Tehnologie de pre -epurare a apelor reziduale provenite [627370]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN
BRAȘOV
Facultatea Design de Produs și Mediu

PROIECT DE DIPLOMĂ

Conducător științific: Absolvent: [anonimizat]

2

Tehnologie de pre -epurare a apelor reziduale provenite
de la sp ălătoriile de textile

Student: [anonimizat]: 9FL561 IPMI
Prof. coordonator : Prof. Dr. Florica Silvia Cristina Pațachia

2019 -2020

Cuprins

3
I. Partea teoretică
1. Introducere
1.1 Poluarea apei. Situa ția actual ă
1.2 Surse de poluare
1.3 Efectele polu ării apei
1.4 Necesitatea men ținerii calit ății apei (eventual directive europene)
1.5 Motivarea lucr ării
2. Scopul lucrării
3. Spălătoriile de textile ca surs ă de poluare a apei
4. Limitele de poluan ți acceptate la deversarea in canalizare a apelor uzate provenite
de la sp ălătoriile de textile (legea…)
5. Soluții pentru îndeplinirea condi țiilor legii….
II. Partea practică
III. Proiectarea unei instalații de pre -epurare a apelor reziduale provenite de la spălătoriil e
de textile
1. Prezentare general scop
2. Flux tehnologic
3. Schema utilaj
4. Schema instalației
5. Analiză tehnico -economica
IV. Proiectarea și dimensionarea …..
Bibliografie
Anexe

I. Partea teoretică
1. Introducere

4
Apa este o substanță indispensabilă vieții, fiind și unul dintre cei mai folosiți solvenți. Apa
reprezintă un compus chimic al hidrogenului și al oxigenului, având formula chimică brută H2O.
Aceasta este una dintre cele mai răspândite substanțe de pe glob, ocupând aproximativ 71% din
suprafața Pământului , formând și unul dintre învlișurile acestuia și anume hidrosfera.
Pe Pământ, apa se regăsește sub multe forme, precum: apă dulce lichidă în ape stătătoare,
ape curgătoare, ploi, ape freatice, apă dulce solidă în ghețari, calote polare, iceberg -uri, dar și apă
sărată în mări și oceane. Apa, prin prezența sa sub formă gazo asă în atmosferă, determină apariția
norilor, iar cantitatea de vapori de apă din aer, determină umiditatea aerului.
Apa se află atât într -o continua mișcare, cât și transformare, având în vedere procesele de
evaporare și condensare, respectiv topire și s olidificare, care alternează mereu. Toată această
mișcare formează circuitul apei în natură. Scurgerea acesteia pe suprafața terestră, reprezintă un
mecanism prin care eroziunea sculptează mediul natural, formând astfel deltele și văile fertile
favorabile dezvoltării așezărilor umane.
Apa joacă roluri importante în evoluția umană, astfel că râurile și irigațiile asigură aportul
de apă pentru agricultură, mările și oceanele sunt un suport pentru transporturile maritime și
fluviale. Apa facilitează dezvoltare a industriilor, fiind și utilizată pentru consum și uz casnic.
Toate formele de viață cunoscute sunt dependente de apă, aceasta fiind o parte esențială în
majoritatea proceselor metabolice din interiorul organismului. Organismul utilizează cantități
semnif icative de apă pentru digestia hranei, aproape 72% din masa corpului uman fără grăsimi
fiind apă. Pentru o bună funcționare, corpul necesită între doi și șapte litri de apă pe zi pentru a
evita deshidratarea, cantitatea exact ă depinzând de nivelul de activ itate, temperatur ă, umiditate și
alți factori. [1]

1.1 Poluarea apei situația actuală
Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziției sau calității ei, astfel încât aceasta
să devină mai puțin adecvată tuturor, sau anumitor, utilizări ale sale. [2]

5
De-a lungul timpului definițiile referitoare la poluarea apei au tot evoluat. În continuare o
să citez câteva dintre acestea:
Adăugarea a ceva, orice, în apă – care provoacă modificarea calităților ei naturale astfel
încât proprietarii riverani nu mai dispun de apa oferită lor de râu în condiții naturale. (după legea
engleză a apelor din 1952)
Din punct de vedere științific este poate mai ușor a privi poluarea ca pe o impuritate reală
introdusă în curent, decât ca actul de introducere a ei, și a defin i poluarea ca incluzând orice care
cauzează sau induce condiții criticabile într -un curs de apă oarecare, afectând nefavorabil orice
utilizare posibilă a ei. (Klein L., 1962)
Orice modificare, natural ă sau artificială care în mod direct sau indirect, schimbă calitatea
apei și perturbă sau distruge echilibrul ecosistemelor și resursele naturale, prin aceea că: a)
provoacă pericole pentru sănătatea publică; b) deranjează obișnuințele, eficiența și bunăstarea
omului și comunității sale și c) afectează utilizabil itatea ei pentru orice folosință benefică actuală
sau de perspectivă. (Whitehead, P.G., Lack, T., 1982)
Prin poluare – impurificare, murdărie – a unei ape, se înțelege degradarea calităților
fizice, chimice sau biologice ale acesteia, produsă direct sau in direct de activitățile umane sau
procesele naturale; acestea fac ca apa să devină improprie pentru folosirea normală în scopurile
în care ea era posibilă înainte de intervenția poluării. (Negulescu, M., Antoniu, R., Rusu, G.,
Cușa, E., 1982) [3]
Poluarea apei se poate împărți după mai multe criterii, precum:
a. după perioada de timp cât acționează agentul impurificator:
– permanentă sau sistematică;
– periodică;
– accidental ă.
b. după concentrația și compoziția apei:
– impurificare = reducerea capacității de utilizare;
– murdărie = modificarea compoziției și a aspectului fizic al apei;

6
– degradare = poluare gravă, ceea ce o face improprie folosirii;
– otrăvire = poluare gravă cu substanțe toxice.
c. după modul de producer e al poluării:
– naturală;
– artifi cială (antropică). Poluarea artificială cuprinde: poluarea urbană, industrială, agricolă,
radioactivă și termică.
d. după natura substanțelor impurificatoare:
– poluare fizică (poluarea datorată apelor termice);
– poluare chimică (poluarea cu reziduuri pet roliere, fenoli, detergenți, pesticide, substanțe
cancerigene, substanțe chimice specific diverselor industrii);
– poluarea biologică (poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii
paraziți, enterovirusurile, organismele col iforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii, etc.);
– poluarea radioactivă. [2]
Pe măsura creșterii populației umane, de -a lungul timpului, și a folosirii intensive și
extensive a resurselor de apă susceptibile de a furniza apă potabilă, proble ma apei utilizabile a
devenit o problemă vitală a omenirii. [1]
Un bun exemplu este dat de către Institutului Național de Statistică, în anul 2018 care a
înregistrat un volum de apă distribuită de 1.152.732,1 mii 𝑚3, cu circa 27.284,2 mii 𝑚3 mai mare
decât în anul 2017. [4]
În diagrama din figura 1 se poate observa repartiția consumului de apă pe categoriile principale de
consumatori, deducând totodată cu ușurință și principalii poluatori ai apelor.

7

Figura 1. Distribuția apei pe categorii d e consumatori în anul 2018 [4]

Potrivit aceluiași institut, în același an a fost generat un volum total de ape uzate de
aproximativ 1.915 mil. 𝑚3. [4]
După cum se poate observa în figura 2 , aproape jumătate din acest volum provine de la
apele uzate menajere, restul provenind de la diverse industrii , producerea și distribuirea energiei
electrice, precum și de la alte activități economice.

8

Figura 2. Structura apelor uzate generate în anul 2018 [4]

1.2 Surse de poluare
Sursele de poluare a apei pot fi clasificate în funcție de doua criterii
Sursele de poluare a apei se pot clasifica în funcție de:
a. Acțiunea poluanților în timp. După acest criteriu distingem surse continue (canalizarea orașelor,
canalizarea instalațiilor industriale), discontinue t emporare sau temporar mobile (canalizări ale
unor instalații și obiective care funcționeaza sezonier, nave, locuințe, autovehicule, colonii
sezoniere, etc.) și accidentale (avarierea instalațiilor, rezervoarelor, conductelor,etc.).
b. Proveniența poluanții lor. Criteriu ce face referire la poluare organizată (surse de poluare cu ape
reziduale și cu ape industriale) și poluare neorganizată (ape meteorice, deșeuri rezultate dintr -o
utilizare necorespunzătoare). [5]

9
Tabelul 1. Surse de poluare a apei și proc esele de proveniență a acestora [2]
Categoria Sursa Procesul generator de
poluare Agenții poluanți

Ape uzate
industriale Industria minieră Prepararea minereurilor
metalifere și nemetalifere;
Flotațiile;
Extracția și prelucrarea
minereurilor radioactive. -săruri de metale grele;
-particule în suspensie
(argilă, praf de
cărbune);
-produși organici
folosiți ca agenți de
flotație;
-deșeuri radioactive.
Industria
metalurgică Procedee pirometalurgice și
Hidrometalurgice;
Procese de răcire;
Procese de spălare. -suspensii insolubile;
– ioni de metale grele;
– fenoli;
– cianuri;
– sulfați;
Industria chimică Apa de răcire, dizolvare și
reacție din procesele
tehnologice de fabricare a
substanțelor organice și
anorganice
– acizi;
– baze;
– săruri;
– cenușă;
– suspensii;
– coloranți;
– detergenți.
Industria petrolului
și petrochimică Extracția țițeiului,
transpotul și depozitarea
țițeiului și fracțiunilor sale,
transportul naval,
accidentele tancurilor
petroliere
-petrol;
-produse petroliere;
– compuși fenolici și
aromatici;
-hidrogen sulfurat;
– acizi naftenici.

10
Industria
termoenergetică Deversarea lichidelor calde
din sistemele de răcire a
instalațiilor sau centralelor
electrice
– lichide calde (poluare
termică)

Industria alimentară Procese de fabricare și
prelucrare
-substanțe organice;
-germeni patogeni.
Industria celulozei și
hârtiei Procesele de fabricare și
prelucrare
– acizi organici;
– rășini;
– zaharuri;
– coloranți;
-compuși cu sulf;
-suspensii;
-celuloză.
Ape uzate
menajere Locuințe
Instituții publice
Spălătorii
Spitale
Școli
Hoteluri
Unități comerciale și
de alimentație Folosirea apei ca agent de
spălare și curățare
-produse petroliere;
– detergenți;
– pesticide;
– microorganisme;
-paraziți;
– substanțe minerale.
Ape uzate
agrozootehnice Agricultura Irigarea terenurilor agricole
– îngrășăminte;
– pesticide;
– suspensii.
Zootehnia
Adăparea animalor;
Salubrizarea crescătoriilor
de animale. -suspensii organice;
– agenți patogeni.
Ape meteorice Ploaia Contactul precipitatiilor – ploi acide;

11
Zăpada – îngrășminte;
– pesticice;
-reziduuri animale.

1.3 Efectele poluării apei
Poluarea apelor poate avea multiple efecte, atât pentru consumatorii acesteia, cât și pentru
mediul înconjurător. Poluarea apelor poate afecta calitatea vieții la nivel planetar. Fără apă nu
poate exista viață. Calitatea acesteia a început să se degradeze din ce în ce mai mult, în urma unor
modificări de ordin fizic, chimic și bacteriologic. [6]
Calitatea apei este definită ca fiind ansam blul caracteristicilor fizice, chimice, biologice și
bacteriologice, exprimate cuantificat, care permit încadrarea probei într -o categorie, căpătând
astfel însușirea de a servi unui anumit scop. [2]
Consecințele poluării apei asupra mediului înconjurător p ot fi:
– posibilitatea contaminării sau poluării chimice a viețuitoarelor acvatice;
-contaminarea bacteriologică sau poluarea chimică și radioactivă a legumelor, fructelor sau a
zarzavaturilor. [6]
Consecințele poluării apei asupra sănătății umane:
Apa p oate influența sănătatea populației, atât în mod direct, c ât și indirect. O cantitate
insuficientă de apă sau de apă poluată poate duce la deteriorarea sănătății umane, a agravării
stărilor de boală pre -existente, cât și o deficiență de igienă personală și a spațiului în care ne
desfașurăm activitățiile.
Bolile umane își pot face apariția ca urmare directă a calității apei, precum:
-boli cauzate de infecții răspândite prin consum de apă infectată (diareea, hepatita A, etc.);
-boli cauzate de infecții transm ise prin animale acvatice (bilharzioza);
– boli cauzate de infecții răspândite prin insecte cu stagii acvatice (malarie);
-boli cauzate de infecții transmise prin animale acvatice nevertebrate. [7]

12
Prin compoziția chimică a apei se pot determina sau favor iza o serie de boli:
-gușa endemică;
-caria dentară;
-afecțiunile cardiovasculare;
-intoxicațiile cu plumb;
-intoxicațiile cu cadmiu. [7]

1.4 Necesitatea men ținerii calit ății apei (eventual directive europene)
Protecția calității apei reprezintă păstrarea, respectiv îmbunătățirea caracteristicilor fizico –
chimice ale apelor pentru gospodărirea cât mai eficientă a acestora. [5]
Calitatea este primordială când vine vorba de apă, iar menținerea acesteia s -a impus ca o
necesitate a dezvoltării pe plan social și economic.
Dezvoltarea multitudinilor de industrii a făcut să crească volumul de ape uzate și de poluanți,
astfel că poluarea apelor a devenit un pericol pentru sănătatea populației.
Apa este esențială pentru viața oamenilor, a animalelor și a pl antelor și pentru economie.
Protecția și gospodărirea apelor depășește frontierele naționale. Directiva -cadru a UE privind apa
(DCA) stabilește un cadru juridic pentru protejarea și restabilirea purității apelor din UE și pentru
a asigura utilizarea sa sus tenabilă pe termen lung. Aceasta este completată de acte legistlative
mai specifice, cum ar fi Directiva privind apa potabilă, Directiva privind calitatea apei pentru
scăldat, Directiva privind inundațiile și Directiva -cadru "Strategia pentru mediul marin" , precum
și de acorduri internaționale. [8]

13
1.5 Motivarea lucrarii
Tema acestui proiect este denumită “Tehnologie de pre -epurare a apelor reziduale
provenite de la sp ălătoriile de textile“ , fiind rezultatul curiozității personale și al unei provocări.
Motivul alegerii acestei teme este dorința de documentare privind acest subiect, deoarece
poluarea apelor ridică probleme din ce în ce mai mari, iar sursele de poluare ale acesteia sunt tot
mai multe. Printre principalele surse de poluare ale apelor se nu mără spălătoriile de textile.
Numărul spălătoriilor de textile este tot mai mare de la un an la altul, numarul acestora
datorându -se dezvoltării piețelor de operatori comerciali, precum: hoteluri, spitale, restaurante,
dar și a industriei și anumitor servi cii care utilizează uniforme de lucru.
Necesitatea economiei de apă și energie la nivel global ca și creșterea standardului de
viață și menținerea sănătății (care impune îmbrăcăminte, uniforme, lenjerii de pat, fețe de masă,
prosoape curate și dezinfectat e) vor impune spălarea organizată a textilelor, în spălătorii moderne
cu mașini de spălat automate, care presupun optimizarea tuturor consumurilor și calitatea impusă
pentru textilele curățate. Aceste activități se încadrează în dezvoltarea sustenabilă a s ocietății.
O dată înființată o astfel de spălătorie trebuie avut în vedere impactul pe care aceasta îl
are asupra mediului, deoarece pe parcursul spălării textilelor, apele uzate sunt evacuate în rețeaua
de canalizare, conținând anumiți poluanți.
În cazul în care valorile acestor poluanți sunt depășite, trebuie să se ia măsuri de
încadrare a apei conform Normativului NTPA 002/2002, Normativ ce prevede condițiile de
evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare.

2. Scopul lucrării
Scopul acestui proiect este de a proiecta o instalație pentru pre -epurarea apei reziduale
provenită de la spălatoria de textile, astfel încât aceasta să respecte parametrii impuși de NTPA
002.

14

3.Spălătoriile de textile ca sursă de poluare a apei
Pe parcursul creșterii necesității spălării textilelor din diferite domenii, precum și cantitatea din
ce în ce mai mare de textile uzate, spălătoriile de textile au devenit tot mai multe.
Acestea au un impact major asupra mediului, prin caracteristicile apei evacuate de la mașinile de
spălat, dar și de cantitatea de apă utilizată în procesul de spălare.

4. Limitele de poluanti acceptate la deversarea in canalizare a apelor uzate provenite de la
spalatoriile de textile (legea…)

5. Solutii pentru indeplinirea conditiilor legii….

15
Bibliografie

[1] http://www.ecotrust.ro/blog -ecotrust/50 -apa
[2] http://tpp.upg -ploiesti.ro/attachments/article/89/apa_poluare_depoluare.pdf
[3] https://www.academia.e du/11258750/poluarea_apei
[4]https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/distributia_apei_si_evacuarea_apelor_uz
ate_in_anul_2018.pdf
[5] file:///D:/68 -Procedee -Si-Echipamente -de-Epurare -a-Apei.pd f
[6] https://prezi.com/zp46trw61hn5/consecintele -poluarii -apelor/
[7] http://studiamsu.eu/wp -content/uplo ads/03. -p.14-182.pdf
[8] https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/74/protectia -si-gospodarirea -apelor

16