădenumităăDSTă
(DrepturiăSpecialeădeăTragere).ăAreănumaiăexistenĠaăscripturală,ăînăconturile emitentuluiășiă
aleădeĠinătorilor,ăașadarănuăpoateăîndepliniăfuncĠiaădeămijloc deăplatăășiădeăschimb.
C. FuncĠiaădeămijlocădeăplatăă(deăschimb)
Monedaăînlătură inconvenientul stabilirii echivalentului reciproc între toate bunurile din
economie.ăRecunoaștereaăgeneralăăcaămijlocădeăplatăădeăcătreătoĠiăparticipanĠiiăla derularea
tranzacĠiilorădinăeconomie,ăesteăatribuitaăbancnotelor,ămonedelorămetaliceășiăbanilorăcontă
sau scriptuali.
D. Functiadeărezervăăaăvalorii

11
ÎnclinaĠiaăspreăeconomisireăatâtăaăpopulaĠieiăcâtășiăaăagenĠilorăeconomici,ăconduceălaă
constituirea unor depozite sau rezerve de valoare. Avantajul uti lizăriiămonedeiăcuăacestărolă
decurge din gradul sporit de lichiditate, comparativ cu celelalte forme. La modul general,
prinălichiditateăseăînĠelegeăușurinĠaăcuăcareăanumiteăactiveăsuntăconvertiteăînămonedă,ăîntr –
unăintervalăscurtădeătimpășiăcuăcosturiămin ime de conversiune.
E. FuncĠiaădeăstandardăaăplăĠilorăamânate
PrinăaceastăăfuncĠieăîndeplinită de moned ă seăevidenĠiazăărolulăînăexprimareaăvaloriiă
contractelor pe termen lung, respectiv, stabilirea în momentul actual a unei sume ce
urmeazăăaăfiăîncasataăsauăplătităălaăoădatăăviitoare.
Abordareaă conceptuală furnizeazăă argumenteă pentruă înĠelegereaă specificuluiă
monedei, natura sa economica-moneda este un bun, un activ:
– Moneda este un bun s pecificăpentruăcăăîndeplineșteăfuncĠiiămonetare – marfăădeoareceăseă
utilizeazăăînăscopuriănemonetare. CaășiămetaleleăpreĠioase,ăproduseleăfinanciareăauăoădublăă
utilizare,ăfinanciarăășiămonetară,ăputândăfiăcalificateăcă bun marfa;
– material pentru ca areăoăexistenĠăăconcretă ;
– dematerializat (moneda de cont, scripturala, electronica);
– moneda este un bun- deăproducĠieădeoareceăcantitateaărealăădeămonedă intră în funcĠiile
de producĠieăalăturiădeăfactoriăca muncaășiă capitalul;
– de consumădacăăserviciileăobĠinuteăprinădeĠinereaădeămonedă suntăasimilateăbunurilorășiă
serviciilor de consum;
– publicăprinăfucĠi a de unitate de cont, prin care li se furnizeaz ăăinformaĠ ii colective tuturor
utilizatorilor
– privat prinăfuncĠiaădeămijlocădeăplată
Moneda este un activ pentruăcăăîndeplineșteăfuncĠiaădeărezervăăaăvalorii si are lichiditate
maximă
Abordareaă formală constaăînăanalizaăconcretăăaăformelorămonedeiăprivateăînă
evoluĠiaălor.ăDistingemăurmătoareleăcriteriiădeăanaliza:
– forma deăexistenĠă a monedei:
A) Monedaămaterială :
– moneda metalicăăesteădinămetaleăcomuneăsauămetaleăpreĠioase
– moneda de hârtie
– monedaădeăhârtieăconvenĠionalăă(emisăădeăstat)
– monedaădeăhârtieăreprezentativă:ăbiletulădeăbancă sauăbancnotă

12
B)ămonedăăscripturalăă(deăcont)ăesteăcreatăăfărăăgarantareaăcuăunăst oc de aur la nivelul
emitentului, prin înscrierea într- unăcontăaăsumeiădeĠinuteăde client (cec, carduri bancare,
ordineădeăplată,ămonedăăe lectronică)
– Calitatea emitentului
– MonedaăcreatăădeăagenĠiiăeconomici
– Monedaăcreatăădeătezaurăsauătrezorerie
– Monedaăcreatăădeăbănci
– ObligaĠiaăpeăcareăși -o asuma emitentul:
– Monedaăneconvertibilăă(circulaănumaiăînăinteriorulăgraniĠelor)
. – Monedaăconvertibilă
Convertibilitateaăreprezintă,ăînăsensălarg,ădesfiinĠareaărestricĠiilorășiădiscriminărilorăînă
domeniul plăĠilorășiătransferurilorăinternaĠionale,ăiarăînăsensărestrâns,ăobligaĠiaăbăncilorădină
fiecareăĠarăădeăaăcumpăraăpropriaămonedăădeĠinutăădeăalteăbănci,ăcuăcondiĠiaăcaăaceastaăsăă
provinăădinăoperaĠiuniăcurente.
Convertibilitateaămonetarăăaăcunoscutădouaăfo rme principale:
– Convertibilitateaămetalicăăs -a practicat în perioada etalonului aur-moneda
– Convertibilitateaăînăvalută,ăcaăformăăaăconvertabilitatiiăseăpracticaă în prezent
Valoareaăpeăcareăoăincorporeazăămoneda :
– Monedăăcuăvaloareăintegrală:ăconĠineăo cantitateădeămetalăpreĠiosăegală cu valoarea
nominala atribuit ă
– Moneda semn (fiduciara)
-LichiditateaăesteăceaăcareăfaceăcaădeĠinătorulădeămonedaăsaăoăutilizeze imediat pentru
procurareaădeăbunuriăfărăăaăsuportaăcosturiădeătransformare .
– Stabilitatea, pentruăcăăutilizareaăsăăfieăsatisfăcătoare,ăesteănecesarăcaăaceastaăsăăfieă
caracterizatăăprinăstabilitate.ăAtunciăcândămonedaăesteăutilizatăăcaărezervăăaăvaloriiăsauăcaă
standardăalăplatilorăamânate,ăesteăimportantăcăăvaloareaămonedeiăsăănuăprezinteăfluctua Ġiiă
semnificative.ăAtributeleălegaleăaleămonedeiăreprezintăăcaracteristiciăstabiliteăprinălegeăși
seăreferăăla:
-legalitatea monedei – scopulă declarăriiă legalităĠiiă monedeiă esteă acelaă deă aă creșteă
acceptabilitateaăacesteia.ăLeul,ămonedăălegalăăaăRomâniei,ăareăcacteristicaădeămonedăă
legalăăpentruăoriceăsumăășiăpentruăoriceăscop.

13
PotrivităluiăScitovskyă(1969),ăbaniiădeservescătreiăfuncĠii:ăoăunitateădeăcont,ăunămijlocă
deăplatăășiădeăschimb,ăprecumășiăfuncĠiaădeăstandardăsauăetalonăalăvalorii. 14 Din cauza
volatilităĠiiăpreĠurilor , Bitcoin a fost foarte criticat pentru caracteristicile sale ca etalon al
valorii,ăcuătoateăacestea,ăesteăimportantădeăremarcatăfaptulăcăăsistemulănecesităăoăperioadăădeă
deflaĠieăpentruăcăăacestaăsăăcâștigeăvaloare.ăS -arăputeaăsugeraăcăăacestăprocesăcontinuă pânăă
cândăsistemulăîșiăgăseșteărolulășiănivelulăcererii. În timp ce Bitcoin trece printr-un proces
deflaĠionistăputernic,ăesteădificilădeăspusădacăăunăechilibruăalăcereriiăvaăaveaăloc.ă
Moneda Bitcoin reprezintăăunănouătipădeăinstrumentăfinanciarăcareăpermit e o nouăă
abordareăaăsistemelorămonetareășiădeăpoliticaămonetară.ăNiciodatăăpânăăacumănuăaăfostăposibilă
săăseăefectueazeătranzacĠiiăcareăpotăfieăverificateăfărăăimtermediari.ăAceastaăascensiuneă esteă
posibilăădatorităăproblemeiăbizantineăgenerale,ăînăcareăunăun grupădeăterĠeăpărĠiănesigureăcuă
privire la reciprocitate car eăajungeălaăoădecizieăcolectivă.ăAtunciăcândăreflectămăasupraă
provocărilorăistoriceăaleăsistemelorămonetare,ăseăpoateăobservaăcăăsistemulă Bitcoin elimin ă
costurileădeăcăutareășiăautentificare.ăChiarășiăutilizareaădolaruluiă American sau monedei
Europene cauzeazăăcosturiădeăautentificareăpentruăcăăexistăămonedeăcontrafăcuteăînăcirculaĠie.ă
Înăceleădinăurmă,ăacestălucruăduceălaănecesitateaăechipamentelorădeăautentificareășiădiverseă
metode atunci când seătranzacĠioneazăăcuăsumeămariădeăbani.ăCosturileădeăautentificareăau,ădeă
asemeneaăimpactăasupraămoduluiăînăcareăîncredereaășiăcunoaștereaăseădezvoltaăîntr -un sistem
monetar.
ÎncredereaăînăsistemulămonetarăseăpoateăîmpărĠiăînădouăă ramuri. În primul rând, existăă
încredereaăînăbaniășiăputereaădeăcumpărare.ăÎnăalădoileaărând,ăexistăăîncredereăînăsistemășiă
funcĠionalitateaătranzacĠiilor.ăÎncredereaăînăputereaădeăcumpărareăaă Bitcoin esteăscăzutăădină
cauzaăvolatilităĠiiăpreĠurilorăsaleășiăpoziĠieiăjuridice.ăLaă fel cum este prezentat în Studiul de caz
auăexistatădejaăcinciăscăderiăsemnificateăaleăpreĠur ilor în cursul istoriei relative scurte a
monedei Bitcoin .ăVolatilitateaăpreĠurilorăpoateăfiătotușiăunăargumentăcăăexistăăoăfazăădeă
dezvoltareășiădeăintroducereăaă Bitcoin,ăindicândăfaptulăcă,ăodatăăceă Bitcoin esteăoămonedăăcareă
esteăfolosităăcaămijlocădeăplatăășiăoăalternativă aăbanilor,ăvolatilitateaăpreĠurilorăvaăscădeaălaăună
nivel mai convenabil.
Oăaltăăperspectivă aăputeriiădeăcumpărareăaă Bitcoin esteăpoziĠiaăsaăjuridică . În timp ce
acestălucruăesteăînămodăcontinuuăînădiscuĠieășiădezbatere,ănuăesteăinteresulăguvernuluiășiă
băncilorăcentralăsăărenunĠeălaăcontrolulădeciziilorăpoliticilorămonetare.ăAceastaăconduceălaă
concluziaăcăă Bitcoin nu va fi prob abilăacceptatăăcaămetodaădirectăădeăplatăăaătaxelor.ăCuă

14 Scitovsky, T., 1969. Money & the balance of payments. Vol. 81. R and McNally, 1969

14
aceastăăipoteză,ăchiarădacăăutilizareaă Bitcoin vaăcreșteăastfelăîncâtănumărulădeăpersoaneăfiziceă
șiăjuridiceăvorăaveaămaiămulteăvenituriășiăcheltuieliă în Bitcoin,ăînăceleădinăurmăăobligaĠiileă
fiscale vorătrebuiăplătiteăcuămonedaăfiat.ăAcestaăesteămotivulăpentruăcareăpoziĠiaăjuridică a
monedei Bitcoin esteăimportantăăpentruăacceptareaăeiăchiarădacăăexecutareaătehnologicăăaă
sistemuluiădeăbazăăesteărezistentăălaăoăastfelădeăintervenĠie.
Cea de-a doua part eăaăîncrederiiăimplică funcĠionalitateaăsistemuluiășiătranzacĠiilor.ă
Sistemul poate fi folosit într- unămodăcareăsăăpermităăcelorădouăăpărĠiăsăăefectuezeăoătranzacĠieă
fărăăniciăunăfelădeăîncredereăînăalteăentităĠi.ăUtilizatorulătrebuieădoarăsăăfi e sigur de securitatea
reĠeleiășiăseăpresupuneăcăănuădoarăunăsingurăutilizatorăvaăcâștigaăcontrolulămajorita r alăreĠeleiă
Bitcoin măsuratăăînăputereaădeăcalcul – rată deădistribuĠie.ăAcestătipădeăutilizareăesteăoptimăăînă
ceeaăceăpriveșteăîncredereaăînăfuncĠionalitatea sistemuluiășiătranzacĠiilorădeoareceăreĠeauaă
distribuităăpoateăfiăvăzutăăcaăunăsistemădeăîncredereădistribuităînăcareăsistemulădeăcompensareă
Bitcoin s-a dovedit a fi foarte securizat .ăCelămaiăprobabilăvorăfolosiăfurnizoriăpărĠiăterĠ e de
servicii pentru ac hiziĠionareaă Bitcoin printr- unăschimbășiăgestionareaăportofelelorăelectro nice.
Acestăsistemăesteăasemănătorăcuăsistemulămonetarăactual,ăînăcareăbăncileăsuntădeăîncredere.ă
Celămaiărecent,ășiăprobabilăcelămaiăsemnificativăexempluădeăschimbănesigurăesteăfalim entul
Mt. Gox în februarie 2014. ÎnătimpăceăîncredereaăînăsistemăareăoăbazăăbunăășiăpotenĠialăbazatăă
pe sistemul Bitcoin, scurta saăistorieăaratăăcăăexistăăunădrumălungăpentruă Bitcoin șiămaiăalesă
pentruăfurnizoriiădeăserviciiăsăăutilizezeăpeădeplinăacestăpotenĠialăînăpractică.ăÎntr -un scenariu
viitoră cuă acceptareă maiă mareă aă criptomonedeiă virtuale,ă liberăă concurentaă ară trebuiă săă
promovezeăserviciileădeăîncredereăși să elimine serviciile deăfuncĠionareădefectuoase.ăDacăă
procesulă deă concurenĠăă liberăă esteă preaă costisitoră pentruă imprudenĠaă consumatorilor.ă Înă
prezent sunt aproximativ 7.600.400 utilizatori.

Figura I.2 .:ăevoluĠiaăutilizatorilorămonedeiă Bitcoin
Sursa: Date furnizate de https://blockchain.info

15
Având în vedere descrierea lui Fama, un faimos economist a funcĠieiăprincipaleăaă
bănciiăreprezentândăgestionareaăînregistrărilorăcontabileășiăaăsistemuluiăsăuămonetar,ăseăpareă
că,ă înă uneleă moduriă Bitcoin îndeplineșteă idealurileă faimosuluiă economist.ă Împreunăă cuă
argumenteleăprezentateăpentruăcompetiĠiaăliberăă a băncilor, s-arăputeaăsugeraăcăă Bitcoin ar
putea dezvolta, eventual, o completare semnificatica a sistemelor actuale. Rolul pe care
Bitcoin l-arăputeaăîndepliniădepindeădeă3ăfactoriăprincipali.ăUltimeleădouăăseăbazezaăpeă
argumentele lui White (1984) cu privire laăsistemeleădeăplăĠiăcompetitive.ăÎnăprimulărând,ă
Bitcoin trebuieăsăăcâștigeăoăpoziĠieălegală,ăînăcareăîiăesteăpermisăsăăfieăunăcompetitorăcuă
celelalteămonedeășiăunămijlocădeăplată.ăÎnăalădoileaărând,ătranzacĠiileă Bitcoin trebuieăsăăfieă
văzuteădeăpublicăcaăoămetodăădeăplatăăsauăprinăalteăaplicaĠii.ăÎnăalătreileaărând,ătrebuieăsăăexist eă
oă anumităă crizăă cuă sistemulă actuală predominantă careă săă scadăă putereaă deă cumpărareă aă
monedelor fiat.

16
CAPITOLUL II
PRINCIPALELEăOPERAğIUNIăCAREăPOTăFIăINTERMEDIATE
DEăACEASTĂăMONEDĂă

II.1.ăSistemeădeăplăĠi
De-aălungulăistoriei,ădiferiteăsistemeămonetareăauăapărutăsubăinfluntaăcereriiășiăevoluĠieiă
politicilor monetar e.ăIniĠial,ănecesitateaăbanilor,ă un mediu general aceeptat de schimb, a
evoluatădinătroc.ăAceastăăschimbareăaăfostă adusăădeăprincipiulămâiniiăinvizibileădeăKarlă
Mengeră(1892)ăcareăaăexplicatăcăăînămulteăcazuri,ăunăschimbădirectădeămărfu ri nu este posibil
deoareceăuneleăproduseădeăbazăăsuntănedivizibileășiăprinăurmare,ăprocesulădeăcorelareăaăce reriiă
șiăoferteiănuăesteăpotrivit,ărezultândăcosturiădeăcăutare.ăAcesteărezultateăpracticeărezultă într- o
convergentăănaturalăălaăunaăsauălaăunănumărălimitatădeăproduseădeăbazăăacceptateăpeăscarăă
largăăpentruăaăfiăutilizateăspreătranzacĠionare.ăMengerăexplicăăfaptulăcăăacestăproce s a condus
laăutilizareaăauruluiășiăargintuluiăcaăbaniășiădeăasemenea,ăcaăoăunitateădeăcontăînăcivilizaĠi aă
avansată.ăExplicaĠiaălui,ăinclude,ădeăasemeneaăfaptulăcăăniciăoădecizieăcolectivă nu aăfostăluatăă
pentru atingerea rezultatelor. Pentru a economisi în continuare costurile implicate în troc prin
mărfuri,ă apariĠiaă șiă emisiuneaă monetarăă aă fostă observatăă într -un mediu competitiv
nereglementat.
ElementeleătehniceăareătranzacĠiilorăcuă Bitcoinii sunt extreme de complexe. Fiecare
utilizator Bitcoin areălaădispoziĠieădouăăchei,ăunaăpublicăășiăunaăprivată.ăCheiaăpublicăăpoateăfiă
descrisăăcaăunăcontădeschisălaăoăbancă,ăiarăcheiaăprivatăăcaăcititorădeăcardăbancar,ăceeaă ceă
permiteăutilizatoruluiăsăăseăautentificeătranzacĠiileăonline.

Figura II.1.:ăEvoluĠiaănumăruluiătotalădeătranzacĠiiărealizateăcuă Bitcoin.
Sursa: Date furnizate de https://blockchain.info

17

Înăprezent,ănumărulătranzacĠiilorărealizateăcuăaceastăămonedăăauăajunsălaăaproximativă
133.785.536ăiarănumărulătranzacĠiilorăînămedieăzilnicăsuntăaproximativădeă197.868.

Figura II.2.: N umărulădeătranzacĠiiămediiăpeăzi
Sursa: Date furnizate de https://blockchain.info
Cheiaăpublicăăpoateăfiădescrisăăcaăoăcutieădeăvaloriădinăsticlă;ăundeăoricineăpoateăvedeaă
exactăceăseăaflaăînăinterior,ădarănumaiăpersoanăăcuăcheiaăcorectăă(deĠinătorulăcheiiăpriva te)ă
poate utiliza banii care sunt în interior.
Monedaășiăcomceptulămonedeiă Bitcoin esteăabstractădeoareceănuăesteăunăfișierădină
calculator.ăOăpersoanăănuăpoateăcopiaăpurășiăsimpluămonedaășiăsăăoătrimităălaămaiămulteă
conturiăcumăarăfaceădeăexempluăcuăunăfișierămp3.
ÎntreagaăreĠeaăesteăconfigurataăastfelăîncâtăsăăĠinăăevidenĠaăistoriculuiătranzacĠiilorăcareă
au fost efectuate anterior. Atunci când un utilizator transfer ă Bitcoin altui utilizator, de fapt nu
transferă Bitcoinul în sine ci proprietatea asupra Bitcoinului. Este asemenator cu banii în
timpulăunuiăetalonăaur,ăatunciăcândăutilizatoriiăputeauăschimbaădeămulteăoriămonedeleăfărăăaă
atingeăaurulărealăînăsine.ăBaniiădinăcontulăbancarănuăsuntăbaniăfizic,ădarăexistăăoăîncredereăînă
faptulăcăăaceleănumereăreprezintăăbaniăfi zici. Când cineva transfer ă fonduri prin intermediul
sistemuluiăbancarăcătreăaltcineva,ăbaniiănuăsuntăniciodatăăvăzuĠi,ătotușiăbancaăĠineăevidenĠaă
tranzacĠieiășiăprinăurmare,ăaceeașiătranzacĠieănuăseăpoateăefectuaădeădouăăori.ăPrinăacestă modă
funcĠioneazăăș i criptomoneda Bitcoin.
Bitcoin esteă oă reĠeaă înă întregimeă transparentă deoareceă toateă tranzacĠiileă suntă
disponibileă publicului,ă astfelă încâtă toatăă lumeaă poateă monitotizaă oriceă tranzacĠieă iar,ă oă
tranzacĠieănuăesteăfinalizataăînătotalitateăpânăăcândăîntregul sistem nu este de acord asupra
tranzacĠiei.ăOdatăăceătranzacĠiaăesteăcompletă,ănuăpoateăfiăordonatăădinănouădeoareceăsistemulă

18
vaăreacĠionaășiăoăvaărespinge.ăOătranzacĠieăînăreĠeaăesteăireversibilă,ăexactăcaăoăt ranzacĠieăînă
numerar.ăPentruăcăăfiecareătranzacĠieăsăăfieăunicăăesteăalocatăunăamestecădeămaiămulteă
componente.ăAcestălucruăesteăcunoscutăsubănumeleădeăhashingă(rezumat)ășiăpracticăînseamnăă
creeareaăunuiăcodăunic,ăfolosindăistoriculădeăinformaĠiiă(înăcazulăînăcareăaăfostăanterioră
procesată)ășiăatașareaălaănouăătranzacĠie.ăPentruăaăfaceăacestălucru,ăsistemulăfoloseșteăună
algoritmămatematicășiăurmătoareaădatăăcândămonedaăesteătransferată,ănoulăhashăvaăcuprindeă
informaĠiiădespreătoateăadreseleăsaleăvechăprecumășiădinăceaăactuală.
Având în vedere faptul c ăăsistemulăesteăîntotdeaunaăactualizatășiăînregistreazăășiăceleă
maiărecenteătranzacĠii , nimeni nu poate frauda sistemul. În încercarea de a face asta, de
exemplu prin încercarea de a transfera un Bitcoin care deja a fost transferat anterior, rezult atul
va fiădescrisădeăurmătorulămesaj:ă“aceastaămonedăănuăesteăvalidă , deoarece nu se mai afl ă în
posesiaăta”.
II.2. Schimburile valutare
Schimburileăeconomiceășiăprestărileădeăserviciiănecesită folosirea unor mijloace de
platăăînăvedereaălichidăriiăobligaĠiilorăînăvalutăădintreăpartenriiădeăafaceriăinternaĠionale.ă
Mijloaceleășiăinstrumenteleădeăplatăăreflectaăvaluteleășiădevizeleăceăseăutilizeazăăînăvederea ă
lichidăriiăobligaĠiilorădeăplatăădinătranzacĠiileăinternaĠionale. 15 ÎnăsferaăobligaĠiilorădeăplatăă
internaĠionaleăseăîncadreazăăvalutele,ămonedeleăinternaĠionale,ăcambiile,ăbileteleălaăordin,ă
cecurileășiăcardurile.ăValuteleăasigurăălichidareaăimediatăăaăobligaĠiilorădeăplatăădinărelaĠiileă
economiceăinternaĠionale.ăCambiileășiăbileteleălaăordinăstingăobligaĠiileădeăplatăălaăoă
anumităăperioadăădeătimpădeălaălivrareaămărfurilorăsauăprestareaăserviciilor.ăMijloaceleășiă
instrumenteleă deă platăă internaĠionaleă depindă deă nivelulă șiă structuraă schimburilo r
comerciale,ădeăcooperareaăeconomică,ădeăintereseleăpărĠilorăcontractante,ădeăloculăplăĠii,ădeă
capacitateaădeăplatăăaădebitorilorășiădeălegislaĠiaăvalutarăădeălaăloculăplăĠii.
Schimburile valutare exista ca rezultat al:
 ComerĠuluiășiăinvestiĠiilor
Companiileăcareăimportăăsauăexpor tă mărfuri , cumpăraăacesteămărfuriăîntr -oăanumităă
monedăășiăleăvândăîntr -oăaltăămonedă.ăAceastaăînseamnăăcăăplătescăîntr -oămonedăășiă
încaseazăăîntr -oămonedăădiferită.ăDeăaceeaăeleăauănevoieăsăăconverteascăăînămoned a în care
plătescămărfurileărespectiveăoăparteădinăbaniiăpeăcareăîiăprimesc.ă Înă modăsimilar,ăoă
companieăcareăcumpărăăunăactivăîntr -oăaltăăĠaraătrebuieăsăăplăteascăăpentruăacestaăînă

15Didier Pierre, Monod, Moyens – Techniques de Paiement Internationeaux, , 1993, pag. 39, ESKA

19
monedaălocală,ăașaăîncâtăvaătrebuiăsăăconverteascăămonedaăsaănaĠionalăăînămonedaălocalăăaă
respectivei Ġări;
 SpeculaĠiilor
Cursulădeăschimbăvalutară(FX)ădintreădouăămonedeăvariazăăînăfuncĠieădeăcerereaășiă
ofertaă corespunzătoareă pentruă celeă douăă monede.ă Traderiiă potă obĠineă profituriă prină
cumpărareaăuneiămonedeălaăunăanumităcursășiăvânzareaăacestei a la un curs mai favorabil.
SpeculaĠiaăconstituieădeădeparteăceaămaiămareăparteăaătranzacĠiilorădeăpeăpiaĠaăvalutară;
 Hedging-uluiă(protecĠiaăcontraăfluctuaĠiilor)
Companiile care d eĠinăactive,ădeăexempluăfabrici înăalteăĠăriăsuntăexpuseărisculuiăc a
valoareaăacestorăactive,ăexprimatăăînămonedaănaĠională,ăsăăvariezeădatorităăfluctuaĠiiloră
înregistrateădeăcursulădeăschimbăaădouăămonedeăsemnificative.ăÎnătimpăceăactiveleăstrăineă
potăpăstraăaceeașiăvaloareăînămonedaăstrăine,ăeleăproducăfieăprofit,ăfieăpierdereă în moneda
internăăaăcompaniei,ăînăcazulăînăcareăcursulădeăschimbăseămodifică . Companiile pot elimina
acesteă potenĠialeă profituriă sauă pierderiă prină hedging.ă Acestaă implică executarea unei
tranzacĠiiăvalutareăceăvaăcompensaăcuăexactitateăprofitulăsauăpierdereaăînregistratăăpeă
seamaăactivuluiăstrăinădinăcauzaămodificărilorăcursuluiădeăschimbăvalutar. Schimburile de
valuteăsuntătranzacĠionateăînăîntreagaălume,ăover -the-counter (OTC), operand 24 de ore pe
zi.
Anumite instrumente de schimb valutar, denumite produ seă derivate,ă suntă însăă
tranzacĠionateălaăburse. LondraăesteăcelămaiămareăcentruădeătranzacĠiiăFXădinălume,ăurmatăă
deăNewăYorkăși,ărespectiv,ăSingapore.ăTranzacĠionareaătindeăsăăaparăăîntr -un anumit
centru,ăînăcursulăorelorăsaleănormaleădeăfuncĠionare.ăPrin urmare,ătranzacĠionareaăîncepeăînă
Asia,ăapoiăseămutăălaăLondra,ălaăsfârșitulăzileiădeălucruăasiaticeășiăcontinuăălaăNewăYork,ălaă
sfârșitulăzileiădeălucruălaăLondra. SchimburileăeconomiceăinternaĠionaleăfiindăexprimateăînă
valută,ăpresupunăcunoaștereaăcursuluiăvalutarășiăaăfactorilorăceăexercită influenĠaăasupraă
lui.
CursulăvalutarăreprezintăăraportulăvaloricădintreămonedaăuneiăĠăriășiămoned a altei Ġări
sauăpreĠulăuneiăvaluteăexprimatăînăaltăăvalută.ăÎntr -oăaltăăformulare,ăcursulăvaluteiăexprimaă
preĠulălaăcareăoămonedăănaĠionalăăseăschimbaăcuăaltăăvalută. 16 Raportul de schimb dintre
valute are un caracter sintetic, deoarece permite compararea produsului intern brut, a
preĠurilor,ăaăsalariilorășiăaăproductivităĠiiămuncii.ă17

16 Krueger Anne O. – Determinarea cursului valutar , Editura Sedona, Timisoara, 1996, p. 22
17 Voinea Gheorghe – Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale , Editura Sedcom Libris, Iasi,
2001, p. 31

20
Legat de cursul de schimb sunt cunoscuteănoĠiunileădeă paritate șiăcotaĠie . În ceea ce
priveșteăparitateaămonetară,ăaceastaăexprimaăraportulădintreăunitateaămonetarăăaăuneiăĠăriășiă
unitateaămonetarăăaăuneiăalteăĠăriăînăvedereaăpreschimbării.ăNuătrebuieăconfundat ăănoĠiuneaă
de curs valutar cu aceea de paritate ,ăcareăseăexprimăăprinăacelașiăraport.ăDiferenĠaăesteă
aceeaăcaăparitateaăesteăoănoĠiuneăabstractă,ăteoreticaășiănuăcorespundeăîntotdeaunaăcuăaceeaă
de curs valutar, careărezultăăpeăpiaĠaăînăurmaăuneiăconjuncturiăeconomice,ăpol itice. 18
CotaĠiaă(cotarea)ăurmărește,ădeăasemenea stabilirea raportului (echivalen Ġei) între
monedaănaĠionalăășiăvaluteleăstrăine. frecventăesteăfolosităăcotaĠiaădirectă19 prin care este
exprimatăpreĠulămonedeiăstrăineăînămonedaănaĠională.ă CotaĠiaăindirectă este întâlnităăînă
MareaăBritanie,ăîntrucâtăesteăexprimatăpreĠulăuneiălireăsterlineăînădiferiteăunităĠiădeămonedaă
străină.ăBăncileăamericaneăfolosescăcotaĠiaăindirectăăatunciăcândănegociazăăcuăbănciădină
Europaă(cuăexcepĠiaăMariiăBritanii). CotaĠiaăîncrucișată (cro ss-rate)ăpresupuneăintervenĠiaă
uneiăaătreiaămonedeăînăvedereaăechivalăriiăuneiăunităĠiădeămonedaăstrăinăăînăunităĠiădeă
monedaănaĠională.ăAceastaăatreiaămonedaăpoateăfiădolarul,ăDSTăetc.
SuntămaiămulteămodalităĠiăonlineăpentruăaăschimbaă Bitcoinii.ăPiaĠaăest e în prezent
dominatăă deă Bitstamp,ă BTC -Eă șiă Bitfinexă dară maiă suntă valabileă multeă alteă platforme.ă
Platformele de schimb permit schimbarea Bitcoin ilorăcuămonedeătradiĠionaleășiăinvers.
OăfuncĠieădeăschimbăesteăcaăoăplatformăă“E -bay”ăundeăoameniiăcareăauăintenĠiaăsăă
vândă/cumpereăpotăgăsiăoferteășiăcereri.ăSingurulămodăprinăcareăpotăfaceăacestălucruăesteăsăăseă
înregistrezeăpeăsiteășiăsăăanunĠeădisponibilitateaădeăaăvinde,ădeăexemplu.ăDupăăaceea,ăvaăfi ăpusă
în contact cu un cu mpărătorășiărestulăinteracĠiuniiăseărealizeazăănumaiăîntreăceleădouăăpărĠi.ă
Alte site-uriăacĠioneazăăcaăbrokeriădeăschimb,ăcareăcumpărăăpropriilieămonedeă Bitcoin șiăleă
vând la rate de schimb diferite. Cel de- alătreileaătipăesteăschimbulăonlineăcomun,ăundeăpiaĠaă
fluctueazăădeăsusăînăjosășiăinvers,ăînăfuncĠieădeăcerereășiăofertă.ăSchimbulăserveșteăcaăună
intermediarăîntreădiverseămonede.ăOameniiăpotăcumpăra/vindeășiăimediatădupăăceăutilizatoriiă
suntădeăacord,ătranzacĠiaăvaăfiăfinalizataăprinăschimbăvalutar.
PiaĠaăseăextindeărapid.ăUneleăschimbur i au început chiar cu ATM-urile unde utilizatorii
pot plătiăcuăbaniăcashăpentruăaăobĠineă Bitcoin inatantaneu. În 2014, în România a fost adus
primul bancomat pentru Bitcoin undeăcomisionulăesteădeă3%ădinătranzacĠii,ăiarăcea.ăÎnăacestă

18 Constantin Floricel – Relatii si tehnici financiar-monetare internationale, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1 994
19 cotarea directa considera valuta ca o marfa al carei pret este evaluat in unitati de moneda natio nala. Nu exista o
identitate de opinii, insensul ca unii autori considera ca lira sterlina se afla in regim d e cotatie direc ta

21
moment,ăînăBucureștiăexistăă4ăbancomateăundeăseăpotăvinde/cumpăraă Bitcoin. 20 De asemenea,
mulĠiăcomercianĠiăacceptă plata cuămonedaăvirtualăălaăcursulăzilei.ă
PrimaășiăceaămaiămareăplatformăădeătranzacĠionareăwww.btc.sxăaădepă sit 35 milioane $
înă vânzăriă î n ianuarie 2014. Deoarece Bitcoin nuă esteă recunoscutăă caă fiindă oă monedăă
adevărată,ăpiaĠaăderivateloră Bitcoin e în întregime nereglementat ă.ăAutorităĠileăși -au dat seama
deăacestălucruășiăauăînceputăsăămonitorizezeăpiaĠaăcuămaiămultăăatenĠieădecâtăînainte.
II.3.ăAplicaĠiileă Bitcoin
SpreădeosebireădeăformeleădeăschimbăprinăintermediulăunorăterĠi,ăcumăarăfiăWesternă
Union, Bitcoini iăpotăfiătrimișiăoriundeăînălume,ăimediatășiăcuăunăcostăaproapeănesemnificativ.ă
TaxeleăpentruăoătranzacĠieăcuă Bitcoinii depind de ma iămulĠiăfactori,ăcumăsuntăregulileădeăreĠeaă
șiămărimeaătranzacĠiei.ăCuătoateăacestea,ădeăobicei,ătaxaăpentruăună Bitcoin este în jur de 0,1
mBTCăpeăfiecareămonedăătranzacĠionata.ăAcestălucruăînseamnăăcăăunătransferăînăvaloareădeă
10.000 $ în Bitcoini ar cost aădoară100ăcenĠiă(1ă$).ăAcestaătranzacĠieăesteăpreferataăasupraăuneiă
tranzacĠiiăcareăesteăcomisionataăcuăaproximativă4%ădinăsumaătrimisăă(WesternăUnion,ă2016)21.
Un Bitcoin poateăfiădivizatăpânăălaă8ăcifreădecimale.ăPrinăurmare,ă0.00000001ăBTCă
reprezintăăcantitateaăceaămaiămicăăcareăpoateăfiăprocesatăăîntr -oătranzacție.ăExistăămulteă
discuțiiădespreănumireaăacestorăfracțiuniădeă Bitcoini. Principalele sunt:
o 1 BTC = 1 Bitcoin
o 0,01 BTC = 1 cBTC = 1 centiBitcoin (bitcent)
o 0,001 BTC = 1 mBTC = 1 miliBitcoin (denumitășiămbităsauămilibităsauăchiară
bitmil)
o 0,000ă001ăBTCăță1ăμBTCăță1ă microBitcoin (denumitășiăubităsauămicrobit)
CuăniciăunăintermediarăterĠă prin care tranzacĠiaăcuă Bitcoin trebuieăsăătreacă,ăauăapărută
oportunităĠiă miciă pentruă aă reduceă costurileă asociateă acestoră tranzacĠii . Atunci când
comercianĠiiăpermităclienĠilorăsăăplăteascăăcuăcarduriăbancare – deăcreditășiădeădebit,ăeiătrebuieă
maiăîntâiăsăăplăteascăăpentruăunăcontădeăcomerciantăpentruăfiecareăcompanie.ăÎnăafarăădeăasta,ă
intervineăcomisionulăcaăcotăăparteădinăvaloareaăfiecăreiătranzacĠiiăperceputăăcaășiăcomisionădeă
cătreăcompaniaăcarduluiădeăcredit.ă(Visa,ă2016).ăTaxeleădeăgenulăacestoraăcrescăînămodă
semnificativ costuril eă companiei.ă Imposibilitateaă deă aă permiteă clienĠiloră săă plăteascăă cuă
carduriăbancareăarăconduceătotușiălaăpierdereaămultorăclienĠiădeoareceăaceștiaăvorăalegeăa lĠiă
comercianĠi,ădarăaăoferiăclienĠilorășiăposibilitateaăplăĠilorăînă Bitcoini,ăcomercianĠiiăînșiș i ar
diversificaășiăarăcreșteăpotenĠialulădeăvânzareăcătreăunănouăsegmentădeăpiaĠă.ăDeăexemplu,ăună

20 http://Bitcoinromania.ro/, accesat la 01.04.2016
21 https://www.westernunion.com, accesat la 12.03.2016

22
comerciant online care a acceptat Bitcoin caămijlocădeăplatăăînăianuarieă2014 : în prima zi,
vânzărileăînă Bitcoin au fost în valoare de 126.000 USD ceea ce corespunde cu aproximativ
4%ădinăvânzărileămediiăzilniceă(3.000ă dolari americani ).ăEsteăușorăpentruăcomercianĠiăsăă
integrezeăplăĠileăprinăacesteămonedeăînăafacerileălor.ăUnulădintreălideriiăplatformeiăesteăBitpay,ă
aceastăăplatformăăoferindăunăserviciuădeăplatăăcuătotulăinclus,ălaăunăcostăfixădeă300ă dolari
americani,ăpermiĠândăvânzăriădeăpânăălaă100.000ă dolari americani pe zi care corespunde unui
comision de 0.01 %.
ExistăăoămulĠimeădeăaplicaĠiiășiăsite -uriăwebăcareăpotăoferiărateăactualeădeăpiaĠăășiă
printre cele mai cunoscute sunt:
– Bitcoincharts.com,ăunăserviciuădeălistareăaădatelorădeăpeăpiaĠăăaămonede i exprimate în mai
multe valute;
– Bitcoin average.com,ăunăsiteăcareăoferăăoăimagineăoăvolumuluiăpentruăfiecareămonedă ;
– ZeroBlock,ăoăaplicaĠieăAndroidășiăiOSăgratuită,ăcareăpoateăafișăăunăpreĠăpentruădiferiteă
monede;
Prinăfaptulăcăănuătrebuieăsăăplăteascăătaxeleă perceputeădeăcompaniileădeă carduriă
bancare,ăcomercianĠiiăcareăpermităplăĠileăînă Bitcoiniăpotămări/pas a taxeleăcătreăclienĠi.
II.4. Costurile tra nzacĠiilorărealizateăcuămonedaă Bitcoin șiăcardurileăbancare
De cele maiămulteăori,ăcosturileăvinădinătaxeăopĠionaleăpentruăverificareaătranzacĠiilor.ă
ExistăătotușiătreiăcondiĠiiăcareătrebuieăsăăfieăîndepliniteăcaăoătranzacĠieăsăăfieătransmisă fărăă
comisioane.ăPrimaăcondiĠieăesteăc a mărimeaătranzacĠieiăsăăfieămaiămicăădeă1000ăbytesă(1ă
kilobyte are 1.024 bytes) iar acestălucruănuăreprezintăăoăproblemă,ădatăfiindăfaptulăcăăoă
tranzacĠieăînămedieăareă0.5ăkilobytes.ăAcestălucruăarăputeaădeve ni totușiăunaădintreăc ele mai
mariăeșecuriăaleămonedeiăînăviitor,ăavândăînăvedereăfaptulăcăăfiecareătranzacĠieăindiferentăcâtă
deămicăăeste,ăesteăreplicată prinămaiămulteănoduriășiătrebuieăstocatăăînălanĠulădeăblocuriă
(dispozitivul de stocare) pentru totdeauna. Acest lucru nu este gratis, iar unele persoane tind
săăcreadăăcăăoperaĠiunileămiciăpolueazăălanĠulădeăblocuri,ăîncurajândăutilizatoriiăsăăocoleascăă
sistemul Bitcoin cândăoperaĠiuniămiciăauăloc.ăAădouaăcondiĠieăesteăaceeaăcăătoateăieșirileă
tranzacĠieiăreprezintă mai mult de o sutime din Bitcoin .ăAcestălucruănuăarătrebuiăsăăfieăoă
problemăădinămomentăceănuăexistăăniciăunămotivărealăcaăunăutilizatorăsăăplăteascăăcuămaiă
multeăportofele,ăfiecareăplatăăfiindămaiămicăădeă0.01ă Bitcoini. Cea de- a treia condiĠie este căă
tranzacĠiaătrebuieăsăăaibăăunănivelădeăprioritateăpredefinit.ăPrioritateaăesteăcalculată prin luarea
uneiăvaloriădeăintrareăaăunităĠiiădeăbazăășiăîmpărĠindălaămărimeaătranzacĠiei. :
Prioritate=

23
ÎnăcazulăînăcareăacesteăcondiĠiiănuăsuntăîndeplinite,ăoătaxăăstandardădeă0.0001ă Bitcoin i
esteăsetatăăpentruătranzacĠiileăcuăprioritateăscăzută,ătranzacĠiileăcareăsuntămaiămiciădeă1000ă
bytesășiăasupraătranzacĠiilorăcareăauăieșiriămaiămiciădecâtă0.01ă Bitcoini. Taxa de 0.0001 este
una standard – prinăurmareăunaăminimăăa stfelăsetatăădeăprogramulădinăspateleă Bitcoinului. La
fiecare 1000 bytes se adauga automat 0.0001 Bitcoin i.ăÎnăviitor,ăesteăprobabilăcăădimensiu nea
standardăaătranzacĠiilorăsăăcreascăădinăcauzaălanĠuluiădeăblocuriămaiălung,ăcrescândăa stfelă
taxeleăpeătranzacĠie.ăAcestălucruăarăputeaăfiăproblematicăpentruăviitorulămonedeiă Bitcoin, în
specialăînăcazulăînăcareătranzacĠiileădevinămaiăaproape de limita unui megabyte (1.024
lilobytes),ăcaăurmareăefectivăcrescândătaxeleăpeătranzacĠieădeă10ăori.
ExistăăoăserieădeădiferenĠeăîntreă Bitcoin șiăalteătipuriădeăsistemeăelectroniceădeăplată.ăPeă
lângăăalteăsistemeăelectroniceădeăplată,ătranzacĠiileăcuăcardurileădeăc redit sunt în contrast cu
Bitcoinii.ăSistemulăcarduluiăbancarăesteăconceputăsăăcomisionezeătranzacĠiaăînăsine,ăpeăcândă
Bitcoinii percep utilizatorilor comisionul (un comision mult mai mic). Unul dintre primele
lucruriăpeăcareăunăcomerciantănouăpeăpiaĠaătrebuieăsăăîlăfacăăesteăsăăcreezeăunăcontăunicăde ă
comerciată cuă fiecareă companieă deă carduriă bancareă (Visa,ă MasterCardă șiă Maestro).ă Prină
intermediulăcontuluiăcomerciantului,ăcompaniileăplătescătaxeădeăclient,ăcomisioaneăbancare,ă
comisioaneăspecificeătranzacĠieiășiăoăvarietateădeătaxeăautorizate.
Moneda Bitcoin esteădiferităădeăinfrastructur a descrisăăanterior,ăutilizatorulăînsușiă
plăteșteă(posibilele)ăcomisioaneăaferenteătranzacĠiilor.ăProcedândăastfel,ă Bitcoin elimin ă în
modăeficientătaxeleăcostisitoareăcareăînămodăinevitabilăîncărcauăterĠeleăpărĠi.ăPeterăThielă(co –
fondatorul Paypal) a investit 3 milioane $ într-o companie de procesare a tranz acĠiilorăînă
Bitcoin numităăBitPay .
BitPayăaăfostăinventatăînă2011ășiăaăcâștigatăpânăăînăprezentăîncredereaă a peste 30.000
întreprinderiășiăorganizaĠii.ă Unul dintre co- fondatoriiăBitPay,ăAnthonyăGallippi,ăaădeclaratăcăă
unul dintre motivele pentru care BitPa yăaăavutăsuccesăesteăpentruăcă,ăcardurileădeăcreditășiă
debitănuăauăfostăniciodatăăproiectateăsăăfieăutilizateăpeăinternet,ădinăac est considerent Visa
cheltuie miliarde de dolari pe an pentru a preveni frauda, în timp ce Bitcoin are ace st modul
asigurat.
Bitcoin aăavutăastfelăunăefectăimediatăasupraăpieĠeiăundeămulĠiăîntreprinzători,ăs -au
transferatăcelăpuĠinăparĠialăcătreă Bitcoin pentruăoperaĠiunileădeătranzacĠionare.ăCuătoat e căă
principala preocupare a acestor proprietari este de a reduce costurile tranz acĠiilor,ă alteă
companii adopt ăămoneda Bitcoin pentruăaăcreșteăeficienĠaășiăvitezaătranzacĠiilor.ă Cei care au
dificultăĠiăînăgăsireaăunuiăprocedeuădeătranzacĠionareăincludăfurnizoriiădeăserviciiăcumăarăfiă
BitPayăcaăoăformăăaccesibilăășiăcovenientăă. Modulele din spatele Bitcoinilor permit ca aceasta

24
monedăăsăăfieădescentralizataășiăindependentă.ăTranzacĠiileăsuntăgrupateăîmpreunăăpentruă
autentificareă șiă procesare.ă Pentruă căă autentificareaă săă aibăă loc,ă calcululă uneiă problemă
ecriptograficeăcompleteătrebuieăsăăaibăăloc.
ProcesareaăunorăplăĠiăprinăintermediulămonedeiă Bitcoin este un procedeu mai simplu decât cu
unăcardădeădebităsauădeăcredit,ăacesteaăputândăfiăprimateăfărăăunăcontădeăcomerciat.ăPlăĠileăsunt ă
trimise direct dintr- oăaplicaĠie,ăintroducândăadresaă beneficiarului, du păăapăsareaăbutonuluiă
“Trimite”.ă Ună altgoritmă actualizeazăă rataă deă creareă aă blocului când 2.016 blocuri sunt
rezolvate. Acest lucru este realizat prin modificarea lungimii unei cifre compuse din zerouri .
22Rezultatul este ca un nou bloc e steăgăsitălaăaproximativă10ăminute.ăDinăacestămotiv,ăprimireaă
uneiăplăĠiăareăcaătimpădeăașteptareăaproximativă10ăminuteăînămedieăînainteăcăăreĠeauaăsaăîncepeă
săăconfirmeătranzacĠiaăprinăincludereaăacesteiaăîntr -un bloc. Confirmarea este un acord în
întreagaă reĠeaă caă Bitcoiniiă primiĠiă nuă auă fostă transferaĠiă altuiă cont.ă Motivul din spatele
intervalului de 10 minute este de a rezolva problema .ăProblemăăareădeăaăfaceăcuăsincronizareaă
șiăîntârziereaăesteănecesarăăpentruăcăăsistemulăsăăseăasigureăcăătotăsistemulăfuncĠioneazăăcuă
aceleașiăinformaĠii.ă În prezent, asa cum este prezentat in grafic, timpul mediu de confirmare a
tranzacĠiilorăesteădeă8.7ăminute.

Figura II.3.: Timpul mediu de confirmare.
Sursa: Date furnizate de https://blockchain.info

Recompansaăceăprovineădinăurmăărezolvăriiăuneiăproblemeăesteăînăprezentă25ăBTCășiă
vaăfiăredusăălaăjumătateălaăfiecareă210.000ăblocuriăsauăaproximativăoădatăăl a 4 ani.

22 Bitcoin-ul – Un sistem monetar, electronic peer- to-peer Satoshi Nakamoto, pag. 3

25
II.5. OperaĠiuniădeăreĠea
Caă produsă secundară ală procesuluiă deă minerit,ă reĠeauaă Bitcoin verifica continuu
tranzacĠii.ăTranzacĠiileăsuntăînregistrateăpeălanĠulădeăblocuriăcareăesteăunăregistruăpublic.ăPrină
urmare,ănumărulătotalădeătranzacĠiiăeste,ădeăasemeneaăoăinformaĠieădisponibilăăînămodăpublic.ă
OămadalitateădeăaăaccesaăacesteăinformaĠiiăe ste de a instala software- ulădeămineritășiăaă
descărcaăîntregulălanĠădeăblocuriăcuătoateătranzacĠiileăceăauăfostăexecutateăvreodată.ăAcest eă
informaĠiiăsuntădisponibileăînămodăconvenabilăprinăintermediulăsite -ului blockchain.info. Cu
alteăcuvinte,ădacăăutilizatorulădeĠineăoăcheieăpublicăăaăunuiăportofelă Bitcoin, poate vedea toate
tranzacĠiileăefectuateăcuăacestăportofel.ăSite -ulăpermite,ădeăasemenea,ăurmărireaăcuăușurinĠăăaă
plăĠilorădintr -un portofel în altul. În plus, site- ulăoferăădiagrameășiădateăpentruănumărulădeă
tranzacĠiiă efectuateă ziă deă zi.ă Parteaă negativăă cuă aceastăă statisticăă esteă căă monitorizea zăă
tranzacĠiile,ăincluzândătranzacĠiileăcuăaceeașiăpersoanăăcaraăacĠioneazăăcaăexpe didorădarășiăcăă
destinatar. Cu toate acestea, ele pot fi considerate utile în cazul în care acestea sunt realiz ate
dintr-unămotiv,ăchiarădacăămotivulădinăspateleătranzacĠiil or esteădeăreorganizareăaăfinanĠeloră
personale.

26
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ

III.1. Dezvoltareaășiăacceptarea
Înă funcĠieă deă diverseă perpective,ă importantaă Bitcoin poateă fiă văzutăă diferit.ă
Tehnologiileăviitoruluiăprezintăă Bitcoin ca fiind una dintre cele trei tehnologii care vor
provocaăautorităĠile.ăCelelalteădouăăsuntăpartajareaăfișierelorășiăimprimareăînă3D.ăCuătoateă
acestea,ănuăseăpoateănegaăfaptulăcăăstareaăactualăăaă Bitcoin esteăîncăăincertăășiăesteăușorădeă
argumentatăcăăvaăfiădificilăcaătehnologiaăsăăobitinaăunăgradămaiămar e de acceptare.
Aceeptarea Bitcoin esteăînăcontinuăăcreștereădinămomentăceătotămaiămulĠiăcomercianĠiă
acceptaăcaăformaădirectăădeăplată.ăAnumiteăzoneămici,ăcumăarăfiăKreuzbergăînăGermania,ăauăună
nivel foarte ridicat de acceptare, dar volatilitatea cursului de schimb Bitcoin este o provocare
pentruăcredibilitateaăpeăoăscarăălargă.ăÎnăconformitateăcuăprofesioniștiiădinădomeniulăfinanciar,ă
lipsaălichidităĠilor,ăincapacitateaădeăaăacoperiăexpunerile,ăprecumășiălipsaăreglementărilorăpeă
piaĠaăsuntăalteămotiveăimpo rtante pentru a evita implicarea utilizatorilor în Bitcoin. Cu toate
acestea,ă oă altăă perspectivăă subliniazăă scepticismulă faĠăă deă sistemulă financiară actuală șiă
incertitudineaăputeriiădeăcumpărareăviitoareăaăsumelorăexistente.ă
Înălucrareaăsa,ăLutherăprezintă motivele pentru care Bitcoin nuăaăcâștigatăoămaiămareă
aceeptareășiăconstantăăcăăefecteleădeăreĠeaășiăcosturileădeăcomutareătrebuieăsăăfieăp rincipaleleă
motive pentru acest aspect. 23 Acestaăchiarăafirmaăcăăcriptomonedeleănuăvorăatingeăniciodatăă
acceptareaăfărăăinstabilitateămonetarăăsemnificativăăsauăsprijinăguvernamental.ăUnăexempluădeă
instabilitateămonetarăăcauzândăconsumatoriiăsăăutilizezeăunăsistemămonetarăfărăăoăaprobareă
oficială esteăcazulăelveĠianăDinarăînăIrak.ăÎnăaceastăcaz,ăinstabilitateaămonetarăăsemnificativăăaă
fostămotivulăpentruăconsumatoriăsăăutilizezeăbaniăcareăerauăoficialăabandonaĠiășiănuăaveauăniciă
oăvaloareăintrinsecă.ăPeădeăaltăăparte,ăînăcazulăDinaruluiăelveĠian,ă a fost sistemul anterior pe
careăoameniiăerauădispușiăsă -lăfolosească,ăastfelăfăcândătranzacĠiaă Bitcoin diferităăînăcazulă
instabilităĠiiă monetare.ă Deă asemenea,ă seă poateă comparaă acceptareaă Bitcoin la sistemele
anterioareăsimilare.ăÎnăevaluareaăpotenĠialului pe termen lung al Bitcoin ,ălucrareaăanalizeazăă
cuăatenĠieăpucteleăslabeășiădefecteleășiăajungeălaăconcluziaăcă,ădacăăarăfiăpuseăînăaplicareăînă
modăcorectăsistemulăarăputeaăsprijiniăoămonedăădescentralizatăăsolidă.

23 Hendrickson,ăJoshuaăR.,ăThomasăL.ăHogan,ăandăWilliamăJ.ăLuther.ă“ TheăPoliticalăEconomyăofă Bitcoin.”ă
Rochester, NY, 2014, Royal Society Country of Publication

27
Cedilloăprezintăăoăaltăăperspectivăăinteresantăădeădezvoltareămonetarăășiădescrieămodulă
înăcareăindustriaăbanacaraăaăvenităcuămulteăinovaĠiiăfinanciareăpeăcareărestulădomeniuluiă
financiar le- aăaceeptatămaiătârziu.ăDeăasemenea,ăafirmaăcăăcadrulădeăreglementareăseăsitueazăă
înăurmaăevoluĠiilorătehnologiceăînăani.ăSeăpoateăclasificaă Bitcoin căăaăfiăparteădinăumbraă
industrieiăbancareădeoareceăesteăunăsistemămonetarăcareăopereazăăînăafaraăsistemuluiăfinanciară
oficial.ăÎnăaceastăăprivinĠăă Bitcoin ar putea reprezen taăoăastfelădeăinovaĠieăpeăcareălumeaă
financiarăăoăvaăacceptaăîntr -oăformăăsauăaltaăînăviitor. 24
III.2. Aspecteleănegativeășiăpozitiveăaleămonedeiă Bitcoin
ConceptulădeăbaniăaăexistatădinămomentulăînăcareăpopulaĠiaăaăînceputăsăăutilizezeă
bunuriășiămărfuriăcaămijlocădeăplată.ăPentruămiiădeăani,ăoameniiăauăfolosităcomerĠulăcuămărfuriă
șiăserviciiăcaămijlocădeăplată.ăEvoluĠiaăbanilorăcaăinstrumentădeăschimbăaăînceputăcândă
personeleăcareăfoloseauăseminĠeădeăcacao,ăscoiciășiăalteăobiecteăpreĠioaseăauăprogresatăînă
utilizareaăaltorămetaleăpreĠioase,ăcumăarăfiăaurulășiăargintul.ăÎnăultimeleăsecoleămonedaă
fiduciarăăaăînlocuităcomerĠulăcuătroculășiăacum,ăodatăăcuăevoluĠiaăinternetului,ăs -a ajuns la
următorulăpasăînăciclulăevoluĠieiăbanilor.ăMonedaă Bitcoin este prima mon edăădescentralizatăă
careăfuncĠioneazăăprinăintermediulăcriptografiei.
Scopul acestui studiu de caz este de a relata aspectele poz itiveășiănegativeăaleăacesteiă
noiămonede,ășiăvaăin vestiga ce viitor ar putea avea.
DupăăevoluĠiaăInternetuluiălaăînceputulăaniloră’90,ăauăexistatămulteămonedeăvirtualeădară
ceaăcareăaăatrasăcelămaiămultăatenĠiaăautorităĠilorășiăoamenilorăesteă Bitcoin. Acest lucru s- a
întâmplatădatorităăfaptuluiăcăăesteăprimaămonedăădescentralizatăăcareăutilizeazăăcriptografiaă
pentru securitate.
Ceeaă ceă aă stimulată inventareaă acesteiă monedeă aă fostă neîncredereaă înă instituĠiiloră
financiare,ăinstituĠiiăcareăservescăînăcalitateădeăpărĠiăterĠeăpentruăprocesareaăplăĠilorăelectronice.ă
TranzacĠiileăreversibileănuăsuntăîntr -adevărăposibile,ădeoareceăinstituĠii le financiare nu pot
evita medierea disputelor.
Satoshi Nakamoto a început proiectul Bitcoin înă 2008ă dupăă ceă aă începută crizăă
economicăădină2007ădatorităăfaptulăcăăaăcrescutărataășomajuluiășiămulĠiăoameniăși -au pierdut
încredereaăînăguvern,ăbănciășiăînăsistemulăfinanciar.ăCreatoriiănoiiămonedeăauăvăzutăsoluĠiileă
posibile,ăsauăpoateăoămetodăăalternativăădeăaăevitaăacĠiunileădinăcadrulăsistemuluiăfinanciar.ă
Moneda Bitcoin nuă esteă primaă criptomoneda.ă Esteă totușiă primaă monedăă digiatalaă
descentralizata care utili zeazăăcriptografiaăpentruăsecuritate.ăAceastăăcaracteristicăăfaceăclară

24 Cedillo, I.,. The historical role of the European shadow banking sys tem in the development and evolution of
our monetary institutions., 2013

28
faptulăcăăinventatoriiășiăsusĠinătoriiămanifestăăoăconsiderabilăăneîncredereăînăsistemulăbănciloră
centraleășiăacĠiunileălor.
Deșiă criptomonedeleă șiă tehnologiaă lanĠuluiă deă blocuriă oferăă utilizatorilor multiple
utilizăriășiăinovaĠiiănoiășiăanunĠăăcăăoăsăăramificeăoăserieădeăsectoareășiăinstituĠii,ăimplementareaă
acesteiătehnologiiăpeăoăscarăălargăăseăconfruntăăcuăoăserieădeăprovocări.
CuăscopulădeăaăobĠineăoăimagineăclarăăprivindăpărĠileănegativeășiăpo zitive ale acestei
monedeăelectronice,ăoăsăăre zum principalele caracteristici:
III.2.1. Aspectele pozitive ale monedei Bitcoin:
 Descentralizarea
Oămonedăăesteădescentralizataăatunciăcândăniciăoăautoritateănuăesteăimplicatăăînăemitereaă
monedei.ăAvândăoărataăfixăădeămonedeă Bitcoin existent ă,ăinventatoriiăurmărescăsăăeviteă
speculaĠiileăasupraăsistemului.ăOăratăădeăcreeareăfixăăfaceăimposibilăăinflaĠia monedei, cu toate
acesteaăapareădeflaĠiaăatunciăcândăeliberareaămonedeiăvaăînceta.
 Monedaăesteăoăsursăădeschisă
Monedaăesteătransparentă,ăceeaăceăînseamnăăcăătoĠiăutilizatoriiăpoateăaflaămaiămulteăinformaĠiiă
despreăcumăaceastaămonedăăvirtualăăesteăgenerat ă.
 Taxele de comisionare reduse
Cu Bitcoin seăpotăfaceătranzacĠiiălaănivelămondial,ădeălaăpersoanaălaăpersoanaăcuămaiă
puĠinădeăunăcentăpentruăfiecareătranzacĠieărealizată.ăAcesteăcomisioaneămiciădevinărentabileă
pentruămicileăîntreprinderiășiăpersoaneăfiziceăpentruăaăscadeăcomisioaneleătranzacĠiilorășiă
conduceăspreăeconomisireaăbanilor,ăcareăpotăfiăcheltuiĠiăsauăinvestiĠiăînăaltăscop.
 Conturile nu pot fi închise
Imposibilitateaăștergeriiăcontuluiăunuiăaltăutilizatorăeliminaăoriceăgândireăsubiectivăă
înăceeaăceăpriveșteăacĠiunileăindivizilorășiăactivi tatea acestora.
 NuăexistăăcondiĠiiăprealabileășiăsuntăeliminateălimiteleăarbitrare.
 NuăsuntăcosturiămariăatunciăcândăsuntărealizateăoperaĠiuniăcuămonedaă Bitcoin – acest
lucruăoăfaceăatractivăăpentruăîntreprinderiăsăăîncerceăutilizareaăcaăunămijlocădeăplată șiă
săăatragăăclienĠiiăcareăpreferăăsăăutilizezeă Bitcoin.
 Esteăoămonedăăușorădeăconfigurat
Scaraă deă dificultateă esteă subiectivăă înă funcĠieă deă cunoștinĠeleă șiă informaĠiileă
deĠinuteădeăutilizatori.
 TranzacĠiiăanonime

29
UtilizatoriiăpotăcreeaăunănumărădeăportofeleăcareăsăăconĠinăă Bitcoin șiănuăexistăăniciăoă
restricĠieăcuăprivireălaănumărulădeăportofeleăpeăcareăaceștiaăarătrebuieăsăăleădeĠinăășiănuăexistăă
niciunăformulară“Cunoaște -Ġiăclientul”ă(KYC)ănecesarăpentruăaădeschi de un portofel virtual.
DeciziaădeăaăpermiteăidentităĠilorăpseudonimeășiădeăaănuăfaceălegăturaăîntreăportofeleășiă
persoaneădinălumeaărealăăoferăăunăgradăsporitădeăintimitate.ăCuătoateăacestea,ăaceastăălegătur ăă
întreăutilizatoriășiăportofelăsuntăvizibileăpentruătoĠiăutilizatoriiășiăurmăriteădeăpublic.
SpreădeosebireădeăplăĠileătradiĠionale,ăcareăsuntăvizibileădoarăpărĠilorăimplicateășiă
instituĠiiloră financiare,ă tranzacĠiileă cuă Bitcoin – inclusiv portofelele implicate, timpul
aproximativăalătranzacĠieiășiăvalorileătranzacĠiilorăsuntăînregistrateăîntr -unălanĠădeăblocuriă
vizibil în mod public.
III.2.2. Aspectele negative:
 Anonimatul
Esteămaiăușorăpentruăceiăcareădorescărealizareaăunorălucruriăilegale.
 VolatilitateaăpreĠurilor
În ciuda celor 6 caracteristici car eă reprezintăă monedeleă (raritatea,ă durabilitatea,ă
divizibilitatea,ăfungibilitatea,ăportabilitateaășiăidentificarea)ăaseameneaășiăprogramabilitateaă
totuși,ăcriptomonedeleăcontinuă săăfieăafectateădeăoăvolalitateăridicatăăaăpreĠurilor.ăUnănumără
deă economiști, incluzândă fostulă ministruă ală finanĠeloră dină FranĠa,ă Yanisă Varoufakisă25șiă
economiștiă precumă Paulă Krugmană nuă auă susĠinută monedă,ă reflectândă asupraă pericoluluiă
folosiriiăuneiămonedeădeflaĠioniste.ă
Existăă câtevaă motiveă asociateă cuă preĠulă fluctuantă ală monedeiă Bitcoin șiă ală altoră
criptomonede. În primul rând, cantitatea de Bitcoin esteădeă21ămilioaneășiăcreșteăîntr -un ritm
previzibil.ăMotivulăpentruăcareăSatoshiăNakamotoăaădecisăsăălimitezeăcantiteaătotalăădeă Bitcoin
laă21ămilioaneăunităĠiăesteădirectălegatăăcuădivizibilitateaămonedelor.ăFiecareă Bitcoin poate fi
împărĠităînă100 .000.000ăsatoshiăcareăsuntăechivalentulăaă21ăcatralioaneăunităĠiădeăvalută.ăCuă
toateăacestea,ăpreĠulăunuiă Bitcoin este în strâns ăălegăturăăcuăcerereaăpentruămoneda.ăDină
momentăceărataăproducĠieiăesteăcunoscută,ărataăcereriiătrebuieăsăăurmezeăaceastăăratăădeă
producĠieăpentruăcăăpreĠulăsăărămânăăstabil.ăÎnăalădoileaărând,ădinăcauzaăproblemelorădeă
securitate a rezultat întotdeauna o s cădereăaăpreĠuluiădramatică.ăAcesteătipuriădeăevenimenteă
voră continuaă săă afectezeă nivelulă deă încredereă ală utilizatoriloră șiă vaă duceă laă scăderiă aleă
preĠurilor. Înă alătreileaă rând,ăjumătateădină BitcoiniiăînăcirculaĠieăactualăsuntădeĠinuĠiădeă

25 http://cointelegraph.com/news/113520/greeces-varoufakis-Bitcoin-can-be-used- in-
eurozone- as-weaponagainst-deflation , accesat la 05.05.2016

30
aproximativ 50 dintre primii utilizatori. Bitcoin esteăsensibilăălaăalteăposibileăcriptomonedeă
noiăiarăacestălucruăarăafectaăpeăceiăcareăauăinvestitășiăcumpărată Bitcoin.
Moneda Bitcoin aă înregistrată diferenĠeă semnificativeă deă preĠă înă timp.ă Fiindă
tranzacĠionataăpeăbursăăvirtuală,ăcursulădeăschimbăesteămultămaiăsensibilădecâtăînăcazulă
monedelorătradiĠionale,ă Bitcoin fiindămaiăexpusăăatacurilorăspeculative.
 SpălareaăbanilorășiăinvestiĠiileăspeculative
Spălareaăbanilorăesteăprocesulădeăaăfaceăveniturileăilegaleădobânditeăsăăparăălega le.ă
Spălareaăbanilorăseărealizeazăăînătreiăetape:ăplasarea,ăstratificareaășiăintegrarea .
Ceea ce s- aădovedităaăfiărăuăcuăanonimatulăadreselorădeătranzacĠieăesteăfaptulăcăă
piaĠaăesteăpredispusăălaăactivitaĠ i ilegale. Este mai greu d eăurmărită utilizatorii care folosesc
Bitcoin caămijlocădeăplatăăcomparativăcuămonedeleătradiĠionale,ăundeăbăncileășiăorganeleă
deăurmărireăpenalăăcolaboreazăăuneleăcuă celelalte. Neputând identifica utilizatorii se poate
dezvolta un mediu prop iceăspălăriiăbanilorăproveniĠiădinăactivităĠiăilegale.
 Cadrul legal
TranzacĠionareaă înă criptomonedeă areă nevoieă deă reguliă specifică referitoareă laă
responsabilitateaăfondurilor,ăsumeleăstocateăînăportofeleăofflineășiăvaloareaădeăpiaĠăăaăacestoră
fonduri în monede fiduciare. Cu toate acestea, cea mai mare provocare a criptomonedelor ar
putea proveni dintr- oăperspectivăădeăpoliticaămonetară.ăBăncileăcentraleăderivăăoăparteădină
veniturileălorădinăseniorajulămonetarăcareăreprezintăădiferenĠaădintreăvaloareaăbanilorășiăcostulă
produceriiășiădistribuiriiălor.ăÎnăalădoileaărând,ăcazulăînăcareămonedaăemisăădeăcătreăbancaă
centralăăaăuneiăĠăriăesteăfolosităăcaămonedăădeărezervăălaănivelămondial,ăpermiteăbănciiăsăă
imprimeăoăcantităĠiiămaiămareăaămonedeiăfărăăaăridicaăsemnificativăinflaĠia înăĠaraăsaădeă
origine.ăDeoareceăcriptomonedeleăacĠioneazăăcaăunăconcurrentădirectăcuăcelelalteămonede,ă
existăăposibilitateaăcăăbăncileăcentralăsăăofereăsprijinămonedelorăoficiale.
 Pierderea portofelelor digitale.
În cazul pierderii cheii publice sau priva teăvaăfiăimposibilăăconectareaălaăportofelulă
digital. Acest lucru conduce la pierderea Bitcoin ilorăstocaĠi in portofelul respectiv. Nu
existăăniciăoăagenĠieăcentralăăsauăunitateăcareăsăăĠinăăevidenĠ a acestor chei sau posibilitatea
înlocuirii acestora.
 Încrederea în platforma de schimb
FaptulăcăătrebuieăcaăutilizatorulăsăăaibăăîncredereăînăcevaăceănuăînĠelegeăcomplet,ădatorităă
algoritmilorăcomplicaĠiăfaceăpeămulĠiăutilizatoriăsăăfieăscepticiășiăneîncrezătoriăînă ceea ce
priveste tranzacĠionareaăcuă Bitcoin.

31
Oăaltăăproblemăăaămonedeiă Bitcoin esteăvaloareaăacesteiaăpeăpiaĠă.ăMotivulăpentruăcareă
1 Bitcoin valoareaz ă câteva sute de dolari din punct de vedere macroeconimic este datorat
faptului căăcerereaănuăseăîntâlneșteăcuăoferta.ăDeoareceăexistăămaiăpuĠiniă BitcoiniăînăcirculaĠieă
decâtămonedeăfiduciare,ăfaceăcăăfiecareă Bitcoin săăvalorezeămaiămult.ăPeădeăaltăăparte,ă
valoarea Bitcoin arat ă câtădeămulteămonedeăsuntăutilizateășiănuăcâteătranzacĠiiăauăloc.ă
III.3. PoziĠionareaămonedeiăînălume
1. Australia
Oficiul Australin pentru Taxare (AT O)ăaăinformatăcăăvaăurmăriăatentăvolatilitateaă
Bitcoin,ă câtă deă multă esteă acceptată și interacĠiuneaă cuă monedeă convenĠionaleă prină
mecanismeleădeăschimbășiăevoluĠiileăinternaĠionale.ăUnăghidăprivindătaxaăpentruăBunuriășiă
Servicii (GST),ăunăghidădeăorientareășiădeterminăriăfiscaleăaleă Bitcoin șiăalorămonedeă
virtuale a fost emis în august 2014.26
2. Brazilia
PrinăLegeaănr.ă12865ăadoptatăădeăBraziliaăpeă9ăoctombrieă2013,ăposibilitateaăcreăriiă
unei monede electronice inclusiv Bitcoin a fost introdusă.ăPrintreăaltele,ălegeaăstabileșteătipulă
sistemelorădeăplăĠiășiăaranjamentelorădeăplatăăcareăsuntăincluseăînăsistemulăBrazilianădeăplată.27
InstituĠia deăplatăăesteădefinită ca un cadru legal care prin aderarea la una sau mai multe
angajamente, are ca activitate principal ă sauă secundară,ă unaă sauă maiă multeă activităĠiă
enumerate în articolul 6 (III). Moneda electronic ă este definit ă caăresursaăstocatăăpeăună
dispozitivăsauăsistemăelectronicăcareăsăăpermităăutilizatoruluiăfinalăsăăefectuezeăo tranzacĠie.
3. China
BancaăcentralăăaăChineiășiăalteăpatruăbănciăcentral e șiăcomisii,ăa u emis o notificare
privindămăsuriădeăprecauĠieăîmpotrivaăriscurilorămonedeiă Bitcoin înădecembrieă2013.ăAnunĠulă
declarăăimămodăclarăcăănaturaămonedeiă Bitcoin esteăceaădeămarfăăvirtuală șiănuădeămonedă.ă
Datorităăacestuiăfapt,ă Bitcoin nu trebuieăsăăfieăcomercializată caăoămonedăăpeăpiaĠă.ăDeă
asemenea,ă guvernulăaăinterzisă instituĠiilorăfinanciareădinăChinaătranzacĠionareaămonedei.ă
GuvernulăaămenĠionatăcăăsupraveg herea site- urilorăwebăcareăseăocupăăcuătranzacĠionareaă
monedeiăoăsăăfieămaiăstrictă.ăChinaăaăemisăunăavertismentăgeneralălegatădeăspălareaăbaniloră în
ceea ce prive ște utilizarea Bitcoin.28

26 Kate Walsh & Jason Murphy, ATO Targets Bitcoin Users, AUSTRALIAN FINANCIAL REVI EW (June 24,
2013 ), http://www.afr.com/p/technology/ ato_targets_Bitcoin_users_oawpzLQHDz2vEUW tvYLTWI, accesat la
12.05.2016
27 Lei No. 12.865, de 9 de Outubro de 2013 [Law No. 12,865 of October 9, 2013],
http://www.receita.fazenda.gov.br/Legislacao/leis/2013/lei12865.htm (Braz.). ac cesat la 12.05.2016
28 http://studiolegalesimbula.com/wp-content/uploads/2014/05/Virtual-Currencies-Bulleti n1.pdf , accesat la
12.05.2016

32

4. Canada
CanadaăesteăprimaăĠarăăcareăaăimplementatăoălegeănaĠionalăăcuăprivireălaăutilizareaă
monedei digitale. Ca rezultat al recentelor amendamente legislative, întreprinderile care
utilizeazăă Bitcoin auăfostăsubiectulăSpălăriiăBanilorășiă FinanĠareaăterorismuluiăd in 2000
(PCMLTF). Dealerii în monedac criptomoneda digitalăădinăCanadaătrebuieăsăăseăînregistrezeă
caăMSBăcuăoperaĠiunileăfinanciareășiătranzacĠii le. Procesul inplic ă contactarea FINTRAC
pentruăaăfurnizaăinformaĠiiăiniĠialeășiădeăaăaveaăaceesălaăsite -ul de înregistrareăMSB.ăExistăăoă
serieă deă întrebăriă despreă proprietariiă deă afaceri,ă ofiĠeriiă superiori,ă realatiileă bancareă șiă
veniturile prognozate. Procesul de înregistrare nu este costisitor dar poate dura timp (în
specialădacăăautoritateaănecesitaăclarificări).ăUneleădintreăraportărileănecesareăsunt:29
– MBSăsuntăobligaĠiăsăăraportateăfiecareătranzacĠieăsuspectaăFINTRAC.ăNuăexistăăniciunăpragă
monetar (sum ă)ăcareăsăădeclanșezeăobligaĠiaădeăaăraportaăoătranzacĠieăsuspectă.
– MBS sunt obligaĠiăsăăraportezeăFINTRACăcândăprimescăoăsumăădeă10.000ă dolari americani
sauămaiămult,ăînăcadrulăuneiăsingureătranzacĠii,ăcuăexcepĠiaăcazuluiăînăcareăfondurileăsuntă
primateădeăcătreăunăorganismăpublicăsauăoăentitateăfinanciară.
AtunciăcândăMSBăprimeșteăsauătri mite bani în valoare de 100.000 dolari americani sau mai
mult,ătrebuieăsăădetermineădacăăesteăvotbaădeăoăpersoanăăexpusăăpolitică(PEP),ăînăinteriorulă
săuăexteriorulăCanadeiășiădacăăseădetermină căătranzacĠia implică oăpersoanăăexpusăăpolitică
trebuie confir matăăsursaăfondurilor.
5. Danemarca
AutoritateaădeăsupraveghereăfinanciarăăaăDanemarciiăaăafirmatăcăănuăvaăreglementaă
moneda Bitcoin ,ăconsiderândăcăă Bitcoin nuăesteăoămonedă30.ăÎnăaceeașiădeclaraĠie,ăaăexplicată
căădinămomentăceă Bitcoin nu intr ă în niciuna din categoriile de servicii financiare, inclusiv
monedă electronic ă, schimburi le valutare nu pot fi introduse înă cadrulă reglementăriloră
financiare.
AceastăădeclaraĠieăsugereazăăcăă Bitcoin arătrebuiăsăăfieătratatăăcaăunăserviciuă
electronic, iar veniturile din utilizarea acesteia ar fi impozabile. Cu toate acestea,
autorităĠileănuăauăpublicatăniciăoăclarificareăînăceeaăceăpriveșteăimpozitarea.ăAutoritateaă
fiscală danezăă(SKAT)ăaăpublicatăunărăspunsăînăcareăaăarătatăcăăoăfactură nuăpoateăfiăemisăă

29. http://www.duhaimelaw.com/2014/06/22/canada-implements-worlds-first-national- Bitcoin-law/, accesat la
14.05.2016
30 Advarsel mod virtuellevalutaer (Bitcoinm.fl.) [Warnings Against Digital Curre ncies (Bitcoin etc.)],
http://www. finanstilsynet.dk/da/Nyhedscenter/Pressemeddelelser/2013/Advarsel-mod -virtuelle-valutaer-bitcom-
mfl-2013.aspx., accesat la 14.05.2016

33
în Bitcoin,ădarătrebuieăemisăăînăCoroanaăDaneză sauăoăaltăămonedăărecunoscută.31 Prin
urmare,ăînăprezent,ăesteăclarăcăă Bitcoin nuăesteăoămonedăărecunoscutăădarăoăoarecareălipsă
deăclaritateăînăceeaăceăpriveșteăimpozitareaă Bitcoin subăjurisdicĠie.
6. Uniunea Europea nă
NuăexistăăoălegislaĠieăîncăăacceptatăădeăUEăprivindăstatutulămonedeiă Bitcoin. Un
raportădetaliatăprivindămonedaăvirtualăăăaă prevăzut sistemul Bitcoin șiăanalizaăscurtăăaă
statutuluiăsauăjuridicăemisădeăBancaăCentralăăEuropeană.ăCuătoateăacestea,ămonedaă Bitcoin
aăfostăĠinutăăînăafarăădirective i 2007/64/EC,ăîntrucâtădirectivaănuăreglementeazăămonedaă
electronică.32
AutoritateaăBancarăăEuropeanăă(EBA),ăinstituĠiaăcareăseăocupăădeăimplementareaă
unuiăsetăstandardădeănormeăprivindăreglementareaășiăsupraveghereaă sistemului bancar a
emis un avertisment privind pericolele folosirii monedelor virtuale. De asemenea, a
clarificatăfaptulăcăăutilizatoriiăarăputeaăfiăînăcontinuareăimpozitaĠiăatunciăcândăutilizeazăă
moneda.
7. România
BancaăNaĠionalăăaăRomânieiăaăpublicatăună comunicat referitor la monede virtuale prin
careăprecizeazăăcăămonedăăvirtualăănuăesteămonedaănaĠionalăăsauăvalutăășiăcăăacceptarea ă
acesteiaăcaămijlocădeăplatăănuăesteăobligatorieădinăpunctădeăvedereălegal.33
8. Germania
Autoritatea de Supraveghere Financiala Federalăăaăemisăoăcomunicareăprivindă Bitcoin
la 19 decembrie 2013.34 În Germania Bitcoin aăfostăclasificatăăcaăoăunitateădeăcont,ărespectivă
căăunăinstrumentăfinanciar.ăMinisterulăFederalăalăFinanĠelorăaădiscutatădespreăfiscalitateaă
monedei Bitcoin într-o declaratie. Ministerul a discutat, printre altele posibilitatea perceperii
taxeiăpeăvaloareăadăugată (TVA) pentru transferul de Bitcoin.
9. Norvegia

31 . European Central Bank, Virtual Currency Scheme
http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/virtualcurrencyschemes201210en.pdf. , ., accesat la 15.05.2016
32 Directive 2007/64/EC of the European Parliament and of the Council of 13 Nov ember 2007 on Payment
Services in the Internal Market, Amending Directives 97/7/EC, 2002/65/EC, 2005/60/EC and 2 006/48/EC and
Repealing Directive 97/5/EC, 2007 O.J. (L 319) 1, http://eur-lex.europa.eu/L exUriServ/
LexUriServ.do?uri=OJ:L:2007:319: 0001:0036:EN:PDF, ., accesat la 14.05.201 6
33 http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=10016, ., accesat la 14.05.2016
34 http://www.gesetze- im-internet.de/kredwg/ index.html., accesat la 14.05.2016

34
AutoritateaăFiscalăăNorvegiană aăafirmatăcă,ăînăceeaăceăpriveșteăproblemaăimpozitării,ă
vor trata moneda Bitcoin caășiăcâștiguriăcapitale.ăLegislaĠiaăcareăreglementeazăăcapitalulă
impuneătaxeăasupraăcâștigurilorășiădeducerilorăpentruăpierderi.35
10. Anglia
BancaăAnglieiănuăaăpublicatănicioădeclaraĠieăprivindăclasificareaămonedeiăpeăpiaĠă.ă
Bitcoin aăfostăexclusăăînăultimul semestru al rapoartelor publicate.36
11. Statele Unite ale Americii
Un proiect de lege prezentat la Congresul numit HR 5777, a propus un moratoriu de 5
ani privind reglementarea monedelor digitale în SUA. Proiectul de lege împiedic ă orice
reglementareășiărestr ictieăpentruăoăperioadăădeă5ăaniăîncepândăcuădataădeă15ăiunieă2015.37
Proiectulădeălegeăpropuneădeăasemenea,ăcaămonedeleăvirtualeăsăăfieăclasificateăcaămonedeă
tradiĠionaleăînăconformitateăcuăreglementărileădinăSUA.ăÎnăprezent,ăServiciulăpentruăVenituriă
Interneă(IRS)ăimpoziteazăă Bitcoin caășiăcumăarăfiăunătipădeăproprietateăînăscopuriăfiscale.38
– PlăĠileăînămonedaădigitalăăcătreăcontractoriiășiăfurnizoriiădeăserviciiătrebuieăraportateăprină
intermediul formularului 1099.
– Profiturileășiăpierderileădină vânzarea de monede digitale sunt supuse uno răcâștiguriăcândă
sunt utilizate ca active de capital;
– Salariileăînămonedeădigitaleăsuntătaxateășiătrebuieăsăăfieăraportate .
ABă129ăaăfostăaprobatăăcaălegeăînăiunieă2012ășiăaăînceputăsăăfieăaplicatăăînă2015.ă
Proiectulădeălegeăaăfostămenităsăăabrogeălegeaăcareăf ace ilegală orice utilizare a monedelor
alternative.39
12. Thailanda
Banca Thailandei aăprezentatămodulăînăcareăfuncĠioneazăămoned a înăĠară.ăLaăfinalulă
prezentării,ămembriiăAdministraĠie i deăSchimbăValutarășiădepartamentulădeăPoliticăăaăinformată
căădinălipsăădeălegiăexistenteăînăvigoare,ăactivitateaă Bitcoin afecteazăăsferaăfinanciarăășiădină
acestămotivăsuntăilegaleăînăThailandaăurmătoareleăoperaĠiuniăcuănouaămonedăăvirtuală:40
– Cumpărarea

35 http://www.bankofengland.co.uk/ publications/Documents/quarterlybulletin/2013/qb1 304.pdf. ., accesat la
14.05.2016
36 .ăPeteăRizzo,ă“UKăEliminatesăTaxăonăBitcoinăTrading,ăPublishesăOfficialăGuidance ”,ăvalabilălaă
http://www.coindesk.com/top- uk-tax-agency-eliminate- 20-levy-Bitcoin-trading/,. accesat la 14.05.2016
37 http://www.coindesk.com/us-congressman-submit-Bitcoin-tax-bill/, , acce sat la 14.05.2016
38 6. http://www.wallstreetandtech.com/compliance/Bitcoin-taxation-a-gift-from-the -irs-and-the-coffee-
problem/a/d-id/1318419?_mc=RSS_WST_EDT., accesat la 14.05.2016
39 https://ia800904.us.archive.org/35/items/gov.uscourts.txed.146063/g ov.uscourts.txed.146063.23.0.pdf , .,
accesat la 14.05.2016
40 http://web.bundesverband-Bitcoin.de/wp-content/uploads/2014/05/Press-Releas e-Bundesverband Bitcoin- PM-
14-002_eng.pdfv, ., accesat la 14.05.2016

35
– Vânzarea
– Cumpararareaăoricărorăbunuriăsauăserviciiăprinăintermediulă Bitcoin
– Vanzarareaăoricărorăbunuriăsauăservicii
– Trimiterea Bitcoin oricăreiăpersoaneăsituateăînăafarăăThailandei
– Primirea Bitcoin deălaăoriceăpersoanăăsituateăînăafarăăThailandei
Cuătoateăacestea,ăînăconformitateăcuăinformaĠiileăof erite de Banca Thailandei, este
declaratăcăămonedăăpoateăfiătranzacĠionataăînăinteriorulăThailandeiăatâtătimpă cât poate fi
convertităăînăBaht – moneda nationala a Thailandei.
III.4. EvoluĠiaăcursuluiădeăschimbășiăprincipaleleăfluctuaĠiiădeăpreĠăaleămonedeiă Bitcoin
SchimbărileăînăceeaăceăprivescăpreĠulă BitcoinilorăauăatrasămulĠiăutilizatori,ăînăspecialăînă
timpulăanuluiă2013.ăChiarădacăăaăexistatăoăvalatilitateăsemnificativăăaăpreĠuluiă Bitcoin de-a
lungul existenĠeiăacestuia,ăînăanulă2013,ăpreĠurileălaăcareăseătranzacĠionaămonedaăauăfluctuată
foarteămult.ăPreĠulăunuiă Bitcoin a variat de la 13.37 USD la 1 ianuarie ajungând la 266,00
USDălaă10ăaprilieășiăaăscăzutălaă54.25ăpeă12ăaprilie.ăDupăăaceea,ăpreĠulăaăcrescutăconstantăpâ năă
laă215,00ăUSDălaă1ănoiembrie,ăiarădupăăaceeaăaăurmatăoăcreștereăextremădeărapidăăpeă29ă
noiembrieăajungândălaă1,242.ăUSD.ăDupăăaceea,ăpreĠulăaăscăzutădinănou,ăastfelăîncât,ălaă18ă
decembrieăpreĠulăaăatinsă455ăUSD.ăÎnăianuarieă2014,ă Bitcoin a fostătranzacĠionatăîntreă771.ă
USDășiă1,093,68ăUSD.
Acestănivelădeăvolatilitateănuăesteăoăcaracteristicăădorităăpentruăoămonedăăutilizatăă
pentruă realizareaă plăĠilor.ă Cuă toateă acestea,ă peă termenă lungă esteă necesarăă oă creștereă
substanĠialăăaăpreĠuluiăpentruăcăăsistemulăsăăfieăutilizatădeăcâtămaiămulĠiăutilizatori.ăAtunciă
cândăseădoreșteăaăseăînve sti în monede Bitcoin ,ăvolotilitateaăridicatăăesteăunăaspectădeăluatăînă
considerareădeăcătreăspeculatori.
Doarăpeăperioadaăunuiăan,ăîntreă29ănoiembrieă2012ășiă2013,ăpreĠuluiăunuiă Bitcoin a
variat de la 12.15 USD la 1,242 rezultând într- unăsingurăanălaăoăcreștereădeă10.100%.ăFaptulă
căăBitcoin esteăînămodăliberăfluctuantădeăcătreăpiaĠă fărăăoriceăfundament,ăfac e procesul de
evaluareăgreuădeăanticipatășiăfoarteădiferităînăcomparaĠieăcuăalteăinstrumenteăfinanciare.ăEsteă
clarăcăăvolatilitateaăpreĠuluiăesteăunăindicatorăalăincertitudiniiăpeăpiaĠă.
PeăplatformaăMt.ăGox,ăînăistoriaătranzacĠionăriiăpubliceă Bitcoin a av utălocă5ăschimbăriă
semnificativeădeăpreĠ.ăPrimaădintreăele,ăaăavutălocăînănoiembrieă2010,ăatunciăcândăpreĠulăunuiă
Bitcoin aăscăzutădeălaă70%ăînătreiăzileădeălaă0,47ăUSDăpânăălaă0,14ăUSD.ăAădouaăfluctuaĠieădeă
preĠămajorăăaăvenită7ăluniămaiătârziu,ăînăiunieă2011,ăcândăpreĠulăaăscăzutădeălaă67%ăînătreiăzile,ă
mergândădeălaă31.50ăapoiăajungândălaă10.25.ăÎnătimpăceămotiveleăpentruăceleădouăăfluctuaĠiiădeă
preĠănuăsuntăclare,ăînămomentulăînăcareăcapitalizareaădeăpiaĠăăaăsistemuluiăaăfostămultămaiă

36
mică,ăeăposibilăsă fiăcauzatăacesteăfluctuaĠii.ăDeăasemenea,ăesteăposibilăcaăprimiiăutilizatoriăsăă
deĠină mai multi Bitcoin iășiăacestălucruăaăprodusăaceastăăacĠiune.ăAătreiaăscădereădeăpreĠăaăavută
locăînăaugustă2012ăatunciăcândăpreĠulăaăscăzutădeălaă15.40ăUSDălaă7,58ăînădoarădouăăzile.ăAă
patraăscădereădeăpreĠămajorăăaăavutălocăînăaprilieă2013,ăcândăpreĠulăaăscăzutăcuă80%ă trecând
deălaă266ăUSDălaă54,25ăînătreiăzile.ăAcestălucruăseădatoreazăăfaptuluiăcăăpeăceaămaiămareă
platformăădeăschimbădinăaceaăperioadă,ăMt.ăGox,ăaăcrescut numărulădeăinvestitoriășiăservereleă
nuăauăreușităsăăfacăăfaĠăătraficului.ăAăcinceaăscădereămajorăădeăpreĠăaăavutălocăînădece mbrieă
2013,ăcândăpreĠulă Bitcoin aăscăzutăcuă54%ătrecândădeălaăaproapeă1240ăUSDălaă576ăînă3ăzile.ă
Această scădereăaăfostărezultatulăinterdicĠieiădinăChina,ăcareăaăinterzisăinstituĠiilorăfinanciareăsăă
utilizezeătranzacĠionareaăcuă Bitcoin.ăAceastăăvesteăaăfostăîntâmpinatăăcuăteamăădeăinterdicĠiiă
similareășiăînăalteăpărĠiășiădeăasemenea,ădezamăgireăînăpotenĠialulămonedeiă Bitcoin peăpiaĠaă
chineză,ăundeăîncepuseăsăăaibăăoăpoziĠieădinăceăînăceămaiăsemnificativă.
Tabelul III.1.: P rincipaleleăscăderiădeăpreĠăaleămonedeiă Bitcoin.
Data ScădereaădeăpreĠ
7 – 10 noiembrie, 2010 70%
9 – 12 iunie, 2011 67%
17 – 19 august, 2012 51%
9 – 12 aprilie, 2013 80%
4 – 7 decembrie, 2013 54%
Sursă:ăhttp://currency.wiki/charts/btc -ron- by-year
Înăacestămoment,ăpreĠulăunuiă Bitcoin înăRONăesteă2271.71ăRONăașaăcumăesteă inserat în
figurăă III.1.

37

Figura III.1.:ăEvoluĠiaăpreĠurilorăînăRonăaleămonedeiă Bitcoin în perioada 06.2016-
05.2016
Date furnizate de http://currency.wiki/
Figura III.2. :ăPreĠulădeăpiaĠăăalămonedeiă Bitcoin.
Sursa: Date furnizate de https://blockchain.info
Dupăăcumăseăpoateăobservaăînăacestăgrafic,ăauăexistatăuneleăfluctuaĠiiăaleăpreĠuriloră
brute în anul 2013, care au modificat valoarea Bitcoin deălaă1.151ăUSDălaăsfârșitulăanuluiă
2013ășiăa u continuatăsăăscadă.ăAstăzi,ăînăcazulăînăcareăneăreferimălaăgrafic,ăvaloareaăunuiă
Bitcoin esteăastăziăînăjurădeăaproximativă574ăUSD,ă1760ăRON.ăAcestălucruăs -a întâmplat
datorităăfaptuluiăcăăautorităĠileădeălaăBeijingăauăinterzatămonedă,ădeoareceănuăîndeplineșteă
condiĠiileănecesareăpentruăaăfiăconsiderată valută.

38
III.5. CumăfuncĠioneazăămonedaă Bitcoin șiămodalitateaăînăcareăsuntărealizateătranzacĠiileă
cuăaceastăămonedă
TranzacĠiileă suntă ceaă maiă importantăă parteă dină sistemulă Bitcoin. Toate celelalte
componente ale sistemului Bitcoin suntăutilizateăpentruăcaăoătranzacĠieăsăăfieăcreeată , validată
șiăînăceleădinăurmăăadăugatăălaăregistrulăglobalăalătranzacĠiilor,ălanĠulădeăblocuri.ăTranzacĠiileă
sunt structuri de date care codifica transferul de valoare intre part icipanĠiiălaăsistemulă Bitcoin .
FiecareătranzacĠieăesteăoăintrareăglobalăădublă înălanĠulădeăblocuri.ăOătranzacĠieăîncepeăcuă
creeareaătranzacĠiei,ăadicăăiniĠiereaăacesteia.ăTranzacĠiaăesteăapoiăsemnată,ăcuăunaăsa uămaiă
multeăsemnăturiăcareăindică autoriazare aădeăaătransferaăfondurileădinăcadrulătranzacĠiei.ă
TranzacĠiaă esteă apoiă transmisăă peă reĠeauaă Bitcoin,ă undeă fiecareă participantă laă tranzacĠieă
valideazăătranzacĠiaăpânăăajungeăaproapeădeăfiecareănodădinăreĠea.ăÎnăceleădinăurmă,ătranz acĠiaă
esteăverificatăășiăinclusăăînăbloculătranzacĠiilorăcareăesteăînregistratăpeălanĠulădeăblocuri.
DupăăceăaăfostăînregistratăăînălanĠulădeăblocuriășiăconfirmatăădeăsuficienteăblocuri,ătranzacĠiaă
devineăoăparteăpermanentăădinăregistrulă Bitcoin.ăSumaăalocatăănouluiăutilizatorăalătranzacĠieiă
poate fi utilizat într- oăaltăătranzacĠieărepetândăpașiiăprezentaĠiămaiăsus.ăOătranzacĠieăesteăoă
structurăădeădateăcareăcodifică transferul val oriiădeălaăoăsursăăaăfondurilor,ădispozitivulădeă
intrare (input) laăunădestinatară(output).ăIntrărileășiăieșirileătranzacĠiilorănuăsuntălegateălaă
conturiăsauăidentităĠi.
Bitcoin esteăoăsursăădeschisăăcareăpermiteăplăĠilorăsăăfieătrimiseădeălaăoăparteăterĠăălaă
altaăfărăăaăaveaăcaăintermediarăoăinstituĠieăfinanciară.ăCreatoriiă Bitcoin au rezolvat problema
tranzacĠiilorădublateădeoareceăfiecareătranzacĠieăvaăfiăînregistratăăînălanĠulădeăblocuri.ăFiecareă
utilizator, transfer ă moneda laăaltăutilizatorăsemnândădigitalătranzacĠiaășiăintroducândăcheiaă
publică,ăcareăpoateăfiăcomparatăăcuăoăparolăăaăbeneficiaruluiăiarădupăăaceea,ăbeneficiarulăpoate ă
verificaăsemnăturileăînăvedereaăverificăriiălanĠuluiădeăproprietate.
Capacitatea de a ordona plăĠiădeălaăoăadresăă Bitcoin esteăcontrolatăăprintr -oăsemnăturăă
digitalăăcareăimplicăăoăperecheădeăchei,ăunaăpublicăășiăunaăprivată.
Schema Bitcoin poart ă atributeleăunuiăsistemădeăplatăăprinăcareăesteăfacilătransferulădeă
valoareăîntreăpărĠi.ăSpreădeosebireădeăsistemeleătradiĠionaleădeăplată,ăcareădeăobiceiăimplică
transferul de valoare exprimat într- oămonedăăsuverană,ă Bitcoin are propria sa avaloare. Figura
III.3. prezintăăoădiagramăăaăplăĠilorăînăreĠeauaă Bitcoin. Nodurile din figur ă suntăentităĠileășiă
săgeĠileădescriuăplăĠileăînă Bitcoin.ăAșaăcumădiagramaăsugerează,ăentităĠileătranzacĠioneazăă
directăspreădeosebireădeămajoritateaăsistemelorătradiĠionaleădeăplatăăundeădiverseăpărĠiășiă
intermediariăsuntăimplicateăînăprocesulădeătranzacĠionareăaăplăĠilor,ăcumăarăfiăbăncileășiăreĠeleleă
careă stauă întreă ordonatoră șiă beneficiar, dar în cazul monedei Bitcoin nuă existăă niciă ună

39
intermediar.ăFiecareătranzacĠieăesteăînăordineăcronologicăăînregistratăăîntr -un registru public
numitălanĠădeăblocuri.
.
Figura III.3 .:ăFiguraăplăĠilorăînăreĠeauaă Bitcoin.

Înăfigurăăsuntă4ăentităĠiăA,ăB,ăCășiăD,ătranzacĠionândădirectăunaăcuăcealaltăăfărăă
intermediari.ăÎnăplus,ădiagramăarataăposibilitateaăcăăBăsăăseătranzacĠionezeăcuăelăînsuși.ăToateă
tranzacĠiileă suntă înregistrateă chronologică într -ună registruă publică numită lanĠă deă blocuriă
(blockchain).41
ProcesulădeătranzacĠionareă Bitcoin utilizeazăăcriptografiaăpentruăverificareaătuturoră
tranzacĠiilor,ăplăĠilorăprocesateășiăpentruăcontrolulăfurniză rii Bitcoin-ilor. Schemele particulare
Bitcoin implementateăînăprotocolănuăsuntănoi,ășiăsuntădeăfapt,ăutilizateăîntr -oăgamăălargăădeă
aplicaĠiiădeăsecuritateăaăinformaĠiilor.ă Bitcoin seăbazeazăăpeădouăăschemeăcriptografice:ă
semnăturiădigitaleășiăfuncĠiiădeăhash ing (o modalitate de criptare). Aceste scheme permit
schimbulădeăinstrucĠiuniădeăplatăăîntreăpărĠileăuneiătranzacĠii,ăiarăcelădinăurmăăesteăutilizată
pentruăaăpuneăînăaplicareăînregistrărileătranzacĠiilorăînăregistrulăpublic.ăNiciăunaădintreăacesteă
scheme nuăesteăunicăăpentruă Bitcoin,ăacesteaăsuntăutilizateăpeăscarăălargăăpentruăaăsecurizaă
comunicaĠiileăcomerciale.

41 https://www.federalreserve.govv, accesat la 30.05.2016

40

Figura III.4 .ăCriptareăcuăcheiaăpublică.
Semnăturileădigitaleăsuntăoămodalitateădeăaăautentificaăunămesajăintr e expeditorășiă
receptor într-u nămodăcareăsăăasigure:
o Autentificarea:ădestinatarulăpoateăverificaădacăămesajulăaăvenitădeălaăexpeditor;
o Non-repudierea: expeditorul nu poate nega trimiterea mesajului;
o Intergritatea: mesajul nu poate fi modificat.
Punereaăînăaplicareăaăsemnăturiloră publice implic ă criptarea cheii digitale, în cazul în
careăoăperecheădeăcheiăpubliceășiăprivateăsuntăgenerateăcuăanumiteăproprietăĠiădorite.
FiguraIII.4. ilustreazăăprocesulădeăsemnareădigitalăăaăunuiămesaj.ăFuncĠiaă“semnul”ă
combină mesajul cu cheia privat ă aăexpeditoruluiăpentruăaăproduceăsemnăturaăc.ă Procedeul de
obĠinereăaăsemnăturiiăCăesteăînăvigoareăsemnândămesajulăcuăidentitateaăexpeditorului,ăcuăcheiaă
sa privatăă “p .a”.ă Destinatarulă primeșteă apoiă mesajulă semnată (mesajulă m,ă împreunăă cuă
semnăturăă acestu ia, c). Înainte de a accepta mesajul, receptorul verific ă autenticitatea
expeditoruluiăprinăcomparareaămesajuluiășiăaăcheiiăpubliceăaăordonatorului.ăAcestălucruăseăfaceă
prinăfuncĠiaă“verify”,ăcareăpreiaăcaăintrăriămesajulăsemnată(mășiăc)ăîmpreunăăcuăoăcheieăpublică ă
pkășiăproduceăoăieșireăbinară:ă acceptarea sau respingerea .ăSemnulășiăfuncĠiileădeăverificareăsuntă
accesibile publicului.
Protocolul Bitcoin foloseșteăschemaădeămaiăsusăpentruăaăsemnaămesajeleădeătranzacĠie.ă
Înăspecial,ătranzacĠiaămăesteăsemnatăăc u cheia privat ă șiăapoiădifuzatăăînăreĠeauaă Bitcoin.ăToĠiă
membrii sistemului Bitcoin pot verificaădacăăaceastăătranzacĠieăaăvenitădeălaăproprietarulăp .k al
cheiiăpubliceăprinăpreluareaămesajuluiăm,ăsemnăturiiăcășiăaăcheiiăpubliceăp .kășiăutilizândă
algoritmul de verificare.

41
Dinăpunctădeăvedereătehnic,ăcapacitateaădeăaăordonaăplăĠiădeălaăoăanumităăadresaă
Bitcoin esteăcontrolatăăprinăsemnăturiădigitale,ăcareăimplicăăoăperecheădeăcheiădigitale,ăcheiaă
publică,ăp .kășiăcheiaăprivată,ăp .a.ăFiecareăadresăă Bitcoin este indexată printr-un ID unic
identificator care corespunde cheii publice p. k.ăCheiaăprivată,ăp .a, care este corespondent ă
cheii p.kăoferăăcontrolăasupraă Bitcoin dinăadresaăindicată.ăÎnămodăspecific,ăoriceăplatăă(mesaj)ă
careă implicăă aceaă adresăă caă adresă trimiĠătoareă trebuieă săă semneze cuă cheiaă privatăă
corespunzătoareăpentruăaăfiăconsiderată validă.ăCuăalteăcuvinte,ădeĠinândă Bitcoin dinăoăadresăă
dată conduceălaăcunoaștereaăcheiiăpubliceă(p .k) a acelei adrese .ăOriceăutilizatorăalăreĠeleiă
Bitcoin poate deduce soldurileăcaăurmareăaăunuiăistoricădeătranzacĠiiăînregistratăînăregistrulă
public.
EntităĠileăseăangajeazăăînăefectuareaătranzacĠiilorăînăreteaunaădestinatăă Bitcoin prin
intermediul portofelelor – un set de adrese Bitcoin .ăFieacareătranzacĠieăimplică una sau mai
multeăadreseădeăexpediereășiăunaăsauămaiămulteăadreseădeăprimireăîmpreunăăcuăsumeleăexacte ă
pe care aceste adrese le trimit sau le primesc așaă cumă esteă menĠionată înă figurăă III.5.

Figura III.5 .:ăOătranzacĠieărealizatăăcuămonedaă Bitcoin.
În graficul de mai sus sunt 2 adrese ordona toareă(careătrimită10ășiă respectiv 55 BTC )ășiă
2ăadreseăbeneficiareă(careăprimescă60ășiărespectivă5ăBTC).ăDeoareceăpotăfiămultipleăadrese ădeă
trimitereășiăprimireăpeătranzacĠie,ănuăseăpoateăatribuiăoăanumităăadresă pentru trimiterea de
fonduriălaăoăanumităăadresă de primire. Un alt aspect important al modului în care este
organizatălanĠulădeăblocuriăesteăcă limiteleăportofelelorănuăsuntăînregistrateăînădate.ăAstfel,ădeșiă
registrul este public, nu se poate observa direct modul în care Bitcoin schimba dreptul de
proprietate. Figura III.6. prezintăăoădigramăăaăuneiătranzacĠiiăcareăaăavutălocăînăianuarieă2016.ă
ExistăăoăsingurăătranzacĠieănotată cuăunăpătratăalb,ăcareăimplicăă14ăadreseădeăexpediereășiă12ă
adresaădeăprimire.ăÎnăacestăcaz,ănuăseăpoateădeduceăcâtădeămulteăentităĠiăauăfostăimplicateăînă
tranzacĠie.ăExistăăposibilitateaăcaăoăsingurăăentitateăsăăefectuezeătoateăceleă14ăplăĠ i sau ca 14
entităĠiătotalădiferiteăsăă efectueze cele 14 pl ăĠi.

42

ProcesulădeătranzacĠionareă Bitcoin areămecanismeăcareăgaranteazăăcă:
o verificareaăfiecăreiătranzacĠiiăesteădistribuităăîntreămaiămulĠiăparticipanĠiălaăreĠea;
o ÎnregistrareaăfiecăreiătranzacĠiiăesteădatăădiscretizat,ătranzacĠiileăsuntăordonateăliniarăc uă
stampile de timp consecutive;
o ParticipanĠiiălaăreĠeauaădeăplăĠiăconcureazăășiăsuntărăsplătiĠiăpentruăînregistrareaăuneiă
tranzacĠii;
o Există noduriămultipleădeăverificareăpentruăfiecareătranzacĠie.
DacăăunăutilizatorăAădoreșteăsăătrimităăunuiăaltuiăutilizatorăBă1ă Bitcoin utilizând
reĠeauaă Bitcoin,ăambiiăutilizatoriătrebuieăsăăaibăăadreseă Bitcoin.ăUtilizatorulăAătrebuieăsăă
emităășiăsă autentificeădigitalăunămesaj.ăSemnăturileădigitaleăsuntăconfirmareaăcăăn imeni
altcinevaănuăaăsemnatăplatăădecâtădeĠinătorulă Bitcoin. Modul in care este ordonat ă o
tranzactie simpl ă este descris in figura III.7.

Figura III.7 .ăTranzacĠieărealizatăăcuămonedaă Bitcoin

ÎnainteădeăaăexecutaăoătranzacĠieă(careăseăînregistreazăăpeăregistru)ăprotocolulă Bitcoin
trebuieăsăăverificeă2ăaspecte aleămesajuluiătranzacĠiei.ăÎnăprimulărând,ătrebuieăsăăseăverificeă

43
dacăăîntr -adevărăproprietarulăcheiiăprivateăaăsemnatătranzacĠia.ăÎnăală doilea rând, trebuie
verificată dacăă ordonatorulă areă fonduriă suficienteă pentruă aă garantaă căă tranzacĠiaă poateă fiă
finalizată.
AșaăcumăHTTP,ăTPC/IPăsuntăprotocoaleădeăcomunicare,ălanĠulădeăblocuriăesteăună
protocol de schimb de valoare. Fiecare tranza cĠieăcareăareălocăîntreămembriiăacesteiăreĠele,ă
necesită săăfieăverificatăășiăvalida tă astfelăîncâtăsăăseăasigureăcăăpentruăfiecareătranzacĠieănuă
existăărisculă unei cheltuieli duble. Acest aspe ctăesteărezolvatăînămodăobișnuităcuă problema
bizantinăășiăaăfostăadusălaăcunoștinĠaăpubliculuiădeăSatoshiăNakamotoăînă2009.ăAcestăprocesă
dureazăădeăregulăăaproximativă10ăminuteășiăînăacestătimpăreĠeauaăconfirmă tranzacĠiaăprină
includerea ei în bloculădeălanĠuri.ăAcestălucruăînseamnăăcăătrebuieăsăăexisteăunăacordăînă
întreagaăreĠeaăcă monedele primite nu au fost trimi se altui utiizator.
AtunciăcândăcinevaădescarcaăaplicaĠiaă Bitcoin pe calculator, software- ulăgenereazăă
cheiaăpublicăășiăprivată,ăcareăsuntăstocateăîntr -un portofel, asemenator unui cont bancar. De
asemenea,ăutilizatoriiăauăposibilitateaădeăaădescărcaăsoftware -ulăsauădeăaăutilizeăaplicaĠiaă
online. Portofelul utilizatorului este stocat pe un server care pasteaz ă toate datele
utilizatorului.ăTrebuieămenĠionatăfaptulăcăăînătimpăceăutilizatoriiăportofelelorăauăparteădeă
anonimatăînăceeaăceăpriveșteătranzacĠiile,ăcompaniileăcareăacceptăă Bitcoin caămijlocădeăplatăă
cer utilizator uluiă săă furnizezeă identitateaă pentruă aă respectaă cerinĠeleă deă reglementare.ă
Utilizatorulătrebuieăsăăatașezeăscanatăpașaportulăsauăcarteaădeăidentitate,ăînăscopulădeăaăseă
înregistra ca utilizatori.
Existăămaiămulteăfeluriădeăportofeleădintreăcareăunăutilizat or ar putea alege. Fiecare tip
deăportofelăconferăăgradeădiferiteădeăsecuritateășiăanonimatăprinăoferireaăunorăopĠiuniădeă
criptareășiăsemnăturiădigitale.ăIndiferentădeătipulădeăportofelăutilizat,ăfuncĠiaăprincipală a
acestuia nu este de a stoca Bitcoin, ci deăaăpăstraăînăsiguranĠăăcheiaăpublicăășiăprivată.
Portofelul nu are Bitcoin iăreali,ădarămaiădegrabăăunăspaĠiuădeăstocareăpentruăperechileă
de chei careăsuntăfolositeăpentruăaăconfirmaătranzacĠiileăsauădreptulădeăproprietateăasupraă
Bitcoin. Cu alte cuvinte ,ătranzacĠiileă Bitcoin nuăsuntăaltcevaădecâtălanĠuriădeăsemnăturiă
digitale,ăcareăreprezintăăschimbareaădreptului de proprietate asupra Bitcoin. Din moment ce
Bitcoin urmeazăăoăpoliticăămonetarăădeflaĠionista,ănuăfuncĠioneazăănumaiă ca oăalternativăădeă
mijlo c de schimb, dar de asemenea ca un experiment înăeconomiaămonetară . Procesul de
verificareăesteăefectuatădeăcătreăanumiĠiămembriiăaiăreĠeleiănumiĠiămineriăcareăfolosescăună
software specializatășiăușorăaccesibil, împreunăăcuăputereaădeăprocesareăaăcomputer -elor lor,
pentruăaăverificaătranzacĠiileășiădeăaărezolvaăproblem a matematică.ăLanĠulădeăblocuriăesteăprină
urmare alc ătuitădinătranzacĠiiăprocesate.

44
Cheileă privateă șiă publiceă suntă generateă caă șiă chei -perechiă folosindă oă ramurăă aă
criptografiei care se bazeazăăpeăprincipiileăluiăKerchoff.ăCheiaăprivatăăesteăutilizată pentru a
semnaădigitalăoătranzacĠie,ălaăfelăcaăsemnareaăunuiăcec,ăcareăpoateăfiăverificatăăapoiădeăoricin eă
dinăreĠea.ăCheiaăpublicăăacĠioneazăăcaăoăadresăădeăe -mail unde un membru poate prim i
fonduri,ăînătimpăceăcheiaăprivatăăacĠioneazăăcaăoăparolăăcuăcareămembrulăpoateăaccesaăsauă
trimite fondurile.
ToateătranzacĠiileăcareăauălocăînăreĠeaăsuntăpublicate,ăceeaăceăfac e căăreĠeauaă Bitcoin săă
fieăoăsursăădeschisă undeăfiecareătranzacĠieăesteăverificată,ăpublicatăășiăireversibilă.ăAșaăcumă
semnăturileăsuntăuniceăcheilorăpereche,ăparteaăcareăverifică poate stabili dreptul de proprietate
asupra Bitcoin fiindătransferaĠiăprinăanalizareaăcheiiăpublice.
Recompensa data minerilor pentru eforturile lor este de 25 Bitcoin șiăesteăsetatăăpentruă
aăreduceălaăjumătateălaăfiecareăaproxim ativ 210.000 la fiecare 4 ani.
III.6. Efectele asupra sistemului bancar
Noutateaă adusăă deă criptomonedaă Bitcoin esteă descentralizareaă totală.ă42 Prin
intermediul monedei Bitcoin se potăefectuaăoperaĠiuniăceănuăsuntăsupuseăreglementăriloră
băncilorăcentral e șiănuădepindădeăautoritateaămonetarăăaăniciăunuiăstat.ăpentruăefectuareaă
tranzacĠiilorășiătransferurilorăcuămonedaă Bitcoin nu sunt necesari intermediari deoarece
acestea se validea zăăcuăajutorulăreĠeleiăpeer -to-peer a sistemului. În acest mod, utilizatorii
potăpăstraăanonimatulășiăpotăevitaăcomisioaneleăaferenteăoperaĠiunilorărealizate,ăîntr -un
mediuăcareăgaranteazăăsecuritateaăplăĠilor.ăSpreădeosebireădeăcriptomonedaădescentralizată ,
operaĠiunileărealizateădeăbăncileăcomercialeăpentruăoriceătransferăbancar,ăschimbăvalutar,ă
platăă sauă încasareă suntă purtatatoareă deă comisioane.ă Deă asemenea,ă toateă operaĠiunileă
bancareăenumerateămaiăsusăsuntăsupuseăunorănormeădinăparteaăautorităĠilorămonet are.
Scopul creearii Bitcoin a fost neicrederea în sistemul financiar, de accea moneda a
apărutădupăăcrizaăfinanciarăădină2008ășiăfacilitareaăplăĠilorăpeăinternet.ăDatorităăacestoră
argumente, moneda Bitcoin este un concurent serios pentru sistemul bancar.

42 CRIPTOMONEDELE O REALITATE A ZILELOR NOASTRE – Conf.univ.dr.ăCodruțaăFĂT,ăConf.univ.dr.ă
FănuțaăPOP

45
CAPITOLUL IV
CONCLUZII

Bitcoin,ămonedaăvirtualăăcreatăăînă2009ăesteăreglementatăătransparentășiăcorectădeăună
sistemădeămodeleămatematice.ăDatorităăgraduluiădeădescentralizare,ătranzacĠiileăseăpotăefectuaă
directăîntreăutilizatori,ăfărăăintermediari.ă
CriptomonedaăvirtualăăBitcoinăareăavantajeănumeroase:ăoferăăanonimat,ăconstituieăoă
alternativăăieftinăășiărapidăălaăsistemulăclasicăbancarădeătransferuri,ăschimburiăvalutareășiăplă ii
șiăesteădecrentralizată;ăstatulășiăbăncileăcentraleănefiindăimplicate.ă
Înă contrapartidă,ă procurareaă Bitcoiniloră implicaă ună procesă dificil,ă datorităă tehniciiă
folositeășiătimpuluiănecesarărezolvăriiăalgoritmilorăcareăoferăăcaărecompenseăutilizatoriloră
BitcoinănouăcreaĠi.ăăDeăasemenea,ăușurinĠaăspălăriiăbanilorăarăputeaăfiăunăpunctădeăinteresă
pentru cei careădeĠinăbaniădinăsurseăilegale.ăă
ÎnăurmaăstudiuluiădeăcazărealizatăasupraăpieĠeiăinternaĠionaleăamăajunsălaăconcluziaăcăă
multeăĠăriăsuntăscepticeăcuăprivireălaămonedaăBitcoinășiădeăaceeaăauăemisăavertismenteășiăchiară
restricĠiiăcuăprivireălaătranzacĠionareaăacesteia.ăPrintreăĠărileăcareăauărespinsăutilizareaămonede iă
virtualeăseănumăraăThailanda,ăcareăaăinterzisămonedaăvirtualăădinăcauzăăcăănuăexistăălegiăcareă
săăreglementezeătranzacĠiileășiăChina,ădeciziaăacesteiaăasupraărestricĠionăriiăutilizăriiăBitco in
avândăconsecinĠeăînătoatăălumeaădeoareceădupăăinterzicereaămonedeiădeăcătreăautorităĠi,ă
valoareaămonedeiăpeăpiaĠăăaăscăzutăcuămaiămultădeăjumătate.
La polul opus se afla Germania, careăaărecunoscutămonedaăBitcoinăcaămonedăălegalăăcuă
statutulădeămonedăăprivată.ăGermaniaăaăfostăprimaăĠarăădinălumeăcareăaăacceptatăcriptomendaă
virtualăăcaămonedăălegală.
DeălaăapariĠiaămonedeiăînăanulă2009ășiăpânăăînăprezentăauăexistatăfluctuaĠiiămajoreădeă
preĠădatorităădiverșilorăfactori.ăVolatilitateaăpreĠurilorăesteăunăasp ect de luat în considerare de
cătreăutilizatoriiăcareădorescăsăăinvesteascăăînăaceastăămonedă.ăUtilizatoriiăauăfostămaiăpuĠină
interesaĠiăsăăinvesteascăăînămonedaăvirtualăăcândăaceastaăaăînceputăsăăscadăășiămaiăinteresaĠiă
atunciă cândă preĠulă aă crescut.ă OperaĠiunileă careă scadă preĠulă Bitcoină suntă înă principiu,ă
schimburileăînăurmaătransferăriiădeăBitcoin,ămineriiăcareărealizeazăăschimbăvalutarăpentruăplataă
facurilorășiăcomercianĠiiăcareăacceptăăBitcoinăcaămijlocădeăplatăășiăfacăconversiaăînămonedaă
fiat.ăExistenĠaămaiămulorămonedeăBitcoinăscoateăalteămonedeădinăcirculaĠie,ăceeaăceăduceălaă

46
apreciereaăpreĠuluiăBitcoin,ăcreștereaăcereriiășiăofert a limitatăăcrescândăpreĠulăperămoneda.ăPeă
deăaltăăparte,ăînămomentulăînăcareăcomercianĠiiăconvertescăBitcoinădirectăînămonedaăfiat,ăpreĠulă
scade.
CeiămaiămulĠiăutilizatoriăvădăBitcoinăcaăoăinvestiĠieădinăcauzaădeflaĠieiăsale.ăUnăalăaspectă
negativ este fapt ulăcaămonedăănuăesteălichidăădinăcauzaănumă rului mic de comercian Ġi care
acceptăăaceastăămonedăăcaămijlocădeăplată.ăDacăămaiămulĠiăutilizatoriăarăutilizaăcriptomonedaă
virtualăăpentruăcumpărăturileădeăziăcuăzi,ădinăceăînăceămaiămulteămagazineăarăîncepeăsăăa ccepte
monedaăcaămijlocădeăplată.ă
ProbabilăsituaĠiaăarăfiădiferităădacăăcriptomonedaăarăfiărecunoscutăăoficială ca modalitate
de plată,ădarămajoritateaăguvernelorășiămajoritateaăautorităĠilorămonetareădinăîntreagaălumeăseă
temădeăaceastăăschimbare,ăconsideratăăpreaăradicală.ă
Înă concluzie,ă constată că moneda trebuie săă câștigeă încredereaă autorităĠilor,ă
comercianĠilorășiăutilizatorilorăpentruăaăaveaăoăcotăădeăpiaĠăămaiăridicată.ă

47
BIBLIOGRAFIE

Articole:
 Cedillo, I., The historical role of the European shadow banking system in the
development and evolution of our monetary institutions., 2013;
 Conf.univ.dr.ăCodruțaăFĂT,ăConf.univ.dr.ăFănuțaăPOP,ăCRIPTOMONEDELEăOă
REALITATE A ZILELOR NOASTRE .

Carti:
 Antonopoulos Andreas – Mastering Antonopoulos Bitcoin, Publisher : O'Reilly, 2014;
 Bagehot, W,. Lombard street: a description of the money market , Henry S. King and
Co., 1878;
 Constantin Floricel – Relatii si tehnici financiar-monetare internationale, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994;
 Didier Pierre, Monod, Moyens – Techniques de Paiement Internationeaux, ESKA,
1993;
 Hendrickson,ăJoshuaăR.,ăThomasăL.ăHogan,ăandăWilliamăJ.ăLuther.ă“TheăPoliticală
Economy of Bitcoin .”ăRochester,ă Royal Society Country of Publication, NY, 2014;
 Grinberg, R., Bitcoin: an innovative alternative digital currency. Hastings Science &
Technology Law Journal 4, Conrad Kiechel, 2011;
 Grinberg, R. The Milken Institute Review – A Journal of Economic Policy, 2012;
 Krueger Anne O. – Determinarea cursului valutar, Editura Sedona, Timisoara, Conrad
Kiechel ,1996;
 Scitovsky, T., 1969. Money & the balance of payments. Vol. 81. Rand McNally,
1969;
 Swan Melanie – Blockchain, Reylli, 2015
 Voinea Gheorghe – Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura
Sedcom Libris, Iasi, 2001;
 White Laurence, Competitive payments systems and the unit of account. American
Economic Review 74, 1984.

Surse electronice:
 https://www.thestar.com/news/canada/2016/05/06/what-you-need- to-know-about-
blockchain-technology.html;
 https://Bitcoin.org/ro;
 http://www.forbes.com/sites/pascalemmanuelgobry/2014/01/20/milton-friedman-
predicted-the-rise-of-Bitcoin- in-1999/#6a0854a294cf;
 https://en.wikipedia.org/wiki/Friedman's_k-percent_rule;
 http://goanadupaBitcoin.ro/ ;
 http://Bitcoinromania.ro/;
 https://www.westernunion.com;

48
 http://cointelegraph.com/news/113520/greeces-varoufakis-Bitcoin- can-be-used- in-
eurozone- as-weaponagainst-deflation;
 Kate Walsh & Jason Murphy, ATO Targets Bitcoin Users, AUSTRALIAN
FINANCIAL REVIEW (June 24, 2013), http://www.afr.com/p/technology/;
 https://ia800904.us.archive.org/35/items/gov.uscourts.txed.146063/gov.uscourts.txed.
14606323.0.pdf;
 http://web.bundesverband-Bitcoin.de/wp-content/uploads/2014/05/Press-Release-
Bundesverband Bitcoin- PM-14-002_eng.pdfv;
 https://www.federalreserve.govv;
 http://www.receita.fazenda.gov.br/Legislacao/leis/2013/lei12865.html;
 http://www.duhaimelaw.com/2014/06/22/canada-implements-worlds-first-national-
Bitcoin-law/;
 http://www.finanstilsynet.dk/da/Nyhedscenter/Pressemeddelelser/2013/Advarsel-mod-
virtuelle-valutaer-bitcom-mfl-2013.aspx.;
 http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/virtualcurrencyschemes201210en.pdf.;
 http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=10016;
 http://www.gesetze- im-internet.de/kredwg/ index.html;
 http://www.bankofengland.co.uk/
;publications/Documents/quarterlybulletin/2013/qb1304.pdf.;
 http://www.coindesk.com/top-uk-tax-agency-eliminate- 20-levy-Bitcoin-trading/;
 http://www.coindesk.com/us-congressman-submit-Bitcoin-tax-bill;
 http://studiolegalesimbula.com/wp-content/uploads/2014/05/Virtual-Currencies-
Bulletin1.pdf;
 http://www.wallstreetandtech.com/compliance/Bitcoin-taxation-a-gift-from-the-irs-
and-the-coffee-problem/a/d-id/1318419?_mc=RSS_WST_EDTv.