Strategia Nationala De Aparare A Tarii 1 [627475]

ROMÂNIA
ADMINISTRA ȚIA PREZIDEN ȚIALĂ

STRATEGIA NAȚIONALĂ
DE APĂRARE A ȚĂ RII
PENTRU PERIOADA 2015 ‐ 2019
‐ O Românie puternică în Europa și în lume ‐

BUCURE ȘTI
‐2015‐

2

CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE 3
INTRODUCERE 5
Capi
SECUtolul I: DEFINIREA INTERESELOR ȘI OB IECTIVELOR NAȚIONALE DE
RITATE 7
1.1. Valori și principii ……………………………………………………………………………………………….. 7
……………………………………………………… …………….. 8
……………………………………………………… ………….. 9 1.2. Interese naționale de securitate
1.3. Obiective naționale de securitate
Capitolul II: EVALUAREA MEDIULUI INTER NAȚIONAL DE SECURITATE 11
2.1. Mediul global de securitate ……………………………………………………… ………………….. 11
………………………………………..12
……………………………………………………… ………………. 13 2.2. Dimensiuni de securitate la nivel euro‐atlantic2.3. Mediul de securitate regional
Capitolul III: AME
NINȚĂRI, RISCURI ȘI VULNERABILIT ĂȚI 14
3.1. Amenințări ……………………………………………………… ……………………………………………….. 14
……………………………………………………………………………………………………………… .. 15
……………………………………………………… …………………………………………. 16 3.2. Riscuri
3.3. Vulnerabilități
Capi
PENTtolul IV: DI RECȚII DE ACȚIUNE ȘI PRINCIPALELE MODALITĂȚI
RU ASIGURAREA SECURIT ĂȚII NAȚIONALE A ROMÂNIEI
4.1. Premise
4.2. Direcții de acțiune și prin cipalele modalități de asigurar e a securității
naționale 17
…………………………………………………………………………………………………………….. 17
……………………………………………………………………………………………………………… ………… 18
…………. 4.2.1. Dimensiunea de apăra re………………………………………….. ………
…………………………………. 18
4.2.2. Dimensiunea de ordine publică………………………………………….. ………………….. 19
4.2.3. Dimensiunea de in formații, contrainformații ș i de securitate
……………………….
…………………………………………………………………….19
i en ergetică
4.2.5. Dimensiunea diplomatic ă4.2.4. Dimensiunea economic ă ș …………………………….. ………. 20
…………………..
……………………………………… 21
………………….21
………………….21 4.2.6. Dimensiunea de m anagement al situațiilor de criză
4.2.7. Dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demo grafică
CONSIDERA ȚII FINALE 23

3

CUVÂNT ÎNAINTE

L a p r e l u a r e a m a n d a t u l u i d e P r e ș e d i n t e a l R o m â n i e i a m e x p r i m a t d ezideratul și
angajamentul afirmării națiunii române ca o națiune puternică, de cetățeni, o națiune care
știe ce vrea în Europa, în lume și pentru sine însăși. Convingerea mea a rămas neclintită.
Forța unei națiuni este dată de valorile, obiectivele și aspira țiile comune, care depășesc
sum ea interes lor, ambițiilor și chiar a reușitelor individuale.
Strategia națională de apărare a României este expresia concret ă a acestei viziuni. O
Românie puternic ă în Europa și în lume exprimă cel mai clar obiectivul final al Strategiei
și definește profilul pe care țara noastră și‐l construiește pe ntru următorii cinci ani și,
implicit, pe termen lung.
O Românie puternică în Europa și în lume înseamnă în primul rân d un stat care
asigură securitatea cetățenilor săi oriunde s‐ar afla ei. Această declarație include o
multitudine de aspecte. A asigura securitatea cetățenilor începe cu a‐i respecta la ei acasă, a le proteja drepturile și libertățile în țară și în străinătate, a pune efectiv instituțiile în
serviciul cetățeanului, așa cum le este menirea, și continuă cu o dimensiune cât se poate de
practică ‐ a le oferi securitate în comunitățile lor, precum și garanții juridice și protecție
diplomatică în afara granițelor.
Acest scop poate fi atins doar prin conectarea permanentă la re alitate, prin evaluarea
continuă a stării de fapt și prin înțelegerea fenomenelor și pr ovocărilor ce caracterizează
a c t u a l u l c o n t e x t . P r i n u r m a r e , R o m â n i a p u t e r n i c ă e s t e u n s t a t c are își va dezvolta
c a p a c i t a t e a d e a o p e r a e f i c i e n t ș i p r a g m a t i c î n t r ‐ o p a r a d i g m ă s chimbată, care știe să
răspundă la noile realități și care poate anticipa evoluțiile d in mediul de securitate.
Recunoașterea schimbărilor care s‐au produs în ultimii ani în p lan geopolitic reprezintă un
prim pas necesar pentru a construi o Strategie bine ancorată în realitate și care identifică
cele mai potrivite direcții de acțiune.
În al doilea rând, o Românie puternică își apără valorile, inte resele și simbolurile care o
definesc, bunurile naționale și resursele naturale, precum și i nstituțiile care o reprezintă.
Prioritate trebuie acordată educației și sănătății, protejării patrimoniului, mediului
înconjurător, dar și susținerii domeniilor de excelență.
În fine, dar nu în ultimul rând, o Românie puternică este un st at care contribuie la
men iei și libertății. ținerea securității colective și la promovarea democraț
Acest fapt presupune că România își va fi consolidat credibilitatea strategic ă,
fiind
recunoscută pentru predictibilitate și continuitate atât în pol itica externă, de securitate și
apărare, cât și în consolidarea democrației și statului de drep t. O Românie puternică se
bucură nu doar de încrederea deplină a partenerilor, ci este la rândul său un furnizor de
încredere, o sursă de stabilitate într‐o regiune complicată și de profund atașament față de
valorile și principiile democratice.

4
Ne aflăm la mai bine de 10 ani de la aderarea României la NATO și la 8 ani de la intrarea
țării noastre în Uniunea Europeană ca membru cu drepturi deplin e. Drumul parcurs de la
aceste momente până astăzi se cuvine a fi recunoscut și aprecia t. România s‐a schimbat în
această perioadă, iar Strategia națională de apărare vine să reafirme, în cel mai responsabil
mod, caracterul ireversibil al acestui parcurs și al angajamentelor pe care el le presupune.
Parteneriatul Strategic cu State le Unite ale Americii, apartene nța la NATO și la Uniunea
Europeană sunt fundamentele politicii noastre externe. Construc ția României puternice
este strâns legată de acestea.
* * *
Strategia națională de apărare a României ține de atribuțiile P reședintelui României.
Acest document nu este și nu trebuie să fie un act de voință al unei persoane, fie ea
învestită cu funcția cea mai înaltă în stat, nici al câtorva in stituții. Strategia națională de
apărare a țării este mai mult decât atât. Ea își propune să răs pundă unor nevoi și așteptări
ale societății și privește fiecare cetățean, societatea în ansa mblu, precum și instituțiile
statului. Elaborarea ei a implic at un proces de consultare cu s pecialiști, cu factori politici, cu
reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu, ai medi ului academic și ai societății
civile.
Convingerea mea a fost întotdeauna aceea că politica în domeniu l securității naționale,
în toate componentele ei, trebuie să facă obiectul unui dialog și consens al societății
românești. Iar ca Președinte îmi revine misiunea și responsabil itatea de a integra organic
politica externă și de securitate în vederea apărării și promov ării intereselor noastre
naționale.

5

INTRODUCERE

1. În conformitate cu prevederile din Constituția României și Leg ea 473/2004 privind
planificarea apărării, Strategia națională de apărare a Românie i, denumită în continuare
Strategia, este principalul inst rument care fundamentează planificarea apărării la nivel
național și asigură cadrul strategic pentru organizarea și coor donarea unitară a activităților
care privesc apărarea țării și securitatea națională, prin Consiliul Suprem de Apărare a
Țării.
2. Prin obiectivele și conținutul său, Strategia se referă la apă rarea țării și securitatea
națională în ansamblu. Schimbările de paradigmă privind conceptul de apărare a țării și securitate națională, legate de dinamica din ce în ce mai imprevizibilă a mediului de securitate, impun necesitatea re analizării acestuia și, în pers pectivă imediată, actualizarea
cadrului juridic național.
3. Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate națională
extinsă ‐ fundamentat pe democrația constituțională și respectul mutua l dintre cetățeni și
stat ‐ care vizează interesele care converg spre asigurarea securității naționale, manifestate în următoarele domenii: apărare (înțeleasă în dubla calitate no rmativă, de apărare
națională și apărare colectivă), ordine publică, activitatea de informații, contrainformații și
de securitate, educație, sănătate, economic, energetic, financi ar, mediu, infrastructuri
critice. Strategia are o abordare integratoare și multidimensio nală, în care dimensiunea de
apărare se îmbină și echilibrează reciproc cu o serie de alte d imensiuni ‐ ordine publică;
activitatea de informații, contr ainformații și de securitate; d iplomația; managementul
situaț ii lor de criză; educația, sănătatea și demografia.
4. Necesitatea extinderii conceptului de securitate națională est e motivată și de
asigurarea convergenței cu principiile europene de securitate, dezvoltate în Strategia
de Securitate Europeană și Strategia de Securitate Internă a Un iunii Europene, în care
securitatea și dezvoltarea sunt plasate într‐o relație de direc tă proporționalitate. În plus,
extinderea conceptului de securitate națională vizează asigurar ea unei reziliențe sporite a
instituțiilor de stat și a societății civile în fața unor posib ile situații de criză, fortuite sau
persistente, într‐un mediu internațional de securitate impredic tibil și într‐un context de
securitate complex.
5. Schimbarea de paradigm ă la nivel global se caracterizeaz ă prin câteva evoluții
de
care trebuie să ținem cont în elaborarea unei noi Strategii. România se află într‐o
regiune care a fost mult timp caracterizată de prezența unor co nflicte înghețate. Astăzi
regiunea este marcată de conflicte active și de o deteriorare a relațiilor dintre NATO și
Federația Rusă. Prezența zonelor de conflict în regiune ridică în mod direct și problema
securității cetățenilor români.

6
6. În plan global, terorismul a căpătat noi dimensiuni, nefiind un fenomen îndepărtat,
ci unul aproape de spațiul nostru. Cetățenii români pot fi afec tați de consecințele actelor
teroriste. Criza economică și financiară, la rândul său, a cont ribuit la această schimbare de
paradigmă, iar efectele sale se resimt pe termen lung.
7. România traversează o perioadă în care multiple riscuri, amenințări și vulnerabilități
se intersectează uneori, iar alteori se suprapun, generând efec te imprevizibile nu doar la
nivel național sau regional, ci și global.
8. Securitatea națională nu poate fi asigurată individual de cătr e nic iu n s t at, no il e
provocări ale mediului de securitate impunând colaborarea efect ivă și eficientă în cadrul
mecanismelor și formatelor d e cooperare internațională.
9. Pentru a gestiona responsabil impactul unor astfel de surprize strategice, dincolo de
cunoașterea evoluțiilor din mediul de securitate, este nevoie mai mult decât oricând de
coeziun ru țara e și consens la nivelnaț ional în problemele vitale pent noastră.
10. Pentru asigurarea resurselor necesare domeniului securității e ste nevoie de o
economie e ti o entă. de piață robustă, bazată p libera iniția vă și c ncu rență transpar
11. Strategia urmărește să stabilească pașii necesari pentru consolidarea
credibilit ății strategice a României, prin promovarea continuității și predictibilității ce
derivă din statutul de stat memb ru al Alianței Nord‐Atlantice și Uniunii Europene.
Totodată, sunt necesare extinderea și consolidarea Parteneriatu lui Strategic cu Statele
Unite ale Americii și a altor parteneriate strategice, precum și a relațiilor de cooperare cu ceilalți actori internaționali.
12. Din această perspectivă, obiectivele și direcțiile de acțiune care privesc securitatea
națională urmăresc consolidarea capacităților militare și civil e naționale la standarde care
s ă p e r m i t ă p r e v e n i r e a , d e s c u r a j a rea și apărarea împotriva oricăror acțiuni agresive la
adresa țării noastre. Participarea activă a României la apărarea colectivă în cadrul NATO, la implementarea clauzei de solidaritate și asistență reciprocă în conformitate cu prevederile
Tratatului de la Lisabona al Uniunii Europene și la dezvoltarea Politicii europene de
Securitate și Apărare Comună și a operațiunilor asociate asigur ării spațiului european de
liberta e, securitatt e și justiție sunt de importanță egală.
13. Strategia definește interesele și obiectivele naționale de sec uritate, prezintă o
evaluare a mediului de securitate, identifică principalele amen ințări, riscuri și
vulnerabilități la adresa intereselor fundamentale ale României și formulează principalele
direcții de acțiune pentru asigurarea securității naționale.
14. Strategia reprezint ă o datorie morală
și politică, având în vedere că în 2018
vom celebra centenarul Unirii, iar în 2019 România va prelua, pentru prima dată,
președinția Consiliului Uniunii Europene, la mai bine de un deceniu de la aderarea
efectivă.

7
Capitolul I
DEFINIREA INTERESELOR ȘI
OBIECTIVELOR NAȚ IONALE DE
SECURITATE
1.1. Valori și principii
15. Ca țară europeană, membră a Uniunii Europene și a NATO, Români a este un stat de
d r e p t , d e m o c r a t i c ș i s o c i a l , î m p ă r t ă ș i n d a c e l e a ș i v a l o r i c a ș i celelalte state membre:
demnitatea umană, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității
umane p l,dre tatea și p uralismu l, egalitatea în fața legii.
16. În definirea intereselor și a obiectivelor naționale de securi tate, Strategia este
fundamentată pe următoarele valori :
 demnitatea , înțeleasă ca atribut esențial al persoanei umane;
 coeziunea civică și afirmarea identității naționale, ca aspirații
comune ale comunității de cetățeni reuniți în stat;
 democra ția constituțională și statul de drept, respectiv cultura
politică participativă, pluralismul politic, separația și echil ibrul puterilor
în stat, garantarea drepturilor și libertățiIor fundamentale al e cetățenilor
și respectul față de prevederi le constituționale și legale;
 integritatea statală și teritorial ă a României , bazată pe loialitatea
cetățenilor și instituțiilor pub lice față de suveranitatea nați onală.
17. În scopul promovării acesto
principii : r valori, Strategia se bazează pe r espectarea următoarelor
 continuitatea , principiu ce derivă din necesitatea coerenței politicilor în
baza cărora România își construiește viitorul și se integrează în
comunitatea europeană și euroatl anticã. Astfel, menținerea vizi unii și a
direcțiilor de cooperare în cadrul NATO, Uniunii Europene și al
parteneriatelor strategice, îndeosebi al celui cu SUA, este în măsură să
asigure României condițiile necesare sporirii capacității de prevenire a
conflictelor,
de gestionare a crizelor și de creștere a capacității
operaționale de reacție Ia amenințări;

8

 predictibilitatea , principiu ce privește elaborarea și implementarea
politicilor de securitate națion ală la nivel intern, cât și în planul politicii
externe, cu respectarea imperativului conectării ferme și ireve rsibile la
principiile, mecanismele și procedurile de consultare, de deciz ie și de
planificare aliate în scopul spo ririi contribuției României Ia apărarea
colectivă;
 legalitatea , principiu care implică îndep linirea cu bună‐credință a
obligațiilor asumate de România în plan național, european și
internațional atunci când acționează pentru asigurarea și garan tarea
apărării țării, a cetățenilor săi, a drepturilor fundamentale ale acestora,
precum și în direcția prevenirii riscurilor, combaterii ameninț ărilor și
limitării vulnerabită i ‐ țlor care le ar putea periclita;
 proporționalitatea , principiu care vizează adecvarea mijloacelor de
acțiune necesare asigurării securității naționale la obiectivel e stabilite și
resursele alocate.
18. Pentru a asigura respectarea valorilor și principiilor enunțat e, Strategia își asumă un
caracter pragmatic și operațional prin încurajarea inițiativei ș i a e f o r t u l u i c o n j u g a t a l
instituțiilor cu atribuții în implementarea politicilor de apăr are și de securitate, precum și
prin coordonarea eficientă a acțiunilor acestora.
1.2. Interese naționale de securitate
19. În definirea intereselor naționale de securitate, Strategia se raportează prioritar la
prevederile Constituției potrivit cărora România este stat nați onal, suveran, independent și
indivizibil . De aici decurg firesc interesele naționale, inclusiv cele de s ecuritate, care vizează
promovarea și apărarea, prin mijloace legitime, a valorilor prin care statul român își garantează existența, identitatea, dezvoltarea și stabilitatea, în baza cărora își construiește
viitoru e securităț ii internaționale. l și în temeiul cărora participă Ia realizar a
20. Interesele națion ale de securit ate sunt:
 garantarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității
și indivizibilității statului;
 i apărarea ntegrității și inalienabilității teritoriale a țării;
 apărarea și consolidarea democrației constituționale și a statu lui de
drept;
 protejarea drepturilor și Iibert ăților fundamentale ale tuturor cetățenilor
e și garantar a siguranței lor;
 garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea id entității
etnice, culturale lingvistice și religioase persoanelor aparțin ând
minorităților naționale;

9
 valorificarea resurselor și a poziționării geo‐strategice ale ț ării noastre în
vederea atingerii nivelului de b unăstare la care cetățenii sunt îndreptățiți;
 reducerea decalajelor de dezvoltare și reconstrucția marilor si steme
publice;
 asigurarea ireversibiIității apartenenței Ia sistemul de apărar e colectivă
transatlantic;
 consolidarea Uniunii Europene și participarea activă la procese le de
integrare în interiorul acesteia.
1.3. Obiective naționale de securitate
21. Promovarea intereselor naționale de securitate se realizează p rin stabilirea unor
repere ale efortului statal, con cretizate în obiective național e de securitate.
22. Din perspectiv ă internă, obiectivele naționale de securitate vizează:
 consolidarea capacității naționale de apărare menită să asigure
integritatea teritorială, suveranitatea și independența Românie i, precum
și securit atea poporului român;
 promovarea și asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor și
libertăților fundamentale;
 buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept;
 înlăturarea deficiențelor care a fectează buna guvernanță, întăr irea
capacității administrative, prot ejarea procesului decizional fa ță de
/sau acțiuni nel influențe și egitime sau netransparente;
 asigurarea eficienței sistemelor naționale de prevenire și gest ionare a
situațiilor d e criză, interne și externe, militare sau de natur ă civilă;
 consolidarea securității și prot ecției infrastructurilor critic e ‐ energetice,
de transport și cibernetice ‐, precum și a securității alimentare și a
mediului;
 dezvoltar ea capabilităților de c ombatere a amenințărilor asimet rice;
 asigurarea unui mediu economic performant, dinamic și competiti v, în
plan investițional și antreprenorial, precum și a stabilității financiar‐
bugetare a statului;
 dezvoltarea consolidată, durabilă și adaptată schimbărilor soci ale a
e n marilor sist me publice(să ătat e, educație, protecție socială) ;
 prevenirea reacțiilor și tendințelor radicale sau extremiste, p rin
respectarea pluralismului în soc ietate și cultivarea toleranței la nivelul
societății civile;
 promovarea identității naționale, inclusiv prin prezervarea și
valorificarea patrimoniului cult ural și natural, precum și prin încurajarea
responsabilă a domeniilor de excelență.

10
23. Din perspectiva politicii externe, România trebuie să urmărească conturarea unui
profil de țară care să corespundă nivelului de ambiție asumat l a nivel politic, ponderii
demografice și capacității de dezvoltare economică.
24. În acest sens, urmăresc: obiectivele naționale de securitate
 consolidarea profilului României în NATO și Uniunea Europeană, prin
contribuții atât conceptuale, cât și operaționale;
 r n i respectarea principiilor și valo ilor fundame tale ale Uniun i Europene;
 consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv în dome niul
economic și comercial;
 asigurarea securității în regiunea Mării Negre;
 aprofundarea cooperării cu statele vecine și cu cele din flancu l estic al
NATO;
 apărării; intensificarea cooperării regional e, inclusiv în domeniul
 susținerea parcursului european al Republicii Moldova;
 promovarea intereselor politice, economice și de securitate în regiuni de
relevanta strategica pentru țara noastră.
25. Obiectivele interne și externe nu vor putea fi atinse la amplitudinea dorită în absența
unui proiect de țară pe termen lung, asumat de întreaga clasă p olitică, proiect apt să atragă
consensul național, în acord cu interesele naționale de securit ate.

11

Capitolul II

EVALUAREA MEDIULUI INTERNAȚ IONAL
DE SECURITATE

26. Mediul actual de securitate în cadrul căruia România își apără și promovează valorile,
principiile, interesele și obiectivele strategice și de securit ate este caracterizat de
complexitate și dinamism, ca urmare a regândirii posturii strategice și militare a unor state,
precum și a interdependențelor politice, economice și tehnologi ce produse de fenomenul
globalizării.
27. În perspectivă, mediul de securitate va continua să fie influe nțat de provocări multiple,
unele cu manifestări previzibile și lineare, reprezentând conse cințe ale unor strategii urmărite
de diverși actori statali și non‐statali pe termen lung, iar al tele, dimpotrivă, cu caracter
impredictibil, nonlinear și profund perturbator, care pot genera surprize strategice.
28. Spațiul european se afla într‐un proces de transformări demogr afice cu implicații
strategice. Transformările demografice sunt verificabile la niv el statistic, vor persista pe
termen lung, iar implicațiile acestora sunt atât pozitive, cât și negative. Acest tip de
transformări sistemice vor afecta în mod diferențiat statele eu ropene și regiunile adiacente
acestora, însă impactul asupra securității europene și a Români ei va fi unul diferențiat, pe
termen lung.
2.1. Mediul global de securitate
29. La nivel global, mediul de securitate se află într‐o continuă transformare, care se
reflectă în principal în accentuarea interdependențelor și impr edictibilității în sistemul de
relații internaționale și dificultatea de a delimita riscurile și amenințările de tip clasic de cele
asimetrice și hibride.
30. Pe termen mediu și lung, evoluț iile din mediul de securitate global vor fi dominate de
tendințe complexe, a căror cunoaștere este pentru țara noastră de o importanță majoră: ●
reconfigurarea jocurilor geo‐strategice; ● dezvoltarea rapidă a t ehnologiei informației; ●
resurgența naționalismului și a extremismului; ● fragmentarea etnico‐religioasă și
radicalizarea ideologică; ● adaptarea infrastructurilor critice în raport cu apariția de
calamități, crize energetice, at acuri cibernetice, pandemii.

12
31. Gradul ridicat de incertitudine a evoluțiilor din mediul de se curitate, corelat cu factorii
interni și externi care influențează parcursul României, impune noi modalități de acțiune,
bazate pe o viziune pe termen mediu și lung. Dinamica evoluțiil o r a c t u a l e d e s e c u r i t a t e
profilează două mari provocări: identificarea constantelor și a nticiparea posibilelor fenomene
interne, t regionale și in ernaționale care pot afecta securitate a națională a României.
32. În anticiparea și prevenirea pr oblemelor majore de securitate la nivel global un rol
important revine Organizației Națiunilor Unite, atât în ceea ce privește consultarea, cât și
decizia privind rezolvarea unor crize regionale. Contestarea tot mai frecventă a regimului
internațional al tratatelor și înțelegerilor privitoare la înar mare, la desfășurarea și staționarea
de forțe și capacități militare și la măsurile de creștere a în crederii și securității la nivel
regional și internațional poate accentua fragmentarea, diviziunile și clivajele, generând reconfigurarea turbulentă la nivelul relațiilor internaționale.
2.2. Dimensiuni de securitate la nivel euro ‐atlantic
33. Poziționarea României pe flancul e s t i c a l A l i a n ț e i N o r d ‐ A t l a n t ice și al Uniunii
Europene, precum și la interfere nța unor zone cu risc de securi tate de nivel ridicat evidențiază
faptul că apărarea și securitatea depășesc sfera de responsabil itate a unui singur stat. Este
necesară redefinirea unor concepte și stabilirea unor măsuri ca re să asigure predictibilitate și
consens în întrebuințarea instrumentelor naționale atât indepen dent, cât și în cadru aliat și
comunitar, OSCE fiind, în acest sen n sistemul de securitate eu o s, un element important î r pean.
34. Garantul principal al securității României este Alianța Nord‐ Atlantică, relația
transatlantică reprezentând lian tul strategic care conferă coer ență și consistență acțiunilor
NATO. Soliditatea relației transatlantice depinde de menținerea angajamentului SUA în
Europa, precum și de modul în ca re aliații și partenerii europe ni vor aloca resurse pentru
dezvoltarea propriilor capacități de apărare.
35. Un actor important în spațiul e uropean și euroatlantic este Fe derația Rusă. Acțiunile
acesteia în regiunea Mării Negre, încălcarea normelor de drept internațional, punerea în
discuție a ordinii internationale, conservarea conflictelor îng hețate și anexarea Crimeii au
readus în atenția NATO atât îndeplinirea misiunii ei fundamenta le, apărarea colectivă, cât și
validitatea aranjamentelor de se curitate încheiate cu Rusia la sfârșitul secolului XX.
36. Arhitectura europeană de securitate este tot mai amenințată de crize și conflicte în
derulare în imediata vecinătate, la est și la sud, în măsură să afecteze, direct sau indirect,
interesele naționale de securitate ale României. Evoluțiile din Vecinătatea Estică, Orientul
Mijlociul și Nordul Africii generează o multitudine de provocări la adresa securității
spațiului comunitar, fiind tot mai evidentă necesitatea revizui rii și consolidării politicilor
Uniunii Europene în domeniul sec urității și apărării comune și afacerilor interne.
37. Emergența grupărilor teroriste stimulează fenomenul radica lizării islamice la nivel
european, evidențiind riscurile pe care le prezintă întoarcerea în spațiul comunitar a
jihadiștilor europeni, care ante rior au fost angajați în lupte sau programe de antrenament în
stat
e cu problematică teroristă activă.

13
38. Accentuarea migrației provenind din zonele de conflic t sau cu o situație economică
precară a generat provocări la a dresa capacității statelor memb re de gestionare a fluxurilor de
imigranți ilegali și de preluare /integrare în cadrul comunităților locale.
2.3. Mediul de securitate regional
39. La nivel regional și sub‐regional, mediul în care România își apără și promovează
valorile, principiile și interesele se află într‐o nouă fază de reconfigurare . Dinamica actuală
de securitate poate afecta atât direct, cât și indirect, starea de securitate a României și
siguranța cetățenilor săi.
40. România are obligația de a păst ra echilibrul strategic într‐o zonă de interferență a
unor complexe de securitate regionale, dar și de a contribui la consolidarea procesului de
europenizare, prin extinderea graduală a spațiului european de libertate, prosperitate,
securitate și justiție.
41. Cooperarea regional ă, prin consolidarea dimensiunilo r estică și sudică ale politici lor
de vecinătate a Uniunii Europene crește în importanță.
42. Federația Rusă încearcă să‐și consolideze statutul de putere în plan regional, acțiunile
sale afectând stabilitatea regională și parcursul european al Ucrainei, Republicii Moldova și Georgi ie .
43. Perpetuarea instabilității din Balcanii de Vest generează derapaje populiste,
extremiste, radicale sau chiar fundamentaliste, prin adâncirea unor clivaje istorice și afectarea
drepturilor comunităților etnice , favorizând criminalitatea org anizată și corupția.
44. Arhitectura energetică regional ă poate suferi mutații determinate de eventuale
sincope în valorificarea resurselor energetice din arealul pont ic și dezvoltarea unor proiecte
energe nea Europeană și R omânia. tice concurente celor susținute de Uniu
45. Punerea sub semnul întrebării a siste
mului de valori liberale, derapajele de la
normele statului de drept, tendințele autoritare în exercitarea puterii, exacerbarea discursului
naționalist și populist determin ă creșterea instabilității regi onale și diminuarea sentimentului
de securitate în zonă.

14

Capitolul III
AMENINȚĂRI, RISCURI ȘI VULNERABILITĂȚ I

46. În mod tradițional, amenințările, riscurile și vulnerabilități le la adresa apărării și
securității sunt evaluate prin prisma unor concepte militare, î nsă mediul actual de securitate
necesită o abordare extinsă, în care să se regăsească, pe lângă elementele de natură securitară,
și cele de natură economica, socială, politică, tehnologică și de mediu.
47. Amenințările reprezintă capacități, strategii, intenții ori pl anuri ce pot afecta valorile,
interesele și obiectivele naționale de securitate.
48. Riscurile reprezintă probabilit atea de manifestare a unui eveniment incert, cu impact
direct sau indirect asupra securității naționale.
49. Vulnerabilitățile sunt consecințe ale unor disfuncții ori defi ciențe sistemice , care pot fi
exploatate sau pot contribui la materializarea unei amenințări sau a unui risc.
50. Deteriorarea situației de securitate la nivel internațional, d ar mai ales regional impune
cunoașterea principalelor amenințări, riscuri și vulnerabilități cu care se confruntă țara
noastră, în contextul apariției și, posibil, al dezvoltării uno r noi forme de influențare și
constrângere, ca rezultat al unui mix de componente neconvențio nale și convenționale.
3.1. Amenin țări
51. Acțiunile destabilizatoare din vecinătatea estică generează provocări majore pentru
securitatea spațiului euro‐atlantic, creând instabilitate regio nală și posibile fenomene
negative, printre care migrație, criminalitate organizată, însă și afectarea potențialului de
dezvoltare economică.
52. Perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre ș i instabilitatea din
Balcanii de Vest creează presiuni suplimentare asupra României. Tensiunile inte r‐etnice și
dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanșarea unor conflicte
region le. a
53. Distorsiunile de pe piețele energetice și proiectele concurente ale unor actori statali
sau non‐statali afectează efortu rile României de asigurare a unui nivel suficient al securității
energetice.
54. Amenințările cibernetice lansate de entități ostile, statale sau non‐statale, asupra
infrastructurilor informaționale de interes strategic ale insti tuțiilor publice și companiilor,

15
nțial
de conflict armat.
64. De interes pentru securitatea națională rămân riscurile cu pro babilitate redusă, dar
cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri
migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice. atacurile cibernetice desfășurate de grupări de criminalitate c ibernetică sau atacurile
cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea națională.
55. Terorismul este o amenințare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat
și contracarat, inclusiv din perspectiva identificării și destr ucturării fluxurilor de recrutare și
finanțare a acestor activități. Contingentele naționale care pa rticipă la misiuni externe sunt
expuse riscurilor și amenințărilor generate de acțiunile forțel or, organizațiilor și grupărilor
teroriste. Propaganda fundamentalistă în creștere, în special î n mediul virtual, favorizează
apariția de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acți uni extremist‐teroriste.
56. Proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor purtători, precum și
traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea națională, în condițiile unei
destabilizări la nivel regional.
57. Acțiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe
teritoriul național, în special în scop de influență, pot obstr ucționa proiectele strategice ale
României și deciziile în stat.
3.2. Riscuri
58. Instabilitatea regional ă limitează capacitatea României de promovare a intereselor
strategice, cu precădere a celor privind susținerea parcursului e u r o p e a n a l R e p u b l i c i i
Moldova, soluționarea conflictelor înghețate, asigurarea securi tății energetice, protejarea
drepturilor comunităților românești și a activităților economic e derulate în Zona Economică
Exclusivă a României la Marea Neagră.
59. Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României p o a t e f i g e n e r a t ă d e
persistența dificultăților economice, proliferarea economiei su bterane și a corupției,
evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar și de factori externi precum perpetuarea
decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene și gradul scăzut de rezistență față de
turbulențele majore de pe piețel e ext aerne, mai les pe zona fin anciar‐bancară.
60. Riscuri de natură socială persistă pe fondul unor ten dințe cum ar fi declinul
demografic, emigrația populației active, degradarea factorilor de mediu, al deficiențelor din
sistemele naționale de sănătate, educație și asistență socială, dar și al distorsiunilor pe piața
muncii.
61. Radicalizarea entităților extremiste prezente pe teritoriul României se poate
produce pe fondul accentuării curentelor extremiste de sorginte etnică, religioasă sau de altă
natură.
62. Criminalitatea transfrontalier ă, de la trafic de droguri, persoane, arme și bunuri,
migrație ilegală până la criminalitate economico‐financiară, es te un alt fenomen cu posibil
impact asupra securității naționale.
63. Traficarea ilegală de armament convențional poate deriva din interesul unor actori
statali și non‐statali de a derula astfel de operațiuni, având ca destinație zone de conflict sau
cu pote

16
3.3. Vulnerabilit ăți
65. C a p a c i t a t e a i n s t i t u ț i i l o r s t a t u l u i d e a e v a l u a ș i d i m i n u a i m p a ctul riscurilor și
amenințărilor este limitată de persistența unor vulnerabilități î n : absorb ția fondurilor
europene, utilizarea banului public, energie, infrastructur ă critică, agricultur ă,
protecția mediului, justiție, sănătate, educație și cercetare ș tiințifică. Absența unei
planificări bugetare multianuale reale, care să determine asuma rea și respectarea unor
programe de investiții, are efect e negative, inclusiv în ceea c e privește creșterea capabilităților
forțelor armate și respectarea angajamentelor privind cheltuiel ile militare.
66. Capabilitatea administra ției centrale și locale de a implementa politicile publice
naționale și europene constituie o altă vulnerabilitate.
67. Reacția inter‐instituțională în situații de criză este afectată de precaritatea
resurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. Ace astă vulnerabilitate
devine și mai importantă dacă ne referim la capacitatea de inte roperabilitate a diverselor
instituții ale statului care trebuie să acționeze în cazul unor amenințări asimetrice și de tip
hibrid.
68. Corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afe ctează
potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și
comunităților, precum și încrede rea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern,
persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre.
69. Alte vulnerabilități derivă din excluziunea și polarizarea soc ială, gradul de sărăcie,
declinul demografic, migrația forței de muncă specializate, dis paritățile socio‐economice între
regiuni si județe, fragilitatea spiritului și solidarit ții civ ice. ă

17

Capitolul IV
DIRECȚ II DE ACȚIUNE ȘI PRINCIPALELE
MODALIT ĂȚI PENTRU ASIGURAREA
SECURITĂȚ II NAȚIONALE A ROMÂNIEI
4.1. Premise
70. Interesele și obiectivele naționale de securitate reprezintă f undamentul de la care sunt
elaborate direcțiile de acțiune și modalitățile de asigurare a securității naționale în condițiile
unui mediu internațional de secu ritate dinamic și complex. Toto dată, direcțiile de acțiune sunt
subsumate obligației de a preveni, a combate și a răspunde, într‐o manieră credibilă, în baza
principiului constituțional al coordonării unitare, potențialel o r a m e n i n ț ă r i , r i s c u r i ș i
vulnerabilități cu care România se poate confrunta în următorii cinci ani și pe termen lung.
71. Direcțiile de acțiune și modalitățile de asigurare a securităț ii naționale a României
vizează:
 Consolidarea credibilit ății strategice prin continuitate și
predictibilitate, atât la nivel intern, cât și la nivel extern. Consolidarea
credibilității strategice are la bază atât asigurarea consolidă rii
capabilităților de apărare, ordi ne publică și securitate la niv el național,
cât și asigurarea potențialului de a răspunde colectiv la apăra rea
spațiului euroatlantic și solida r la consolidarea spațiului eur opean al
libertății, securității și justiției;
 Asigurarea unui cadru legal adaptat, atât pentru coordonarea unitară
a activităților privind apărarea țării și securitatea națională la nivelul
Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cât și pentru organizarea și
funcționarea instituțiilor cu responsabilități în domeniu, în c onformitate
cu noile provocări de securitate , dar mai ales pentru adaptarea deplină la
statutul de stat membru NATO și UE. Un cadru legal adaptat rigo rilor
principiilor apărării colective și spațiului european de libert ate,
securitate și justiție reclamă consolidarea securității prin în tărirea
respectului față de drepturile f undamentale și principiile demo crației
constituționale;

18
 Intensificarea colaborării inter‐instituționale pentru identificarea și
îndeplinirea obiectivelor strate gice de securitate națională. Aceasta va
reprezenta fundamentul pentru tr ecerea de la o abordare sectori ală la un
ansamblu coerent și flexibil de if t plan icare inter‐ins ituțională;
 Concentrarea pe prevenire și mecanismele preventive în sfera
securității naționale și apărării țării, respectiv o mai bună anticipare,
cunoaștere, dar și realizare a unei capacități de reacție integrate, b a l a n s a t e , f l e x i b i l e ș i a g i l e . Î n a c t u a l u l c o n t e x t , p e l â n g ă c u noașterea
r i s c u r i l o r ș i a m e n i n ț ă r i l o r , s u b t o a t e a s p e c t e l e ‐ s u r s e , f o r m e d e manifestare, mijloace, tehnici ‐ dezvoltarea capacității de ant icipare,
bazată pe cunoaștere și educație este fundamentală. În acest sc op,
dezvoltarea unor sisteme adecvate de descoperire în timp oportu n a
pericolelor, riscurilor și amenințărilor, în perspectiva preven irii
producerii lor, prin utilizarea combinată atât a mijloacelor mi litare cât și
a instrumentelor civile, este obligatorie;
 Alocarea de resurse printr‐ un proces integrat, continuu, multianual și
riguros de planificare, capabil să răspundă atât noilor cerințe d e
planificare inter‐instituțională, la nivel național, cât și rig orilor
principiilor de planificare buge tară multianuală specifice Alia nței Nord‐
Atlantice și Uniunii Europene.
4.2. Direcț ii de acțiune și principalele modalităț i de
asigurare a securităț ii naționale
4.2.1. Dimensiunea de apărare
72. România trebuie să își concentreze eforturile strategice pentr u apărarea și securitatea
cetățenilor, a teritoriului național, precum și acordarea de sp rijin statelor aliate și partenere,
în conformitate cu angajamentele asumate prin tratate internați onale. În acest sens, sunt
necesare atât dezvoltarea capacității de răspuns la noile provo cări ale mediului de securitate,
cât și pregătirea populației și ului pentru apărare. a teritori
73. Direcțiile de acțiune vizează:
 ți r r e consolidarea capacității na onale de apă are, inclusiv p in utilizar a
eficientă a mecanismelor existente în cadrul NATO;
 continuarea procesului de transformare, modernizare și înzestra re a
c l n I e Armatei României, prin alo area anuaă a minimum 2% di PB bug tului
apărării, timp de 10 an i, începând cu anul 2017;
 dezvoltarea capabilităților nece sare pentru a reacționa în cazu l unor
amenințări asimetrice și de tip hibrid;

19 aprofundarea dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic cu SUA,
prin consolidarea cooperării militare, inclusiv pe teritoriul n ațional și în
regiunea Mării Negre;
 atingerea standardelor de performanță specifice realizării interoperabilității
l
tir ecu armatele celorlalte state membre și armonizarea prevederilor egale și
normative care reglementează pre gă ea și instruirea forțelor armat ;
 e la e adaptarea industriei d securitate cerințele d înzestrare a le forțelor
armate și la mediul concurențial;
 dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de securitate cu statele din
c spațiul euro‐atlantic, prin valorificarea oportunităților de o operare
multinaționale, în contextul iniț iativelor NATO și ale Uniunii Europene;
 consolidarea rolului și prezențe i naționale în misiunile civile și operațiile
militare prin participarea la misiuni de monitorizare și gestio nare a crizelor
din zonele de interes prioritar pentru România.
4.2.2. Dimensiunea de ordine publi
74. Direcțiile că
de acț iune în acest domeniu vor viza cu prioritate:
 p r creșterea gradului de siguranță a cetățenilor prin roteja ea v ieții,
integrității corporale și a dreptului de proprietate al acestor a;
 identificarea și contracararea activităților derulate de rețele de crimă
organizată transfrontalieră și d estructurarea grupărilor infrac ționale;
 or forme ale criminalității prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și a alt
 economico‐financiare; combaterea consumului și a traficului de droguri;
 securizarea frontierei, în special a celei care este frontiera externa a Uniunii
și a Europene, în vederea combaterii migrației ilegale, traficului d e persoane
 altor riscuri cu impact asup ra securității naționale;
p s
 creșterea c a acității de răspuns și de gestionare a ituațiilor de urgență;
sporirea gradului de siguranță rutieră și a transporturilor;
 asigurarea resurselor umane, a mijloacelor materiale, financiare și
informaționale necesare menținerii și dezvoltării capacității o peraționale a
instituțiilor abilitate în baza unui proces riguros de planific are.
4.2.3. Dimensiunea de informații, contrainforma ții și de securitate
75. Pe această dimensiune, direcțiile de acțiune vizează:
ț
  apărarea ordinii și valorilor constitu ionale;
identificarea și semnalarea actelor de corupție;
 e v semnalarea disfuncțiilor sist mice în asigurarea ser iciilor vi tale pentru
populație, precum și a deficiențe lor în marile sisteme publice;
 identificarea și semnalarea disfuncțiilor, riscurilor și amenin țărilor la
adresa: securității energetice; gestionării fondurilor europene ; funcționării

20
piețelor financiare; securității alimentare a populației; secur ității mediului;
obiectivelor de dezvoltare regională și a infrastructurii de tr ansport;
 identificarea imixtiunilor de na tură să afecteze decizia economico‐financiară
de nivel strategic și combaterea actelor de evaziune de amploar e;
 asigurarea mecanismelor de prevenire și contracarare a atacuril or cibernetice
ociată cu la adresa infrastructurilor informaționale de interes strategic , as
 c tr ș ;promovarea intereselor naționale în domeniul securității cibernetice;
identificarea și contracararea a țiunilor asime ice i de tip hibrid
 țelor în funcționarea optim ă a identificarea și semnalarea deficien
 infrastructurilor critice;
prevenirea și combaterea terorismului;
 cunoașterea, prevenirea și înlăturarea riscurilor și amenințărilor generate
de acțiunile informative ostile, asigurarea protecției contrain formative a
intereselor naționale, precum și a informațiilor clasificate;
 identificarea și contracararea rețelelor de crimă organizată tr ansfrontalieră
ce desfășoară activități cu grad sporit de risc economic și soc ial și prevenirea
e e ta i accesului acestora la mecanismele d d cizie în s t ș la resu rsele
economice naționale;
 cunoașterea obiectivelor, resurselor și direcțiilor de dezvolta re a
programelor clandestine de înarm are convențională sau cu arme de
distrugere în masă și vectori pu rtători, precum și contracarare a
transferurilor ilegale de produse strategice.
4.2.4. Dimensiunea economică ș i energetic ă
76. În acest domeniu, dir cțiile de a țiune sunt:
promovarea liberei inițiative și protejarea proprietății privat e;
 e c

asigurarea cadrului concurențial și a competitivității prin dim inuarea
factorilor care afectează buna funcționare a mediului de afacer i;
 t c asigurarea ransparenței piețelor autohtone și a apacității de funcționare
interconectată a lor cu cele externe;
 asigurarea securității energetice prin adaptarea operativă și o ptimizarea
structurii consumului de resurse energetice primare, creșterea eficienței
energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversifi carea accesului
la resurse, creșterea capacităț ii de interconectare și a compet itivității, inclusiv
prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice;
 r e a d e c a l a j e l o r de pr o m o v a r e a u n o r p o l i t i c i c a r e s ă a s i g u r e r e d u c e
ale țării;
 dezvoltar e dintre diferitele regiuni
ș
 dezvoltarea i modernizarea re țelelor de infrastructuri;
consolidarea capitalului autohton;
 prevenirea și contracararea factorilor generatori de riscuri la a d r e s a
securității alimentare a populației și securității mediului.

21
4.2.5. Dimensiunea diplomatic ă
77. În acest do , meniu, direcțiile de acțiune, susținute printr‐o di plomație activă sunt:
 i
rconsolidarea dialogului strateg c în cadrul Uniunii Europene, N ATO și al
altor formate de cooperare inte națională;
 aprofundar ea parteneriatelor strategice, prin extinderea cooper ării în
domeniul economic;
 ‐ intensificarea cooperării cu state din flancul estic al NATO în formate tri și
bilaterale;
 de pr o m o v a r e a v a l e n ț e l o r s t r a t e g i c e a l e M ă r i i N e g r e ș i a f o r m a t e l o r
n a
 cooperare î acest real;
implicarea României în procesul de reflecție privind rolul viit or al OSCE;
 susținerea unor acțiuni de diplo mație publică pentru promovarea
intereselor naționale de securitate și în sprijinul obiectivelor asumate, în
cooperare cu alte instituții publice sau din mediul privat.
4.2.6. Dimensiunea de management al situațiilor de criză
78. Direcțiile de acțiune în acest domeniu vor viza cu prioritate:
 tuațiilor perfecționarea sistemului național de management integrat al si de
criză;
 pregătirea instituțiilor și a populației pentru situații de cri ză și de urgență
r și prin civilă, inclusiv prin exerciții și antrenamente de mobilizare, da
 cooperare internațională;
pregătirea decidenților pentru acțiune și decizie în situații d e criză;
 asigurarea resurselor materiale și umane necesare instituțiilor cu atribuții în
gestionarea situațiilor de criză , în baza unui proces de planif icare.
4.2.7. Dimensiunea educațională, de sănătate, socială ș i demografic ă
79. Actualele provocări la adresa securității României reclamă dezv oltarea unui sistem
intelect social. ual creativ, fiind importante educația, sănătatea și factorul
80. Direcțiile de acțiune în aceste domenii vor viza cu prioritate:
 e conturarea unui amplu proiect național d educație, care să asi gure
mecanisme de planificare pe prog rame, proiecte și performanță;
 stimularea cercetării științifice, în corelație cu sistemul de educație, ca
demers esențial pentru înțelegerea naturii amenințărilor și pro vocărilor
actuale;
 dezvoltarea culturii de securitate, inclusiv prin educație cont inuă, care să
promoveze valorile, normele, ati t u d i n i l e s a u a c ț i u n i l e c a r e s ă permită
asimilarea conceptului de securitate națională;

22
 creșterea capacității de reacție a sistemului de sănătate publică în cazul
apariției unor pandemii sau situații de urgență;
 modelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientului/cetățeanului în
centrul acestui sistem;
 , corelarea politicilor privind piața muncii cu cele din educație șisănătate în
vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabilă;
 adoptarea unor măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradul ui de
deteriorare a situației demograf ice și reducerea disparităților de dezvoltare
la nivel teritorial.

23

CONSIDERA ȚII FINALE

81. În spiritul valorilor și principiilor în baza cărora a fost el aborată Strategia, realizarea
obiectivelor acesteia implică un efort conjugat la nivelul clas ei politice și societăți civile și
utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale și financiar e de care dispune țara noastră.
Sunt de dorit atât asumarea de către clasa politică a interesel or și obiectivelor formulate prin
asigurarea transparenței deciziilor și a utilizării judicioase a fondurilor publice, cât și
implicarea societății civile în dezvoltarea culturii de securit ate și în dezbaterea deschisă a
problemelor de securitate.
82. Consecvența și coerența strategică se bazează pe convergența o biectivelor și direcțiilor
de acțiune, stabilite de către Strategia națională de apărare, Programul de guvernare și
documentele de planificare la ni velul Alianței Nord‐Atlantice ș i al Uniunii Europene.
Prioritizarea, operaționalizarea obiectivelor, programarea bugetară și alocarea adecvată a
resurselor trebuie să urmărească această convergență.
83. O c o n d i ț i e n e c e s a r ă p e n t r u o p e r a ț i o n a l i z a r e a S t r a t e g i e i o r e p r ezintă revizuirea
cadrului legislativ în domeniul securității naționale, care să țină cont, pe langă deficiențele
relevate în timp, de noile amenințări și de nevoia de respectar e a drepturilor și libertăților
civile. În vederea atingerii obiectivelor și realizării direcți ilor de acțiune asumate prin
prezenta Strategie, instituțiile cu responsabilități în domenii le respective vor elabora
strategiile, programele și planu rile sectoriale de activitate s ubsecvente.