Plan De Management …final.docx [627453]

PLAN DE MANAGEMENT

CANDIDAT: [anonimizat]

2

SURSE DE DATE

Documente

1. Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ghidul administratorului public,
Proiect inițiat de UCRAP, 2007

2. Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice din cadrul Ministerului
Administrației și Internelor , Manualul administratorului public

3. ***, Legea administrației publice locale nr.215/2001 , cu modificările și
completările ulterioare

4. ***, Legea nr.286/2006 pentru modificarea și completarea Legi i administrației
publice locale nr. 215/2001

5. ***, Planul de Dezvoltare Regională a județului Hunedoara 2014 -2020

Institu ții și organiza ții

1. Consiliul Județ ean Hunedoara , http://www. cjhunedoara.ro/index.php/institutii –
subordonate

2. SC Apa Prod SA Deva

3. SC Apa Serv SA Valea Jiului

3

CUPRINS

Capitolu l I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL
CONSILIULUI JUDEȚ EAN HUNEDOARA ………………………….. …………………………. 4
1.1. Preambul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
1.2. Scopul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.3. Misiunea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 5
1.4. Motivația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 6
1.5. Profilul profesional al administratorului public într -o administrație în
dezvoltare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 6

Capitolul II. PREZENTARE CONSILIUL JUDEȚEAN H UNEDOARA ……………. 8
2.1. Date generale – județul Hunedoara ………………………….. ………………………….. …… 8
2.1.1. Date geografice ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
2.1.2. Date istorice ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 9
2.1.3. Structura administrativă și demografică ………………………….. …………………. 9
2.2. Constituirea și componența Consiliului Județean ………………………….. …………… 10
2.3. Atribuțiile Consiliului Județean ………………………….. ………………………….. ………. 11
2.4. Funcționa rea Consiliului Județean ………………………….. ………………………….. …… 13
2.5. Instituții subo rdonate ………………………….. ………………………….. …………………….. 15

Capi tolul III. ANALIZA SWOT A JUDEȚULUI HUNEDOARA …………………….. 28

Capitolul IV. PLAN DE MĂSURI VIZÂND DEZVOLTAREA DE ANSAMBLU
A JUDEȚULUI HUNEDOARA ………………………….. ………………………….. ……………… 36
4.1. Planul de Dezvoltare Regională a județului Hunedoara ………………………….. …. 36
4.2. Planul de acțiune pentru atingerea obiectivelor ………………………….. ……………… 39

CONCLUZI I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 43

4
CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERAL E PRIVIND MANAGEMENTUL
CONSILIULUI JUDEȚ EAN HUNEDOARA

1.1. PREAMBUL

Nu există lideri perfecți, însă există lideri foarte buni care știu să -și adapteze stilul
de conducere la situații reale în funcție de particularitățile personalului subordonat sau
colaborator.
Complexitatea activităț ii de conducere în sistemul de administra ție publică rezultă
din responsa bilitatea uriașă pentru viața și bunăs tarea locuitorilor din jude țul Hunedoara ,
din caracterul dinamic, uneori surprinzător al evenimentelor, din nevoia acută de a forma
și menține echipele la un nivel înalt de responsabilitate și randament.
În administratie este relansat ă ideea importanței ac ordate personalului angajat, cel
care pune în funcțiune procedurile, tehnologia, serviciile.
Având în vedere că raț iunea existenței oricărei organizații rezidă în realizarea
scopurilor sale, formalizate, dar conștiente, evi dent că și activitatea din admin istratie
desfășurată de personalul angajat, se supune unor exigențe legate de nevoia de
previziune, planificare, organizare, motivare și evaluare – control. Asemenea exigențe
permit abordarea managementului administrativ , ca formă a managementului general al
organizației.
Prezentul Plan Managerial es te elaborat pentru perioada 2018 -2020 , în baza
condițiilor legale, politice și juri dice ale perioadei actuale , precum și a rezultatelor
analizei SWOT realizată în acest sens.
Programul managerial reprezintă port ofoliul de b ază a l tuturor acțiunilor ce vor fi
întreprinse într-o organizație privind fundamentarea obiectivă a planurilor strategice .
Componenta prioritară o reprezintă implementarea Strategiei de Dezvoltare a
județului Hunedoara pentru perioada 2014 –2020 , a planului de acțiune pentru
implementarea strategiei de reformă, activități foarte complexe care vor necesita
calendare de lucru, mobilizări și planificări de resurse, astfel încât personalul Consiliului
Județ ean Hunedoara să fie capabil să impleme nteze măsurile care se impun.
În fundamentarea proiectului privind exercitarea funcției de manager trebuie avută
în vedere poziția UAT Județul Hunedoara în sistem ul organizațional de administraț ie prin
prisma competențelor stabilite de legislația națională.
Viziu nea mea cu privire la modul de acțiune în exercitarea atribuțiil or specifice
funcției de administrator al Consiliului Jude țean Hunedoara tinde să devină una de
principiu, conceptuală ș i se bazează pe faptul că un model de management eficient pentru
adminis trație nu poate funcționa în vid, întrucât reprezintă o parte integrantă a structurii
organizaționale ca întreg.
Prezentul plan de management este structurat pe patru capitole.
În primul capitol sunt prezentate o serie de considerații introductive privind
managementul administrativ .
În capitolul doi este prezentat Consiliu l Județean Hunedoara prin prisma
constituirii și componenței acestuia, a funcționării și atribuțiilor, cât și a instituțiilor
subordonate .

5 Capitolul trei cuprinde analiza SWOT a Consili ului Județ ean Hunedoara fiind
identificate atât punctele tari și cele slabe ale acestei instituții, cât și elemente ce aparțin
mediului extern diferențiate în oportunități și amenințări .
În capitolul patru au fost identificat e o serie de măsuri considerat e a genera o
eficientizare a managementului consiliului județ ean în viitor.

1.2. SCOPUL

Scopul acestui plan managerial este să sporească eficacitatea, eficiența și calitatea
actului administrativ din Consiliu Jude țean Hunedoara a c ărei activitate este d ictată de
profesionalism pus î n slujba cet ățeanului ș i în deplin acord cu necesit ățile acestuia.

1.3. MISIUNEA

În spiritul misiunii administrativ e și a înfăptuirii actului administrativ, se va
promova ideea eficien ței și calit ății actului administrativ, care pune mai presus de orice
interesele cet ățeanului.
Consiliu l Județ ean Hunedoara constituie o parte a angrenaj ului reprezentat de
sistemul de administra ție din România – ce se dorește a fi respectat în plan local și
regional, datorită calităț ii și efi cienței actului administrativ înfăptuit, preocuparea
permanentă a fie cărui membru al colectivului de angajați fiind aceea d e adoptare a unui
sistem administrativ de calitate, care să conducă la creșterea satisfacției cetățenilor .
În această misiune, profes ionalismul reprezintă valoarea cardinală. Această
valoare trebuie să fie definitorie pentru î ntreg personalul angajat, care trebuie să
manifeste o înaltă responsabilitate în slujba cetățeanului .
Proiectul planului managerial propune o viziune asupra imagin ii interne și externe
a Consiliului Jude țean Hunedoara reprezentând aspirațiile administra torului public și a
colectivului de angajați, prin:
 creșterea continuă a calității actului administrativ ;
 crearea unei atmosfere sănă toase și a unui climat de încrede re, a unei
culturi organizaționale care să promoveze satisfacția în muncă, precum
și mândria de a face parte din colectivul Consiliului Jude țean
Hunedoara ;
 recunoaș terea meritelor personalului la nivel local ș i judetean pentru
competența, profesionalismul și profunda seriozitate în înfăptuirea
actului administrativ ;
 creare a unei imagini de instituț ie aflată în slujba comunități i prin
calitatea actului administrativ ;
 dezvoltarea de relații de colaborare cu toate unitățile administrative din
județ;
 creșterea rolului directorilor și a șefilor de servicii în lua rea de decizii la
nivel instituțional;
 asigurarea transparenței actului de conducere , pe de o parte , și a actului
administrativ , pe de altă parte.

6
1.4. MOTIVAȚIA

Importanța administra ției judetene în viața comunităț ii a fost dintotdeauna
esențial ă, dar acum devine tot mai e videntă în societatea româneasc ă, în contextul
alinierii la prevederile impuse de Uniunea Europeană .
În procesul unui act administrativ de calitate caracterizat printr -o înaltă
responsabiliatate profesional ă, administratorul public și colaboratorii s ăi, la care se
adaug ă întreg personal ul din cadrul instituției, trebuie s ă acționeze eficace și eficient în
slujba cet ățeanului.

1.5. PROFILUL PROFESIONAL AL ADMINISTRATORULUI
PUBLIC ÎNTR -O ADMINISTRAȚIE ÎN DEZVOLTARE

La nivelul comunităților locale sunt generate permanent o serie de probleme
(legate de dezvoltarea economică, de transport, asigurarea utilităților publice, asistență
socială și medicală, gestionarea deșeurilor ș i mediu etc.) cu care autoritățile locale se
confruntă și cărora trebuie să le găsească soluții de rezolvare cât mai rapide, concrete și
eficiente, funcție de care este apreciată măsura succesului managementului la nivelul
administrației publice locale.
Măsura în care politicile locale răspund cerințelor cetățenilor este în directă
legătură cu profesionalismul celor care le elaborează și implementează. În aceste condiții,
"este inevitabil, ca viitorul să necesite o înaltă profesionalizare a angajaților, o m ai mare
delegare de responsabilități de către conducătorii instituțiilor publice, sisteme mai bune
de comunicare internă și externă, precum și un mai mare rafinament în "arta" relațiilor
interguvernamentale din partea unităților administrativ -teritoriale" (Ghidul
administratorului public, p.18). Plecând de la aceste premise, munca administratorului
public "devine tot mai dificilă, mai complexă, mai provocatoare și în mod sigur mai
interesantă și mai captivantă" (Ghidul administratorului public, p.18).
Prin legea nr.286/2006 este permisă înființarea funcției de administrator public,
numirea în funcție făcându -se pe bază de concurs de către președintele consiliului
județean, pe baza unor criterii, proceduri și atribuții specifice, administratorul public
îndepl inind pe baza unui contract de management, atribuții de coordonare a aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de interes județean.
Instituția administratorului public a fost gândită de către legiuitor cu scopul de a
profesionaliza managementul la nivelul instituțiilor publice, sprijinind reprezentanții aleși
ai comunității să gestioneze în mod eficient problemele curente ale localității/județului,
asumându -și responsabilitatea dezvoltării economice locale și contribuind la întărirea
autonomiei l ocale pe principii de eficiență și eficacitate în activitate. Persoana care ocupă
o astfel de funcție trebuie să fie motivată și capabilă să identifice problemele specifice
care încetinesc dezvoltarea socio -economică a comunității, să transmită mesajul
comunității către decidenții locali, să dezvolte politici și strategii de acțiune, să dețină
capabilități de planificare, implementare, evaluare și control a acțiunilor generate de
politicile locale de dezvoltare ale unității administrativ -teritoriale pe care o reprezintă, să
fructifice toate oportunitățile de finanțare accesibile, să contribuie în mod activ la
creșterea vizibilității județului, etc.
O cumulare a atribuțiilor pe care trebuie să le îndeplinească administratorul public
al județului Hunedoara po ate fi rezumată astfel:

7 – asigură o mai bună organizare administrativă a aparatului de specialitate a
Consiliului județean;
– intermediar între Președintele Consiliului județean și Consiliul județean, pe de o
parte, și subordonații din Consiliul județean, pe d e altă parte;
– agent al schimbării, colaborator activ la inițiativele ce privesc dezvoltarea
județului;
– partener al managementului de vârf în procesul de adoptare a deciziilor strategice
ce vizează dezvoltarea de ansamblu a județului;
– catalizator în formula rea politicii urbane, interfață între comunitate și administrația
publică.
Se observă din această enumerare complexitatea unei astfel de funcții și totodată
necesitatea ocupării acesteia de către o persoană competentă, cu capacitate de analiză,
sinteză, ac țiune și asumare de responsabilități, cu suficiente cunoștințe și experiență
pentru a crea perspectiva necesară unei dezvoltări pozitive a unității administrativ –
teritoriale județene.

8
CAPITOLUL II

PREZENTARE CONSILIUL JUDEȚ EAN HUNEDOARA

2.1. DATE GEN ERALE – JUDE ȚUL HUNEDOARA

2.1.1. DATE GEOGRAFICE:
Străveche vatră de istorie și civilizație, cu un rol determinant în evoluția vieții
comunităților de pe aceste meleaguri, județul Hunedoara se întinde pe 706.267 hectare,
ocupând o suprafață de 3% din teri toriul actual al României.
Așezat în partea de sud -vest a României, în Regiunea Vest, între Munții Apuseni
(la nord), Munții Orăștiei și Șureanu (la sud -est), Munții Retezat, Godeanu, Vîlcan și
Parâng (la Sud) și Munții Poiana Ruscăi (la sud vest) și stră bătut de apele Crișului Alb,
Mureșului, Rîului Alb, Streiului și Jiului, județul Hunedoara se învecinează cu județele:
Arad (la vest și nord -vest), Timiș (la vest), Alba (la nord și nord -est), Gorj (la sud),
Vâlcea (la sud -est) și Caraș -Severin (la sud -vest).
Din punct de vedere geografic, județul Hunedoara cuprinde toate formele de relief,
de la mulți, dealuri și câmpii, până la podișuri, depresiuni, văi și terenuri împădurite,
beneficiind de o floră și faună dintre cele mai bogate. Relieful județului Hun edoara este
predominant muntos, munții acoperind 68% din întreg teritoriul. Cele mai reprezentative
vârfuri sunt Vârful Parângul Mare – 2519 m, Vârful Peleaga – 2509 m, Vârful Vârful
Șureanu – 2059 m, acestora adăugându -li-se alte creste montane din Munții Metaliferi,
Poiana Ruscăi, Apuseni, Bihor etc.). De asemenea, teritoiul acestui județ beneficiază de
ape curgătoare și lacuri montane sunt numeroase, cele mai cunoscute fiind râurile Mureș,
Jiu, Cerna, Strei sau Crișul Alb și lacurile natuale (în principa l de origine glaciară)
Bucura, Zănoaga, Gîlcescu, Roșiile, Iezerul Mare și Mic etc., precum și lacurile artificial
Cinciș sau Valea de Pești. Pe teritoriul județului Hunedoara se găsesc totodată și izvoare
cu apă minerală și geotermală, la Boholt, Bobîlna, Băcâia, Geoagiu, Vața de Jos și Călan.
Grație acestor forme de relief, pe teritoriul județului Hunedoara se regăsesc și
numeroase arii natural protejate, începând cu Parcul Național Retezat (cel mai cunoscut
parc natural din România, înființat încă din a nul 1935), care se întinde pe o suprafață de
peste 700 de km2 (din care 1800 de hectare se află în regim de rezervație științifică și
rezervație a biosferei) și are peste 20 de vâ rfuri cu înălțime de peste 2300 de metri
altitudine și alte 40 peste 2200 de metri, dar și cele mai frumoase lacuri glaciare de pe
teritoriul țării, dintre care lacul Bucura este cel mai întins (11 ha), Tăul Mare este situat la
cea mai mare altitudine (2270 m) , iar Zănoaga este cel mai adânc (30 m.) Pe teritoriul
județului Hunedoar a se află și a lte arii natural protejate, prec um rezervația naturală
Muntele Vulcan, complexul carstic Ponorici -Cioclovina, Peștera cu corali, Fânațele cu
narcise de la Nușcoara, Pădurea Bejan, Geoparcul Dinozaurilor de la Hațeg, Cheile
Cernei, Cheile Jieț ului, Calcarele de la Godinești etc.
Tot relie ful său vast și divers a făcut c a bogatele resurse ale subsolului județului
Hunedoara să fie cele care au conturat profilul economic și social al acestei zone, din cele
mai vechi timpuri. Este știut faptul că minereurile auro -argintifere din Munții Apuseni au
fost exploatate încă de pe vremea dacilor și, mai apoi, a romanilor. Așa cum, tot din acele
vremuri străvechi datează și exploatarea resurselor de apă termală de la Geoagiu și Călan.
Ulterior, pe teritoriu l județului s -au dezvoltat și alte ramuri ale industriei extractive,
respectiv a minereului de fier (în Munții Poiana Ruscăi) , a cărbunelui superior (huila – în

9 regiunea Văii Jiului sau cărbunele brun – în bazinul Țebea), a nisipurilor cuarțoase (la
Baru ș i Uricani), a calcarului (la Crăciunești, Roșcani, Lăpugiu, Bănița), a marmurei (la
Aluniș și Luncani) sau travertinului (la Cărpiniș, Banpotoc și Geoagiu).

2.1.2. DATE ISTORICE:
Situat în ”inima” continentului European, teritoriul actualului județ Huned oara a
fost locuit încă din cele mai vechi timpuri. Ultimele vestigii arheologice descoperite pe
șantierul autostrăzii A1 în zona Orăștie și, mai recent, Șoimuș, certifică prezența
activităților umane pe acest teritoriu încă de acum peste 6000 de ani.
Cert este faptul că în Munții Orăștiei se afla, acum mai bine de 2000 de ani,
Capitala Daciei – Sarmizegetusa Regia, iar ceva mai la sud, lângă Hațeg, legiunile
romane au construit noua Capitală a Daciei romane, la Sarmizegetusa Regia, ambele
situri istorice aflându -se, în prezent, în directa administrare a Consiliului județean
Hunedoara. Nu doar aceste repere istorice, ci și alte evenimente consemnate de -a lungul
istoriei, confirm ă fără drept de tăgadă, faptul că teritoriul județului Hunedoara este, de
fapt, leagănul de naștere al poporului român.
Stau măturie în acest sens, documentele care atestă zone precum Țara Hațegului,
districtele Devei, Streiului, Hunedoarei și Dobrei, ca făcând parte din Voivodatul lui
Litovoi (1247), iar de -a lungul istoriei tendinț ele statului ungar de cucerire a
Transilvaniei s -au izbit aici, de -a lungul secolelor, de o rezistență eroică a poporului
român, de la cnejii Cândea, Lațcu, Vladislav sau Mănjina până la Ioan de Hunedoara sau
Avram Iancu. Nici ocupația austriacă din Transi lvania, instaurată vreme de câteva secole,
nu a reușit să înăbușe sentimentul apartenenței oamenilor de pe aceste meleaguri la nația
română, chiar dacă măsurile administrative impuse de împărăteasa Maria Teresa, prin
înființarea comitatelor ca organe local e administrative (în 1763) sau districtele militaro –
civile insituite după înăbușirea revoluției de la 1848, și -au propus tocmai acest lucru.
După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Comitatul Hunedoarei va fi înlocuit
cu prefectura, iar o dată cu legea ad ministrativă din 1925, se instituie conducerea
Prefecturii de către Consiliul județean, prin delegația permanent, reorganziată după anul
1949, în sfatul popular.

2.1.3. STRUCTURA ADMINISTRATIVĂ ȘI DEMOGRAFICĂ:
Odată cu reorganizarea administrativ -teritor ială a României din 1968, se
reînființează județul Hunedoara, în structura aproximativ similară celei din prezent, fapt
confirmat prin adoptarea legii 69/1991 privind admnistrația publică locală. Beneficiind de
aceste prevederi legale, dar și de conjunctur ile de dezvoltare economică și socială de care
a avut parte de -a lungul timpului, județul Hunedoara a devenit unul dintre cele mai
urbanizate din întreg teritoriul României, constituit în prezent din 7 municipii (Deva,
Hunedoara, Petroșani, Brad, Orăștie, Vulcan și Lupeni), alte 7 orașe (Călan, Simeria,
Hațeg, Petrila, Uricani, Geoagiu, Aninoasa) și 55 de comune (cu 457 de sate).
Din punct de vedere demografic, este de menționat faptul că din totalul populației
ce însumează 468.138 locuitori (potrivit date lor INS publicate la data de 1 iulie 2008),
76,75% (respectiv 359.023 locuitori) provin din mediul urban, iar 23,25% (respectiv
109.295 locuitori) provind din mdiul rural. Dintre aceștia, potrivit acelorași date
statistice, 227.367 sunt de sex masculine ia r 240.951 sunt de sex feminine. Din punct de
vedere etnic, structura populației din județul Hunedoara este formată din: români
(92,7%), maghiari (5,2%), romi (1,4%), germane (0,4%) și alte naționalități (0,3%), iar
din punct de vedere al apartenenței relig ioase, populația județului Hunedoara este formată
din: ortodocși (85,8%), romano -catolici (4,4%), penticostali (3,4%), reformați (2,4 %),
baptiști (1,3%), Greco -catolici (1,0%) și alte religii nedeclarate, atei etc. (1,7%).

10

2.2. CONSTITUIREA ȘI COMPONENȚ A CONSILIUL UI JUDEȚ EAN

În conformitate cu prevederile art. 122 din Constituția României și ale art. 24 și 87
din Legea Administrației P ublice Locale, nr. 215/2001, republicată, cu modificările și
completările ulterioare. Consiliul Județean Hunedoara este autoritatea deliberativă a
administrației publice locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea activității
consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

Structura aparatului de specialitate
Misiunea Consil iului Județean Hunedoara este de a coordona activitatea consiliilor
locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean care să asigure:
dezvoltarea economico – socială a județului, gestionarea patrimoniului județean în scopul
protecției și valorificării acestuia, gestionarea serviciilor publice în vederea asigurării
calității și accesibilității acestora, toate acestea având ca scop creșterea calității vieții
hunedorenilor.
Conform S tatutului județului Hunedoara și potrivit prevederilor ar t.88 din Legea
privind administrația publică locală nr.215/2001, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, Consiliul Județean Hunedoara este compus dintr -un număr de 32
de consilieri , stabilit în funcție de numărul locuitorilor județului rap ortat de Institutul
Național de Statistică, completat cu președintele consiliului județean, care are drept de
vot și conduce ședințele acestuia.
La nivelul Consiliului Județean au fost constituite 6 comisii de specialitate , după
cum urmează:
Comisia nr. 1 – Comisia de studii, prognoze economico -sociale, buget finanțe,
agricultură, silvicultură, administrarea domeniului public și privat al județului;
Comisia nr. 2 – Comisia privind organizarea, dezvoltarea urbanistică, realizarea
lucrărilor publice, protecți a mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și
de arhitectură, precum și gospodărirea resurselor naturale;
Comisia nr. 3 – Comisia pentru servicii publice, comerț, turism, privatizare,
sprijinirea IMM -urilor și relația cu patronatul;
Comisia nr. 4 – Comisia pentru activități științifice, învățământ, culte, cultură,
sport, tineret, probleme de sănătate, protecție socială, ale familiei și copilului, precum și
de legătură cu ONG -urile;
Comisia nr. 5 – Comisia de analiză a asocierii și colaborări i cu alte autorități ale
administrației publice, instituții și agenți economici din țară și din străinătate, precum și
dezvoltare regională;
Comisia nr. 6 – Comisia pentru administrația publică locală, juridică, apărarea
ordinei publice, problemele minorit ăților, respectarea drepturilor și a libertăților
cetățenești.
Activitatea executivă este susținută de aparatul de specialitate , care cuprinde un
număr de 173 de posturi, dintre care 31 în regim contractual
Aparatul de specialitate al Consiliului Județean Hunedoara este organizat conform
Hotărârii Consiliului Județean Hunedoara nr. 113/2015 ș i, conform organigramei
aprobate , are în componență următoarele structuri:

Cabinet Președinte
Direcția Administrație Publică Locală
o Serviciul administrație publică locală, relații publice, ATOP

11 o Centrul de informare a cetățeanului
o Servicul juridic contencios ș i relații cu consiliile locale
o Serviciul autoritate județeană de transport
o Compartiment redactare ș i editare M.O. al judetului HD
Direcția Programe, Prognoze, Buget, Finanțe
o Serviciul buget, financiar contabilitate
o Serviciul dezvoltare regională și integrare europeană
o Compartiment Coordonare Centru Județean pentru Managementul
Situațiilor de Urgență
o Serviciul administrarea domeniului public si privat și agenți
economici
o Unitatea județ eană pentru monitorizarea serviciilor comunitare de
utilitate publică
o Compartiment culte, sport, turism, activități culturale
o Compartiment managementul unităților de asistență medical
Direcția tehnică și investiții
o Compartiment inv estiții
o Serviciul achiziții publice
o Serviciul tehnic și administrare drumuri

Direcț ia Arhitect Șef
o Serviciul avizare autorizații și disciplină în construcții
o Compartimentul urbanism, amenajarea teritoriului, cadastru și
gestiunea localit ăților
o Compartim ent informatizare
o Serviciul relații externe, asocieri și comunicare interinstituțională
o Serviciul Corp control, urmărire încasare și executare silită
o Biroul resurse umane, salarizare și gestiunea funcției publice
o U.I.P – Sistem de management integrat al de șeurilor în
jud.Hunedoara
o Serviciu administrativ – Direcția administrație publică locală

2.3. ATRIBUȚ IILE CONSILIULUI JUDEȚ EAN

Conform cadrului legal, Consiliul județean îndeplinește următoarele atribuții
principale:
ART. 91
(1) Consiliul județean îndep linește următoarele categorii principale de atribuții:
a) atribu ții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al
consiliului județean, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale
societăților comerciale și regii lor autonome de interes județean;
b) atribuții privind dezvoltar ea economico -socială a județului;
c) atribuții privind gestionarea patrimoniului județului;
d) atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e) atribuții privind cooperarea interinstituțională;
f) alte atribuții prevăzute de lege.
(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), consiliul județean:
a) alege, din rândul consilierilor județeni, 2 vicepreședinți;

12 b) hotărăște înființarea sau reorganizarea de insti tuții, servicii publice și societăți
comerciale de interes jude țean, precum și reorganizarea regiilor autonome de interes
județean , în condițiile legii;
c) aprob ă regulamentul de organizare și funcționare a consiliului jude țean,
organigrama, statul de func ții, regulamentul de organizare și funcționare ale aparatului de
specialitate, precum și ale institu țiilor și serviciilor publice de interes jude țean și ale
societ ăților comerciale și regiilor autonome de interes jude țean;
d) exercit ă, în numele jude țului, toate drepturile și obliga țiile corespunz ătoare
participa țiilor de ținute la societ ăți comerciale sau regii autonome, în ondi țiile legii;
e) nume ște, sanc ționeaz ă și dispune suspendarea, modificarea și încetarea
raporturilor de serviciu sau, dup ă caz, a ra porturilor de munc ă, în condi țiile legii, pentru
conduc ătorii institu țiilor și serviciilor publice de interes jude țean.
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), consiliul județean:
a) aprobă, la propunerea președintelui consiliului j udețean, bugetul propriu al
județului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere
a exercițiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea președintelui consiliului județean, contractarea și/sau
garantarea împrumuturilor, pr ecum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni
de titluri de valoare în numele județului, în condițiile legii;
c) stabilește impozite și taxe județene, în condițiile legii;
d) adoptă strategii, prognoze și programe de dezvoltare economico -socială și de
mediu a județului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă și
urmărește, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și
orășenești interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financ iar, pentru realizarea
acestora;
e) stabilește, pe baza avizului consiliilor locale ale unităților administrativ –
teritoriale implicate, proiectele de organizare și amenajare a teritoriului județului, precum
și de dezvoltare urbanistică generală a acestuia și a unităților administrativ -teritoriale
componente; urmărește modul de realizare a acestora, în cooperare cu autoritățile
administrației publice locale comunale, orășenești sau municipale implicate;
f) aprobă documentațiile tehnico -economice pentru lucră rile de investiții de interes
județean, în limitele și în condițiile legii.
(4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul județean:
a) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate publică a județului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes
județean, în condițiile legii;
b) hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a
județului, după caz, în condițiile legii;
c) atribuie, în condițiile legii , denumiri de obiective de interes județean.
(5) În exercit area atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), consiliul județean:
a) asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru
furnizarea serviciilor publice de interes județean privind:
1. Educația,
2. Serviciile sociale pentr u protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a
persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie
socială,
3. Sănătatea,
4. Cultura,
5. Tineretul,
6. Sportul,

13 7. Ordinea publică,
8. Situațiile de urgență,
9. Protecția ș i refacerea mediului,
10. Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de
arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale,
11. Evidența persoanelor,
12. Podurile și drumur ile publice,
13. Serviciile comu nitare de utilitate publică de interes județean, precum și
alimentarea cu gaz metan,
14. Alte servicii publice stabilite prin lege;
a. sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;
b. emite avizele, acordurile și autori zațiile date în competența sa prin lege;
c. acordă consultanță în domenii specifice , în condițiile legii, unităților
administrativ -teritoriale din județ, la cererea acestora.
(6) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), C onsiliul Județean:
a) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanțării și
realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public jud ețean;
b) hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea județului cu unități administrativ –
teritoriale din alte țări ;
c) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități
administrativ teritoriale din țară ori din străinătate, precum și adera rea la asociații
naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea
promovării unor interese comune .

2.4. FUNCȚIONAREA CONSILIULUI JUDEȚ EAN

Funcționarea Consiliului județean este reglementată prin Legea administrație i
publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare. Astfel, Consiliul
județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în
caz de război sau de catastrofă.
Consiliul județean își exercită mandat ul de la data constituirii până la data
declarării ca legal constituit a consiliului nou -ales.
Consiliul județean se întrunește în ședință ordinară în fiecare lună, la convocarea
președintelui consiliului județean.
Consiliul județean se poate întruni și î n ședințe extraordinare ori de câte ori este
necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor
consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în
cazuri excepționale care necesită a doptarea de măsuri imediate pentru prevenirea,
limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor
sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.
Convocarea consiliului județean se face în sc ris, prin intermediul secretarului
general al județului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel mult 3 zile
înaintea celor extraordinare.
În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor județului convocarea consiliului județean se face de îndată.
În invitația la ședință se vor preciza data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a
acesteia.

14 În situația în care președintele consiliului județean se află în imposibilitatea de a
convoca consiliul în ședință ordinară, aceasta se va face de către vicepreședintele
desemnat .
Ordinea de zi a ședinței consiliului județean se aduce la cunoștință locuitorilor
județului prin mass -media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
În județele în care cetățenii apa rținând unei minorități naționale au o pondere de
peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în
limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul -verbal al ședinței.
Ședințele consiliului județean se desfășoară legal în prezența majorității
consilierilor județeni în funcție.
Prezența consilierilor județeni la ședință este obligatorie. Cazurile în care se
consideră că absența este determinată de motiv e temeinice se vor stabili prin
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean. În situația în care un
consilier județean absentează de două ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi
sancționat în condițiile regulamentului de orga nizare și funcționare a consiliului județean.
Ședințele consiliului județean sunt conduse de președinte sau, în lipsa acestuia, de
vicepreședintele desemnat în condițiile art. 107.
În cazul în care, din motive întemeiate, lipsește și vicepreședintele desem nat în
condițiile art. 107, ședința va fi condusă de celălalt vicepreședinte sau de un consilier
județean, ales cu votul majorității consilierilor județeni prezenți.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul județean adoptă hotărâri cu votul
major ității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.
Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri județeni, de președintele
consiliului județean, de vicepre ședinții consiliului județean sau de cetățeni. Redactarea
proiectelor se face de către cei care le propun, cu sprijinul secretarului unității
administrativ -teritoriale și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului
județean.
Hotărâr ile se semnează de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele
consiliului județean care a condus ședința și se contrasemnează de secretarul județului.
Consiliul județean se dizolvă de drept în condițiile art. 55 alin. (1) sau prin
referendum ju dețean.
Secretarul județului sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de
contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează
situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului județean. Hotărârea
instanței este definitivă și se comunică prefectului.
Consiliul județean poate fi dizolvat prin referendum județean, organizat în
condițiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens
prefectului de cel puțin 2 0% din numărul cetățenilor cu drept de vot, înscriși pe listele
electorale ale unității administrativ -teritoriale.
Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din
bugetul județean.
Referendumul județean este organizat, î n condițiile legii, de o comisie compusă
din prefect, un reprezentant al consiliului județean desemnat prin hotărâre a consiliului
județean și un judecător de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de instituția
prefectului.
Referendumul este va labil dacă s -au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu
din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului județean încetează

15 înainte de termen dacă s -au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din
numărul total al voturilor valabil exprimate.
Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu județean se face de
Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de
zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care s -a
constatat dizolvarea consiliului județean sau, după caz, de la validarea rezultatului
referendumului.
Până la constituirea noului consiliu județean, problemele curente ale administrației
județului vor fi rezolvate de secretarul județului, pe baza unei împuterniciri speciale date
de Guvern, prin Ministerul Interne lor și Reformei Administrative .
În situația excepțională în care președintele consiliului județean se află în
imposibilitatea exercitării mandatului, consiliul județean este dizolvat în condițiile alin.
(1)-(7), iar funcția de secretar al județului este vacantă, prefectul numește prin ordin o
persoană prin detașare, în condițiile art. 89 alin. (1) și (2) și, după caz, art. 92 din Legea
nr. 188/1999 , republicată, cu modifi cările și completările ulterioare, care să exercite
atribuțiile de secretar al județului pentru a rezolva problemele curente ale județului, până
la ocuparea funcției publice de conducere de secretar în conformitate cu prevederile
legislației privind funcți a publică și funcționarii publici.
Persoana desemnată potrivit prevederilor alin. (9) trebuie să îndeplinească
condițiile de studii și vechime în specialitatea studiilor în condițiile prezentei legi și ale
legislației privind funcția publică și funcționari i publici.
În situația prevăzută la alin. (9), prefectul trebuie să solicite cu celeritate Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici organizarea concursului pentru ocuparea funcției de
conducere de secretar al județului, în condițiile legii.
Numirea în f uncția de secretar al județului se face, în situația prevăzută la alin.
(11), de către prefectul județului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor
Publici.
În cazul dizolvării consiliului județean, în condițiile art. 55 alin. (1) lit. a) și b),
acesta se reconstituie din membrii supleanți, prevederile art. 55^1 aplicându -se
corespunzător.
Mandatul de consilier județean se suspendă în condițiile art. 56.

2.5. INSTITUȚ II SUBORDONATE

Consiliul Județean Hunedoara are î n subordine, pe domenii, urm ătoarele institu ții
publice:
1. Asistența socială
 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Hunedoara
 Unitatea de Asistență Medico -Social ă Baia de Criș
2. Sănătate
 Spitalul Jude țean de Urgen ță Deva
 Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad
 Sanato riul de Pneumoftiziologie Geoagiu
3. Cultură
 Muzeul Civiliza ției Dacice ș i Romane
 Biblioteca Jude țeană “Ovid Densu șianu” Hunedoara -Deva
 Teatrul de Artă Deva

16  Centrul de Cultură și Artă al jude țului Hunedoara
 Teatrul Dramatic Ion D. Sîrbu Petroș ani
 Serviciul P ublic de Administrare a Monumentelor Istorice
4. Mediu
 Infrastructura de Ap ă/Apă uzată: Apa Prod Deva; Apa Serv Valea
Jiului
 Deșeuri: Sist em de Management Integrat al Deș eurilor
5. Turism
 Serviciul Public Județe an SALVAMONT
6. Dezvoltare economico -socială a jude țului
 Agen ția de Dezvoltare Economico -Socială a județ ului Hunedoara
7. Servicii Publice Comunitare
 Direcț ia Public ă Comunitar ă de Eviden ță a Persoanelor Hunedoara

A. DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA
COPILULUI HUNEDOARA
Direcția Generală de A sistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara înființată
în subordinea Consiliului Județean Hunedoara ca instituție publică cu personalitate
juridică, are drept scop asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecției
copilului, familiei, p ersoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor
persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie social, cu rol în administrarea și
acordarea beneficiilor de asistență social și a serviciilor sociale.
Numărul de posturi ale D.G.A.S.P.C. Hunedoara aprobat prin Hot. C.J. nr.
76/2018 este de 1021.
Direcția își desfășoară activitatea în 3 sedii:
 Sediul central
 Sediul Serviciilor sociale destinate protecției copilului
 Sediul Serviciilor sociale destinate persoanelor adulte
În subordinea Dir ecției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
Hunedoara funcționează servicii destinate protecției copilului și servicii destinate
protecț iei persoanelor adulte.
Probleme identificate :
– Lipsă de personal atât la nivelul aparatului propriu al D irecției;
– Lipsa banilor necesari pentru cofinanțarea ONG -urilor de către CJ
Hunedoara cu 50% din costul standard (au fost asigurate sume pentru o
perioadă de 4 luni);
– Buget insuficient pentru funcționarea DGASPC Hunedoara și a
serviciilor din subordinea ac esteia inc lusiv pentru obtinerea
autorizaț iilor/avizelor necesare func ționării;
– Servicii primare insuficiente la n ivelul unităților administrative –
teritoriale;
– Existența în patrimoniul Direcției a unor imobile (apartamente, case)
nefunc ționale.

B. UNITATEA D E ASISTENȚĂ MEDICO -SOCIALĂ BAIA DE CRIȘ
Unitatea de Asist ență Medico -Socială Baia de Criș este o instituț ie publică de
interes județean, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Județean
Hunedoara, având ca obiect de activitate asigurare a la nivel județean a aplicării politicilor
și strategiilor de asistență medico -socială, prin acordarea de servicii de îngrijire, servicii

17 medicale, precum și servicii sociale persoanelor vârstnice cu nevoi medico -sociale din
județul Hunedoara.
Unitatea a re aprobată în structură un număr de 50 paturi și un numă r de 43 de
posturi.

C. SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ DEVA
Obiectivul fundamental al acestei instituții îl reprezintă creșterea continuă a
calităț ii actului medical acordat în cadrul unității sanitar e, cu scopul final d e a asigura
îmbunătățirea calități i vieții pacienților, implicit ș i famililor acestora, creșterea gradului
de satisfacție a p acienților. Pentru desfășurarea activității medicale, Spitalul Judetețean de
Urgență Deva a contractat cu Casa de A sigurări de Sănătate Hunedoara î n anul 2017, un
număr de 616 paturi d in cele 778 de paturi aprobate î n structură. Valoarea contractului
încheiat pentru serviciile medicale furnizate de că tre Spitalul Județean de Urgență Deva a
fost î n sumă de 34.040.18 4,91 lei, reprezentând servicii contractate pentru un număr de
19772 pacienți, spitalizare continu ă.
Pe parcurs ul anului 2017, indicatorii esențiali ai activității medicale au fost:
 ICM a fost 1,26 în 2016 și a crescut la 1,45 în 2017;
 DMS a fost 7,5 în 2016 și a scăzut la 6,99 î n 2017.
Personalul calificat și specializat de care dispune spitalul este esența organizației,
astfel că, echipa managerială se preocupă constant de a menține un mediu optim care să
permită fiecărui angajat să își pună în valoare și să își dezvolte cunoștințele, experiența și
abilitățile personale, pentru a se putea ajunge la satisfacerea maximă a cerințelor și
așteptărilor pacienților .
La nivelul unit ății sanitare este organ izat programul de voluntariat "ÎMPREUNĂ
PENTRU SĂ NĂTATE! ", în care, prin coordonarea corectă și eficientă a voluntarilor,
este asum ată răspunderea în a oferi un voluntariat de calitate, cre scând astfel contribuți a
sa la dezvolt area comunității noastre. Voluntariatul este activitatea desf ășurată din
proprie ini țiativă, prin care o persoan ă fizică își ofer ă timpul, talentele și energia în
sprijinul altora fă ră o recompensă de natură financiară .

D. SANATORIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BRAD
Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad este o unitate sanitară cu paturi, î n
admi nistrarea Consiliului Județ ean Hunedoara , care asigură asistență medicală, utilizând
factori curativi naturali asociați cu alte procedee, tehnici și mijloace terapeutice.
Unitatea are aprobată o structur ă organizatorică de 155 paturi, avâ nd un num ăr de
125 de posturi aprobate.

E. SANATORIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE GEOAGIU
Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu este o unitate sanitară monospe cialitate,
cu 230 de paturi, avâ nd 125 posturi aprobate , care asigură asistență medicală
spitalicească utilizând facto ri curativi – naturali, asociați cu alte procedee, tehnici și
mijloace terapeutice. Începând cu data de 01.07.2010, Sanatoriul de Pneumoftiziologie
Geoagiu este în administrarea Consiliului Județean Hunedoara.
Misiunea Sanatoriului de Pneumoftiziologie Ge oagiu pentru anul 2017 a
reprezentat -o furnizarea de servicii medical e diversificate, de cea mai bună calitate, care
să vină în întâmpinarea deziderat elor „Vindecarea bolii și recuperarea totală ” sau
„Ameliorarea simptomatologiei ” având în vedere permanent satisfacția pacientului .
Plecând de la situația actuală înregistrată la nivelul acestei unități medicale, pentru
îmbun ătățirea activit ății, se poate opta pentru o p oziționare ca un itate la standarde

18 europene, atât în îngrijirea medicală de calitate, c ât și în condițiile hoteliere și de cură
natural ă.

F. MUZEUL CIVILIZATIEI DACICE SI ROMANE
Începutul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva se leagă de momentul
înființării Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara, în anul 1880.
Muzeul devean funcționează în clădirea Magna Curia, cunoscută ca și Castelul Bethlen,
un vechi monument de arhitectură situat la poalele Cetății Deva, în partea de sud a
acesteia. Vechimea, importanța și frumusețea acestei clădiri în stil baroc a fost moti vul
pentru care a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice de categorie A.
Piesele preponderente din patrimoniul muzeului sunt constituite în colecții de
preistorie, epocă dacică, romană, medieval timpurie, medievală, o colecție de arme albe și
de foc, echipament militar modern și contemporan, colecții cu piese de istorie modernă și
contemporană. La acestea se adaugă o colecție de artă și una de efemeride, precum și una
de științele naturii. Colecțiile de etnografie se regăsesc la muzeele din teritoriu: Orăștie și
Brad.
Prin întreaga activitate a Muzeul ui Civilizației Dacice și Romane se urmărește
atingerea următoarele obiective:
 să îndeplinească sarcinile care îi revin, conform legislației în vigoare, în
calitate de muzeu provincial;
 să susțină forma rea continuă a personalului, în scopul dobândirii
competențelor necesare utilizării tehnicii moderne și să se faciliteze
activitățile de cercetare;
 să-și consolideze rolul de centru de educație permanentă, prin încheierea
unor parteneriate cu alte institu ții de cultură, școli, licee, ONG -uri,
asociații etc.;
 să organizeze, conform agendei culturale, activități pentru comunitatea pe
care o deservește, care să contribuie la mai buna percepție a rolului
muzeului în cadrul comunității;
 să diversifice, cantit ativ și calitativ, oferta de servicii pentru vizitatori, care
să permită accesul lărgit la informații, atât pe cale tradițională, cât și
electronică;
 să promoveze și să consolideze imaginea și rolul muzeului în cadrul
comunității, prin abordarea unei poli tici de marketing și publicitate
eficiente;
 să extindă cooperarea intermuzeală, cu muzee din țară și străinătate, în
vederea atragerii de noi resurse informaționale și a includerii în contextul
profesional al muzeelor românești și europene;
 să ofere no i produse și servicii culturale;
 să atragă noi surse de finanțare, necesare modernizării serviciilor și
spațiilor muzeului.
În ceea ce privește marketingul turistic, obiectivele de atins urmăresc în principal:
 sporirea vizibilității Muzeului Civilizației Dac ice și Romane în
interiorul României și pe plan internațional;
 sporirea gradului de informare în ceea ce privește patrimoniul
gestionat de Muzeul Civilizației Dacice și Romane , a turiștilor
potențiali din România și din străinătate;
 sporirea nivelului de satisfacție a turiștilor care vizitează Muzeul
Civilizației Dacice și Romane;

19  creșterea numărului de turiști care vizitează Muzeul Civilizației
Dacice și Romane și dinamizarea circulației turistice în această zonă;
 dezvoltarea diferitelor forme de turis m, îndeosebi a turismului de
afaceri, a turismului cultural – academic, istoric, religios în județul
Hunedoara .

G. BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ “OVID DENSUȘIANU” HUNEDOARA –
DEVA
Instituție publică de cultur ă cu caracte r enciclopedic, parte integrantă din sis temul
informațional ș i care se adreseaz ă tuturor categoriilor sociale pentru informare,
documentare, studiu și lectur ă, Biblioteca Județeană "Ovid Densuș ianu" Hunedoara –
Deva a primit statutul de bibliotecă a regiunii, î n anul 1951, ca urmare a m ăsurilor luate
de guvernul existent la acea dată de reorganizare a bibliotecilor publice existente.
Trebuie menționat că la Deva au existat tradi ții de lectură public ă înainte de
această dată .
La 1868, exista Societatea de Lectură Română loc în care se citeau ziare și se
comentau evenimentele vremii. În 1879, societatea condusă de protopopul Pap iu –
președinte, ș i de avocatul Francisc Hossu Long in – secretar, avea o bibliotecă . În 1923,
societatea își schimbă numele î n Casina Romana . Dintr -un raport al b ibliotecarul ui pe
anul 1938 aflăm că biblioteca avea 2.197 de opere româ nești. Din cauza condi țiilor
istorice de atunci , imobilul a fost ocupat în 1939 de armată , apoi p ână în 1964 a fost
conservat.
În anul 1949, în acest sediu se organizează Ateneul Popular Ilie Pint ilie care
includea și o bibliotec ă, care, î n 1951, a primit statutul de bibliotecă a regiunii
Hunedoara. Dintr -un proces verbal î ntocmit la 25 septembrie a aceluia și an, cu prilejul
unui control realizat , aflăm că aceasta avea î nregistrate 6.702 de volume.
Între 1951 -1968 a funcț ionat sub denumirea de Biblioteca Centrală Regional ă,
între 1968 -1974 sub denumirea de Biblioteca Municipal ă, între 1974 -1993 a utilizat
titulatura de Biblioteca Jude țeană Hunedoara – Deva , iar din 1993 pri n Decizia 97 a
Consiliul ui Județ ean i s -a atribuit numele de Ovid Densuș ianu, personalitate culturală
hunedoreană simbol.

H. TEATRUL DE ARTĂ DEVA
Păstrarea ființei naționale, afirmarea culturală prin înființarea unui teatru românesc
reprezentau idealurile transilvănenilor din a doua jumătate a secolului al XIX -lea, în
special după anul 1867. Este perioada în care lupta românilor ardeleni pentru emancipare
culturală și spirituală dobândește noi valențe care întregesc lupta pentru drepturile
politice și sociale în această parte de țară. Pe lângă rolul deosebit de important jucat de
Societatea ASTRA, teatrul în limba română, cu un repertoriu din dramaturgia națională, a
avut o influență covârșitoare asupra conștiinței naționale a românilor transilvăneni.
Spre deosebire de școală , unde se educă generațiile cele mai tinere, teatrul are o
adresabilitate către toate segmentele de vârstă și către toate categoriile sociale.
Despre trecutul teatral al Devei avem referințe prețioase lăsate de avocatul Victor
Șuiaga în Monografia Devei. În ac eastă lucrare se face referire la primele reprezentații
teatrale din Deva, iar în mica monografie a Casinei Naționale din Deva, Laszlo
Sigismund vorbește despre existența, încă înainte de 1848, a unei societăți de „artiști
amatori care dispuneau chiar de o mică scenă, puține decoruri și câteva cărți”,
reprezentațiile teatrale fiind ținute „în casele doctorului Fodor, iar din 1853, în localul
Casinei Naționale, construit în 1847”.

20 În anul 1862 se formează la Deva o societate teatrală cu scop caritativ intit ulată
Societatea Artiștilor Amatori din Deva, a cărei activitate este oglindită în presa locală din
anii 1879 -1887. În anul 1866 se construiește un restaurant cu sală de spectacole, numit
Redut, clădire demolată în anul 1910. Pe locul fostului local Redut s-a ridicat clădirea
care adăpostește astăzi Teatrul de Artă din Deva.
Clădirea actualului teatru este monument istoric și de arhitectură, a fost cumpărată
cu suma de 17.000 de lei, iar în 1911 a fost dată în folosință ca teatru orășenesc,
numindu -se iniți al „Ansamblul de Cântice și Dansuri Populare”. Edificată în stilul
Secession vienez, clădirea teatrului devean este un obiectiv cultural, care a suferit în
secolul al XX -lea numeroase intervenții deoarece timpul și -a pus amprenta asupra
clădirii, fiind nec esare de -a lungul vremii mai multe lucrări de reparații și modernizare.
În 1942 i s -a făcut o reparație generală care a cuprins modificarea intrării,
schimbarea tapițeriei și înlocuirea oglinzilor, lucrări ce au costat 1.918.000 lei, s -a dat
atunci localu lui numele de George Dima, în onoarea renumitului compozitor ardelean.
Intervenția din anii ‘60 a fost pentru modificarea fațadei originale, iar în 1987 au început
lucrările de amenajare a Teatrului de Revistă și de restaurare a fațadei principale
reconsti tuită după imagini de epocă.
Din anul 1953, s -a numit Fanfara de Stat Deva, prima reprezentație având loc, la
16 octombrie 1954, la Șibot și s -a numit „O seară de operetă și muzică ușoară”.

I. CENTRUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI HUNEDOARA
Instituția numită în prezent Centrul de Cultură și Artă, a fost înființată în anul 1956
la Deva sub denumirea de Casa Regională a Creației Populare , cuprinzând și județul
Alba.
Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara, a fost înființat la dat a de
01.01.2017 prin fuziunea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale Hunedoara cu Ansamblul Profesionist “Drăgan Muntean” pentru
Promovarea Culturii Tradiționale Hunedoara.
Centrul funcționează ca instituție publică de cultură, de inter es județean, sub
autoritatea Consiliului Județean Hunedoara, cu personalitate juridică , având ca scop
valorificarea, transmiterea și dezvoltarea dimensiunii interculturale în domeniul educației
și culturii prin programele și activitățile desfășurate.
Activ itatea centrului se desfăsoară, în principal, pe baza programelor și proiectelor
elaborate de conducerea acestuia în scopul realizării de obiective cum ar fi:
1. promovarea obiceiurilor și tradițiilor populare, precum și a creației
populare, specifice fi ecărei zone etnofolclorice din j udețul Hunedoara;
2. oferirea de produse și servicii culturale diverse în scopul creșterii gradului
de acces și de participare a cetățenilor la viața culturală;
3. dezvoltarea cooperării și schimburilor culturale pe plan zonal, nați onal și
internațional;
4. învățarea și promovarea meșteșugurilor și îndeletnicirilor tradiționale;
În scopul realizării obiectivelor prevăzute, centrul organizează și desfășoară
următoarele activități:
– realizarea de evenimente culturale cu rol educativ și/sau de divertisment
respectiv festivaluri, concursuri, târguri, seminarii și alte activități
artistice;
– colaborarea cu alte instituții, cu artiști liber profesioniști și cu alte
personalități în domeni u;
– realiza rea de programe de educație permanentă în parteneriat cu instituțiile
de specialitate din județ, țară și din străinătate, efectu area de studii și

21 cercetări privind obiceiurile, tradițiile populare și meșteșugărești
tradiționale;
– organiza rea și desfăș urarea de activități cultural – artistice (spectacole,
festivaluri folclorice, concursuri de interpretare artistică, expoziții, tabere
de creație;
– schimburi culturale;
– promovarea tine relor talente la nivel județean etc.

J. TEATRUL DRAMATIC ION D. SÎR BU PETROȘANI
Sub denumirea de Teatrul Muncitoresc „Valea Jiului”, acesta inaugurează pe 9
februarie 1947 stagiunea cu piesa „Omul fără zâmbet” de Al. Korneiciuk, la secția
română, cu actorii D . Iotta, D . Stănescu, G. Racoți și V. Constantinescu.
Lucrurile n-au mers însă prea bine, ceea ce a dus la concluzia că se impunea o
reorganizare a instituției teatrale nou create. Astfel, printr -o decizie a Ministerului Artelor
și Informațiilor din 23 iunie 1948, se va înființa Teatrul Poporului, Regionala Văii Jiului .
El va avea un consiliu de conducere cu o structură stufoasă, cu un comitet de direcție ales
pe criterii politice, cu un personal de scenă și administrativ detașat de la Teatrul
Poporului – Regionala București, 14 actori din 31 fiind din Capitală, printre numele mai
cunoscute fiind N. Neamțu –Ottonel, Sandu Sticlaru, Lilly Urseanu, Petru Asan sau Elena
Antonescu. De asemenea, remarcabilă prezența unui regizor cunoscut, Val. Mugur,
întreaga formulă a noului teatru fiind condusă de directorul Franz Auerbach.
Revenind la momentul de acum 66 de ani – februarie 1947 –, trebuie spus faptul
că după inaugurarea stagiunii pe 9 februarie, cu piesa „Omul fără zâmbet”, două zile mai
târziu asistăm la debutul secției maghiare a Teatrului Muncitoresc din Petroșani, cu piesa
„Csakk egy kislany” (Numai o fetiță), în regia lui E. Szocs. De altfel, luna februarie 1947
va fi una extrem de prolifică pentru Teatrul Muncitoresc din Petroșani, pentru că în
următoarele zile asistăm la alte două premiere, „Fiul rătăcit” de Arnold și Bach și „Fata
șefului de gară”, autor Dem Stănescu.
Presa locală remarca cu entuziasm, prin ziarul „Avântul”, precum că „Teatrul
Muncitoresc Valea Jiului prezintă cu o sală arhiplină spectacole de înaltă ținută artistică”.
De-a lungul timpului, această ins tituție de cultură reprezentativă la nivel județean a
avut mai multe denumiri: Teatrul Muncitoresc „Valea Jiului” între 1946 -1948 , Teatrul
Poporului – între 1948 -1949 , Teatrul de Stat „Valea Jiului” între 1949 -1991 . Din 1991,
denumirea instituției devine Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”.

K. APA SERV VALEA JIULUI & APA PROD DEVA – INFRASTRUCTURA
DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ
Infrastructu ra de ap ă și apă uzată în județul Hunedoara este exploatată și
întreținută de că tre cei doi operatori regionali APA PROD S .A. Deva și APA SERV
VALEA JIULUI S .A., cărora le -au fost delegate exclusiv serviciile publice de aliment are
cu apă și canalizare, precum și exploatarea acestora pe întreg teritoriul județ ului
Hunedoara prin semnarea Contractului de d elegare cu autorit ățile admi nistrației publice
locale, atribuit î n mod direct, prin Decizia Asociaț iei de Dezvoltare Intercomun itară, cu
respectarea regulilor ’’in house’’.
APA SERV VALEA JIULUI S .A. este Operatorul Unic Regional căruia i -au fost
delegate exclusiv serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare, precum și
exploatarea acestora pe întreg teritoriul Văii Jiului.
Acționarii APA SERV Valea Jiului Petroșani sunt Consiliul Județean Hunedoara,
municipiul Petroșani, orașul Aninoasa, o rașul Petrila, municipiul Vulcan, orașul Uricani,
municipiul Lupeni.

22 În cei 23 de ani de la î nfiin țare, obiectivul principal pentru APA SERV VALEA
JIULUI S .A. a fost s ă aducă serviciile de alimentare cu ap ă potabil ă și de canalizare la
standardele uno r servicii de calitate europeană .
Princi palele obiecte de activitate ale operatorului din Valea Jiului privesc :
 captarea, tratarea, transportul, înmagazinarea și distribuirea apei;
 colectarea, transportul și epurarea apelor uzate menajere.
Operatorul Regional are în administrare și exploatare un sistem unitar pentru toată
Valea Jiului care cuprinde 601 km rețele de alimentare cu apă din care:
 361 km rețele de distribuție a apei
 132 km conducte de aducțiune
 108 km branșamente
 257 km rețele de canalizare
 4 stații de tratare a apei brute: Taia, Jieț, Zănoaga și Valea de Pești
 1 stație de filtre: Braia – Lupeni
 3 stații de pompare a apei: Petrila, Aninoasa și Lupeni
 17 rezervoare de înmagazinare: – capacitatea totală de înmagazinare 35.800 mc
 13 stații de pompare apă uzată: 1 la Lupeni, 4 la Vul can, 1 la Aninoasa, 5 la
Petrila și 2 la Petroșani
 2 stații de epurare: Dănuțoni și Uricani
APA SERV VALEA JIULUI este Operatorul Regional cu o experiență
îndelungată în accesarea / derularea Proiectelor cu finanțare Europeană. Ultimul exemplu
elocvent îl constituie finalizarea în termen a Proiectului Major „Extinderea și
reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Hunedoara (Valea Jiului)”
finanțat prin POS Mediu 2007 – 2013 în valoare de 143.391.966 lei. Valoarea totală
plătită după implem entare este de 118.406.893 lei .
Din economiile proiectului major a fost finanțat proiectul minor „Extinderea și
reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Hunedoara (Valea Jiului) –
economii” Valoare proiect: 5.994.831 lei, Valoar e totală plătită: 5.212.966 lei.
Paralel cu implementarea proiectelor menționate , Apa Serv Valea Jiului a semnat
Contractul de Finantare nr.57/19.05.2017 pentru Proiectul „Modernizarea infrastructurii
de apă și apă uzată în județul Hunedoara (Valea Jiului) – 2014 -2020” în valoare de
323.748.756 lei.
Rezultate:
 POS Mediu 2007 – 2013 finalizat, fă ră fază ri, în termen – 2015;
 POIM 2014 – 2020 – primul contract de finan țare semnat î n Rom ânia, transmis
la Bruxelles ș i aprobat de c ătre Comisia European ă.
APA SERV VALEA JIULUI S .A. este î n plin proces de implement are a
proiectului major menit să î mbun ătățească semn ificativ, dar și să extindă furnizarea
serviciilor de alimentare cu ap ă și canalizare.

APA PROD S .A. Deva este Operatorul Unic Regional căruia i -au fost delega te
exclusiv serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare, precum și exploatarea
acestora de către acționarii: m unicipiile Deva, Hunedoara, Brad, orașele Simeria, Hateg,
Geoagiu, Că lan și Comunele S ântămarie Orlea, Bretea Rom ână, Băcia, Ilia, Criș cior,
Certeju de Sus, Dobra, Teliuc, Pui, Densu și, Gurasada, Ve țel și localit ăți adiacente
acestora.
S.C. APA PROD S.A. Deva asigură servicii publice în zona de operare , după cum
urmează :

23  furnizează apă potabilă de calitate, livrată în condiții de siguranță , prin
sistemele centralizate de a limentare pe care le gestionează , pentru o
popula ție totaă de cca. 194.641 locuitori, conecta ți prin 85.430
branș amente, asigur ând un grad de conectare de 92% ;
 colectează și transportă în siguran ță apele uzate prin sistem ele centralizate
de canalizare pe care le gestioneaz ă, de la o popula ție de cca. 110.018
locuitori, racorda ți prin 51.576 racorduri de canalizare;
 asigură epurarea conformă a apelor uzate menajere î n sta ții de epurare ape
uzate din aglomeră rile cu peste 10 .000 L.E.
Capacități administrate în infrastructura de apă potabilă :
 Captari apă brută din surse – 19 unit ăți
 Stații de Tratare a Apei în vederea Potabiliză rii (STAP) – 15 unit ățti, din
care STAP Sântămarie Orlea = stație de tratare regională cu capacitat e de
700l/s.
 Rezervoare de înmagazinare apa potabilă – 40 de unit ăți
 Statii de pompare a apei – 40 de unit ăți
 Conducte magistrale de aducț iune – 155 km
 Rețele de distribu ție apă potabilă – 968 km
Capacități administrate î n infrastructura de ap ă uzată:
 Rețele secundare și principale de colectare a apelor uzate – 583 km
 Stații de pompare apă uzată menajer ă – 92 unit ăți
 Stații de Epurare Ap ă Uzat ă – 12 unit ăți
 Bazine de retenț ie cu sta ții de pompare contra inund ării la ape pluviale
(ROB) – 4 unit ăți
 Bazine de reten ție ape pluviale (RRB) – 2 unit ăți
Proiecte cu finan țare de la Uniunea European ă derulate de că tre operatorul
regional S.C. APA PROD S.A.DEVA
 „Reabilitarea ș i modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare î n
orașele Deva și Hunedoara” d erulat î n cadrul Programului ISPA
Valoare totală proiect: 50.720.000 euro
Perioada de implementare: finalizat
 „Extinderea ș i reabilitarea infrastructurii de ap ă și apă uzată în jude țul Hunedoara ”
derulat prin POS Mediu 2007 -2015 și fazat î n cadrul POIM 20 14-2020
Valoare totală proiect: 131.969.399 euro, din care fazat: 16.575.405 euro
Perioada de implementare: 2013 -2018
 “Sprijin pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire
pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastruc turii de apă și apă uzată în
județul Hunedoara, în perioada 2014 -2020”
Valoare totală proiect: 6.137.709,49 lei
Perioada de implementare: 2017 -2019

Principalele obiective urmă rite de cei doi operatori sunt:
 Conformarea cu Directiva apei 98/83/CE;
 Conforma rea cu Directiva apelor uzate 91/271/EEC;
 Asigurarea accesului neaî ntrerupt la serviciile de ap ă și canalizare furnizate
de cei doi operatori;
 Creșterea capacit ății institu ționale;
 Conformarea cu angajamentele asumate privind gradul de acoperire pe aria
de operare cu servicii de ap ă și canalizare.

24
L. SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR
În vederea respectării anganjamentului asumat de că tre Rom ânia prin Tratatul de
Aderare cu privire la gestionarea de șeurilor, Consiliului Jude țean Hunedoara , solidar cu
Asocia ția de Dezvoltare Intercomunitar ă Sistem de Management Integrat al Deș eurilor
Hunedoara, au accesat prin Programul Opera țional Sectorial Mediu, Axa 2 – Dezvoltarea
sistemelor integrate de management al deseurilor și extinderea infrastructurii de
management al de șeurilor – POS Mediu , proiectul "Sistem de Management Integrat al
Deșeurilor în Județu l Hunedoara (SMID)" .
În data de 04.03.2014 a avut loc încheierea contractului de finanțare nr. 912 î ntre
Ministerul Mediului ș i Schimb ărilor Climatice, î n calitate de Autoritate de Management
pentru Programul Opera țional Sectorial ,,Mediu” , și Consiliul Județean Hunedoara, î n
calitate de Beneficiar.
Ca urmare a finaliz ării tuturor procedurilor de achizi ție a contractelor eligibile de
lucră ri și servicii din cadrul proiectului, a prelungirii perioadei de implementare a
proiectului p ână în dat a de 31.12.2018 ș i necesit ății prelungirii contractului de finan țare,
au fost semnate 4 acte adiționale la contractul de finanț are.
În cadrul proiectu lui Sist em de Manag ement Integrat al Deșeurilor î n jude țul
Hunedoara au fost realizate urmă toarele investi ții:
1. Colectarea deș eurilor pe 4 frac ții (hâ rtie și carton, sticlă , restul de
reciclabile și frac ția biodegradabilă )
2. Tratarea / eliminarea de șeurilor:
2.1. Construirea unui centru de management al deșeurilor în localitatea
Bârcea Mare
2.2. Construirea stat ței de sortare (15.980 t/an) ș i stație de transfer î n
Petro șani (42.600 t/an) t/an;
2.3. Exploatarea sta țiilor de sortare și transfer existente î n jude ț la data
aprobă rii proiectului (sta țiile de sortare din Vulcan, Hațeg ș i
Brad);
2.4. Î nchiderea depozitelor urbane neconforme din Aninoasa, Uroi –
Rapo ltu Mare, Hațeg, Petrila, Lupeni, Că lan, Hunedoara, Or ăștie,
Deva.
2.5. Lucr ări neeligibile și realizate î n cadrul proiectu lui:
– Drum de acces: DJ 700 la CMID Bârcea Mare
– Drum de acces – Stație de Sortare și Transfer Petro șani.
Toate lucrările au fost realizate în maxim 2 ani de la semnarea contractului de
finan țare (perioadă î n care au fost realizate proceduri de licitare public ă, obținere avize și
autorizați i, cereri de plat ă și cereri de rambursare), respect ându -se indicatorii asumaț i prin
proiectul de finan țare.

Referitor la operarea Sistemului de management integrat al de șeurilor în județu l
Hunedoara, situa ția se prezi ntă astfel: având î n vedere problemele ap ărute î n delegarea
serviciului care au condus la imposibilitatea deleg ării serviciului de operare și
administrare a CMID Bâ rcea Mare și în baza solicită rilor primite de la toate institu țiile
implicate în gestionarea deșeurilor la nivel de jude ț, precum și solicită rilor primite din
partea UAT -urilor, privind necesitatea identific ării unei soluții de depozitare a deșeurilor,
Consiliul Județean Hunedoara a pus î n aplicare Hotă rârea Comitetului Județean pentru
Situații d e Urgență Hunedoara și a î ncheiat contractul de servicii nr. 5323/2017 cu
operatorul S .C. SUPERCOM S .A., avâ nd ca obiect "Prestarea activit ăților compone nte

25 ale serviciului de operare și administrare a Centrului de Management Integrat al
Deșeurilor (CMID) Bârcea Mare ".
Stadiul procedurilor de achiziț ie pentru delegarea serviciilor publice de operare și
administrare a investițiilor realizate se prezintă astfel, p entru cele patru zone din cadrul
proiectului SMID, unde procedurile de delegare intr ă în respons abilitatea Asociaț iei de
Dezvoltare Intercomunitară ”Sistem Integrat de Gestionare a De șeurilor Județ ul
Hunedoara”:
Zona de colectare 1 BRAD:
Procedura de atribuire a contractului a fost finalizată , iar contra ctul de delegare a
fost semnat î n data de 24.0 5.2018 cu asocierea SC BRAI – CATA SRL – SC TED
TRANS 2002 SRL. Până la data de 31 august este perioada de mobilizare.
Zona de col ectare 2 HAȚ EG:
Procedura de atribuire este la faza de evaluare tehnică . În prezent, procesul verbal
intermediar privind eval uarea tehnică a fost contestat la CNSC, solicitându -se anularea
acestuia. Pâ nă la data de 10 iuli e contestatoarea nu a depus cauț iunea. În cazul în care nu
se depune cauțiunea, contestația va fi respinsă și odată cu primirea Deciziei CNSC, ADI
va con tinua procedura cu deschiderea ș i evaluarea ofertei financiare pentru ofe rtantul
declarat admisibil, după care vor fi solicitate docum entele justificative în susț inerea
informa țiilor DUAE. Dacă acestea sunt conforme cu solicitările, se consideră DUAE
îndeplinit și se poate întocmi Raportul procedurii ș i transmite comunicarea privind
rezultatul. Dup ă perioada de contesta ții se va putea î ncheia contractul de delegare.
Zona de colectare 3 CENTRU:
Procedura este contestată la Tribunalul Hunedoara. Pâ nă în 10 iulie n u a sosit
citația. În momentul în care sosește, ADI are pregă tite toate documentele care trebuie
depuse la tribunal odată cu î ntâmpinarea. Nu se poate estima un termen pentru finalizarea
procedurii.
Zona de colectare 4 PETROȘANI (VALEA JIULUI):
În cadrul acestei proceduri, î n data de 9 iulie 2018 s -a formulat de c ătre
ADI recurs î n contradictoriu cu contestatoarea SC SUPERCOM SA împotriva sentinț ei
nr.600/14.05.2018 a Tribunalului Hunedoara prin care s -a solicitat admit erea recursului,
casarea sentinței a tacată și respingerea contestaț iei formulate de SC SUPERCOM SA. Nu
se poate estima un termen pentru finalizarea procedurii.

M. SERVICIUL PUBLIC JUDEȚEAN SALVAMONT
Serviciul public are activitate pe raza jude țului Hunedoara, cu trei puncte de lucru,
dotate cu echipament ș i personal calificat, care sunt la dispoziția turiș tilor 24 de ore din
24, 7 zile din 7.
Personalul este preg ătit pentru orice și poate interveni oriunde î n jude ț cu salvatori
montani și salvaspeologi specializa ți în diferite metode de salv are.
Misiunea serviciului o reprezintă menținerea naturii a șa cum este ea și să se
intervină atunci câ nd se produce un incident sau accident î n zonele greu accesibile.
Activitatea serviciului se desf ășoară într-un areal montan deosebit de întins, într -o
zonă deosebit de complex ă și diversificată .
Activități principale:
 Patrulare preventivă;
 Asigurarea permanenței la punctele și refugiile Salvamont;
 Căutarea persoanelor dispărute;
 Acordarea primului ajutor medical în caz de accidentare;
 Transportarea acciden tatului sau a bolnavului la prima unitate sanitară;

26  Prevenirea accidentelor montane;
 Amenajări, omologări și întreținere trasee turistice montane;
 Construcția și amenajarea de refugii montane;
 Organizare acțiuni de educație montană și ecologizare în zonele alpine
precum și orice alte atribuții legate de activitatea de salvare montană
prevăzute de legislația în vigoare.

N. AGENȚIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO -SOCIALĂ A
JUDEȚULUI HUNEDOARA
A.D.E.H. este instituție publică de interes județean, cu personalitat e juridică,
finanțată din venituri proprii și alocații de la bugetul propriu al Consiliului Județean
Hunedoara, în subordinea Consiliului Județean Hunedoara. Agenția colaborează și
cooperează cu autorități ale administrației publice, agenții de dezvoltare regională,
instituții și servicii publice, agenți economici, organisme neguvernamentale și persoane
juridice și fizice din țară și străinătate interesate în dezvoltarea teritorială durabilă a
județului Hunedoara.
Conform prevederilor Regulamentului de orga nizare și funcționare, Agenția de
Dezvoltare Economico -Socială a Județului Hunedoara îndeplinește următoarele atribuții:
1. Elaborează studii, proiecte, strategii, metode și procedee concrete
pentru realizarea programelor și prognozelor de dezvoltare economi co-
socială a județului și unităților administrativ -teritoriale din județul
Hunedoara;
2. Inițiază și pregătește documentația de fundamentare pentru realizarea
proiectelor din domeniul dezvoltării economice locale;
3. Întocmește cereri de finanțare și acordă asis tență tehnică de specialitate
în vederea accesării programelor de finanțare, la solicitarea autorităților
publice, serviciilor publice, precum și a organizațiilor
neguvernamentale și unităților private;
4. Organizează acțiuni de informare, consulting, publici tate, seminarii și
simpozioane în domeniul economic și social;
5. Stimulează și sprijină prin mijloace specifice desfășurarea activităților
promoționale la nivel județean;
6. Acordă consultanță în domeniul promovării și sprijinirii inițiativei
private;
7. Asigură c adrul specific necesar stabilirii de contacte între partenerii
români și între aceștia și partenerii străini;
8. Sprijină înființarea agențiilor de dezvoltare locală și a centrelor de
afaceri în orașele și comunele județului Hunedoara;
9. Organizează cursuri de formare profesională pentru personalul din
cadrul primăriilor, al serviciilor publice locale și pentru alți solicitanți;
10. Accesează, în nume propriu și în parteneriat programe de finanțare
naționale și internaționale pentru realizarea unor proiecte de dezvo ltare
economico -socială;
11. Organizează și desfășoară activități de „fund raising” pentru
finanțarea/cofinanțarea unor lucrări și obiective de interes local,
județean sau regional;
12. Organizează în condițiile legii, direct sau în parteneriat cu
administrațiile publice locale, instituții, agenți economici și organisme
neguvernamentale – centre de informare turistică în stațiunile turistice

27 de interes național sau local existente și în locațiile cu potențial turistic
ridicat din județul Hunedoara;
13. Realizează, la s olicitarea Consiliului Județean Hunedoara,
administrarea unor activități economice și realizează, în această calitate,
unele activități economice pentru terți, pe bază de comenzi, convenții și
contract, respectiv activitatea de administrare și management a
structurii de sprijinire a afacerilor – Parc de Afaceri Simeria;
14. Formează, actualizează și dezvoltă baze de date specifice privind
dezvoltarea economico -socială a județului Hunedoara, baze de date
rezultate de pe urma activității de administrare și manage ment a
structurii de sprijinire a afacerilor – Parc de Afaceri Simeria;

O. DIRECȚIA PUBLICĂ COMUNITARĂ DE EVIDENȚĂ A
PERSOANELOR HUNEDOARA
Direcția Publică Comunitară de Evidență a Persoanelor Hunedoara, a fost
înființată în baza Ordonanței Guvernul ui nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și
funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, cu modificările și
completările ulterioare și prin Hotărârea Consiliului Județean Hunedoara nr. 10/2005
funcționează ca instituție pub lică de interes județean, cu personalitate juridică, sub
autoritatea administrației publice județene.
Direcția are următoarele atribuții principale:
 actualizează, utilizează și valorifică Registrul Național de evidență a
persoanelor;
 furnizează, în cadrul Sistemului național informatic de evidență a
populației, date necesare pentru actualizarea Registrului permanent de
evidență a populației;
 coordonează și controlează metodologic activitatea serviciilor publice
comunitare locale de evidență a persoanelor;
 coordonează și controlează modul de gestionare și de întocmire a
registrelor de stare civilă;
 aprovizionează serviciile publice comunitare locale de evidență a
persoanelor cu imprimatele necesare activității de evidență a
persoanelor și stare civilă distrib uite de DEPABD;
 monitorizează și controlează modul de respectare a prevederilor legale
în domeniul asigurării protecției datelor referitoare la persoană:
 gestionează resursele materiale și de dotare necesare activității proprii;
 ține evidenț a și păstrează registrele de stare civilă, exemplarul II și
efectuează mențiuni pe acestea, conform comunicărilor primite;
 îndeplinește și alte atribuții stabilite prin reglementările legale.

28
CAPITOLUL III

ANALIZA SWOT A JUDEȚULUI HUNEDOAR A

Analiza SWOT (S – Strengh t / punctele tari, W – Weaknesses / punctele slabe, O – Opportunities / oportunitățile, T – Threats /
amenințările) constituie cea mai importantă tehnică managerială pentru înțelegerea poziției strategice a unei organizații, prin analiza punctelor
tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor; a fost creată și utilizată de organizații ca instrument de formulare a strategiilor,
permițând ca pe baza ei, să se poată recomanda strategiile care asigură cea mai bună aliniere între mediul intern și cel extern: alegerea strategiei
corecte, încât să fie adaptate punctele tari la oportunități, să se reducă la minimum riscurile și să elimine punctele slabe.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI
CONSILIUL JUDEȚ EAN HUNEDOARA
Situarea județ ului la extremitatea
vestică a României pe principalele
trasee rutiere și ferate de intrare
dinspre Vest în România

Tradiția industrială a județului
Hunedoara

Existența unei forțe de muncă
calificate

Sector dezvoltat al exploatării și
prelucrării lem nului

Existența unei infrastructuri de sus –
ținere a activității ce cuprinde incu -Existența de zone mono –
indus triale, în curs de restruc –
turare și c are se confruntă cu
acute probleme sociale

Ponderea mică a industriei cu
tehnologie de vârf

Ineficiența exploatărilor
miniere

Șomaj ridicat

Lipsa unor strategii viabile de
restructurare a întreprinderilor
de stat Creșterea numărului de inves ti-
tori în județ, ca urmare a feno –
menului de migrare a acestora
dinspre polii Arad și Timișoara
către estul regiunii

Transferul de tehnologie și
know -how spre firmele din
județ.

Înființarea de Parcuri Indus tria-
le și Pa rcuri Tehnologice

Construirea autostrăzii Nădlac –
Arad -Timișoara -Deva -Sibiu ar
avea un impact atât pentru Specializarea îngustă din zonele
monoindustriale și lipsa unor pro –
grame de reorientare profesională
coerente reduce atractivitatea aces –
tor zone pentru investitori

Posibilitatea neadaptării la condițiile
de calitate impuse de UE

Instabilitatea legislației

Competiția neloială datorată pieței
negre

29 batoare de afaceri, firme de consul –
tanță

Dezvoltare puternică a sectorului
privat în comerț și servicii
Regresul pieței tradiționale
interne

dezvoltarea firmelor care pot
oferi produse/servicii în faza de
construcție a autostrăzii, cât și
în creșterea atractivității jude țu-
lui pentru potenț ialii investitori

Întărirea/specializarea
instituțiilor care oferă servicii
de consultanță

Crearea unei Asociații Județene
a Întreprinzătorilor care să per –
mită reprezentarea intereselor
întreprinzătorilor față de auto –
ritățile locale și recunoașterea
asociațiilor de tip patronal
drept parteneri de discuții de
către guvern

Creșterea absorbtiei fondurilor
Uniunii Europene pentru
judetul Hunedoara
INFRASTRUCTURA
Rețeaua de transport relativ dezvol –
tată

Convergența a patru drumuri de im –
portanță europe ană și națională

Județul este străbătut de coridoare
pan-europene Nefinalizare proceduri de atri –
buire a contractelor de dele ga-
re a serviciilor de salubrizare
pentru cele 4 zone din cadrul
proiectului SM ID

Inexistenț a depozitelor de
deșeuri conforme Dezvoltarea aerodromului
Săulești

Existența unor programe cu
finan țare internațională și
națio nală pentru dezvoltarea și
reabilitarea infrastructurii
Necorelarea politicilor macro –
economice (bugetare, monetare și
fiscale) cu realitățile și nevoile exis –
tente

Dezvoltarea necorespunzătoare a
infrastrucuturii de afaceri

30

Poduri și podete din re țeaua
drumurilor județene slab
întreținute

Neaplicarea principiului î ntre-
ținerii preventive a drumurilor
județ ene

Lipsa unor sarcini și respon –
sabilit ăți concrete î n cadrul
compartim entului tehnic al C J
privind infrastructura rutieră

Aproximativ 50% din totalul
drumurilor județene au nevoie
de reabilitare sau moder ni-
zare. Cel mai mare număr de
drumuri cu nevoie de moder –
nizare se concentrează în
Ținu tul Pădurenilor -Munții
Poiana Ruscă , Parcul Natural
Grădiștea Muncelului -Cioclo –
vina și în extremitatea sudică
a județului (Munții Vîlcan). Includerea în autostr ada A1, a
segmentul ui Deva -Lugoj în pri –
mul orizont din MGT (Master –
planul General de Transport al
României), termen estimat de
finalizare anul 2018

Programe de finanțare pentru
dezvoltarea infrastructurii de
transport încadrată în re țeaua
TEN -T (Core și
Comprehensive).

Programe de finanțare la nivel
național (prin fonduri U.E) cu
axe dedicate infrastructurii de
transport (POR / PNDL).

Existență a două aeroporturi în
vecinătatea județului (Sibiu –
90 min și Timișoara 120 min).

Poten țialul de culoar navigabil
al Mureșului care poate asigura
o mai bună conexiune cu jude –
țele învecinate din est și vest
(inclusiv Ungaria).

Modernizarea DN66A (după
Câmpul lui Neag) poate crea o
nouă legătură cu Băile Hercu -Existența unor infrastructuri de
transport in suficient exploatate

Neadapatarea infrastructurii de
transport la cererea existentă

31 lane și Orșova (racordare la o
altă zonă turistică de interes
național).
CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVARE
Autoritățile locale au sprijinit de
fiecare dată, inclusiv financiar,
acțiunile științifice ce au avut loc în
județ
Insuficientă cun oaștere a
ofertelor de proiecte europene
Existența strategiilor locale de
dezvoltare (Parc Tehnologic,
Parc Industrial)

Acces liber pentru toți cerce –
tătorii la Programul Cadru 6 al
Uniunii Europene Există riscul ca produsele cercetării
să nu poată fi v alorificate în județ,
în beneficiul județului

TURISM
Zone al pine cu vârfuri de peste 2500
m, ideale pentru turismul sportiv de
vară și de iarnă

Zone cu complexitate mare de resur –
se naturale

Populație deosebit de ospitalieră și
prietenoasă

Județu l deține o pondere ridicată din
piața turismului de afaceri și de
tranzit

Centre turistice cu tradiție

Piață tradițională de turism local

Lipsa unui sistem unitar de
administrare a zonelor prote –
jate care să permită prac tica-
rea turismului în aceste zone

Lipsa noțiunilor de mana ge-
ment, legislație și necunoaș –
terea limbilor străine de către
cei implicați în rețelele de
turism rural

Zone alpine cu utilizare
minimă

Lipsa infrastructurii de acces
către obiectivele turistice

Lipsesc resursele umane spe –
cializate în domeniu Potențial de turism cultural

Posibilități de silvo -turism

Dezvoltarea în zonele alpine
izolate a turismului montan

Meșteșuguri artizanale

Implementarea conceptului
Nord -American “Off -Highway –
Motor Vehicle recreation” și
stabilirea primului parc de
acest gen în Europa

Posibilitatea de ameliorare a
traseelor turistice cu sterilul de
mină și deșeurile siderurgice
(zgură) Administrația publică nu este
receptivă în legătură cu importanța
dezvoltării turismului în județ

Calitatea mediului în unele zone
influențează negativ dezvoltarea
turismului

Ofertele de p roduse turistice ale
județului nu sunt competitive inter –
național

Insuficienta folosire a opor tunită-
ților acordate turismului rural

Investiții scăzute în domeniul
turismului

32 Județul e străbătut de drumuri euro –
pene

Natură în mare parte neatinsă și
nepoluată

Folclorul și tradițiile c ulinare ale
județului

Numeroase biserici și mănăstiri

Lacuri de acumulare parțial sau
deloc amenajate, Culoarul Cerna –
Jiu, lunca Mureșului

Stațiuni balneo -climaterice de tra –
diție

Zone protejate cu suprafețe întinse
(rezervații naturale, parcuri, et c.)

Sursă de venituri principală (lemn și
vânat), sursă suplimentară de veni –
turi (fructe de pădure, melci, ciu –
perci)
Lipsa organizațiilor de pro –
movare a turismului

Privatizarea haotică

Nu există reglementări pentru
posibilitatea folosirii bazelor
din silvicultură în cadrul
circuitului turistic

Lipsa colaborării cu operatorii
de turism

În zona de munte există multe
localități care nu beneficiază
de rețele de utilități (apă,
canal)

Depozitarea și reciclarea de –
șeurilor

Degradarea progresivă a patri –
moniului cultural -turistic
Dezvoltarea turistică a zonelor
Parâng, Retezat, Țara
Hațegului, Munții Orăștiei

Reintroducerea județului în
circuitul turistic internațional,
contactarea tur -operatorilor in –
ternaționali

Convergența de interese pent ru
dezvoltarea turismului la nivel
național, regional și local
CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
Finalizarea lucr ărilor de extindere și
reabili tare a infrastructurii de ap ă,
apă uzată în jude țul Hunedoara, în
Valea Jiului (40 mil. Euro, period de
implementare 2011 – 2015). Nivelul scăzut al conștiinței
publicului pentru problemele
de mediu locale și regionale

Promovarea investițiilor de
mediu în zone de risc ecologic

Disponibilitatea resursei umane
pentru activități de reconversie Risc permanent pentru degradarea
factorilor de mediu, deoarece viito –
rul industriei extractive și cel al
ramurilor conexe ramâne incert

33
Conformarea la nivelul Vă ii Jiului
cu Directivele europene de mediu :
Directiva apei 98/83/CE ș i Directiva
apelor uzate 91/271 /EEC;

Existența unor zone întinse acoperite
de păduri, având un important rol în
asigurarea echilibrului ecologic în
zonele de deal și de munte

Capital natural de valoare d eosebită
din punct de vedere al genofondului,
peisajului, biodiversității, resurs elor
de apă, etc

Existența mai multor cursuri de apă
care izvorăsc din județ

Existența a 4 Parcuri Naționale, 1
Parc Natural și a multor Rezervații
Naturale și Științifice

Prezența resursei umane specializate
în protecția mediului
Zone industriale afectate de
poluare

Probleme nesoluționate legate
de depozitarea și reciclarea
deșeurilor la nivel de județ

Inexistența unui sistem de
monitorizare adecvat pentru a
utiliza informațiile legate de
mediu

Lipsa lucrărilor pentru
combaterea eroziunii și a
alunecărilor de teren
profesională s pre așa numitele
«meserii verzi »

Existența proiectelor pentru
construcția și modernizarea
stațiilor de epurare a apei

Elaborarea, în județ, a unor
programe de gestiune a
deșeurilor urbane și industriale,
cu accent pe reciclarea și
refolosirea produselo r și
materialelor

Elaborarea unor programme de
acțiune la nivel de județ privind
protecția mediului

Posibilitatea de acces la fonduri
nerambursabile în scopul solu –
ționării problemelor de mediu

Existența unor Asociații Pro fe-
sionale cu obiect de activi tate
relavant pentru domeniul me –
diului (Asociația Română a
Apei, etc.) și a altor organizații
neguvernamentale cu pr ofil
ecologic și de protecția
mediului
Lipsa de corelație între legislația
națională de mediu și legislația
europeană

Lipsa unor strategii viabile de re –
struc turare a întreprinderilor de stat

Experien ța la nivel na țional a
nerespect ării termenelor de finali –
zare a marilor proiecte

34 Existența în cadrul Univer sită-
ților din județ a unor facultăți și
secții cu profil de mediu sau de
tehnologii folositoare mediului
SOCIO -DEMOGRAFIC
Extinderea și modernizarea Spi ta-
lulului Jude țean de Urgen ță Deva în
vederea cr eșterii calit ății serviciilor
de sănătate Infrastructura de asisten ță
social ă insuficient diver sifica-
tă

Probleme sociale complexe î n
zonele afectate de declinul
activităților miniere

Număr mic de medici și slaba
dotare a cabinetelor î n mediul
rural

Lipsă de personal at ât la nive –
lul aparatului propriu al
Direc ției de Asistență Social ă
și Protec ția Copilului Deva,
Hunedoara, dar mai ales î n
serviciile destinate protec ției
copilului/persoanei adulte

Servicii primare insuficiente
la nivelul Unit ăților Admin is-
trativ Teritoriale pentru preve –
nirea abandonului copilului /
persoanei adulte Programe opera ționale pentru
perioada 2014 -2020 ce ofer ă
finanț are pent ru dezvoltarea de
proiecte județ ene

Accesarea fondurilor europene
prin Programul Opera țional Ca –
pital Uman – servicii sociale ș i
socio -profesionale la nivelul
comunit ății pentru copii ș i
tineri

Accesarea Programelor de
Interes Na țional pentru crearea
unui centru de recuperare pen –
tru persoane cu dizabilit ăți în
Valea Jiului și/sau a unui cen –
tru respiro pentru p ersoane cu
dizabilit ăți

Accesare finanț are UE pentru
reabilitarea termic ă a Sana to-
riului de Pneumoftiziologie
Brad

Migrarea for ței de mu ncă calificat ă
și înalt calificat ă către ță rile membre
ale UE este un proces cu tendinț e de
creștere cu efecte pe termen mediu
și lung

35 Posibilitatea unific ării Sana to-
riului de Pneumoftiziologie
Brad cu Sanatoriul de Pneumo –
ftiziologie Geoagiu v ersus
Unificarea Spitalului Jud ețean
de Urgență Deva cu Sanatoriul
de Pneumoftiziologie Geoagiu

36
CAPITOLUL IV

PLAN DE MĂSURI VI ZÂND DEZVOLTAREA DE ANSAMBLU
A JUDEȚULUI HUNEDOARA

4.1. PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ A JUDE ȚULUI
HUNEDOARA

Realizarea Planului de Dezvoltare Regională a județului Hunedoara 2014 -2020, a
pornit de la dezideratul asigurării unei structuri administrati v-teritoriale a județului în
concordanță cu standardel e europene actuale. Conform Planului de Dezvoltare Regională
a județului Hunedoara 2014 -2020, asumat de către Consiliul Județean, cele cinci
obiective strategice de dezvoltare echilibrată și domenii pri oritare ce valorifică durabil
resursele locale sunt:
1. Hunedoara recunoscută : Hunedoara, județ cunoscut pe plan național și european
pentru identitatea puternică bazată pe mixul unic de resurse etnograf ice, istorice și
naturale .
2. Hunedoara performantă: Hunedo ara, județ cu o economie performantă și
diversificată, competitivă la nivel regional.
3. Hunedoara incluz ivă: Hunedoara, județ cu un capital uman și social crescut, care
asigură echitabil servici i și oportunități de dezvolt are.
4. Hunedoara conectată: Hunedoara, județ cu o accesibilitate internă ridicată,
completată de o bună racordare la principalele coridoare de transport european.
5. Hunedoara verde: Hunedoara, județ cu o calitate crescută a factorilor de mediu .

Obiectivul strategic nr.1 – Hunedoara recunoscută este implementat prin următoarele
domenii prioritare și direcții de acțiune:

Domeniu prioritar 1.1. : Poziționarea județului Hunedoara în rețele naționale și
internaționale tematice prin sprijinirea și organizarea de evenimente de anvergură
Direcții de acț iune:
 Sprijinirea/organizarea de evenimente culturale, de afaceri și științifice de
anvergură
 Participarea/sprijinirea participării evenimente culturale, de afaceri și științifice de
anvergură

Domeniu prioritar 1.2. : Constituirea și promovarea mărcii turi stice a județului
Hunedoara la nivel regional, național și internațional
Direcții de acțiune :
 Constituirea și promovarea integrată a mărcii județului Hunedoara (marketing
teritorial)
 Dezvoltarea mediului asociativ pentru promovarea județului Hunedoara
 Dezvoltarea coerentă a infrastructurii destinată promovării și informării turistice
din județ

37 Domeniu prioritar 1.3. : Crearea de pachete turistice integrate pe temele majore
componente ale mărcii județului Hunedoara (istorie, patrimoniu, etnografie, mediu,
aventură, geologie etc.)
Direcții de acțiune:
 Consolidarea și promovarea identității zonelor turistice principale ale județului
 Dezvoltarea și promovarea traseelor turistice și de agreement tematice
 Dezvoltarea infrastructurii de acces către obiectivele t uristice și de patrimoniu din
județ

Obiectivul strategic nr.2 Hunedoara performantă este implementat prin următoarele
domenii prioritare:

Domeniu prioritar 2.1. : Consolidarea bazei economice a județului Hunedoara prin
sprijinirea dezvoltării de lanțuri v alorice în domenii – cheie
Direcții de acțiune :
 Susținerea potențialului de aglomerare (cluster) în domeniile industriale – cheie
 Atragerea de investiții și formarea de parteneriate public -privat pentru
valorificarea resurselor (terenuri, resurse naturale )
 Promovarea județului Hunedoara ca destinație de afaceri în vederea atragerii de
investiții și de capital
 Creșterea capacității administrative pentru o abordare proactive, coerentă și
partenerială a dezvoltării economice a județului (Consiliul Județean Hu nedoara,
instituții subordonate și unități admnistrativ -teritoriale)

Domeniu prioritar 2.2. : Sprijinirea med iului de afaceri local și a antreprenoriatului
Direcții de acțiune:
 Dezvoltarea și managementul eficient al infrastructurii de sprijin pentru aface ri
(parc industrial, parc de afaceri, incubatoare de afaceri)
 Sprijinirea antreprenoriatului șiconsolidarea culturii antreprenoriale în județ

Domeniu prioritar 2.3. : Dezvoltarea cadrului de cercetare – dezvoltare – inovare din
județul Hunedoara
Direcții d e acțiune :
 Sprijinirea dezvoltării infrastructurii de CDI
 Dezvoltarea de parteneriate strategice
 Promovarea județului Hunedoara ca ecosistem de inovare
 Dezvoltarea unui spațiu universitare de cercetare multidisciplinară

Domeniu prioritar 2.4. : Dezvoltare a economiei rurale
Direcții de acțiune:
 Sprijinirea asocierii fermierilor
 Dezvoltarea lanțului de producție – depozitare – procesare – desfacere
 Diversificarea bazei economice din mediul rural prin sprijinirea inițiativelor
antreprenoriale și de economice social ce susțin valorile, tradițiile și produsele
tradiționale

Domeniu prioritar 2.5. : Dezvoltarea coerentă și durabilă a sectorului turismului
Direcții de acțiune:

38  Implementarea unui system de management al calității serviciilor de turism
furnizate în cadrul județului
 Calificarea personalului din domeniul turismului

Domeniu prioritar 2.6. : Constituirea de poli de dezvoltare cu rol tractant al economiei
județene
Direcții de acțiune:
 Sprijinirea dezvoltării conurbației Corvina (sistemul urban Deva – Hunedoara –
Simeria – Călan)
 Sprijinirea dezvoltării asocierii UAT de pe Valea Jiului în vederea dezvoltării în
parteneriat

Obiectivul strategic nr.3 Hunedoara incluzivă este implementat prin următoarele
domenii prioritare:
Domeniu prioritar 3.1. : Dezvoltar ea capitalului uman și reintegrarea pe piața forței de
muncă
Direcții de acțiune:
 Dezvoltarea de programe de formare, calificare și recalificare a forței de muncă în
accord cu cerințele pieței muncii și cu sectoarele industrial representative
 Consiliere p entru integrarea pe piața muncii în cadrul comunităților afectate de
restructurări masive

Domeniu prioritar 3.2. : Creșterea accesului populației la servicii sociale, de sănătate și
cultură
Direcții de acțiune:
 Modernizarea și extinderea ofertei și infras tructurii de servicii socio -culturale și
medicale
 Creșterea performanței și atractivității sistemului de învățământ județean, pentru
toate nivelurile de educație

Domeniu prioritar 3.3. : Sprijinirea dezvoltării comunităților din zonele dezavantajate
sau ma rginalizate
Direcții de acțiune:
 Sprijinirea zonelor urbane marginalizate
 Sprijinirea dezvoltării comunităților din zonele rurale dezavantajate și/sau isolate

Domeniu prioritar 3.4. : Dezvoltare și coeziune comunitară în jurul identității locale
Direcții de acțiune:
 Programe de integrare socială și îmbătrânire activă în cadrul comunităților afectate
de procesul de restructurare a industriei
 Cooptarea sectorului privat prin acțiuni de responsabilitate socială corporatistă
 Sprijinirea inițiativelor societăț ii civile

Obiectivul strategic nr.4 Hunedoara conectată este implementat prin următoarele
domenii prioritare:
Domeniu prioritar 4.1. : Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii județene de
transport
Direcții de acțiune:
 Modernizarea infrastructurii jude țene de transport rutier

39  Crește rea accesibilității în zonele iz olate
 Dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii de transport aerian

Domeniu prioritar 4.2. : Încurajarea modalităților de deplasare cu emisii scăzute
Direcții de acțiune:
 Modernizarea siste mului de transport public județean în vederea creșterii eficienței
și atractivității acestuia
 Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete cu rol de susținere a navetismului și a
cicloturismului

Obiectivul strategic nr. 5 Hunedoara verde este implementat prin următoarele domenii
prioritare:
Domeniu prioritar 5.1. : Combaterea efectelor negative ale activităților industriale
asupra mediului
Direcții de acțiune:
 Ecologizarea haldelor și a iazurilor de decantare
 Ecologizarea și reintegrarea siturilor miniere și a terenurilor degradate/nefolosite
în circuitul economic
 Cartografierea marilor poluatori la nivel județean

Domeniu prioritar 5.2. : Managementul sustenabil al resurselor naturale
Direcții de acțiune:
 Prevenția și reducerea riscurilor de inundații și a lunecări de teren
 Îmbunătățirea cooperării în vederea gestiunii resurselor naturale și a reducerii
impactului negativ asupra mediului
 Informare și conștientizare în rândul populației cu privire la un comportament
durabil față de mediu

Domeniu prioritar 5. 3.: Promovarea tehnologiilor moderne în vederea creșterii calității
factorilor de mediu și combaterii efectelor schimbărilor climatice
Direcții de acțiune:
 Promovarea utilizării surselor de energie alternativă
 Sprijinirea procesului de retehnologizare și modernizare a sistemului energetic
 Dezvoltarea unui sistem funcțional de depozitare și reciclare a deșeurilor, în
conformitate cu normele europene
 Modernizarea și dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare
 Susținerea adoptării unor soluții e cologice în zonele rurale.

În prisma intervalului de timp rămas, 2018 -2020, aceste obiective strategice,
domenii prioritare și direcții de acțiune au fost abordate prin prisma a numeroase
programe, proiecte și măsuri aflate în diferite stadii de implement are.

4.2. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR

Scopul elaborării prezentului document este acela ca, pe baza Planului de
Dezvoltare Regională a județului Hunedoara 2014 -2020 , să se itereze Planul de
Management al administratorului public al j udețului, cuprinzând strategia de conducere
pe durata contractului de mandat aferent perioadei 2018 – 2020.

40 Planul de Dezvoltare a Județului Hunedoara este gândit ca fiind un document
definitoriu privind activitatea asumată de Consiliul Județean Hunedoara pentru perioada
2014 – 2020. În aceste condiții, activitatea administratorului public trebuie să se
circumscrie în totalitate realizării acestor angajamente, în paralel cu identificarea de noi
proiecte și soluții generate ca efect al implementării unor pro iecte deja asumate și
realizate sau în curs de realizare.
Planul de management transpune viziunea managerială a administratorului public
pe baza evaluării stadiului de implementare a Planului de Dezvoltare Regională a
județului Hunedoara 2014 -2020, ținând cont de contextul existent și tendințele și
prognozele prefigurate la nivel regional, național și internațional, astfel încât să se asigure
funcționarea unei administrații publice moderne, flexibile și eficiente, care să ofere
servicii de calitate comunit ății, să fie responsabilă față de aceasta, față de toți partenerii
implicați în derularea serviciilor publice și față de mediu, în condițiile unei dezvoltări
durabile.
Atingerea într -un grad cât mai ridicat a obiectivelor asumate prin Planul de
dezvoltare economică a județului Hunedoara 2014 -2020 cuprinde mai multe paliere:
implicarea activă în coordonarea proiectelor în desfășurare și inițierea de proiecte noi,
respectarea calendarelor asumate și încadrarea în bugetele de finanțare stabilite,
eficientizare a activității compartimentelor din subordine, cooperarea cu instituțiile aflate
în subordinea Consiliului Județean Hunedoara, colaborarea cu UAT -urile și toți factorii
implicați (mass -media, mediul asociativ, mediul de afaceri, societate civilă etc.) în
dezvoltarea locală.
Implicarea activă în coordonarea proiectelor în desfășurare și inițierea de proiecte
noi, respectarea calendarelor asumate și încadrarea în bugetele de finanțare stabilite
presupune: cuantificarea stadiului de realizare a proiectelor afla te în desfășurare
comparativ cu calendarul preconizat, constatarea abaterilor și cauzelor generatoare de
abateri, aplicarea de corecții pentru ducerea la bun sfârșit a obligațiilor asumate. În acest
sens, pot fi amintite: o serie de proiecte "ieșite din gr afic"și pentru care au fost
identificate soluții "de rectificare":

Turism
1. Crearea unui Centru Județ ean de Turism responsabil cu promovarea turismului
hunedo rean, coordonarea activit ății centrelor de informare turistică din județ ș i
consultan ță în domeniu pentru autorit ățile publice locale
2. Elaborarea materialelor specifice de promovare a destina ției turistice Hunedoara;
3. Crearea și actualizarea permanentă a unei baze de date comune cu principalii actori și
furni zori de servicii turistice din j udeț;
4. Actualiza rea Strategiei județene de Turism, î n colaborare cu membrii Asocia ției de
Dezvoltare și Promovare a turismului în județ ul Hunedoara;
5. Program pentru î ntărirea identit ății locale prin evenimente specifice: Zilele Moților,
Zilele Momârlanilor, Zilele Pă dureni lor;

Mediu de afaceri local ș i antreprenoriat
1. Introducerea unui birou unic pentru mediul de afaceri î n cadrul ADEH;
2. Atragere de investiții î n infrastructurile de afaceri nou î nfiițtate Simeria și Că lan;
3. Crearea unei secțiuni de tip B2B (business – to – business) pe pagina Consiliului
Județean și/ sau a Agenției de Dezvoltare Economico – Socială Hunedoara pentru
prezentarea și promovarea antreprenorilor din județ;
4. Facilitarea cooperării între companii, instituții de învățământ și cercetare și autoritățile
publice locale;

41 5. Promovarea județului Hunedoara ca locație pentru activități de CDI la târguri,
evenimente și pe rețele de specialitate ;
6. Identificarea și promovarea prestatorilor de servicii turistice cu standarde de calitate
ridicate ;
7. Realizarea unui Cen tru județean de excelență în turism (în cadrul ADEH)
8. Campanie de popularizare și sondaje de opinie în rândul populației din localitățile
identificate ca potențiale componente cu privire la percepția asupra asocierii
localităților în cadrul unui sistem urb an

În același timp, analiza activității direcțiilor aflate în stuctura Consiliului Județean
Hunedoara, a permis creionarea unui ansamblu de măsuri/acțiuni, a căror implementare,
se consideră a fi generatoare de beneficii.
Astfel, la nivelul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
Hunedoara , se propun e:
– creșterea numărului de asistenți maternali profesioniști prin accesarea
Programului Operațional Capital Uman – Servicii sociale și socio –
profesionale la nivelul comunității pentru cop ii și tineri;
– dezvoltarea rețelei de asistenți personali profesioniști pentru persoane
adulte cu dizabilități gradul grav sau accentuat, în vederea
dezinstituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități aflate în centrele
DGASPC;
– acordare de îndrumare m etodologică Primăriilor pentru dezvoltarea și
înființarea serviciilor primare prin Programe de Interes Național;
– reevaluarea imobilelor în care nu se desfășoară activitate și scoaterea
acestora la licitație;
– redepunerea dosarului de licențiere pentru cele două centre care nu dețin
licență de funcționare;
– identificarea unor soluții (spațiu corespunzător, parteneriat viabil, etc) în
vederea accesării Programelor de Interes Național, în funcție de cerințele
Ghidului solicitantului, pentru crearea unui centru d e recuperare pentru
persoane cu dizabilități în Valea Jiului și/sau a unui centru respiro pentru
persoane cu dizabilități.
În ceea ce privește Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad , ca soluții pentru
eficientizarea activității se propune:
– demararea acți unilor pentru accesarea unui proiect european privind
reabilitarea termică a sanatoriului în colaborare cu Consiliul Județean
Hunedoara, unde sunt cuprinse și elemente din ordinul 1096/2016;
– realizarea unei conexiuni wireless cu acoperire în toate clădi rile și în
curte.

Așa cum s -a mai subliniat pe parcursul acestui document, pentru a asigura un nivel
calitativ cât mai ridicat al acțiunilor întreprinse, este nevoie și de un aparat administrativ
caracterizat printr -o funcționare eficientă, flexibilă și b azat pe utilizarea tehnologiilor
moderne. În acest sens, eficientizarea activității aparatului administrativ implică:
 evaluarea dimensiunii, calității și utilizării raționale a resurselor umane, materiale și
financiare aflate la dispoziția Consiliului jude țean. Între atribuțiile administratorului
public trebuie să se numere cea de coordonare, colaborare, dar și de control, atât a
activității funcționarilor din subordinea sa, cât a rezultatelor acțiunii organului
administrativ, î n ansamblu. Ca atare, se impu ne adaptarea necesităților de personal la
cerințe prin modificarea organigramei și actualizarea Regulamentul ui de organizare și

42 funcționare al aparatului de specialitate la modificările aduse organigramei și Statului
de funcții;
 creșterea încrederii comuni tății în activitatea Consiliului județean, înțelegerea
atribuțiilor ș i responsabilităților acestuia . În această direcție, s e consideră necesară
realizarea unui sondaj cu privire la imaginea Consiliului județean în "ochii"
cetățenilor și ai partenerilor loc ali, adoptarea măsurilor ce se impun în vederea
corectării deficiențelor constatate;
 asigurarea unei resurse umane bine pregătite prin participarea periodică a angajaților
instituției la program e de formare profesională continuă;
 diseminarea informațiilor generate în urma întâlnirilor/ședințelor cu șefii de
compartiment către toți salariații pentru o înțelegere cât mai completă și în timp real
a așteptărilo r conducerii județului de la ei. Se propune î ntocmire a unor proceduri
interne care să fie afișate și a duse la cunoștința întregului perdonal angajat al
Consiliului Județean Hunedoara;
 actualizarea procedurilor operaționale și de sistem, aferente Sistemului de
Management al Calității la nivel de instituție prin implementarea unui sistem de
management al doc umentelor prin care să se asigure o procedură foarte coerentă de
circulație a acestora la nivel inter – și/sau intra – compartimental.

În același timp, pentru a asigura o c ooperare cât mai benefică cu instituțiile aflate
în subordinea Consiliului Județean H unedoara se propune dezvoltarea unui mecanism de
consultare și cooperare între administratorul public al județului și directorii/managerii
acestor instituții având la baz ă principiile Consultare ș i consens, Transfer de experien ță,
Periodicitate și Eficienț ă.

Colaborarea cu UAT -urile și toți factorii implicați (asociații profesionale, ONG –
uri, societate civilă etc.) poate fi eficient gestionată prin re organizarea activității de relații
publice, dar și prin participarea administratorului public la întâlniri , ședințe, audiențe,
rezolvarea de petiții sau gestionarea relației cu mass -media .

43
CONCLUZII

Chiar dacă nu există un acquis comunitar în domeniul administrației publice, se
conturează din ce în ce mai mult un „ spațiu administrativ european ", spațiu ce presupune
o administrație publică transparentă, credibilă, bazată pe management performant, pe
eficiență, o administrație orientată către cetățean.
Reforma administrației publice din România reprezintă un angajament asumat în
toate d ocumentele programatice și o preocupare constantă a Guvernului României.
Printre prioritățile actuale legate de reforma administrației publice se numără și
creșterea autonomiei decizionale, financiare și patrimoniale a colectivităților locale.
Procesul de descentralizare a administrației românești, respectiv transferul de competențe
dinspre central înspre local, reprezintă o adevărată provocare pentru autoritățile
administrației publice locale. Aceasta înseamnă comunități și autorități publice locale mai
puternice și cetățeni implicați în viața comunității.
Puterea autorităților locale rezidă în două aspecte principale: pe de o parte,
responsabilități, putere de decizie și resurse financiare, iar de pe de altă parte, capacitatea
de a exercita responsabilit ățile, asigurând cetățenilor calitatea serviciilor publice
furnizate.
Multitudinea și complexitatea problemelor cu care se confruntă judetul Hunedoara
impun profesionalizarea sistemului decizional și executiv de la nivelul Consiliului
Județ ean Hunedoara. Planul de Management al Administratorului Public devine, în acest
context, o componentă importantă a managementului public modern, la nivel executiv.
Îndeplinirea obiectivelor din Planul de Managem ent conduce la eficientizarea
activității Consiliului Jude tean în relația cu cetățenii și, la nivel general , poate contribui la
consolidarea eforturilor privind reforma în administrație.
Prezența administratorului public se conturează ca o necesitate a managementului
public modern în contextul separării palierulu i politic de cel executiv. Atragerea unor
profesioniști/specialiști care să îmbine cunoștințe de natură tehnică, științifică,
administrativă, cu aptitudini și abilități manageriale, reprezintă o alternativă în acest sens.