Conf.univ.dr. DANIELA GEORGETA BEJU 2020 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor FINANȚE ȘI BĂNCI… [627593]
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
FINANȚE ȘI BĂNCI
Lucrare de licență
Absolvent: [anonimizat],
Conf.univ.dr. DANIELA GEORGETA BEJU
2020
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
FINANȚE ȘI BĂNCI
CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE
STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI
CREDIT DE NEVOI PERSONALE
Absolvent: [anonimizat],
Conf.univ.dr. DANIELA GEORGETA BEJU
2020
3
Rezumat
Lucrarea elaborată abordează tematica produselor de creditare destinate clienților persoane fizice,
în special creditele de nevoi personale acordate acestor categorii de solicitanți, dar și aspecte
referitoare la riscul d e creditare. Pornind de la aspectel e teoretice regăsite în literatura de
specialitate, precum și de la datele regăsite în rapoartele publicate de către BNR au fost prezentate
evoluțiile creditelor din România urmărind anumite criterii. D e asemenea cercetarea prezintă
studiul de caz realizat la instituția de credit UNICREDIT ROMÂNIA în baza căruia au fost
analizate creditele de nevoi personale oferite clienților persoane fizice, condițiile de eligibilitate
specifice fiecărei categorii de c redit, documentele necesare, dar și exemple de calcul privind
simularea creditelor prezentate.
4
Lista tabele lor și figuri lor 5
Introducere 6
CAPITOLUL 1 – Aspecte teoretice privind activitatea de creditare a băncilor 7
1.1 Natura și formele creditului 7
1.1.1 Importanța economică a creditului 8
1.1.2 Tipuri de credite 9
1.3 Garan ții aferente creditelor acordate 11
1.3.1 Garanții reale 12
1.3.2 Garanții personale 14
1.4 Tipu ri de risc bancar 15
CAPITOLUL 2 INSTRUMENTE DE DIMINUARE A RISCULUI DE CREDITARE 17
2.1 Centrala Riscului de C redit 18
2.2 Biroul de credit 19
2.3 Evoluția creditelor în România 20
2.3 Riscul de credit în contextul pandemiei actuale 23
2.3.1 Măsurile BNR în contextul situației gen erate de epidemia COVID -19 23
2.3.2 Măsurile UNICREDIT în contextul situației generate de epidemia COVID -19 24
CAPITOLUL 3 OFERTA DE C REDITARE UNICREDIT 27
3.1 Informații despre bancă 27
3.2 Oferta de creditare pentru persoane fizice 28
3.2.1 Credite ipotecare 28
3.2.2 Credite de realizări personale 33
3.2.3 Creditul verde fără ipotecă 33
3.2.4 Carduri de credit 34
3.2.5 Descoperit de cont 35
3.3 Caracteristici le creditelor de nevoi personale 35
Capitolul 4 Studiu de caz privind acordarea unui credit de nevoi personale 39
4.1 Criterii de eligibilitate 39
4.2 Date informative privind solicitantul de credite 40
4.3 Etapele analizei și aprobării creditului 43
Concluzie 46
Bibliografie 48
5
Lista tabele lor și figuri lor
Tabel 1 Clasificarea creditului în funcție de calitatea creditorului 9
Tabel 2 Simulare Credit ipotecar/imobiliar 24
Tabel 3 Simula re Credit de nevoi personale 25
Tabel 4 Caracteristici ale creditului ipotecar – ACHIZIȚIE IMOBIL 28
Tabel 5 Exemplu de calcul – ACHIZIȚ IE IMOBIL 29
Tabel 6 Caracteristici a le creditului ipotecar – PRIMA CASĂ 30
Tabel 7 Exemplu de calcul – PRIMA CASĂ 31
Tabel 8 Caracteristici ale creditului ipotecar – CREDITUL VERDE 31
Tabel 9 Exemplu de calcul – CREDITUL VERDE 32
Tabel 10 Caracteristici ale creditului de realizări personale 33
Tabel 11 Caracteristici carduri de credit 34
Tabel 12 Exemplu de calcul – DESCOPERIT DE CONT 35
Tabel 13 Analiză comparativă dobânzi și comisioane 38
Tabel 14 Criterii de eligibilitate începând cu l una mai 2020 39
Tabel 15 Date informative solicitant 40
Tabel 16 Analiză comparativă credite de nevoi personale 42
Tabel 17 Calculul gradului de îndatorare 45
Figură 1 Analiza creditelor acordate în funcție de forma de proprietate a beneficiarului 21
Figură 2 Analiza creditelor acordate în funcție de sectorul de activitate 21
Figură 3 Analiza creditelor acordate în funcție de termenele de acordare 22
Figură 4 Analiza creditelor acordate în funcție de tipul de risc 22
Figură 5 Informații cheie Unicredit Bank 27
Figură 6 Simulare calcul credit (1) 36
Figură 7 Simulare calcul credit (2) 36
Figură 8 Simulare calcul credit (3 ) 36
Figură 9 Simulare calcul credit (4) 37
Figură 10 Simulare calcul credit (5) 37
Figură 11 Motor de căutare credite 41
6
Introducere
Având în vedere rolul crucial pe care instituțiile bancare îl dețin în cadrul sectorului financiar,
aceast ă lucrare se concentreaz ă în mod specific asupra se ctorului bancar, ca segment indispensabil
al economiei, fiecare țară, și impl icit și Rom ânia, fiind interesate în crearea unui sistem bancar
solid, care s ă permit ă asigurarea unui cadru organizatoric corespunz ător extinderii r elațiilor bănești
din economie .
Fiind considerat unul dintre ”mecanismele cheie” ale evoluției economiei, riscul reprezintă un
concept care în teoria de specialitate nu a fost dezb ătut îndeajuns, oamenii nereu șind încă să
stăpâneasc ă tehnicile de identificare și evitare a acestuia pe parcursul desfășurăr ii activității lor.
Fiecare decizie pe care oamenii o iau în activitatea lor implic ă riscuri care au fie efect e pozitiv e,
fie negativ e.
Gestionarea sau managementul riscului, a factorilor de nesiguran ță reprezint ă o prioritate critic ă
atât pentru companiile mari c ât și pentru întreprinderile mici și mijlocii, toate confrunt ându-se cu
tot mai multe influen țe economice, politice sau comerciale ce se nasc în societatea modern ă.
Structurată în patru articole, această lucrare își propune să studieze a specte aflate în strâns legătură
cu noțiunea de credit, dar și riscurile asociate acestui fenomen economic. Astfel în primul capitol
sunt prezentate aspecte teoretice cu privire la activitatea de creditare a băncilor, având în vedere
natura ș i formele cred itului, tipologia riscului bancar, dar și garanțiile aferente creditelor acordate
de către instituțiile bancare. Cel de -al doilea capitol are în vedere prezentarea riscurilor aferente
creditelor, dar și instrumente de sprijin a activității de creditare, pr ecum și aspecte referitoare la
evoluțiile riscului de credit din perioada 2015 -2019. Pentru a introduce studiul de caz a fost
necesare abordarea anumitor aspecte referitoare la tipurile de credit acordate clienților persoane
fizice de către U NICREDIT ROMÂN IA. În acest capitol a fost analizată în mod succint oferta de
creditare a instituției bancare, începând de la caracteristicile fiecărei categorii de credit, până la
simularea acestor credite. Astfel capitolul patru are în prim plan studierea în detaliul a dosarului
de credit privind creditul ipotecar/de nevoi personale acordat clienților, persoane fizice.
7
CAPITOLUL 1 – Aspecte teoretice privind activitatea de creditare a băncilor
1.1 Natura și formele creditului
Etimologic, creditul î și are originea în cuvântul latin “creditum – credere”, care înseamnă a crede,
a se încrede sau a avea încredere. Această origine a noțiunii de credit scoate în eviden ță un element
psihologic absolut necesar în existenta unei operațiuni de împrumut și anume încrederea.
Indiferent de modul în care s -a născut și a evoluat activitatea economică, creditul a apărut înaintea
oricărui sistem și instrument de schimb, din acest motiv, de -a lungul timpului au apărut numeroase
cercetări în literatura de specialitate. A stfel în paragraful următor urmează a fi analizate o serie de
definiții în ceea ce privește noțiunea de credit, evidențiind în acest fel importanța ce trebuie
acordată acestei categorii de natur ă economic o-financiară.
Astfel, prof. W. Sombrat, oferă o def iniție sintetică, atunci când afirmă: “creditul este puterea de
cumpărare, fără a deține numerar”. Într -o manieră asemănătoare, prof. C. Gide define ște creditul
ca fiind “schimbul unei bogății prezente, contra unei bogății viitoare”. Prof. F. Leitner defin ește
creditul ca un “act economic care face să nască în favoarea unui individ un drept de a dispune în
mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispoziția lui, de un alt individ, în cadrul
termenului pentru care a fost acordat”. La rândul său prof. V. Slăvescu arată că “este vorba de o
operațiune de credit sau ne găsim în fa ța unui fapt economic, numit credit, ori de câte ori este vorba
de cedarea unei sume de bani, efectuată într -un moment dat, din partea unui subiect economic, cu
obligația pentru acesta din urmă de a restitui mai târziu, la un termen fixat, suma primită, plus o
sumă de bani care se chemă interes sau dobândă”.
Conform altei opinii “creditul constă în acte și operațiuni de concentrare a disponibilităților băne ști
din economia națio nală și de repartizare și utilizare a acestor disponibilități pentru satisfacerea
trebuințelor băne ști temporare ale unităților economice și ale cetățenilor”. În cele din urmă, creditul
este definit ca fiind urorice i n a c e s t c a z angajament de c u m a m s p u s plată a l u a n d i n c a l c u l unei sume m a i m u l t d e a t a t de bani a l t f e l s p u s în schimbul e s t e i m p o r t a n t dreptului la i n a c e l a s i t i m p
rambursarea sumei p r i n u r m a r e plătite c h i a r , precum i n a c e s t c a z și la c u m a m s p u s plata unei l u a n d i n c a l c u l dobânzi sau m a i m u l t d e a t a t a altor a l t f e l s p u s cheltuieli legate e s t e i m p o r t a n t de această in acelasi ti m p
8
sumă sau prin urmar e orice chiar prelungire a in acest caz scadenței unei cum am spus datorii și luand in ca lcul orice angajament mai mul t de a tat de achiziționare a l t f e l sp u s a unui e s t e i m p o r t a n t
titlu care i n a c e l a s i t i m p încorporează o p r i n u r m a r e creanță c h i a r sau a i n a c e s t c a z altui drept c u m a m s p u s la plata l ua n d i n c a l c u l unei sume m a i m u l t d e a t a t de bani altfel spus ( ( C e za(Cezar B, 2000).
1.1.1 Importanța econom ică a creditului
Creditul m a i m u l t d e a t a t a apărut a l t f e l s p u s din necesitatea e s t e i m p o r t a n t stingerii obligațiilor i n a c e l a s i t i m p dintre diferiți p r i n u r m a r e agenți c h i a r economici, i n a c e s t c a z proces căruia c u m a m s p u s
nu- l u a n d i n c a l c u l i poate m a i m u l t d e a t a t face fa ță a l t f e l s p u s moneda lichid ă e s t e i m p o r t a n t , din i n a c e l a s i t i m p aceasta perspectiv ă p r i n u r m a r e , c h i a r creditul reprezintă i n a c e s t c a z o pârghie c u m a m s p u s a
desfășur ării l u an d i n c a l c u l oricărui proces m a i m u l t d e a t a t economic.
Este bine de știut faptul că modernizarea și perfecționarea l u a n d i n c a l c u l producției spre m a i m u l t d e a t a t care tinde a l t f e l s p u s orice manager e s t e i m p o r t a,
crearea i n a c e l a s i t i m p condițiilor necesare pentru a face față concuren ței i n a c e s t c a z și, cu m a m s p u s nu în l u a n d i n c a l c u l ultimul r ând m a i m u l t d e a t a t , obținerea a l t f e l s p u s unui profit
e s t e i m p o r t a n t care să îi i n a c e l a s i t i m p p r i n u r m a r e asigure c h i a r desfășurarea normal ă i n a c e s t c a z a activității c u m a m s p u s sunt de l u a n d i n c a l c u l neconc eput f ără m a i m u l t d e a t a t existen ța creditului a l t f e l s p u s ((g (Cocris
V, 2010).
Tehnologia bancar ă i n a c e l a s i t i m p este fundamental ă p r i n u r m a r e pentru c h i a r îmbunătățirea activității i n a c e s t c a z de creditare c u m a m s p u s , oferind l u a n d i n c a l c u l posibi lități
de m a i m u l t d e a t a t diversificare și a l t f e l s p u s modernizare a e s t e i m p o r t a n t modalităților de i n a c e l a s i t i m p acordare – p r i n u r m a r e rambursare c h i a r -garantare i n a c e s t c a z , în c u m a m s p u s scopul acordării
l u a n d i n c a l c u l ofertei de m a i m u l t d e a t a t produse de a l t f e l s p u s credit c onform e s t e i n a c e l a s i t i m p necesități lor clien ților p r i n u r m a r e . c h i a r Din punct i n a c e s t c a z de vedere c u m a m s p u s al solicitan ților l u a n d i n c a l c u l ,
activitatea m a i m u l t d e a t a t de creditare a l t f e l s p u s se adresează e s t e im p o r t a n t persoanelor juridice i n a c e l a s i t i m p , pentru p r i n u r m a r e care c h i a r nivelul creditelor i n a c e s t c a z este mai c u m a m s p u s ridicat
și l u a n d i n ca l c u l riscul bancar m a i m u l t d e a t a t este mai a l t f e l s p u s mare, e s t e i m p o r t a n t respectiv persoanel or i n ac e l a s i t i m p fizice, p r i n u r m a r e pentru c h i a r care împrumuturile i n a c e s t c a z sunt mai c u m a m s p u s mici
și l u a n d i n c a l c u l riscurile asociate acestora mai m a i m u l t d e a t a t reduse. a l t f e l s p u s
Pot i n a c e l a s i t i m p beneficia de p r i n u r m a r e credite c h i a r persoanele juridice i n a c e s t c a z și fizice c u m a m s p u s care au l u a n d i n c a l c u l deschise conturi m a i m u l t d e a t a t la unitățile a l t f e l s p u s băncii. e s t e i m p o r t a n t
Sucursalele, i n a c e l a s i t i m p filialele și p r i n u r m a r e agențiile c h i a r pot acorda i n a c e s t c a z credit e clienților c u m a m s p u s care au l u a n d i n c a l c u l sediul social m a i m u l t d e a t a t sau domiciliul a l t f e l s p u s , după
e s t e i m p o r t a n t caz, i n a c e l a s i t i m p pe raza p r i n u r m a r e teritoriala c h i a r a județului i n a c e s t c a z în care c u m a m s p u s unitatea băncii l u a n d i n c a l c u l își desfășoară m a i m u l t d e a t a t activitatea, a l t f e l s p u s sau în e s t e i m p o r t a n t localitățile
cele i n a c e l a s i t i m p mai apropiate p r i n u r m ar e din c h i a r județele limitrofe i n a c e s t c a z in care c u m a m s p u s nu exista l u a n d i n c a l c u l alte unități m a i m u l t de a t a t ale băncii a l t f e l s p u s (Berea A, 2000).
e s t e i m
Datorită posibilității de apariție a riscurilor, b anca care acordă creditul solicitat verific ă i n a c e l a s i t i m p împrumuta ții
din momentul c h i a r acord ării creditului i n a c e s t c a z și până c u m a m s p u s la rambursarea l u a n d i n c a l c u l integral ă a m a i m u l t d e a t a t acestuia. a l t f e l s p u s În acest fel i m p o r t a n t , activi tatea i n a c e l a s i t i m p
de creditare p r i n u r m a r e implic ă c h i a r în permanen ță i n a c e s t c a z d i v e r s e analize privind c u m a m s p u s situația patrimonial ă lua n d i n c a l c u l , rezultate m a i m u l t d e a t a t economico – a l t f e l s p u s
finaniciar e,e s t e i m p o r t a n t capacitat e managerial ă i n a c e l a s i t i m p , credibilitatea p r i n u r m a r e fiecărui c h i a r client și i n a c e s t c a z alte elemente precum c u m a m s p u s evaluarea l u a n d i n c a l c u l
potențialului economic m a i m u l t d e a t a t și financiar a l t f e l s p u s prezent, dar și e s t e i m p o r t a n t în perspective .i n a c e l a s i t i m p
9
Creditele p r i n u r m a r e solicitate c h i a r , indiferent i n a c e s t c a z de valoare c u m a m s p u s și durat ă l u a n d i n c a l c u l, se m a i m u l t d e a t a t acord ă cu a l t f e l s p u s destina ții precise e s t e i m p o r t a n t pe baz ă i n a c e l a s i t i m p de contracte
p r i n u r m a r e din c h i a r care s ă i n a c e s t c a z rezulte clar c u m a m s p u s toți termenii l u a n d i n c a l c u l și toate m a i m u l t d e a t a t condițiile, șd e a s e el t f e l s p u s verificându -se existența credibilit ății i n a c e l a s i t i m p pentru
rambursare a p r i n u r m a r e creditului c h i a r și a i n a c e s t c a z dobânzilor la c u m a m s p u s termenele stabilite l u a n d d e c ă t r e b a n c ă i n c a l c u l d e c de către bancă. Cererile m a i m u l t d e a t a t de cr edite a l t f e l s p u c h i a r sunt
analiz ate i n a c e s t c a z și se c u m a m s p u s însuș ite de l u a n d i n c a l c u l către unitățile m a i m u l t d e a t a t bancare , a l t f e l s p u s pe baza e s t e i m p o r t a n t documentelor prezentate i n a c e l a s i t i m p de către solicitan țip r i n u r m a r e i n a c e s t c az
aprob ându -se potrivit c u m a m s p u s competen țelor stabilite l u a n d i n c a l c u l de Consiliul m a i m u l t d e a t a t de Administra ție a l t f e l s p u s . Volumul e s t e i m p o r t a n t creditelor, i n a c e l a s i t i m p
destinația, p r i n u r m a r e durata c h i a r de creditare i n a c e s t c a z , gara nțiile c u m a m s p u s necesare, l u a n d i n c a l c u l dobânzile, m a i m u l t d e a t a t condițiile de a l t f e l s p u s rambursare a e s t e i m p o r t a n t creditelor, i n a c e l a s i t i m p
precum și p r i n u r m a r e alte c h i a r clauze se i n a c e s t c a z stabilesc prin c u m a m s p u s contractele d e l u a n d i n c a l c u l credite încheiate m a i m u l t d e a t a t pe baza a l t f e l s p u s negocierii directe e s t e i m p o r t a n t între
bancă i n a c e l a s i t i m p și clien ții p r i n u r m a r e săic h i a r . (Mihai I, 2003)
i n a c e s t c
Este necesar a fi menționat faptul că v olumul total c u m a m s p u s al aranjamentelor l u a n d i n c a l cu l băncii de p r i n u r m a r e un c h i a r singur client nu l u a n d i n c a l c u l
poate dep ăși m a i m u l t d e a t a t 20% a l t f e l s p u s din fondurile e s t e i m p o r t a n t proprii ale i n a c e l a s i t i m p băncii. p r i n u r m a r e După c h i a r abordare, i n a c e s t caz creditele se c u m a m s p u s pun la l u a n d i n c a l c u l dispozi ția
clien ților m a i m u l t d e a t a t în condi țiile a l t f e l s p u s negociate prin e s t e i m p o r t a n t contractele de i n a c e l a s i t i m p credit încheiate p r i n u r m a r,c h i a r înregistr ând concomi tent i n a c e s t c a z
aranj amentul în c u m a m s p u s eviden ța extrabilan țieră l u a n d i n c a l c u l a băncii m a i m u l t d e a t a t , la a l t f e l s p u s data, pe e s t e i m p o r t a n t durata și i n a c e l a s i t i m p valoarea prevazut ă p r i n u r m a r e în c h i a r contract. l u a n d i n c a l c u l
(Ioan B, 2008)
1.1.2 Tipuri de cre dite
Având în vedere varietatea de credite oferite de către bănci, acestea se pot clasifica în funcție de
numeroase criterii, regăsite în paragrafele următoare.
a) În funcție este i m po r ta nt de calitatea in a ce l as i t i m p creditorului se disting următoarele tip uri de credite :
1. Creditul comercial
2. Creditul bancar
Tabel 1 Clasificarea creditului în funcție de calitatea creditorului
Tipul de
credit Părțile implicate Obiectul creditului Limitele creditului
Creditul
comercial agenții economici a l t f e l s pu s , care e s t e
i m po r t a nt se împrumută i n a ce l as i t i m p reciproc pr i n u r m ar e transmiterea c u m a m s p us de capital l ua nd i n c a l cu l de
împrumut m a i m ul t d e a t a t sub formă al t f e l sde
marfă este limitat la capitalul
ca l cdisponibil sub formă de
marfă
Creditul
bancar Agenții economici,
populația transmiterea c u m a m s p us de capital l ua nd i n c al c ul de
împrumut m a i m u l t de a t at în formă al t f e l s pu s
bănească nu l uan d i n ca l cu l există limite m a i m u l t de a t a t în ceea al t f e l s pu s ce
privește e s t e i m p o r t an t posibilii beneficiar i
Sursa Proiecția autoarei
10
b) În funcție de calitatea debitorului, se disting următoarele categorii de credite :
1. Credite acordate persoanelor fizice
• Credite chi a r de trezorerie in
• bCredite cu m a m s pu s pentru locuințe lu ân d, av av va va v av av va va va hd ud j fj gk gk
• Credit m a i m u lt de at a t personal
• al t fe l s pu s Credit pentru es t e i m po r ta nt consum
l u a 2. Credite acordate ma i mu l t de a ta t întreprinzătorilor
• Credite de exploatare, oferite pentru acoperir ea cheltuielilor din activitatea curentă și
circulația mărfurilor
• Credite de mobilizare, care sunt obținute de la bănci în urma scontării cambiilor, biletelor
la ordin sau a altor efecte de c omerț
• Credite de prefinanțare, acordate celor care produc mărfuri sezoniere sau pe stoc
• Credite de echipament, care privesc reînnoirea echipamentelor existente sau dobândirea de
noi echipamente
• Credite de leasing, acordate pentru operațiuni de leasing ce v izează procurarea unor utilaje,
mijloace de transport sau cu m a m s pu s echipamente industriale luan d
c) În alt fe l s pu s funcție de calitatea es t e i m po r ta nt ambilor participanți i n a ce la s i t i mp la relația pr i n ur m a re de c h ia r credit , se disting următoarele
categorii de credite :
1. Credit in ac es t c az privat , părțile c u m a m sp us implicate sunt al tf e l s pu s subiecte de est e i m p or ta n t drept privat in a ce la s i t i m p , fără pr in ur m a re implicarea chi a r statului in a c es t c az
2. Credit public , cu m a m sp u s părțile implicate alt f el sp us sunt subiecte es t e i m po r ta n t de drept in ac e la s i t i mp public, pr in ur m a re în ch ia r care intervine in ac e st ca z statul, c u m a m sp us fie
pentru lua nd i n ca l cu l a acorda ma i mu l t d e a ta t credite persoanelor alt fe l s pus fizice și e st e i m p or t an t juridice, in a c el as i ti m p fie dimpotrivă p ri n u r m ar e , c h ia r pentru a in a c es t c az se împrumuta
cu m a m s pu s de la lu an d i n c al cu l acestea. ma i m u l t de at a t
d) În funcție alt fe l s pu s de destinația es te i m po r ta nt creditului , se dist ing următoarele categorii de credite :
1. Credit in ac el a si ti m p de producție pr in ur m a re
2. Credit m a i m u lt de at a t de consum a l tf e, , , , s pu s
11
e) După obiectul creditului , se disting următoarele categorii de credite :
1. Credit în bunuri sau în mărfuri
2. Credit în bani
f) După altf e l s pu s modalitatea de est e i mp or t an t garantare a in ac e la s i t i mp creditului, se disting următoarele categorii de credite :
p r in u r m a re 1. Credit real , care in a ce st ca z are o cu m a m sp us garanție reală luand in ca l cu l c hi a r
2. pr in ur m a re 2.Creditul ch i ar personal , fiind al tf e l s pu s garantat cu este i m po rt a nt răspunderea mora lă in ac el a si t i mp a acestuia pri n u r m ar e . Acest tip de credit chia r poate
fi in a ce st ca z credit individual cu m a m sp us în alb luan d i n c a lc ul când este mai m u lt de a t at acordat fără altf e l sp u s nici o est e i m po r ta nt formalitate, in ac el a si t i mp credit c u pri n u r m ar e gaj ch ia r individual ,
atunci când o in ac es t c az terță persoană cu m a m s pu s garantează rambursarea luan d i n ca l cu l cu răspunderea ma i m u l t de at a t sa morală alt fe l s pu s , respectiv
credit est e i m p or t an t cu gaj in ac e la s i t i m p colectiv , atunci când mai pri n u r m ar e multe ch ia r persoane garantează in ac es t ca z rambursarea cu cum a m s pu s
răspunderea lor luan d i n ca l cu l morală .
g) es te i mp or t an t După modul i n a ce la s i t i m p de rambursare se disting următoarele categorii de credite :
1. Credit amortiz abil, atunci când in a crambursarea se cu m a m sp us face în lua nd in ca l cu l rate egale mai mul t d e a ta t sau neegale alt f el sp us , ce es t e i m po r ta nt cuprind
sau in a ce l as i t i m p nu, p ri n u r m ar e după ch i ar caz, in a ce s t c az și dobânda cu m a m sp us ,
2. Credit lu an d i n c al cu l neamortizbil , în acest caz rambursarea altf e l s pu s se face est e i m po r ta nt integral la in a ce la s i t i m p scadență pri n u r m
h) În funcție de perioada de creditare se disting următoarele categorii de credite :
1. Credit pe termen scurt, a cărui s cadență nu depășește un an
2. Credit pe termen mediu, perioada cuprinsă î ntre trei și cinci ani
3. Credit pe termen lung, a cărui scadență depășește cinci ani
1.3 Garanții aferente creditelor acordate
cu m a m s pu s
Garantarea creditelor luan d i n c al cu l este considerată mai m u lt de a t at unul dintre a lt f el sp us principiile de es t e i m po r ta n t bază ale in ac e la si t i mp creditării în p ri n u r ma r e condițiile ch ia r
economiei de in a ce s t c az piață, cu m a m sp ugaranțiile lu an d i n c al cu l solicitate cel mai m u lt de at a t mai des alt fe l s p us fiind garanții le es te i m po rt a nt reale, respectiv in a ce l as i t i m p garanții le
personale prin u r m a re . c h ia r
Garanțiile in a ce s t ca z bancare reprezintă cu m a m sp us , așadar luan d i n c al cu l , ultima ma i mu l t d e at a t sursă de altf e l sp us rambur sare a est e i m po r ta nt creditelor și in a ce la s i t i m p se utilizează pri n ur m a re
numai ch ia r în cazul i n ac e st ca z în care cu m a m sp us nu mai lu an d i n c a lc ul există alte ma i m ul t d e a t at posibilități de al t fe l s pu s rambursare a este i mp o rt an t acestora și in ac el a si t i mp a plății pr i n u r ma r e dobânzilor
ch ia r aferente. in ac e st ca z Recuperarea unui cu m a m s pu s credit prin lu an d i n c al cu l utilizarea garanției mai m ul t d e a t at presupune asumarea alt fe l s pu s de către est e i m p or t an t bancă a in ac e la si t i mp
12
unui anum it pr i n u r ma r e risc ch ia r , datorat in ac es t c a z atât unor cum a m s pu s factori interni lu an d i n ca l cu l ai garanției ma i m u lt de at a t (de a l tf e l s pu s pildă, e st e i m p or t an t o garanție in a ce l as i t i m p poate fi pr in ur m a re , ch ia r teoretic,
in ac es t c az oricând lichidabilă cu m a m s pu s la valoarea lua nd in ca lc u l evaluată, m a i m u lt de at a t însă în al t fe l s pu s momentul valorificării este i m po r ta nt nu poate in ac e la s i t i mp fi tranzacționată pri n
ur m a, c h ia r neexistând un in a ce s t c az interes de cu m a m s pu s piață), luan d i n ca l cu l cât și m a i m u l t de a ta t unor elemente al tf e l s pu s conjuncturale, es t e i m po r ta nt care în in a c el as i ti m p România îmbracă pri n u r m ar e un
ch ia r aspect al in ac es t c a z lichidității reale cu m a m s pu s a garanției lu an d i n c al cu l (de ma i mu l t d e a tat exemplu, al t fe l s pu s prețul ei e st e i mp or t an t de piață i n ac e la s i t i m p nu mai p r in u r m ar e acoperă chia r , în i n a ce st ca z momentul
valorificării cum a m s pu s , valoarea luan d i n c al c ul datoriilor față ma i m u l t de a ta t de bancă alt fe l s pu s datorită deprecier ii est e i m p or t an t în sine i n a ce l as i t i m p a garanției pri n u r m ar e sau ch i ar deprecierii
valorii in a c es t c az de piață cu m a m sp us a acesteia luan d in ca lc u l ).
De mai m u lt d e a ta t asemenea, altf e l sp u s valorificarea agențiilor este i mp or t an t presupune efo rturi in ac el a si ti m p financiare mari pri n u r m ar e din ch i ar partea băncii in ac e st c a z și
întârzieri cum a m s pu s în recuperarea luan d i n c al cu l creanțelor. ma i m u lt de at a t În conformitate al tf e l sp u s cu prevederile este i mp o rt an t legii „ i n a ce la s i t i m p la acordarea prin u r m ar e creditelor chi a r ,
băncile in ac e st ca z urmăresc ca cu m a m sp us solicitanții să l ua nd in ca l cu l prezinte credibilitate m a i m u l t de at a t pentru rambursarea al t fe l s pu s acestora la est e i m po r ta n t scadență. in
ac el a si ti m p În acest pri n u r m ar e scop ch i ar , băncile in a c es t c az cer solicitanților cu m a m s pu s garantarea creditelor luan d i n c a lc ul în condițiile m a i mu l t d e a ta t stabilite prin a l tf e l sp u s normele lor
es te i m po r ta nt de creditare in a c el as i ti m p .
1.3.1 Garanții re ale
„Garanții le reale in ac e st ca z sunt mijloacele cu m a m sp us juridice de lu an d i n ca l cu l garantare a ma i m ul t d e a ta t obligațiilor prin al t fe l s pu s afectarea unui e st e i m po r ta n t bun al in a c el as i ti m p
debitorului în pr i n ur m a re scopul c hi ar asigurării executării in ac es t c az obligației asumate cu m a m s pu s „ ”’”. Prin urmare, b unul l ua nd in ca l cu l constituit drept
m ai m u lt de at a t garanție este al t fe l s pu s protejat de es te i m po rt a nt la urmărirea in ac e la si t i mp celorlalți creditori p ri n u r m ar e chi ar (a i n a ce s t ca z căror creanță cum a m s pu s nu este lua n d in ca l cu l însoțită de m ai m u lt de a t at nici o
al t fe l s pu s formă de este i mp or t an t garanție , in ac e la si t i mp sau garanția prin u r m ar e are chi ar un grad in a ce st ca z de prioritate cu m a m sp us inferior celui luan d i n c al cu l al băncii ), ma i m ua a) fiind al t fe l s pu s destinat
urmăririi es te i m po r ta nt și satisfacerii in ac e la si t i mp cu prioritate pr i n u r ma r e a c hi ar creanței garantate in ac e st ca z . Garanțiile c u m a m sp us reale conferă luan d i n c al c ul băncii creditoare
m ai m u lt de at a t următoarele drepturi :
el sp us dreptul de e st e i mp or t an t preferință, in ac e la s i t i m p pe baza pri n u r ma r e căruia chi ar , în in a ce st ca z cadrul executării cu m a m s pu s silite, lu an d in ca lc u l din valoarea mai m ul t de at a t
bunului constituit a l t fe l s pu s drept garanție este i mp o rt an t se va in a ce la s i t i m p asigura mai întâi pr in ur m a re ]]ch i ar îî ăsatisfacerea integrală in a ce st ca z a
băncii cu m a m sp us
pr in u r ma r e dreptul ch ia r de urmărire in ac e st ca z , în c u m a m s pu s temeiul căruia lua nd in ca l cu l banca va mai m u lt de a ta t putea urmări alt fe l sp us bunul în e st e i m p or t an t mâinile
oricui in a ce l as i t i m p s- p ri n u r ma r e ar c h ia r afla, in a ce s t c az în măsura cu m a m sp us necesară satisfacerii lu an d i n c al cu l creanței garantate mai m u lt d e a t at .
al t fe l În practică est e i m po r ta n t , sunt utilizate cel mai frecvent două pr in ur m a re categorii ch ia r de garanții i n a ce s t c az reale, și anume garanții lu an d i n c a lc ul reale
mobiliare m m ul t de at a t, care poartă denumirea de gajul al tf e l sp u s propriu – es te i mp o rt an t zis, in a c el as i ti m p și cu m a m s pu s garanții reale lua nd in ca lc u l imobiliare, care poartă
denumirea de mai m ul t d e a ta t ipotec ă. al t fe l s pu s
13
1. Gajul
“Reprezintă es te i mp or t an t acea garanție in a ce l as i t i m p reală care pri n u r ma r e presupune ch i ar , de in a ce s t c az regulă, cu m a m s pu s deposedarea debitorului l u an d i n ca l cu l de bunul m ai m ul t d e a t at
gaj și al t fe l s pu s încredințarea acestuia es te i mp o rt an t unei terțe in ac el a si ti m p persoane, pri n u r m ar e desemnate chia r de părți in ac es t c az „”.”
Debitorul cu m a m sp us poate solicita lu an d in ca l cu l restituirea bunului ma i m ul t de a ta t gajat numai al t fe l sp us în momentul es te i m po r ta n t onorării integrale in a ce l as i t i mp a
datoriei pr in u r m a re sale c hi a r către bancă in ac e st c a z . De cu m a m s pu s asemenea, lu an d i n ca l cu l este important ma i mu l t de a t at ca bunurile a l tf e l sp us aduse în es t e i m po r ta nt gaj să i n ac el a si ti m p
îndeplinească condițiile pri n u r m ar e de ch ia r valabilitate, i n a cest ca z iar când cu m a m sp u s se garantează lua nd in ca l cu l cu valori m a i m u l t de at a t având un al t fe l s pu s grad mare est e i m p or t an t
de lichiditate , cum ar fi in a ce l as i t i m p pietre le prețioase pri n u r m, ar e , c h iarebijuterii le, in a ce s t c az acestea trebuie supuse evaluării in c a lc u l .
Gajul m a i m u lt de a t at fără deposedare alt f el sp us se ut ilizează est e i m p or ta n t numai asupra in ac e la si t i mp produselor solului pr i n ur m a re , c hi ar produselor în i n ac e st ca z curs de c u m a m sp u s
fabricație sau luan d i n c a lc ul produselor finite m ai m u lt de a t at aflate în a lt f el sp us depozite, es t e i m po r ta n t care îndeplinesc in ac el a si ti m p următoarele condiții
pr in ur m a re existența posibilit ății in ac es t c az reale de cu m a m s pu s obținere a lu an d i n ca l cu l produselor
m ai m u lt de at a t existența unei piețe care să asigure valorificarea produselor în cauză
pr jd hc nv p ro du se l e i n ac e st produsele trebuie să se cum a m sp u s afle în lu an d i n ca l cu l proprietatea debitorilor m ai m ul t d e a t at
2. cu m a m s pus Ipoteca
“Reprezintă lua nd in ca l cu l o garanție ma i m ul t d e a t at reală imobiliară alt f el sp us , fără es te i m po rt a nt deposeda re, in a ce l as i t i m p prin care prin ur m a re se ch ia r permite băncii in ac e st ca z creditoare
să cu m a m sp u s -și lu an d i n ca l cu l recupereze integral mai mu l t d e a ta t sau parțial alt f el sp us creditul și e st e i m p or t an t /sau in a ce l as i t i m p dobânda aferentă pri n u r ma r e , ch ia r atunci când in ac e st ca z creditul nu cu m a m s pu s
a fost lua nd in ca l cu l rambursat la ma i mu l t d e a ta t scadență ”. alt f el sp us
Recuperarea creanței este i m po r ta nt se realizează in a c el as i ti m p prin valorificarea pri n u r m ar e garanției , și anume chia r prin scoaterea in ac es t c az ei la cu m a m s pu s
vânzare silită lua nd in c a lc u l . Întotdeauna ma i m ul t d e ata t , obiectul al t fe l s pu s ipotecii îl e s te i mp or t an t constituie numai in ac el a si ti m p bunurile imobile , cum ar fi pri n u r m a r e, cu mc hi ar
clădirile ș i in ac es t c az terenurile aflate cu m a m s pu s în circuitul l u an d i n ca l cu l civil și care se află mai m u lt de a t at în proprietatea al t fe l s pu s celor care este i m po rt a nt le aduc i n ac e la s i t i m p
drept garanție , respectiv, aceste bunuri imobile trebuie să fie prin ur m a re,ch ia r libere de in a ce s t c az sarcini.
cu m a m s pu s Înainte de lua nd in c a lc ul a înch eia ma i m u lt de a t at contractul de alt fe l s pu s ipotecă, est e i m po r ta n t banca trebuie in a ce l as i t i m p să verifice prin ur m a re dacă chi ar bunurile ipotecate in a ce s t c az
îndeplinesc și cu m a m s pu s alte condiții l ua nd in ca lc u l , precum
bunurile ma i m ul t d e a t at să fie al t fe l s pu s ușor vandabile es te i mp or t an t ,
bunurile să in a ce la s i t i m p fie asigurate pr in ur m a re la chi a r societăți de i n a ce s t c az asigurare autoriz ate cum a m s pu s și agreate lua nd in c a lc u l de bancă ma i m u l t de at a t ,
bunurile tr ebuie să alt f el sp us fie amplasate est e i m p or ta n t în zone in a ce la s i t i m p de interes pri n u r ma r e pentru c hi a r cât mai i n a ce st ca z mulți potențiali cu m a m s pu s
cumpărători luan d i n c al cu l
14
cel care m ai m u lt d e a ta t constituie ipoteca trebuie al tf el spt re bu ie us să aibă es te i mp o rt an t deplină capacitate in a ce l as i t i m p de exercițiu p r in u r m ar e asupra ch ia r
bunului ipotecat in a c es t c az
Stingerea prin ur m a re ipotecii c hi a r are loc in a ce st ca z , de c u m a m s pu s cele mai multe ori, lua nd in ca lc u l o dată m a i m u lt d e a t at cu plata alt f el sp us ultimei scadențe est e i m po r ta nt a creditului
acordat prin prin ur m a re ea ch i ar , sau in ac e st ca z prin renunțarea cu m a m sp us creditorului la lua nd in ca lc u l ipotecă prin mai m u lt de at a t prescrip ție. al tf e l s pu s În activitatea este i mp o rt an t de
creditare in ac e la s i t i mp , banca pr in ur m a re , ch ia r în calitate in a ce s t c az de creditor cu m a m sp us , urmărește lu an d i n c al cu l fie bunurile ma i mu l t de ata t afectate garanției a lt fe l sp us reale mobile es te i m po rt a nt sau
imobile i n a ce la s i t i m p , fie pr in ur m a re persoanele chi a r care și in ac e st ca z -au c u m a m s pu s asumat angajamentul l ua nd in c a lc ul de a ma i m ul t d e a ta t face plata alt f el sp us în locul es t e i m po r ta n t debitorului, i n a ce la s i t i m p dacă
acestea pri n u r ma r e din c hi a r urmă nu in a c es t c az o execută cum a m s pu s .
lu an d i n c al cu l
1.3.2 Garanții personale
“Garanțiile in a ce s t c az personale reprezintă cum a m s pu s angajamente ale lu an d i n ca l cu l agen ților economici ma i m u l t de at a t și persoanelor altf e l sp us fizice prin es t e i m po r ta nt
care aceștia in ac e la s i t i m p se obligă p r in ur m a re să ch ia r suporte datoriile in ac es t c a z debitorilor către cu m a m sp us bancă, lu an d i n c a lc ul pentru creditele m a i mu l t d e a ta t acordate ”. alt fe l s pu s Așs a Acest
tip e st e i mp o rt an t de garanție in ac e la si t i m p mai poartă pri n ur m a re denumirea ch i ar de cauțiune in ac es t ca z sau fidejusiune cu m a m s pu s și este lu an d i n ca l cu l valabilă dacă ma i m ul t de a ta t sunt
îndeplinite a lt fe l sp us următoarele condiții , după cum afirmă (Moinescu B, 2013) :
să in a ce l as i t i m p existe un p ri n u r m ar e contract chi ar separat prin in a ce st ca z care o cu m a m s pu s persoană fizică lua nd in c a lcul sau juridică ma i m ul t d e a ta t se obligă al tf e l sp u s să garanteze
es te i m po r ta nt obligațiile agentului i n ac e la s i t i m p economic împrumutat p ri n u r ma r e cu ch ia r întregul său in ac es t c a z patrimoniu c u m
cel ce luand in ca l cu l garantează să mai m ul t d e a t at aibă deplină al tf e l sp u s capacitate est e
i mp o rt an t garantul să in a c el as i ti m p fie solvabil p ri n u r m ar e c hi a r
garantul să in ac es t c a z domicilieze sau cu m a m s pu s să aibă luan d i n c al cu l sediul în ma i mu l t de at a t județul unde alt fe l s pu s funcționează banca este i mp o rt an t ce acordă in a ce l as i t i m p
creditul
in u r m a re patrimoniul ch i ar ce se in a c es t c az constituie garanție cum a m sp u s să nu lu an d i n c al cu l fie afectat ma i m ul t d e a ta t de alte al t fe l s pu s datorii sau e st e i m p or t an t obligații i n a ce l as i ti m p
Garanțiile luan d i n c a lc ul personale îmbracă mai m ul t d e a ta t două forme al tf el sp us principale :
Fidejusiunea este i mp o rt an t , care ch ia r se poate in a ce s t ca z utiliza numai cu m a m s pu s atunci când lua nd i n c al cu l , pe m a i m u lt de a t at baza unui a l tf e l sp us contract de es te i m p or t an t
credit încheiat in a ce l as i t i m p , fidejusorul pr i n ur m a re se c h ia r obligă să in ac es t c a z garanteze datoriile cu m a m sp us debitorului cu lu an d i n ca l cu l întregul
său ma i m u l t de at a t patrimon iu și a l tf e l s pu s îndeplinește, est e i m po r ta nt totodată, i n ac e la s i t i mp și anumite pri n u r ma r e condiții c h ia r , referitoare la
solvabilitatea celui care garantează, respectiv la patrimoniul acestuia în lu a nd i n ca lc u l cazul
executării m ai m ul t d e a t at silite să a lt fe l sp us fie posibilă est e i m po r ta n t recuperarea tuturor in ac el a si ti m p creanțelor băncii pr in u r m a re . c h ia r
15
Cauțiunea bancară in ac es t c az se concretizează cu m a m sp us , de lu an d i n c al cu l regulă, m a i m u l t de a ta t într- al tf e l s pu s o scrisoare est e i m po r ta n t de garanție in ac e la s i t i mp bancară
care prin u r m ar e trebuie ch ia r să cuprindă in ac e st c a z obligatoriu în cu m a m s pu s conținutul său lua nd in ca lc u l denumirea și ma i m ul t d e a ta t sediul băncii al tf e l sp us
garantate, est e i m po r ta n t denumirea și in a ce l as i t i m p sediul persoan ei prin ur m a re garantate chi a r , denumirea in a ce s t c az beneficiarului
cauțiunii cu m a m s pu s , valoarea lua nd in ca l cu l cauțiunii, m ai m ul t d e a t at termenul de a l tf e l s pu s plată și es t e i m po r ta ntermen ul de in a ce l as i t i m p valabilitate. (Nemes
V, 2004) pri n ur m ar e
C h i
1.4 Tipuri de risc bancar
Atât oamenii, cât și instituțiile s i n a ce la s i t i m p -au p r in u r m ar e confruntat ch ia r întotdeauna cu in a ce s t ca z probleme de cu m a m s pu s risc și l ua nd in ca lc u l incertitudine. m ai m u lt de a t at
Progresul societății al tfe l s pu s contemporane a est e i m po r ta nt fost posibil i n ac e la s i t i mp deoarece s prin ur m a re – c h ia r au asumat i n ac e st ca z unele riscuri cu m a m s p us , iar a l tf e l s pu s creșterea
și dezvol tarea economiei nu ar fi fost posibilă este i m po r ta nt daca certitudinea in ac e la s i t i m p prima în pr in u r m ar e fața chi a r riscului și a in a ce s t c az
incertitudinii. cu m a m s pu s De aceea luan d i n c al cu l economiile de ma i m u l t de a t at piață contemporane altf e l sp u s utilizează într est e i m po r ta nt -o in a ce la s i t i m p măsura mai p ri n u r ma r e mare , chi ar
modele cu in ac e st ca z condiții de c u m a m sp us risc și lu an d i n c al cu l incertitudini decât m a i m u lt de at a t economiile centralizate altf e l sp u s . (Trenca I, 2012)
Este bine de știut faptul că d esfășurarea pri n ur m a re activității ch ia r orică rei e ntități in a ce s t ca z economice într cu m a m sp us -un l u an d in c al c ul mediu
concurențial a m u lt d e a t at , indiferent al tf el sp us de poziția es te i mp or t an t aceste ia pe in ac el a si ti m p piața, pr in u r m ar e este ch i ar expusa riscurilor in a c es t c az . Pentru cu m a m s pu s manageri este lua nd i n c a lc ul
important de m ai m ul t d e a t at cunoscut limitele al t fe l s pu s de la es t e i m po r ta nt care își in ac e la si t i mp desfășoară activitatea prin u r m ar e sub c h ia r amenințarea riscului i n ac e st ca z .
În primul rând literatura de specialitate clasifică riscurile in ac e la s i t i mp cu care prin u r m ar e se ch i ar confrunta o in ac e st ca z banc ă in cu m a m sp u s riscuri
generale lua nd i n c a lc u l , în ceea ce privește ma i m u l t d e at a t orice tip a l tf e l sp us de activitate economică, respectiv în r iscuri specifice
activității bancare .
În cum a m sp us categoria riscurilor lua nd in c al c ul generale se ma i mu l t de a t at includ risc urile a lt f el s pu s comerciale , în cadrul căreia se evidențiază
următoarele tipuri de riscuri i : :’ ’ ’’ ’ : :: : :: : :: : : :: : :: : : ::: :: : :: : : :: : :: : : :: : :: : :: : : :: : :: : : :: : :: : : :: : :: : :: : : :: : :: : : :: : :: : :: : : ::
riscul client in a ce s t ca z /produs c u m a m sp us – constituie l ua nd in ca lc u l riscul de ma i m ul t d e a ta t lansare a alt fe l s pu s unui nou es te i m po rt a nt produs sau in ac e la si t i mp riscul concu rențial
pr in ur m a re și ch ia r provine din in a c es t c az inadaptarea unui cu m a m s pu s produs sau lua nd in ca l cu l servi ciu la ma i m u l t de at a t nevoile și a l tf e l s pu s așteptările clientelei este i m po rt a nt sau
din in ac e la si t i mp starea concurentei pri n u r m ar e la ch i ar un moment in ac es t ca z dat
sp us riscul sectorial lu an d i n c al cu l – reprezintă m ai m u lt d e a t at riscul legat a l tf el sp us de gradul es t e i m po r ta n t de dependen ță in ac e la si t i mp sectorial ă al pr in u r m a re unei c hi a r bănci in a c es t c az
16
riscul de cu m a m s pu s imagine comercial ă lua nd in ca l cu l – reprezintă ma i mu l t d e a ta t riscul de a l tf e l s pu s percepție negativ ă est e i m p or t an t a unei in ac el a si ti m p bănci de p r in u r m a re către
ch ia r clientela sa in a c es t c az existent ă sau cu m a m sp us potențial ă. l ua nd in c alc ul Acest risc ma i m u l t de at a t apare atunci altf e l s pu s când o es te i mp o rt an t banc ă este in a ce l as i t i m p implicată
într pr i n ur m a re – c h ia r un scandal in a ce s t c az mass – c u m a m sp us media, lu an d i n ca l cu l când se ma i m ul t d e a ta t află în al t fe l s p us criză de est e i mp or t an t lichidit ăți sau in ac el a si ti m p când este pri n u r m ar e insolvabil ă c hi .
În aldoilea rând, î n al tf e l sp u s funcție de est e i m po r ta n t caracteristicile bancare, riscurile pri n u r ma r e pot fi clasificate în:
1. Riscuri cu m a m s pu s financiare, luan d i n c al cu l asumate în ma i m ul t d e a ta t gestiunea bilan țului al t fe l s p us
2. Riscuri es t e i m po r ta nt de prestare in ac e la s i t i mp
3. Riscuri cu m a m s pu s ambientale. lu an d i n c al cu
Deoarece chi ar gestiune a necorespunzătoare a riscurilor financiare produce in a c es t c az cele mai cu m a m sp us multe falimente luan d i n ca l cu l
bancare , acestea sunt considerate cele mai importante riscuri. ma i mu l t d e a ta t Această grupă de r iscuri cuprinde
riscul pr i n u r ma r e de ch i ar creditare, care exprim ă in ac es t c a z probabilitatea ne încasării cu m a m sp us efective la l ua nd in c a lc u l scaden ță a ma i mu l t d e a ta t fluxului
de al tf e l sp u s venituri anticipat e s te
riscul in a ce l as i t i m p de lichiditate pr in ur m a re, c ae c e, ca re c a re care exprimă probabilitatea in ac es t c a z de apariție cu m a m spus a incapacității lua nd in ca lc u l de finanțare m ai m u lt d e at at a
operațiilor alt f el sp us bancare curente es te i mp o rt an t
Deasemena î n in a ce la s i t i m p sistemul bancar prin u r m ar e , ch ia r problemele cu in a ce s t c az care se cum a m sp u s confrunt ă o lua nd in ca lc ul banc ă pot ma i mu l t d e a ta t afecta negativ , nu
numai banca care acordul creditul, ci și băncile est e i m po r ta nt partenere existând , astfel in ac el as i permanent un pri n ur m a re risc ch i ar de
contaminare in a ce s t c az . Acest cu m a m sp us risc specific luand in ca l cu l ansamblului băncilor m ai m ul t d e a t at este numit a l tf e l sp u s risc sistemic es te i m po r ta nt , gestiunea in a ce l as i ti m p acestuia
fiind p ri n ur m a re asigurat ă ch ia r de banca i n a c es t ca z central ă cu m a m sp us prin anumite reglement ări lu an d in c a lc ul cu privire la rezervele ma i m u lt d e a ta t minime
obligatorii a lt f el sp us , indicele e s te i m p or t an t de adecvare in ac e la si t i mp a capitalului p r in u r m ar e , c hi a r indicatorii de in a ce s t ca z lichiditate, respectiv cu m a m sp us creditele de lua nd in c a lc u l
refin anțare. mai m u lt de a t at al t fe l s pu s Cu toate acestea fiecare bancă are obligativitatea in a ce st ca z urmăririi solidit ății l ua nd in c a lc u l partenerilor s ăima i m u l t d e a ta t ,
în al t fe l s pu s funcție de es te i mp o rt an t toate informațiile i n ac e la s i t i mp de ca re pri n u r ma r e poate c h ia r dispune din partea acestora. in ac es t c a
În urma celor prezentate mai sus, se poate concluziona faptul că alt fe l s pu s o clasificare est e i m po r ta n t a riscurilor in a c el as i ti m p bancare
nu p ri n u r ma r e este ch i ar un lucru i n ac es t c az usor de cu m a m s pu s facut , deși de celei mai a lt fe l s pu smulte e s te i mp or t an t ori aceste clasificări sunt subiectiv e i n ac e la si ti m p
deoarece cercetatorii pri n u r ma r e care chi a r au abordat in ac e st ca z aceast ă problem ă cum a m s pu s au pus lua nd in ca l cu l accent în special pe alt f el sp us latura teoretic ă esteăi m p o rt an t.
Cu toate acestea , majoritatea prin ur m a re clasificarilor chi ar includ riscurile in ac es t c az financiare, cum a m s pu s acestea fiind luan d i n c al cu l de o ma i m ul t d e a t at importan ță
majoră, a tât alt fe l s pu s pentru existen ța, cât și pentru este i m pdezvoltarea in a ce la s i t i m p armonioas ă a pr in ur m a re băncii c h ia r . (Claude S, 1993)
17
CAPITOLUL 2 INSTRUMENTE DE DIMINUARE A RISCULUI DE
CREDITARE
Riscul de creditare exprimă posibilitatea apariți ei unor perturbații care pot afecta modul în care
creditul acordat este utilizat .
În mod cert, la acordarea creditelor banca efectuează o analiză a solvabilității clientului cu scopul
de a asigura conlucrare numai cu agenți economici cu stabilitate financ iară, să selecteze din
portofoliul de credite acumulat pe cele care sunt pe cele mai convingătoare că vor putea fi
rambursate, dar, în același timp, trebuie să îi ajute și pe debitori să își mențină condițiile necesare
realizării unei utilizări a creditelo r respec tive (Anghel M, 2018) .
De asemenea riscul de creditare se definește ca fiind posibilitatea ca debitorii sau emitenții de
titluri să nu -și onoreze obligațiile la scadență, ca urmare a degradării situației financiare a acestora,
care poate fi determ inată de condițiile afacerii împrumutului sau de situația generală a economiei.
În ceea ce privește nivelul creditului care poate fi acordat clientului, acesta se stabilește prin
deducerea din capacitatea de rambursare a împrumutului, valoarea împrumutu rilor anterioare
nerambursate de care a beneficiat clientul (Anghel M, 2018) :
C=Cr -Ca
Unde,
C= nivelul creditului care poate fi acordat
Cr= capacitatea de rambursare
Ca= credite anterioare primite
Cele mai multe credite au la bază o serie de criterii de eligibilitate , majoritatea dintre ele fiind
cuprinse în contractele de credita re sau ajustările ulterioare care se aduc acestor credite. Cu toate
acestea, indiferent de numărul de măsuri previzibile luate în momentul acordării creditului în
18
procesul de de sfășurare a acestuia pot să apară perturbații, precum evenimente necunoscute ca re
conduc la apariția riscului de creditare, acest risc putând să aibă cuprindere și profunzime
deosebite. Din acest punct de vedere banca trebuie să aibă criterii precise în analiza creditelor
acordate, să stabilească modalitatea prin care analizează în p ermanență evoluția acestor credite, și
nu în ultimul rând, să asigure o gestiunea corespunzătoare a riscului de credit. (Anghel M, 2018)
Datorită complexității acestei teme, numeroși specialiști au cercetat managementul riscului ,
respectiv au fost studiat e principalele metode de analiză a riscului de credit și managementul
acestuia de către Anghel M.G în cartea intitulată Analiza financiar monetară, publicată în anul
2015, Anghelache et al au analizat aspecte esențiale ale riscurilor bancare în cercetare i ntitulată
Generat Methods of Managements the Credit Risk . Deasemenea Anghelache a prezentat
elementele principale ale performanțelor bancare și ale riscurilor asociate , iar Cipovova și
Dlaskova au realizat o analiză comparativă a diferitelor metode de ges tionare a riscului de credit
utilizate de băncile comerciale. Totodată, Popescu a analizat modele le de gestiune a riscurilor
bancare, fiind o tema similară cu cea studiată de către Sfetcu în Revista Română de Statistică, în
anul 2008.
2.1 Centrala Riscului de Credit
În sensul în care unul dintre principalele riscuri cu care se confruntă totalitatea instituțiilor bancare
îl reprezintă riscul de credit, băncile urmăresc realizarea unui control riguros al acestui risc prin
consultarea unor structuri s pecial î nființate la nivel central cât și prin aplicare anumitor restricții
în activitatea de creditare. În România structurile de combatere a riscurilor de creditare cuprind
persoane cu sarcini precise, servicii și departamente, cărora li se adaugă Centra la Riscu rilor de
Credit .
Conform BNR, Centrala Riscului de Credit – CRC (fostă Centrala Riscurilor Bancare) reprezintă
o structură specializată în colectarea, stocarea și centralizarea informațiilor privind expunerea
fiecărei persoane declarante din Român ia față de acei debitori care au beneficiat de credite și/sau
angajamente al căror nivel cumulat depășește suma limită de raportare (20.000 lei), precum și a
informațiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.
19
Baza de date a CRC este organ izată în patru fișiere:
Fișierul central al creditelor (FCC) , care conține informații de risc de credit raportate de
persoanele declarante
Fișierul creditelor restante (FCR) conține informații de risc de credit referitoare la abaterile
de la graf icele de r ambursare din cel mult ultimii șapte ani
Fișierul grupuri (FG) conține informații despre grupurile de persoane fizice și/sau juridice
care reprezintă un grup de clienți aflați în legătură/un singur debitor
Fișierul fraudelor cu carduri (FFC) conține infor mații despre fraudele cu carduri produse
de către posesori raportate de persoanele declarante
Raportările efectuate de persoanele declarante conțin următoarele informații:
Datele de identificare a debitorilor față de care persoana declarantă înregistreaz ă o
expunere mai mare sau egală cu limita de raportare (20.000 lei)
Informații privind fiecare din creditele și angajamentele de care debitorul beneficiază și
închiderea acestora prin darea în plată;
Informații privind grupurile de p ersoane fizice și/sau j uridice care reprezintă un grup de
clienți aflați în legătură/un singur debitor
Informații privind fraudele cu carduri comise de posesori: date identificare posesor card,
tip card, valuta, data constatării fraudei, suma fraudată.
2.2 Biroul de credit
Fiind singura institu ție de profil din Rom ânia, Biroul de Credit este o societate comercial ă pe
acțiuni, înființată în anul 2004 la ini țiativa organismelor financiare interna ționale, a B ăncii
Naționale a Romaniei și a sectorului financia r-bancar rom ânesc.
Biroul de Credit administreaz ă o baz ă de date, unde institu țiile de credit și institu țiile financiare
nebancare participante înregistreaz ă datele cu caracter personal ale solicitan ților de credit, ale
împrumuta ților, codebitorilor și garan ților, precum și info rmații referitoare la creditele acordate
împrumuta ților.
20
Participan ții sunt obliga ți prin lege ca, înaintea încheierii unui contract de credit, s ă evalueze
capacitatea solicitan ților de credit de a pl ăti ratele la timp, s ă determine gradul de îndatorare a l
acestora și să identifice, în timp util, riscul de neplat ă al creditului. Pentru a -și îndeplini aceste
obliga ții, Participan ții au decis s ă înregistreze, într-o baz ă de date comun ă, informa țiile referitoare
la creditele acordate persoanelor fizice și la modalitatea de plat ă a acestora.
Fiecare informa ție înregistrat ă în baza de date a Biroului de Credit se p ăstreaz ă pentru o perioad ă
de 4 ani, inclusiv cea referitoare la restan țe. Achitarea unui credit sau a restan țelor nu determin ă
ștergerea informa țiilor deja înregistrate. După achitarea restan ței, creditorul va înregistra aceast ă
informa ție la Biroul de Credit prin ad ăugarea la informațiile deja existente în Raportul de Credit .
Înscrierea la Biroul de Credit poate fi realizată în mod gratuit pe Conso , pentru utilizatorii care
solicita un credit prin Conso. Informa țiile sunt salvate în contul de utilizator și pot fi accesate
oricând. Raportul poate fi ob ținut prin Conso o dat ă la 3 luni.
Obtinerea raportului presupune parcurgerea urm ătorilor pa și:
• Logarea în contul de pe Conso
• Accesarea meniului Biroul de Credit și inițierea verificării la Biroul de Credit
• Validarea adresei de e -mail
2.3 Evoluția creditelor în România
Graficul de mai jos prezintă creditele acordate de către instituțiile de credit în fu ncție de forma de
proprietate a beneficiarului de credit, începând cu anul 2015. Conform graficului se poate observa
faptul că proprietățile cooperatiste sunt cele aflate pe ultimul loc al clasamentului din punct de
vedere al valorii creditelor primite în fiecare din cei cinci ani analizați, la polul opus aflându -se
proprietățile private cu cea mai mare valoare a creditelor primit. În ceea ce privește persoanele
fizice val oarea creditelor acordate de către instituțiile de credit se situează între 110.000 m il. RON,
respectiv 170.000 mil. RON, această valoare având un trend crescător.
21
Figură 1 Analiza creditelor acordate în funcție de forma de propr ietate a beneficiarului
Sursa Proiecția autoarei , conform rapoartelor BNR, 2015 -2019
Din perspectiva sectoarelor de activitate, valoarea creditelor acordate de către instituțiile bancare
persoanelor constituie ponderea cea mai ridicată în totalul valorii creditelor acordate, în fiecare din
cei cinci ani prezentați în graficul de mai jos . La polul opus acestui clasament, se află creditele
acordate pentru activitățile de intermediere financiară, cu toate că trendul se menține ascendent și
în acest ca z.
Figură 2 Analiza creditelor acordate în funcție de sectorul de activitate
Sursa Proiecția autoarei , conform rapoartelor BNR 2015 -2019
293
304
725
942
908167.571
171.163
178.351
188.171
199.56217.596
17.147
16.882
17.335
19.464118.804
127.807
139.293
152.700
166.451
2015 2016 2017 2018 2019proprietate cooperatistă proprietate privată proprietate de stat persoane fizice
2015 2016 2017 2018 2019
AGRICULTURĂ 12.456 13.105 14.826 15.548 17.496
INDUSTRIE 54.729 54.536 56.590 57.141 60.462
CONSTRUCȚII 23.677 21.264 20.418 22.122 22.724
ACTIVITĂȚI DE
INTERMEDIERE FINANCIARĂ7.334 8.610 10.504 11.928 12.904
ÎNVĂTĂMÂNT ȘI SĂNĂTATE 15.202 15.324 16.096 17.304 19.738
SERVICII 77.349 80.678 82.592 87.284 92.495
PERSOANE FIZICE 118.804 127.807 139.293 152.700 166.451020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000160.000180.000
22
Având în vedere termenul de acordare a creditelor de către instituțiile de credit, în perioada 2015 –
2019, creditele pe termen lung au ponderea ce mai mare în totalul creditelor acord ate, conform
datelor prezentate în graficul de mai jos.
Figură 3 Analiza creditelor acordate în funcție de termenele de acordare
Sursa Proiecția autoarei , conform rapoartelor BNR 2015 -2019
Din totalul creditelor acordate persoa nelor fizice, în anul 2015 creditele ipotecare acordate erau în
valoare de 39.040 mil. RON, deținând ponderea cea mai scăzută, în timp ce la sfârșitul anului
2019, creditele ipotecare aproape s -au dublat, ajungând la valoarea de 63.987 mil. RON. Astfel
analiza creditelor acordate în funcție de tipul de risc este prezentată în graficul următor.
Figură 4 Analiza creditel or acordate în funcție de tipul de risc
Sursa Proiecția autoarei , conform rapoartelor BNR 2015 -2019
2015 2016 2017 2018 2019
TERMEN SCURT 35.664 34.747 33.492 32.177 34.982
TERMEN MEDIU 87.080 89.614 103.340 115.738 127.317
TERMEN LUNG 186.807 196.963 203.488 216.115 229.973050.000100.000150.000200.000250.00039.040
43.829
50.468
57.266
63.98745.786
47.156
49.573
53.282
57.60649.214
49.821
51.925
55.553
59.643
2015 2016 2017 2018 2019
CREDITE IPOTECARE ALTE CREDITE PENTRU INVESTIȚII IMOBILIARE CREDITE DE CONSUM
23
2.3 Riscul d e credit în contextul pandemiei actuale
2.3.1 Măsurile BNR în contextul situației generate de epidemia COVID -19
Conform site -ului BNR, î n vederea atenuării efectelor negative ale crizei provocate de epidemia
cu noul coronavirus(COVID -19) asupra populației și a companiilor românești, au fost întreprinse
următoarele măsuri , care acoperă numeroase aspecte.
măsuri de politică monetară:
(1) redu cerea ratei dobânzii de politică monetară, de la 2,5% l a 2%
(2) îngustarea coridorului format de ratele dobânzilor f acilităților permanente în jurul ratei
dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual.
(3) furnizarea de lichiditate băncilor
(4) cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară
amânarea cu 3 luni, cu posi bilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a
contribuțiilor anuale la fondul de rezoluție bancară pentru anul 2020 , precum și amânarea
termenelor de raportare a unor informații
asigurarea unei bune funcționări a sistemelor de plăți și de decontare în monedă națională,
în vederea desfășurării, în condiții normale, a tranzacțiilor comerciale și financiare; BNR
va asigura b ăncilor fluxuri neîntrerupte de numerar pentru toate operațiunile, inclusiv cele
de lichidități pentru bancomate
Totodată, BNR a permis împrumutătorilor, instituții bancare și nebancare, să amâne la plată
creditele persoanelor fizice afectate de pandemia COVID -19, fără aplicarea condițiilor restrictive
statuate de Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare , precum gradul de
îndatorare, limitarea creditului în funcție de valoarea garanției și durata maximă a creditului de
consum . Astfel, conform propriei opțiuni, debitorul, persoană fizică sau juridică poate beneficia
de acordarea facilității de su spendare a obligației de plată a ratelor cu până la 9 luni, dar nu mai
mult de 31.12.2020, prin transmite rea solicit ării către creditor cel mai târziu în 45 de zile de la
intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020.
24
2.3.2 Măsurile UNICREDIT în contextul situației generate de epidemia
COVID -19
În contextul st ării de urgen ță cauzat ă de epidemia Covid -19 în Rom ânia, UniCredit Bank a luat
măsuri decisive care s ă garanteze o acoperire na țională pentru serviciile sale banc are, protej ând in
acela și timp s ănătatea clien ților și a angaja ților b ăncii.
Posibilitatea de amânare a obligațiilor de plată repreze ntate de rate de credit, dob ânzi și
comisioane, se aplic ă pentru credite garantate cu ipotec ă imobiliar ă, inclusiv Prima C asă, precum
și pentru credite de consum, pentru o perioad ă cuprins ă între 1 lun ă și 9 luni, dar care nu va dep ăși
data limit ă de 31 decembrie 2020.
Având în vedere faptul că amânarea obligațiilor de plată atrage după sine anumite costuri
suplimentare, UNI CREDIT pune la dispoziția celor care solicită această amânare o simulare a atât
a creditelor ipotecare, cât și a celor de nevoi e personale. Astfel în cele două tabele de mai jos pot
fi observate diferențele rezultate ca efect al suspendării ratelor, în fun cție de perioada pentru care
se dorește suspendarea.
Tabel 2 Simulare Credit ipotecar/imobiliar
Sursa www.unicredit.ro
25
Tabel 3 Simulare Credit de nevoi personale
Sursa www.unicredit.ro
Pentru a beneficia de suspendarea platilor conform OUG 37/2020 sunt necesare a fi îndeplinite
urmatoarele criterii:
au fost afectate direct sau indirect, veniturile proprii și/sau veniturile familiei datorită
pandemi ei COVID -19, comparativ cu nivelul înregistrat anterior declar ării stării de urgen ță
debitorul se află în imposibilitatea de a onora obliga țiile de plat ă aferente creditului
este necesară formularea cererii de suspendare a obliga țiilor de plată până la data de 15
iunie 2020
De asemenea, creditul pentru care se solicită suspendarea pla ților trebuie s ă îndeplineasc ă
la rândul său următoarele condi ții:
A fost acordat p ână la data intr ării în vigoare a OUG nr. 37/2020 (30.03.2020 incl usiv)
Data scaden ței finale, prevazut ă în contractul de credit, este ulterioar ă datei de intrare în
vigoare a OUG nr. 37/2020 (30.03.2020 inclusiv)
Creditul nu a fost declarat scadent anterior datei de 30.03.2020 (inclusiv)
Nu se înregistrează restan țe la data de 16.03.2020 (inclusiv) , respectiv restan țele au fost
achitate p ână la data solicit ării suspendării
26
Modalitatea de funcționare a suspendării ratelor în cadrul UNICREDIT este prezentată în cele ce
urmează :
În perioada în care plata obligațiilor este suspendayă nu este necesară achitarea valorii
dobânzilor și a comisioanelor aferente creditului
Durata creditului poate fi majorat ă cu o perioad ă egală cu durata suspend ării obliga țiilor de
plată dar fără a dep ăși limita de v ârstă maxim ă acceptat ă de către UNICREDIT .
Obligațiile de plată sunt reluate în perioada imediată dupa perioada de suspendare, conform
condi țiilor contractuale , potrivit prevederilor legale.
Dobânda aferentă perioadei de suspendare va fi achitată după cum urmează:
(1) în 60 de rate lunare egale, încep ând cu luna imediat urm ătoare încheierii perioadei
de suspendare
(2) lunar, p ână la maturitatea creditului, încep ând cu luna urm ătoare perioadei de
suspendare, dob ânda aferent ă perioadei de suspendare fiind capitalizat ă în cazu l
creditelor f ără garanție imobiliar ă, cu rambursare în rate lunare
27
CAPITOLUL 3 OFERTA DE CREDITARE UNICREDIT
3.1 Informații despre bancă
Înființată în anul 1991, Banca Ion Țiriac a fuzionat în iunie 2005 cu HVB Bank România , care în
momentul fuziunii se situa pe locul 7 în topul băncilor de pe piața locală, cu total active în valoare
de aproximativ 1,4 miliarde euro cu 320 de angajați în 12 sucursale și cu aproape 32.000 de clienți.
Totodată î n momentul f uziunii, Banca Ion Țiriac deținea o rețea de 60 de unită ți, active totale de
706 milioane euro și o cotă de piață de 2,9%, fiind poziționată pe locul 11 în sistemul bancar din
România.
UniCredit Bank este parte a Grupului UniCredit, fiind una dintre prin cipalele instituții financiare,
oferind servicii și prod use de înaltă calitate pentru toate categoriile de clienți. UniCredit Bank iși
propune să mențină permanent clientul în centrul activităților sale, să fie un partener cu care se
lucrează ușor și să fi e o parte foarte activă a comunităților în care își desf ășoară activitatea.
Figură 5 Informații cheie Unicredit Bank
Sursa www.wikipedia.ro
Grupul r ăspunde unei game variate de nevoi a clien ților s ăi printr -o rețea de parte neri specializa ți:
UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Services, UniCredit
Insurance Broker, Amundi Asset Management .
28
3.2 Oferta de creditare pentru persoane fizice
3.2.1 Credite ipotecare
a) ACHIZIȚIE IMOBIL
Tabel 4 Caracteristici ale creditului ipotecar – ACHIZIȚIE IMOBIL
VALUTĂ LEI
VALOARE maxim 250.000 de euro (sau echivalentul in lei)
AVANS minim 15%
PERIOADA intre 3 si 35 de ani
GARANȚIE ipoteca de rang I instituita asupra imobilului ce se achizitioneaza
ASIGURĂRI asigurarea imobilului , asigurare de viata cesionate in favoarea Bancii
CODEBITORI codebitor 1 sot/sotie/partener
codebitor 2 tata/mama/socru/soacra/frate/sora/fiu/fiica ai imprumutatilor
Sursa Proiecția autoarei
Condiții de el igibilitate
În vederea contractării acestui tip de credit ipotecar sunt necesare respectarea urm ătoarelor
condi ții minime de eligibilitate:
Vârsta minim ă: 20 ani / 25 ani pentru navigatori;
Vârsta maxim ă: 70 ani / 65 ani pentru navigatorii breveta ți și 60 ani pentru navigatori
nebreveta ți (vârsta p ână la care creditul trebuie rambursat în totalitate);
Venit lunar net aferent solicitantului: echivalentul salariului net minim pe economie.
Garanții
Pentru contractarea acestei facilit ăți vor fi constituite ur matoarele garan ții:
Ipoteca de rang I asupra locuin ței ce se achizi ționeaz ă sau ipoteca asupra unui cont depozit
colateral deschis la banc ă de client, constituit pe toat ă perioada derul ării creditului;
Ipoteca mobiliar ă asupra conturilor deschise la bancă;
Ipoteca asupra veniturilor împrumuta ților, indiferent de titlul cu care sunt ob ținute;
Desemnarea b ăncii ca unic beneficiar asupra crean țelor provenite din asigurare a imobil ului
în favoarea băncii;
Desemnarea b ăncii ca unic beneficiar asupra crean țelor p rovenite din asigurare a de via ță
în favoarea băncii.
29
Exemplu de calcul
Tabel 5 Exemplu de calcul – ACHIZIȚIE IMOBIL
DOBÂNDĂ
VARIABILĂ DOBÂNDĂ VARIABILĂ
ÎNCEPÂND CU ANUL 6
Valoare credit 230.000 lei 230.000 lei
Perioada de credit are (ani) 25 25
Număr de rate 300 300
Dobânda (%) 5,79% 5,49% , primii 5 ani
5,94% , începând cu anul 6
Comision de analiză 900 lei 900 lei
Taxa de înscriere a garanțiilor 70 lei 70 lei
Evaluare imobil 450 lei 450 lei
Costurile deschiderii si mentineri i unui cont
curent 5 lei/lună 5 lei/lună
Asigurare de viață 0.0416%/luna 0.0416%/luna
DAE 6,45% 6,40%
Rata lunară 1.506,73 lei 1.465,25 lei
Suma totală 456.594,31
lei 456.792,97 lei
Sursa Proiecția autoarei
Încheierea unei asigur ări de via ță este obl igatorie. Costul din exemplul prezentat mai sus este unul
mediu și se bazeaz ă pe ipoteza potrivit c ăreia v ârsta împrumutatului la data acord ării creditului
este de 36 ani și întrunește cerin țele standard privind starea de sănătate.
Acest credit t rebuie ga rantat printr -o ipoteca asupra unui bun imobil și presupune încheierea și
menținerea până la sfar șitul contractului de credit a unei poli țe de asigurare de via ță și a unei poli țe
de asigurare a bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului. Costurile no tariale, costurile cu
radierea și modificarea garan țiilor mobiliare în AEGRM, costurile cu înregistrarea, radierea,
modificarea garan țiilor imobiliare în Cartea funciar ă, cât și costurile cu asigurarea imobilului nu
sunt cunoscute de creditor și, in consec ință nu sunt incluse în exemplu l de calcul redat.
30
b) PRIMA CASĂ
Tabel 6 Caracteristici ale creditului ipotecar – PRIMA CASĂ
VALUTĂ LEI
VALOARE • 57.000 euro sau 66.500 euro pentru locuinte noi, cu autorizatie de construire
dupa 22.0 2.2015
AVANS minim 5%
PERIOADA intre 3 si 30 de ani;
GARANȚIE ipoteca de rang I instituita asupra imobilului ce se achizitioneaza
ASIGURĂRI asigurarea imobilului
asigurare de viata cesionate in favoarea Bancii
CODEBITORI codebitor 1 sot/sotie/parten er
codebitor 2 tata/mama/socru/soacra/frate/sora/fiu/fiica ai imprumutatilor
Sursa Proiecția autoarei
Condiții de eligibilitate
În vederea contractării acestui tip de credit ipotecar sunt necesare respectarea urmatoarelor
conditii minime de eligibilita te:
Vârsta minim ă: 20 ani / 25 ani pentru navigatori;
Vârsta maxim ă: 70 ani / 65 ani pentru navigatorii breveta ți și 60 ani pentru navigatori
nebreveta ți (vârsta p ână la care creditul trebuie rambursat în totalitate);
Venit lunar net aferent solicitantului : echivalentul salariului net minim pe economie.
Garanții
Pentru contractarea acestei facilit ăți vor fi constituite urmatoarele garan ții:
Ipoteca legal ă în favoarea B ăncii și a Statului Rom ân reprezentat de Ministerul Finan țelor
Publice asupra imobilulu i achizi ționat/construit;
Ipoteca mobiliar ă asupra veniturilor împrumutatului și asupra soldurilor creditoare ale
tuturor conturilor împrumutatului deschise la bancă ;
Ipoteca mobiliar ă asupra unui depozi t în valoare egal ă cu 3 rate de doband ă.
31
Exemplu de calcul
Tabel 7 Exemplu de calcul – PRIMA CASĂ
DOBÂNDĂ VARIABILĂ
Valoare credit 230.000 lei
Perioada de creditare (ani) 25
Număr de rate 300
Dobânda (%) 4,44 %
Comision de analiză 0 lei
Taxa de înscriere a garanțiilor 70 lei
Evaluare imobil 450 lei
Costurile deschiderii si mentinerii unui cont curent 5 lei/lună
Comision de gestiune 0,0168 %
DAE 4,78 %
Rata lunară 1.314,23 lei
Suma totală 390.062,64 lei
Sursa Proiecția autoarei
c) CREDITUL VERDE
Tabel 8 Caracteristici ale creditului ipotecar – CREDITUL VERDE
VALUTĂ LEI
VALOARE • maxim 250.000 de euro (echivalentul in lei)
AVANS minim 15%
PERIOADA intre 3 si 30 de ani;
GARANȚIE ipoteca de rang I instituita asupra imobilului ce se achizitioneaza
ASIGU RĂRI asigurarea imobilului
asigurare de viata cesionate in favoarea Bancii
CODEBITORI codebitor 1 sot/sotie/partener
codebitor 2 tata/mama/socru/soacra/frate/sora/fiu/fiica ai imprumutatilor
Sursa Proiecția autoa rei
Destina ție: achizi ția unui imobil /locuin țe finalizate, construit ă după data de 01.01.2000,
încadrat ă în clasa de eficien ță energetic ă A sau B+, conform certificatului de eficien ță energetic ă.
Condiții de eligibilitate
În vederea contractării acestui tip de credit ipotecar sunt necesare re spectarea urmatoarelor
conditii minime de eligibilitate:
32
Vârsta minim ă: 20 ani / 25 ani pentru navigatori;
Vârsta maxim ă: 70 ani / 65 ani pentru navigatorii breveta ți și 60 ani pentru navigatori
nebreveta ți (vârsta p ână la care creditul trebuie rambursat în totalitate);
Venit lunar net aferent solicitantului: echivalentul salariului net minim pe economie.
Garanții
Pentru contractarea acestei facilit ăți vor fi constituite urmatoarele garan ții:
Ipoteca de rang 1 asupra locuin ței ce se achizi ționeaz ă;
Ipoteca mobiliar ă asupra conturilor deschise la bancă;
Ipoteca asupra veniturilor împrumuta ților, indiferent de titlul cu care sunt ob ținute;
Cesiune în favoarea băncii / Desemnarea b ăncii ca unic beneficiar asupra crean țelor
provenite din asigurarea imobilulu i;
Desemnarea b ăncii ca unic beneficiar asupra crean țelor provenite din asigurarea de via ță.
Exemplu de calcul
Tabel 9 Exemplu de calcul – CREDITUL VERDE
DOBÂNDĂ VARIABILĂ
Valoare credit 230.000 lei
Perioada de creditare (ani) 25
Număr de rate 300
Dobânda (%) 5,04%
Comision de analiză 900 lei
Taxa de înscriere a garanțiilor 70 lei
Evaluare imobil 450 lei
Costurile deschiderii si mentinerii unui cont curent 5 lei/lună
Asigurare de viață 0,0416%/lună
DAE 5,67%
Rata lunară 1.404,14 lei
Suma totală 425.241,36 lei
Sursa Proiecția autoarei
La fel ca în cazul creditului ipotecar – ACHIZIȚIE IMOBIL, încheierea unei asigur ări de via ță este
obligatorie. Costul din exemplul prezentat mai sus este unul mediu și se bazeaz ă pe ipoteza potrivit
căreia v ârsta împrumutatului la data acord ării creditului este de 36 ani și întrunește cerin țele
standard privind starea de sănătate.
33
Acest credit trebuie garantat printr -o ipoteca asupra unui bun imobil și presupune încheierea și
menținerea până la sfar șitul contractului de credit a unei poli țe de asigurare de via ță și a unei poli țe
de asigurare a bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului. Costurile notariale, costurile cu
radierea și modificarea garan țiilor mobiliare în AEGRM, costurile cu înregistrarea, radierea,
modificarea garan țiilor i mobiliare în Cartea funciar ă, cât și costurile cu asigurarea imobilului nu
sunt cunoscute de creditor și, in consecin ță nu sunt incluse în exemplu l de calcul redat.
3.2.2 Credite de realizări personale
Tabel 10 Caracteristici ale creditului de realizări personale
VALUTĂ LEI
VALOARE • intre 1.500 si 100.000 de lei ;
PERIOADA intre 6 si 60 de luni
Sursa Proiecția autoarei
Condiții de eligibilitate
În vederea contractării acestui t ip de credit ipotecar sunt necesare respectarea urmatoarelor
conditii minime de eligibilitate:
Vârsta minim ă: 18 ani;
Vârsta maxim ă: 70 ani (60 ani pentru navigatori);
Venitul lunar net eligibil: Minim 450 lei (250 euro pentru navigatori).
3.2.3 Creditul verde fără ipotecă
Unicred it pune la dispoziția persoanelor care doresc să își îmbunătățească căminul cu produse
eficiente din punct de vedere energetic CREDITUL VERDE FĂRĂ IPOTECĂ. Cu această
ofertă de finanțare pot fi obținut sume cuprinse între 1500 și 100.000 lei, rambursabile în până la
60 de rate lunare egale.
Produse eligibile acestei oferte de finanțare sunt următoarele :
Soluții de încălzire (centrale termice pe biomas ă sau în condensa ție pe gaz);
34
Electrocasnice Clasa A++ sau A+++ (figidere, conge latoare, aparate de aer condi ționat);
Ferestre și uși termopan
Izola ția termic ă a pereților
Panouri Solare
În vederea contractării acestui tip de credit ipotecar este necesar ă respectarea urm ătoare i condi ții
minime de eligibilitate , și anume faptul că v enitul net minim trebuie să fie:
Pentru pensionari: 450 lei
Pentru angaja ții cu studii superioare: 650 lei
Pentru angaja ții cu studii liceale/postliceale: 543 lei
Pentru angaja ții cu nivel de educa ție “școală”: 450 lei
Pentru navigatori: min. 250 euro
De asemenea sursele de venit acceptate sunt venituri le obținute de navigator, venituri din activit ăți
liberale , pensii , rente viagere , contracte de management sau administrare , venituri ob ținute în baza
unui contract de mandat pentru membrii CA , norma de hrană, venituri ob ținute din contracte de
management .
3.2.4 Carduri de credit
Tabel 11 Caracteristici carduri de credit
Caracteristici UniCreditCard Principal
UniCreditCard Premium
Plata în rate egale Până la 12 rate egale Până la 3 rate egale
Limita maximă 35.000 lei 70.000 lei
Perioada de grație Până la 50 zile Până la 56 zile
Program de loialitate Primești înapoi 1% din valoarea
tranzacțiilor, la achiziții
alimentare și nonalimentare și
0,1% la orice altă achiziție Primeșt i înapoi 2% din valoarea
tranzacțiilor, la achiziții alimentare și
nonalimentare și 0,1% la orice altă
achiziție
Asigurare de cățătorie NU DA
Comision anual 39 lei 200 lei
Tehnologie contactless DA DA
Sursa Proiecția autoarei
35
Documente necesare pentru obținerea cardului de credit
Document de identitate (BI/CI);
Documente care s ă ateste venitul, sau Acordul de consultare a bazelor de date ANAF (se
completeaz ă în sucursala UniCredit Bank);
Cerere de credit
3.2.5 Descoper it de cont
Pentru a putea benef icia de un DESCOPERIT DE CONT, este necesară încasarea salariului sau a
pensiei într -un cont deschis la Unicredit. De asemenea pentru a putea solicita acest tip de credit
salariații trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, în cazul bărbaților , respectin între 20
și 62 de ani în cazul persoanelor de sex feminine. În ceea ce privește pensionarii vârsta maximă în
vederea obținerii unui Descoperit de cont este de 69 de ani .
Tabel 12 Exemplu de calcul – DESCOPERIT DE CONT
Valoare descoperire 5.367 lei
Perioada de creditare 12 luni
Dobânda (%) 11,44%
DAE 11,85%
Suma totală 5.972,46 lei
Sursa Proiecția autoarei
3.3 Caracteristicile creditelor de nevoi personale
În ve derea satisfacerii nevoilor tuturor clienților, UNICREDIT pune la dispoziția acestora cinci
categorii de credite de nevoi personale, fiecare având specificații diferite. Astfel în tabelele
prezentate mai jos sunt prezentate cele cinci tipuri de categorii d e credite de nevoi personale,
calcul ate pentru o valoare a creditului de 20.000 RON, pe o perioadă de cinci ani, în vederea
analizării diferențelor existente între ratele lunare ale fiecărui tip de credit.
36
1. Creditul de realizări personale cu dobândă fixă – RON
Figură 6 Simulare calcul credit (1)
Sursa Proiecția autoarei
2. Virare venit – creditul de realizari personale cu dobanda fixa – RON
Figură 7 Simulare calcul credit (2)
Sursa Proiecția autoarei
3. Virare venit – creditul de ralizari personale cu dobanda fixa si asigurare
Figură 8 Simulare calcul credit (3)
Sursa Proiecția autoarei
37
4. Virare venit – creditul de realizari personale cu dobanda fixa, asigurare si card
Figură 9 Simulare calcul credit (4)
Sursa Proiecț ia autoarei
Pentru a beneficia de aceast ă ofert ă, pe l ângă asigurarea de via ță, mai este necesar ă o conven ție de
virare a venitului într-un cont UniCredit Bank și achizi ționarea unui card de credit UniCredit
Consumer Financing (UniCreditCard Principal sau Premium).
5. Creditul de realizari personale cu dobanda fixa si asigurare – RON
Figură 10 Simulare calcul credit (5)
Sursa Proiecția autoarei
În tabelul de mai jos sunt prezentate comparative ratele dobânzilor, dar și costurile s uplimentare
ce intră în componența celor cinci credite. Ast fel se poate observa faptul că rata dobânzii variază
de la un tip de credit de nevoi personale la altul, în funcție de facilitățile supli mentare adăugate
creditului , chiar dacă instituția de credit este aceeași.
De asemenea, analizând cele cinci tipuri de credite de nevoi personale se poate observa faptul că,
cele două categorii, în a căror componență intră și asigurarea de viață, comision ul de acordare
reprezintă prima de asigurare inclusă în val oarea totală a creditului, care este plătibilă o singură
38
data la tragerea creditului. Această valoarea a primei de 0,15% este aplicată la suma aprobată în
funcție de numărul de luni de creditare.
În cazul creditelor de nevoi personale Creditul de realizăr i personale cu dobândă fixă – RON (1)
și Creditul de realizari personale cu dobanda fixa si asigurare – RON (5), se observă faptul că în
calculul DAE este inclus și comisionul de administrare luna r în valoare de 5 RON, ceea ce nu este
inclus în cadrul celo rlalte credite de nevoie personale.
Tabel 13 Analiză comparativă dobânzi și comisioane
Sursa Proiecția autoarei 1 2 3 4 5
rata dobândă (%) 15,99% 13,99% 11,99% 10,99% 13,99%
comision analiză dosar(RON) 250 RON 250 RON 250 RON 250 RON 250 RON
comision de acordare(%) 0 0 0,15 (valoarea
primei de
asigurare) 0,15 (valoarea
primei de
asigurare) 9%
comision de administrare(RON) 5 0 0 0 5
comision de rambursare anticipată 1%
0,5% 1% 0,5% 1% sau 0,5% 1% sau 0,5% 1%
0,5%
39
Capi tolul 4 Studiu de caz privind acordarea unui credit de nevoi personale
4.1 Criterii de eligibilitate
Pentru a beneficia de orice tip de credite, persoanele fizice trebuie să îndeplinească anumite
condiții de e ligibilitate , și anume: comportamentul client ului în relația cu banca sau cu alte instituții
de credit, adică dacă au beneficiat de credite pentru care societățile de asigurare împotr iva riscului
financiar de neplată, nu au acordat o de spăgubire; dacă persoanele fizice nu figurează cu
documente/ decl arații/ informații/ adeverințe și nu au săvârși fraude în legătură cu un produs de
credit; dacă împrumutații nu sunt înscriși în baza de d ate a Biroului de credit cu grad de risc foarte
mare/maxim. Pe lângă toate acestea persoanele fizice care doresc să be neficieze de acordarea
creditului trebuie să dispună de un loc de muncă, unde realizează venituri ce pot fi dovedite cu
documente justific ative.
Astfel în tabelul de mai jos sunt prezentate condițiile de eligibilitate care sunt necesare a fi
îndeplinite d e către persoanele fizice care solicită acordarea unui credit de nevoi personale de la
instituția bancară UNICREDIT.
Tabel 14 Criterii de eligibilitate începând cu luna mai 2020
CRITERII
Clienți eligibili Clienți existenți UNICRE DIT
Clienți care au cel puțin con curent de cel puțin 3 luni
Restricții referitore la produs Refinanțările Externe se pot acorda doar clienților existenți
Eliminarea aprobării automate Aplicațiile de credit nu se aprobă automat
Restricții privind profil ul
clientului – Biroul de credit FICO – minim 600
Istoric BC
Clienții care au mai mult de 2 incidente de categoria 1 în
ultimii 4 ani s unt respinși
Clienții care au cel puțin 1 incident din categoria 2 sau mai
mult în ultimii 4 ani sunt respinși
Clienții fără istoric BC vor fi acceptați doar pentru cele mai
bune benzi de scoring
40
Restricții privind profilul
clientului – vechimea la actual ul
angajator Minim 6 luni
Restricții referitoare la angajator Respingerea pentru sectoarele care au fost afectate de si tuația
epidemiologică actuală
Respingerea aangajatorilor care au mai puțin de 20 de salariați
Restricții referitoare la venit Sunt acceptate doar următoarele categorii de venit
– Venituri din salarii pe perioadă nedeterminată
– Venituri navigator
– Pensii
– Venit uri din contracte de management/ de
mandat
Sursa Proiecția autoarei
4.2 Date informative privind solicitantul de credite
Persoana fizică, Pop Aurel dorește să obțină un credit de nevoi personale, în valoare de 20.000 lei,
pentru nevoi nenominalizate. În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva informații despre
persoana fizică, solicitant al creditului de nevoi personale .
Tabel 15 Date informative solicitant
NUME ȘI PRENUME POP
PRENUME AUREL
CNP 1108010064458
ACT DE IDENTITATE C.I, SERIA MS, NR.123456, ELIBERAT DE
SPCLEP MUREȘ LA DATA DE 10/10/2019
TIPUL LOCUINȚEI PROPRIETATE PERSONALĂ
ADRESA BLD. PANDURILOR, NR.20, AP.15, TÎRGU
MUREȘ
DEȚIN AUTOTURISM PROPRIETATE
PERSONALĂ DA
SITUAȚIE FAMILIALĂ CĂSĂTORIT, 2 COPII ÎN ÎNTREȚIN ERE
VENIT LUNAR SOȚIE 2500 RON
STUDII UNIVERSITATE
SITUAȚIE PROFESIONALĂ ANGAJAT
PROFESIE ECONOMIST
VECHIME TOTALĂ ÎN MUNCĂ 20 ANI
DENUMIRE ANGAJATOR SC.ABC.SA
TIP CONTRACT DE MUNCĂ PERIOADĂ NEDETERMINATĂ
VENIT NET LUNAR 3500 RON
NUMĂR PERSOANE ÎN ÎNTREȚINERE 3
ALTE ANGAJAMENTE DE PLATĂ NU
Sursa Proiecția autoarei
41
Având în vedere situația epidemiologică actuală, persoana fizică solicitantă decide ca înaintea
oricărei întrevederi în cadrul instituției bancare, să obțină informații din mediul onlin e cu privire
la tipurile de credite de nevoi personale existente în momentual actual, dobânda ap licată, dar și
condițiile de eligibilitate necesare.
Astfel persoana fizică accesează online site -urile specilizate în realizarea de comparații ale
creditelor oferite de către toate instituțiile bancare din țară. În acest caz, clientul dorește să
foloseas că site -ul www.finzoom.ro , având în vedere recenziile oferite de către persoanele
apropiate cu privire la acest site, dar și varietatea de opțiuni existente în cadrul acestei platforme,
având posibilitatea de a face comperații între multitudinea de credit e de nevoi persoanele oferite
de către instituțiile bancare din România.
Conform figurii de mai jos, în vederea obținerii de informații referitoare la creditel e bancare este
necesară alegerea tipului de credit, a valorii acestuia, precum și perioada de ra mbursare.
Figură 11 Motor de căutare credite
Sursa www.finzoom.ro
În urma introducerii datelor solicitate, rezultatele obținute indică existența pe piață în momentul
de față a peste 100 de credite de nevoi personale, de la 20 de instituții bancare .
Datorită faptului că, persoana fizică dorește să țină cont de recomandările primite, iar salariul est e
încasat în contul deschis la instituția de credit UNICREDIT, aceasta alege să realizeze o
comparație între primele două credite care fac parte din lista de recomandare, dar și creditele de
nevoi personale oferite de către UNICREDIT .
42
În tabelul de mai jo s sunt prezentate comparativ trei credite de nevoi personale acordate
persoanelor fizice, de că tre trei instituții bancare diferite având în vedere necesitățile solicitantului.
În acest fel solicitantul persoană fizică este informat cu privire la produsul de care are nevoie,
condițiile de eligibilitate și documentele solicitate de către fiecare inst ituție bancară, simplificând
acest proces îndelungat de analiză detaliată a creditelor și a instituției bancare care îl oferă.
În funcție de criteriile conside rate de către client cele mai importante în satisfacerea nevoilor pentru
care este solicitat acest tip de credit, va fi aleasă instituția bancară la care se va prezenta pentru
eventualele discuții și în vederea îndeplinirii formalităților necesare.
Tabel 16 Analiză comparativă credite de nevoi personale
Sursa p roiecția autoarei
43
În urma analizei efectuate de către client, luând în calcul faptul că venitul din salariu este încasat
la instituția bancară UNICREDIT, dobânda fixă și c omisionul de analiză al dosarului mai scăzut
față de celelalte credite, Pop Aurel decide să solicite un credit de nevoi personale Băncii
UNICREDIT.
4.3 Etapele analizei și aprobării creditului
În activit atea de creditare, banca respectă regulile generale privind acordarea de credite, și anume,
prevederile legii nr. 58/1997 și a N ormelor de creditare privind activita tea bancară, Legea nr.
34/1991 privind statutul BNR, a normelor, instrucțiunilor și regulamentelor emise de BNR în
calitatea sa de bancă centra lă cu atribuții de reglementare în domeniul monetar, de credit, valutar
și de plăți, precum și propriile norme și instrucțiuni de lucru.
Pentru a acorda creditul, consilierul de credite va purta o discuție amplă cu solicitantul, urmârind
obținerea unor in formații cât mai detaliate privind asigurarea capacității de rambursare. În urma
acestor discuții se va efectua pentru solicitant in programul Anacred o simulare (scoring) pentru a
constata daca acest client este eligibil. Capacitatea de rambursare a credi tului de către solicitantul
de credit este analizată de bancă pe baza inform ațiilor care vizează în principal situația
patrimonială și starea socială, veniturile și stabilitatea lor, obiectul creditului. Banca trebuie să
evalueze riscurile la care se expun e prin acordare acestui credit solicitat.
Consilierul de credit va verifica dacă clientul acceptă clauzele înscrise în contractul de credit,
referitor la destinația, obiectul, garanții, termene de rambursare, dobândă etc., și că poate justifica
posibilită țile de producere a resurselor de rambursare.
Dacă situația solicit antului de credit prezintă interes pentru bancă și se încadrează în strategia
acestuia, se aduce la cunoștința acestuia: lista completă a documentelor pe care trebuie să le
prezinte băncii pentru efectuarea analizei și fundamentarea deciziei pe care banca o va lua în
legătură cu cererea sa și elementele de cost și mărimea orientativă a acestora, formele de garanții
și prevederile contractelor ce urmează a se încheia după aprobarea cererii î n privința
angajamentelor pe care clientul și le asumă.
44
Primul pas în derularea procedeului de analiză a solicitării de credit este depunerea de către cli ent
a documentelor necesare analizei. Având în vedere faptul că persoana fizică solicitanță este
salariat, acesta va depune următoarele 3 documente:
Adeverința de salar iu sau Extrasul de cont;
Fișa fiscală aferentă anului precedent;
Factură de utilități re centă;
În vederea proces ării solicitării de credit, urmează ca banca să verifice toate aceste documente,
pentru stabilirea dacă clientul îndeplineste toate condițiile pentru suma solicitată. După depunerea
tuturor actelor, apoi urmează semnarea cererii de credit, contractului de credit și certificatului de
asigurare, dacă este cazul.
Împrumutatul are dreptul la rambursare anticipată, totală sau parțială, pe parcursul derulării
contractului de credit, cu plata unui comision de rambursare anticipată, calcu lat la suma rambursată
în avans, după cum urmeză:
1% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre
rambursarea anticipată și data convenită p entru încetarea contractului de credit este
mai mare de un an
0,5% din valoarea creditu lui rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre
rambursarea anticipată și data convenită pentru încetarea contractului de credit nu
este mai mare de un an.
În ce ea ce privește creditele restante, se va aplica o dobândă penalizatoare. Acesta este o d obânda
curentă menționată în contract la care se adaugă un procent fix de 5 puncte procentuale. Dobânda
penalizatoare este aplicată, începând cu prima zi de restanță, l a valoarea ratelor de credit restante
și, după caz, la alte sume care sunt datorate și r estante conform prevederilor prezentului contract,
exceptând sumele provenite din calculul dobânzii .
45
În ceea ce privește gradul de îndatorare noul Regulament, care mo difică și completează
Regulamentul BNR nr. 17/2012 stabilește gradul maxim de îndatorare ca fiind de 40% pentru
credite de consum și credite ipotecare, iar rata maximă pentru credite în valută ca fiind de 20%.
Gradul îndatorării totale se calculează ca pondere a obligațiilor totale lunare de plată raportate la
venitul net lunar al debitorulu i.
Astfel în cele ce urmează a fost calculat gradul de îndatorare pentru persoana fizică solicitantă,
pentru un credit de nevoi personale în valoare de 20.000 RON, pe o perioadă de 5 ani. Se
menționează faptul că, gradul de îndatorare a fost calculat pent ru toate cele cinci categorii de
credite de nevoi personale oferite de către UNICREDIT. Gradul îndatorării totale a fost calculat
ca pondere a obligațiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar al debitorului.
Tabel 17 Calculul gradului de îndatorare
Sursa Proiecția autoarei
Conform calculelor realizate în tabelul de mai sus, se observă fa ptul că gradul de îndatorare se
regăsește sub procentul de 40%, în cazul tuturor categoriile de credite de nevoi personale acor date
persoanelor fizice. Astfel, persoana fizică Pop Aurel, este eligibilă în vederea acordării oricărui tip
de credit de nevoi p ersonale oferit de către UNICREDIT.
Categorie de credit Obligații lunare Venit net lunar Grad de îndatorare
Creditul de realizări personale cu dobândă fixă 491,25 3500 14%
Virare venit – creditul de realizari personale cu dobanda fixa 465,26 3500 13%
Virare venit – creditul de ralizari personale cu dobanda fixa si asigurare 444,79 3500 13%
Virare venit – creditul de realizari personale cu dobanda fixa, asigurare si card 434,75 3500 12%
Creditul de realizari personale cu dobanda fixa si asigurare 470,26 3500 13%
46
Concluzie
În urma cerecetărilor realizate se desprind anumite concluzii atât teoreti ce cât și practice.
În primul r ând, creditele bancare reprezintă o necesitate a asigurării resurselor financiare pentru
dezvoltarea armonioasă atât a societăților comerciale cât și a economiei naționale în ansamblu ei.
Având în vedere gradul extins al util izării creditelor bancare, dar și situația epidemiologică actuală
trebuie realizată o analiz ă permanentă a apariției ris curilor de creditare.
Luând în considerare multitudinea de riscuri care pot apărea, gestionarea riscului de credit este
importantă pent ru fiecare instituție bancară, în sensul că, pentru analiză și urmărire permanentă a
modului în care se realizează derul area creditelor își pot găsi și întreprinde măsuri de redresare. Pe
de altă parte, riscul de creditare și alte riscuri pot conduce la pi erderi uriașe mergând până la
insol vența și falimentul sistemului bancar.
De asemenea am observat faptul că există nume roare instrumente de sprijin a activității de
creditare, Centrala Riscului de Credit și Biroul de Credit având un rol esențial în acest process,
asigurând buna colectare și centralizare a informațiilor de acest fel.
În urma analizei evoluției riscului de credite din România în perioada decembrie 2015 – decembrie
2019 am constatat următoarele aspect:
În funcție de forma de proprietate a ben eficiarului, dar și în funcție de domeniul de
activitate, în medie cele mai multe credite au fost acordate persoanelor fizice
În toți cei cinci ani analizați, în ceea ce privește termenele de acordare, ponderea
cea mai ridicată o reprezintă creditele pe te rmen lung
În ceea ce privește tipul de risc, creditele de consum au ponderea cea mai ridicată
În ceea ce pr ivește măsurile luate atât de BNR, cât și de UNICREDIT în contextual epidemiologic
actual, se poate observa faptul că cele două instituții bancare au avut în vedere starea financiară a
47
clienților săi provocată de această situație și le -au pus la dispoziție numeroase alternative, precum
anularea ratelor.
În final, putem aprecia faptul că acordarea creditelor este o necesitate a economiei moderne, dar
gestiunea derulării creditelor și a riscurilor de creditare care pot să apară este mult mai importantă
din p unct de vedere al societății și a sistemului bancar românesc.
48
Bibliografie
Bătrâncea , I. ,Aurel , B. și Sorin , N.(2008), Analiza Performanțelor ș i Riscurilor Bancare, ed.Risoprint
Basno, C. și Dardac, N. (2000) , Riscuri bancre. Cerințe prudențiale. Monitorizare, ed. Didactică și
Pedagogică, București
Berea , A. și Berea , O.(2000), Orientări în activitatea bancară contemporană, ed. Expert, București , 2000
Cocris , V. și Andries A.M. (2010) , Managementul riscurilor si al performantelor bancare, ed. Wolters
Kluwer, Bucuresti
Claude , S. (1993) , Băncile, ed. Humanitas, București
Dedu, V. (2003) , Gestiune și audit bancar, București, Editura Economică
Mihai , I. (2003), Tehnica și managementul operațiunilor bancare, Bucur ești, Editura Expert
Moinescu B., Dumitrescu B. și Boitan I. (2013) , Taxarea tranzactiilor financiare si consecintele sale
asupra cresterii economice, stabilitatii financiare si finantelor p ublice, ed. Institutul European din
Romania, Bucuresti
Nemeș, V . (2004) , Drept bancar, București, Editura Editas
Trenca , I. și Mutu , S.(2012) , Managementul Riscurilor Bancare, ed. Casa Cartii de Stiinta
Trenca, I . (2002) , Metode și tehnici bancare. Princi pii, reglementări, experiențe, Cluj -Napoca, Casa
Cărții de Științ ă, 2002
***Conf. univ. dr. Mădălina -Gabriela ANGHEL – Model de analiză și gestiune a riscului de credit, Revista
Română de Statistică – Supliment nr. 8 / 2018, pag.19
***www.unicredit.ro
***www.bnr.ro
***www.finzoom.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Conf.univ.dr. DANIELA GEORGETA BEJU 2020 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor FINANȚE ȘI BĂNCI… [627593] (ID: 627593)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.