Introducere … … … … 2 [627576]

1
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
Capitolul 1 :Abordări teoretice ale politicii de produs ………………………….. ………………. 3
1.1 Mixului de marketing ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
1.2 Politica de produs ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
1.3 Co nceptul de produs ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
1.4 Gama de produse și dimensiunile ei ………………………….. ………………………….. …. 8
1.5 Ciclul de viață al produselor ………………………….. ………………………….. ……………. 9
1.6 Crearea, testarea si lansarea noilor produse ………………………….. ………………….. 11
Capitolul 2: Prezentarea generală a BRD – Groupe Société Générale …………………. 14
2.1 Istoricul BRD – Groupe Société Générale ………………………….. ……………………. 14
2.2 Prezentarea BRD – Groupe Société Générale ………………………….. ……………….. 15
2.2.1 Profil BRD – Groupe Société Générale ………………………….. …………………….. 16
2.2.2 Managementul BRD – Groupe Société Générale ………………………….. ……….. 17
2.3 Poziția pe piață a BRD – Groupe Société Générale ………………………….. ……….. 18
2.4 Activitatea comercială a BRD – Groupe Société Générale …………………………. 19
2.4 Analiza principalilor indicatori ai BRD – Groupe Société Générale …………….. 20
2.5 Analiza concurenței ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
Capitolul 3: Aspecte relevante privind politica de produs în cadrul BRD – Groupe
Société Générale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
3.1 Politica de produs in cadrul BRD – Groupe Société Générale …………………….. 24
3.2 Produsele si serviciile oferite de BRD ………………………….. …………………………. 25
3.3 Ciclul de viață al produsului – Creditul BRD Finance ………………………….. …… 30
3.4 Introducerea unui produs nou pe piață – Creditul Expresso ………………………… 31
3.5 Cercetare privind opinia consumatorilor asupra produselor și serviciilor BRD
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 38
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 39
Anexe

2
Introducere

Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte teoretice si practice cu
privire la politica de pr odus a BRD – Groupe Société Générale SA. Pentru ca o firmă să
poate cunoaș te succ esul pe sectorul de activitate în care își desf ășoară activitatea, trebuie
ca aceasta să se informeze permane nt cu privire la necesitățile și dorinț ele consumator ilor,
dar și la acțiunile concurenț ilor, cu scopul de a elabora un portofoliu solid de produse și
servicii cu care să satisfacă cererea existentă pe piață .
Motivația alegeri i acestei teme vine din curiozitatea de a cuno aște preferințele și
așteptările consumatorilor și a măsurilor luate de bancă î n elaborarea produselor menite să
se diferenț ieze pe piață , având în vedere caracterul relativ s tandar dizat impus de legislația
aflată in vigoare și de sistemele informatice.
Lucrarea este structurată î n trei capitole. În primul capitol denumit „A bordă ri
teoretice ale politicii de produs”, am abordat aspec te teoretice cu privire la poziț ia politici i
de produ s în cadrul mixului de marketing ș i principalele noț iuni caracteristice ale acesteia.
În cel de -al doilea capitol , am realizat prezentarea BRD – Groupe Société Générale
SA. pornind cu is toria bă ncii, am prezentat principalele axe de activitate, o analiză a
principalilor indicatori ec onomici și o analiză a concurenț ei.
În cadrul capitol ului trei, capitol ce reprezintă esența acestei lucrări, am abordat
noțiuni practice cu privire la politica de produs a BRD – Groupe Société Générale SA. și
am r ealizat un studiu de caz analizând părerea consumatorilor în legă tura cu produse le și
serviciile BRD și principalele criterii ce stau la baza decizie i de achiziție a prod uselor și
serviciilor bancare . Pentru realizarea acestui studiu am folosit un chestionar, iar pentru
analiza și prelucrarea datelor am utilizat programul SPSS (Statistical Package for the
Social Sciences, versiunea 20).
În elaborarea lucră rii m -am documentat teoretic, apelâ nd la surse bi bliografice a
celor mai cunoscuți autori din domeniu. Informațiile referitoare la bancă au fost cu lese de
pe site -ul oficial al bă ncii, din reviste ș i alte site -uri de specialitate , precum și din
evidențele interne ale acesteia .

3
Capitolul 1
Abordări teoretice ale politicii de produs
1.1 Mixului de marketing
Concept important în teoria marketingului modern, mixul de marketing reprezintă
„ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu
scopul de a produce pe piața țintă reacția dorită”.1
După definirea de către firmă a obiectivelor urmărite, urmează conceperea unei linii
de acțiune practică, a unei strategii referitoare la produs, preț, distribuție și promovare.
Combinarea acestor acțiuni într -un tot integrat și specific, întru -un moment, poartă numele
de marketing -mix.2
O altă definiț ie a mixului de marketing reprezintă combinarea tuturor elementelor
care compun marketingul, precum prețul, distri buția și promovarea.3
Noțiunea de mix de marketing, dezvoltată de Profesorul Neil H. Borden se bazează
pe ideea de dozare precisă și utilizarea eficientă și unitară a celor patru variabile prin care
agentul economic acționează asupra pieței.
Prin mix de ma rketing se înțelege alegerea variantelor optime de asociere a
activităților specifice marketingului desfășurate de o firmă în vederea atingerilor
obiectivelor finale.
În ceea ce privește stabilirea elementelor componente ale mixului, au existat păreri
și acțiuni diferite . Inițial Profesorul Neil H. Borden a identificat 12 elemente ale mix -ului
de marketing: produs, marcă, distribuție, vânzare personală, publicitate plătită, promovarea
vânzărilor, ambalarea, expunerea, serviciile post -vânzare, manipularea s au logistica și
cercetarea de marketing.
Așadar , putem concluziona faptul că mixul de marketing constituie un ansamblu de
instrumente tactice și strategi ce ce stau la dispoziția firmei , grupate sau axate în jurul a
patru aspecte importante ale activității de marketing reprezentate de cei „patru P” , pe care
aceasta le combină, într -o anumită măsură, în funcție de cerințele specifice ale pieței, cu
scopul de a produce o reacție pozitivă pe piețele țintă privitor la cererea pentru produsele
sale.

1 Kotler, Ph., Armstrong, G., Principiile Marketingului , ediția a IV -a, Ed. Teora, București, 2008, p. 134 -135
2 Niculescu E., Marketing Modern. Concepte, tehnici, strategii , Ed. Polirom, Iași, 2000, p. 221
3 Ivanovic A., Collin P.H., Dictionaty of marketing , Second Edition, Peter Collin Publishing Ltd., Cambridge
Road, Teddington, Middlesex, 1996, p.133

4
1.2 Politica de produs
Existenț a unei firme se justifică , din punct de vedere economic, numai în măsura în
care produce și pune la dispoziția pieței produse și servicii destinate satisfacerii nevoilor
consumatorilor. Acesta este și motivul p entru care specialiști consideră produsul ca fiind
elementul fundamental al mixului de marketing, iar politica de produs ca principală
componentă a politicii globale de marketing.4
Politica de produs , în viziunea lui Florescu C., reprezintă conduita pe care o adoptă
firma referitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de produse și servicii ce fac
obiectul propriei sale activitați, atitudine ce se raportează permanent la cerințele mediului
de piață, la tendințele manifestate de ceilalți concurenți.5
Unul din princip iile fundamentale ale marketingului, ne explică faptul că firmele ar
trebui să încerce să stabilească natura multidimensională a cererii consumatorilor, și
ulterior să folosească resursele pentru a crea produse care să satisfacă aceste cereri.
Acceptarea a cestui principiu, recunoaște că succesul final al firmei, depinde în mare
măsură de politica de produs6.
În ceea ce privește realizarea mixului de marketing a întreprinderii, punctul de
plecare este constituit de fundamentarea politicii de p rodus. Acest lucru fiind posibil prin
stabilirea clară a obiectivelor, stra tegiilor și tacticilor pe care î ntreprinderea trebuie să le
aleagă dintre variantele posibile.
Politica de produs este considerată ca fiind o componentă importantă a ansamblului
politicii de mar keting și se identifică în strategii și tactici cu privire la gama de produse a
unei firme.
Strategiile de produs reprezintă un element al politicii de produs și reprezintă
principalele trasee în care firma poate să -și direcționeze întregul potențial, aici vorbind de
resursele financiare, cele umane și materiale, în vederea atingerii țintelor și indicatorilor
stabiliți, dar și pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor consumatorilor.
Deciziile clare de adoptare și implementare a unei strat egii de produs alcătuiesc
tacticile sau tehnicile de marketing.

4 Niculescu E ., op. cit. , p. 221
5 Florescu C. în Juganaru M., Marketing, Ed. Expert, București, 2000 p.95
6 Juganaru, M., Marketing , Ed. Expert, București, 2000, p.95

5
Componentele politicii de produs
Conform lui Jugănaru (2000), politica de produs este un ansamblu de strategii și
tactici, un proces economic complex prin care firma se raportează permanent la cerințele
piețe i, prin următoarele activități:7
a) Cercetarea produsului include analiza calitativă a produselor aflate atât în sfera
de producție cât și în sfera de vânzare, studiul uzurii economice și morale prin
intermediul ciclului de viață al produselor, analiza acestora în utilizare/consum,
poziționarea în raport cu prod usele concurente etc.
b) Activitatea de inovare sau activitatea de proiectar e și realizare a produselor noi,
reprezintă o mișcare ofensivă ce are în vizor atât produsul cât și descoperirea de
noi materii pri me, tehnologii noi și performant e, implementarea uno r surse
alternative de finanțare cu scopul de a crea un climat favorabil în toate
compartimentele organizației. Aceasta nu privește numai produsul ci și
stimularea capacităților de inovare din cercetare și producție.
c) Modelarea produsului constituie totalit atea acțiunilor întreprinse de o firmă
prin care acesta creează identitatea produselor pe care le realizează. Fiind o
componentă a politicii de produs, modelarea are mai mult semnificația de
raportare la cerințele consumatorilor, decât o interpretare tehno logică.
Identitatea produselor se realizează prin acțiunea asupra elementelor tangibile
(tehnologie de fabricație, materii prime) cât și a celor intangibile (estetică,
economicitate, funcționalitate).
d) Asigurarea legală a produsului reprezintă ansamblul de acțiuni juridice ce au
ca scop protejarea produsului împotriva acțiunii de contrafacere. Principalele
instrumente de asigurare a protecției legale a produselor/serviciilor sunt:
brevetele de invenție, mărcile de fabrică, de comerț și de servicii, modele d e
utilitate, desenele industriale, drepturi de autor ș.a. În România, asigurarea
legală a produselor se face la Oficiul de Stat pentru Invenții si mărci (OSIM).
Asigurarea legală a produsului implică din partea producătorului
responsabilitatea ca produsul respectiv să se încadreze în standardele de calitate
conform cu etalonul pe toata durata sa de viață.
e) Atitudinea față de produsele vechi reflectă poziția întreprinderii referitor la
soarta produselor cu un grad ridicat de uzură morală și un nivel redus de

7 Juganaru M., op. cit. pp. 96 -97

6
rentabilitate, în funcție de locul ocupat în portofoliul firmei. Atenția acordată
acestor produse va fi proporțională cu locul in producț ia sau desfacerea
întreprinderii.

1.3 Conceptul de produs
Din punctul de vedere al Asociației Americane de Marketing, prin produs se
înțelege orice lucru ce poate fi oferit pe piață și privește consumul sau achiziția care
include obiecte fizice, servicii, indivizi, organizații și dorințe.8
Produsul sau bunul material a evoluat de la viziunea clasică de sumă a atributelor
tangibile, la concepția actuală de produs, în care se include, pe lângă componenta
materială, tangibilă, și însușiri intangibile .9
In optica marketingului, produsul reprezintă un ansamblu de elemente materiale și
imateriale, care îndeplinesc funcțiunile de utilizare și funcțiile de apreciere pe care le
dorește cumpărătorul având capacitatea de a satisface anumite nevoi .10
În viziunea m odernă, produsul poate fi definit ca fiind un amestec de bunuri
materiale și servicii ce au ca scop satisfacerea unei nevoi identificate.
În viziunea de marketing, produsul este definit ca fiind rezultatul activității
producătorului ca răspuns la cerințele consumatorului. Acesta trebuie privit ca o
combinație de elemente ce generează cererea pe piață.
Orice produs are ca scop satisfacerea unei nevoi de bază , ceea ce reflectă dorința
achiziționării produsului de că tre consumator, funcție ce asigură avantajul primordial în
raport cu satisfacerea nevo ilor consumatorului. Dar, de multe ori îndeplinește și funcții
secundare sau complementare, care îi conferă avantaje suplimentare, în raport cu produsele
de acel ași fel realizat e de alți producători, ceea ce face ca el să satisfacă mai bine aceeași
necesitate și deci să fie preferat de către consumator.
Ansamblul avantajelor pe care le oferă produsul se mai numește set de funcții.
Setul de funcții ce definește produsul are ca rol diferențierea produselor de același
gen și oferirea consumatorului de avantaje diferite, dar la prețuri diferite practicate pe
piață.

8 AMA, www.ama.org
9 Dan G., Fundamentele logisticii mărfurilor , Ed. Uranus, București, 2013, p.19
10 Meghișan G., Nistorescu T., Șerban A., Bazele Marketingului , Ed. Sitech, Craiova, 2008 p. 162

7
În ultima perioadă , este utilizat conceptul de produs total, constituit ca un ansamblu
de elemente materiale și elemente i ntangibile care conferă o ima gine specifică fiecărui
produs.
Nivelurile produsului
Orice produs poate fii structurat pe trei niveluri: 11
1. Produsul de bază, prin utilitatea pe care o prezintă, oferă cumpărătorului nu
atât o cantitate de substanță materiala organizată într -un anumit mod, cât
mai ales, setul de satisfacții potențiale pe care consumatorii le caută când
achiziționează produsul. Un produs nu există până ce clientul nu deduce o
utilitate din el. Produsul este conceput pentru a asigura clientul ui foloase și
satisfacție; daca acesta nu percepe utilitatea sa, acel produs nu există;
2. Produsul propriu -zis (efectiv), caracterizat de cinci trăsături tangibile:
calitate, caracteristici, stil, marcă și ambalaj, trăsături care, combinate cu
grijă și asociate cu produsul de bază, pot furniza beneficiile dorite în cel mai
eficient mod. Aceste trăsături sunt foarte importante în diferențierea
produselor proprii de cele ale concurenței ;
3. Produsul lărgit este definit prin caracteristicile intangibile (garanție,
schimbarea produselor defecte, service gratuit, o imagine de marcă
puternică etc.), care oferă beneficii psihologice ce îmbunătățesc valoarea
produsului de bază și a celui propriu -zis în mintea consumatorului.
Componentele produsul ui
Se poate considera că produsul, abordat în viziunea de marketing, privit ca sistem,
include următoarele componente: elemente corporale, elemente acorporale, comunicații cu
privire la produs și imaginea produsului. 12
a) Componentele corporale fac trimitere la însușirile fizico -chimice, la
caracteristicile merceologice ;
b) Componentele acorporale reprezintă însușiri intangibile care nu fac
parte din corpul material al produsului și aici avem: preț, marcă, servicii
conexe legate de produs ;
c) Informații referitoare la produs reprezintă informațiile transmise de
întreprindere cu privire la un anumit produs ;

11 Niculescu E ., op. cit. , p.222
12 Kotler Ph., Keller, K.L., Managementul Marketingului , Editura Teora, București, 2008 , pp. 543 -544.

8
d) Imaginea produsului este creată de cele trei elemente menționate mai
sus, reprezentând în viziunea de marketing latura cea mai importantă a
produsului.

1.4 Gama de produse și dimensiu nile ei
Gama de produse reprezintă varietatea de articole care se definește prin formele
reținute pentru a prezenta produsul, în funcție de criteriile de preț, de talie, de culoare, sau
de complemente.13
O gamă de produse însumează mai multe linii de articole. O linie reprezintă un grup
omogen de produse din punct de vedere al materiei prime și al tehnologiei de fabr icație. Un
grup de articole ce î ndeplinesc acel eași funcții sunt destinate acelorași categorii de
consumatori și se î ncadrează în același interval de preț reprezintă linia de produs.
Plecând de la prezumția că există multe tipuri de produse și ca unele produse au
legătură cu alte produse ce au ca scop satisfacerea unor nevoi și dorințe foarte diversificate,
profesorul Kotler împarte produsel e pe șapte niveluri:
1. Familia de nevoi: nevoia primară satisfăcută de familia de produse;
2. Familia de produse: toate clasele de produse car e pot satisface o nevoie primară , în
condițiile unei eficiențe acceptabile;
3. Clasa de produse: o categorie de produse din cadrul familiei de produse care are o
anumită legătură funcțională ;
4. Linia de produse: o categorie de produse din cadrul clasei de produse, aflate în
strânsă legătur ă, ca urmare a funcționării lor similare, a co mercializării către
aceeași categorii de consumatori, prin același tip de unități de desfac ere sau la
prețuri asemănătoare;
5. Tipul de produs: acele articole din cadrul liniei de produse care au una din
multipl ele forme posibile ale acestora;
6. Marca: numele asociat unei sau mai multor articole ale liniei de produse, folosit
pentru identificarea sursei sau naturii articol ului sau articolelor respective;
7. Articolul: o unitate distinctă din cadrul unei mărci sau ale unei linii de produs,
identificabilă prin mărime, preț, aspect sau alte caracteristici.14

13 Ristea A. L., Marketing CRESTOMAȚIE DE TERMENI ȘI CONCEPTE , Ed. Expert, București, 2002, p.
116
14 Juganaru M., op. cit. pp. 106 -107

9
Dimensiunile gamei de produs
 Lungimea: este dată de suma produselor diferite din cadrul întregii game de
produs;
 Lărgimea: reprezintă suma numărului de linii de produse din cadrul gamei;
 Profunzimea: constă în numărul de produse distincte din cadrul fiecărei linii
de fabricație.
 Omogenitatea mixului de produs: reprezintă gradul de asociere a diferitelor
linii de produse in consumul final , în procesul de distribuție ș.a.
Cele patru dimensiuni stau la baza alegerii strategie de produs a unei firme. Aceasta
își poate extinde activitatea pe patru căi: mărind numărul liniilor de produse, deci
extinzând mixul; lungind fiecare linie de produse; realizând mai multe variante de produse,
mărind în felul acesta profunzimea mixului; mărind sau reducând omogenitatea liniilor, în
funcție de obiectivele sale – câștigarea unei puternice poziții într -un singur domeniu sau
participarea în mai multe domenii de activitate. Este dificil de afirmat care este cea mai
potrivită; strategia trebuie corelată cu obiectivele generale ale firmei, dar și cu potențialul
său.

1.5 Ciclul de viață al produselor
Ciclul de viață al produsului reprezintă un model de identificare a diferitelor faze în
viața unui produs . După teoria ciclului de viață, care face obiectul unei literaturi bogate de
marketing, orice produs are o durata a viații sale pe piață și traversează în cursul existenței
sale patru faze principale, în decursu l cărora clientela sa, volumul vânzărilor și
renta bilitatea sa variază apreciabil: lansare, creșterea, maturitatea și faza de declin.15
Putem afirma următoarele referitor la c iclul de viață al produselor : produsul are o
viață limitată; vânzarea produsului trece prin diferite faze, fiecare implicând luarea
anumitor decizii; profiturile sunt mai mari sau mai mici în anumite etape ale ciclului de
viață al produsului; necesită aplicarea unor strategii diferite de marketing, financiare, de
producție, de achiziție și de personal, în funcție de fiecare etapă. 16

15 Niculescu E ., op. cit., pp. 224 -225
16 Juganaru M., op. cit. p.140

10

Figura 1.1 Etapele ciclului de viață al produsului
Sursa: Kotler Ph., Keller, K.L., op.cit., p.472

Ciclul de viață al produsului subliniază nevoia de regândire a strategiilor și
obiectivelor de marketing, pe măsură ce produsele parcurg f azele acestuia.
Etapele ciclului de viață al produselor:17
1. Crearea produsului: această etapă începe în momentul în care firma identifică și
speculează o idee de produs nou. În această etapă vânzările sunt zero, iar costurile
de investiție ale firmei sunt ridicate;
2. Introduc erea produsului: în această etapă vânzările înregistrează o ușoară creștere,
pe măsură ce produsul este înaintat pe piață. Profitul lipsește în ace astă etapa din
cauza cheltuielilor ridicate datorate introducerii produsului pe piață. În această
fază se imp un investiții ridicate pentru a atrage distribuitorii și pentru a se
promova produsul în rândul consumatorilor.
3. Creșterea: în această etapă sunt resimțite creșteri relativ rapide ale volumului de
vânzări și al profitului înregistrat, datorită acceptării ma sive de către piață. Un alt
efect resimțit este cel al intensificării concurenței.
4. Maturitatea este etapa în care vânzările încep să scadă deoarece produsul a fost
acceptat de majoritatea cumpărătorilor potențiali. Profitul se îndreaptă spre un

17 Ibidem, pp.141 -142

11
trend desce ndent datorită creșterii cheltuielilor de marketing destinante combaterii
concurenței.
5. Declinul este etapa în care vânzările și profiturile scad într -un ritm rapid. Aceste
modificări negative sunt influențate de factori precum progresul tehnic,
intensifica rea concurenței etc.
În funcție de etapa din CVP în care se află produsul, există mai multe strategii pe
care firma le poate aplica (tabel 1.1.).

Tabel 1.1 Strategii și obiective de marketing
Introducere Creștere Maturitate Declin
Obiectivele
strategice
Construire
Construire
Menținere
Culegerea
rezultatelor
Produsele De bază Diferențiate Diferențiate Raționalizate
Promovarea Intensă Moderată Moderată Redusă
Prețul Ridicat Scăzut Minim În creștere
Distribuția Dispersată Generalizată Intensivă Selectivă
Sursă: Jobber, D., Principles and Practice of Marketing, Ediția a II -a, McGraw -Hill Publishing Company,
Londra, 1998, p.227

1.6 Crearea, testarea si lansarea noilor produse
În comparație cu administrarea produselor existente, introducerea unui nou produs
implică un risc și un cost mai mare pentru întreprindere. Dar având în vedere evoluția
permanentă a preferințelor consumatorilor, a noilor tehnologii, este necesar ca firma să
vină cu noi produse pe piață.
Un produs nou este un produs care prin caracteristicile sale se deosebește de
produsele aflate pe piață.
Inovația nu se referă doar la crearea de produse noi și mai bune, ci și la elaborarea
unor sisteme mai bune și a unor concepte noi de afaceri.18

18 Kothler Ph .., Conform lui Kotler , Ed.BRANDBUIKDERS, București, 2006, p.63

12
Din analiza ciclului de viață rezultă nevoia, în cazul întreprinderii, de a înlocui
produsele aflate în declin cu produse noi, ale căror faze de dezvoltare vor fi finanțate din
beneficiile care se obțin din vânzarea produselor mature.19
Etapele procesului de realizare a noilor produse
Acest proces este alcătuit din opt etape principale:
 Generarea ideilor: startul realizării produselor noi este dat de generarea de noi idei
de produse, iar ca principale surse de idei se pot lua în considere sursele interne,
concurenții, clienții, furnizo rii etc.
 Filtrarea ideilor: în această etapă se păstrează ideile productive și se elimină cele
neinspirate; conștientizând costurile ridicate de realizare a unui produs nou, astfel
evitând pierderile provocate de dezvoltarea unui concept, idee neprofitabil ă.
 Realizarea și testarea conceptului: conceptul de produs constituie o versiune
detaliată a ideii; testarea conceptului se realizează pe un grup de consumatori vizați.
 Elaborarea strategiei de marketing: elaborarea unei strategii de marketing inițiale
are la bază conceptul de produs, iar expunerea acesteia are trei parți – descrierea
pieței vizate, descrierea liniilor generale ale politicii de preturi și obiectivele pe
termen lung în materie de vânzări și profit.
 Analiza economică: în această etapă se real izează previziuni cu privire la vânzări,
costuri și profit pentru un produs nou.
 Dezvoltarea produsului: în condițiile în care rezultatul analizei economice este
favorabil, conceptul intră în etapa de dezvoltare a produsului; conceptul este
transpus în pro dus fizic de către compartimentul cercetare – dezvoltare.
 Marketingul de testare: în această etapă, compania are posibilitatea de a testa
produsul și întregul program de marketing.20
 Comercializarea: în urma informațiilor constatate în etapa precedentă se a doptă
decizia finală și anume dacă să se lanseze sau nu produsul cel nou.
Metoda BCG
Reprezintă o tehnică elaborată de Boston Consulting Group (BCG), o firmă de
consultanță în management .21 Acesta presupune gruparea activităților existente în
portofoliul unei întreprinderi în patru categorii, luând în calcul:

19 Meghișan G., Nistorescu T., Șerban A., op. cit. p.189
20 Juganaru M., op. cit. p.116
21 Balaure V.,(coord.), Marketing, Ed. Uranus, București, 2000, p.97

13
-rata de creștere a pieței produsului: ca prag de diferențiere s -a considerat valoarea de
10% care face diferența între o piață aflată în creștere rapidă de o piață aflată în creștere
lentă, stagnare sau scădere.
-cota relativă de piață: ca prag de diferențiere s -a considerat valoarea 1,00 care face
diferența între produsele libere de cele non -libere ale întreprinderii.
În funcție de c adranul în care se regăsesc produsele organizației, acestea vor purta
denumiri sugestive, permițând o analiza a lor.

Figura 1 .2 Matricea BGC
Categoriile identificate în cadrul matricei sunt următoarele: 22
„Dilemele” sunt produse a căror piață se află într-o creștere rapidă. De obicei,
aceste produse contribuie la dezvoltarea firmei, dar necesită lichidități care să le asigure
finanțarea.
„Vedetele” reprezintă produsele ce acționează pe o piață aflată în creștere alertă,
acestea deținând poziția de lide r. Efectele generate de aceste produse sunt creșterea cifrei
de afaceri și îmbunătățirea imaginii firmei. În această categorie se încadrează produsele
aflată în faza de creștere.
„Vacile de muls” sunt produse ce ocupă poziția de lider pe o piață aflată înt r-o
creștere lentă, stagnare sau chiar declin. Aceste produse aduc profituri și generează
lichidități pentru finanțarea celorlalte produse aflate în alte cadrane.
„Pietrele de moara” sunt produse aflate pe o piață aflată în creștere lentă, stagnare
sau dec lin, de regula un produs aflat în faza de declin se situează î n acest cadran .
De notat este faptul că produsele „Vacile de muls” și „Pietrele de moară” finanțează
produsele dilemă și vedete. După poziționarea produselor in matricea creștere -cotă de
piață, firma va stabili dacă portofoliul este sănătos .23

22 Balaure V.,(coord.) , op.cit , p.97

14
Capitolul 2
Prezentarea generală a BRD – Groupe Société Générale
2.1 Istoricul BRD – Groupe Société Générale
Istori a BRD – Groupe Société Générale începe o dată cu înființarea în anul 1923 a
Societății Naț ionale de Credit Industrial, sub forma unei instituț ii publ ice, capitalul social
al acesteia fiind deținut î n prop orție de 30% de Banca Națională a Româ niei, 20% de stat și
restul fiind deț inut de pe rsoane particulare.
Obiectivul acestei noi entități era finanțarea primilor pași ai dezvoltă rii sector ului
industrial din Româ nia.
În anul 1948, după Al Doilea Război Mondial, în conformitate cu Legea
Naționalizării, Societatea Națională de Credit Industrial este naționalizată, devenind astfel
Banca de Credit pentru Investiț ii.
În 1958, în urma reorganiză rii sistemului financiar, Banca de Credit pentru
Investiții obține monopolul in România pentru finanțarea pe termen mediu ș i lung a tuturor
sectoarelor industriale, exceptând industria alimentară și agricultur a. Aceasta primește un
nou nume, devenind Bancă de Investiț ii.
În 1990, monopolul de care se bucurau băncile specializate î n domen iul lor de
activitate a luat sfârșit. Banca Română pentru De zvoltare s -a constituit ca bancă comercială
și a preluat activele și pasivele Băncii de Investiț ii.
Anul 1998 c onsemn ează încheierea acordului între Société Générale și Fondul
Proprietăț ii de Stat, prin care Société Générale a subscri s o majorare de capital de 20% și a
achiziționat un pachet de acțiuni care i -a permis să devină deținătoare a 51% din capitalul
majorat al BRD.
În 2001, BRD este listată la Bursa de Valori București, în prima categorie, devenind
în scur t timp una din cele mai tranzacționate societăț i.24
În anul 2003, î n urma unei c ampanii de rebranding Banca Română de Dezvoltare a
devenit BRD – Groupe Société Générale . Iar un an mai târziu, Société Générale a
achiziționat pachetul rezidual de acțiuni deținut de statul român î n capitalul BRD.25
Privatizarea BRD a reprezentat o acțiune benefică atât pentru sistemul ban car
românesc cât și pentru bancă în sine , o dată prin înlă turare a cercului vicios de creditare

23 Ibidem, p.98
24 https://www.brd.ro/despre -brd/profil/istorie
25 http://www.zf.ro/wikizf/brd -groupe -societe -generale -s-a-8084921

15
între bănci și societățile d e stat cu pierderi și pe de altă parte, o mai bună conducere și
autonomie a bă ncii.

2.2 Prezentarea BRD – Groupe Société Générale
BRD – Groupe Société Générale SA este prezent ă pe piața din Româ nia de peste 90
de ani, fiind ce a mai importantă bancă privată din Româ nia. Este o societ ate pe acțiuni
admisă la tranzacționare pe o piață reglementată și funcționează ca persoană j uridică, în
conformitate cu legislația privind societăț ile, cu reglementările privind piața de capital și
cu legislația bancară .26
Principalul acț ionar este Société Générale , una din cele mai vechi și prestigioase
instituț ii financiare din Europa.
Sediul social este plasat în Municipiul Bucureș ti, B -dul Ion Mihalache nr. 1 -7,
sector I.
În confor mitate cu actul con stitutiv, activitatea principală a Bă ncii este „Alte
activităț i de intermed ieri monetare” (cod CAEN 6419) ș i domeniul princ ipal este
„Intermedie re monetară ”(cod CAEN 641).
Emblema BRD – Groupe Société Générale
Emblema este formată dintr -un pătrat împărțit în două suprafeț e egale, pa rtea de sus
fiind de culoare roș ie, partea de jos de culoare neagră, iar cele două zone sunt despărțite de
o baretă de culoare albă. Denumirea societății este scrisă pe două rânduri după cum
urmează :
-pe primul rând în partea dreaptă a pătratului se află scris „BRD” cu litere m asive
de tipar de culoare neagră ;
-pe râ ndul al doilea, sub grupul format din pătrat și BRD, la o distantă de ½ din
înălțimea pă tratului, se a flă scris, cu litere mai mici și mai subțiri, tot de culoare neagră ,
„GROUPE SOCIETE GENERALE”.

Sursa: http://business -mark.ro/zilele -agriculturii -romanesti/base -logo-brd/

26 https://www.brd.ro/_files/pdf/act -constitutiv.pdf

16
2.2.1 Profil BRD – Groupe So ciété Générale
După cum am menționat și î n subcapito lul precedent , principalul acț ionar este
Société Générale , acesta implementând modelul de bancă universală ce își are activitatea
împărțită pe trei axe, după cum urmează :
 Banca de Retail care servește persoanele fizice ș i profesiunile liberale;
 Corporate & Investment Banking, cu servicii dedicate marilor companii ;
 Servicii Specializate care oferă leasing financiar, leasing operaț ional,
management al fl otelor auto, credite de consum în magazine, titluri,
asigurări, pensii ș i altele .
Pentru a putea acț iona p e cele trei axe menționate mai sus, Grupul BRD are î n
componenț a sa mai m ulte filiale specializate, depăș ind prin inter mediul acestora orizontul
operați unilor bancare zilnice .27
Aceste entități specializate acționează cu profesionalism î n domeniile specifice de
activitate, oferind produse și servicii de înaltă calitate clienților să i, persoane fizice ș i
persoane juridice. Conform web -siteului BRD ( www.brd.ro ), secț iunea Profil, aceste filiale
sunt urmă toarele:
 BRD Finance: administrează o gamă diversificată de servicii financiare ,
ofertă incluzâ nd credite de consum, carduri de credite ș i credite auto;
 BRD Pens ii: are ca activitate principală administrarea fondurilor de pensii
private;
 BRD Sogelease: finanțează î n leasing un portofoliu larg de bunuri
(echipament e de construcții ș i echipamente industriale, IT&Office,
autovehicule, echipamente medicale );
 BRD Asset Management: admin istrează șase fonduri de investiții, se numără
printre cele mai importante societăți de investiț ii;
 BRD C orporate Finance: specializată î n consultanță financiară în domeniul
operaț iunilor de fuziuni – achiziții, evaluări și consultanță strategică,
privatiză ri;
 BRD Asigurări de Viață: este filiala specializată în asigu rări de viață ;
 ALD Automotive: oferă leasing operațional cu o gamă completă de servicii
de gestionare a flotei de autovehicule.

27 https://www.brd.ro/despre -brd/profil

17
2.2.2 Managementul BRD – Groupe Société Générale
Conform actului constitutiv , conducerea băncii este realizată de Consiliul de
Administraț ie și Comitetul de Direcț ie.
Consiliul de Administrație al Bă ncii este format di n 9 membri, persoane fizice aleși
de Adunarea Generală a Acț ionarilor.
Adunarea generală reprezintă totalitatea acționa rilor băncii. Adunările Generale
sunt ordinare și extraordinare . Acestea se vor desfășura la sediul Băncii sau î n locul indicat
în convocare.
Majoritatea membri lor din Consiliul de Administrație va fi formată din
administratori neexecutivi, mandatul acestor a fiind de 4 ani, avâ nd posibilitatea realegerii.
Din râ ndul membrilor Co nsiliului de Administraț ie se v a alege Președintele acestuia și i se
vor stabili competenț ele.
Dintre principalele atribuț ii ale Consiliului de Administrație putem menț iona:
convocarea Adunării Ge nerale a Asociaț iilor, stabilind ordinea de zi a acesteia ș i
propuner ea spre aprobare a problemelor ce intră sub competenț a Consiliului;
implementarea hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor; stabilirea direcțiilor principale
de activitate și dezvolta re ale Bă ncii etc.
Conducerea operațională ș i strategică a BRD este realizată de către Comitetul de
Direcț ie, sub autoritatea Președintelui Director General.
Președintele Consiliului de Administrație poate îndeplini și funcț ia de Director
General.
Directorii au responsabilitatea luării mă surilor afere nte conducerii, î n limitel e
obiectului de activitate al Băncii și totodată respectarea competenț elor exclusive rezervate
de lege sau de actul constitutiv.
În limita competențelor și a ră spunderilor stabi lite de Consiliul de Administrație,
Directorii acționează împreună, organizați într -un Comitet de Direcție având următoarele
sarcini și responsabilități : aprobă documentele normative interne, dobâ nzile practicate,
tarifele ș i com isioanele, comuni când Consil iului de Administrație problemele de
competenț ă etc.
La nivel de un itate, conducerea este realizată de către Directorul unității respective,
care are la rândul sau î n subordine:
 Directorul adjunct
 Directorul fina nciar-contabi l

18
2.3 Poziția pe piață a BRD – Groupe Société Générale
În luna octombrie a anului 2015 , clasamentul ce ierarhizează principalelor bănci
care activează î n sistemul bancar românesc a fost următorul :
Tabel 2.1 Active/Cotă de piață BRD
Bancă Active totale (miliarde lei) Cotă de piață
BCR 61,6 16,9%
BRD 47,1 12,9%
Banca Transilvania 38,6 10,6%
Raiffeisen 29 7,98%
UniCredit 27,3 7,5%
Total 203,6 55%
Sursa:http://www.zf.ro/banci -si-asigurari/bcr -brd-banca -transilvania -raiffeisen -si-unicredit -aveau -in-s1-
2015 -o-cota-de-piata -cumulata -de-peste -55-din-total-14859125

După cum putem observa, BRD ocupă locul secund cu o cotă de piață de 12,9%, ș i
active totale de apr oximativ 47,1 miliarde lei, numărâ nd 2,2 milioane de clienți și o rețea
de 842 de unităț i.
BRD se situează pe o poziție importantă pe piața româ nească a cardurilor , numărâ nd
2,2 milioane de carduri emise și o reț ea de acceptare de peste 26000 de POS -uri si 1500 de
ATM -uri, la jumătatea anului 2015.
În ceea ce priveș te activitatea de f actoring, BRD este lider de piață, la sfârșitul
anului 2015 înregistrâ nd o cifr ă de afaceri de 921 milione euro și o cotă de piață de 25%,
derulând operaț iuni de factor ing cu aproximativ 900 de clienț i, de la IMM la
multinaț ionale, din toate sectoarele ec onomice, ponderea cea mai mare înregistrându -se în
zona bunurilor de larg consum, industria met alurgică, mașini ș i echipamente.28
Strategia pentru anul 2016 are î n vedere diversificarea ofertei, accentul fiind pus pe
calitatea serv iciilor, integrarea de noi soluții inovative și optimizarea fluxurilor
operaț ionale.

28 https://www.brd.ro/stiri/brd -isi-pastreaza -pozitia -de-lider-al-pietei -romanesti -de-factoring

19
2.4 Activitatea com ercială a BRD – Groupe Société Générale
După cum am relatat și î n subcapitolul anterior, BRD ocupă o poziție importantă pe
piața cardurilor bancare ș i a creditelor pentru consum, lucru datorat politicii volun tare de
dezvoltare ce a vizat piaț a persoanelor f izice.
Pe acest segment de piață , numărul clienților activi ai b ăncii a înregistrat o creș tere
cu aproximativ 29000 de clienți la 30 septembrie 2015 în comparație cu perioada similară a
anului trecut, ajungând la 2,1 milioane de clienț i, fapt datorat unu i nivel scăzut de atriț ie.
Tabel 2.2 Volum credite acordate la nivel de G rup-clasa Retail
Miliarde lei Septembrie
2014 Septembrie
2015 Septembrie 2015
vs Septembrie
2014
Retail 17,4 17,7 1,7%
Persoane Fizice 16,5 17,1 3,4%
Companii foarte
mici 0,9 0,7 -27,6%
Sursa: https://www.brd.ro/_files/pdf/BRD -%20Raport%20Trimestrial%2030.09.2015%20RO.pdf
Soldul net al credite lor pe clasa retail a crescut, în principal datorită creditelor
acordate persoanelor f izice, credite ce se îmbunătățesc consta nt.
Volumul net al creditelor acordate persoanelor fizice a cresc ut cu aproximativ 3%
în comparație cu 31 decembrie 2014 și 30 septembrie 2014, datorită portofo liului de
credite pentru locuinț e. În acelaș i timp , volumul cred itelor imobiliare nou acordate î n
perioada ianuar ie-septemb rie 2015 a crescut simțitor până la circa 1,3 miliarde Lei, având
un plus de 61% față de primele 9 lun i din 2014.
Astfel, poziția de top a BRD a adus un beneficiu î n cadru l programului Prima Casă ,
volumul acestor credite reprezentâ nd 77% din total ul creditelor noi pentru locuințe. La
această majorare a contribuit și interesul în creș tere pentru creditele imobiliare standard.
Volumul creditelor noi pentru consum a înregistrat o creș tere cu 2% în cursul
perioad ei ianuarie -septembrie 2015 față de peri oada similară a anului trecut, ajungând la
aproape 2,4 miliarde Lei. 29

29 https://www.brd.ro/_files/pdf/BRD -%20Raport%20Trimestrial%2030.09.20 15%20RO.pdf

20
Creditele noi acordate per soanelor fizice au ajuns la 3.7 miliarde Lei, în creștere de
la 3,1 miliarde Lei î n perio ada similară a anului trecut.
Pe lâ ngă segmentul de piață – Persoane fizice, BRD reprezintă o bancă de referință
pentru întreprinderile românești și internaționale, fapt datorat soluțiilor dedicate ș i a unui
grad ridicat de competență în domeniul finanțării î ntreprinderilor.
Este principalul motor pentru sectoru l privat din România, atât pentru întreprinderile
mici ș i mijlocii , cât și pentru marile î ntreprinderi.
Tabel 2.3 Volum credite acordate la nivel de Grup – clasa Non -retail
Miliarde
Lei Septembrie
2014 Septembrie
2015 Septembrie 2015
vs Septembrie
2014
Non-retail 10,1 9,1 -10,3%
IMM -uri 4,9 3,5 -28,4%
Mari
clienți 5,2 5,6 6,9%
Sursa: https://www.brd.ro/_files/pdf/BRD -%20Raport%20Trimestrial%2030.09.2015%20RO.pdf
Dacă pe clasa Retail luc rurile au evoluat în sens pozitiv, nu putem susține această
afirmaț ie și în cazul se ctorului Non -Retail, unde evoluț ia creditelor acordate IMM -urilor a
înregist rat un trend descendent.
Astfel, s -a resimțit o scădere cu 28 % față de septembrie 2014, aplicâ nd o
segm entare constantă a clientelei. Această evoluție negativă a fost parțial atenuată de
acordarea creditelor marilor clienț i corporativi. Portofoliul de cred ite nete acordate marilor
clienți corporativi a înregistrat o creș tere de circa 7% fata de septembrie 2014 .30

2.4 Analiza principalilor indicatori ai BRD – Groupe Société Générale
Conform rapoartelor anuale publicate pe site-ul oficial, putem observa în tabelul de
mai jos evoluția principalilor indicatori înregistrați î n perioada 2011 – 2015.

30 https://www.brd.ro/_files/pdf/BRD -%20Raport%20Trimestrial%2030.09.2015%20RO.pdf

21

Tabel 2.4 Principalii indicatorii BRD – Groupe Société Générale
Indicatori
(mii lei) 2011 2012 2013 2014 2015
Total active 49.879.071 48.890.590 47.991.419 46.106.735 50.184.711
Total datorii 43.790.675 43.128.297 42.594.917 40.356.520 43.927.287
Total
capitaluri
proprii 6.088.396 5.762.293 5.396.502 5.750.215 6.257.424
Total datorii
și capitaluri
proprii 49.879.071 48.890.590 47.991.419 46.106.735 50.184.711
Venituri
nete din
dobânzi 2.172.860 1.946.061 1.728.125 1.585.361 1.516.051
Venituri din
comisioane,
net 782.611 792.042 768.359 765.327 749.641
Rezultat
operaț ional 3.267.798 2.045.581 2.836.336 2.620.461 2.507.182
Total
cheltuieli
operaț ionale 1.459.968 1.432.068 1.345.086 1.325.197 1.297.248
Profit brut 554.837 329.467 639.501 79.901 551.701
Total
impozit pe
profit 56.351 38.903 255.221 12.044 84.484
Profitul
exerciț iului
financiar 498.486 290.564 384.281 67.857 467.217
Sursa:https://www.brd.ro/despre -brd/investitori -si-actionari/comunicare -financiara/rapoarte -anuale
Analizând Figura 2.1 – Evoluția profitului net a BRD – Groupe Société Générale
putem observa oscilațiile profitului net al BRD Groupe Société Générale în perioada de
timp analizată, respectiv 2011 – 2015.
Valoarea cea mai mare a fost înregistrat în anul 2011, când profitul net a atins
pragul de 498 milioane lei, urmând ca î n anul următor acesta să înregistreze un regres de
aproximativ 58,2%, ajungând până la valoare de 290 milioane lei.
Limita inferioară a fost atinsă în anul 2014 când profitul net a înregistrat
aproximativ 68 milioane lei, urmând ca în anul următor să revin, înregistrând un profit net

22
de 467 milioane lei, salt datorat diminuării costului riscului ( -45,8) și reducerii cheltuielilor
operaționale ( -2,3%).

Figura 2.1 Evoluția profitului net a BRD – Groupe Société Générale
Sursă: prelucrare proprie

Figura 2.2 Evolutia cheltuielilor operationale BRD
Sursă: prelucrare proprie
În Figura 2.2 putem observa evoluția cheltuielilor operaționale înregistrate de BRD
în decursul perioade analizate, acestea înregistrând un trend descendent datorat unor serii
de măs uri precum: limitarea cheltuielilor cu personalul, ținerea sub un control foarte strict
a celorlalte cheltuieli operaționale și implementarea unor măsuri de optimizare a costurilor
și renegocierea contractelor cu principalii furnizori.31

31 https://www.brd.ro/_files/pdf/5%20Nota%20AGA -Budget%202015%20AG%20 -%20ro.pdf 0100000200000300000400000500000600000
Profit net2011
2012
2013
2014
2015
1200000125000013000001350000140000014500001500000
2011 2012 2013 2014 2015Axis Title Cheltuieli operationale BRD(mii lei)
Cheltuieli
operationaleBRD(mii
lei)

23
2.5 Analiza concurenței
Principalii concurenți ai BRD Groupe Société Générale ce activează în sistemul
bancar din România sunt Banca Comercială Română (BCR) și Banca Transilvania (BT).
Pe lângă aceștia, în continuă dezvoltare se află și Raiffeisen Bank, Bancpost, CEC
Bank, Alpha Bank, Garanti Bank, Piraeus Bank, UniCredit Țiriac Bank, toate acestea
putând reprezenta la un moment dat concurenți puternici.
Banca Transilvania a efectuat o tranzacț ie de cumpărare a Vol ksbank, de la care a
preluat active de 8,8 miliarde lei.
În urma acestei tranzacții, BT a ajuns la un total al activelor de 44,6 mi liarde lei,
devenind performera primei părți a anului și un concurent important.
Anticipând pericolul de a pierde poziția secundă pe piața bancară, BRD a sporit
stocul de titluri de stat cu 1,2 miliarde lei în trimestrul doi, dublu față de creșterea stocului
de credite.
BCR, rămâne lider la jumătatea anului 2015 cu active de 61,5 miliarde de lei, în
scădere cu mai puțin de 100 milioane lei față de finalul anului 2014.32

Figura 2.3 Cotele de piață pe anul 2015
Sursa:http://www.zf.ro/banci -si-asigurari/bcr -brd-banca -transilvania -raiffeisen -si-unicredit -aveau –
in-s1-2015 -o-cota-de-piata -cumulata -de-peste -55-din-total-14859125
Având în vedere multitudinea de evenimente, de schimbări ce intervin în sistemul
bancar este nevoie de o informare permanentă pentru a se lua deciziile necesare menținerii
băncii BRD – Groupe Société Générale în topul băncilor din România.

32http://www.bancherul.ro/cum -au-evoluat -primele -trei-banci -romanesti -(bcr, -brd-si-bt)-in-prima -jumatate -a-
anului –14646 0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%
Cota de piatăBCR
BRD
BT

24
Capitolul 3
Aspecte releva nte privind politica de produs î n cadrul BRD – Groupe Société
Générale
3.1 Politica de produs in cadrul BRD – Groupe Société Générale
În cadrul BRD – Groupe Société Générale , politica de produs este adoptată,
promovată și dezvoltată de către Direcția Marketing ș i manage mentul pro duselor. Ace astă
politică vizează atât piața persoanelor fizice , cât și cea a organizaț iilor.
BRD – Groupe Société Générale investește constant în lansarea de prod use noi,
adaptarea produselor existente deja pe piață în funcț ie de modificările cererii, multiple
campanii ce vizează promovare a, dar și în metode eficiente de reducere a c heltuielilor, în
vederea creșterii profitului. Scopul final este de a oferi produse ce întrunesc pe deplin
cerințele consumatorului, să dețină avantaje ce îl pot diferenția de concurența și în același
timp să asigure profit companiei.
Politica d e produs este cea mai importantă componentă a mix-ului de marketing,
repreze ntând pivotul întregii activităț i de marketing. Acesta se constituie ca un ansamblu
de strategii ș i tactici ce au ca scop consolidarea poziției organi zației pe piață și raportar ea
acesteia la cerințele pieț ei.
În contextul în care portofoliul de produse și servicii oferite de băncile ce activează
în sistemul bancar româ nesc a suferit diversificări după perioada comunistă, bă ncile au
promovat marketingul bancar.
Acesta presupun e evaluarea nevo ilor prezente și viitoare ale clienților, realizarea
unor produ se și oferirea de servicii care să corespundă nevoilor clienților și î n același timp
promovarea ș i adap tarea acestora la cerinț ele pieț ei.
În acest sens, BRD – Groupe Société Générale efectuează regulat studii de piață, ce
urmăresc cunoaș terea nevoilor consumatorilor în vederea dezvoltă rii unor oferte ce au ca
scop sa tisfacerea și fidelizarea actualilor clienți, dar și atragerea clienț ilor noi.
Gamele de produse ale BRD – Groupe Société Générale se adresează atât
persoanelor fizice, cât ș i companiilor. În tabelul 3.1. sunt pre zentate gamele de credit, card
și depozit destinate persoanelor fizice, împreună cu liniile sale de produse ș i lista
produselor aferente.
Dețin multiple avantaje comparativ cu concurenț a din domeniu, de exemplu
gratuitatea comisionu lui acordă rii unui credit – creditul Expresso Instant sau lipsa
comisioane lor de administrare a contului î n cazul ca rdului de credit pentru tineri.

25
3.2 P rodusele si serviciile oferite de BRD
Politica BRD – Groupe Société Générale se integrează în politica globală a
Grup ului Societe Generale de menținere a unui echilibru între portofoliul de produse și
servicii oferite de bancă și cerințele existente din piață .
Tabel 3.1 Gamele si liniile de produse adresate persoanelor fizice ale BRD
Gama de produse Linie de produse Produs

Carduri

Credit PrePaid
Pentru tineri
Standard
MasterCard
Transport RATB

Debit Platinum
Visa
Gold

Credite

Nevoi Personale Expresso
Expresso Instant
Creditul 10
Work& Travel
Pentru studii
Pentru tratamente medicale
Pentru achiziț ionarea de
locuinte Habitat
Prima Casa
Pentru achiziț ionarea unui
automobil Auto
Prima maș ina

Depozite
Economisire Atucont
Progress
Depozitul la termen
Sursă : prelucrare proprie
Modelul de bancă universală implementat în cadrul BRD se concretizează î n
conce ntrarea eforturilor de susți nere a ofertei de produse ș i servicii pe cele trei principale
axe de activitate: persoane fizice ș i profesiuni liberale, mari i clienți corporativi ș i servicii
specializate prestate de filialele Grupului.

26
Oferta produselor ș i serviciilor de stinate persoanelor fizice de că tre BRD – Groupe
Société Générale este reprezentată de contul curent, una dintre componentele esențiale ale
balanței de plăț i ce asigură gestionarea permanentă a veni turilor ș i cheltuielilor curente,
depozite bancare de economii, ca rduri (de debit sau de credit) ș i credite bancare.
Cardurile de credit permit extragerea unor sume de bani din banca sub forma unui
împrumut, până la momentul atingerii lim itei de credit ce este stabilită în prealabil de către
funcționa rii băncii în cauză .

Sursă :https://www.google.ro/search?q=brd+card&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi
KqZmQre7MAhUGwBQKHTyoDroQ_AUIBygB&biw=1366& bih=667#imgrc=mNL_XG7QU -NbvM%3A
Cardurile de debit reprezintă modalitatea facilă de a utiliza fondurile proprii
deținute în bancă . Datele contului de care este ataș at cardul pot fi accesate fie prin
intermediul internetului, folosind serviciul de Internet Banking pus la dispoziț ie de BRD –
Groupe Société Générale , fie prin vizita l a cea mai apropiată reprezentanț ă BRD. Aceste
date sunt reprezentate de: dobâ nzi, comisioane, DAE, programe bonus indiferent de tipul
cardului deț inut.
Avantajele produselor din l inia de carduri prezentată î n tabelul 3.1. sunt:
-Carduri Prepaid – se emite pe loc si nu necesi ta deschiderea unui cont curent;
-Carduri pentru tineri – se oferă exclusiv studenților înscriș i la o faculta te cu studii
superioare la zi ș i deține o valabilitate mare, de patru ani ;
-Carduri Standard – MasterCard / Visa ofera avantajul comisionului zero atât la
deschiderea contului atașat cardului, cât și în efectuarea plăților către comercianț i;
-Carduri le de Credit sunt promovate de BRD – Groupe Société Générale sub
sloganul “ Card d e credit cum vrei tu” și dețin o valabilitate de trei ani ș i un procent DAE
foarte avantajos, de numai 14,72 % .

27

Sursă :https://www.google.ro/search?q=brd+atustart&biw=1366&bih=667&source=lnms&tbm=isch
&sa=X& ved=0ahUKEwi0lvHAre7MA hUMsBQKHTTHAQkQ_AUIBygC#imgrc=_
O altă gamă de produse oferită de BRD – Groupe Société Générale o reprezintă
creditele , soluții de finanț are personalizate, cu posibilitat ea alegerii monedei creditului și a
modalităț ii de rambursare, acestea fiind:
•Credite pentru locuință :
-Credit Habitat;
-Credit Prima Casă ;
În cadrul BRD – Groupe Société Générale , diferenț a dintre creditul habitat (credit
imobiliar standard ) și creditul prin in termediul programului prima casă este dată de ava nsul
minim solicitat, mai mare în cazul finanță rilor imobiliare standard.

Sursă : http://www.primacasabrd.ro/

•Linia de c redite de nevoi personale BRD – Groupe Société Générale deține
urmă toarele avantaje:
-Credit Expresso Instant –fără avans și fără justificarea împrumutului, cu gratuitate
în ceea ce priveș te comisionul de administrare lunară a credit ului;
-Credit Expre sso – finanțare de până la 20.000 euro / 90.000 lei, pe o perioadă de
până la cinci ani. Deține avantajul de acordare rapidă a sumei împrumutate;

28
-Credit Auto – BRD – Groupe Société Générale oferă prin intermediul acestui tip
de credit sume de până la 40.000 euro / 175.000 ron pentru achiziț ionarea unui automobi l
nou sau de ocazie din producția internă sau din import;
-Creditul Prima mașină oferă avantajul achiziț iei unui automobil no u cu avansul
minim de numai 5% și zero comision de analiză dosar;
-Creditul 10 – se acordă pentru cheltuieli curente ocazionate de derularea studiilor:
chirie, calculator, completarea burse lor de studiu etc. Se adresează exclusiv studenț ilor ;
-Creditul Work&Travel -avantajul aces tui tip de credit este faptul că rambursarea
creditului integral se realizează după întoarcerea în țară ;
-Creditul pentru studii asigură finanț area studiilo r de orice nivel, oferi nd finanțare
în lei sau euro pentru o perioadă de până la 10 ani, sau 20 de ani cu garanție imobiliară.
Suma maximă a creditului est e de 15.000 euro cu garanție imobiliară , iar avansul este 0;
-Creditul pentru tratamente medicale – avantajul acestui tip de credit este
reprezentat de avans ul zero.
•Liniile de credit oferite de BRD – Groupe Société Générale oferă posibilitatea
beneficiarulu i de a -și plăti facturile, iar încasările pe cont acoperă creditul, pe care apoi îl
pot folosi din nou. În plus, pe toată durata creditului, singurele plăți efectuate lunar sunt
dobânzile ș i comisio anele;
•Refinanț area permite gruparea mai multor credite de ținute în cadrul mai multor
bănci, indiferent de moneda utilizată în realizarea acestora. Î n plus, acestea se pot grupa
chiar dacă au fost contractate pe numele so țului, respectiv a soției.
BRD – Groupe Société Générale oferă de asemenea suport financiar î n domeniul
afacerilor. Oferta produselor ș i serviciilor destinate IMM -urilor este:
a) Cont curent și operaț iuni
b) Carduri de debit Business
c) Banca la distanță
d) Pachete profit IMM – se adresează compa niilor cu cifra de afaceri de până
la un milion de e uro, reprezentând soluția ideală pentru diminuarea cheltuielilor
operaț ionale.
e) Servicii de finanț are:
– Finanțar e activitate curentă
– Finanțare investiț ii
– Parteneriate externe
– Programe guvernamentale

29
MyBRD – servicii de internet ș i mobile banking
•Internet Banking – BRD – Groupe Société Générale dispune de cel mai inovator
serviciu de In ternet Banking, oferind tranzacții în timp real, reduceri față de com isioanele
standard pentru operațiuni, asistență financiară virtuală ș i disponibilitate 24 / 24 ore.

Sursă :http://1.bp.blogspot.com/ -PWnYznvPC8A/U7Bf –
2WAKxI/AAAAAAAADnc/W9L8HaF35CY/s1600/20140613_0101 20.jpg
•Mobile Banking – reprezintă o aplicație menită să țină pasul cu ev oluția
tehnologiei curente. Oferă posibilitatea de a accesa contul bancar fără deplasarea
obligatorie că tre sediu, ceea ce facili tează realizarea operaț iunilor. Comisioanele deț inute
sunt avantajoase, iar serviciile mobile s unt disponibile oriunde si oricând – pe tabletă sau
orice tip de telefon mobil.
•SMS Banking – acest serviciu oferit de BR D – Groupe Société Générale menține
clienții alertați cu privire la ultimele operațiuni efec tuate î n conturile individuale, permite
extrasul de cont al ultimelor cinci operațiuni efectuate, dar și informaț ii privind soldurile
contului. Toate acestea sunt semnalate prin intermediul mesajelor telefonice efectuate de
personalul BRD – Groupe Société Générale .
•Phone Banking – BRD – Groupe Société Générale oferă suport 24/24 , 7/7
clienților săi, în vederea menținerii unei relaț ii eficient e și facile client -bancă, primind în
același timp consi liere din partea personalului specializat; Acest serviciu, cunoscut ș i sub
numele MyBRD Contact, pune la dispoziție o linie telefonică prin intermediul căreia
clientul poate obține informaț ii privind soldul și istoricul operaț iunilor efectuate. Avantajul
suprem deținut este lipsa abonamentului ș i a costului suplim entar al convorbirii telefonice.
Acest tip de serviciu este utilizat în special de către persoanele ce dețin afaceri, întrucâ t
prin intermedi ul acestuia se pot obține informaț ii personalizate despre conturile deținute î n
afara programului de lucru al unită ților BRD – Groupe Société Générale

30
3.3 Ciclul de viață al produsului – Creditul BRD Finance
Ca și concept general, ciclul de viață al produselor cuprinde patru etape princi pale:
lansarea produsului, creșterea, maturitatea ș i declinul acestuia .
În etapa de introducere a produsului „Creditul BRD Finance” pe piață , BRD –
Groupe Société Générale a utilizat multiple modalități de promovare în vederea informă rii
posibililor consumatori.
În această etapă, politica adoptata de BRD – Groupe Société Générale a presupus
plasarea reclame lor și a spoturilor publicitare atât în cadrul televiziunii, cât și a radioului ș i
a panourilor luminoase.
De exemplu, spotul pentru Creditul BRD Finance a fost difuzată pe postur ile
naționale ProTv, Antena1, PrimaTV , TVR1 și Eufo ria TV în momente de maximă
audiență . Fiind menită să informeze publicul cu privire la noua ofertă, spotul conținea pe
scurt datele esențiale ce pot interesa un posibil client.

Sursă: http://www.generatoarecurent.com/generatoare -in-rate

În a doua etapa, de creș tere, s-a urmărit promovarea prin viu grai ș i prin intermediul
pliantelor informative, pe care BRD – Groupe Société Générale le-a plasat in toate băncile
deținute, ceea ce a redus costurile substanț ial, însă a menț inut posibilii clie nții info rmați
asupra produsului în cauză .
Etapa de maturitate reprezintă momentul de feed -back al etapelor precedente,
rezultatul actelor de promovare realizate de BRD – Groupe Société Générale . În funcție de
această etapă se poate aprecia eficiența politicii adop tate in etapele anterioare. În cazul
creditului BRD Finance, aceste rezultate au fost pozitive, iar clienții au optat pentru
produsul prezentat.

31
În eventualitatea unui rezultat negativ, BRD – Groupe Société Générale ar fi
adopt at măsurile necesare astfel încât succesul următorului produs lansat să fie garantat.
În etapa de declin, produsul a fost inițial egalat și ulterior depăș it de următorul
produs lansat de BRD – Groupe Société Générale – creditul Expresso , și ca drept urmare,
personalul a acordat o atenție minimă acestui tip de credit, prezentând clienților alte tipuri
de credite mai avantajoase.

3.4 Introducerea unui produs nou pe piață – Creditul Expresso
În introducere a unui produs nou pe piață , decizia BRD – Groupe Société Générale
de a-l come rcializa este luată î n urma numeroaselor studii de piață menite să aproximeze
rata de succes a produsului.
Cel mai nou produs lansat pe piață de că tre BRD – Groupe Société Générale este
Creditul Expresso, ce garantează acordare rapid ă, fără com isioane și o dobândă de 6.9% +
Robor 6 luni, în cazul în care beneficiarul își încasează veniturile la BRD.33
În momentul lansării s -a dorit informarea publicului cu privire la noul produs –
Creditul Expresso și avantajele sale. În vederea realizării acestui lucru a fost inițiata o
campanie de promovare numită „Miau! Miau tot ce vreau”.
Campania Creditul Expresso – “ Miau! Miau tot ce vreau!”
Lansată pe data de 1 a prilie 2016, spotul cu o durată de 0:45 de s ecunde este menit
să informeze populaț ia cu privire la avantajele creditului de nevoi personale, ce cor espund
nevoilor actuale ale pieț ei.

Sursa https://campanii.brd.ro/creditul -expresso1/

33 Sursa https://campanii.brd.ro/creditul -expresso1/

32
A fost difuzată în repetate rânduri la posturi de televiziune c onsacrate, precum
Antena 1, ProTv, PrimaTv, NaționalTv, Realitatea, la momente de maximă audiență, în
vederea acoperirii unui număr cat mai mare de telespectatori .
În plus, spotul campaniei „Miau! Miau tot ce vreau” poate fi vizualizată și de către
utilizatorii de internet în momentul accesării rețelelor de socializare, întrucât spoturile
publicitare se regăsesc pe site -uri precum : www.facebook.com , www.twitter.com etc.

3.5 Cercetare privind opinia consumatorilor asupra produselor și serviciilor
BRD
Metodologia cercetării
Studiul realizat a avut ca obiectiv principal cunoașterea opiniilor și preferințelor
consumatorilor cu privire la produsele și serviciile oferite de BRD, iar ca obiectiv secundar
identificarea criteriilor ce stau la baza raționamentului de alegere a unei bănci .
Chestionarul utilizat în această cercetare este compus din 11 întrebări, printre acestea
regăsindu -se întrebări destinate unor răspunsuri simple, întrebări care au utilizat
diferențiala semantică și o întrebare deschisă. Distribuția acestuia s -a realizat p rin
înmânarea directă și cu ajutorul rețelelor de socializare, reprezentând o metodă destul de
eficientă în vederea completării chestionarelor, având în vedere gradul ridicat de utilizare
al acestora și ușurința folosirii.
Cercetarea s -a desfășurat pe parc ursul lunilor aprilie – mai, cumulând la sfârșitul
acestei perioade un număr total de 50 de chestionare.
Analiza s -a realizat prin introducerea și interpretarea statistică a datelor obținute din
chestionare cu ajutorul IBM SPSS Statistics 20.
Ipoteze
H01: Venitul nu influențeză din punct de vedere statistic frecvența de apelare la
produsele/serviciile bancare.
H02: Vârsta nu influențează din punct de vedere statistic sursa de informare cu
privire la produsele și servicile băncii .
Analiza datelor
După cum a m relatat și î n cadrul metodologiei cercetării, chestionarul utilizat in
studiu a fo st completat de 50 de respondenți, și în urma analiz ei datelor am obținut
următoarele informații cu privire la subiecț ii chesti onați:

33
 Din totalul de 50 de respondenți, 34 dintre aceștia sunt bărbaț i, iar 14 femei .
 În ceea ce privește categoria de vâ rstă, rezultatele au fost obținute cu
ajutorul întrebării numărul zece și acestea au fost următoarele: 17 dintre
persoanele chestionate (34%) se încadrează în segmentul de vârstă sub 25
ani, 16 persoane (32%) în intervalul 26 -35 de ani, nouă dintre intervievaț i
(18%) în segmentul 36 -45 ani, cinci persoane (10%) în segmentul 46-55 ani
și trei persoane (6%) au vâ rsta de peste 55 ani.
 Rezultatele întrebării cu numărul unsprezece, referitor la venitul lunar sunt
următoarele: no uă dintre persoanele intervievate (18%) au un venit lunar
sub 700 lei, 23 de persoane (46%) înregistrează un venit lunar cuprins intre
700-1500 lei, 17 (34%) dintre persoanele chestionate înregistrează venituri
între 1501 si 2300 lei și o persoană cu venituri între 2301 si 3000 lei.
Prima întrebare din componența chestionarului utilizat în cercetar e a înregistrat în
proporție de 100% raspunsul „Da”, confirmând exp ansiunea sistemului bancar și
dependența creată in ultim a perioadă î n rândul consumatorilor , care apelează din ce în ce
mai mult la produsele și serviciile oferite de bănci.
Cea de -a doua î ntrebare din cadrul chestionarului, este o î ntrebare deschisă, iar
rezultatele î nregistrate la acesta sunt următoarele:
 50 din același număr de persoane chestionate au răspuns că utilizează cont
curent plus card de debit ;
 Un număr de 10 resp ondenți utilizează cont curent plus credit ;
 12 persoane chestionate au răspuns că utilizează cont curent și depozite.
Rezultatele întrebării cu numărul trei din chestionarul utilizat, întrebare ce a avut ca
scop aflarea frecvenței de utilizare a produselor și/sau a serviciilor bancare, au fost
următoarele:

Figur 3.1 Frecvența utiliză rii produselor și serviciilor bancare
Sursa:prelucrare proprie Săptămânal
16% Lunar 84%
0%20%40%60%80%100%
Săptămânal Lunar

34
 Opt din persoanele chestionate apelează la produsele și serviciile bancare
săptămânal, reprezentând un procent de 16% din totalul grupului
intervievat;
 42 de persoane reprezentând un procent de 84% utilizează produsele și
serviciile bancare o dată pe lună.
Întrebarea cu numărul patru a chestionarului a utilizat diferentiala semantică, și a avut
ca scop stabilirea priorităților consumatorilor în ceea ce privește alegerea unei bănci,
rezultatele fiind următoarele:
 Caracteristica „Gamă variată de produse/servicii” a obținut un scor mediu de 4,04
fiind un element important în ceea ce privește decizia consumatorului.
 „Mărimea comisioanelor” a obținut un scor mediu de 4,47, apropiindu -se de
valoarea cinci a scalei, deci prin urmare reprezintă o caracteristică foarte importantă
ce stă la baza luării deciziei.
 „Distribuția rețelei de bancomate” a înregistrat un scor mediu de 4,46,
reprezentând o variabilă importantă în decizia consumatorilor.
 „Profesionalismul angajaților” – această caracteristică a înregistrat un scor mediu
de 4,76, constituind o variabilă foarte importantă, aceasta fiind cel mai ridicat scor
înregistrat în comparație cu celelalte caracteristici.
Rezultatele întrebării cu numărul cinci din cardul chestionarului, ne indică faptul ca un
număr de 45 de respondenți dintr -un total de 50, au apelat in ultimele șase luni la produsele
și serviciile oferite de BRD , restul de cinci neutilizând în ultimele șase luni produsele și
serviciile BRD.
În ceea ce privește principalele aspecte ce sunt luate în considerare la achiziționarea
unui produs/serviciu al BRD, acestea au cântărit diferit în decizia fiecărui responden t după
cum urmează:
 Având în vedere că cinci dintre respondenți nu au apelat la produsele și
serviciile BRD, aceștia nu au putut să își exprime părerea la aspectele luate
în calcul la achiziționarea unui produs.
 Astfel, pentru trei din cei 45 de respondenți ce au folosit serviciile BRD în
ultimele șase luni, importantă a fost „simplitatea procedurii de obținere”
 Pentru 29 de persoane chestionate principalul aspect a fost reprezentat de
costuri
 Pentru 12 respondenți „timpul de așteptare pentru obți nere”

35
 Pentru un respondent perioada de achiziționare/valabilitate.

Figura 3.2 Aspecte achiziționare produse BRD
Sursă:Prelucrare proprie
Referitor la sursa de informare cu privire la produsele/serviciile BRD, clasamentul
este următorul : Internetul a avut cel mai mare impact în ceea ce privește informarea, acesta
înregistrând un procent de 50% . Pe locul secund s -a situat sediul băncii cu un procent de
18%, mass -media s -a situat pe poziția a treia cu 16% și pe ultima treaptă familia, prietenii
cu 6%.
Cele 18 procente înregistrate de „sediul băncii” reflectă profesionalismul angajaților
băncii, aceștia punând la dispoziție în permanență informații și sugestii clienților.
Internetul se dovedește încă o data o unealtă puternică în informarea publicului, lu cru
susținut de procentajul mare înregistrat .

Figura 3.3 Sursele de informare
Sursă:prelucrare proprie
Internetul Sediul
banciiMass-
mediaFamilia50%
18% 16%
6%

36
Prin intermediul întrebării opt am putut observa gradul de mulțumire al
persoanelor intervievate cu privire la produsele și serviciile oferite de BRD, aceste
rezultate fiind următoarele: 18 persoane au afirmat că sunt mulțumite de produsele și
serviciile oferite de BRD și 27 au răspuns că sunt foarte mulțumite.

Figura 3.4 Gradul de mulțumire
Sursă:prelucrare proprie

Testarea ipotezelor
H01 – Venitul nu influențe ază din punct de vedere statistic frecvența de apelare la
produsele/serviciile bancare.
Pentru testarea acestei ipoteze, am utilizat testul Chi -Square din aplicația IBM SPSS
Statistics. Rezultatele testului, Χ2(3) = 8,03, p=0, 045, c onduc la respingerea ipotezei nule,
deci putem concluziona că venitul influențează în mod semnificativ din punct de vedere
statistic frecvența de apelare la produsele/serviciile bancare.
H02 – Vârsta nu influențează din punct de vedere statistic sursa de informare cu privire
la produsele și servic iile băncii . Ca și în cazul precedentei ipoteze, am utilizat testul Chi –
Square din programul IBM SPSS Statistics, obținând rezultatele Χ2(12) = 32,792, p=0,001 ,
rezultate ce conduc la acceptarea ipotezei alternative, sau cu alte cuvinte, vârsta
influențează semnificativ din punct de vedere statistic sursa de informare cu privire la
produsele și serviciile băncii.
Concluziile cercetarii
În urma acestui studiu, pe baza rezultatelor obținute și ulterior analizate putem
concluziona urmatoarele:
051015202530
Mulțumit Foarte mulțumit

37
 BRD – Groupe Société Générale înaintează către clienți / posibili clienți o
gamă variată de produse și servicii;
 Majoritatea produselor sau serviciilor pentru care clienții optează sunt
reprezentate de prod usele din gamele de credite, linia de produse – credite
pentru nevoi personale.
 Informarea prin intermediul internetului, mai specific prin intermediul site –
ului oficial al băncii www.brd.ro, a avut cel mai mare impact asupra
consumatorilor interesați de a ctivitatea BRD, fapt susținut de cele 50 de
procente înregistrare de sursa de informare -internet.
 Mărimea comisioanelor reprezintă un aspect foarte important ce sta la baza
luării deciziei de cumpărare , înregistrând un scor mediu de 4,47
 Venitul influențea ză frecvența de apelare a consumatorilor la produsele ș i
serviciile bancare .

38
Concluzii

În urma acestui studiu, concluzionăm că BRD – Groupe Société Générale
reprezintă una dintre cele mai importante instituții bancare existente pe piață la momentul
actual. Își menține poziția în topul acestora prin profesionalism, politici de marketing
inovative și interes pentru actualii și potențialii clienți.
Din punct de vedere al activelor și a cotei de piață, BRD ocupa poziția secundă, loc
câștiga t datorită profesionalismului și a experienței acumulate pe piața din România.
BRD – Groupe Société Générale urmărește ca punct de prim interes primul loc în
clasamentul oficial din domeniul bancar. În vederea depășirii cotei de piață a băncii BCR,
lider la momentul actual, BRD organizează multiple campanii de promovare prin
intermediul mass -media, prin spoturi publicitare difuzate la posturi de televiziune
națională.
Având în vedere expansiunea sistemului bancar, multitudinea de bănci existente pe
piața române ască, BRD încearcă să vină cu produse și servicii diversificate, adaptate
nevoilor actuale ale societății .
Politica de produs reprezintă punctul de plecare în realizarea mixului de marketing,
iar politicii de promovare i se acordă o atenție sporită, reprezentanții BRD – Direcția de
Marketing, plasând mesaje promoționale destinate informării posibililor consumatori
asupra ofertei de servicii și produse, dar urmărind în același timp și creșterea popularității
băncii.
BRD – Groupe Société Générale se im pune în domeniul bancar prin rezultate
remarcabile în ceea ce privește gestiunea elementelor mixului de marketing, excelând prin
politica de produs ce inițiază o gamă variată de produse destinate tuturor segmentelor de
piață, atât persoanelor fizice, cât ș i persoanelor juridice.
Concluziile cercetări realizate ce a avut ca obiectiv cunoașterea opiniilor
consumatorilor cu privire la produsele și serviciile BRD și a principalelor caracteristici ce
stau la baza adoptării deciziei de cumpărare, au fost următoarele : majoritatea produselor
sau serviciilor pentru care clienții optează sunt reprezentate de produsele din gamele de
credite, linia de produse – credite pentru nevoi personale, costurile au reprezentat un
criteriu important în alegerea unui produs sau serviciu, clienții actuali ai b ăncii sunt foarte
mulțumiți de produsele și serviciile oferit

39
Bibliografie

1. Balaure V.,(coord.) , Marketing , Editura Uranus, București, 2000
2. Dan G., Fundamentele logisticii mărfurilor , Editura Uranus, București, 2013
3. Ivanovic A., Collin P.H., Dictionar y of marketing , Second Edition, Peter Collin
Publishing Ltd., Cambridge Road, Teddington, Middlesex, 1996
4. Jobber, D ., Principles and Practice of Marketing , Ediția a II -a, McGraw -Hill
Publish ing Company, Londra, 1998
5. Jugănaru, M., Marketing, Ed. Expert, București, 2000
6. Kotler Ph. ., Conform lui Kotler , Ed.BRANDBUIKDERS, București, 2006
7. Kotler Ph., Keller, K.L., Managementul Marketingului , Editura Teora, București,
2008
8. Kotler, Ph., Armstrong, G., Principiile Marketingului , ediția a IV -a, Editura Teora,
București, 2008
9. Meghișan G., Nistorescu T., Șerban A. , Bazele Marketingului , Ed. Sitech, Craiova,
2008
10. Niculescu E ., Marketing Modern . Concepte, tehnici, strategii , Ed. Polirom, Iași,
2000
11. Ristea A. L., Marketing CRESTOMAȚIE DE TERMENI ȘI CONCEPTE , Ed.
Expert, București, 2002

Surse web
1. www.ama.org (accesat la data de 12.12.2015)
2. https://www.brd.ro/despre -brd/profil/istorie (accesat la data de 14.01.2016)
3. http://www.zf.ro/wikizf/brd -groupe -societe -generale -s-a-8084921(accesat la data
de 14.01.2016)
4. https://www.brd.ro/_files/pdf/act -constitutiv.pdf (accesat la data de 23.01. 2016)
5. https://www.brd.ro/despre -brd/profil (accesat la data de 06.02.2016)
6. https://www.brd.ro/stiri/brd -isi-pastreaza -pozitia-de-lider-al-pietei -romanesti -de-
factoring (accesat la data de 22.03.2016)
7. https://www.brd.ro/_files/pdf/BRD%20Raport%20Trimestrial%2030.09.2015%20
RO.pdf (accesat la data de 27.03.2016)

40
8. https://www.brd.ro/_files/pdf/5%20Nota%20AGA -Budget%202015%20AG%20 –
%20ro.pdf (accesat la data de 07.04.2016)
9. http://www.bancherul.ro/cum -au-evoluat -primele -trei-banci -romanesti -(bcr,-brd-si-
bt)-in-prima -jumatate -a-anului –14646 (accesat la data de 10.04.2016)
10. Sursa https://campanii.brd.ro/creditul -expresso1/ (accesat la data de 16.04.2016)

41
Anexa1
Chestionar

Bună ziua! Mă numesc Damian Nicolae -Alexandru, sunt student la Facultatea de
Știinte Economice, specializarea Marketin g din candrul Universităț ii Ovidius din
Constanța și realizez un studiu de piață în vederea cunoașterii opiniilor, preferințelor ș i
comportamentul consumato rilor cu privire la produsele ș i serviciile oferite de BRD –
Groupe Société Générale . Rezultatele studiului î mi vor f i necesa re în realizarea studiului
de caz pentru lucrarea de licență . Vă asigur de confidențialitatea datelor, părerile
dumneavoastră nu vor fi transmise altor persoane, ci vor fi prelucrate statistic.
Vă mulțumesc pentru amabilitate ș i timpul acordat!

1. Utilizaț i vreun produs/serviciu bancar? (marcaț i cu „X” raspunsul corect)
Da
Nu

2. Ce fel de produs/serviciu utilizaț i?

_____________ _______________________________

3. Cât de des apelaț i la produsele/serviciile bancare? (marcați cu ”x” raspunsul
corect)
Zilnic
Săptămâ nal
Lunar
La jumatate de an
Anual

4. Cât de importante sunt următoarele caracteristici în luarea deci ziei de
alegere a unei bă nci? (1 semnifică cel mai puțin important, 5 semnifică cel
mai important).
Gama variată
de
produse/servicii Mărimea
comisioanelor Distribuția
rețelei de
bancomate Profesionalismul
angajaț ilor Apropierea
față de
locuință

42

5. Ați contractat în ultimele ș ase luni unul dintre produsele/serviciile BRD?
(marcați cu ”x” raspunsul corect)
Da
Nu

6. Care sunt cele mai importante aspecte pe care le luați în considerare la
achiziționarea unui produs/serviciu al BRD? (marcați cu ”x” un singur
răspuns corect)
simplitate a procedurii de obț inere
costurile
timpul de așteptare pentru obținere
perioada de achi ziționare/valablitate

7. De unde aț i auzit de p rodusele/serviciile BRD? (marcați cu „X” un singur
răspus corect)
mass -media
internet
sediul bă ncii
familie, prieteni

8. Cât de mulțumiți sunteț i de produsele/se rviciile BRD? (marcați cu ”x”
răspunsul corect)
Foarte nemulț umit
Nemulț umit
Satisfă cător
Mulț umit
Foarte nemulț umit

9. Genul: (marcați cu „X” ră spunsul corect)
Masculin
Feminin

10. În ce categorie de vârsta vă î ncadrați? (marcați cu „X” ră spunsul corect)
Sub 25 ani
26-35 ani
36-45 ani
46-55 ani
Peste 55 ani

43

11. Venitul mediu lunar: (marcaț i cu „X” r ăspunsul corect)
Sub 700 lei
700 – 1500 lei
1501 – 2300 lei
2301 – 3000 lei
Peste 3000 lei

Vă mulț umesc pentru timpul acordat!