• Date de identificare a cursului (orientativ . 1 paragraf) Date de contact ale titularului de curs: Nume: Flaviu Călin Rus Birou: str. G.ral T…. [627547]

1
Universitatea Babeș.Bolyai
Facultatea de Științe Politice, Administrative și a le Comunicării
Masterat Relații Publice
IFR
Anul universitar 2011.2012
Semestrul 1

Relații Publice
Instrumente și Tehnici

Flaviu Călin Rus

Cluj.Napoca
2011

2

I. Informații generale

• Date de identificare a cursului (orientativ . 1 paragraf)
Date de contact ale titularului de
curs:

Nume: Flaviu Călin Rus
Birou: str. G.ral T. Moșoiu, nr.71, sala
V/1
Telefon: 0264.431505
Fax: 0264.406054
E.mail: [anonimizat]
Consultații: marți orele: 16.00.18.00
sala: V/1 din sediul facultății
Date de identificare curs și contact
tutori:

Numele cursului: Relații Publice .
Instrumente și tehnici
Codul cursului: MRP1102
Nr credite. 7
Anul I, Semestrul I
Tipul cursului: obligatoriu
Pagina web a cursului
Tutori: Mihai Lisei
Adresa e.mail tutori:
[anonimizat]

• Condiționări și cunoștințe prerechizite
Pentru o înțelegere mai bună a acestui curs sunt ut ile cunoștințele acumulate în
cadrul cursurilor de Introducere în Comunicare și Relații Publice, Bazel e PR și,
respectiv, Tehnici și Instrumente PR și publicitate, cursuri cuprinse în programa
specializării Comunicare și Relații Publice, la niv el de licență. Astfel, masteranzii care
provin din rândul absolvenților acestei specializăr i dispun de cunoștințe în ceea ce
privește definițiile relațiilor publice, modelele e xistente, componentele sistemului de
PR, domeniile de aplicabilitate, etapele acțiunii p lanificate în activitatea de PR, dar și
principalele instrumente folosite în comunicarea in tra. și interinstituțională, ceea ce
va facilita însușirea de noi cunoștințe în domeniu. Cunoașterea prealabilă a unor
metode de cercetare din științele comunicării este de asemenea utilă, deoarece
metodele și instrumentele de cercetare stau la baza analizei situaționale și ajută la
culegerea de date, care sunt necesare în vederea pr oiectării acțiunilor de relații
publice.

3
Trebuie menționat că, deși absolvenții unei special izări din domeniul științelor
comunicării la nivel de licență au avantajul de a d eține anumite cunoștințe în
domeniul relațiilor publice, acest fapt nu condițio nează participarea la cursul de față,
dar prezența la curs e bine venită, întrucât sunt i ncluse noțiuni introductive cu care se
va opera pe parcursul derulării modulelor.

• Descrierea cursului
Obiectivele cursului:
1. Analiza modalităților de a realiza imagine pentr u orice sistem.

2. Deprinderea unor abilități de consiliere pe prob leme de PR.

3. Însușirea elementelor de organizare a muncii PR (birou, departament,
agenție) care aparțin de comunicarea internă și ext ernă a unei organizații.

4. Capacitatea de a realiza o planificare a activit ăților caracteristice organizării
unei campanii de PR.
5. Deprinderea unor abilități de organizare a difer itelor tipuri de campanii de PR. .
6. Familiarizarea cu principalele modalități de des fășurare a diferitelor campanii
de PR, prin care se poate crea imaginea unui siste m.
7. Însușirea noțiunii de plan de campanie .

Pe parcursul acestui curs masteranzii se vor famili ariza cu înțelegerea unor noțiuni
teoretice de PR. De asemenea, vor analiza modele de organizare a muncii e PR atât
în ceea ce privește agenția de PR, cât și biroul sa u departamentul intra.sistemic. Vor
fi analizate de asemenea, principalele tipuri de ca mpanii de PR comercial/servicii,
precum și cele de PR politic. Masteranzii vor învăț a să facă un plan al unei campanii
de PR, îmbinând elementele de ordin teoretic cu cel e de ordin practic.

• Organizarea temelor în cadrul cursului

Cursul își propune abordarea următoarelor teme:
Modulul I

4
Apariție și evoluție ale PR

Definiții ale PR

Cele patru mari funcții ale sistemului de relații p ublice

Modele ale sistemului de PR

Domenii de aplicabilitate ale relațiilor publice

Modulul II
Agenția de PR și departamentul de imagine

Terminologie din domeniul PR

Strategii și campanii de PR – modele

Campania de PR: tipuri și forme – domeniul comercia l/servicii

Campanii de PR în domeniul politic

Campania de PR – desfășurător general

• Formatul și tipul activităților implicate de curs
Cursul se va desfășura pe două module, care vor abo rda teme diferite.
Metode utilizate în cadrul predării : expunerea, exemplul demonstrativ, sinteza
cunoștințelor, descoperire dirijată.

5

• Materiale bibliografice obligatorii

Coman, Cristina, Relațiile Publice și MassSMedia , Ed. Polirom, Iași, 2000.

Newsom, Doug, Turk Van Slyke, Judy, Kruckeberg, Dea n, This is PR. The Realities
of Public Relations , seventh edition, Ed. Wadsworth, Belmont, 2000.

Șerb, Stancu, Relațiile Publice și Comunicarea , Ed. Teora, București, 2000.

Rus, Flaviu Călin, Relațiile Publice și Publicitatea , Ed. Institutul European, Iași, 2004.

Rus,Flaviu Calin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice , Ed. Institutul
European, Iași, 2002.

Rus, Flaviu Călin, Campanii și strategii de PR, Ed. Institutul European Iași, 2009.

Deși nu sunt singurele surse bibliografice de valoa re, cărțile de mai sus conțin
informația necesară pentru înțelegerea informațiilo r predate la curs și prezintă
avantajul de a fi în limba română, putând fi comand ate pe site.ul editurilor. Cartea
This is the PR. The Realities of Public Relations este tradusă și în limba română și
apărută la editura Polirom, în anul 2003. Această c arte este una dintre cărțile de
bază pentru toți cei care doresc să practice relați ile publice.

• Materiale și instrumente necesare pentru curs
Suportul de curs, împreună cu celelalte materiale i ndicate ca bibliografie pot fi
împrumutate acasă sau consultate în biblioteca facu ltății. Pentru optimizarea
condițiilor de desfășurare a cursului este necesar accesul la un calculator dotat cu
CD.ROM și conectat la internet.

• Calendar al cursului
Prezența masteranzilor la curs nu este obligatorie. Pentru fiecare curs, se cere
lecturarea capitolelor corespunzătoare din cel puți n una dintre cărțile prezentate la
bibliografie.
Cursul se va desfășura în cadrul celor opt întâln iri din lunile octombrie.
noiembrie 2011 și noiembrie . decembrie 2011. Calen darul acestora va fi comunicat
în timp util de către secretariatul IFR.

6

Curs 1 (octombrie.noiembrie 2011). Modulul I

Temele modulului I au fost prezentate anterior. La fiecare temă veți găsi obiective,
noțiunile cheie și bibliografia necesară

Curs 2 (noiembrie.decembrie 2011). Modulul II
Temele modulului II au fost prezentate anterior. La fiecare temă veți găsi obiective,
noțiunile cheie și bibliografia necesară.

• Politica de evaluare și notare
Evaluarea se va realiza pa baza unui examen scris. Nota de la acest examen
va reprezenta nota finală a studentului. Subiectele vor fi din tematica syllabus.ului.
Contestațiile se pot face personal în termen de 48 de ore de la afișarea
rezultatelor finale.

• Elemente de deontologie academică
În acord cu reglementările Universității Babeș.Bo lyai pentru informații
suplimentare cu privire la respectarea standardelor de onestitate academică, va
rugăm să consultați adresa:
http://www.polito.ubbcluj.ro/polito/documente/regul i_plagiat.pdf . Sub nici o formă nu
se va accepta plagiatul, adică preluarea unor idei sau texte de la alți autori fără
semnele citării și fără a se preciza sursa. În caz ul încălcării acestei reguli se va
aplica regulamentul în vigoare al universității, re gulament ce merge până la
exmatriculare pentru astfel de situații.
Fraudarea examenului se penalizează prin exmatricul are. Discuțiile sau
colaborările în timpul examenelor se sancționează c u nota 1. Contestarea notei
primite la un examen, se face în scris, la catedra de Comunicare și Relații Publice, în
termen de 48 ore de la afișarea rezultatelor. Nota finală la disciplina respectivă este
cea obținută în urma contestației.

• Studenți cu dizabilități
Facultatea asigură accesul în sălile sale ale per soanelor cu handicap
locomotor. Acestea pot folosi liftul facultății pen tru a ajunge la sălile de la etaj. De
asemenea, persoanele cu deficiențe de vedere pot fi însoțite de către o altă

7
persoană, iar la examen acestea pot scrie după dict are. Masteranzii cu dizabilități pot
adresa solicitările lor pe adresa de e.mail a tutor elui.

• Strategii de studiu recomandate
Masterandul trebuie să citească cu atenție informaț iile din suportul de curs și
să aprofundeze materia. O simplă citire a suportulu i de curs nu este suficientă pentru
obținerea unei note de trecere. Pentru o mai bună î nțelegere a unor elemente
prezentate în suportul de curs se poate recurge la bibliografia opțională. La fiecare
temă din cadrul suportului de curs am propus minimu m o carte bibliografică
obligatorie și am specificat și paginile unde este dezbătută tema respectivă în cartea
propusă.

8

II. Suportul de curs propriuBzis

Cuprins
Modulul I
Apariție și evoluție ale PR …………………………………………… ………………p.9

Definiții ale PR TelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsis.p.10

Cele patru mari funcții ale sistemului de relații p ublice TelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisp.18

Modele ale sistemului de PR TelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisp. 19

Domenii de aplicabilitate ale relațiilor publice TelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsis.p. 22

Modulul II
Agenția de PR și departamentul de imagine TelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsis..p. 25

Terminologie din domeniul PR TelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsis..p. 31

Strategii și campanii de PR – modele TelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsis..p. 33

Campania de PR: tipuri și forme – domeniul comercia l/servicii TelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisp. 35

Campanii de PR în domeniul politic …………………………………………… ……..p. 43

9
Campania de PR – desfășurător general TelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsisTelipsis.p. 48

Suport curs
Apariție și evoluție ale PR. ( vezi A. Marga, M. Mureșan, FC Rus și alții, Știi nțe ale
comunicării, note de curs,vol. I, pag.21.22)

Obiective:
1. Înțelegerea noțiunii de Public Relations;
2. Scurt istoric și descrierea evoluției PR;
3. Analiza principalelor definiții ale PR;
4. Aprofundarea principalelor concepte din cadrul P R.

Cuvinte cheie: Public relations, organizare, management, consilie r PR, public,
planificare, înțelegere reciprocă, echilibru, imagi ne etc.

După cum am afirmat și anterior relațiile publice s .au dezvoltat folosind din plin
procesul de comunicare. Acest concept a apărut în S .U.A., iar în Europa a fost
preluat după aproape o sută de ani. Unele dintre pr imele relatări despre PR le avem
de la reverendul O.P.Hoyt care, în anul 1827, folos ea termenul de public relations cu
sensul de aducerea la cunoștința populației a unor informații corecte și reale. Un al
doilea autor care s.a ocupat de PR a fost Dorman B. Eaton care, în anul 1882,
folosea acest concept cu un sens foarte apropiat de ceea ce înțelegem astăzi prin
relații publice. Sistemul de PR se întărește în anu l 1920 prin conceptul de consilier pe
probleme de relații publice introdus de către Eduard L. Bernays. Termenul de P R a
fost ulterior preluat și de către europeni. Unul di ntre primii oameni de știință care a
promovat acest concept pe teritoriu european a fost Hundhausen.
Referitor la România, putem spune că ne aflăm într. un plin proces de construcție a
unui sistem de comunicare și relații publice cu aco perire noțională, proces care va

10
dura mai mulți ani. În primul rând la nivelul Român iei trebuie să reușim să inoculăm
în mentalul colectiv diferențierea între ceea ce în seamnă relații publice și relații cu
publicul.

Definiții ale PR (vezi A. Marga, M. Mureșan, FC Rus și alții, Știin țe ale comunicării,
note de curs,vol. I, pag.22.24)

Termenul de relații publice, fiind unul foarte complex, este și foarte greu de
definit. Mai mulți autori au încercat să definească acest concept dar, din punctul
nostru de vedere, fiecare dintre aceștia descriu do ar o parte a acestui termen. Pentru
a avea o viziune de ansamblu asupra ceea ce înseamn ă relațiile publice este bine să
fie analizate mai multe definiții. În continuarea v om prezenta unele dintre cele mai
elocvente definiții ale PR:

1. „ British Institut of Public Relations : „relațiile publice sunt un efort deliberat,
planificat și susținut de a stabili și de a menține înțelegerea reciprocă între o
organizație și publicul ei.” 1

2. Definiția lui Stancu Șerb : „…relațiile publice pot fi definite ca fiind an samblul
de mijloace folosite de către instituții și întrepr inderi pentru a crea un climat de
încredere și simpatie în rândul propriului personal , precum și în rândul
publicului.” 2

3. Definiția lui Heinz Flieger : „Relațiile publice sunt înțelese ca fiind acțiun i
funcționale care își aduc contribuția la menținerea și dezvoltarea potențialităților
sistemelor pluraliste. PR cuprind potențialități in formaționale, comunicaționale și
interactive, capabile să realizeze un climat de tra nsparență și deschidere atât în

1 apud Cristina Coman, Relațiile publice și massSmedia , Editura Polirom, Iași, 2000,
p. 9.
2 Stancu, Șerb, Relații Publice și Comunicare , Editura Teora, București, 1999, p.7.

11
interiorul organizației, cât și în afara acesteia. Scopul relațiilor publice este acela
de a face publice și a legitima interesele, țeluril e și negocierile diferitelor
organizații. Prin folosirea responsabilă din punct de vedere social a unor
metode, instrumente și tehnici de PR, susținute de o bază științifică serioasă,
acestea reușesc să realizeze un sistem social trans parent. Datorită funcției de
integrare a realităților interne și externe sistemu lui, PR vor influența factorii de
decizie ai organizației. De asemenea, vor influența procesele de luare a
deciziilor în sistemul social, contribuind la evita rea și aplanarea conflictelor prin
oferirea soluțiilor de compromis. Prin aceasta vor fi perfecționate identitatea,
integritatea și realitatea sistemului social.” 3

4. Definiția lui Bodo Franzmann și Rolf Zitzelsberger : „PR reprezintă
străduințe, bine cântărite (echilibrate), planifica te și neobosite (permanente) de a
realiza și menține înțelegere și încredere reciproc ă, între sistem (patron sau
instituție publică) și public.” 4

5. Definiția lui Rex Harlow : „ Relațiile publice sunt funcția managerială dist inctivă,
care ajută la stabilirea și menținerea unor limite reciproce de comunicare, la
acceptarea reciprocă și la cooperarea dintre o orga nizație și publicul ei; ele
implică managementul problemelor ajutând managerii să fie informați asupra
opiniei publice și să răspundă cererii opiniei publ ice; ele definesc și accentuează
obligațiile managerilor de a servi interesul public ; ele servesc ca sistem de
avertizare, care ajută managerii să anticipeze tend ințele mediului; ele folosesc
ca principale instrumente de lucru cercetarea și co municarea bazate pe principii
etice.” 5

3apud Rudolf, Berger, Hans Dieter Gärtner, Reiner, M athes, Unternehmens.
kommunication, Editura Gabler, Frnakfurt am Main, 1 989, p.25.
4 apud Ibidem, p. 26.
5 apud Cristina Coman, Relațiile publice și massSmedia , Editura Polirom, Iași, 2000,
p.10.

12
6. Definiția lui S.M. Cutlip și a colaboratorilor săi : „Relațiile publice reprezintă o
funcție managerială, care stabilește și menține leg ături reciproc benefice între o
organizație și publicul de care depinde succesul sa u falimentul ei.” 6

7. Definiția lui J.E. Grunig și T. Hunt . Cei doi autori consideră că relațiile publice
sunt: „managementul comunicării dintre organizație și publicul său.” 7

Analizând aceste definiții suntem în asentimentul l ui D.L.Wilcox care consideră că PR
poate fi sintetizat prin următoarele acțiuni:
a. deliberarea – activitatea în relații publice este intenționată , este produsul unei
analize și al unor alegeri referitoare la modalităț ile de câștigare a încrederii
publicului;
b. planificarea – activitatea în relațiile publice: <<soluțiile pr oblemelor sunt
descoperite, iar strategiile sunt concepute pentru perioade mari de timp>>;
c. performanța – relațiile publice se bazează pe rezultate, iar e ficiența lor
depinde de activitatea concretă a organizației; pri n urmare demersurile de
relații publice nu pot câștiga încrederea publiculu i pentru o organizație care,
prin activitatea ei, dovedește ignorarea interesulu i public;
d. comunicarea bilaterală – relațiile publice se bazează pe preluarea inform ațiilor
din mediul în care operează organizația, pe transmi terea de noi informații și pe
urmărirea feed.back.ului acestora;
e. interesul public – rațiunea activității de relații publice este <<s atisfacerea
nevoilor publicului, nu obținerea, cu orice preț, d e beneficii pentru
organizație>>;
f. dimensiunea managerială – activitățile de relații publice sunt mai eficien te
atunci când sunt integrate în structurile de conduc ere ale unei organizații.” 8

O altă viziune asupra PR din punct de vedere acțion al o au (Ronneberger și Rühl):

6apud Cristina Coman, Relațiile publice și massSmedia , Editura Polirom, Iași, 2000,
p. 11.
7 apud Ibidem, p. 11.
8 apud Ibidem, p. 10 –11. “

13
”
1. Crearea și dezvoltarea înțelegerii, simpatiei și a încrederii reciproce.
2. Dezvoltarea, etablarea, modificarea organizatori că și instituționalizarea
propriului sistem sau a propriei organizații, astfe l încât să se poată asigura în
același sens ca și la punctul anterior, înțelegerea , încrederea și simpatia
reciprocă.
3. Implementarea, corectarea, multiplicarea sau înt ărirea sentimentelor de
încredere și simpatie reciprocă, oferind acestui pr oces un caracter durabil.
4. Crearea, cultivarea și menținerea permanentă a c omunicării cu alte
organizații, sisteme sau grupuri.
5. Aducerea la cunoștința opiniei publice a proprie i organizații sau a propriului
sistem, precum și susținerea și apărarea intereselo r acestora.
6. Articularea și cultivarea propriilor interese pe rmanent și în interiorul sistemului,
organizației sau al grupei proprii.
7. Influențarea opiniei publice în interesul propri ei organizații.
8. Înțelegerea, corelarea și colaborarea cu alți co participanți interesați, cu scopul
dezvoltării producției și al cooperării reciproce.
9. Exploatarea interesului general al opiniei publi ce, prin înțelegere și corelare.
10. Susținerea existenței și stimularea dezvoltării propriei organizații prin
înțelegere și corelare.” 9
Din analiza tuturor definițiilor și părerilor refer itoare la PR încercăm în continuare să
prezentăm o imaginea de ansamblu asupra PR, pe care o vom sintetiza prin
următoarele idei:
”
1. Relațiile publice au rolul de a crea, menține și promova un climat intra.
instituțional pozitiv, folosind tehnici de comunica re internă, alături de
folosirea unui grad mare de empatie, pe care trebui e să îl aibă
consilierului PR, în ceea ce privește mentalul indi vidual și cel colectiv al
propriul sistem;

9 apud Michael Kunczik, Public Relations. Konzepte und Theorien , Editura Böhlau,
Köln, 1993, pag. 12.

14
2. Relațiile publice au rolul de a crea, menține și promova un climat
interinstituțional pozitiv, folosind tehnici de com unicare externă, care să
valorifice din plin constanța și coerența ;
3. Relațiile publice au rolul de a integra comunic area internă și cea externă
într.un tot unitar, de a realiza acel Gestalt în ca drul conceptului de
identitate corporativă;
4. Relațiile publice promovează înțelegerea și încr ederea reciprocă, atât
între membri sistemului, cât și între sistem și med iul extern acestuia;
5. Relațiile publice creează, mențin și multiplică imaginea sistemului
promovându.i acestuia interesele;
6. Relațiile publice folosesc baze științifice seri oase pentru orice demers;
7. Relațiile publice folosesc planificarea în scopu l organizării sistemelor;
8. Relațiile publice contribuie la realizarea tran sparenței intra și
interinstituționale, parametru extrem de important în menținerea și
promovarea încrederii reciproce;
9. Relațiile publice pot influența factorii de deci zie ai sistemului în scopul
dezvoltării acestuia, atât în ceea ce privește imag inea sa, cât și
conținutul său.;
10. Relațiile publice au rolul de a evita eventuale conflicte și de a le aplana
pe cele existente, aspect care pune în evidență fun cția de sistem de
alarmă al acestora;
11. Relațiile publice țin cont de opinia publică co ntribuind efectiv la realizarea
sistemului social, în care principul de bază este r eprezentat de folosirea
permanentă a modelelor de comunicare cu feed.back. ” 10
Un sistem bine structurat trebuie să se bazeze pe o serie întreagă de reguli dar și pe
un set de valori care să.i îi ofere în timp o ident itate aparte. Din punctul nostru de
vedere aceste valori au fost foarte bine sintetizat e de către Doug Newsom, Judy
Vanslyke Turk și Dean Kruckeberg:
”

10 Flaviu Călin, Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași,
2009, p.18.

15
1. Public relations promovează articularea mai multor tipuri de public . În
momentul în care se vorbește de public se înțelege și publicul propriu al
sistemului nu numai cel din afara acestuia;
2. Public relations ajută la realizarea unor relații reciproce pozitiv e (calde)
între propria instituție și mediul extern, prin înc urajarea valorilor din care să
beneficieze întreaga societate;
3. Public relations oferă modalități de a colabora cu exteriorul astfe l încât să
nu mai fie nevoie de corecții sau acțiuni arbitrare ;
4. Public relations promovează informații pentru sistemul de comunicar e
pentru a ajuta publicul să cunoască aspectele varia te ale vieții;
5. Public relations ajută la formarea consensului social intra.institu țional;
6. Public relations funcționează în toate aspectele vieții promovând i mpulsuri
ale structurii umane cum ar fi: acceptarea, coopera rea și afecțiune față de
semeni. Activitatea de PR este practicată doar în s istem formal;
7. Public relations consiliază și ajută managementul, pentru ca acesta să.și
formuleze mai clar (mai bine) obiectivele.” 11

Munca de PR este una de rezolvare a problemelor ori cărui sistem. Aceeași trei
autori luând în considerare părerile lui Philip Les ly cred că munca de PR trebuie
să aiba ca scop rezolvarea următoarelor tipuri de p robleme sistemice:
”
1. Problema producției nu constă în a realiza planu ri cât mai eficiente, ci cum să
se acționeze asupra atitudinilor oamenilor care pot fi modificate de
introducerea unei noi metode mai eficiente;
2. Principala problemă de creștere sistemică prin i novație nu constă în a dezvolta
și administra programul de dezvoltare, ci în a admi nistra cât mai bine reacțiile
dealer .ilor în raport cu un anumit produs;
3. Problema personalului unei firme nu constă în a proiecta nevoi și standarde de
putere, ci în a persuada membrii sistemului, determ inându.i să lucreze cât mai

11 Doug Newsom, Judy Vanslyke Turk și Dean Kruckeber g, This is PR The Realities
of Public Relations , seventh Edition, Editura Wadsworth .Thomson Learn ing,
Belmont USA, 2000, pag. 19 .

16
bine pentru companie, să rămână în companie și să d esfășoare o activitate
cât mai bună;
4. Problema financiară nu constă în a planifica sau a gestiona cât mai bine
fondurile companiei, ci cum să interacționezi cu at itudinile investitorilor;
5. Problema publicității unei companii nu constă în analiza în amănunt și detaliu
a mass.media, (timpi de emisie sau costuri), ci cum să ajungi în mintea și în
inima audienței.
6. Problema acceptanței în business nu mai constă î n a demonstra că o instituție
operează bine cu publicul interesat, ci în a face p ublicul să înțeleagă că lucrați
mai bine când aveți un minimum de restricții.” 12
În vederea consolidării identității de breaslă PR p romovează și anumite principii
standard pe care le vom prezenta în continuare:
”
1. Relațiile publice se referă la fapte și nu la fi cțiuni;
2. Relațiile publice nu reprezintă un serviciu pers onal al individului, ci ele
constituie un serviciu al unei instituții;
3. Practicantul PR trebuie să aibă capacitatea de a refuza un client, de a spune
NU, respectiv de a nu accepta programe neclare, nes igure. Criteriul definitor
după care se preia sau se refuză o problemă de PR î l reprezintă interesul
opiniei publice;
4. Practicantul PR nu are voie să mintă nici direct , nici indirect mediile de
informare în masă;
5. Practicantul PR trebuie să fie un Ombudsman , capabil să negocieze până în
momentul în care reușește să obțină o înțelegere a ambelor părți implicate.
6. PR sunt dependente într.o mare măsură de sondaje le de opinie.
7. Practicantul PR folosește științele sociale: psi hologie, științele comunicării,
sociologia, socio.psihologia, studiul opiniei publi ce, semantica.
8. Practicantul PR va prelua informații și rezultat e ale studiilor din alte domenii de
activitate.

12 Doug Newsom, Judy Vanslyke Turk și Dean Kruckeberg , This is PR The Realities
of Public Relations , seventh Edition, Editura Wadsworth .Thomson Learn ing,
Belmont USA, 2000, pag. 21.

17
9. Practicantul PR are datoria de a informa opinia publică în legătură cu diferite
probleme, înainte ca acestea să se transforme în cr ize.
10. Ultimul principiu se referă al evaluarea criter iilor etice după care se ghidează
orice practicant PR.” 13
Munca de PR înseamnă și o permanentă relaționare cu oamenii, atât cu cei din
interiorul sistemului cât și cu cei din exteriorul acestuia. Pentru ca munca de PR să
aibă relevanță trebuie foarte bine cunoscute grupur ile țintă cărora li se adresează
consilierul PR prin diferitele sale metode, instrum ente din tehnici. În continuare vom
prezenta care este opinia lui J. E. Grunig și a lui F. C. Repper (1992) referitoare la
diferitele categorii de grupuri țintă, care conside ră că există următoarele categorii de
publicuri:
”
1. publicurile tuturor problemelor – acestea iau p arte activ la toate dezbaterile;
2. publicurile apatice – acestea sunt puțin active;
3. publicurile unei singure probleme – acestea sunt active numai în ceea ce
privește un număr limitat de teme, apropiate între ele;
4. publicurile problemelor fierbinți – acestea devi n active numai după ce presa a
transformat o problemă într.o chestiune de maximă a ctualitate.” 14
Teme:
1. Cine a introdus pentru prima dată termenul de co nsilier PR?
2. Descrieți definiția PR a lui Rex Harlow:
3. Care sunt principiile sistemului de PR?
Bibliografie obligatorie:
Rus, Flaviu Călin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice , Editura
Institutul European Iași, 2002, pag. 52.56.

13 apud Michael, Kunczik, Public Relations. Konzepte und Theorien , Editura Böhlau,
Köln, 1993, pag.1.
14 apud Cristina Coman, Relațiile publice și massSmedia , Editura Polirom, Iași, 2000,
pag. 15 .

18
Bibliografie opțională:
Coman, Cristina, Relațiile publice și massSmedia , Editura Polirom, Iași,200, pag. 15.
Newsom, Doug,Judy Vanslyke Turk, și Kruckeberg, D ean, This is PR The Realities
of Public Relations , seventh Edition, Editura Wadsworth .Thomson Learn ing,
Belmont USA, 2000, pag. 21.
Rus, Flaviu Călin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice , Editura
Institutul European Iași, 2002.

Cele patru mari funcții ale sistemului de relații p ublice. (vezi A. Marga, M.
Mureșan, FC Rus și alții, Științe ale comunicării, note de curs,vol. I, pag. 24.25)

Obiective:
1. Descrierea celor patru funcții ale PR;
2. Familiarizarea cu aplicațiile practice ale acest or funcții.

Cuvinte cheie: analiză, sinteză, proiectare, promovare, human rel ations, organizare.

1. Analiza și sinteza, concepția și proiectarea.
Această primă funcție a PR are rolul de a evalua o anumită situație sau stare
(din punct de vedere al imaginii) în care se află i nstituția respectivă. După colectarea
datelor consilierul PR realizează un nou profil de imagine sau îl întărește pe cel
existent.

2. Redactarea materialelorBpromovarea.

19
Profilul de imagine nou creat trebuie adus la cunoș tința populației. Acest lucru
se realizează prin mijloace proprii și prin mass.me dia.

3. Human Relations.
Această funcție se ocupă cu managementul comunicări i intra și inter.
sistemice. În ceea ce privește comunicarea intra.si stemică consilierul PR trebuie să
intervină atât în formele de comunicare pe vertical ă cât și în cele pe orizontală, iar
referitor la comunicarea inter.sistemică un rol deo sebit trebuie acordat mass.media și
sistemelor partenere sau a celor dependente.

4. Organizarea.
Prin funcția de organizare consilierul PR trebuie s ă realizeze un tot unitar
comunicațional, care să cuprindă normele, valorile, cultura organizațională,
comportamentul și imaginea sistemului, Gestalt care trebuie să funcționeze la
parametri optimi pentru a ajuta sistemul să.și atin gă țelurile și să.și creeze o
identitate proprie.

Teme:
1. Care sunt cele patru funcții ale PR?
2. Ce înseamnă Human Relations?

Bibliografie obligatorie:
Rus, Flaviu Călin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice , Editura
Institutul European Iași, 2002, pag. 59.61.

20

Modele ale sistemului de PR. (vezi A. Marga, M. Mureșan, FC Rus și alții, Știin țe
ale comunicării, note de curs,vol. I, pag. 25.27)

Obiective:
1. Descrierea celor mai importante modele de PR;
2. Analiza sectoarelor în care aceste modele sunt a plicate în mod practic;
3. Diferențierea acestor modele unele față de altel e.

Cuvinte cheie: publicitate, informație, homeostazie, cibernetic, m anipulare.

În literatura de specialitate sunt cunoscute mai mu lte tipuri de modele de PR prin
intermediul cărora specialiștii au încercat să ofer e explicații referitoare la modul de
funcționarea a acestui sistem. Ca și în cazul defin ițiilor, aceste modele reușesc să
pună în evidență doar o parte a muncii de PR și din această cauză este de preferat
să analizăm mai multe asemenea modele.

1. Modelele lui Grunig și Hunt .
Grunig și Hunt au elaborat patru modele de bază ale PR, iar din combinarea
ulterioară a acestora au mai rezultat încă două.

a. Modelul publicității s.a cristalizat în jurul unui model liniar de comu nicare, iar
funcționarea sa se realizează prin intermediul publ icității. Acest model explică
modul în care pot fi vândute anumite produse în sit uații de criză folosind
publicitatea și relațiile publice.

21
b. Modelul acțiunii informațiilor se referă mai mult la modalitățile de informare a
populație și, de asemenea, la felul în care funcțio nează birourile de informații
pentru populație.
c. Modelul asimetric se aseamănă cu modelul publicității dar pune mult mai mult
accentul pe feed.back și pe părerea clienților. Fol osind informațiile puse la
dispoziție de acest model se încearcă elaborarea un or anumite strategii de
imagine viitoare, ținându.se cont de părerea clienț ilor.

d. Modelul simetric a fost construit folosind tot un model liniar de c omunicare cu
feed.back și explică mecanismele negocierilor inter .individuale.

e. Modelul de PR tehnic a rezultat din combinarea modelului publicității c u
modelul acțiunii informațiilor și explică mecanisme le comunicării prin
intermediul mass.media.

f. Modelul de PR profesional este rezultatul combinării modelului asimetric cu cel
simetric și explică mecanismele negocierilor necesa re dezamorsării
conflictelor.

2. Modelul cibernetic de PR
Acest model a fost elaborat de către trei autori Sc ott Cutlip, Allen H. Center și Glen
M. Broom. Aceștia încearcă să explice modul în care funcționează organizarea
sistemelor și a intereselor acestora folosind conce ptul de homeostazie. Prin acest
model sunt descrise sistemele închise, care foloses c doar acțiuni reactive de
management intern, și cele deschise, care folosesc din plin acțiunile proactive și care
își asigură supremația intervenind în sisteme străi ne. O caracteristică comună a celor
două tipuri de sisteme, deschise și închise, este r eprezentată de dinamica acțională,
altfel spus, ambele promovează acțiunea și construc ția în scopul atingerii țelurilor.

3. Modelul lui Larry W. Long și Vincent Hayleton

22
Acești autori încearcă, prin modelul lor, să explic e modul în care funcționează
societatea prin prisma mai multor dimensiuni. Ei îm part lumea în două entități: una
reprezentată de propriul sistem, iar cealaltă forma tă din supersistemul mediului
exterior. Mediul exterior este văzut ca fiind forma t din cinci dimensiuni:
1. legal –politică;
2. socială;
3. economică;
4. tehnologică;
5. competitivă.

Propriul sistem cuprinde doar trei subsisteme și an ume:
1. subsistemul organizațional;
2. subsistemul comunicării;
3. subsistemul populației țintă.

Cele două entități formează un tot unitar iar în ca drul acestuia ele își transferă și
contratransferă informații, pentru a menține un ech ilibru stabil necesar funcționării
ambelor părți.
Teme:
1. Care sunt tipurile de modele de PR descrise de G runig și Hunt?
2. Descrieți modelul de PR al acțiunii informațiilo r.
3. Care sunt elementele modelului lui Larry W. Long și Vincent Hayleton?

Bibliografie obligatorie:
Rus, Flaviu Călin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice , Editura
Institutul European Iași, 2002, pag. 71.79.

23

Domeniile de aplicabilitate ale relațiilor publice. (vezi A. Marga, M. Mureșan, FC
Rus și alții, Științe ale comunicării, note de curs ,vol. I, pag. 27,30)

Obiective:
1. Expunerea principalelor în care întâlnim acțiuni ale PR;
2. Analiza celor 5 modalități de lucru prin care se face PR în special în domeniul
comercial/servicii

Cuvinte cheie: economic, politic, instituțional, consilier PR, age nție de PR sau
publicitate.

Procesul de comunicare, cât și relațiile publice, a u aplicabilitate în toate domeniile
de activitate. Dintre acestea cele mai importante a r fi următoarele:

1. Domeniul politic, PR.ul politic.
2. Domeniul economic, PR.ul economic.
3. Domeniul instituțional, PR.ul instituțional.
4. Domeniul strict al produsului, PR.ul produs.
5. Domeniul organizațiilor umanitare, PR.ul organiz ațiilor umanitare.
6. Domeniul mediului înconjurător, PR.ul mediului.
7. Domeniul sănătății, PR.ul sănătății.
8. Domeniul cultural, PR.ul cultural sau cultural r elations.
9. Domeniul High.Tech, PR.ul High.Tech sau high.tec h.relations.
10. Domeniul mass.media, PR.ul media.
11. X.Relations.
Organizarea muncii de PR diferă de la o țară la alt a și de la Europa la S.U.A. Sunt și
asemănări în ceea ce privește organizarea muncii de PR în instituțiile publice sau
private.

24
Referitor la Europa, majoritatea firmelor mici și m ijlocii preferă o organizare mult mai
simplă a departamentelor de imagine, acestea cuprin zând între cinci și zece
persoane. Structurile acestor departamente de imagi ne (care sunt mai degrabă
birouri de imagine) sunt următoarele:

1. Angajați ai sistemului, care au studii superioar e dar în alte domenii de
activitate decât cel al comunicării. Aceștia sunt î n general economiști, juriști
sau ingineri.

2. Unul sau doi angajați ai sistemului, pe lângă ca re sunt angajați temporar sau
își fac practica studenți ai secțiilor de comunicar e – PR.

3. Un grup de consilieri PR, care sunt angajați ai sistemului.

4. O agenție de publicitate sau PR, la care sistemu l apelează doar pentru
organizarea anumitor evenimente.

5. O agenție de publicitate sau de PR angajată în m od constant.

În ceea ce privește România, putem spune că variant a numărul unu e cel mai
des folosită, deoarece avem la ora actuală foarte p uține generații de absolvenți ai
secțiilor de comunicare – PR, iar această muncă est e suplinită de specialiști din
alte domenii de activitate care probabil că au abso lvit și cursuri postuniversitare
axate pe comunicare – relații publice – publicitate sau au participat la diferite
training.uri cu același profil. O greșeală destul d e gravă a concernelor
multinaționale care își desfășoară activitatea și p e teritoriul României este
reprezentată de faptul că aceștia folosesc foarte puțin specialiști autohtoni,
preferând să.și coordoneze imaginea prin departamen te aflate în alte state.
Specialiștii străini nu au cum să empatizeze cu men talul colectiv românesc așa
cum ar reuși un român și, de multe ori, există dife rențe semantice între ceea ce

25
vrea să emane o imagine construită în exterior și c eea ce înțelege publicul
autohton. În această ordine de idei recomandăm cu t ărie folosirea specialiștilor
români.
În continuare vom analiza care sunt elementele comp onente ale unei agenții de PR,
urmată de o prezentare a viziunii noastre asupra ce ea ce înseamnă un departament
de PR sistemic.
Teme:
1. Care sunt principalele domenii în care găsim acț iuni ale PR?
2. Care sunt elementele celor 5 structuri ale birou rilor de PR ale sistemelor?

Bibliografie obligatorie:
Rus, Flaviu Călin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice , Editura
Institutul European Iași, 2002, pag. 90.96.

Agenția de PR și departamentul de imagine:

Obiective:
1. Descrierea modului în care este organizată munca de PR într.o agenție de
profil;
2. Descrierea modului în care trebuie organizat un departament de PR inter.
sistemic;
3. Descrierea modului în care trebuie organizat un departament de PR intra.
sistemic;
4. Descrierea atribuțiilor consilierului PR din cad rul comunicării inter.sistemice;

26
5. Descrierea atribuțiilor consilierului PR din cad rul comunicării intra.sistemice.

Cuvinte cheie: agenție de PR, departament de PR, intra.sistemic, i nter.sistemic,
atribuții.

Din punct de vedere structural o agenție de PR poat e să aibă un număr diferit
de compartimente sau departamente, în funcție de do meniile primordiale în care
aceasta își desfășoară activitatea. În continuare v ă prezentăm un astfel de model:
„
a. resursele umane , incluzând recrutarea, formarea personalului și
dezvoltarea profesională;
b. serviciul intern de informare și cercetare , incluzând fișierele de presă,
revista presei, analizele de presă, cercetarea în b ăncile de date, web.
situl și intranetul firmei;
c. serviciul de formare , incluzând formarea purtătorului de cuvânt și a
angajaților organizației;
d. grupul afaceri publice , incluzând relațiile interguvernamentale și
comunicarea de mediu;
e. grupul marketingSevenimente , incluzând lansarea și repoziționa.rea
produselor, precum și gestiunea și planificarea eve nimente.lor;
f. grupul PharmaCom , incluzând sectorul de sănătate și de industrie
farmaceutică;
g. grupul tehnologiile informării , incluzând consilierea organizațiilor în
ceea ce privește tehnologia, crearea de web.situri și comunicarea
interactivă;
h. grupul comunicare instituțională , incluzând comunicarea organi.
zațională, donațiile și sponsorizările, gestiunea m izelor, a crizelor și a
percepțiilor publice;

27
i. grupul comunicare financiară și relații cu inves titorii , incluzând fuziunile
și achizițiile, apelurile publice la economie, rapo rturile financiare
trimestriale și anuale și întâlnirile anuale.” 15
În ceea ce privește ce privește departamentul siste mic de PR considerăm că, acesta
trebuie să aibă în componență două părți:
1. ” Partea răspunzătoare de comunicarea intra.sist emică care se
focalizează doar pe interior și pe realizarea unui climat pozitiv
intra.sistemic
2. Partea răspunzătoare de comunicarea inter.sistem ică care se
focalizează pe relația dintre sistem și mediul exte rior. Această
parte va cuprinde bineînțeles și purtătorul de cuvâ nt.” 16
Din punctul nostru de vedere structura departamentu lui intra.sistemic trebuie să ai
următoarea componență:

• Compartiment de consiliere :
• Compartiment de monitorizare :
• Compartiment de cercetare și documentare :
• Compartiment de diversiune :
• Compartiment de legătură cu mass-media :
• Compartiment de specialiști :
• Compartiment de criză
• Compartiment de analiză sociologică :
• Compartiment de interconectare :
• Compartiment financiar :
• Compartiment cuprinzând persoane pentru diferite ac tivități :
• Compartiment audio-video :

15 Bernard, Dagenais, Profesia de Relaționist , Editura Polirom, Iași, 2002, pag.172.
173.
16 Flaviu Călin, Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași,
2009, p. 29.

28
• Compartimentul membrilor de sistem :

” Atribuții ale consilierului PR în cadrul comunicăr ii interBsistemice:

1. Asigură comunicarea cu mediile de informare în masă :
a. Elaborează o bază de date care să cuprindă toate mijloacele de
informare în masă de la nivel local și național;
b. Elaborează toate materialele informative destina te mass.media;
c. Planifică și organizează toate întâlnirile cu re prezentanții mass.
media;
d. Planifică și organizează toate conferințele de p resă;
e. Elaborează toate press.kit.urile destinate mass. media.

2. Elaborează toate planurile și strategiile în baza c ărora se menține și se
dezvoltă o imagine publică pozitivă a instituției p e care o reprezintă:
a. Stabilește obiectivele și standardele la care tr ebuie să ajungă
imaginea sistemului;
b. Elaborează instrumentele necesare creșterii imag inii sistemului;
c. Promovează acțiuni prin intermediul cărora se va menține și se va
dezvolta imaginea sistemului;
d. Evaluează și controlează permanent punerea în pr actică a planurilor
de dezvoltare a imaginii sistemului.

3. Organizează toate evenimentele prin intermediul că rora se poate
dezvolta o imagine publică pozitivă instituției pe care o reprezintă:
a. Participare la târguri de orice fel;
b. Prezentări de orice fel;
c. Conferințe, simpozioane, congrese.

4. Organizează „Ziua porților deschise” din cadrul ins tituției pe care o

29
reprezintă:
a. Grupuri organizate;
b. Grupuri neorganizate.

5. Are funcție de purtător de cuvânt.

6. Elaborează toate discursurile liderilor instituțion ali din cadrul manifestărilor
externe, prin care aceștia contribuie la dezvoltare a imaginii instituției.

7. Menține permanent legătura dintre instituția pe car e o reprezintă și alte
sisteme învecinate sau dependente prin promovare de culoare directe și
indirecte de comunicare.”17

De asemenea, din punctul nostru de vedere departame ntul inter.sistemic trebuie să
cuprindă următoarele compartimente:
• Compartiment de consiliere:
• Compartiment de analiză internă:
• Compartimentul de derulare a tehnicilor de PR intra -instituțional:
• Compartiment de informare internă:
• Compartiment de writers
• Compartiment tehnic:

” Atribuții ale consilierului PR din cadrul comu nicării intraBsistemice:

1. Dezvoltă infosrvice.urile:
a. Elaborează fluturașii de informare;

17 Flaviu Călin, Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași,
2009, p. 35.37.

30
b. Informează prin panouri, tabla neagră, coloane d e informare etc.;
c. Informează membri sistemului prin intranet;
d. Elaborează programe de informare prin intermediu l posturilor cu
circuit închis de radio și televiziune.

2. Elaborează ziarul sistemului:
a. Informează prin intermediul ziarului sistemului;
b. Arhivează informațiile referitoare la interiorul sistemului.

3. Planifică desfășurarea întâlnirilor intra.sistemice :
a. Planifică desfășurarea „Adunărilor generale de s istem”;
b. Planifică diverse manifestări având la bază disc uțiile și dialogul;
c. Planifică mesele cu largă participare a membrilo r sistemului.

4. Evaluează permanent starea generală a sistemului pu nând aceste
informații la dispoziția conducerii sistemului, pre cum și responsabilului cu
procesul comunicării interinstituționale.

5. Elaborează discursurile liderilor sistemului necesa re oricărui tip de
manifestare intra.sistemică.

6. Împreună cu responsabilul comunicării inter.sistemi ce elaborează
planurile în baza cărora se vor desfășura următoare le acțiuni:
a. Conferințe cu caracter științific;
b. Simpozioane de orice fel;
c. Congrese și alte manifestări de acest gen. ” 18
Cele două departamente trebuie interconectate pentr u a face față oricărui tip de
acțiune de PR, iar sediul cu toate departamentele d e PR trebuie să fie dotate

18 Flaviu Călin, Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași,
2009, p. 37.38.

31
standard cu tehnică de ultimă generație care trebui e permanent înnoită după o
anumită perioadă de timp.

Teme:

1. Care sunt compartimentele unui departament int ra.sistemic de PR?
2. Care sunt compartimentele unui departament int er.sistemic de PR?
3. Care sunt atribuțiile consilierului PR în ceea c e privește comunicarea inter.
sistemică?
4. Care sunt atribuțiile consilierului PR în ceea c e privește comunicarea intra.
sistemică?

Bibliografie obligatorie:
Rus, Flaviu Călin, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași, 2009,
pag. 27.38.
Bibliografie opțională:
Dagenais, Bernard, Profesia de Relaționist , Editura Polirom, Iași, 2002, pag. 172.
173.

Terminologie din domeniul PR

Obiective:
1. Descrierea principalelor termeni cu care opereaz ă consilierul PR;
2. Realizarea unei diferențieri între acești termen i.

Cuvinte cheie: campanie, strategie, metodă, tehnică, instrument, a cțiune.

În munca sa consilierul PR folosește mai multe tehn ici, instrumente, metode termeni
pe care dorim să.i clarificăm în cele ce urmează:

32
” Campania de PR este cea mai amplă acțiune pe care o desfășoară consilierul în
scopul atingerii target.urilor sale, și reprezintă un cumul cantitativ și calitativ de
acțiuni, evenimente, angrenaje, foarte bine organiz ate, etapizate și controlate, prin
intermediul cărora se dorește de obicei formarea sa u transformarea, creșterea sau
menținerea unei identității întru imagine și conțin ut a oricărui sistem public sau privat.
Campania de PR presupune corelarea muncii mai multo r persoane precum și
formarea, menținerea sau transformarea anumitor tre nd.uri referitoare la imaginea
sistemelor, care trebuie să fie încadrate într.o pe rioadă de timp prestabilită.

Strategia de PR reprezintă acțiunea prin intermedi ul căreia se desfășoară
campania de PR. Strategia reprezintă un mod de a ac ționa și implică atât o viziune
de ansamblu asupra fenomenelor în derulare cât și o viziune de amănunt de etapă și
subetapă, precum și planificarea acestora. Strategi a reprezintă liantul tuturor
acțiunilor desfășurate în cadrul unei campanii de P R.

Metoda reprezintă o modalitate punctuală de a acți ona în cadrul strategiei de
PR specifică unei anumite etape sau subetape. Metod a se diferențiază de strategie
prin caracterul ei acțional, prin punerea în practi că a planurilor. În cadrul unei strategii
se pot identifica una două, sau mai multe metode de lucru în funcție de specificitatea
și amploarea acesteia.

Tehnica reprezintă modalitatea de a acționa în ca drul unei anumite metode.
Tehnica reprezintă modul în care un consilier PR fo losește instrumentele de lucru
specifice unei anumite metode. Tehnica este extrem de importantă, deoarece prin
modul de combinare a instrumentelor consilierul PR se poate apropia sau îndepărta
de arta PR.

Instrumentele reprezintă unități de bază cu care o perează consilierul PR.
Acestea sunt elementele fixe prin intermediul căror a în cadrul unei metode și folosind
o anumită tehnică, consilierul PR reușește atinger ea țelurilor propuse.

33

Acțiunea este o unitate de bază a consilierului PR care are un caracter mobil.
Acțiunile reprezintă liantul existent între element ele fixe sau instrumentele de PR. O
caracteristică fundamentală a acțiunilor în PR este reprezentată de gradul de
implicare al celor care le desfășoară.” 19

Teme:
1. Ce înțelegeți prin campanie de PR?
2. Ce înțelegeți prin strategie de PR?
3. Ce înțelegeți prin metodă de PR?

Bibliografie obligatorie:
Rus, Flaviu Călin, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași, 2009,
pag. 40.42.

Strategii și campanii de PR – modele

Obiective:
1. Descrierea mai multor modele de strategii de PR
2. Diferențiere între modele tip situație și modele tip problemă:
Cuvinte cheie: strategie, model, situație, problemă, definire, pla nificare, evaluare,
comunicare, acțiune.

19 D. C.,Balaban, F. C., Rus (coord), articol F.C. Ru s, PR Trend , Editura Tritonic,
București, 2007, p. 9.10.

34

Primul model de strategie de PR pe care dorim să vi .l supunem atenției este
unul care conține patru pași și care a fost elabora t de către Scott M. Cutlip, Allen H.
Center și Glen M. Broom:

„ 1. Defining Public Relations Problems,
2. Planning and Programming,
3. Taking Action and Communicating,
4. Evaluating the program.” 20
Cel de al doilea model este unul mai complex și a f ost propus de către Doug
Newsom, Judy VanSlyke Turk și Dean Kruckeberg:
„
• Definește problema. Stabilește obiectivele campani ei într.un cadru
organizațional.
• Evaluează impactul problemei asupra publicurilor ș i asupra organizației și
definește clar elementele acelei probleme.
• Dezvoltă o strategie organizațională în consonanță cu misiunea organizației.
• Determină o strategie de comunicare pentru a ating e obiectivele propuse.
• Planifică acțiuni, teme și apeluri către publicuri . Pentru a elabora o strategie
funcțională, planifică unde va fi pus accentul: pe reclame, pe informare publică
și / sau pe promovare.
• Dezvoltă un plan de responsabilități organizaționa le, cu bugete și orare.
• Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasă și cum vei
monitoriza fiecare aspect.
• Evaluează rezultatele sau eficiența programului.” 21

20 Scott M. Cutlip, Allen H. Center și Glen M. Broom, Effective Public Relations , eight
edition, Editura, Prentice Hall, Upper Saddle River , New Jersey, 2000, pag. 341.
21 Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk și Dean Kruckeberg , Totul despre relațiile
publice, Editura Polirom, Iași, 2003, pag. 584.

35

”
Un model special folosit în deosebi în rezolvarea u nor probleme ale sistemului îi
aparține lui John Marston și e denumit și modelul RACE. Cele patru litere provin de
la cele patru cuvinte care compun modelul:
R= Research (cercetare)
A= Action (acțiune, qcționează)
C= Communication (comunicare)
E= Evaluation (evaluare)
Jerry Hendrix a preluat acest model și la transform at în așanumitul model ROPE:
R= Research (cercetare)
O= Objectives (obiective)
P=Programming (programare, planificare)
E=Evaluation (evaluare)” 22

Teme:
1. Descrieți modelul lui Scott M. Cutlip, Allen H. Center și Glen M. Broom.
2. Care sunt elementele modelului RACE a lui John M arston?

Bibliografie obligatorie:
Rus,Flaviu Călin, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași, 2009,
pag. 43.51.

22 Flaviu Călin, Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași,
2009, p. 51.

36
Bibliografie opțională:
Cutlip,Scott M., Center, Allen H., și Broom, Glen M ., Effective Public Relations , eight
edition, Editura, Prentice Hall, Upper Saddle River , New Jersey, 2000,pag.341.

Newsom, Doug, VanSlyke Turk, Judy și Kruckeberg, De an, Totul despre relațiile
publice, Editura Polirom, Iași, 2003, pag. 584.

Campanii de PR: tipuri și forme – domeniul comercia l/servicii
Obiective:
1. Descrierea principalelor tipuri generale de camp anii de PR;
2. Analiza caracteristicilor principalelor tipuri d e campanii de PR din domeniul
comercial/servicii.
Cuvinte cheie: informare, conștientizare, schimbare atitudinală, e ducare publică,
modificare comportamentală, trend, amplificare, dim inuare.
În ceea ce privește tipurile de campanii de PR, exi stă în literatura de
specialitate mai multe împărțiri sau mai multe cate gorii de campanii. O primă
împărțire ne este oferită de Doug Newsom, Judy VanS lyke Turk și Dean Kruckeberg
autori ca re fac referire la modelul propus de căt re Patrick Jackson:

„ Există un număr de campanii de relații publice, de fapt există cam șase tipuri. Mai
întâi putem să facem campanii de conștientizare pen tru public, prin care îi anunțăm
pe oameni despre ceva. Școala începe din nou, deci vă rugăm să nu.i călcați cu
mașina pe cei din clasele mici care merg la școală. Pur și simplu anunțare.
În al doilea rând, putem face campanii de informar e, pentru a oferi informație
în timp ce anunțăm. Este total diferită de o simplă campanie de conștientizare.
În al treilea rând, putem face o campanie de educa re publică, folosind
cuvântul „educare” în sens pedagogic și înțelegând prin aceasta că o persoană a
asimilat materialul într.un grad suficient de mare încât să se simtă destul de
confortabil emoțional și atitudinal pentru a.l apli ca în comportamentul zilnic…..

37
În al patrulea rând câteodată trebuie să reîntărim atitudinile și comportamentul
acelora care sunt de acord cu poziția noastră. Tot ce au nevoie este o aducere .
aminte a valorilor noastre comune.
Și câteodată, în al cincilea rând, trebuie să schi mbăm sau să încercăm să
schimbăm atitudinile acelora care nu sunt de acord cu poziția noastră. Acest lucru
cere crearea disonanței cognitive și este mult mai greu.
În al șaselea rând și în cele din urmă, astăzi put em să facem campanii de
modificare a comportamentului.” 23
În continuare vă vom prezenta sintetic care sunt ca racteristicile acestor tipuri de
campanii:
Campania de conștientizare:
Caracteristici generale:
. Are nevoie de o singură etapă în care să se desfă șoare;
. Tratează o temă sau o problemă
. Publicurile (grupurile țintă) s.au confruntat în trecut cu
respectiva problemă deci teoretic ar trebuie să o c unoască
. Grupurile țintă trebuie să recunoască respectiva problemă
și să dezvolte în urma desfășurării campaniei un
comportament deja cunoscut
. Exemplu: Începerea unui nou an școlar

Campania de informare
Caracteristici generale:
. se bazează pe un model liniar de comunicare (mode lul
acțiunii informațiilor al lui Grunig și Hunt);

23 apud Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk și Dean Kruck eberg, Totul despre
relațiile publice, Editura Polirom, Iași, 2003, pag. 573.

38
. nu se bazează pe experiența anterioară a populați ei deci nu
se bazează pe recunoaștere;
. promovează mesaje noi;
. grupurile țintă asimilează noul mesaj, învață un anumit tip
de comportament în conformitate cu problema promova tă,
urmând să aplica acest tip de comportament dacă se
confruntă cu o astfel de problemă;
. Exemplu:problemă de interes general – vot uninomi nal

Campania de educare publică
Caracteristici generale:
. Este folosită în două situații: fie prin implicar ea statului, fie
când grupurile țintă sunt copii;
. Sursa emitentă poate fi de natură centrală (minis tere) sau
locală (primării, prefecturi, spitale etc) sau comb inate;
. Se folosește persuadarea;
. Rezolvă o problemă prin educare populației;
. Se desfășoară pe parcursul a mai multor etape și subetape;
. Exemplu: utilizarea computerului.

Campania de reîntărire atitudinală
Caracteristici generale:
. Folosește atitudinile;
. Scopul lor este acela de a întări o anumită atitu dine a unui
grup țintă referitoare la o anumită problemă sau si tuație;

39
. Sunt folosite mai mult în domeniul politic dar și în domeniul
comercial.servicii;
. Folosește persuadarea;
. Conștientizează anumite idei preexistene în menta lul
colectiv al grupurilor țintă și le întăresc;
. Pentru întărire se folosește foarte mult repetare a;
. Nu necesită planuri de rezervă în desfășurare;
. Necesită mai multe etape;
. Exemplu: protejarea mediului înconjurător.

Campanii de schimbare a atitudinilor
Caracteristici generale:
. Sunt mai complicate decât celelalte;
. Se adresează unor grupuri țintă cu idei contrare decât cele
promovate;
. Folosesc probleme care intră oarecum în conflict cu ideile
deja existente în mentalul colectiv al grupurilor ț intă;
. Folosesc modelul de ”spălare a creierului” propus de către
Kurt Lewin: dezghețare, schimbare, reînghețare;
. Folosesc mai multe etape și subetape;
. Exemplu: modificarea atitudinilor față de somn.

Campania de modificare a comportamentului
Caracteristici generale:

40
. Sunt strâns legate de campaniile de modificare at itudinală;
. Aduc și modificarea comportamentului nu numai a a titudinii;
. Modificările de comportament trebuie prima dată învățate
și pe urmă aplicate;
. Trebuie să țină cont de personalitatea grupurilor țintă cărora
se adresează;
. Se aleg teme apropiate de cele ale campaniilor de
modificare atitudinală;
. Se desfășoară pe mai multe etape dintre care cel puțin
două sunt foarte importante și anume: descrierea un ui
anumit tip de comportament referitor la o anumită p roblemă
sau situație, învățarea și aplicarea respectivului tip de
comportament;
. Exemplu: modificarea stilului de viață.

Alături de aceste tipuri generale de campanii exist ă și ale alte tipuri împărțiri spre
exemplu în funcție de trend avem:
Campanii de creare sau reconfigurare de trend
Caracteristici generale:
. Se focalizează pe firme care sunt la începutul de zvoltării de
imagine;
. Creează o identitate a acestora;
. Referitor la reconfigurare creează o nouă identit ate;
. Promovează noul prin elemente de originalitate;
. Încearcă să dezvolte trend.uri noi de imagine pen tru
respectiva firmă.

41

Campanii de amplificare de trend
Caracteristici generale:
. Se ocupă de firme care au o identitate dar a căre i dispersie
în ceea ce privește imaginea e prea mică;
. Se ocupe de firmă ale căror imagine riscă să fie acoperite
de alte firme mai puternice;
. Încearcă să amplifice trend.ul și imaginea deja e xistente;
. Amplificarea de trend trebuie bine calculată pent ru a
menține un echilibru între imagine și conținut.
Campanii de diminuare de trend
Caracteristici generale:
. Se folosește în două situații:
a. Când consilierul PR constată diferențe mari într e
formă și conținut;
b. Când consilierul PR consideră oportună o
reconfigurare identitară sau de trend.
. Reconfigurarea identitară trebuie realizată și în baza unui
proces de rebranding.

Dacă se iau în calcul alți parametri cum ar fi timp ul, conținutul mesajelor și publicul
campaniile se împart după cum urmează:
Campaniile de lungă durată
Caracteristici generale:
. Se derulează într.o perioadă mai mare de timp;

42
. Problemele promovate sunt complexe;
. Conține mai multe etape;
. Temele abordate sunt mai degrabă cele de interes general;
. Sunt folosite în special în comunicarea publică;
. Exemplu: strângerea de fonduri pentru sinistrați.

Campanii de scurtă durată
Caracteristici generale:
. Sunt de fapt campanii de informare și conștientiz are;
. Se focalizează mai mult pe grupuri țintă cunoscut e ca fiind
mai permisive;
. Se desfășoară pe o perioadă scurtă de timp
. Exemplu: folosirea unui anumit tip de produs nou sau deja
existent.
Campanii care se focalizează pe o singură temă
Caracteristici generale:
. Se concentrează pe o singură temă;
. Folosesc toate resursele punctuale;
. Se caracterizează prin nondispersie informațional ă;
. Nucleul campaniei este însăși tema campaniei.
Campanii care se focalizează pe mai multe teme
Caracteristici generale:
. Folosesc mai multe teme;
. Folosesc dispersia informațională;

43
. Conțin mai multe etape;
. Fiecare etapă promovează o anumită temă;
. Exemplu: plan de dezvoltare a unei zone

Campanii care se focalizează pe grupuri țintă din i nteriorul corporației
Caracteristici generale:
. Se concentrează pe interiorul sistemelor;
. Probleme sunt de interes intern;
. Consilierul PR cunoaște foarte bine grupurile țin tă;
. Pot menține unitatea sistemului;
. Exemplu: retehnologizări

Campanii care se focalizează pe grupuri țintă din e xteriorul corporației
Caracteristici generale:
. Sunt focalizate fie pe clienți, fie pe parteneri;
. Sprijină interesele sistemului;
. Se desfășoară în baza uneia sau a mai multor etap e;
. Sunt de obicei campanii de informare sau de conșt ientizare;
. Exemplu: facilitățile unui anumit aparat.
Teme :
1. Care sunt tipurile generale de campanii de PR?
2. Care sunt caracteristicile campaniei de informar e?

44
3. Care sunt caracteristicile generale ale campanie i de modificare a
comportamentului?
Bibliografie obligatorie:
Rus,Flaviu Călin, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași, 2009,
pag. 53.69.
Bibliografie opțională:
Newsom, Doug, Judy VanSlyke Turk și Dean Kruckeber g, Dean, Totul despre
relațiile publice, Editura Polirom, Iași, 2003, pag. 573.

Campanii de PR în domeniul politic

Obiective:
1. Analiza caracteristicilor principalelor categori i de campanii de PR politic;
2. Diferențierea domeniului de PR politic de cel de PR comercial/servicii.
Cuvinte cheie: președinte, senatori, deputați, consilieri locali, consilieri județeni,
primari, stop and go, blitz, ațâțare, negativă, zvo n, etc.

Campaniile pe care le.am descris anterior se desfăș oară în general în
domeniul comercial servicii. Există și tipuri de ca mpanii care au loc în domeniul
politic.
La nivel macro există patru categorii de campanii:

Campanii generale
Caracteristici generale:

45
. Au loc odată la 4 ani;
. Se aleg prin vot direct deputații și senatorii;
. Durează 30 de zile.
Campanii prezidențiale
Caracteristici generale:
. Au loc odată la 4 ani;
. Se alege prin vot direct președintele;
. Durează 30 de zile.
Campaniile locale
Caracteristici generale:
. Au loc odată la 4 ani;
. Se aleg prin vot direct: primarul, președintele c onsiliului
județean, consilierii locali, consilierii județeni;
. Durează 30 de zile.
Campaniile europarlamentare
Caracteristici generale:
. Au loc odată la 5 ani;
. Se aleg prin vot direct deputații în Parlamentul European;
. Durează 30 de zile.
Sunt și alte împărțiri în funcție de alte criterii (vezi A. Marga, M. Mureșan, FC Rus și
alții, Științe ale comunicării, note de curs, vol. II, pag. 415.418):

Din punctul de vedere al scopului campaniile electo rale pot fi clasificate astfel:

46
1. Campania de ambianță :
a. realizează o atmosferă de obicei pozitivă în cad rul căreia e prezentat actorul
politic,
b. această implică costuri mari și pregătire minuți oasă,
c. are efect asupra electorilor circumspecți la ins trumentele marketingului
electoral,
d. promovează elemente pozitive,
e. mai este denumită și de așteptare.

2. Campania de ațâțare :
a. actorul politic urmărește stârnirea interesului public față de acțiunile sale,
b. se manifestă prin promovarea unor materiale prom oționale fără specificarea
sursei,
c. conturează un mare semn de întrebare în mentalul colectiv,
d. crește tensiunea în rândul electorilor,
e. dezvăluirea sursei trebuie aleasă de către consi lierul PR în momentul cel mai
potrivit pentru a avea efect maxim.
3. Campania negativă :
a. se focalizează pe adversarii politici,
b. urmărește distrugerea acestora,
c. folosește metoda zvonurilor,
d. îmbină elemente ale realității cu minciuna pentr u credibilizarea zvonurilor,
e. dezavantajul acestui tip de campanie constă în f aptul că efectele ei nu pot fi
controlate și nici modalitățile de dispersie a zvon urilor,
f. este încununată de succes pe fondul unor crize.

Din punct de vedere al ritmului de desfășurare a co municării politice avem
următoarea clasificare a campaniilor electorale:

1. Campania de tip progresiv :
a. promovează candidați mai puțin vizibili pe scena politică,
b. realizează o prezentare detaliată a acestora,
c. se realizează în mai multe faze,
d. urmărește creșterea constantă și stadială a imag inii actorului politic.

47

2. Campania electorală de tip blitz :
a. actorul politic e prezentat într.un timp foarte scurt,
b. prezintă actori politici care intră mai târziu î n confruntarea electorală,
c. avantajul acesteia constă în faptul că actorul p olitic are timp să analizeze
strategiile celorlalți competitori,
d. dezavantajul este reprezentat de timpul mai scur t al promovării imaginii
actorului politic.

3. Campania electorală etapizată :
a. strategia are loc în mai multe faze,
b. se prezintă în mod repetat aceleași teme,
c. se urmărește principiul amplificării de imagine în mod progresiv,
d. e folosită de către actorii politici cunoscuți.

4. Campania electorală de tip stop and go :
a. folosește metoda saltatorie,
b. este caracteristică partidelor cu structuri mai puțin bine definite,
c. este folosită de partide care nu au mijloace mat eriale și financiare foarte mari,
d. actorii politici care folosesc această metodă îș i vor promova imaginea
nonconstant doar prin anumite evenimente.

În funcție de grupurile țintă cărora li se adreseaz ă actorii politici avem:

1. Campanii electorale bazate pe ideologie :
a. se adresează unor grupuri țintă formate din elem ente având un grad de
pregătire profesională și intelectuală peste medie,
b. se adresează unor oameni interesați de ideologie .

2. Campanii electorale bazate pe imagine :
a. se adresează unui public mai puțin educat,
b. pun accent pe imagine.

48

3. Campaniile electorale agresive :
a. se caracterizează prin atacuri la adresa adversa rilor,
b. se adresează în special generațiilor tinere.

4. Campaniile electorale nonagresive :
a. pun accent pe aplatizarea conflictelor,
b. se adresează în special generațiilor mai în vârs tă.

5. Campaniile centrate pe personalități sau pe partide politice :
a. se coagulează în jurul liderilor carismatici car e pot atrage mai multe voturi,
b. se coagulează în jurul partidelor dacă liderii s unt mai puțin cunoscuți sau mai
puțin carismatici.
Acestea au fost principalele tipuri de campanii de PR pe care am dorit să le
prezentăm, cu mențiunea că PR este un domeniu dinam ic, astfel că pot fi dezvoltate
noi tipuri de campanii în anii următori.

Teme:
1. Care sunt principalele caracteristici ale campan iei de ambianță?
2. Care sunt principalele caracteristici ale campan iei de negative?

Bibliografie:
Rus, Flaviu Călin, Evoluția procesului de comunicare de la forma inter personală la
cea politică și mediatică , Editura Accent, 2005, pag. 168.175.

Campania de PR – desfășurător general

Obiective:
1. Descrierea noțiuni de plan;
2. Analiza principalelor tipuri de planuri;

49
3. Expunerea a două tipuri de modele în baza cărora să se desfășoare campania
de PR.

Cuvinte cheie: model, plan, obiective, public, evaluare.

În această ultimă parte a suportului nostru de curs vom descrie planul
campaniei de PR și vom expune două modele de campan ie, în baza cărora se poate
desfășura o campanie de PR.

Potrivit lui Beranrd Dagenais, care citează dicțion arul Robert, planul este: „ un proiect
elaborat, care presupune un șir ordonat de operații (căi) destinate să ducă la
atingerea unui scop.” 24

” Conform lui Pierrre., L., Desaulniers, un pan tre buie să fie în măsură să răspundă
următoarelor întrebări:
„ . Care este situația actuală?
. Ce rezultate vrem să obținem?
. Cum vrem să ajungem la aceste rezultate?
. Cum vom măsura nivelul de realizare al scop urilor și efectul acestora?” 25
Același Bernard Dagenais consideră că se poate vorb i de mai multe tipuri de planuri:
”
1. planul general al organizației, care va preciza misiunea acesteia, coordonatele
principale ale dezvoltării, obiectivele globale ce trebuie atinse, și modalitățile
prin care se va ajunge la ele;

24 apud, Bernard, Dagenais, Campania de relații publice , Editura Polirom, Iași, 2003,
pag. 55.
25 apud, Bernard, Dagenais, Campania de relații publice , Editura Polirom, Iași, 2003,,
pag. 55.

50
2. planurile specifice ale fiecărei unități adminis trative trebuie să tindă spre
punerea în practică a planului general în fiecare d intre sectoarele respective;
3. planul de marketing este unul dintre planurile s pecifice. El definește produsul
sau serviciul vândut sau oferit, determinând prețul și sistemul de distribuție.
Relațiile publice vor veni la final, pentru a face cunoscute cele trei elemente
ale marketingului;
4. planurile de campanii de relații publice se vor baza pe planul general al
organizației și pe cele specifice ale unităților ad ministrative;
5. planurile de relații cu publicul, de relații cu presa, de publicitate, de
sponsorizare vor completa planul de campanie de rel ații publice.” 26
Am adus în discuție noțiunea de plan deoarece și ca mpanie de relații publice trebuie
să se desfășoare în baza unui plan, pentru a avea r elevanță. În continuare vom
prezenta două astfel de modele:
Modelul lui Bernard Dagenais:
”
1. descrierea mandatului încredințat;
2. analiza situației;
3. definirea obiectivelor;
4. precizarea publicurilor . țintă;
5. formularea axei de comunicare;
6. identificarea strategiei de comunicare;
7. propunerea tehnicilor, canalelor mediatice și su porturilor utile;
8. conceperea mesajelor;
9. stabilirea bugetului și a calendarului;
10. elaborarea instrumentelor de control și evaluar e.” 27
Viziunea Cristinei Coman referitoare la planul camp aniei de PR:

„

26 Bernard, Dagenais, Campania de relații publice , Editura Polirom, Iași, 2003, pag.
56.
27 Bernard, Dagenais Campania de relații publice , Editura Polirom, Iași, 2003, pag.
59.

51
1. definirea problemelor;
2. analiza situației;
3. stabilirea obiectivelor;
4. identificarea diferitelor categorii de public;
5. stabilirea strategiilor;
6. stabilirea tacticilor;
7. fixarea calendarului de lucru;
8. stabilirea bugetului;
9. stabilirea procedurilor de evaluare.” 28

Din punctul nostru de vedere cele două modele se as eamănă și la o analiză
atentă se poate spune că, dacă numărul de etape dif eră, modelele cuprind cam
același conținut. Forma planului poate fi diferită în funcție de agenție, dar există și o
standardizare care ne spune că prima pagină a planu lui de PR cuprinde următoarele
elemente:
”
1. titlul : plan de campanie de relații publice.
2. tema: promovarea unei noi tehnologii…
3. numele instituției publice sau private pentru ca re realizăm planul: plan realizat
pentru instituția x
4. Numele autorilor planului, firmă de PR sau perso ană: elaborat de către firma x
sau de către consilier PR x
5. data la care se predă planul: 20. 03. 20007” 29

Teme:

1. Descrieți pașii modelului unei campanii de PR în viziunea lui Bernard
Dagenais?
2. Descrieți pașii modelului unei campanii de PR î n viziunea Cristinei Coman?

28 Cristina, Coman, Relațiile publice Principii și Strategii , Editura Polirom, Iași, 2006,
pag. 81.82.
29 Flaviu Călin, Rus, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași,
2009,pag. 86.87.

52
3. Ce elemente trebuie să cuprindă prima pagină a u nui plan de PR?

Bibliografie obligatorie:
Rus,Flaviu Călin, Campanii și strategii de PR, Editura Institutul European, Iași, 2009,
pag. 79.87.
Bibliografie opțională:
Coman,Cristina, Relațiile publice Principii și Strategii , Editura Polirom, Iași, 2006,
pag. 81.82.

Dagenais,Bernard, Campania de relații publice , Editura Polirom, Iași, 2003, pag. 56.
59.

Test final
Notă: Fiecare răspuns corect al unei întrebări (pr obe, teme) se punctează cu
un punct. Se acordă un punct din oficiu.

1. Descrieți definiția PR a lui Rex Harlow:
2. Ce înseamnă Human Relations?
3. Care sunt tipurile de modele de PR descrise de G runig și Hunt?
4. Care sunt atribuțiile consilierului PR în ceea c e privește comunicarea inter.
sistemică?
5. Ce înțelegeți prin strategie de PR?
6. Ce înțelegeți prin campanie de PR?
7. Care sunt tipurile generale de campanii de PR?
8. Care sunt principalele caracteristici ale campan iei de ambianță?
9. Descrieți pașii modelului unei campanii de PR în viziunea lui Bernard Dagenais?

53

Bibliografie obligatorie a cursului:

Coman,Cristina, Relațiile publice Principii și Strategii , Editura Polirom, Iași, 2006;

Newsom, Doug, Judy VanSlyke Turk și Dean Kruckeber g, Dean, Totul despre
relațiile publice, Editura Polirom, Iași, 2003;
Rus, Flaviu Călin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice , Editura
Institutul European, Iași, 2002.

Rus, Flaviu Călin, Campanii și strategii de PR , Editura Institutul European, Iași, 2009.

54