Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6 I…. [627583]

UNIVERSITATEA DIN PIT EȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE, EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
INFORMATI CĂ
ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
Șef lucrări dr. Sorina
Octavia Honțaru
Absolvent: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATE A DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE, EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
INFORMATICĂ
ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
FIBROM UTERIN

Coordonator științific
Șef lucrări dr. Sorina
Octavia Honțaru
Absolvent: [anonimizat]
2019

CUPRINS:
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE …………….. 7
1.1. Organele genitale interne ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 7
1.1.1. Ovarul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.1.2. Trompa uterin ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
1.1.3. Uterul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
1.1.4. Vaginul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 11
1.2. Organe genita le externe ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 12
1.2.1. Vulva ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
II. FIBROMUL UTERIN ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 16
2.1. Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
2.2. Frecvență ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 16
2.3. Etiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
2.4. Anatomie patologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
2.5. Simptomatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 18
2.6. Examen clinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
2.7. Diagnostic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 19
2.8. Evoluție și prognostic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 20
2.9. Complicații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 21
2.10. Tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 21
III. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU FIBROM
UTERIN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 23
3.1. Pregătirea preoperatorie a pacientei cu fibrom uterin ………………………….. ……………….. 25
3.2. Pregătirea postoperatoriei a pacientei cu fibrom uterin ………………………….. …………….. 27
IV. STATISTICA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 28
4.1. Date statistice reprezentând vârsta pacientelor ………………………….. ………………………… 28
4.2. Date statistice reprezentând simptomatologia pacientelor ………………………….. …………. 29

4.3. Date statistice reprezentând mediul din care provine pacienta ………………………….. …… 29
4.4. Date statistice reprezentând profesia pacientelor ………………………….. ……………………… 30
V. PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 31
5.1. CAZUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 31
5.2. CAZUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 51
5.3. CAZUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 68
Concluzii: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 88
Bibliografie: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 89

6
Introducere
Ramura științei medicale care studiează fiziopatologia și morfologia organismului
feminin cu rolul de a asigura terapia stărilor patologice, profilaxia și de a asista și dirija
nașterea este constituită de obstr etică și ginecologie.
Nursin gul tratează bolnavii, previne îmbolnăvirea și are rolul de a recupera persoana
bolnavă în timp util în orice unitate sanitară. O suferință instalată brusc la un moment dat
poate amenința viața unui om ducându -l într -o situație critică fiind rezolvată de către serviciul
sanitar cu mulă competență și profesionalism.
Asistenta medicală , este ajutorul aceluia lipsit de puteri de conștiință, aceasta trebuind
să îndepinească o multitudine de cerințe cu seriozitate, calm și compentența necesară de a
ajuta bolnavul prin înțelegere, atenție, delicatețe și răbdare.
Am ales ca temă pentru lucrarea de licență ,, Îngrijirea pacienților cu fibrom uterin’’
deoarece este o boală cunoscută și frecventă și trebuie tratată corespunzător și cu foart e multă
atenție .
Fibromul uterin cunoscut ca o tumoră benignă a uterului, evoluează prin proliferarea
miometrului, la început manifestându -se prin abundența menstruației , prelungirea ei, fiind
urmată de hemoragie uterină și metroragii abundente și neregula te. Compresiunile de pe
organele vecine sunt manifestate prin senzație de greutate și apăsare în hipogastru.
Un asistent medical trebuie să ofere înțelegere, sfaturi și îngrijirea celor suferinzi și de
ai ajuta să depăsească dificilele momente ale bolii și de ai ajuta pe cei suferinzii să se
recupereze.

7
I. ANATOMIA ȘI FIZIO LOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE

Figura 1 : Organele genitale feminine (www.e -pedia.ro )
Organele genitale feminie, situate în cavitatea pelviană, cu rolul și funcția de
reproducere sunt clasificate în organe genitale:
 interne: ovare, trompe uterine, uter și vagin ;
 externe: vulvă .
1.1. Organele genitale interne
1.1.1 . Ovarul – glandă sexuală feminină producătoare de hormoni sexuali și ovule.
Ovarele sunt organe pereche situate pe o parte și de alta a uterului legate prin trompele
uterine . Pezintă o lungime de 3 -5 cm , iar greutatea de 4 -8 g. Culoarea este roșiatică la femeia
adultă cu o cicatrice pe suprafață. Acesta este format din două fețe (externă și internă), două
margini (anterioară, posterioară) și două extremități (externă și internă). Menținerea acestuia
se face prin ligamentul utero -ovarian și ligamentul tubo -ovarian.
Structu ra ovarului este dată de epiteliul ovarian care acoperă ovarul, iar sub se gaseste
albugineea ovarului, iar substanța medulară și corticală se gaseste în țesutul propriu de sub
acest înveliș al ovarului.
Substanța corticală este reprezentă de țesutul conju nctiv (stromă conjunctivă). Foliculii
se află în grosimea sa, fiind unitatea histofuncțională a ovarului. Ovarul se formează dintr -o
celulă numită ovocit (un folicul primordial), iar în împrejurul său sunt situate celulele
epiteliale.

8
O serie de transformă ri se produc la nivelul foliculului primordial care urmăresc celulele
foliculare precum și ovocitul. Membrana granulară este reprezentată de celulele foliculare
care se divid și care se ordonează în mai multe straturi. Cavitatea foliculară apărută între
celulele membranei glandulare în care se adună un țesut folicular care conține hormo nul
estrogen, numit estradiol ( foliculină). După un timp când foliculul ajunge la stadiul de
maturare acesta poartă denumirea de folicul matur, având un diametru de 1 cm , un eori mai
mare.
La maturare apare ovulația, care reprezintă apropierea foliculului de suprafata ovarului,
rupând și expulzând lichidul folicular și ovocitul. O vocitul în acest moment suferă a doua
diviziune și acesta devine ovul după ce pătrunde în trompa uterină .
Corpul galben care umple cavitatea foliculului secretă hormonul progesteron, acesta
vărsându -se în sânge. Corpul galben se dezvoltă dacă ovulul a fost fecundat, însă dacă acesta
nu a fost fecundat involuează foarte repede. Cea mai importantă parte a ovarului este
substanța corticală, deoarece în ea se produc hormonii sexuali și celulele reproducătoare.
Substanța medulară este înconjurată de substanța corticală și este situată în mijlocul
ovarului. Are rolul în nutriția și susținerea ovarului, dar ș i în secreția hormonală.
Vascularizația ovarelor este dată prin ramura ovariană, artera ovariană, artera uterină și
ramura aortei.

Figura 1.1.1: Ovarele (www.mymed.ro )

9
1.1.2 . Trompa uterină – este așezată în partea superioară a ligamentului larg și lateral
de uter, cu o lungime de 7 -12 cm. Este un organ pereche și are rol de conducere, acela de a
duce ovulele de la suprafața ovarului în uter, iar fecundarea se produce în trompă.
În structura trompei la exterior disti ngem un înveliș numit tunică seroasă, iar sub
aceasta se găsește un înveliș conjunctiv numit tunică adventice, urmată de tunica musculară,
apoi de tunica submucoasă și tunica mucoasă.
Vascularizația este dată de artera tubară externă prin ramura arterei ut erine și ovariene.
Inervația trompei uterine este dată de plexul hipogastric și plexul ovarian prin nervi.

Figura 1.1.2: Trompa uterină (www.ominimaterna.ro )
1.1.3 . Uterul – denumit și mitra este un organ nepereche cavitar, musculos, situat între
vezica urinară și rect în cavitatea pelviană, în partea mediană a acestuia. Dimensiunile, forma
precum și raporturile acestuia variază atât în funcție de vârsta pe care o are femeia, de stările
funcționale dif erite precum și de graviditate. Acesta are rolul de a primii din trompa uterină
ovulul fecundat, denumit și oul, dar și de al hranii și expulza până la sfârșitul sarcinii.
Uterul are formă ca de pară, cu partea mare în sus și cu partea mică în jos. Are 6 -8 cm
lungime și o lărgime de 4 cm, însă aceste lungimi pot varia. Acesta , antero -posterior este turtit
deoarece cavitatea uterină a lui este virtuală.
Observăm în morfologia uterului următoarele :

10
– fața anterioară , care este orientată către vezica urinară, iar fața posterioară care
este orientată spre ansele intestinului subțire dar și spre rect ;
– marginea laterală dreaptă și marginea laterală stângă.
Porțiunile uterului sunt:
– porțiunea mai largă superioară, numită fundul uterului ;
– porțiunea mijlocie, numită corpul ;
– porțiunea inferioară : colul , urmată de vagin .
Anteflexia fiziologică a uterului este dată de corpul uterului care îndoit pe col ușor
formează o deschidere înainte a unui unghi în stare normală a corpului uterului.
Anteversia fiziologică a uterului este destinderea organelor vecine, iar fundul vezicii
urinare care este goală se orientează anterior și corpul devine aproximativ orizontal și colul
îndreptându -se posterior.
Cavitatea uterină prezintă îngustări și dilatații. Aceasta este determinată de că tre istm și
canalul cervical. Orificiul extern al uterului deschide prin vagin canalul cervical. De o parte și
de alta în cavitatea uterină se deschid orificile uterine ale trompelor.
Structura peretelui uterului este de 1 cm grosime și este alcatuită din trei tunici : seroasă,
musculară și mucoasă. Tunica seroasă a uterului reprezintă învelișul peritoneal care ocupă fața
vezicală și fața intestinală, iar foițele care o formează se unesc și merg mai departe în părțile
laterale ale acestuia și aici se formeaz ă ligamentele late, care formează perimetrul cu
peritoneul. Sub peritoneu găsim tunica musculară, care este stratul cel mai important și
dezvoltat al uterului, iar mușchii sunt dispuși în trei straturi : stratul circular, pexiform mijlociu
și extern longitu dinal. Tunica mucoasă sau tunica internă reprezintă mucoasa uterului, care
este formată dintr -un epiteliu cilindric corion, ciliat și glande tubulare.
În timpul menstruației endometrul lunară ciclică, celulele se îmulțesc, vasele se dilată,
mucoasa devine îngroșată, iar vasele capilare care apar asupra epiteliului se exfoliază și se rup
în cea mai mare parte și vasele se sparg și are loc sângerarea care are loc 3 -4 zile, eliminându –
se și epiteliul exfoliat. Perioada de regenerare durează între 5 -10 zile, capilarele se îngustează
și formează alte capilare noi până se reface epiteliul.
Vascularizația uterului – este dată de artere, iar acestea se împart în :
– artera uterină ;

11
– artera ovariană ;
– artera ligamentului rotund.
In cele două plexuri venoase uterine se strânge sângele venos, acestea fiind situate în
partea stângă și dreaptă a uterului, formând trei căi venoase care se varsă în vena uretro –
ovariană : venele uterine, venele ligamentului rotund și plexul pampiniform .
Inervația – este dată de plexul hipog astric prin plexul uterin.

Figura 1.1.3 : Uterul ( I. C. Voiculescu, I. C. Petricu , 1971)
1.1.4 . Vaginul – este un organ lung de 8 -12 cm și 2,5 cm lățime, nepereche, un organ de
copulație, musculo -membranos, cu rol în actul sexual. Este situat între uter și vulvă, iar
antero -posterior turtit. Limita dintre vestibul și orificiul vaginal este dată de himen care este o
membrană care închide parțial acest orifici u. Himenul poate lipsi sau la prima copulație acesta
se rupe și în unele cazuri la prima naștere. Față de uter per eții vaginului sunt mai subțiri , cu o
grosime de 0,3 -0,4 cm.
Pereții vaginului sunt alcatu iți din :
 tunica musculară : alcătuită din mușchi slab dezvoltați și netezi, iar extremitatea
inferioară este dată de sfincterul exterior al vaginului ;
 tunica mucoasă : se află la interior ș i determină cutele tranversale și crestele
tranversale ale vaginului.

12
La femeile cu o vârstă mai înaintată sau care au născut mulți copii, mucoasa se netezește
iar celulele dispar.
Vascularizația vaginului – vaginul este în cea mai mare parte vascularizat de artera
vaginală (ramură vaginală a arterei hipogastrice). În vena iliacă internă ajunge sângele venos,
iar tributarele ganglionilor interni iliaci sunt limfocitele.

Figura 1.1.4 : Vaginul (www.illustration -medicale.com )
1.2. Organe genitale externe
Organele genitale externe feminine, cunoscute sub denumirea de vulvă , sunt
reprezentate de către :
 form ațiuni labiale ;
 spațiul interlabial ;
 aparat erectil .
1.2.1 . Vulva – este reprezentată de către formațiunile labiale, care sunt două cute
perechi, denumite labii. Ele sunt de două tipuri:
 labiile mari ;
 labiile mici.
Vulva în partea externă este mărginită de către labiile mari. Acestea sunt acoperite de
către fire de păr rare, groase și au între 7 -9 cm lungime însă la nivelul muntelui lui Venus
acestea se une sc anterior iar înaintea orificiului anal acestea se unesc posterior. Fața mediană
este despărțită prin șanțul interlabial de labia mică.

13
Labiile mici se gasesc înăuntrul labiilor mari, cu o lungime de 3 -4 cm , anterior
formează clitorisul prin ramurile laterale care se împart. Acestea secr etă un mucus .
Deschiderea vulvară este spațiul dintre labiile mari, iar vestibulul vaginului este spațiul
marginit de labiile mici.
Vestibulul vaginal este format din două zone :
 zona anterioară : este reprezentată de către deschizătura externă a orificiului
uretrei ;
 zona posterioară : dată de orificiul vaginal, reprezentat de către himen și
carunculii himenali.
Intrarea în vagin este umedă datorită secreției glandelor din labiile mici.
Bulbii vaginului p recum și clitorisul reprezintă aparatul erectil. Clitorisul este format
din gland, corp și rădacină. Bulbii vaginului înconjoară intrarea în vagin și uretră, iar aceștia
fac parte din aparatul erectil.
Arterele rușinoase interne și arterele rușinoase externe asigură vascularizația, iar
inervația este dată de nervii care provin din genitofemural, ramurile plexului lombar, micul și
marele abdominogenital, micul așciatic și nervul rușinos intern.
Reflexel e sexuale ca și la penis sunt date de erecție. Atunci când clitorisul intră în
erecție se produce secreția glandelor Bartholin.

Figura 1.2.1: Vulva (www.flujovaginal.com )
Funcția endocrină a ovarului : ovarul are funcția de excreție (ovulație) dar îndeplinește
și funcția de glandă endocrină.

14
Activ itatea și dezvoltarea glandelor genitale precum și nutriția și creșterea organismului
sunt influențate de ho rmonii ovarieni. Acesti hormoni ovarieni sunt : hormonii pr ogestaționali
și hormonii estrogeni.
Hormonii estrogeni se împart în trei categorii :
 estradiolul : prezintă o structură steroidă și este hormonul estrogen primar ;
 estriolul și estronul : forme derivate din estradiol ;
 estronul : numit și foliculină, este întâlnit în muș chi, sânge etc. Estronul este mai
activ decât estradiolul.
Hormonii progesta ționali sunt :
 progesteronul: hormon progestațional primar, îl întâlnim în sânge și poate fii
produs de corticosuprarenală sau placentă și pregătește mucoasa uterină în faza a
doua a ciclului menstrual. Progesteronul asigură și dezvoltă oul dar și formarea
placentei ;
 pregnandiolul;
 pregnantriolul.
Hormonii estrogeni și hormonii progestaționali au func ție în dezvoltarea organelor
sexuale, apariția ciclului menstrual dar și oprirea acesteia. Acesti hormoni au un rol important
asupra ciclului menstrual dar si asupra organelor sexuale feminine.
Ciclul menstrual – repezin tă acea perioadă în care corpul unei femeii prezintă anumite
schimbari. Ciclul menstrual are trei faze importante:
 prima fază (faza menstruală): numită și menstruația propriu -zisă, reprezintă
exfolierea endometrului datorită unei irigații sanguine slabe, realizându -se
hemoragia, în urma capilarelor care se rup și apare în primele cinci zile ale
ciclului menst rual;
 faza a II -a (faza foliculară sau preovulatoare): este reprezentată prin refacerea
epiteliului, însă procesul poate dura mai mult sau mai puțin ;
 faza a III -a (faza luteală sau progestațională) : endometrul în aceastăn fază ajunge
la 4-5 mm grosime, ovulul se poate fixa și ține din ziua 15 până în ziua 28 a
ciclului.

15

Figura 1.2.2: Fazele menstrua ției (www.scribd.com )
Fecundarea este ovulația are loc între ziua 13 și 17 a ciclului menstrual. Odată expulzat
ovulul, trece prin trompele uterine până în uter , acesta se fixează în mucoasa uterină, însă
dacă nu este fecundat în mucoasă, ovulul este prin menstruație eliminat. Pentru a ajunge la
fecundare ovulul se întâlnește cu spermatozoidul între ovar și uter și are loc fecundația.
Menopauza reprezintă încetarea ciclului menstrual, apare la 45 -55 ani, în funcție de
fiecare femeie în parte. Aceasta apare brusc sau într -o perioadă de câteva luni sau ani (6 -12
luni sau 1 -3 ani). Se manifestă prin cicluri menstruale abundente, fie neregulate sau reduse ,
observăm creșterea gonadotropului foliculostimulant și dispariția secreției de progesteron.
Tulburările psihice și neurovegetative pot apărea și ele în perioada menopauzei, dar nu la
toate femeile.
Puber tatea este perioada în care apar funcțile se xuale și dispare cu apariția primei
menstruație. În această perioadă apare creșterea accentuată a ovarelor, apariția parului axial și
pubian, dar și marirea uterului și glandelor mamare, fiind acelerată creșterea organismului.

16
II. FIBROMUL UTERIN

Figura 2: Fibroame uterine (www.daciamedicalcenter.ro )
2.1. Definiție
Fibromul uterin este cea mai frecventa și comună tumoră benignă, formată din
musculatura peretului uterin dar și un țesut conjunctiv.
Această tumoră mai poartă denumirea și de leiomiom (miom) sau fibromiom.
2.2. Frecvență
Incidența femeilor care prezină un fibrom uterin este de 20%, acestea având o vârstă de
35 de ani. La persoanele cu vârsta sub 30 de ani incidența este de 30 %.
Mionul ute rin îl întâlnim singur, dar îl putem întâlnii și sub formă de mai mulți noduli.
2.3. Etiologie
Etiologia fibromului nu este încă cunoscută, iar eforturile pentru a elucida această
etiologie au dus la mai multe păreri, însă aceștia au decis că fibromiomul este o expresie
miometrială a hiperestrogeniei locale. Originea tumorii există în uter în elementele
musculatoare ale acestuia. Apare în timpul activității genitale, atunci când apare insuficiența
luteală și lipsa ovulației caracterizată în premenopauză. Acesta la menopauză involuează iar la
pubertate sau înainte de aceasta nu apare.

17
Hiperestrogenia relativă locală și mai puțin generală influențează dezvoltarea fibromului
fiind un dezechilibru hormonal dintre corelația nivelul plasmatic al estradiolului și prezența
fibromului care nu există.
Există însă mai multe teorii despre etiologia fibromului uterin cum ar fi :
 teoria lui Virchow (infecțioasă): acesta a afirmat pentru prima dată originea
fibromului uterin (miom) în celulele musculare netede și aceasta e ste reactualizată
datorită cauzei infecțioase.
 teoria lui Rosler (vasculară) : este inițial prezentată de către Klebs care susține ca
sursa de dezvoltare a acestei tumori este rețeaua vasculară.
 teoria lui Conheim (resturilor embrionare) : celulele imature de la nivelul uterului,
slab diferențiate, au punct de plecare, iar sarcina maturizează aceste celule formând
fibroame.
 teoria hormonală este repezentată de către rolul predominant al hiperfoliculinemiei
și al ovarului în geneza fibroame lor
2.4. Anatomie patologică
Fibroamele uterine din punct de vedere macroscopic sunt formațiuni rotunde sau
formațiuni lobulate. Au o consistență dură și abundentă a țesutului conjunctiv. La periferie
observam o capsulă care este formată din cauza țesutulu i conjunctiv. Acest țesut conjunctiv și
fibrele musculare netede constituie fibomul uterin, iar fibrele sunt ca niște vârtejuri așezate.
Fibroamele se descoperă în urma unui examen ginecologic. Localizarea diferă de
regiunea anatomică ale uterului : corpor eala ( 96%), colon (3%) și la nivelul istmului (1%).
Fibromul uterin îl localizăm :
 subseros: penil sau pediculat ;
 interstițial sau subendometru;
 submucos .
Stimulul estrogen are un rol important asupra miometrului mai precis fibrelor musculare
din aceasta în timpul ciclului menstrual.
Degener eșcența sarcomatoasă a fibromiomului uterin este dată de încetarea însuficienței
hormonale ovariene și creșterea volum ului fibromului.

18
Focarul tumoral va dezvolta și spre suprafață iar creșterea este mai frecventă în cazul
focarului submucos.
Dezvoltarea fibromului se face lent, tumora este moale și elastică iar nodulii sunt
prezenți de mărimi diferite. Lângă focarul prin cipal putem întâlnii și focare mici. Aceste
fibroame se deosebesc de peretele uterin prin culoarea roz a unor fascicule musculare, însă
endometrul nu este afectat de obicei.
Mărimea fibromului este de dimensiunea unei nuci până la dimensiunea unui cap de om
adult cu o greutate și de 30 kg în unele cazuri.
2.5. Simpto matologie
În funcție de localizarea tumorilor, numărul, mărimea fibromului uterin evoluează
asimptomatic se manifestă variat și se poate descoperii doar la un examen ginecologic.
Fibromul este reprezentat uneori prin hemoragii genitale, dureri sau alte complicații,
însă în unele cazuri prin simptome care se agravează prin diverse complicații, creșterea
tumorii sau prin compresiunea organelor înveciate.
Ca cele mai importante semne ale fibromului uterin gasim:
 Hemoragia uterină – cel mai întâlnit simptom în boala fibromului uterin fiind
caracterizată în : menoragie, metroragii și menometroragii. Menoragia denumită și
hemoragia menstruală, nu este instalată brusc, durează până la 1 -2 săptămâni,
prezentând chiaguri aundente. Metroragiile apare în faza intermenstruală, adică
între ciclurile menstruale, dar po ate fi asociată și cu un cancer de col sau corp
uterin. Menometroragiile reprezintă menstruația care are loc până la următorul ciclu
menstrual, fiind foarte abundentă.
 Durerea apare în zona pelviană și sunt paroxistice sau continue fiind date de
contracții uterine și neeliminarea sângelui menstrual din cauza fibromului. Durerea
poate fii de mai multe naturi, cum ar fii : intense însoțite de subocluzie, vărsături din
cauza întorsiunii fibromului sau dureri care prezintă crampe cu febră sau frisoane
din cauza supurației miomului
 Compresiune pe organele î nvecinate cum ar fi : rect, vase și căi urinare.

19
2.6. Examen clinic
Examenul clinic constă în evacuarea rectului și efectuarea acestuia. Examenul sau
examenul ginecologic constă în :
 inspecția zonei pelviene care se face prin palpare abdominală unde observăm
uterul care este mărit prin deformare abdominală fiind rotunjit și dur dar nu
dureros;
 examenul prin valve care reprezintă evidențierea colului care este deviat și prin
evidențierea scurgerilor ;
 tușeul vag inal prin care observăm fibroamele pelviene, abdomino -pelviene sau
abdominale. Uterul oselat dar și deformat este determinat de către miomul
interstițial, cel submucos nu reprezintă modificări grave sau mari reprezemtat de
către sângerari dar nu abundente, iar fibromul subseros este un fibrom a cărei
evoluție este de obicei lentă, are o formă rotundă cu un șanț separator și poate fi
asemănat cu tumorile ovariene.
2.7. Diagnostic
Diagnosticul se împarte în diagnostic paraclinic și difirențial.
1. Diagnosticul paraclinic
Ecografia : reprezint ă dimensiunile, localizarea miomului, numărul și modificările
acestuia dar și leziunile.

Figura 2.7: Ecografie (www.bendo.ro )

20
Histerosalpingografia : este un examen important și constituie diagnosticul fibromului
prin: fibromul submucos (imagine locunară, neevidentă, rotunjită), fibrom interstițial (
imagine policiclică, deformarea mărginilor uterului, rotundă, mărită), fibrom subseros
(alungirea trompelor, devierea cavității).
Chiuretajul și histerometria : histerometria evidențiază alungirea cavității uterine care
este dură, deforată prin introducerea histeroscopului, iar chiuretajul se face prin intervenție
chirurgicală și ne este permis să observăm și să excludem corpul fibrom entos a unui cancer.
Celioscopia : reprezintă originea unei tumori uterine și topografia acesteia.
Urografia intravenoasă : care reprezintă răsunetul și raportul uterului cu fibromul
2. Diagnosticul diferențial
Reprezintă mărimea uterului și este dat prin tumorile inflamatoare, axiale,
pelviperitonită, sarcină și tumori ovarine. În sarcină, când este văzut la un examen clinic că
uterul este mărit trebuie să eliminăm diagnosticul de sarcină și îl putem diagnostica ca un
fibrom uterin sau un avort, dar această examinare trebuie făcută cu foarte mare atenție .
Chistul ovarian poate fii asemănător unui fibrom uterin și poate simula și un fibrom
uterin.
Diagnosticul se poate face prin anamneză și examen radiologic.
2.8. Evoluție și prognostic
Evoluția are o durată mai lungă și nu prezintă tulburari. Unele dintre fibroame au o
evoluție mai lentă și nu sunt dureroase. Acest fibrom crește până la menopauză iar
hemoragiile se actualizează dupa o vârstă de 40 ani.
Un fibrom uterin se poate transfora î n cancer iar fibromul lipis uneori crează și
metastaze, iar asemănarea dintre el și cancer este mare.
Fibromul deoarece se poate opera este o tumoră benignă iar la menopauză involuează
prognosticul care este considerat bun. Dacă tumora se complică prognost icul se agravează
având un risc operator mai mare.
O femeie cu fibrom trebuie să meargă la control de specialitate periodic la 6 luni.
Datorită evoluției sale, tratamentului, prognosticul este îndepărtat.

21
Pentru a avea un prognostic corect funcțional treb uie păstrată funcția uterului integrală.
2.9. Complicații
Complicațiile care apar la nivelul fibromului submucos sunt infecțioase și prezintă
semne ca durere, stare generală alterată, febră etc. Fibromul prezintă complicații locale ca și
cele axiale fiind cronice și acute, prin inflamația endometrului sub formă de lucoree, necroză
septică prin durere la nivelul pelvisului, pierderi de culoare roscat, hemoragii abundente și
repetate și complicații mecanice : torsiunea fibromului, hemoragie intraperitoneală, o cluzie,
compresiunea organelor care sunt învecinate, complicatii precum edemul și degenereșcențe
benigne sau maligne.
Complicațiile fibromului generale sunt date de către :
 aparatul respirator prin ridicarea diafragmului de către tumori;
 aparatul circulator prin palpitații, endeme, HTA, dispnee etc ;
 aparatul urinar prin compresiunea acestuia de către tumoră prezentând retenție
urinară, polikiurie dar și disurie ;
 un factor care nu este favorizant este obezitatea.
Complicațiile de tip obstretical și postoperat or sunt date de către: sterilitatea femeii,
compresiunea rectului vezicii urinare, avorturi, placenta inserat ă jos, o naștere prematură,
ocluzii, peritonite, histerectomie, embolie pulmonară.
Anemia este și ea o complicație importantă a fibromului.
2.10. Tratament
Unei paciente cu fibrom uterin îi este prezentat următorul tratament :
 medical
 radiologic
 chirurgical
Tratamentul medical : este indicat persoanelor cu fibrom uterin a cărei evoluție este
lentă cu hemoragii care se produc moderat. Acestor persoane le sunt administrate substanțe
care schimbă circulația uterului precum sarcogen, ergometrină dar și glandnitrin, aceste
substanțe se mai numesc și ocitocite. Li se mai administrează și coagulanții sanguini ca :
vitamine și calciu dar și extrat mamar, proge steron, cortizon și testosteron pentru dezechilibru
hormonal, iar acest tratament hormonal uneori încetinește evoluția acestui fibrom.

22
Tratamentul medicamentos este definit prin administrarea îndelungată a ergatinei care
generează tumorii necroze, anticoa gulante și hormonoterapie.
Tratamentul radiologic : are loc atunci când administrarea tratamentului cu hormoni nu
este eficient tratamentului chirurgical care nu este indicat. Această metodă este puțin
complicată pentru bolnavă deoarece nu este suportabilă. Tratamentul acesta are următoarele
contraindicații :
 femeia să aibă sub 45 ani ;
 uterele să nu fie foarte mari ;
 hemoragii abundente ;
 diagnostic incert.
Tratamentul chirurgical : reprezintă tratamentul cel mai eficient al fibromului uterin și
se face prin îndepărtarea tumorii chirurgical prin care hemoragiile și complicațiile fibromului
au o vindecare rapidă și care este definitivă. Acest tratament chirurgical reduce riscul de un
proces malign. Ca o metodă de urgență terapeutică este chiuretajul care se face prin două căi :
abdominal ă și vaginală.
Tratamentul chirurgical pe cale vaginală se fac doar pentru mioamele submucoase
asezate în vagin . Pentru a face această tehnică avem ne voie de o pensă Nuseaux, cu aceasta
se prinde tumoarea și este torsionată într -o singură direcție producându -se ruperea
pediculului iar fibromul îl putem îndepărta, iar în acest timp are loc o hemoragie care se
oprește prin tamponarea uterului.

Figura 2.10: Tratament chirurgical (www.europafm.ro )

23
Tratamentul chirurgical pe cale abdominală se face prin miomectomie sagitală care are
ca principii dupa Aburel următoarele : o porțiune din amiometru este păstrată c a și endometru
și a posibilitățiilor de procreere dar și extirparea nodulilor. Tehnica operatorie este
avantajoasă deoarece evită castrarea.
Atunci cănd fibromul cu anxită, tumoare ovariană și endometrioză este indicată
histerectomia subtotală iar cea tot ală la persoanele cu stări canceroase ale uterului sau
fibroame complicate.
III. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU
FIBROM UTERIN

Asistentul medical față de pacientele cu fibrom uterin trebuie să aibă un comportament
exemplar, deosebit, încât aceasta să -și atragă stima față de bolnave și să le asculte. Rezolvarea
problemelor depinde de asistentul medical, de a -și face datoria, de a avea o bună pregătire și
de a înțelege pacientele.
Asistentului medical pentru exprimarea ginecopatelor îi r evin mai multe sarcini, care
sunt mult mai importante decât la alte tipuri de îmbolnăviri. Aceste sarcini sunt următoarele :
 așezarea pacientelor pe masa ginecologică ;
 toaletarea acestora , locală ;
 golirea vezicii urinare , a pacientei ;
 evacuarea căii rectale ;
 pregătirea mânușilor sterile ;
 pregătirea valvelor vaginale ;
 pregătirea instrumentelor necesare.

24
Secreția vaginală folosită pentru frotiuri colorante este recoltată de către asistentul
medical. Aceasta are rolul și de a realiza indentificarea ge rmenilor prin însămânțările acestora
pe diferite medii de cultură, determinarea sensibilității pacientei la antibiotice și realizarea
recoltărilor în vederea dozărilor hormonale. Asistentul medical, la cererea medicului
specialist, trebuie să pregătească ș i să asiste preexaminările citologice și colposcopice,
biopsie, amprente tisulare și explorări radiologice ale organelor genitale feminine.
Asistentul medical are rolul ca să ia și să aibă în vedere măsurile care previn infecțiile
pacientei cu microbii int raspitalicești care o pot afecta și mai mult pe bolnavă. A cesta mai are
și atribuția de a pregătii patul bolnavei cu anexele necesare și anume: rezemetori,
semnalizatori poziționate lângă pacientă și masă mobilă pentru a efectua tratamentul. Deseori
alezel e și mușamalele sunt folosite de către asistentul medical atunci când pacienta prezină
afecțiuni care sunt însoțite de metroragii, fiind obligatoriu și repausul pacientei.
Toaleta pacientei este obligatorie numai după examinarea pacientei de către medicul
specialist. Asistentul pregătește soluții calde dezifectante care îi folosesc la toaleta externă, iar
acestă spalare este executată de sus în jos.
Supravegherea pacientei se face de către asistentul medical și constă în :
 măsurarea periodică a temperaturii ;
 felul durerii și localizarea acesteia ;
 sensibilitatea de la nivelul sâniilor ;
 aspectul și cantitatea scurgerilor pe care o are ;
 tulburării majore de micțiune ;
 manifestările de nivel psihologic pe care le prezintă pacienta ;
 puruitul vulvar.
Dieta es te foarte importantă iar aceasta constă într -un regim alimentar format din
alimente care sunt usor de digerat și care prezintă un conținut de calorii înalt, iar vitaminele
sunt asimilate din preparatele medicamentoase și din alimente cu un conținut de vita mine
necesar.
Tranzitul intestinal al bolnavei cu fibrom uterin este urmărit de către asistentul medical
cu o foarte mare atenție, acesta fiind menținut normal, fără a prezenta constipații sau deseori
balonarii.

25
Clisma și supozitoarele cu glicemie sunt administrate de catre asistentă atunci când
organele interne sunt inflamate iar peristaltismul intestinal este calea reflexă redusă.
Asistenta medicală are atribuția să pregătească pacienta cu fibrom uterin în pregătirea
preoperatorie și în îngrijirile pos toperatorii.
3.1. Pregătirea preoperatorie a pacientei cu fibrom uteri n
Cea mai importantă pregătire a pacientei este cea de a măsura funcțiile vegetative și
funcțiile vitale ale pacientei. În toate cazurile de fibrom uterin este necesarea pregătirea
preop eratorie. În cazul în care operația este de urgență investigarea și pregătirea pacientei este
mai redusă.
Asistentul în cea mai mare parte are un rol foarte important în pregătirea pacientei iar
aceasta trebuie sa aibă o atenție sporită și o scrupulozitate deosebită.
Stare de șoc operator este declanșată de influența anesteziei dar și a factorilor psihici.
Pregătirea psihică fiind importantă penr tu pacientă.
Asistentul medical în pregătirea preoperatorie are următoarele atribuții :
 De a înlătura factorii care influențează sistemul nervos al pacientei , negativ, din
spital. Baza metodei profilactice este constituită de către asistentă prin crearea unui mediu
linistit, aerisit, curat și plăcut față de bolnavă dar și prin un comportament foarte atent, grijuliu
și plin de responsabilitate față de aceasta.
Izolarea se face în următorul mod: pacientele care prezintă o evoluție postoperatorie mai
favorabilă sunt izolate de pacientele cu o perioadă preoperatorie urgentă. În această perioadă
asistentul medical le dă sfaturi pacientelor, poartă conversații pentru a înlătura teama de un act
operator.
Medicamentele hi pnotice, sedative și deconectate se administrează pentru somnul
fiziologic, iar cu o zi înainte de operație îi sunt administrate pacientei în doze mici
deco nectante pentru un somn lung și bun .
 Examinarea clinică a pacientei fiind necesară pentru starea acesteia de sănătate dar și
pentru rezistența acesteia la operație.
Asistenta are obligația de a măsura temperatura bolnavei, pulsul dar și tensiunea
arterial ă. Pacienta va trece și printr -o multitudine de examne de laborator care sunt obligatorii :

26
 Hemoleucograma prin puncție venoasă și anume : hemoglobina, leucocite, hematii,
eozinofile, neutofile, bazofile, limfocite, monocite și trombocite.
 V.S.H : 1,6 ml (sânge) în ml (citrat sodiu 3,8%)
 Teste de coagulare : 4,5 ml (sânge) în 0,5 ml (oxidat de sodiu).
 Uree
 Tipul de sângerare
 Rh-ul și grupa sanguină
 Diureza și examenul urinar
 Secreția cervico -vaginală
Îngrijirile igienice care sunt acordate de către asistentul medical sunt importante. În
fiecare zi pacienta este ajutată să se spele, să facă duș, de a -și îngrijii părul, igiena bucală,
tăierea și curățarea unghilor.
Pregătirea generală a pacientei constă în :
 repaus: fizic și psihic ;
 administrarea de somnifere seara ;
 o alimentație usor digerabilă ;
 clismă simplă pentru evacuarea intestinului ;
 igiena corporală prin duș și igienă ;
Pregătirea câmpului operator este asigurat tot de către asistentul medical prin :
 desinf ecția pielii sau regiunea unde se i ntervine ;
 baie sau curățare cu săpun și apă ;
 raderea părului din zona respectivă ;
 degresarea pielii ;
 tamponarea regiunii cu tinctură de iod ;
Pregătirea din dimineața intervenției chirurgicale se face astfel:
 întreruperea alimentației pacientei ;
 îmbrăcarea acesteia cu o cămașă de noapte și în picioare cu șosete ;
 îndepărtarea lacului care se află pe unghii și a fardului;
 se golește vezica urinară ;
 administrarea de c ătre medicului anestezist a medicației preanestezice.

27
3.2. Pregătirea postoperato riei a pacientei cu fibrom uterin
Perioada dintre sfârșitul operației și vindecarea pacientei se n umește perioadă
postoperatorie. Îngrijirea postoperatorie este de asemenea foarte importantă și este asigurată
de către asistentul medical în cea mai mare pa rte, sub indicația medicului. În această perioadă
pacienta poate prezenta complicații și cea mai importantă și severă complicație este șocul
ireversibil. În timpul operației salonul este pregătit, fiind izolat și cu paturi puține, cu lumină
redusă și lenje rii curate. După efectuarea intervenției chirurgicale pacienta este transportată de
la sala de operație cu un cărucior.
Faza preoperatorie prezintă trei perioade:
 Prima perioad ă: în cel mult 24 ore pacienta poate survenii complicații precum
șocul urinării în urma anesteziei dar și hemoragie. Asistentul pregătește camera : se
face aerisirea ac esteia, patul trebuie să prezinte lenjerie curată și un mediu liniștit
fără gălăgie. Asistentul medical după pregătirea camerei și odată adusă pacienta din
sala de opera ție este supravegheată până la trezire cu mare atenție. După toate
acestea urmează măsurarea tensiunii și a pulsului dar și măsurarea respirației. La
trezire pacienta poate avea vărsături , aceasta fiind ajutată de către asistentul medical
pentru a evita o eventuală aspirație. Acesteia ii este administrat tratamentul prescris
de către medic dar în cazul în care este necesar. Dacă prezintă durerii i se
administrează analgezice. Pacienta în această perioadă nu trebuie să părăsească
patul, iar alimentația pacie ntei constă în ceai îndulcit și apă , dar în cantități
moderate.
 A II-A perioadă: pacienta dac ă nu are o urinare spontană aceasta trebuie sondată pe
zi și de două ori. Asistentul medical va avea în vedere și va fii antent ca pacientul să
nu părasească camer a izolată. Hidratarea este foarte importantă și se face prin :
zeamă de compot, suc de fructe în cantități moderate. Balonarea poate apărea în
ziua a doua de aceea i se introduce un tub de gaze dacă este necesar, iar clisma este
efectuată în ziua a treia. A limentația este îmbogățită treptat prin : supe mai s ărate,
pâine prăjită, brânză de vacă, carne fiartă bine și iaurt. Calmarea durerii se face în
continuare dacă aceasta prezintă dureri.
 A III -A perioadă: este o perioadă care se mai numește și perioada de covaleșcență.
Mobilizarea pacientei este mai intensă, iar alimentația variată și completă cu multe
vitamine. Asistentul în această perioadă are atribuția de a urmării funcția intestinală
cu o mare atenție , curba termică, dar și evoluția plăgii operatorii a pacientului cu

28
fibrom uterin. Îi este administrat antibiotice dacă este necesar. Aistentul are rolul de
a ajuta pacienta să se ridice și de a se deplasa prin salon. În ziua a 7 -a sau a 8 -a
asistentul îl ajută pe medic la scoaterea firelor. Dacă nu se observă complicații după
operație și după scoaterea firelor pacientei, aceasta poate fii externată.
IV. STATISTICA
Am real izat pe o perioadă de 6 luni un studiu, pe un număr de 94 de paciente care
prezintă fibrom uterin internate în Spitalul Județean Vîlcea, secția Ginecologie -Obstretică.
Am analizat aceste paciente în funcție de : vârstă, simptomatologie, mediul din care
provine și profesie.
4.1. Date statistice reprezentând vârsta pacientelor
Conform tabelului 4. 1 am împărțit în 3 grupe pacientele cu vârsta între 35 și 60 ani.
Tabelul 4. 1
Repartiția pacientelor cu fibrom uterin pe categorii de vârste
VÂRSTĂ 30-40 ani 40-50 ani 50-60 ani
Număr Paciente 25 50 19

Figura 4.1

Cea mai mare incidemță a fost înregistrată între vârsta de 40 -50 ani, aceasta reprezintă
perioada în care apare cel mai frecvent fibromul uterin. 0102030405060
30-40 ani 40-50 ani 50-60 aniRepartiția pacientelor cu fibrom uterin pe categorii de vârste
Vârsta

29
4.2. Date statistice reprezentând simptomatologia pacientelor
Tabelul 4.2
Repartiția pacientelor cu fibrom uterin în funcție de simptomatologie
SIMPTOMATOLOGIE Durere Probleme la nivel
urinar
Avorturi
spontane Sângerări
anormale
menstruale
Număr P aciente 26 13 4 51

Figura 4.2

În urma tabelului reiese ca cele mai multe paciente cu fibrom uterin se prezintă la medic
deoarece prezintă sângerari anormale abundente, prezente și în urma contactului sexual sau a
urinării.
4.3. Date statistice reprezentând mediul din care provine pacienta
Tabelul 4.3
Repartiția pacientelor cu fibrom uterin în funcție de mediul din care provine
MEDIU L DIN CARE
PROVINE Rural Urban
Număr Paciente 22 72

Figura 4.3
Repartiția pacientelor cu fibrom uterin în funcție de
simptomatologie
Durere
Probleme la nivel urinar
Avorturi spontane
Sângerări anormale
menstruale

30

Pacietele din mediul urban suferă mai mult de fibrom uterin decât cele din mediul rural,
deoarece aceste prezintă tehnici mai avansate și folosesc mai mult pilule sau
anticoncepționale care duc la creșterea progesteronului și a estrogenului care determină
formarea tumorii fribromatoasă.
4.4. Date statistice reprezentând profesia pacientelor
Tabelul 4.4
Repartiția pacientelor cu fibrom uterin în funcție de profesie
PROFESIA Agricultură Intelectual Diverse profesii
Număr Paciente 17 19 58

Figura 4.4

Pacientele care provin din toate medile de profesie sunt mai afectate de fibrom uterin .

Repartiția pacientelor cu fibrom uterin în funcție de
mediul din care provine
urban
rural
0102030405060
Agricultură Intelectual Diverse profesiiRepartiția pacientelor cu fibrom uterin în funcție de profesie
Număr Paciente

31
V. PARTEA SPECIALĂ
5.1. CAZUL 1
Anamneza :
 Nume: S .
 Prenume: A .
 Vârstă: 31 ani ;
 Sex: Feminin ;
 Religie: Ortodoxă ;
 Naționalitate: Română ;
 Stare civilă: Căsătorită ;
 Domiciliul: Pitești ;
 Ocupație: Învățătoare ;
 Înălțime: 162 cm ;
 Greutate : 53 kg .
Motivele internării: pacienta prezint ă metroragie și menoragie .
Diagnostic la internare : Fibrom uterin cu hemoragie .
Antecedente heredo -colaterale : tatăl cu HTA .
Antecedente personale :
 fiziologice : menstruație la fiecare 28 de zile, cu o durată de 4 -5 zile, regulată,
menarha aparută la 14 ani, 2 sarcini, 2 nașteri , iar avorturi nu prezintă.
 patologice: pacienta neagă.
Condiții de viață și de muncă : pacienta este învățătoare, locuiește într -o casa cu 6
camere.
Situație financiară : situa ția financiară a pacientei este foarte bună.
Domicil iul: urban .
Preferințe alimentare: nu prezintă preferințe alimentare, mănânca orice.
Comportamentul pacientei :

32
 fumat: nu este fumătare ;
 cafea: nu consumă cafea ;
 alcool: pacienta nu consumă alcool ;
 timp de 3 luni a luat tratament cu Orgametril.
Istoricul bolii: Pacientă în vârstă de 31 ani afirmă ca în urmă cu 6 luni boala a debutat,
prezentând menoragie. Aceasta solicită un consult. În scop hemostatic este efectuat în urma
consultului de specialitate un chiuretaj uterin. La examenul ecografic al pacientei este
evidențiat un fibrom de 5cm/5cm.
În urmă cu 3 luni pacienta prez intă din nou metroragie, fiind și sub un tratament tot de 3
luni cu Orgametril, iar simptomalogia nu remite. Din această cauză pacienta se internează
pentru tratament și un diagnostic de specialitate în secția de Ginecologie.
Examen clinic general :
 Stare generală a pacientei este alterată, tegumentele și mucoasele sunt normale și
colorate norma l și este reprezentat normal tesutul celular subcutanat.
 Aparatul osteo -articular – pacienta nu prezintă facturi ale oaselor, este orientat
tempero -spațial, este mob il și integru.
 Sistemul muscular – este normokinetic, iar contracția și tonusul muscular este
prezent.
 Aparatul respirator – un torace conformat normal și prezintă sonoritate pulmonară.
 Aparatul cardiovascular – pulsul este de 89 bătăi/minut , iar T.A – 122/82 mmHg.
 Aparatul digestiv – prezintă un abdomen elastic care paricipă la miscările
respiratorii, suplu și sensibil. La palpare este s pontan. La nivelul hipogastrului se
observă o farmațiune de o dimensiune până la 4/5 cm.
 Aparatul uro -genital – lojile renale sunt libere.
 Sistem Nervos Central – reflexele sunt prezente.
Examen local de specialitate :
– în hipogastru observăm prin palpare o formațiune de 4 -5 cm, dură și un abdomen
care la palpare este sensibil,
– vaginul și vulva sunt conformate normal cu cheaguri și sânge fluid,
– nu sunt leziuni epiteliale, orificiul extern este închis pe care observăm
exteriorizându -se sâng e, iar în axul vaginului , col de multipară,

33
– uterul este mărit ca volum, este dur, dezvoltare mai mare în partea stângă, sensibil ,
precum o sarcină de 13 săptămâni,
– anexele nu sunt palpabile.
EXAMEN EKO: un uter de 12,6/9 cm, cu un nodul care se dezvoltă spre stânga, de
7,7/7,5 cm, care deformează cavitatea uterină.

34
Analize medicale pentru pacienta S.A
Tabelul 5.1
NUMELE ANALIZEI VALORI NORMALE VALORILE PACIENTEI
Glucoză 65-120 mg/dl 102 mg/dl
Uree 15-45 mg/dl 27,5 mg/dl
Creatinină >1 mg/dl 8 mg/dl
T.G.O 15-50 U /L 18 U/L
T.G.P 15-65 U/L 35 U/L
Fibrinogen 280-350 % 401 %
APTT 26-36 ’’ 40,4’’
Hemoglobina 11,5-17 g% 13,9 %
Hematrocrit 35-74 % 44,5 %
Leucocite 4000 -8000 mm3 6245 mm3
Ts 2’44’’
Tc 2’66’’
Sumar de urină Rezultat
Acid asorbic Negativ
Bilirubina Negativ
Corpi cotonici Negativ
Glucoză Negativ

35
pH 6
Proteine Negativ
Urobilinogen Negativ
Nitriți Negativ
Densitate urinară 1011

36
Culegerea datelor pe nevoi a pacientei
 Nevoia de a respira și a avea o bună respirație
 Pacienta prezintă o fr ecvență respiratorie de 16 respirații/minut, pauzele dintre
respirații sunt egale iar amplitudinea este superficială. Respirația prezintă
zgomote normale și este liniștită. În timpul inspirației si al expiratiei pacienta
prezintă ambele hemitorace cu miscări asemă nătoare. Timpul respirator este
costal superior, iar mucoasa are culoare roz și este umedă. Pulsul pacientei este
de 80 pulsații/minut și T.A – 122/82 mmHg, cu tegumente de o culoare roz și
calde.
 Nevoia de a bea și de a mânca
 Pacienta prezintă cavitatea b ucală care este integră cu gingiile aderente la dinți,
mucoasa bucală este umedă și roz. Masticația se face cu gura închisă, este
usoară și benefică.
 Digestia pacientei este lentă și prezintă reflex de deglutiție.
 Pacienta preferă alimentele precum : fructe , brânzeturi și carne. Consumă
aproximativ 2300 ml de lichide/zi. Preferă să gătească foarte mult pentru ea și
pentru familia ei și prezintă o greutate de 53 kg la 163 cm înălțime.
 După actul operator, hidratarea pacientei este corespunzătoare prin perfuzi e
până la reluarea tranzitului, urmat de un regim hidric format din : sucuri de
fructe, și compot. Alimentația este formată din supă de zarzavaturi, urmat ca
după primul scaun să se introducă în alimentație : brânză, carne fiartă, iaurturi și
pâine prăjită. Treptat alimentația este variată și vinaminizată.
 Nevoia de a elimina
 Pacienta are micțiuni spontane, frecvența lor fiind de 6 micțiuni pe zi, care nu
sunt dureroase, transparente, un aspect clar si de culo are galbenă. Diureza era
de 1500 – 1700 ml/24h .
 Micțiunile pacientei sunt frecvente la internare deoarece fibromul face
compresiuni asupra vezicii urinare, iar cantitatea de urină este mică.
 După actul operator frecvența micțiunilor este de 3/zi.
 Eliminare fecalelor este într -o cantitate de 100 -140 g/zi, fiind normală, imediat
după trezire în fiecare dimineață, iar consistena acestora este omogenă și
păstoasă, dar și o culoare brună.
 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

37
 Aparatul locomotor al pacien tei este mobil și integru, iar din această cauză
independența pacientei este totală ca și mobilitate dar și ca amplitudine.
Pacienta are o senzație de doborâre din cauza sângelui pierdut.
 Postoperator pacienta prezintă o capacitate de efort pierdută, susți ne că este
obosită, prezintă amețelii și forță fizică redusă. Miscăriile trebuie să fie active
și pasive.
 După intervenția chirurgicală pacienta prezintă o mobilitate redusă, avănd
nevoie de ajutor, după un timp se poate deplasa singură cu un mers încâlcit dar
totuș echilibrat. Pacienta stă mai mult în pat, iar poziția este cu capul într -o
parte în decubit dorsal.
 Nevoia de a dormii și a se odihnii
 Pacienta prezintă un somn de 6 -7 ore/noapte, adorme ușor, prezintă un somn
fără intreruperi, odihnitor. Nu prezintă coșmaruri. Inainte de a adormii citește
cărți.
 După internare prezintă un somn de 4 ore/noapte, aceasta adoarme greu, iar din
cauza plăgii operatorie somnul este întrerupt datorită durerilor.
 Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
 Pacienta se îmbracă modern , iar după internare nu are nevoie de ajutor pentru
că se poate îmbrăca și dezbrăca singură.
 Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
 Pacienta a fost afebrilă, iar aceasta după intervenția chirurgicală a avut
temperatura corpului de 37,7oC. Pacienta după trei zile are o temperatură de
36,6 – 37oC.
 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
 Tegumentele pacientei sunt curate, pigmentate normal, elastice și netede.
Fosele nazale ale aceste ia sunt libere și prezintă o mucoasă bucală intregă.
Pacienta este curată și îngrijită și își efectuează toaleta singură zilnic.
 După actul operator pacienta are nevoie de pansament steril 4 zile, care trebuie
schimbat în fiecare zi.
 După 5 zile plaga paci entei este curată și tegumente normal colorate.
 Nevoia de a evita pericole
 Pacienta stie cum să evite pericolele, este prudentă.
 După internare prezintă teamă datorită intervenției chirurgicale care urmează.
Aceasta este pesimistă și din când în când plânge.

38
 Nevoia de a comunica
 Bolnava îi place să comunice cu cei din jurul său și are diferite discuții.
Aceasta uneori din cauza bolii se bâlbâie, are întreruperi în comunicare și
uneori plânge, iar din partea familiei există înțelegere.
 Nevoia de a acționa proprilor convingeri și valori, de a practica religia
 Pacienta merge des la biserică și participă la slujbe des, seara citește rugăciuni
și este de religie ortodoxă.
 Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
 Pacienta se consideră realizată și este puțin iritată deoarece nu poate sta alături
de familia sa.
 Nevoia de a se recre a
 Pacienta îi place să se uite la TV , citește poezi .
 Nevoia de a învăța cum să -și păstreze sănătatea
 Pacienta nu prezintă cunoștințe ca să își păstreze sănătatea după externare.
Aceasta este foarte interesată despre boala sa și pune multe întrebări.

39
Plan de îngrijire și evaluare pe 3 zile
NEVOIA DIAGNSTIC DE
NURSING OBIECTIVE INTERVENȚII
AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a
respira și a avea o
bună respirație Neafectată . Nu trebuie ca pacienta să
prezinte la nivelul
aparatului respirator
modificări . Se măsoară funcțiile vitale R-
16 respirații/min, T.A – 122/82
mmHg, Av – 80 bătăi/min . Se recoltează sânge pentru
analize .
2.Nevoia de a bea
și a mânca Neafectată . Aportul alimentar al
pacientei să fie hidric . Pacienta este hidratată
corespunzător .
Îi este administrat regimul
alimentar specific . –
3.Nevoia de a
elimina ZIUA 1:
Micțiuni
spontane . Scăderea frecvenței
urinare la 3 micțiuni/zi . Este notată frecvența
micțiunilor și a scaunelor . Tratament la prescripția
medicului .
ZIUA 2:
Neafectată . -pacienta să prezinte
micțiuni fiziologice și
scaune fiziologice -este notată diureza de către
asistentă, iar în urma
intervenției chirurgicale
prezintă 3 micțiuni/zi –
4.Nevoia de a se
mișca și a avea o ZIUA 1:
Dificultate în Diminuarea dificultății în
mișcare cauzată sângelui Se amplifică un program
specific de exerciții . Administrarea unui tratament
prescris de medic .

40
bună postură mișcare . pe care l -a pierdut . Participarea zilnică la
mobili zarea acesteia .
ZIUA 2:
Dificultate în
mișcare după
actul operator . Diminuare dificultății în
mișcare cauzată după
intervenșia chirurgicală . Sunt executate exerciții pentru
diminuarea imobilității .
Pacienta este ajutată să se
deplaseze .
Este urmărită evoluția
pacientei . La indicația medicului este
administrat tratament .
ZIUA 3 :
Pacienta prezintă
dificultate în
mișcare . Tonusul muscular al
pacientei normal și să își
păstreze forța musculară . Sunt efectuate zilnic exerciții .
Pacienta este ajutată să se
deplaseze . Se administrează tratament
prescris de către medic în caz de
complicații .
5.Nevoia de a
dormii și a se
odihnii ZIUA 1:
Insom nie. Un orar de somn stabil .
Pacienta să prezinte un
somn neîntrerupt . Se aerisește salonul .
Se administrează lenjerie
curată . Se administrează la indicația
medicului un Diazepam seara
înainte de somn .
ZIUA 2:
Dificulate în a se
odihnii cauzate de
insomnii și dureri
din cauza
intervenței Asigurarea unui somn de
7h pe noapte odihnitor și
liniștit . Este aerisit salonul .
Temperatura camerei să fie
adecvată .
Lenjeria și salonul curat . Diazepam, 1/seara .

41
chirurgicale .
ZIUA 3 :
Pacienta nu se
poate odihnii din
cauza durerilor . Somul cantitativ și făra
dureri . Se face aerisirea salonului în
fiecare zi .
Este asigurată liniștea
pacientei .
Climatul să fie corespunzător . Se administrează în continuare
Diazepam o dată pe zi/seara .
6.Nevoia de a se
îmbrăca și
dezbrăca Neafectată . Pacienta să prezinte ținuta
adecvată locului în care se
află. Pacientei îi este oferit halat și
haine curate .
Este ajutată să se imbrace dacă
prezintă nevoie . –
7.Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în limite
normale ZIUA 1 :
Neafectată . Menținerea temperaturii la
limitele normale . Este măsurată zilnic
temperatura pacientei . –

42
ZIUA 2:
Pacienta prezintă
subfebrilitate
după intervenția
chirurgicală . Menținerea temperaturi
corpului la limite normale
de 36,5oC. Se măsoară zilnic temperratura
corpului .
După intervenția chirurgicală
pacienta este febrilă, având o
temperatură de 37,7oC. La indicația medicului se
administrează o fiolă de
Algocalmin .
ZIUA 3 :
Pacienta prezintă
in continuare
febră . Temperatura corpului
pacientei să fie de 36.5oC. Îi este măsurată temperatura
corpului care este de 37,1oC. Algocalmin , o fiolă .
8.Nevoia de a fi
curat, îngrijit, de
a proteja
tegumentele și
mucoasele ZIUA 1:
Neafectată . Să se mențină tegumetele
și mucoasele curate .
Se previn escarele . Sunt examinate tegumetele și
mucoasele zilnic . Nu necesită trata ment medical
sau de specialitate.
ZIUA 2:
Datorită plăgii
abdominale poate Prevenirea complicațiilor
de la nivelul plăgii . Pacientei îi este explicat
importanța tegumentului de a fi
păstrat curat . S-a administrat tinctură de iod și
benzină iodată pentru curățarea
plăgii .

43
apărea alterarea
tegumentelor și
mucoaselor . Administrarea de pansamente
sterile . Se tamponează plaga .

ZIUA 3:
Alterarea
mucoaselor și
tegumentelor . Se previn complicații care
pot apărea la nivelul
plăgii . Se face toaleta tegumentului în
fiecare zi .
Se administrează pansamente
sterile . Este administrat tinctură de iod
și benzină iodată .
Tamponarea plăgii cu
pansamente sterile și uscate .
După 4 zile este scos tubul de
dren.
9.Nevoia de a
evita pericole ZIUA 1:
Neafectată . Îmbunătățirea stării de
sănatate a pacientei . Pacientei îi este explicată
intervenția chirurgicală . –
ZIUA 2:
Stare de confort
alterată din cauza
durerii . Diminuarea durerii .
Confortul necesar pentru a
evita pericolele . Ajutarea pacientei de a sta cât
mai confortabil pentru a
combate durerile .
I se explică cum să evite
pericole . Se administrează conform
prescripșiei medicului : 1 fiolă
Algocalmin de 2 ori i.m .
ZIUA 3:
Stare alterată .
Facies crispat .
Ochii încercănați . Diminuarea durerii
pacientei .
Cum să evite pericolele . Se monitorizează permanent
pansamentul .
Combaterea durerii printr -o
poziție cât mai adecvată . Algocalmin, 1 filo, i.m .
10.Nevoia de a ZIUA 1: Prevenirea bolnavei în Se comunică cu pacienta ori de Măsurarea funcțiilor vitale ale

44
comunica Lipsa
cunoștințelor
medicale . cazul unor complicații .
Acumularea de cunoștințe
despre boală . câte ori este nevoie despre
tratament, boală și complicații .
Este încurajată cu privire la
intervenția chirurgicală .
Este explicată intervenția
chirurgicală . pacientei .
ZIUA 2:
Comunicare
ineficace . Pacienta să aibă o imagine
eficace față de ea .
Pacienta să comunice și să
fie pozitivă . Îi este explicat pacientei încă o
dată intervenția chirurgicală
care a avut loc .
Este încurajată că nu vor
apărea infecții .
I se zice ca este necesar să
evite efortul fizic și frigul . Tratament prescris de către
medic dacă este necesar .
ZIUA 3 :
Neafectat ă. Comunicarea permanentă
cu personalul medical . Monitorizarea funcțiilor vitale .
Se dicută cu pacienta în
permanență . –
11.Nevoia de a
acționa proprilor
convingeri și
valori, de a
practica religia Neafectată . Un mediu liniștit pentru a
își spune rugăciunile . Se asigură un salon și climat
liniștit . –

45
12.Nevoia de a fi
preocupat în
vederea realizării Neafectată . Să se îmbunătățească
starea generală . Pacienta se poate descurca
singură și se simte realizată . Nu prezintă tratament medical .
13.Nevoia de a se
recreea Nafectată . Starea generală a pacientei
să fie bună . Un mediu liniștit pentru a se
uita la TV, pentru a citi cărți. Nu prezintă tratament.
14.Nevoia de a
învăța cum să -și
păstreze sănătatea ZIUA 1:
Dificultate în
cunoasterea
autoîngrijirii . Înțelegerea dietei .
Combaterea durerii .
Efortul fizic necesar .
Limitarea sexuală . Îi este explicat pacientei totul
despre dietă, efort fizic,
activitate sexuală și
combaterea durerii .
Regimul alimetar trebuie să fie
bogat proteine .
Înlăturarea efortului fizic pe
timp de o lună .
Înlăturarea raportului sexual a
decurs de 2 luni . Administrarea calmantelor
pentru durere .
ZIUA 2:
Neafectată . Noțiunile de educație
sanitară . Îi este explicat pacientei
importanța de a respecta
tratamentul . –

46
EVALUARE PRIMA ZI :
 Starea general ă a pacientei este cît de căt bună.
 Pacienta prezintă dificultate în mișcare.
 Pacienta prezintă în continuare insomnie.
 Pacienta prezintă nelămuriri despre intervenția chirurgicală.
 Pacienta nu cunoaște suficiente cunoștințe depre cum să își păstreze sănătatea.
EVALUARE A DOUA ZI :
 Frecvența urinară a pacientei a scăzut la 3 micțiuni/zi.
 Bolnava după actul operator prezintă dureri diminuate din cauza plăgii.
 Somnul bolnavei este în continuare agitat.
 Bolnava prezintă febră.
 Teguentele acesteia sunt integre.
 Pacienta după 1 oră prezintă dureri la nivelul plăgii.
 Pacienta a înț eles și comunică cu personalul medical.
 Bolnava prezintă suficiente cunoștințe despre boală și cum să se îngrijească.
EVALUARE A TREIA ZI :
 Tonusul muscular al pacientei este normal, iar dificult atea în mișcare este
diminuată.
 Somnul pacientei este cantitativ, liniștit și odihnitor.
 Pacienta prezintă temperatura corpului de 36,6 – 37oC.
 Pacienta prezintă tegumentele și mucoasele integre și nu prezintă complicații.
 După doua zile pacienta nu mai prezintă dureri.
 Pacienta știe cum să se îngrijească la domiciliu.

INTERV ENȚIA CHIRURGICALĂ A BOLNAVEI
 Se măsoară funcțiile vitale ale pacientei : T.A, pulsul, d iureza, temperatura,
respirația;
 Se pregătește medicația pentru a se face anestezia :
 Mialgin, ½ f, i.v;
 Algocalmin, ½ f, i.v;

47
 Diazepam ½ fiole intravenos:
o ser fiziologic;
o Xilin ă, pentru anestezie locală.
 Intervenția a fost supo rtată cu bine de către pacinetă;
 În timpul intervenției chirurgicale se observă uterul care este transformat, cât capul
unui făt și ovaru l stâng având un chist cât nuca;
 Se face histere comie subtotală;
 Postoperator îi sunt măsurate funcțiile vitale, se administrează Glucoză 10%
2x500ml perfuzabil, ser fiziologic ( 500 ml ), antialgice . A doua zi tranzitul
intestinal se instalează și mobilitatea paciente i. Este suspendat tubul de dren;
 Alimentația este reluată, iar sonda vezicală este suprimată ;
 Este urmărită plaga până la externare.

48
NIVEL UL DE DEPENDENȚĂ AL PACIENTEI
NR NEVOIA NIVEL 1 NIVEL 2 NIVEL 3 NIVEL 4
1 Nevoia de a respira și a
avea o bună respirație ●
2 Nevoia de a bea și a
mânca ●
3 Nevoia de a elimina ●
4 Nevoia de a se mișca și
a avea o bună postură ●
5 Nevoia de a dormii și a
se odihnii ●
6 Nevoia de a se îmbrăca
și dezbrăca ●
7 Nevoia de a menține
temperatura corpului în
limite normale ●

49
8 Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
tegumentele și
mucoasele ●
9 Nevoia de a evita
pericole ●
10 Nevoia de a comunica ●
11 Nevoia de a acționa
proprilor convingeri și
valori, de a practica
religia ●
12 Nevoia de a fi
preocupat în vederea
realizării ●
13 Nevoia de a se recr eea ●
14 Nevoia de a învăța cum
să-și păstreze sănătatea ●

50
TOTAL 4 1 6 3

EVALUARE FINALĂ :
Bolnava este externată peste 4 zile, stare ei este spre vindecare. După tehnica operatorie paciente prezintă o evoluție bună, iar după administrarea
tratamentuli pacienta se vindecă.
Pacienta este externată cu următoarele recomandări :
– igiena locală zilnic ;
– timp de 2 luni repaus sexual și fizic ;
– control periodic ;
– reluarea activit ățiilor zilnice treptate.

51
5.2. CAZUL 2
Anamneza:
 Nume : C.
 Prenume : A.
 Vârstă : 50 ani ;
 Sex: Feminin ;
 Religie : Ortodoxă ;
 Naționalitate : Română ;
 Stare civilă : Căsătorită ;
 Domiciliu l: Județul Vâlcea ;
 Ocupație : Casnică ;
 Înălțime : 160 cm;
 Greutate : 65 kg .
Motivele internării : pacienta prezint ă stare generală puțin alterată, dureri de nivel
lombar și metroragie de 6 -7 luni cu dureri pelviene.
Diagnostic de internare : Fibrom uterin.
Antecedente hedero -colaterale: nu prezintă semnificație patologică.
Andecedente personale :
 fiziologice: ciclul menstrual de la 14 ani, cicluri care nu sunt regulate, menstruație
abundentă cu o durată de 4 -5 zile;
 patologice: boli ale copilăriei, 2 nașteri și 2 avorturi .
Condiții de viață și de muncă: pacienta este casnic ă, locuiește într -o casă cu 5 camere.
Situația financiară : pacienta prezint ă o situație financiară foartă bună.
Domiciliul : rural .
Preferințele ali mentare : prezintă preferințe pentru lactate, legume, fructe și carne de
pui sau porc.
Comportamentul paciente i:
 fumat: pacienta nu fumează ;

52
 cafea: consumă cafea ocazional;
 alcool : nu consuma alcool.
Istoricul bolii: pacientă în vârstă de 50 de ani , observă că are un ciclu menstrual
neregulat cu scurgeri abundente care durează 4 -5 zile. În ultimul timp prezintă și scurgeri
vaginale de culoare roșie , deschisă , între perioadele menstruale, cu dureri din ce în ce mai
persistente, motiv pentru care pacienta este internată în secția de ginecologie a spitatului.
Examenul clinic general :
 Starea generală a pacientei este ușor alterată, mucoasele și tegumentele nu sun t
normale, calde și puțin palide;
 Aparatul osteo -articular – acesta din punct de vedere anatomofuncțional este
integru, având o orientare temporo -spațial și fără a prezenta fracturi ale oaselor.
 Sistemul muscular – nu prezintă contracți a și ton usul muscula r;
 Aparatul respirator – pacienta prezintă murmur vezicular, sonoritate pulmonară
normală, iar toracele integru , FR: 24 respira ții/minut;
 Aparatul cardiovascular – prezintă puls normal, arterele periferice sunt pulsatile,
Pulsul : 80 pulsaii/minut, T.A: 122 /70 mmHG;
 Aparatul digestiv – deglutiție prezentă, hipogastru l este du reros la palpare, apetit
normal;
 Aparatul uro -genital – micțiuni, loja renală este liberă;
 Sistemul Nervos Central – reflexele sunt prezente;
 Examenul radiologic – este efectuat EKG la i ndicația medic ului prezentând un
EKG – normal;

53

Analize medicale pentru pacienta C.A

NUMELE ANALIZEI VALORI NORMALE VALORILE PACIENTEI
Hemoglobina 11-15g% 10,60g%
Leucocite 4000 -8000mm3 7890mm3
Neutrofile nesegmentare 0-5% 4%
Neutrofile segmentare 40-75% 70%
Eozinofile 0-7% 3%
Limfocite 18-50% 17%
Monocite 2-9% 1,50%
Uree sanguină <43 mg/Dl 25mg/Dl
Glicemie 80-110mg% 111mg%
Creatinină >1mg/Dl 0,71mg/Dl
Thymol 4-5 u.M.L 5 u.M.L
ZnSO4 0-8 u.M.L 5 u.M.L
Timp QUIK 12”-16” 13”
Timp Howell 1’-2’ 50’

54
EXAMEN DE URINĂ
Ph
Albunină
Urobilinogen
Pigmenți biliari –
eplitelii 5,6-6,4 (acid)
Absenți
Normal
Absen ți ACID
ABSENT Ă
NORMAL
plat, rotund rara

55
Culegerea datelor pe nevoi a pacientei
 Nevoia de a respira și a avea o bună respirație
 Respirația pacientei nu este alterată, ea prezintă o respirație normală cu 24
respirații/min, pulsul având o frecvență de 80 pulsații/min, iar T.A : 122/70
mmHg.
 Nevoia de a bea și a mânca
 Pacienta prezintă o cavitate bucală intregă, roz și umedă și nu prezintă
dificultății în masticație. Pacienta ia regulat mesele: 3 mese pe zi. Cantitatea de
lichide este de 1,7 L/zi și preferă foarte mult produsele lactate.
 Nevoia de a elimina
 Pacienta uri nează de 6 -7 ori pe zi, urina este de culoare galbenă, mai
transparentă. Aceasta are tegumentele uscate și palide din cauza metroragiei in
cantitate de 120ml între ciclurile menstruale, tranzitul intestinal este normal :
1scaun/zi, ciclul menstrual este ner egulat și abundent.
 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
 Pacienta nu prezintă dificultate în mișcare și își efectuează singură fără ajutorul
nimănui activitățiile zilnice. Are mobilitate articulară iar aparatul locomotor al
acesteia este mobil și integru. Ocazional prezintă dureri iar deplasarea este usor
alterată. Aceasta postoperator are o capacitate redusă de efort manifestată prin
oboseală, slăbiciune și usor amețelii.
 Nevoia de a dormii și a se odihnii
 Pacienta susține ca prezintă un somn liniștit înainte de internare însă somnul ei
este agitat în cea mai mare parte însoțit de anxietate, oboseală și stres, având un
somn insuficient și se trezeste frecvent noaptea din cauza durerilor de la nivelul
hipogastrului.
 Nevoia de a se îmbrăca și dez brăca
 Pacienta este ordonată, prezintă hainele curate și îngrijite, preferă vestimentația
comodă și ușoară, aceasta având nevoie de ajutor datorită actului operator.
 Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
 Temperatura corpului pacientei este ușor crescută : 37,9oC iar transpirația nu
este normală.
 Nevoia de a fii curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
 Aspectul pacientei este îngrijit, aceasta iși efectuează singură toaleta, unghiile
sunt îngrijite.

56
 Nevoia de a evita pericol e
 Pacienta este o persoană care nu ii este frică de pericole însă este puțin alterată
stare ei deoarece pierde sânge vaginal și are dureri.
 Nevoia de a comunica
 Aceasta este comunicativă, limbajul pacientei este clar, comunică cu personalul
medical, cu familia și celelalte persoane.
 Nevoia de a acționa proprilor convingeri și valori, de a practica religia
 Pacienta este de religie crestin -ortodoxă, ține posturile și seara citește rugăciuni
 Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
 Pacienta are un venit bun, este ambițioasă și se consideră realizată pe plan
financiar dar și familiar.
 Nevoia de a se recr eea
 Pacienta în timpul liber și seara se uită la TV, citește romane plițiste și își
petrece timpul și cu familia.
 Nevoia de a învăța cum să -și păstre ze sănătatea
 Este interesată despre boala sa însă nu prezintă cunosștințe și pune întrebări
personalului medical.

57
Plan de îngrijire și evaluare pe 3 zile
NEVOIA DIAGNOSTIC
DE NURSING OBIECTIVE INTERVENÍI
AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a
respira și a avea
o bună respirație Neafectat ă Pacienta nu trebuie să
prezinte modificări ale
aparatului respirator și ale
aparatului cardiovascular . Se măsoară funcțiile vitale ale
pacientei T.A :122/70 mmHG,
R: 24 resp./min și AV : 80
b/minut .

Se recoltează sânge pentru a
efectua analize medicale .

2.Nevoia de a
bea și a mânca Neafectată Pacienta trebuie să mențina o
alimentație normală bogată în
lichide . Se administrează un regim
alimentar care să conțin ă
lichide, compoturi și supe . Hidratarea corespunzătoare a
pacientei .

3.Nevoia de a
elimina ZIUA 1 :
Pacienta
prezint ă scurgeri
vaginale Efectuarea toaletei locale a
pacientei .
Hidratarea corespunzătoare . Se efectuează pacientei
toaleta locală de câte ori este
nevoie .
Repaus la pat și pansament La indicația medicului
specialist ii sunt administrare
2cp/zi (dimineața și seara) de
Clotrimazol .

58
abundente . local și administrare de
lichide .
Este notată diureza pacientei
și scaunele fiziologice o dată
pe zi .
ZIUA 2 :
Pacienta
prezint ă
metroragie . Se efectuează în continuare
toaleta locală .
Hidratare corespunzătoare
specifică . Se efectuează toaleta
pacientei .
Am administrat compot, supe,
apă, ceaiuri în cantități de
aproximativ 2L/zi . La prescripția medicului îi este
administrat Clotrimazole 1s/1d,
2 capsule/zi pe cale vaginală .
ZIUA 3 :
Prezența
metroragiei . Supravegherea pacientei
Prevenirea eventualelor
complicații . Am efectuat toaleta pacientei
și i-am administrat
pansamente sterile de câte ori
a fost nevoie .
Am notat diureza și frecvența
scaunelor . Îi sunt administrate dupa
prespicția medicală 2
capsule/zi intravaginal de
Clotrimazol .
2 supozitoare /zi intrarectal .
4.Nevoia de a se
mișca și a avea o
bună postură Neafectată Menținerea repausului la pat . Administrarea de lenjerie
curată și arânjarea patului .
Este ajutată după intervenția
chirurgicală să se deplaseze . La indicația medicului ii se
administrează tratament
împotriva durerilor dacă apar
complicații .

59
5.Nevoia de a
dormii și a se
odihnii

ZIUA 1 :
Pacienta
prezintă
insomnie . Un somn odihnit, cantitativ și
calitativ . Se aerisește salonul pacientei .
Lenjeria de pat și lenjeria
pacientei este schimbată . Pe baza prescripției medicului
îi este administrat 1 Diazepam
seara .

ZIUA 2 :
Insomnii
manifestate prin
treziri repetate
în timpul nopții . Asigurarea unui somn liniștit
și odihnitor Aerisirea salonului, am
asigurat liniștea pacientei și
repausul la pat .
Încălzirea salonului la o
temperatură normală. Înainte de somn pacienta
administr ează un Diazepam .
ZIUA 3 :
Nevoia nu mai
este afectat ă. Somn odihnititor și cantitativ . Lenjerie curată .
Salon aerisit .
Salon încălzit corespunzător
și liniștit . Diazepam în caz de insomnie
apărută din nou la indicația
medicului specialist .
6.Nevoia de a se
îmbrăca și
dezbrăca Neafectată Pacienta să aibă haine curate
Vestimentație și lenjerie
lejeră . Pacienta nu are nevoie de
ajutor . Pacienta este schimbată daca
prezintă nevoie de a fii ajutată .

60
7. Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în
limite normale ZIUA 1 :
Pacienta
prezintă
hipertermie .

Pacienta să prezinte o
temperatură normală . Asigurarea temperaturii
salonului .
Asigurarea temperaturii
corpului .
Asigurarea unui salon bine
aerisit și incalzit . La indicația medicului este
administrat dimineața și seara 2
supozitoare intrarectal .
ZIUA 2 :
Temperatura
pacientei este
ridicat ă. Temperatura normală :
36,50C. Am măsurat temperatura
pacintei dimineața și seara . 2 supozitoare intrarectal
dimibeața și seara .
ZIUA 3 :
Nevoia nu mai
este afectată . Menținerea temperaturii
corpului la valori normale :
36,50C. Măsurarea temperaturii ori de
câte ori este nevoie
-salon bine încălzit :
aproximativ 200C. T: 36,50C.

61
8.Nevoia de a fi
curat, îngrijit, de
a proteja
tegumentele și
mucoasele Neafectată . Supravegherea pacientei și a
pansamentului .
Menținerea sub observație a
tegumentelor . Se verifică pansamentul .
Se verifică tegumentele .
Se poate îngrijii singură . Examinarea tegumentelor .
9.Nevoia de a
evita pericole ZIUA 1 :
Pacienta
prezint ă
metroragie . Supravegherea .
Prevenirea complicațiilor
pacientei .
Îmbunătățirea stării pacientei .
Anunțarea medicului la
apariția complicațiilor . Am asigurat repausul la pat al
pacientei .
Am urmărit pulsul, TA și
temperatura . Examinarea zilnică a pacientei .
ZIUA 2 :
Integritate
fizică . Asigurarea regimului
liposodat al pacientei . Am supravegheat pacienta .
Am măsurat TA, puls,
temperatură . 2 supozitoare/zi de Lizadom .
3-6 drajeuri/zi de Glubiger .
60 picături de 3ori/zi de
Clorocalcium .
ZIUA 3 :
Prezint ă
anxietate . Evitarea durerilor . Am supravegheat pacienta
prin repaus la pat . 2 supozitoare Lizadom/zi .
60 picături Clorocalcium de
3ori/zi .
10.Nevoia de a
comunica ZIUA 1 :
Nu prezint ă
cunoștiințe . Să poată comunica cu
personalul medical . Am comunicat cu pacienta
despre boală și tratament . Măsurarea TA și a pulsului .

62
ZIUA 2 :
Lipsa
cuno științelor
medicale . Prevenirea pacientei în cazul
unor complicații . Comunicarea cu aceasta în
legătura cu boala sa . Măsurarea funcțiilor vitale .
ZIUA 3 :
Nevoia nu mai
este afectat ă. Pacienta să comunice cu
părinții și personalul medical . Pacienta comunică lejer cu
celelalte persoane . În caz de nevoia ii se
administrează medicație .
11.Nevoia de a
acționa proprilor
convingeri și
valori, de a
practica religia Neafectată . Un mediu liniștit pentru a se
ruga.

Îi este asigurat un mediu
liniștit .

–

12.Nevoia de a fii
preocupat în
vederea
realizării Neafectată . Îmbunătățirea realizării sale .
Pacienta este ambițioasă și nu
are nevoie de sprijin pentru a
se realiza . –

63
13.Nevoia de a se
recre ea Neafectată . Pacienta să prezinte o stare
generală bună și favorabilă .

Citește .
Se uită la TV .
Asigurarea unui mediu
liniștit . –
14.Nevoia de a
învăța cum să -și
păstreze
sănătatea Neafectată . Să prezinte mai multe
cunoștințe despre boala sa . Explicarea despre boală și
trarament pacientei . A înțeles despre boala sa .

64
EVALUARE PRIMA ZI : Pacienta dup ă 24 ore prezintă :
 Stare generală mai bună ;
 Pacienta prezintă un regim alimentar adecvat ;
 Scurgeri de s ânge vaginal ;
 Hidratarea este administrată corespunzător ;
 Pacienta este liniștită ;
 În această dimineață se simte mai odihnită .
EVALUARE A DOUA ZI : În urma tratamentului :
 Pierderea s ângelui vaginal în cantități mici ;
 Nu prezintă febră ;
 Somn odihnitor ;
 Durerile sunt diminuate ;
 Starea pacientei se ameliorează ;
 Capătă cunoștințe noi .
EVALUARE A TREIA ZI :
 Pacienta nu mai pierde sânge vaginal ;
 Nu prezintă complicații ;
 Nu prezintă dureri .

65
NIVEL UL DE DEPENDENȚĂ AL BOLNAVEI
NR NEVOIA NIVEL 1 NIVEL 2 NIVEL 3 NIVEL 4
1 Nevoia de a respira
și a avea o bună
respirație ●

2 Nevoia de a bea și de
a mânca ●
3 Nevoia de a elimina ●
4 Nevoia de a se mișca
și a avea o bună
postură ●
5 Nevoia de a dormii și
a se odihnii ●
6 Nevoia de a se
îmbrăca și dezbrăca ●
7 Nevoia de a menține
temperatura
corpului în limite ●

66
normale
8 Nevoia de a fi curat,
îngrijit, de a proteja
tegumentele și
mucoasele ●
9 Nevoia de a evita
pericole ●
10 Nevoia de a
comunica ●
11 Nevoia de a acționa
proprilor convingeri
și valori, de a
practica religia ●
12 Nevoia de a fi
preocupat în vederea
realizării ●
13 Nevoia de a se
recre ea ●

67
14 Nevoia de a învăța
cum să -și păstreze
sănătatea ●
TOTAL 8 5 1 0

EVALUARE FINAL Ă: Pacienta este externată după 7 zile de spitalizare, cu o stare normală fără a prezenta complicații în urma operației și a
tratamentului.

68
5.3. CAZUL 3
Anamneza:
 Nume: B .
 Prenume: O .
 Vârstă: 37 ani ;
 Sex: Feminin ;
 Religie: Creștin -Ortodox ;
 Naționalitate: Română ;
 Stare civilă: Căsătorită ;
 Domiciliul: Județul Vâlcea ;
 Ocupație: Contabilă ;
 Înălțime: 1,65 m ;
 Greutate : 68 Kg .
Motivele internării: Pacient ă cu stare g enerală deteriorată cu dureri la nivelul
hipogastrului, amețeli frecvente și menometrorargie.
Diagnostic la internare : FIBROM UTERIN .
Antecedente heredo -colaterale : nu sunt semnificative .
Antecedente personale :
 fiziologice: menarha prezent ă la 14 ani .
 patologice:
 boli ale copilăriei – oreion, varicelă, rujeolă;
 intervenție chirurgicală acum câțiva ani de apendicită;
 a avut două nașteri;
 nu prezintă avorturi.
Condi ții de viață și muncă :
 pacienta este contabilă ;
 locuiește cu familia sa;
 locuiește într -o casă cu tre i camere.
Situație financiară : pacienta are o situa ție financiară cât de cât bună .

69
Domiciliu : urban .
Preferin țe alimentare : nu are preferințe alimentare, consumă orice aliment .
Comportament individual :
 fumat: nu fumează ;
 cafea: nu consumă cafea ;
 alcool : nu consumă alcool ;
Istoricul bolii : pacientă în vârstă de 37 ani, observă că în urmă cu 4 -6 luni are un ciclu
menstrual neregulat cu prezența menometrorargiei, care a avut un debut in siduos cu duritate
de 5-6 luni.
Ciclul men strual s -a intensificat având u n flux abundent manifestat prin senzație de
balonare, amețeli și dureri hipogastrice intensificate, motiv pentru care bolnava este internată
în secția de chirurgie.
Examen clinic general
 Starea generală a pacientei este alterată ușor, mucoasele și tegumentele sunt palide
dar și calde.
 Aparatul osteo -articular – integru și bine orientat, nu prezintă fracturi ale sistemului
osos.
 Sistemul muscular – contracția și tonusul muscular este prezent.
 Aparatul respirator – pacianta are murmur vezical și sonor itate pulmonară prezentă,
toracele fiind normal.
 Aparatul cardiovascular – în spațiul V intercostal stâng al pacientei este prezent
șocul apexiant, T.A – 135/75 mgHg.
 Aparatul digestiv – pacienta prezintă reflexul de deglutiție, abdomenul este mobil și
misc ările respiratorii normale. În hipogastru prezintă durere la palpare, prezintă un
abdomen cu cicatrice, apendicectomie.
 Aparatul uro -genital – rinichii pacientei sunt nepalpabili, loja renală este liberă și
micțiuni fiziologice prezente.
 Sistemul Nervos Ce ntral – reflexele pacintei sunt prezente.
 Examenul radiologic – pacientei la indicația medicului îi este efectuat un EKG.

70
Analize medicale pentru pacienta B.O
NUMELE ANALIZE VALORI NORMALE VALORILE PACINTEI
Hemoglobina 11-15g% 9,51%
Leucocite 4000 -8000 mm3 8700mm3
Neutrofile nesegmentare 0,5% 3%
Neutrofile segmentare 40-75% 71%
Eozinofile 0-7% 2%
Limfocite 18-50% 15%
Monocite 2-9% 1%
VSH 1H=2 -13mm 1H=22mm
2H=12 -17mm 2H=37mm
Ureea Sanguină <43mg/Dl 28mg/dl
Glicemie 80-110mg% 75mg%
Thymol 4-5 u.M.L 5 u.M.L
ZnSO4 0-8 u.M.L 6 u.M.L
TimpQuik 12’’- 16’’ 10” (100%)
Timp Howell 1’- 2’ 105’
Ionograma Na+ 135/150mEq/l 134,5mEq/l
K+ 3,8-5,4mEq/l 3,9mEq/l
Proteine 7,5±10g% 6,54g%

71
Examen
Urină Ph 5,6-6,4 (acid) Acid
Albunina abesentă absentă
Urobilinogen normal normal
Pigmenți bilaterari –
epitelii absentă absentă

72
Culegerea datelor pacientelor pe nevoi
 Nevoia de a respira și a avea o bună respirație
 Respirația pacientei este puțin alterată, ea prezintă o respirație cu 23
respirații/minut, pulsul care are o frecvență de 99 pulsații/minut, iar T.A :
135/72 mmHg , mucoasele și tegumentele paci entei palide și o usoară tahipnee.
 Nevoia de a bea și a mânca
 Această nevoie nu prezintă alterare, pacienta prezentând o dentiție bună și nu
prezintă proteză dentară, limba este umedă precum și mucoasa bucală, nu
prezintă dificultate în masticație, iar reflexul de deglutiție este prezent.
Cantitatea de lichide consumată de pacientă es te de 1,8 L/zi, nu are preferințe
alimentare, 8 ore repausul nocturn, iar esele sunt normale 3 mese/zi.
 Nevoia de a elimina
 Este alterată, pacienta urinează de 4 ori/zi, de culoare și miros normal, tranzitul
intestinal este de 1scaun/zi, prezintă un ciclu menstrual care are un flux
abundent de 190 ml sânge/zi cu o durată de 6 zile, sângele de culoare roșie
deschis, avănd un ritm de 29 zile, prezintă pierderi de sânge între ciclurile
menstruale în cantități mici, circa 16 -20 ml/zi, iar transpirațiile sunt mi nime.
 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
 Pacienta prezintă o deplasare usor îngreunată datorată durerii, sistemul
muscular este integru, la fel și aparatul osteo -articular. Pacienta spune că
obosește și simte slăbiciune.
 Nevoia de a dormii și a se odihnii
 Prezintă un somn agitat, fiind datorat durerilor, prezente la nivelul
hipogastrului. Pacienta mai prezintă oboseală și stres, iar somnul este
insuficient, predominat de anxietate și astenie (psihică dar și fizică).
 Nevoia de a se îmbrăca și dezb răca
 Pacienta este o persoană ordonată care se îmbracă fără a prezenta efort și se
dezbracă singură.
 Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
 Temperatura corpului bolnavei nu este alterată, aceasta fiind de 36,5 0C, iar
tegumentele paciente sunt calde și palide.
 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

73
 Aspectul bolnavei este îngrijit, pacienta își efectuează singură toaleta corpului
și a cavității bucale, unghiile sunt curate și îngrijite, pielea este curată și
catifelată.
 Nevoia de a evita pericole
 Pacienta este agitată datorită amenințării fizice și a durerilor de la nivelul
hipogastrului prezentată prin anxietate dar și o anxietate în urma intervenției
chirurgicale la care a luat parte.
 Nevoia de a comunica
 Bolnava comunică, dar ea suportă durerile în tăcere și nu discută despre boala
sa, iar limbajul bolnavei este clar.
 Nevoia de a acționa proprilor convingeri și valori, de a practica religia
 Pacieta este de religie crestină -ortodoxă, citește cărți bisericești, ține post
vinerea și crede în Dumnezeu.
 Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
 Este ambițioasă și se consideră realizată pe plan familiar și financiar.
 Nevoia de a se recre a
 Bolnava în timpul lib er stă cu familia, merge în cală torii, citește cărți și re viste
și participă la activităț i.
 Nevoia de a învăța cum să -și păstreze sănătatea
 Pacienta este interesată de a afla cât mai multe despre boala sa și pune întrebări
personalului medical.

74
Plan de îngrijire și evaluare pe 3 zile
NEVOIA DIAGNOSTING
DE NURSING OBIECTIVE INVESTIGAȚII
AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a
respira și a avea
o bună respirație ZIUA 1 :
Pacienta prezintă
dificultate
respiratorie
(tahipnee), 23
respirații/minut . Respirație normală .
Echilibrare psihică . Se asigură un salon liniștit și bine
aerisit .
Se face recoltare de sânge de către
asistenta medicală pentru
analizele medicale .
Pacienta este învățată tehnici de
respirare pentru a se relaxa .
Asigurarea poziției bolnavei . Tratament anti algic la indicația
medicului .
ZIUA 2 :
Pacienta prezintă
dificultate
respiratorie datorită
intervenției
chirurgicale . Pacienta să prez inte o
respirație normală .
Mucoasele și
tegumentele colorate
normal . Se efectuează exerciții
respiratorii .
Schimbarea poziției din 2 în 2 ore .
Se monitorizează T.A, respirația
și pulsul pacietei .
Examinarea și notarea în foaia de
observație a tegumentelor și
mucoaselor . La indicația medicului
tratament antialgic .
ZIUA 3 : Pacienta să aibă o Se efectuează exercițiile –

75
Pacienta prezintă o
usoară tahipnee . respirație normală . respiratorii .
Se curăța și aerisește salonul .
Se măsoară funcțiile vitale
bolnavei .
2.Nevoia de a
bea și a mânca Neafectată . Pacienta să aibă o
alimentație
normocalorică și
normoproteică . Pacientei îi este administrat un
regim alimentar bogat, fără
grăsimi .
După internevenția chirurgicala
dieta specifică . Hidratare corespunzătoare .
3.Nevoia de a
elimina ZIUA 1 :
Pacienta prezint ă
menstruație
eliminată inadecvat
prin hemoragie între
perioadele
menstruale .
Menstruație
prelungită . Pacienta să prezinte o
stare normală de bine .
Se fac tehnici de relaxare
pacientei .
Se asigură patul cu aleză și
mușama .
Este asigurat repausul la pat al
pacientei .
Sunt aplicate pansamente sterile
în T. La indicația medicului îi este
administrate sedative .
ZIUA 2 :
Pacienta prezint ă
eliminare urinară Urinarea pacientei
normală .
Prevenire unei infecții Este verificată sonda urinară
deoarece se poate cuda .
Sunt executate manevre sterile –

76
insuficientă datorită
intervenției
chirurgicale . urinare . pentru a prevenii infecția urinară .
Se golește vezica urinară după
îndepărtarea sondei urinare .
Observarea semnelor de infecție
care pot apărea .
ZIUA 3 :
Nevoiea nu mai este
afectat ă. Pacienta să prezinte
micțiuni fiziologice .
Prezența scaunelor
fiziologice . Este notată frecvența scaunelor și
frecvența diurezei . În cazul unei infecții s e
administrează tratament la
indicația medicului .
4.Nevoia de a se
mișca și a avea o
bună postură ZIUA 1 :
Pacienta prezintă
deplasare îngreunată
datorită durerii . Combatera durerii de
la nivelul
hipogastrului .
Menținerea
repausului . Este măsurată T.A și a respirației .
Se ajută pacienta de a se deplasa
dacă prezintă dificultate în
deplasare . La indicația medicului i se
administr ează medicamente
împotriva durerii .
ZIUA 2 :
Pacienta prezint ă din
cauza intervenței
chirurgicale durere
la nivelul plăgii . Combaterea durerii
pacientei .
Învățarea acesteia cum
să-și controleze
durerea . I se asigură un climat optim .
Se aerisește salonul și se
comprimă plaga cu palma atunci
când tușește . Administrarea de analgezice și
tranchilizante .
ZIUA 3 :
Pacienta prezint ă Mobilitate normală .
O postură adecvată . Pacienta este ajutată să meargă .
Se încurajează psihic . Tratament prescris de către
medic : analgezice și

77
imobilitate din cauza
durerii în urma
actului chirurgical . Diminuarea durerii . tranchilizante .
5.Nevoia de a
dormii și a se
odihnii ZIUA 1:
Dificultate de a se
odihnii .
Somn agitat .
Axientate datorată
durerii de la nivelul
hipogastrului . Somnul pacientei să
fie cantitativ .
O stare de bine .
Un somn odihnititor . I se administrează o cană cu lapte
cald înainte de culcare .
Se efectuează o baie caldă
pacintei înainte de culcare .
Se aerisește salonul pe fiecare zi . La indicația medicului înaine
de somn i se administrează 1
Diazepam seara .
ZIUA 2:
Insomnii în urma
actului chirurgical .
Pacienta se vaită și
prezintă un somn
insuficient . Asigurarea unui somn
liniștit și cantitativ .
Confortul fizic si
psihic al pacientei . Se efectuează tehnici de îngrijire
pentru obținerea unui confort fizic
și psihic .
Se aerisește salonul .
Poziționarea corectă a pacientei .
Se suprimează de către asistentă
sursele de iratibilitate și confort . Diazepam 1/seara la indicația
medicului .
ZIUA 3:
Nevoia mai este ușor
afectată, pacienta
ajunge la 6 ore de Somn odihnititor . Se aerisește salonul pacientei .
Se asigură lenjerie curată
pacientei . Diazepam în caz de insomnie
la indicația medicului .

78
somn pe noapte .
6.Nevoia de a se
îmbrăca și
dezbrăca Neafectată . O tinută
corespunzătoare și
curată . Nu necisită ajutor înainte și după
actul operator . Pacienta este supravegheată .
7.Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în
limite normale Neafectată . Menținerea
temperaturii pacientei
la limite normale
36,5oC. Încălzirea salonului la temperatura
de 19oC.
Este măsurată temperatura . –
8.Nevoia de a fi
curat, îngrijit,de
a proteja
tegumentele și
mucoasele ZIUA 1 :
Nealterat ă. Menținerea curată a
tegumentelor și
mucoaselor .
Prevenirea escarelor . Pacienta își efectuează singură
toaleta și îngrijirea cavității
bucale . –
ZIUA 2 :
Alterarea
tegumentelor
bolnavei datorită
intervenției
chirurgicale . Tegumente și
mucoase normale .
Monitorizare
pansamentelor .
Vindecarea pacientei
fără complicații . Se efectuează toaleta generală a
pacientei .
-se schimbă pansamentele e către
asistenta medicală .
-se ingrijește plaga .
-se curăță și spală perineul de
două ori pe zi cu soluție sterilă . Se administrează la indicația
medicului Ampicilină 1g/zi
pentru a prevenii infecțiil e.
ZIUA 3 : Tegumentele și Se efectuează toaleta pacientei . Ampicilină 1g/zi la indicația

79
Tegumente alterate .
Dificulate în igienă
datorită actului
chirurgical . mucoasele bolnavei
curate .
Cicatrizarea rapidă a
plăgii . Lenjeria este schimbată .
Se face toaleta plăgii cu soluții
antiseptice .
Pansamente sterile .
Se curăță perineul cu soluții
sterile . medicului .
9.Nevoia de a
evita pericole ZIUA 1:
Prezint anxietate din
cauza prognosticului
necunoscut al bolii .
Facies crispat din
cauza durerilor și
necunoașterea
mijloacelor necesare
de diminuare a
acesteia . Înlăturarea anxietății .
Un mediu de siguranță
benefic .
Siguranța necesară
psihologică . Este asigurată protecția psihică în
legătură cu boala sa .
Se comunică cu familia și
personalul medical .
Este ajutată să își exprime
emoțiile, opinile și a fricii .
Asigurăm susținerea morală a
bolnavei .
Este ajutată de către asistenta
medicală să ia decizii în legătură
cu îngrijirea sa .
Se măsoară funcțiile vitale . Examinarea pacientei în fiecare
zi.
ZIUA 2:
Facies crispat .
Agitare și pl âns Apcienta să se
adapteze cu trauma
din urma operației . Asistenta ajută bolnava să
înțeleagă ca este normal să se
simtă așa . Supozitoare 2/zi de Lizadom .

80
frecvent din cauza
intervenției
chirurgicale .
Neliniștea și
închiderea în sine în
urma neadaptării cu
noua schemă
corporală . Să se adapteze cu
prezenta imagine
corporală .
Să prezinte încrederea
necesară în sine și față
de cei din jurul său . Se sfătuiește familia de către
asistentă să discute cu pacienta să
o liniștească .
Sprijin din partea asistentei
medicale și a familiei .
Se liniștește și se vorbește cu
pacienta despre impactul actului
operator asupra ei și a vieții
sexuale .
ZIUA 3 :
Integritate fizică . Evitarea cât mai
repede a durerilor . Se suprevaghează bolnava .
Se face repausul la pat al
pacientei . 2 supozitoare Lizadom/zi .
10.Nevoia de a
comunica ZIUA 1:
Insuficiente
cunoștințe despre
bolala sa . Să comunice cât mai
mult cu familia și
personalul medical . Se comunică cu bolnava cât mai
mult despre ce va urma ca să n u
prezinte neliniște . Măsurarea funcțiilor vitale și
administrarea la indicația
medicului medicamente pentru
a o liniștii pe aceasta .
ZIUA 2:
Lipsa cunoștiințelor
despre actul medical . Prevenirea și
asigurarea pacientei în
cazul unei complicații . Asistenta comunică cu pacienta și
are atribuția să o liniștească . –
ZIUA 3 :
C-cunoștințe minime Întelegerea pacientei
ce trebuie să conțină Îi este explicat pacientei despre
contactul sexual care este permis La indicația medicului se
administrează alagezice care

81
despre îngrijirea
după externare . dieta .
Înțelegerea limitării
activității sexuale .
Controlarea durerii
după externare . după 5 -8 săptămâni de la
externare .
Administrarea de 2 L de
lichide/zi .
Explicarea regimului alimentar . ajută la calmare .
Controlul pacientei .
11.Nevoia de a
acționa proprilor
convingeri și
valori, de a
practica religia Neafectată . Asigurarea unui
mediu liniștit pentru a
își efectua rugăciunile . Îi este asigurat mediul necesar
pentru a se ruga .
Se aerisește salonul . –
12.Nevoia de a fi
preocupat în
vederea
realizării Neafectată . Sprijin în vederea
realizării . Se discută cu pacienta .
Discutarea cu bolnava , că este o
persoana ambițioasă care se
consideră realizată pe toate
planurile . –
13.N evoia de a se
recreEa Neafectată . Să prezinte o stare
bună și favorabilă . Este asigurat un mediu adecvat
pentru a citii cărți și reviste și de a
sta cu familia . –
14.Nevoia de a
învăța cum să -și
păstreze Neafectată. Păstrarea sănătății. Se explică pacientei tratamentu l,
dieta și efortul fizic până la o
anumită perioadă . –

82
sănătatea

83
EVALUARE PRIMA ZI :
– Respira ția pacientei este mai liniștită, scade la 20 respirații/minut, tegumentele
puțin palide.
– După câteva ore pacienta prezintă o stare mai bună de confort din cauza
menstruației eliminate neadecvat.
– Deplasare paciente este mai puțin îngreunată dar necisită sprijin.
– După 10 ore somnul pacientei este mai liniștit.
– Pacienta nu are nevoie de îngrijire personală.
– Pacienta începe să se controleze dar m ai are nevoie de sprijin.
– Pacienta nu înțelege și nu comunică cu personalul medical.
EVALUARE A DOUA ZI :
– Respirația pacientei este mai liniștită iar tahipneea este diminuată.
– După câteva ore sonda este permeabilă. Pacienta elimină 1,5 litri urină de fiecare
dată după eliminarea sondei urinare. Aceasta nu prezintă infecții.
– Pacienta se deplasează greu în urma intervenției chirurgicale.
– Somnul pacientei este insuficient din cauza intervenției chirurgicale.
– Tegumentele și mucoasele pacientei sunt curate, plaga este curățată cu soluție,
pansament schimbat. Nu apar s emne de infecție .
– Pacienta aproape a înțeles rolul fiecărei investigații propuse.
– Pacienta comunică cu personalul medical dar nu are cunoștințe despre boală.
EVALUARE A TREIA ZI :
– Pacienta prezintă o respirație aproximativ normală, respirația scade la 18
respirații/minut, tegumentele normale.
– Pacienta nu prezintă infecție urinară.
– Nu prezintă depalsare îngreunată dar necesită ajutor în deplasare în urma actului
chirurgical.
– Pacienta ajunge la 8 ore de somn/noapte.
– Pacienta prezintă tegumente și mucoase curate , apar semne de infecție.
– Paciente prezintă semne de înfecție și nu refuză manevre medicale.
– Paciente prezintă cunoștințe și comunică cu familia și personalul medical.

84
INTERVENȚIA CHIR URGICALĂ DUPĂ PRIMA ZI DE INTERNARE :
 Este măsurată T.A, respirația, pulsul și temeratura pacientei .
 Efectuarea unei clisme evacuatoare.
 Pacienta este informată să nu aibă lac pe unghii, ruj pe buze, pentru ca funcțiile
respiratorii și circulatorii să fie u rmărite .
 Se dezinfectează regiunea inciziei cu alcool și se pune o compresă sterilă.
 Golirea vezicii urinare și montarea sondei înainte de intrare în sala de operație.
Operația are loc la ora 1430
– pacientei i se efectuează anestezie generală intrarahidian cu Novacaină 1%, Xilină
2 fiole 4% ;
– se face hister ectomie totală cu anexectomie bilaterală;
– se administrează sânge izogrup 1 flacon, izoRh prin transfuzie;
– pacienta este dusă în secția reanimare;
– este supravegheată de asistenta medicală și medicul anestezi st;
– a 2-a zi este dusă în secția de Ginecologie.

85
NIVEL UL DE DEPENDENȚĂ AL BOLNAVEI
NR NEVOIA NIVEL 1 NIVEL 2 NIVEL 3 NIVEL 4
1 Nevoia de a
respira și a avea o
bună respirașie ●
2 Nevoia de a bea și
de a mânca ●
3 Nevoia de a
elimina ●
4 Nevoia de a se
mișca și a avea o
bună postură ●
5 Nevoia de a
dormii și a se
odihnii ●
6 Nevoia de a se
îmbrăca și
dezbrăca ●

86
7 Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în limite
normale

●

8 Nevoia de a fi
curat, îngrijit, de
a proteja
tegumentele și
mucoasele ●
9 Nevoia de a evita
pericole ●
10 Nevoia de a
comunica ●
11 Nevoia de a
acționa proprilor
convingeri și
valori, de a
practica religia ●

87
12 Nevoia de a fi
preocupat în
vederea realizării ●
13 Nevoia de a se
recre ea ●
14 Nevoia de a învăța
cum să -și păstreze
sănătatea ●
TOTAL 5 3 5 1

EVALUARE FINALĂ : Pacienta este externat ă după 6 zile de spitalizare, stare sa este normală, nu prezintă complcații în urma tratamentului.

88
Concluzii :
 În lucrarea de față ,, Îngrijirea pacientelor cu fibrom uterin” am prezentat un studiu
teoretic cât și practic al femeilor care prezintă fibrom uterin.
 Din această lucrare reiese că fibrmul uterin este o boală care pune în ultimul timp
probleme mult mai majore organismului uman feminin, de aceea noi, asistentele
medicale, trebuie să dăm dovadă de respect, o conduită corectă și de o îngrijire
specifică în îngrijirea bolnavelor cu fibrom uteri n.
 Rolul asistentului medical este foarte important în îngrijirea paciențiilor, acestea
trebuie să înlăture suferința bolnavelor cât și promovarea păstrării sănătății a
acestora.
 Ingrijirea medicală trebuie să fie complexă și la fel față de toți pacienții indiferent
față de vârstă, sex, naționalitate etc. Ca asistentă medicală îngrijirile paciențiilor
trebuie să fie făcut ă cu o atenție sporită, multă ră bdare și profesionalism.
 Rolul asistentei medicale este de a s uraveghea pacietul tot timpul, s ă observe
modificările care pot apărea la pacientă și să le prezinte medicului, să recolteze
produs ele patologice și fiziologice, s ă notez e în foaia de observație zilnic și
administrarea tratamentului prescris dar și a tratamentului igieno -dietetic. Pacientul
cu fibro m uterin are nevoie de o îngrijire specifică.
 Fibromul uterin se manifestă prin dureri abdominale, hemoragii genitale și alte
complicații.
 Cel mai cunoscut simptom al fibromului uterin este menoragia. Aceasta se
instalează treptat, menstruația devine pe pa rcurs mai abundentă și durează mai mult
de o săptămână. Acestea apar între ciclurile menstruale fiind însoțite de către dureri.
 În urma îngrijirilor pe care le -am acordat celor trei paciente cu fibrom uterin am
constatat că pregătirea psihică despre boală era foarte alterată la toate pacientele,
deoarece din cauza durerii, metrorargiei și anxietății, acestea aveau o stare alterată,
iar în urma îngrijirilor acordate acestea s -au liniștit din punct de vedere psihic.
 În urma îngrijirilor, a actului operator și a tratamentului prescris de către medic,
toate obectivele au fost atinse, plăgiile au evoluat bine spre cicatrizare, iar peste o
săptămână bolnavele au fost externate.

89
Bibliografie :
1. V. Papilan, Anatomia omului , Vol.II, Editura ALL, Bucure ști, 2006 ;
2. V. Papilan, revizuită : Prof. Dr. Univ. I. Albu, Anatomia omului , Editura ALL,
București, 2010 ;
3. I. C. Voiculescu, I. C. Petricu, Anatomia și fiziologia omului, Ediția a VI – a,
Editura Medicală, București, 1971 ;
4. C.Th. Niculescu, R. Cârmaciu, B. Voiculescu, C. Sălăvăstru, C. Niță, C. Ciornei,
Anatomia și fiziologia omului -compediu, Editura Corint, București, 2009 ;
5. F. Hălălău, C. Ardeleanu, Anatomie patologică, Volumul I, Editura Medicală,
2002 ;
6. I. Negruț, O. Rusu, Obstretică -Ginecologie, Volumul I și Volumul II, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 2003 ;
7. N. Gheorghiu, I. Lemnete, I. Rădulescu, Obstretică -Ginecologie, Editura
Medicală, București, 2002 ;
8. V. Ancăr, C. Ionescu, Ginecologie, Editura Național, București, 2008 ;
9. V. Nițescu, Obstretică -Ginecologie, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2002 ;
10. P. Vârtej , I. Vârtej, Ginecologie Endocrinologică, Editura ALL, București, 2003 ;
11. C. Rădulescu, Ginecologie, Volumul II, Editura Medicală, București, 2003 ;
12. I. Surcel, Fibromiomul uterin, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1990 ;
13. G. Baltă, Tehnici generale de îngrijire a bolnavilor, Volumul II, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 2002 ;
14. H. Henderson, Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, Volumul II,
Editura Consiliul Internațional al Asistenților Medicali, București, 1995 ;
15. C. Mozes, Tehnici de îngrijire ale bolnavului, Editura Medicală, București, 2009 ;
16. L. Titircă, Ghid de nursing, Editura Viața Medicală Românească, București, 2004 .