Sistemul de plati in Romania [627383]

CAPITOLUL I
Sistemul de plati in Romania

1.1 Sistemul de plati in Romania
Este foarte diversificat, poate mult mai diversificat decat in celelate tari care nu se afla in
Uniunea Europeana.
Sistemul de plati este procesul in urma caruia se desfasoara tranzactii economice cu bunuri si
servicii. Acesta este o componenta a sistemelor financiare si cuprind instituțiile care furnizează
servicii de plăți, diverse forme de creanțe transferate, metod e și mijloacele de transfer, mesaje și
canalele de comunicație.
Prima etapă a procesului de modernizare a sistemului național de plăți, proiectat de Banca
Națională a României (1995 -1998) a avut ca principale obiective modernizarea sistemului de plăți
pe suport hârtie, întărirea capacității BNR de a implementa politica monetară prin intermediul
mijloacelor de supraveghere a lichidității pe parcursul zilei precum și stabilirea bazei care să
permită tranziția spre o societate predominant fără numerar.
Cea de a doua etapă a procesului de modernizare are ca obiective generale:
facilitarea dezvoltării economiei prin sporirea securității și a eficienței sistemului de plăți
interbancare;
trecerea la o societate predominant fără numerar;
stabilirea unei baze leg ale bine fundamentate pentru sistemele de plăți de importanță
sistemică și pentru sistemele de decontare a tranzacțiilor cu valori mobiliare.

1.2 Legislatie
1.2.1. Instrumente de plată și mijloace de plată
Ordonan ța de ur gență nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările și
completările ulterioare ;
Lege nr. 127 din 20.iun.2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică ;
Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările și completările ulterioare ;
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, cu modificările și completările
ulterioare ;
Legea nr. 231/2015 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului
(UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de
stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și
de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/20091 ;
Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și
plăți și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 193/2002 privind
introducerea sistemelor moderne de plată ;
Ordonanța de urgență nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu
modificările și completă rile ulterioare ;
Regulamentul BNR nr.2/2016 privind operațiunile de transfer credit și debitare directă ;
Regulamentul nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a
instrumentelor de plată ;
Regulamentul nr. 4/2014 privind raportarea de date și informații statistice la Banca
Națională a României, cu modificările și completările ulterioare ;
Norma BNR nr. 7/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri, cu
modificările și completările ulterioare ;
Norma BNR nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete
la ordin, cu modificările și completările ulterioare ;
Norma tehnică BNR nr. 4/2008 privind cecul, cu modificările ulterioare ;
Normă tehnică BNR nr. 9/1994 privind ce cul, cu modificările și completările ulterioare ;

1 https://www.bnr.ro/Legislatie -aplicabila -instrumentelor -de-plata -si-sistemelor -de-plati -3108.aspx

Norma tehnică BNR nr. 5/2008 privind cambia și biletul la ordin, cu modificările
ulterioare ;
Norma tehnică BNR nr. 10/1994 privind cambia și biletul la ordin, cu modificările
ulterioare ;2
1.2.2 Sisteme de plăți

Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de
decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare
Ordonanța Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 222/2004
Hotărârea Guvernului nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului d in 16 septembrie
2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
2560/2001
Regulamentul nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a
instrumentelor de plată ;3
Regulamentul BNR nr. 16/2011 privind procedura de administrare a riscului de decontare
și facilitățile acordate de Banca Națională a României în scopul fluidizării decontării în
sistemul ReGIS ;
Regulamentul BNR nr. 2/2004 privind utilizarea codurilor IBAN în România, cu
modif icările și completările ulterioare;
Regulamentul BNR nr. 4/2014 privind raportarea de date și informații statistice la Banca
Națională a României, cu modificările și completările ulterioare;
Regulamentul BNR nr. 9/2009 pentru abrogarea unor acte normative emise de Banca
Națională a României;
Norma BNR nr. 1/2005 privind modul unitar de completare a mențiunilor din ordinele de
plată în mesajele electronice utilizate în sistemul ReGIS și în casa de compensare automata;

2 https://www.bnr.ro/Legislatie -aplicabila -instrumentelor -de-plata -si-sistemelor -de-plati -3108.aspx
3 https://www.bnr.ro/Legislatie -aplicabila -instrumentelor -de-plata -si-sistemelor -de-plati -3108.aspx

Norma BNR nr. 10/2003 privind perioada maximă de întrerupere a funcționării sistemului
de plăți și decontări și a piețelor monetară și valutară;
Norma BNR nr. 7/2002 privind transferurile de fonduri în cadrul unei rețele cooperatiste
de credit
Circulara BNR nr. 26/1995 privind înființarea contului 50BBX99.10"Disponibilități
blocate de instanțele judecătorești" ;
Circulara BNR nr. 35/2002 privind aplicarea reglementărilor emise de Banca Națională a
României în domeniul sistemelor de plăți și organizațiilor coo peratiste de credit ;
Circulara BNR nr. 7/2005 privind măsurile care trebuie luate de instituțiile de
credit/Trezoreria statului pentru aplicarea Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei
naționale, modificată prin Circulara BNR nr. 24/2006 ;
Circular a BNR nr. 39/2008 privind interzicerea utilizării instrumentelor de plată de debit
de tipul cecului, cambiei și biletului la ordin în format vechi, rectificată în 2008 ;
Ordinul Guvernatorului BNR nr. 637/2011 pentru desemnarea sistemelor care intră sub
incidența prevederilor Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în
sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare;
Ordinul Guvernatorului BNR nr.4/2015 privind funcționarea sistemului de plăți T ARGET2
– România..
1.2.3. Legislație comunitară
Directiva 2009/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de
modificare a Directivei 98/26/CE privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de
plăți și de decontare a titlurilor de valoare și a Directivei 2002/47/CE privind contractele
de garanți e financiară în ceea ce privește sistemele legate și creanțele private ;
Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie
2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor
2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de
abrogare a Directivei 2007/64/CE ;
Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2002 privind
contractele de garanție financiară ;

Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind
caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare ;
Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind
comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți
și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază.
Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015
privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1798/2006 ;
Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16
septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 2560/2001 ;
Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie
2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul ;
Regulamentul (UE) nr. 1409/2013 al Băncii Centrale Europene din 28 noiembrie 2013
privind statisticile referitoare la plăți (BCE/2013/43) ;4
Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Par lamentului European și al Consiluilui de stabilire a
cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare
directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009.
1.3. MIJLOACE DE PLATĂ FĂRĂ NUMERAR

Transferul de fonduri se poate realiza de către prestatori de servicii de plată (instituții de credit,
instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică), în baza unui ordin de plată transmis
acestora prin intermediul instrumentelor de plată (transfer credit, debitare directă, card de plată,
cec, cambie, bilet la ordin).5
Efectuarea plății fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar aduce o serie de
operațiuni ce sunt permise doar prestatorilor de servicii de plată.
Etapele principale ale unei plăți fără numerar sunt :
Figura 1

4 https://www.bnr.ro/Legislatie -aplicabila -instrumentelor -de-plata -si-sistemelor -de-plati -3108.aspx
5 https://www.bnr.ro/Mijloace -de-plata -fara-numerar –305.aspx

Etapa tranzacțională care cuprinde inițierea, validarea dar și transmiterea unei instrucțiuni de
plată. În funcție de tipul instrumentului, instrucțiunea de plată poate sa fie inițiată de plătito r ( în
cazul unui transfer de credit sau de beneficiar. În această etapă exista o serie de operațiuni ce
vizează în principal verificarea identității unui utilizator al serviciilor de plată sau valabilitatea
utilizării unui instrument de plată, inclusiv u tilizarea elementelor de securitate ale utilizatorului.
În etapa de compensare și decontare , prestatori de servicii de plată schimbă între ei mesaje de plată
prin intermediul sistemului de plăți pentru plăți de valoare mică. Obligațiile de plată care rezul ta
din pozițiile calculate în procesul de compensare se vor deconta prin i sistemul de plăți de valoare
mare în funcție de moneda în care este exprimată suma de plată, respectiv ReGIS pentru plăți în
lei sau TARGET2, pentru plăți în euro.6

1.4. MECANISME DE DECONTARE

Un sistem de plăți reprezintă un ansamblu de instrumente, proceduri bancare și reguli care
asigură transferul de fonduri între participanții la sistem (instituții de credit sau instituții
financiare). Sistemul se bazează pe un acor d între participanții la sistem și operatorul de sistem,

6 https://www.bnr.ro/Mijloace -de-plata -fara-numerar –305.aspx

iar transferul de fonduri este realizat prin intermediul unei infrastructuri tehnice agreate. (Sursa:
raportul CPSS intitulat "Core Principles for Systemically Important Payment Systems", Banca
Regle mentelor Internaționale, ianuarie 2001)
Un depozitar central pentru instrumente financiare ("central securities depository", sau CSD)
reprezintă un sistem (sau o instituție) pentru depozitarea instrumentelor financiare, care
realizează procesarea tranzacți ilor cu instrumente financiare pe bază de înregistrare în conturi.
Instrumentele financiare pe suport fizic pot fi imobilizate de către depozitar sau pot fi
dematerializate (astfel încât acestea există doar sub formă de înregistrări electronice). În afară de
păstrarea în custodie a instrumentelor financiare, un depozitar central pentru instrumente
financiare poate asigura și funcțiuni de împerechere a ordinelor de transfer, de compensare și
decontare a acestora.
Un sistem de decontare a operațiunilor cu ins trumente financiare ("securities settlement system"
sau SSS) reprezintă un sistem care permite transferul de instrumente financiare fără plată ("free
of payment", "free delivery", sau FoP), spre exemplu în cazul executării garanțiilor, sau
contraplată ("de livery versus payment", sau DvP). Decontarea instrumentelor financiare se
realizează în conturile de depozit pentru instrumente deschise în evidențele unui CSD (care poate
fi entitate privată, sau o bancă centrală națională care acționează în calitate de C SD), sau ale
băncii centrale (în conturi operaționale de custodie). În cazul din urmă, banca centrală acționează
în calitate de intermediar custode al instrumentelor financiare. Custodele final este, de regula, un
CSD. Decontarea fondurilor aferente tranza cțiilor cu instrumente financiare are loc în cadrul
unui sistem interbancar de transfer de fonduri ("interbank funds transfer system", sau IFTS), prin
intermediul unui agent de decontare.7 În România există trei sisteme de plăți, respectiv unul
pentru plăț i de valoare mare în lei (ReGis), unul pentru plăți de valoare mică și volum mare în lei
(SENT) , precum și un sistem de plăți de mare valoare în euro (TARGET2 -Romania).
De asemenea, există un sistem de depozitare și decontare pentru titluri de stat și cer tificate de
depozit emise de banca centrală (SaFir) și in sistem de compensare/decontare a valorilor
mobiliare – RoClear, care decontează prin sistemul ReGIS.
Toate sistemele menționate decontează prin conturi ale instituțiilor de credit deschise la BNR.
1.5. Sistemul REGIS

7 "Glosar de termeni utilizați în sistemele de plăți și de decontare" , elaborat de Comitetul pentru Sisteme de Plăți și de Decontare

ReGIS este sistemul RTGS național pentru plăți în lei oferit de BNR. Sistemul este folosit pentru
decontarea operațiunilor băncii centrale, a transferurilor interbancare, precum și a plăților în lei de
valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente. Sistemul asigură procesarea în timp real (respectiv pe
o bază continuă) și decontarea în banii băncii centrale, cu finalitate imediată.8
Încă de la intrarea sa în funcțiune, în anul 2005, sistemul este desemnat, prin Ordin al
Guvernatorului Bănci i Naționale a României, ca intrând sub incidența Legii nr.253 din 16 iunie
2004 privind caracterul definitiv al decontarii în sistemele de plați și în sistemele de decontare a
operațiunilor cu instrumente financiare, cu modificările ulterioare (care transp une în legislația
română Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind
caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare, cu
modificările ulterioare).9
1.5.1. Ce este un sistem RTGS?
Un sistem cu decontare pe bază brută în timp real (RTGS) este un sistem de plăți în care procesarea
și decontarea au loc în mod continuu (în timp real) și nu pe pachete de instrucțiuni. Astfel,
tranzacțiile pot fi decontate cu finalitate imedi ată. Decontarea pe bază brută înseamnă că fiecare
transfer este decontat individual și nu pe bază netă.
1.5.2. Date statistice
În anul 2017, sistemul ReGIS a procesat un număr de 4.487.161 plăți, în valoare totală de
9.177.982 mil. lei. Numărul mediu zilnic al plăților procesate în ReGIS a fost de 18.020 tranzacții,
cu o valoare medie zilnică de 36.859 mil. lei, valoarea medie a unei plăți inițiate în sistem fiind de
2,0 mil. lei.
1.5.3. Managementul sistemului
Sistemul ReGIS este administrat de BNR. Î n această calitate, BNR gestionează și controlează
funcționarea sistemului, autorizează participarea la sistem, stabilește și modifică regulile de
sistem, urmărește respectarea acestora de către participanți și adoptă măsuri în cazul încălcării

8 https://www.bnr.ro/Sistemul -ReGIS -307.aspx
9 https://www.bnr.ro/Sistemul -ReGIS -307.aspx

lor.10
În ve derea asigurării unei guvernanțe eficiente a sistemelor de plăți și de decontare operate de către
Banca Națională a României, cu o separare cât mai clară a rolurilor și responsabilităților între
organul de conducere și conducerea superioară, se utilizează o metoda de guvernanta unica cu
rolurile și responsabilitățile de management alocate pe mai multe niveluri.
Participarea la sistemul ReGIS
Sunt eligibile pentru a participa la sistemul ReGIS următoarele categorii de instituții:
instituții de credit persoan e juridice române (bănci, bănci de economisire și creditare în
domeniul locativ, bănci de credit ipotecar, case centrale ale organizațiilor cooperatiste de
credit);
sucursale înființate pe teritoriul României de către instituții de credit persoane juridice străine
din Spațiul Economic European, care au fost notificate BNR de către autoritatea competentă
din statul membru de origine;
sucursale înființate pe teritoriul României de către instituții de credit persoane juridice străine
din afara Spațiului Econom ic European, care au fost autorizate de BNR;
Banca Națională a României;
Trezoreria Statului;
organizații din Spațiul Economic European care prestează servicii de compensare sau decontare
și sunt supravegheate de o autoritate competentă.
Pentru a participa la ReGIS, o instituție solicitantă trebuie:
să îndeplinească cerințele de eligibilitate de mai sus;
să dovedească că au capacitate operațională corespunzătoare;
în cazul instituțiilor de credit guvernate de o legislație străină, să pună la dispoziție o op inie
juridică privind capacitatea (cu excepția cazului în care informațiile și declarațiile ce urmează
să fie furnizate printr -o astfel de opinie juridică au fost deja obținute de către BNR în alt
context);
în cazul instituțiilor de credit din afara Spațiu lui Economic European, dar care acționează
printr -o sucursală înființată în Spațiul Economic European, să pună la dispoziție o opinie

10 https://www.bnr.ro/Sistemul -ReGIS -307.aspx

juridică privind țara (cu excepția cazului în care informațiile și declarațiile ce urmează să fie
furnizate printr -o astfe l de opinie juridică au fost deja obținute de către BNR în alt context).
La sfârșitul anului 2017, în sistemul ReGIS erau înregistrați un număr de 44 de participanți: 37 de
instituții de credit, Trezoreria Statului, BNR și 5 sisteme auxiliare.
1.5.4. Tipur i de tranzacții
ReGIS procesează transferuri credit în lei, la nivel național. Categoriile de tranzacții de plată
procesate în ReGIS sunt următoarele:
plăți aferente operațiunilor băncii centrale (operațiuni de politică monetară, de piață valutară și
de cr editare, operațiuni cu numerar etc.);
operațiuni de decontare a pozițiilor nete calculate în cadrul sistemelor auxiliare care procesează
plăți în lei (SENT inclusiv din componenta plăți instant în moneda națională, RoClear, VISA,
MasterCard);11
plăți interb ancare și ale clienților de valori mari (peste 50 000 lei) sau urgente;
plăți pentru decontarea fondurilor aferente operațiunilor cu instrumente financiare;
debitarea directă a comisioanelor aferente participării la cele trei componente ale sistemului
electronic de plăți (ReGIS, SaFIR și SENT).
Transferurile credit se inițiază în sistem de către participanți prin mesaje SWIFT, folosind serviciul
SWIFT FIN Y -Copy (MT202, MT202 COV și MT103).
1.5.5. Programul de operare
ReGIS funcționează de luni până vin eri, între orele 8:00 a.m. și 6:00 p.m. (ora locală), cu un cut –
off pentru plățile clienților prevăzut pentru ora 4:00 p.m și un cut -off pentru plățile interbancare
prevăzut pentru ora 5:00 p.m, conform programului de operare ReGIS.
Sistemul nu funcționează în zilele declarate sărbători le gale sau reli gioase (când acestea sunt
sărbătorite în alte zile decât sâmbătă și duminică).12
1.5.6. Disponibilitatea sistemului
În anul 2017, disponibilitatea generală a sistemului a fost de 99,99% ( valoare înregistrată și în anul

11 https://www.bnr.ro/Sistemul -ReGIS -307.aspx
12 https://www.bnr.ro/Sistemul -ReGIS -307.as px

anterior). Disponibilitatea ReGIS este un indicator obținut prin raportarea perioadei reale de
funcționare la durata programată de funcționare.
1.5.7. Asigurarea continuității activității
Pentru cazurile în care ar putea apă rea situații de urgență, sistemul are prevăzută posibilitatea
transferării procesării de la sediul principal la un sediu secundar.
Totodată, în cazul apariției unor evenimente neprevăzute la nivelul participanților, BNR poate
iniția plăți în numele și pe c ontul acestora, în baza Procedurii privind asigurarea de către Banca
Națională a României a continuității activității operaționale pentru participanții la sistemul
ReGIS .
De asemenea, în conformitate cu Cerințele pentru certificarea tehnică a participanțil or la sistemul
electronic de plăți , fiecare participant la sistem are obligația de a -și asigura propria continuitate
operațională, prin implementarea unor proceduri specifice și a unui centru secundar pentru
recuperare în caz de dezastru sau, după caz, a unor aranjamente (convenții, contracte, diverse tipuri
de înțelegeri cu terțe părți etc.) care să permită continuarea activității în cazul unui incident la
sediul principal. Procedurile trebuie să asigure continuitatea operațională a participantului astfel
încât să nu fie provocate incidente de natură să conducă la blocarea, întreruperea funcționării
sistemului sau la inducerea unui risc sistemic.
1.5.8. Managementul lichidității
În ReGIS, lichiditatea poate fi gestionată într -un mod foarte flexibil.
Rezerv ele minime, pe care instituțiile de credit sunt obligate să le mențină la banca centrală,
reprezintă fonduri depozitate în contul de decontare din sistemul ReGIS și pot fi utilizate pentru
decontare pe parcursul zilei.
În plus, BNR acordă participanților l a ReGIS credite pe parcursul zilei fără dobândă (facilitatea de
lichiditate pe parcursul zilei – intraday credit), colateralizate cu aceleași tipuri de active care sunt
eligibile și pentru operațiunile de politică monetară ale BNR.
Principalele instrumente de management al lichidității în sistemul ReGIS puse la dispoziția
participanților sunt:

 prioritizarea plăților;
 managementul activ al cozii de așteptare;
 controlul activ (on -line) al informațiilor aferente lichidităților proprii;
 stabilirea de rezerve pe contul propriu.
1.5.9. Comisioane
Sistemul ReGIS are o politică de comisionare transparentă. Sistemul de comisionare aferent
sistemului ReGIS este format din:
 comision fix pe tranzacție procesată și decontată indiferent de valoarea plății, perceput
participantului plătitor;13
 comision fix pe tranzacție aferentă decontării fiecărei poziții nete, perceput
participanților la sistemele auxiliare;
 comision fix pe decontare pentru decontarea pozițiilor nete, perceput sistemelor
auxiliare.
De asemenea, siste mul mai are prevăzute o serie de comisioane pentru administrarea profilelor și
detaliilor participanților și utilizatorilor, precum și un comision pentru ieșirea din sistem și
comisioane pentru elaborarea de rapoarte la cerere și pentru organizarea de sesi uni de instruire și
atestare a utilizatorilor.

1.6. Sistemul TARGET 2
Sistemul trans -european de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real –
TARGET2
Sistemul este utilizat pentru decontarea operațiunilor băncilor centrale (inclusiv a operațiunilor de
politică monetară ale Eurosistemului), a transferurilor interbancare de mare valoare în euro,
precum și a altor plăți în euro. De asemenea, prin sistem se decontează și transferurile de fonduri

13 https://www.bnr.ro/Sistemul -ReGIS -307.aspx

aferente sistemelor auxiliare (sisteme de plăți și sisteme de compensare -decontare a operațiunilor
cu instrumente financiare).
Sistemul asigură procesarea în timp real a plăților și decontarea în conturi deschise la băncile
centrale, cu finalitate imediată. Sistemul TARGET2 a fost operaționalizat la data de 19 noiembrie
2007, înlocuind sistemul TARGET (aflat în funcțiune de la 4 ianuarie 1999).14
Sistemul oferă servicii de bază armonizate și o infrastructură tehnică co mună, cu eficiență sporită,
inclusiv din punct de vedere al recuperării costurilor. Sistemul a fost proiectat pentru a permite
modificări ulterioare, datorate atât evoluției tehnologice cât și procesului continuu de extindere a
Eurosistemului.
Din punct de vedere juridic, sistemul TARGET2 este structurat ca o multitudine de sisteme de plăți
naționale (denumite componente naționale TARGET2), având reguli de funcționare armonizate.
Infrastructura tehnică și platforma comună unică a TARGET2 este pusă la dispoz iție și operată din
punct de vedere tehnic, în numele Eurosistemului, de către Banca d’Italia, Banque de France și
Deutsche Bundesbank.
Componenta națională TARGET2 -România
Deși implementarea unei componente naționale a sistemului TARGET2 reprezintă o obli gație doar
pentru statele membre care adoptă moneda euro, Banca Națională a României a decis în luna
ianuarie 2010 conectarea comunității naționale la TARGET2 înainte de adoptarea monedei euro.
Decizia a fost motivată, în principal, de interesul manifestat de comunitatea bancară națională și
de operatorii sistemelor de plăți de retail și ai sistemelor de decontare a operațiunilor cu instrumente
financiare pentru implementarea la nivel național a unei infrastructuri eficiente de procesare, între
bănci, a tra nsferurilor de fonduri în euro. În subsidiar, această decizie a urmărit și asigurarea
condițiilor necesare pentru adoptarea monedei euro.
Totodată, prin implementarea acestui sistem, BNR a răspuns necesităților sectorului bancar și
mediului de afaceri pent ru implementarea unui canal sigur, rapid, mai eficient și mai ieftin pentru
procesarea interbancară a plăților în euro, atât a celor efectuate în nume propriu de către bănci, cât

14 https://www.bnr.ro/Sistemul -TARGET2 -3359.aspx

și a celor efectuate în numele clienților.
Componenta națională a sistemului TARGET2 din România se numește TARGET2 -România și a
fost operaționalizată cu succes de Banca Națională a României la data de 4 iulie 2011.15
În prezent, sistemul TARGET2 -România are înregistrați ca Participanți : 22 titulari de cont PM
(respectiv 21 instituț ii de credit și Banca Națională a României), 6 titulari de DCA (respectiv 4
insituții de credit, Banca Națională a României și Depozitarul Central S.A.) și două sisteme
auxiliare.
Sistemul îndeplinește condițiile pentru a fi sistem de importanță sistemică și, în consecință, este
desemnat prin Ordinul Guvernatorului Băncii Na ționale a României nr.637/2011 ca intrând sub
incidența Legii nr.253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în
sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, cu modificările și completările
ulterioare (care transpune în legislația română Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de
decontare a titlurilor de valoare, cu modificările și completările ulterioare).16

15 https://www.bnr.ro/Sistemul -TARGET2 -3359.aspx
16 https://www.bnr.ro/Sistemul -TARGET2 -3359.aspx

1.7. Sistemul Safir ( sistemul de depozitare și decontare a opera țiunilor cu titluri de stat)

SaFIR este sistemul de inregistrare și decontare a opera țiunilor cu titluri de stat. Func ționeaz ă pe
platforma tehnic ă a STFD – TRANSFOND S.A. care deserve ște întregul Sistem Electronic de
Plăți. SaFIR se află în administrarea Băncii Naționale a Rom âniei ș i utilizeaz ă platforma
SWIFT pentru transmiterea mesajelor de decontare și înregistrare.
Sistemul va ține eviden ța emisiunilor de titluri aflate în circula ție (func ție de registru),
va asigura decontarea opera țiunilor cu titluri de stat cu respectarea principiului "livrare contra
plată" și va realiza func țiuni complementare, cum ar fi evaluarea zilnic ă a emisiunilor, calculul
automat al comisioanelor etc. Ultima component ă a Sistemului Electronic de Pl ăți, sistemul
SaFIR, a fost opera ționalizat începând cu sf ârșitul lunii august 2005.
1.8. SEPA (Single European Payment Area)
În ceea ce prive ște sistemele de plăți de mică valoare, modul de funcționare și operare a caselor
de compensare diferă de la o țară la alta în Europa, cu diferen țe de tehnologie, procese, servicii,
comunica ții, etc. Unele dintre ele ofer ă beneficii dincolo de func țiile lor de baz ă, de exemplu
acces direct pentru corpora ții. Gradul de procesare integrat ă este diferit de la țară la țară datorit ă
utiliz ării de standarde și conven ții interbancare na ționale. Dup ă crearea pie ței europene unice și

introducerea EURO, Comisia European ă și Banca Central ă European ă au lansat ideea
transform ării diversit ății de instrumente de plat ă în EURO într-o zon ă integrat ă de pl ăți – Single
European Payment Area (SEPA), o pia ță a plăților domestice în zona EURO. Proiectul este unul
ambi țios, de armonizare și restructurare major ă, cu impact asupra instrumentelor de plăți
fragmentate la nivel național, prin implementarea unor noi standarde tehnice și de practici
de afaceri. Implementarea unor servicii de pl ăți în EURO între țări, eficiente și de încredere,
este esen țială pentru func ționarea Uniunii Europene. A șa cum se men ționeaz ă în Green Paper
2005 -2010, Comisia European ă are ca obiectiv crearea unei piețe financiare
integrate, deschise și eficiente în Uniunea European ă și eliminarea barierelor semnificative din
punct de vedere economic. Principalul organism de decizie ș i coordonare a acțiunilor
legate de implementarea SEPA este European Payments Council (EPC). Scopul înființării
SEPA, formulat de autorit ățile europene, este acela de a crea o economie european ă mai
transparent ă și mai competitiv ă. SEPA va fi o zon ă EURO în care nu vor mai exista diferen țele
curente între pl ățile na ționale și interna ționale. Astfel clien ții vor fi capabili s ă facă plăți în tot
spațiul EURO la fel de sigur și eficient ca în contextul na țional, folosind un cont unic și un set de
instrumente standardizate pan -europene.

Figura 2

Proiectul SEPA i și propune crearea unui set de instrumente standardizate, pentru opera țiuni de
transfer de fonduri, debitare direct ă, plăți cu card -uri, alte instrumente prin care un client s ă poată
face pl ăți din contul propriu c ătre orice alt ă destina ție din zona EURO, la un nivel al calit ății
serviciilor și prețului ca în cazul pl ăților na ționale. Î n ceea ce prive ște termenele, se prevede ca în
anul 2008 instrumentele SEPA vor fi disponibile consumatorilor, iar procesul se va finaliza în
2010. Din ian uarie 2008, se a șteapt ă ca infrastructurile existente s ă proceseze în paralel at ât
instrumentele na ționale, c ât și noile instrumente SEPA, iar la sf ârșitul lui 2010 toate pl ățile de

mică valoare s ă se realizeze prin instrumente noi.
Băncile vor trebui să-și redefineasc ă rolul în piața lărgită a plăților și să-și
reconsidere poziționarea comercial ă în aceast ă piață. Industria bancar ă va trebui să
implementeze instrumentele SEPA, să informeze și să educe publicul pentru
utilizarea acestora, s ă defineasc ă strategia de migrare c ătre aceste noi instrumente. Utilizatorii
serviciilor de pl ăți, corpora ții ș i consumatori, sunt cei care ar trebui s ă culeag ă roadele integr ării.
Proiectul va implica utilizatorii: corpora ții, întreprinderi mici și mijlocii, administra ții publice,
etc. SEPA va produce schimb ări majore la nivelul infrastructurilor existente (ACH), în sensul c ă
acestea vor trebui s ă fie interoperabile ș i să poată procesa instrumentele pa n-europene,
bazându-se pe tehnologii moderne care s ă permit ă reducerea în continuare a costurilor.
Implementarea SEPA va facilita procesarea integrat ă (STP) la nivel european, prin standarde,
reguli și conven ții de procesare. Infrastructurile vor trebui s ă fie capabile s ă trimit ă sau s ă
primeasc ă plăți dinspre orice banc ă din zona EURO, direct sau indirect, prin b ănci intermediare
sau prin conexiunile între infrastructuri.
17SEPA se realizează prin:
 adoptarea unui singur set de instrumente de plată pentru plăți în euro (transfer credit,
debitare directă și plăți inițiate prin intermediul cardului);
 implementarea unor infrastructuri de procesare eficiente pentru plățile în euro
(denumite generic mecanisme de compensare și decontare);
 adoptarea unor s tandarde tehnice comune pentru procesarea tranzacțiilor de plată;
 adoptarea unor practici comerciale comune de către prestatorii de servicii de plată;
 crearea unui cadru legal armonizat pentru serviciile de plată (inclusiv prin
transpunerea la nivel națion al a noii directive privind serviciile de plată în piața
internă);
 dezvoltarea continuă de noi servicii orientate spre client.

CAPITOLUL II

17 https://www.bnr.ro/Zona -unica -de-plati -in-euro -(SEPA) -3104.aspx

2. Prezentarea Bancii Transilvania
2.1. Date generale
Banca Transilvania S.A. (“Banca” sau “BT”) este o societate pe acțiuni înregistrată în România.
Banca și -a început activitatea ca societate bancară în 1993 si ulterior fiind autorizată de către Banca
Națională a României să desfășoare activități în domeniu l bancar. Banca și -a demarat activitatea
în 1994 și serviciile desfășurate de aceasta se referă la activități bancare pentru persoane juridice
cat si pentru persoane fizice. Grupul Banca Transilvania cuprinde Societatea -mamă, Banca
Transilvania S.A. și fil ialele acesteia cu sediul în România și în Republica Moldova. Situațiile
financiare individuale și consolidate la data de 31.12.2018 cuprind Banca Transilvania S.A. și
subsidiarele sale. Grupul bancar are următoarele domenii de activitate: bancar, care est e desfășurat
de către Banca Transilvania S.A. și de către Victoriabank S.A., leasing și credite de consum, care
sunt desfășurate în special de BT Leasing Transilvania IFN S.A., ERB Retail Services IFN S.A.,
BT Direct IFN S.A, BT Microfinanțare IFN S.A. și BT Leasing MD S.R.L., și managementul
activelor, activitate care este desfășurată de BT Asset Management S.A.I. S.A. De asemenea,
Banca deține controlul într -un fond de investiții pe care îl și consolidează. Banca își desfășoară
activitatea prin intermediu l sediului său social localizat în Cluj – Napoca, 54 de sucursale, 435
agenții, 20 puncte de lucru, 7 divizii pentru medici, 2 agenții private banking în România și Italia
și un centru regional situat în București (2017: 54 de sucursale, 413 agenții, 19 pun cte de lucru, 7
divizii de medici, 2 agenții private banking în România și Italia și un centru regional situat în
București). Din cele 435 de agenții, 23 au fost preluate ca urmare a fuziunii cu Bancpost. În anul
2013 Banca a deschis o sucursală în Italia, care din punct de vedere operațional și -a început
activitatea în anul 2014. În prezent aceasta este singura sucursala pe care Banca o are în Italia.
Numărul angajaților activi ai Grupului la 31 decembrie 2018 era de 9.014 angajați (2017: 7.513
angajați). Numărul angajaților activi ai Băncii la 31 decembrie 2018 era de 7.355 angajați (2017:
7.007 angajați). Sediul social al Băncii este str. George Barițiu nr. 8, Cluj -Napoca, România.

2.2. Indicatori bancari

Mai jos vom prezenta situatia pozitiei financia re dar si contul de profit si pierdere pe ultimii 5 ani.
Situatia Pozitiei Financiare (RON mil.) BVC propunere 2017
Numerar si echivalente numerar 7.074,76
Titluri de valoare 15.981,58
Credite si avansuri acordate clientilor
(brut) 31.367,39
Provizioane pentru credite 1.851,67
Imobilizari 628,70
Investitii in participatii 146,67
Creante privind impozitul amanat 198,32
Alte active 567,14
Total active 54.112,90
Depozite de la clienti 43.780.86
Depozite si imprumuturi de la institutii
financiare 2,070.89
Datorii subordonate 424,11
Alte datorii 1.202,92
Total datorii 47.478,79
Capitaluri proprii 5.782,13
Profit/pierdere anuala 851,98
Total capitaluri proprii 6.634,11
Total datorii si capitaluri proprii 54.112,90

Contul de Profit si Pierdere (RON mil) BVC propunere 2017
Venituri din dobanzi 2.135,82
Cheltuieli cu dobanzile (278,51)
Venituri nete din dobanzi 1.857,31
Venituri nete din comisioane 583,56
Venit net din tranzactionare 271,69
Contributia la Fondul de Garantare (50,19)
Alte venituri 262,25
TOTAL VENITURI 2.924,61
Cheltuieli nete cu ajustarile pentru
depreciere (665,25)
Cheltuieli cu personalul (683,50)
Alte cheltuieli operationale (422,60)
Cheltuieli cu amortizarea (85,00)
Alte cheltuieli (54,00)
Castig din achizitie –
PROFIT INAINTE DE IMPOZITARE 1.014,26
Venit/Cheltuiala cu impozitul pe profit (162,28)
PROFITUL NET AL EXERCITIULUI
FINANCIAR 851,98

Situatia Pozitiei Financiare (RON mil.) BVC propunere 2016
Numerar si echivalente numerar 6.375,76
Titluri de valoare 14.981,58
Credite si avansuri acordate clientilor
(brut) 29.367,39
Provizioane pentru credite 1.553,67
Imobilizari 6528,70
Investitii in participatii 246,67
Creante privind impozitul amanat 158,32
Alte active 517,14
Total active 49.226,90
Depozite de la clienti 41.780.86
Depozite si imprumuturi de la institutii
financiare 1,884.89
Datorii subordonate 324,11
Alte datorii 1.744,92
Total datorii 46.478,79
Capitaluri proprii 2.782,13
Profit/pierdere anuala 498,98
Total capitaluri proprii 5.634,11
Total datorii si capitaluri proprii 47.112,90

Contul de Profit si Pierdere (RON mil) BVC propunere 2016
Venituri din dobanzi 2.135,82
Cheltuieli cu dobanzile (278,51)
Venituri nete din dobanzi 1.857,31
Venituri nete din comisioane 583,56
Venit net din tranzactionare 271,69
Contributia la Fondul de Garantare (50,19)
Alte venituri 262,25
TOTAL VENITURI 2.924,61
Cheltuieli nete cu ajustarile pentru
depreciere (665,25)
Cheltuieli cu personalul (683,50)
Alte cheltuieli operationale (422,60)
Cheltuieli cu amortizarea (85,00)
Alte cheltuieli (54,00)
Castig din achizitie –
PROFIT INAINTE DE IMPOZITARE 1.014,26
Venit/Cheltuiala cu impozitul pe profit (162,28)

PROFITUL NET AL EXERCITIULUI
FINANCIAR 851,98

Situatia Pozitiei Financiare (RON mil.) BVC propunere 2015
Numerar si echivalente numerar 4.885,76
Titluri de valoare 12.112,58
Credite si avansuri acordate clientilor
(brut) 27.447,39
Provizioane pentru credite 2.163,67
Imobilizari 6528,70
Investitii in participatii 256,63
Creante privind impozitul amanat 128,32
Alte active 647,14
Total active 42.1396,90
Depozite de la clienti 37.194.47
Depozite si imprumuturi de la institutii
financiare 2,163.89
Datorii subordonate 414,88
Alte datorii 1.291,12
Total datorii 42.471,18
Capitaluri proprii 1.997,28
Profit/pierdere anuala 418,51
Total capitaluri proprii 3.999,11
Total datorii si capitaluri proprii 39.882,38

Contul de Profit si Pierdere (RON mil) BVC propunere 2015
Venituri din dobanzi 2.135,82
Cheltuieli cu dobanzile (278,51)
Venituri nete din dobanzi 1.857,31
Venituri nete din comisioane 583,56
Venit net din tranzactionare 271,69
Contributia la Fondul de Garantare (50,19)
Alte venituri 262,25
TOTAL VENITURI 2.924,61
Cheltuieli nete cu ajustarile pentru
depreciere (665,25)
Cheltuieli cu personalul (683,50)

Alte cheltuieli operationale (422,60)
Cheltuieli cu amortizarea (85,00)
Alte cheltuieli (54,00)
Castig din achizitie –
PROFIT INAINTE DE IMPOZITARE 1.014,26
Venit/Cheltuiala cu impozitul pe profit (162,28)
PROFITUL NET AL EXERCITIULUI
FINANCIAR 851,98

ate in relatia cu Trezoreria Statului, ordinul de plata va contine in plus urmatoarele
elemente obligatorii: a) codul de identificare fiscala al platitorului; b) codul de
identificare fiscala al beneficiarului; c) numarul ordinului de plata dat de catre cl ient ; d)
referinte privind continutul economic al operatiunii; e) data debitarii contului platitorului
de catre banca. Elemente obligatorii ale OP in VALUTA Ordinul de plata in valuta trebuie
sa contina urmatoarele date: – numele /denumirea ordonatorului, CNP/codul unic de
înregistrare/IBAN -ul contului care se debiteaza; – suma ordonată si valuta; (*) – banca
beneficiarului (Denumire/ Adresa/BIC); – denumirea beneficiarului (denumire, adresa); –
IBAN beneficiar – in cazul in care beneficiarul este dintr -o tara care a aderat la IBAN –
cont beneficiar – se va completa numai in cazul in care beneficiarul este dintr -o tara care
nu a aderat la IBAN – codul de tranzacție, completat conform Ghidului de tranzactii; –
numarul din Registrul datoriei externe (daca est e cazul); – documentele prezentate:
contracte, facturi (daca este cazul); – optiunea de plata a comisioanelor și spezelor:
SHA/OUR (unde este cazul); – descrierea tranzacției pentru care se dispune / efectuează
plata; – data livrării (se va completa numai unde este cazul); – data emiterii care trebuie
sa fie unica, posibila si certa; – mentiunea urgent – bifarea acesti rubrici reprezinta
ordinul expres al platitorului ca Banca sa execute transferul intr -un termen mai scurt fata
de termenul consacrat procesa rii obisnuite acestei operatiuni; – semnatura platitorului.

Pagina 5 din 31 Ordine de plata in valuta – detalii Operatiunile de incasari si plati in
valuta se executa cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Pentru clarificarea unor
situatii referito are la efectuarea operatiunilor valutare, banca poate solicita orice
informatii, bazate pe documente justificative, din care sa rezulte legalitatea operatiunii.
In ceea ce priveste notiunea de “rezident” si “nerezident”, vor fi avute in vedere, in scopul
efectuarii operatiunilor valutare, prevederile regulamentului valutar, iar pentru scopuri
fiscale, cele ale legislatiei aplicabile. Prevederile regulamentului valutar aferente
persoanelor juridice se vor aplica si operatiunilor valutare dispuse de clientii din
categoria ‘’alte entitati’’, precum PFA, asociatii familiale, societati civile, liber
profesionisti, etc. La stabilirea calitatii de rezident/nerezident criteriul de baza este
domiciliul. Domiciliul unei persoane fizice este la adresa unde îsi are locu inta statornica
(resedinta este adresa la care persoana fizica locuieste temporar mai mult de 15 zile,
alta decât cea de domiciliu). Operatiuni valutare intre rezidenti Categoriile de rezidenti
si situatiile in care acestia pot efectua operatiuni in valuta cu alti rezidenti sunt cele
cuprinse in Regulamentul valutar in vigoare, care se considera autorizate prin
reguament. Mai pot fi efectuate in valuta, pe baza acordului de vointa al partilor,
operatiuni intre rezidenti, care nu fac obiectul comertului cu b unuri si servicii precum:
credite/imprumuturi, donatii, mosteniri, cadouri,depuneri/majorari de capital social. Nu
se incadreaza in aceasta categorie chiriile, vanzarile/cumpararile de terenuri si imobile
intre persoane juridice sau intre persoane juridice si persoane fizice. Pagina 6 din 31
INSTRUMENTE DE DEBIT Cecuri, bilete la ordin si cambii Cecurile, biletele la ordin si
cambiile sunt instrumente de debit si vor fi denumite in continuare ca atare (ID). Definitii
a) Cecul este un instrument de plata car e pune in legatura, in procesul crearii sale, trei
persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care, in
baza unui disponibil constituit in prealabil la o banca, da un ordin neconditionat
acesteia, care se afla in pozit ia de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata
unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent, aflat in pozitie de beneficiar. Cecul
cuprinde urmatoarele elemente obligatorii : 1.denumirea de cec trecuta in textul titlului
(lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului) 2.ordinul neconditionat de a plati
o anumita suma de bani 3.numele celui care trebuie sa plateasca (lipsa numelui
trasului,duce la nulitatea cecului) 4.aratarea locului unde plata trebuie facuta (in cazul

lipsei aces tei mentiuni,locul aratat langa numele trasului este considerat loc de
plata;daca si acesta lipseste,cecul este platibil la adresa sediului principal al societatii
bancare trase) 5.aratarea datei si a locului emiterii (data emiterii trebuie sa fie
unica,po sibila si certa;daca mentiunea referitoare la locul emierii lipseste,acesta se
considera ca a fost semnat la locul aratat langa numele tragatorului) 6.semnatura celui
care emite cecul (tragatorul). In cazul in care exista diferente intre suma scrisa in cif re si
cea scrisa in litere, suma de plata va fi considerata cea scrisa in litere.In cazul in care
suma de plata este inscrisa de mai multe ori pe fata cecului, fie in cifre, fie in litere, suma
care se plateste este suma cea mai mica. Cecul este platibil l a vedere (la prezentare).
Termenul de prezentare la plata al unui cec emis si platibil in Romania este 15 zile.
Termenul de prezentare este exprimat in zile calendaristice si se calculeaza incepand cu
ziua datei emiterii cecului. In functie de clauza sau m entiunea pe care o contine, cecul
poate fi transmis prin: Pagina 7 din 31 • Girare – pentru cecurile care au inscrisa sau nu
clauza “ la ordin”. Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant , transfera
altei persoane, numita giratar, toate dr epturile rezultate din cec • Cesiunea ordinara –
pentru cecurile care au inscrisa clauza “nu la ordin” • Simpla remitere – pentru cecurile
care, in momentul emiterii, nu contin numele sau denumirea beneficiarului, sau care
poarta mentiunea “la purtator”. b ) Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura
privata, care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau
emitentul si beneficiarul.Titlul este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor
care se obliga sa plateasca o suma de bani fixa, la un anumit termen sau la prezentare
unei alte persoane, denumita beneficiar care are calitatea de creditor. Biletul la ordin
cuprinde: • denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in
limba intrebuintata pentru redactarea titlului • promisiunea neconditionata de a plati o
suma determinata • aratarea scadentei. • numele aceluia caruia sau la ordinul caruia
plata trebuie facuta • aratarea datei si a locului emiterii. • semnatura emitentului. T itlul
caruia ii lipseste vreuna din conditiile de mai sus nu va fi socotit bilet la ordin. Exceptii
: • in situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod expres pe titlu,se va considera
biletul la ordin ca fiind platibil la vedere; • in situatia in care indicarea locului de plata
nu se face in mod expres pe titlu ,se va considera ca loc de plata al biletului la ordin
,locul emiterii titlului,care este in acelasi timp si loc al domiciliului emitentului. • in

situatia in care in biletul la ordin nu se arata locul unde a fost emis,se considera ca loc
al emiterii locul indicat langa numele emitentului. c) Cambia este obligatia scrisa de a
plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata. Pagina 8
din 31 Cambia este un titlu de credit , sub semnatura privata, care pune in legatura in
procesul crearii sale 3 persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de
tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o
suma fixata la o d ata determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din
urma. Pentru a fi valabila, cambia trebuie sa contina mentiunile obligatorii cuprinse in
Legea nr 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin asa cum a fost completata si
modificata . Acceptarea este angajamentulluat de catre tras, fata de orice posesor legitim
de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte dar, daca
accepta, el devine debitorul (obligatul) principal. Acceptarea este inscrisa intr -o rubric a
speciala pe cambie. Ea se exprima prin cuvantul „acceptat” sau orice alta expresie
echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei
este socotita acceptare. Cambia poate fi transmisa A) prin gir B) prin cesiune de cre anta
ordinara. Banca poate deconta cambiile in care tragatorul este clientul bancii, prin
sistemul electronic de plati (PAID) si in cazul in care acestea nu pot fi procesate prin
trunchiere, prin conventia interbancara, respectand regulile de decontare sta bilite
pentru ID. d)Incidente de plati raportate la CIP Incidentul de plata reprezinta
neindeplinirea intocmai si la timp a obligatiilor emitentului,inainte sau in timpul
procesului de decontare a instrumentelor ,obligatii rezultate prin efectul legii a ca ror
neindeplinire este adusa la cunostinta CIP. Centrala Incidentelor de Plăți (CIP) Centrala
Incidentelor de Plăți (CIP) reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea și
centralizarea informațiilor specifice incidentelor de plăți produse de titularii de cont cu
cecuri, cambii și bilete la ordin. Transmiterea informației la CIP se face pe cale electronic