Spațiile verzi și influența acestora asupra Municipiului Oradea [627481]

Universitatea Babeș -Bolyai
Facultatea de Geografie

Spațiile verzi și influența acestora asupra Municipiului Oradea

Numele și prenumele student: [anonimizat] : Forț Alexandra -Delia
Disciplina de studiu : Geografie umană
Program de studiu : Geografia Turismului
An de studiu : 1 (201 9-2020)
Cadru didactic coordo nator : Diana -Elena Alexandru

Rezumatul lucrării
Lucrarea ,,Spațiile verzi și influența acestora asupra Municipiului Oradea” prezintă
o perspectivă de viitor asupra unuia dintre oraș ele importante ale țării, care este s ituată în Nord –
Vestul României, la scurtă distanță față de granița cu Ungaria, poate fi considerată poarta spre
Occident.
Pe lângă înfrumusețare a spațiului înconjurător, amenajarea spațiilor verzi comunitare
împreună cu activitățile de educație ecologică au un rol important în dezvoltarea comunităților
locale: contribuie la fundamentarea unor parteneriate între diferitele instituții/organizații și
membrii comunității, încurajând astfel realizarea unor proiecte comune și în viitor.
Pe lângă rolul estetic, spațiile verzi aduc orașelor o serie de beneficii ecologice,
sociale, psihologice și economice.
Am scructurat acest proi ect de cercetare în 3 capitole.

Cuvinte cheie: mediu, spațiile verzi, populația, dezvoltare urbană, modernizarea, poluarea și
reamenajarea.

Cuprins :
Argument:
Introducere: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 9
Ipoteza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 1
Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 1
Derularea cercetării: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 1
Capitolul 1 . Concept și metodologie ………………………….. ………………………….. ……………………… 6
1.1. Definiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
1.2. Dezvoltarea spațiilor verzi ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6

1.2.1. Spațiile verzi în sistematizarea teritoriului și a localităților ………………………….. ……… 6
1.2.2. Funcțiile spațiilor verzi în cadrul localităților urbane ………………………….. ……………… 6
1.3. Funcțiile spațiilor verzi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7
1.3.1. Funcția sanitară – igienică ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
1.3.2. Funcția recreativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
1.3.3. Funcția estetică – peisagistică ………………………….. ………………………….. ………………… 7
1.4 . Repartiția, dimensionarea, profilarea și organizarea spațiilor verzi ………………………….. … 8
1.4.1. Spaț iile verzi în sistematizarea teritoriului și a localităților ………………………….. ……… 8
1.4.2. Sistemul de spații verzi ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
1.4.3. Dimensionarea spațiilor verzi ………………………….. ………………………….. ………………… 8
Capitolul 2 . Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea ………………………….. … 9
2.1. Calitatea factorilor de mediu ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9
2.1.1. Calitatea aerului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
2.1.2. Surse de poluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
2.1.3. Arii naturale și protejate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9
2.2. Obiective, Principii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
2.2.1. Considerații generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
2.2.2. Protecția mediului (ecosistemului urban) ………………………….. ………………………….. .. 10
Capitolul 3. Localizarea orașului Oradea ………………………….. ………………………….. ……………… 11
3.1. Poziția geografică a orașului în cadrul Câmpiei de Vest ………………………….. ……………… 11
3.2. Istoricul spațiilor verzi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
3.3. Situația actuală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 12
Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
Bibliografie

Argument:
În proiectul de față am propus să cercetez spațiil e verzi din Oradea și beneficiul adus
asupra populației și asupra orașului.
Am ales această temă datorită faptului că Municipiului Oradea este comunitate a în care am
observat de -a lung ul anilor nevoia ”omului de la oraș” de a avea parte de spațiu verde, și tot ce
implică acesta (senzația de liniște, relaxare, sănătatate). Prin cunoștințele dobândite în cadrul
specializării Geografia Turismului am încercat să implementez conceptul de spa țiu verde în
cadrul unității studiate și să gasesc soluții practice, de durată pentru a întreține un climat sănătos.
Spațiile verzi oferă locuitorilor aglomerări urbane (care de regulă reprezintă un mediu nesănătos și
neprimitor de viață) niște surse de sănătate și relaxare care susțin protecția mediului și conservarea
biodiversității. La nivel mondial și în special în țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare,
preocuparea pentru protecția mediului este din ce în ce mai mare.
Spațiile verzi reprezintă inima orașului. Locul de unde se pompează aer curat, u nde viața
noastră de zi cu zi ‘înverzește’, iar noi le dăruim de fiecare dată priviri pline de admirație și
mulțumire .
În cadrul acestei lucrari am incercat să identificarea punctelor tari, punctelor slabe,
oportunitățile și amenințările Municipiului Oradea: Puncte tari ( mărimea arealului studiat ,
prezența Crișului Repede de -a lungul arealului , apropierea față de stațiunile balneo – climaterice 1
Mai și Băile Felix , apropierea față de granița cu Ungaria 😉 și Puncte slabe (aglomerarea urbană
dată de numărul ridicat al construcțiilor , numărul mic de parcuri , prezența terenurilor industriale
dezafectate și traficul intens ;).
Oportunități: ( posibilitatea de ex tindere pe orizontală, transformarea malurilor Crișului Repede
într-o ,,oază verde” și numărul mare de construcții masive creează posibilitatea amenajării
acoperișurilor verzi;) și Amenințări ( gradul ridicat de poluare , formarea insulei de caldură ,
supraaglomerarea urbană și organizarea haotică a spațiului;).

5
Introducere:
Ipoteza
Ca urmare, ipoteza urmărită de -a lungul cercetării propuse a fost: Amenajerea unor spații
verzi noi și reînnoirea celor existente, care vor aduce un beneficiu orașului prin atragerea unui
număr mai mare de turiști.

Obiective
 Să identific modalitățile pentru accesarea de fonduri pentru amenajarea și renovarea
spațiilor verzi;
 Să stimulez creativitatea și interesele turiștilor pentru vizitatrea Municipiului Oradea;
 Să creez situații pentru ecologizare a Municipiului Oradea și implicarea per soanelor
tinere;

Derularea cercetării:
Acestă cercetăre a durat două luni și nu am întâlnit obstacole în realizarea cercetării . În
lucrarea de față am propus spre investigare modul în care spațiile verzi contribuie la dezvoltarea
Municipiului Oradea.
Având în vedere că peste 50% din populația planetei locuiește în zone urbane, și că acestea
au o amprentă ecologică foarte mare asupra mediului înconjurător, organizarea și gestionarea
orașelor trebuie foarte bine gândite și planificate, dacă există un interes pentru a menține în
echilibru natura și dezvoltarea socio -economică.
Studii făcute în diferite părți ale lumii demonstrea ză că una dintre căile importante, atât
pentru protejarea mediului, cât și pentru crearea unui cadru ambiental sănătos și plăcut
oameniilor care locuiesc în zonele urbane, este dezvoltarea spațiilor verzi.

6
Capitolul 1 . Concept și metodologie
1.1. Definiții
Noțiunea de mediu (environment, umwelt, milieu) a fost începând din sec. al XIX -lea,
în sens biologic, înțeleasă ca ambianța naturală a viețuitoarelor, pentru ca ulterior, în domeniul
geografiei să fie definit ca spațiul locuit și influențat de om ( K. Ritler, P. V. De la Blache, S.
Mehedinti s.a.). Chiar și în intervalul scurt (raportul la evouția Pământului ca planetă) dintre
apariția strămoșilor omului și epoca actuală, mediul natural a evoluat mult, independent de
existența și voința speciei uman e (mișcări tectonice, orogeneza, instalarea și retragerea
glaciațiunilor, alternanțe de climate calde și reci, umede și uscate, cu alternanțele corespunzătoare
de flori, faună, soluri).
Noua lege a protecției mediului, nr. 137/1995, definește mediu l drept‚ ansamblul de condiții
și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul și subsolul, toate structurile atmosferice, toate
materialele organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune
cuprinzând elementele enumera te anterior, inclusiv valorile materiale și spirituale“.
1.2. Dezvoltarea spațiilor verzi
1.2.1. Spațiile verzi în sistematizarea teritoriului și a localităților
Soluțiile de si stematizare urbană tind să asigure o judicioasă repartiție teritorială a
amenajărilor peisagistice, o dimensionare, o profilare și o structurare corespunzătoare a acestora,
în interdependență cu dezvoltarea orașelor.
Alături de obiective ca li mitarea perimetrului construibil, realizarea unei densități optime
a clădirilor, organizarea zonelor funcționale urbane (zona de locuit, zona de industrii și depozite,
zona politico -administrativă, dotări orășenești și de cartier, rețele stradale, etc) pro iectarea urbană
are în vedere rezervarea unor suprafețe în scopul amenajării de spații plantate.
1.2.2. Funcțiile spațiilor verzi în cadrul localităților urbane
Urbanismul și amenajarea teritoriului fac parte dintre activit ățile care contribuie nemijlocit la
asigurarea condițiilor necesare creșterii calității vieții. În ansamblul acestor condiții, spațiile verzi
ocupă un loc deosebit de important. Într -adevăr urbanismul privește nu numai amplasarea zonelor

7
de locuit, comerci ale, de învățământ, cultură, sănătate, industriale, a căilor de circulație, etc, dar
și repartiția, proiectarea și amenajarea spațiilor verzi în intravilan și în zona preorășenească..
Urbanizarea este un proces complex de dezvoltare a orașelor, care necesi tă cunoștințe
pluridisciplinare. Spațiile verzi trebuie să stimuleze sentimentul ,,trăirii“ celor ce le vizitează.
Spațiile verzi din cadrul perimetrului construibil al orașelor constituie o categorie funcțională,
al cărei specific este determinarea, în primul rând, de cadrul vegetal și, în al doilea rând, de cadrul
construit, cuprinzând dotări și amenajări corespunzătoare unor activități cultural -educative,
sportive sau recreative. Esența amenajării unui teritoriu, inclusiv a celui destinat spațiilor verzi
constă în ,,alegerea celui mai convenabil stil, care să sugereze utilizările cele mai adecvate și
folosirea întregului său potențial“ (Simond, O., 1967).
1.3. Funcțiile spațiilor verzi
1.3.1. Funcția sanitară – igienică
Funcția sanitară – igienică a spațiilor verzi se manifestă și prin reducerea nivelului de
poluare fonică a atmosferei. Zgomotele produse atât de mijloacele de transport cât și de unele
întreprinderi industriale ale orașelor pot atinge uneori valo ri de intensitate și frecvență dăunătoare
organsimului uman.
1.3.2. Funcția recreativă
Datorită funcției recreative spațiile verzi nu trebuie considerate ca un accesoriu sau ca un
simplu element de decor, ci ca o dotare social -urbană la fel de importantă ca toate celelalte.
Peisajul urban optim este caracterizat printr -un raport echilibrat între con strucții și vegetație,
străzi și alei.

1.3.3. Funcția estetică – peisagistică
Spațiile verzi intravilane dau viață și expresivitate artistică peisajelor arhitecturale ale orașelor.
Frumusețea cadrului de verdeață din parcuri și grădini sau de pe alei și străzi participă din plin la
înfrumusețarea orașului.

8
1.4 . Repartiția, dimensionarea, profilarea și organizarea spațiilor verzi
1.4.1. Spaț iile verzi în sistematizarea teritoriului și a localităților
Cunoscându -se rolul multilateral al spațiilor verzi în construirea ambianței fizice a omului și
cerințele societății moderne față de acestea, s -a conturat necesitatea adoptării unei anumite
strategii privind integrarea lor în sistematizarea teritoriului și localităților. În planurile de
organizare fizică globală (oraș și teritoriu) se urmărește crearea unui ,,sistem verde” capabil să
asigure protecția multiplă a mediului, recrearea și odihna populației.
1.4.2. Sistemul de spații verzi
Pentru a alcătui un sistem, este necesar ca spațiile verzi să facă parte din componența
tuturor zonelor funcționale ale orașului, iar cele mai importante dintre ele – parcurile, grădinile, să
fie repartizate echilibrat și să se lege atât între ele . În cadrul sistemului trebuie să se asigure
dimensionarea adecvată a spațiilor verzi în raport cu funcțiunile atribuite și cu mărimea și
caracteristicile zonelor pe care le servesc.
Sistemele de spații verzi se pot constitui în modalități diferite, în funcție de condițiile
topografice și climatice, structura urbanistică.
1.4.3. Dimensionarea spațiilor verzi
Suprafața totală și pe categorii a spațiilor libere plantate depinde de mărimea localității
(suprafață și număr de locuitori), de dezvoltarea urbană și industrială, de tipurile de clădiri
predominante, de condiții climatic. Normele sunt mai mari în orașele de câmpi e, în climat cu veri
călduroase și pe teritorii lipsite sau sărace în păduri naturale, de asemenea, în orașele mari,
caracterizate prin densitate mare a populației și dezvoltare industrială.

9
Capitolul 2 . Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Oradea
Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din România promovează activ dezvoltarea
durabilă prin asistența acordată în cadrul proiectului său de construire a capacităților locale de
implementare a Agendei Locale 21 in România. Proiectul este actual mente implementat în nouă
orașe – pilot, sub coordonarea Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă.
2.1. Calitatea factorilor de mediu
Municipiul Oradea intră în categoria așezărilor urbane medii ca dimensiune, populație și,
respectiv, complexitatea activităților economice. În plus, poziționarea orașului in proximitatea
frontierei de vest a României îi conferă un statut aparte. Problematica mediului este considerată
prioritară.
2.1.1. Calitatea aerului
Primăvara și toamna predomină starea neutră a stratificării aerului, iarna este caracteristică
stratificarea stabilă, iar vara cea instabilă (în momentele de stabilitate mișcările verticale sunt
frânate, difuzia pe verticală a poluanților redusă rezultând într -o intensă poluare a atmosferei).
2.1.2. Surse de poluare
– Naturale (granule de polen, sporii – aerosoli); agenți alergizanți;
– Artificiale (activități antropice -urbanizare și industrializare)
2.1.3. Arii naturale și protejate
În Oradea, există:
 2 Parcuri dendrologice; 
 arbori seculari monumente ale naturii: 3 arbori mamut ; 
 2 specii de plante ocrotite: Tis a și Alunul turce sc ;
Plante protejate: 
 ghimpele în pădurea străzi Bolintineanu și Gheorghe Doja (pădurea de la Săldăbagiu). 
 stânjenelul

10

 biodiversitate (păsări): – peste 100 de specii de păsări . Acestea sunt păsări acvatice, aflate
în pasaj sau care pe timpul iernii găsesc aici o importantă sursă de hrană și adăpost. 
Suprafața spațiilor verzi este distribuită astfel:
Parcuri: total 257.050 mp Ștranduri: total 1.077.400 mp
Spațiile verzi di ntre blocuri și grădinile locatarilor sunt estimate la aprox 50 ha.

2.2. Obiective, Principii
2.2.1. Considerații generale
Obiectivele dezvoltării durabile ale municipiului Or adea țin cont de două cicluri de
schimbări urbane care s -au produs în ultimii 50 de ani. Pe ansamblu, dezvoltarea sau regenerarea
unei așezări urbane este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura
economiei locale, în structura po pulației și în cultura comunitară.
Totodată, dezvoltarea unui sistem urban trebuie să țină cont de caracterul limitat al
resurselor (de capital uman, natural și financiar) ce împiedică o autoritate publică să gestioneze
toate probleme comunității, precum și de alocarea echilibrată a acestora, având în vedere efectul
de evicțiune, potrivit căruia o creștere a cheltuielilor publice determină o reducere a consumului
sau investițiilor private.
2.2.2. Protecția mediului (ecosistemului urban)
Aceste procese tind să fie relativ diferite între țări, fiind influențate de factori specifici locului
asociați cu aspectele socioeconomice, istorice, factori politici și culturali care influențea ză
deciziile privind utilizarea pământului. În prezent, poluarea mediului înconjurător este una dintre
principalele preocupări la nivel mondial, alături de preocuparea de a asigura consumul de energie
al lumii moderne în continuă creștere. Prezintă conside rente general e legate de soluțiile de genere
a călduri din energia geotermală care furnizează informații scurte despre un sistem geotermic
existent în Oradea, subliniază importanța subiectului principal și preocupările actual e.

11

Capitolul 3. Localizarea orașului Oradea
3.1. Poziția geografică a orașului în cadrul Câmpiei de Vest

Poziția orașului Orad ea în cadrul
județului Bihor

Oradea este situată la intersecția paralelei de 47°03' latitudine nordică cu meridianul
de 21°55' longitudine estică. Din punct de vedere a situării pe continent Oradea se află în partea
centrala a continentului european de unde decurg o serie de consecințe favorabile dezvoltării sale
atât asupra factorilor naturali.
În apropierea municipiului, la 6 km SE, pe DN 76/E79 sunt situate renumitele stațiuni
balneoclimaterice Băile Felix și Băile 1 Mai, dezvo ltate datorită calității curative a apelor
termale. Pădurea (stejar, cer, fag, carpen) și parcul dau un farmec aparte stațiunii, creând un
microclimat de curățare, cu efecte benefice asupra sănătății pacienților. La cca 1000m, pe valea
Pețea se află Băile 1 Mai, care beneficiază de asemenea, de un climat modern. Specific orașului
Oradea este un climat temperat – moderat de câmpie. Prin poziția sa în cadrul țării, Oradea
reprezintă o poartă principală de intrare la frontierele de vest. Inițial orașul s -a dezvoltat pe
formele cele mai accesibile construirii locuințelor, a căilor de acces și a alimentării cu apă (lunca
și terasele inferioare ale Crișului Repede).

12
3.2. Istoricul spațiilor verzi
În secolul XIX, cu toate c ă industria era incomparabil mai mică decât cea din zilele
noastre, poluarea era mult mai mare decât în prezent, datorită folosirii cărbunelui pentru
producerea energiei.
Primele parcuri se leagă de vastele spații lipsite de clădiri din jurul Cetății , terenuri ce în
Evul Mediu au fost folosite în strategia de apărare. Astfel a apărut Piața 1 Decembrie sau Piața
Mare, unde odată pe săptămână se ținea târgul de vite și care, prin anii ’50, a fost transformată
într-un vast parc, sub denumirea de Parcul 23 August. După cel de -al doilea război mondial , s-au
creat numeroase parcuri precum: Parcul Nicolae Bălcescu, Pa rcul Dendrologic din șanțurile
Cetății și numeroase alte parcuri mai mici în noile cartiere ale orașului.
3.3. Situația actuală
În prezent Oradea este unul din puținele orașe din Romania cu multe spații verzi. P e
lângă micile și marile parcuri și zone verzi din cartierele rezidențiale ale orașului, există și câteva
zone de promenadă în cartierele vechi și centrale printre care: Parcul 1 Decembrie, Parcul
Libertății, Parcul Rhedai – astăzi, acest parc se suprapune cu Grădina Zoologică, Parcul Traian,
Parcul 22 Decembrie, Parcul Țăranilol, Parcul Baroc, Parcul Universității, un parc dendrologic
din campusul universitar , Parcul Olosig, Parcul Seleuș, Parcul Calvaria (Dealul Ciuperca)
Cele mai importante zone de prom enadă sunt:
Piața Unirii, Piața Independenței, Piața Ferdinand, Piața Magnoliei Piața Ghioceilor, Piața
Ignație Darabanț, Splaiul Crișanei, Orășelul Copiilor – cel mai modern parc pentru copii din
vestul României .

13

Rezultate și discuții:

Figura 4. Spaț iile verzi existente și propuneri
pentru noi categorii de spații verzi la nivelul
orașului Oradea (Sursa: Google Earth cu adăugiri )
Prin implementarea propunerilor se dorește utilizarea spațiilor nefolosite sau lăsate în
paragină precum spațiul pe care este amplasată fosta fabrică de alumină sau zona de bălării .
Rezultatele arată că, în percepția proprietarilor de pământ, este vândută străinilor,
securitatea națională este cel mai vulnerabil aspect. În ceea ce privește preferința pentru
funcționalitatea cumpărătorului de terenuri, majoritatea persoanelor cercetate preferă să vândă
unui cumpărător român, făcând astfel o declarație clară în favoarea dreptului de proprietate
românesc ă asupra terenului.
Planul acestei lucrări are ca scop principal evidențierea p osibilităților de dezvoltare
cât și de transformare a orașului Oradea într -un areal predominat de spații verzi care să asigure
locuitorilor un mediu nepoluat și ambiental. În (fig. 3 ) este descrisă situația actuală a spațiilor
verzi respectiv parcuri și pi ețe din cadrul orașului Oradea. Figura 3. Situația repartizării spațiilor verzi la
nivelul orașului Oradea (Sursa: Google Earth cu
adăugiri)

14
Concluzii
Această lucrare demonstrează nevoia omului de a acorda o importanță majoră elementului
verde și modul în care fiecare spațiu, de scală mică sau mare poate fi utilizat eficient, astfel încât
societatea să se dezvolte într -o manieră ghidată după principiul durabilității.
Principalii beneficiari ai noului plan de organizare vor fi locuitorii orașului Oradea, care pe
lângă îmbunătățirea calitativă a mediului de viață se vor dele cta zi de zi cu beneficiile aduse de
natură, respectiv liniște, relaxare, mediul urban cunoscut devenind astfel un refugiu în sine.
După analiza întregii lucrări se poate constata că organizarea spațiului de viață este necesară
atât în spații restrâns e cât și la nivel de oraș, județ, țară, deoarece omul ca entitate nu poate
supraviețui fără natură ca și suport fizic cât și psihic.

Bibliografie
Vlăsceanu G., Ianoș I., (1988), Orașele României, Casa Editorială ODEON, București
Muja S., (1944), Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conservării mediului înconjurător în
România, Editura Ceres, București
Cucu V., (1976), Geografie și urbanizare, Editura Junimea

Acasă

http://www.oradea.ro/
D.C. Petrescu , (2017), Whereto land fragmentation –land grabbing in Romania? The place
ofnegotiation in reaching win –win community -based solutions , Land Use Policy , pagina 1,
http://dx.doi.org/10.1016/j.landusepol.2017.01.049 .
I. Zambon, (2018), Do spatial patterns of urbanization and land consumption re flect different
socioeconomic contexts in Europe?, Science of the Total Environment , pagina 1,
https://doi.org/10.1016/j.scitotenv.2017.12341 .
N´ora Papp, (2016), Antioxidant potential, tannin an d polyphenol contents of seed and pericarp
of three Coffea species , Asian Pacific Journal of Tropical Medicine , pagina 1,
http://dx.doi.org/10.1016/j.apjtm.2016.03.014