Universtitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad [627357]

Universtitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”
Facultatea de Medicină Veterinară

Managementul sănătă ții suinelor în
sistem intensiv

Pleșca Roberta
Grupa: 809B

2

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
Situația creșterii suinelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
Principii de organizare în sistemul intensiv (industrial) ………………………….. ………………………….. …………… 4
Sistemul de stabulație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
Biosecuritatea în unitățile de creștere în sistem intesiv ………………………….. ………………………….. ……………. 6
Biosecuritatea internă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 8
Igiena animalelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
Igiena apei de băut ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
Sănătatea animalelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 10
Tratamente profilactice și terapeutice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15

3

Introducere
Creșterea animalelor și în special a suinelor a reprezentat încă din cele ma vechi timpuri,
una dintre cele mai importante ocupa ții ale oamenilor. Obiectivul acestei ocupa ții era practic
asigurarea hranei, acela și lucru fiind valabil și în zilele noastre.
Carnea a fost, este și va fi un aspect important în alimenta ția oamenilor, aceasta asigurând
o sursă importantă de proteine. Datorită faptului că există o continuă cre ștere a numărului
demografic, se impune astfel, asigurarea resurselor de hrană cât mai eficient și în consecin ță
adoptarea unor noi tipuri de tehnologii de cre ștere a animalelor pentru a cre ște cantitativ și
calitativ produsele provenite de la animale, utilizarea tuturor resurselor de hrană pentru
asigura rea necesarul proteic.
Carnea suinelor prezintă o valoare energetică superioară fa ță de alte produse ob ținute de
la celelalte animale de fermă, aceasta asigur ând aproximativ 2700 kcal/kg . Sub raport
energo -proteic, se consideră că în compara ție cu celelalte tipuri de carne, carnea de porc este
mult mai echilibrată. Datorită unor sortimente de carne de porc ce de țin un con ținut prea mare de
lipide, au apărut diverse păreri negative referitoare la consumul cărnii, cu toate acestea prin
evitarea consumului direct a por țiunilor grase din carne, aceasta rămâne o sursă importantă de
proteine.
Avantajele cre șterii suinelor sunt date de însu șirile biologice și productive pe care le
deține această specie: fecunditate ridicată, prolificitate mare, energie sporită de cre ștere,
valorificarea bună a furajelor, randamentul sporit la sacrificare și posibilită țile variate de
prelucrare a cărnii. La suine, însu și corpul reprezintă produc ția principală, particularitate ce
ușurează aprecierea zootehnică.
Astfel, cre șterea suinelor reprezintă una dintre cele mai importante activită ți în domeniul
zootehnic, atât din punct de veder e economic cât și pentru asigurarea necesarului alimetar pentru
om, prin calită țile sale nutritive, reprezintă un punct important în nutri ția umană.

4

Situa ția cre șterii suinelor
Efectivele de suine sunt în continuă cre ștere, datorită cererii continue a cărnii de porc.
Pentru cre șterea suinelor, condi țiile climatice au o importan ță mai scăzută, aceste animale
având capacitatea de adpatare u șoară la diverse condi ții climatice.
În general, efective mari se găsesc în țări unde există posibilitatea asugurării furajelor și
unde există o tradi ție a consumului acestui tip de carne, spre deosebire de țările cu popula ție
musulmană , de exemplu, unde efectivele de suine sunt aproape inexis tente.
În România, a existat întotdeauna o preocupare în sensul cre șterii acestor animale, mai
ales în mediul rural. La începutul secolului al XX -lea au început să fie importate și rase mai
perfec ționate, atât pentru cre șterea în sine cât și pentru amelior area celor existente.
Principii de organizare în sistemul intensiv (industrial)
Acest sistem are ca și scop cre șterea suinelor în unită țile cu efective mari, cu reducerea
suprafe țelor și a investi țiilor.
Dezavantajele unită ților cu ef ective mari sunt date de eliminarea și prelucrarea dejec țiilor,
care sunt costisitoare, dar și de efortul depus pentru evitarea și eliminarea unor epizootii.
Activitatea de produc ție în astfel de unită ți de cre ștere, se desfă șoară în patru sectoare: de
montă-gestație, maternitate , creșă, îngrășare-finisare , ficărui sector fiindu -i caracteristică o
anumită tehnologie de cre ștere și exploatare.
Directiva IPPC reprezintă principala prevedere legală care legiferează activitatea de
creștere intensivă a porcilor, alături de alte aspecte legislative.
Sistemul de stabula ție
Eficientizarea acestui sistem este importantă, pentru reducerea impactului asupra
mediului a activită ții de cre ștere intensivă. Stabula ția include atât halele de cre ștere și îngră șare
cât și boxele, tipul de pardoseală, canalele de colectare a dejec țiilor, modul de manipulare a
acestora în interiorul halelor, ventila ția și modul de hrănire. În unele ferme, adăpostirea se face
doar în interior iar în altele, și în stabula ție în padocuri.
Adăp ostul reprezintă sursa principală de emisii în aer, astefel pentru reducerea acestora se
iau măsuri începând de la modificarea tipului de pardoseală și continuând cu tehnci de filtrare a
aerului.
Atunci când au loc inspec ții, acestea se fac foarte atent și în interiorul halelor și a boxelor,

5
verificându -se în func ție de stadiul de dezvoltare a animalului, tipul de materiale utilizate la
stabula ție. Aceste inspec ții trebuie să aibă loc și în interiorul adăpostulurilor, în măsura în care
nu sunt impuse restr icții sanitar -veterinare.
În ultimii ani, s -au dezvoltat diverse tehnologii de filtrare a le aerului. Aceste tehnici
funcționează numai pentru stabula țiile închise, unde aerul poate fi trata t, însă aceste sisteme sunt
destul de costisitoare. De asemenea, există o serie de tehnologii care pot fi aplicate pentru
reducerea mirosului în cadrul depozitării dejec țiilor, aplicării acestora, a stabula ției și a filtrării
aerului.
Monitorizarea reprezintă un aspect important pentru instala țiile IPPC în scopul evaluării
opera țiilor, a performan ței și a respectării condi țiilor impuse. Acesta include înregistrarea
numărului de animale, managementul dej ecțiilor, integritatea tancurilor de stocare a acestora,
moni torizarea emisiilor de azot si hidrogen sulfurat, a apelor fre atice, mai ales în zoa depozitului
de dejec ții. De asemenea se face monitorizarea solului, în special acolo unde sunt aplicate
dejec țiile sub formă de fertilizatori.
Inspec țiile la fermele de cr eștere intensivă a porcilor pot avea o abordare integrată sau pot
să fie axate doar pe un aspect cheie. Inspec ția înseamnă o evaluare corectă a modului de
respectare a condi țiilor impuse.
Toate ad ăposturile sunt compartimentate pentru asigura rea principiu lui "totul plin – totul
gol", ce are î n vedere execut area după depopulare, a cura țirii, sp ălării, dezinfec ției
compartimentelor care urmeaz ă a fi populate. Pe lângă acestea, condi țiile climatice trebuie
respectate, m aternit ățile și adăposturile pentru tineret fiind încălzite iarna și chiar la sfar șitul
toamnei sau începutul prim ăverii.
Unele unit ăți au fost prev ăzute cu abatoare și fabric ă de preparate chiar cu magazine
pentru desfacerea produc ției, iar cele care nu sunt prev ăzute cu as tfel de dot ări, livreaz ă porcii
grași la unit ățile de abatorizare. Efectivele de reproduc ție provin din fermele de selec ție și
testare, fermele de elit ă sau din fermele proprii de cre ștere axate pe o anumită rasă .
Calitatea materialului de pr ăsilă, dotarea tehnic ă, hrănirea porcilor cu re țete de nutre țuri
combinate fundamentate științific și aplicarea unei tehnologii de v ârf, au făcut ca aceste unit ăți să
înregistreze rezultate economice și de produc ție favorabile.

6

Biosecuritatea în unită țile de cre ștere în sistem intesiv
Biosecuritatea externă reprezintă cumulul de măsuri luate pentru a asigura cele mai bune
condi ții de cre ștere, în special prin înlăturarea agen ților infec țioși. Astfel, trebuie luate în
considerate și evaluate toate posibiliă țile de contaminare a fermei, care pot să apară. Trebuie să
se aibe în considerare mi șcările și transporturile care se realizează și frecven ța rute lor de
contaminare a fermei.
Este necesară asigurarea unei dezinfec ții a încăl țămintei și igienizarea mâinilor, cu
produse antiseptice. Toate persoanele care intră în contact cu ferma, angaja ții, trebuie să se
asigure că și-au însu șit această practică, poate una dintre cele mai facile, pentru a ține la distan ță
agen ții micro bieni.
Pentru dezinfec ția încăl țămintei vor fi pozi ționate în anumite locuri, băi, care vor fi
folosite atât de personalul cât și de vizitatorii care intră în perimetrul fermei.

Fig.1 Exemplu de filtru sanitar
Sursă: Biosecuritatea la fermele de porci, TECOPOR BV

7

Transportul reprezintă un aspect foarte important în tehnologia de cre ștere. Mijloacele de
transport care intră și aduc efective noi, hrană sau vizitatori, trebuie să fie dezinfectat e. Este
necesară amplasarea unei instala ții de spălare în fiecare fermă. În ace eași măsură, este necesară și
dezinfec ția mijloacelor de transport care ies din unitate, pentru eventualul transport al animalelor,
spre alte destina ții.
Unitatea trebuie să de țină o platformă de încărcare, planul de biosecuritate să con țină
protocoale care previn contaminarea. Această platformă trebuie situată între zona curată și cea
murdară, pentru a se evita intrarea vehiculului direct în zona curată .

Fig.2 Livrarea suinelor
Sursă: Biosecuritatea la fermele de porci, TECOPOR BV

În scopul dezinfec țiilor, se vor utiliza diverse substan țe-dezinfectante, cu ac țiune asupra
agen ților patogeni ce generează cele mai comune epidemii la suine, ca de exemplu: Pesta porcina
clasică/africa nă, febra aftoasă sau influen ța suină . De asemenea, se utilizează și dezinfectante cu
acțiune multiplă, asupra mai multor tipuri de mi croorganisme. Aceste dezinfectante se vor ut iliza
pe baza instruc țiunilor de folosire și în cantită țile prescrise pe ambalaje, pentru a avea
eficacitatea dorită.
În UE dejec țiile sunt considerate fertilizant natural dar sunt limitate , pentru a limita o
eventuală poluare.
BREF -urile indică dejec țiile ca fiind principala problemă c e apare, cu influen ță asupra

8
mediului. Calitatea și compozi ția acestora și modul în care sunt depozitate și manevrate,
reprezintă unii dintre cei mai importan ți factori. Alte pr obleme care se pot constata sunt:
consumul de energie, apă, evacuarea apelor reziduale, zgomotul. Poluantul cheie, este amoniacul
care provine din stabula ție și de la depozitarea dejec țiilor. Pe lângă acesta, azotul și fosforul.
Dejec țiile sunt poten țiale surse de emisii în aer și dețin un coeficient de risc ridicat de
poluare a apelor, astfel controlul acestor factori de risc asupra mediului este foarte important.
Depozitarea dejec țiilor se face temporar, sub adăposturile porcilor, apoi vor fi transferate
printr -un sistem de canale colectoare în tancurile de depozitare a dejec țiilor. Tancurile de
depozitare pot fi sau nu, acoperite și sunt contruite din diver se materiale. Pentru cele închise și
etanșe este u șoară descoperirea unor probleme , și remedierea lo r, prin golirea periodică și
efectuarea de inspec ții tehnice. Se va realiza și monitorizarea apelor freatice din zona
depozitului. Dejec țiile au capacitatea de a îmbogă ți solul cu nutrien ți care însă se pot drena în
apele fretice și de suprafa ță, astfel ap are contaminarea surselor potabile de apă. De asemenea, pot
să apară mirosuri care de multe ori poate crea disconfor t.
Aplicarea acestora pe terenuri se face în baza unui Plan de Fertilizare , realizat în baza unui
studiu agrochimic, pedologic.
Biosecuritatea internă
Cuprinde toate măsurile ce combat răspândirea bolilor în ferme. Aceste măsuri au ca și
scop men ținerea infec țiior asupra animalelor, la un nivel foarte scăzut. Scăderea riscului de
infec ții are numeroase avantaje precum :
• Rata de mortalitate mult mai mică
• Asigurarea unei siguran țe a produc ției
• Îmbunătă țirea produc ției
• Uniformitatea
• Folosirea mai rară a medicamentelor și scăderea presiunii infec țioase.
Măsurile de biosecuritate internă trebuie să fie incluse în managementul zilnic al fermei.
Trebuie să se respecte o direc ție, traseele de mers între sec ții, să existe un protocol pentru
tratamentul purceilor și a animalelor adulte , dar și pentru igiena animalelor.
După ce are loc mutarea animalelor din boxe, se va realiza cură țenia, cât mai repede
posibil. Gunoiul trebuie să se îndepărteze cât este umed, pentru a facilita procesul și pentru a
păstra cât mai mult timp suprafe țele uscate și curate. În acest sens, vor fi folosite produse
dezinfectante, ce au capacitatea de a penetra în prfunzime murdăria.

9
După cură țenia mecanică, se va realiza dezinfec ția, scopul este de a îndepărta într -un
procent cât mai ridicat agen ții infec țioși. Dezinfectantul utilizat trebuie să de țină capacitatea de a
îndepărta un spectru cât mai larg de microorganisme, trebuie să fie sigur pentru oameni și
echipamente și de asemenea utilizarea trebuie să fie facilă.
La efectuarea dezinfec ției se vor respecta etapele:
-dezinfec ția de fixare care se realizează prin stropirea tuturor suprafe țelor cu o solu ție de 1%
sodă caustică
-curățirea mecanică, care constă în răzuirea tuturor suprafe țelor și îndepărtarea furajelor rămase.
Urmează spălarea cu jet de apă, spălarea tuturor pbiectelor de inventar , bazine sau canale de
colectare a dej ecțiilor.
-dezinfec ția propriu -zisă este precedată de etan șeizarea compartimentului. Compartimentul
rămâne închis timp de 12 ore, după care se aerise ște și se clăte ște cu apă la presiune.
Dezinsec ția are ca scop combaterea insectelor și acarienilor, ca re vehiculează și transmit
boli infecto -contagioase sau parazitare. Este obligatorie în timpul evolu ției unei epizootii.
Deratizarea are ca scop prevenirea și combaterea transmiterii unor boli infec țioase și
parazitare. Presupune depopularea completă a adăp ostului precum și a împrejurimilor. Când
animalele nu pot fi evacuate, se aplică momeli toxice sau prafuri raticide în zonele de circula ție a
șobolanilor. Cadavrele de rozătoare se colectează imediat, pentru a nu fi consumate de către
porci.
Toate opera țiunile vor fi supravegheate.
Igiena animalelor
Scroafele, adăpostite în grupuri sau individual . Pe perioada de gesta ție, tind să se
murdărească în general, pe zona dorsală, mamele și zona flancurilor. Astfel, pe aceste zone, pot
să exis te cantită ți crescute de microorganisme, în special cele din genurile Streptococcus și
Staphylococcus.
Pentru a proteja nou -născu ții, și pentru a se asigura starea de sănătate a acestora încă din
primul moment, ace știa trebuie să fie cât mai feri ți de oric e agent patogen posibil. Se necesită
astfel, efectuarea de spălări a scroafelor înainte de intra în boxa de fătare, cu produse special
destinate acestui procedeu. Se poate realiza dezinfectarea pielii, de exemplu la animalele care au
leziuni, fiind o etapa importantă a tratamentului, prevenind totodată și diseminarea germenilor în
fermă.

10
Igiena apei de băut
Apa reprezintă un aspect important în fermele de cre ștere a suinelor. Apa de bună calitate
este un element important pentru produ cție. Calitatea apei trebuie verificată de două ori pe an, se
vor preleva probe pentru a fi analizat e și verificat e. Caliatatea acesteia poate fi afectată de factori
microbiologici, fizici și chimici.
Apa reprezintă cea mai facilă cale prin care pot fi dis eminare microorganismele într -o
fermă. O apă contaminată poate avea repercursiuni asupra stării de sănătate a animalelor,
producând diferite boli sub ac țiunea contaminan ților, în special a celor de origi ne
microbiologică. Este necesar astfel, asigurarea un ui plan de igienă, printr -un management de
curățare și dezinfec ție.
În conductele de apă, există o posibilitate mare să se creeze biofilme, în care agen ții
infec țioși au condi ții favorabile de multiplicare și sunt proteja ți. Cu cât depunerile sunt mai mari
(în special în cazul apei dure), cu atât este mai u șor pentru microorganisme să se depună în
aceste sisteme.
Este important să se cunoască sursa apei folosite în ferme, de multe ori, chiar și după
curățare, calitatea acesteia poate fi afectată. Apele de suprafa ță dețin în general, un procent
crescut de microorganisme, de aceea este necesară dezinfectarea acestora, cât mai de s posibil .
Acidifierea apei, ajută la îmbunătă țirea calită ții, prin scăderea numă rului de bacterii. Pentru acest
procedeu, sunt necesare produse acidifiante care să nu scadă prea tare pH -ul apei, pentru a nu
determina în final scăderea performan țelor animalelor.
Sănătatea animalelor
Menținerea stării de sănă tate, reprezintă condi ția de bază pentru realizarea indicatorilor
de produc ție. Starea de sănătate este în legătură directă cu buna desfă șurare a fluxului tehnologic.
Măsurile de prevenire și de combatere a bolilor, evită și înlătură pierderile, care de mu lte ori pot
fi dezastruoase.
Aplicarea corectă a tehnologiei de cre ștere și exploatare reprezintă un punct important în
managementul unei ferme. Asigurarea compartimentelor, boxelor igienice, men ținerea cură țeniei
și limitarea circula ției persoanelor sau a nimaelor străine , repectarea perioadelor de carantină și
funcționarea filtrului sanitar -veterinar, reprezintă puncte cheie în păstrarea stării de sănătate a
animalelor. Suinele sunt cunoscute ca fiind foarte sensibile la bolile infec țioase, cu atât mai mul t,
se impune aigurarea acestor ac țiuni, pentru eficien ța procesului tehnologic.
Sunt obligatorii următoarele ac țiuni:
➢ Aplicarea corectă a tehnologiilor de adăpostire și combatere a bolilor.
➢ Instituirea și respectarea măsurilor de profilaxie generală pe ntru prevenirea și stoparea

11
diseminării bolilor. Se vor diagnostica precoce toate bolile, se vor verifica toa te
instala țiile și filtrele, func ționalitatea dezinfectoare lor, utilizarea echipamentului de
protec ție și izolarea animalelor destinate introduceri i în efective , asigurarea dezinfec țiilor
și deratizărilor.
➢ Mișcarea animalelor se va efectua numai pe bază de certificate sanitar -veterinare, cu
mijloace de transport dezinfectate.
➢ Adăparea se realizează numai din surse de apă autorizate de către labor atoarele de
specialitate. Se va controla func ționalitatea eficient ă a stațiilor de epurare a apelor uzate
și se va asigura manipulare corectă a dejec țiilor.
➢ Utilizarea în hrană a subroduselor de origine animală, reziduurilor, altor ingrediente, se
va fac e doar pe baza de avize și/sau buletine care asigur ă integritatea și securitatea lor .
➢ Se va asigura modernizarea adăposturilor în func ții de criteriile epizootologice .
➢ Se vor realiza controale medicale a personalului din unitate, pentru evitarea transm iterii
zoonozelor .
➢ Se vor respecta regulile de igienă în toate spa țiile în care intră produsele de origine
animală .
➢ Se vor anun ța medicii veterinari responsabili de unitate, ori de câte ori există suspiciunea
unei boli.
➢ Se interzice introducerea anim aleeor noi achizi ționate în unitate, fără carantinizare timp
de 60 de zile.
➢ Livrarea animalelor se face numai p e rampe de încărcare -descărcare și înso țite de
certificate sanitar -veterinare.
Toate persoanele care intră sau ies, vor fi dezinfectate și echipate adecvat cu echipamente de
unică folosin ță. Filtrul trebuie dotat cu dulapuri -vestiar, chiuvete, du șuri, prosoape și vase cu
substan țe dezinfectante.
Pentru supravegherea și men ținerea stării de sănă tate, personalul veterinar are următoarele
obliga ții:
➢ examene clinice și anatomo -patologice
➢ verificare instala țiilor și surselor de apă
➢ încadrarea în parametri a microclimatului
➢ atenționarea asupra stării de igienizare

12
➢ confruntarea rezultateor di n buletinele de analizaă cu diagnosticul precizat
➢ stabilirea conduitei terapeutice, în func ție de categoria de animale.
Periodic, se vor realiza prelevări de sânge sau alte produse, organe/ țesuturi, cadavre, care se
vor transmite la unită ți specializate , laboratoare sanitar -veterinare.
În cazul în care apar modificări ale stării de sănătate a le efectivelor, se vor realiza de
necesitate: prelevări de probe care se vor trimite la laborator.
Tratamentele care se fac, prin introducerea de medicamente în fura j, se realizează sub
supravegherea medicului și în dozele specificate.
Tratamente profilactice și terapeutice
În general, profilixia generală se axează pe asigurarea condi țiilor de cre ștere
corespunzătoare și respectarea princiipilor de exploatare pentru această categorie de animale.
În acest sens, men ținerea igienei unită ții, a adăpostului, boxelor și a tuturor
instrumentelor, obiectelor, inclusiv a personalului, este absolut necesară, atât pentru sănătatea
animalelor în general, cât și pentru înlăturarea oricărei posibilită ți de diseminare a agen ților
infec țioși.
Pe lângă aceasta, se vor realiza tratamente imunoprofilactice, prin vaccinări la categoriile
de vârstă predispuse la dezvoltarea unor boli infec țiose, cât și la femelele ges tante în ultimele
săptămâni ale gesta ției. Vaccinările se vor realiza după schemele de vaccinare întocmite de
medicul veterinar responsabil de unitatea de cre ștere.
Depistarea oricărei evolu ții a unei boli infec țiose aduce după si ne, informarea imediată a
medicului veterinar, izolarea animalelor bolnave și a celor suspecte și instituirea tratamentului
anti-infec țios cât și simptomatic
Atunci când sunt depistate animale suspecte de boli infec țioase, se utilizeaza echipament
corespun zător de protec ție. Nu se vor depozita dispozitivele, recipientele utilizate la hrănirea
animalelelor, înafara adăpostului.
Animalele afectate trebuie izolate de restul efectivului și produsele rezultate vor fi
distruse. Adăpostul, echipamentele și așternutul se vor dezifecta.

13

Fig.3 Măsuri de protec ție recomandate în func ție de mărimea efectivului de suine
Sursă: Sisteme de adă post pentru porcine, vol I, Standarde de fermă

În cazul sindroamelor diareice, se instituie în primul rând măsuri de înlăturare a factorilor
favorizan ți, care ac ționează atât în via ța intrauterină cât și postnatală . Profilaxia specifică se
bazează pe administrarea vaccinurilor inactivate, ce con țin tulpini de E -coli, inactivate cu formol
și căldură, la scroafele gestante în zilele 75 -95 de gesta ție. De asemenea se administreaza
autovaccinuri cu tulpini de E -coli din focar, administrate în acelea și zile ale gesta ției.
Tratamentul infec țios presupune administrarea antibioticelor (cu spectru larg), sulfamide,
chimioterapice.
În principalele suinopatii, de origine bacteriană, ca de exemplu: adenomatoza intestinală
porci nă, Boala Glässer, Dizenteria spirochetică a porcului, Epidermita exudativă, Leptospiroză,
Pasteureloză , Salmoneloze și Streptococii, tratamentul medicamentos se bazează pe
administrarea antibioticelor și sulfamidelor, pe lângă acestea, se vor realiza trat amente
simptomatice și de sus ținere a organismului.
În cazul virozelor: Boala lui Aujeszky, Gastroenterita transmisibilă a porcului, PPC,
Paroviroza suină , pentru prevenire se instituie metode de profilactice generale și speciale.
Imunoprofilaxia se realizează cu vaccinuri, existând diverse produse preparate în acest sens, mono – sau
bivalente.

14
Produsele se aplică conform schemelor de vaccinare prevăzute pen tru această specie.
Anemia feriprivă la purcei, este o afec țiune destul de comună, purceii prezentând
predispozi ție la această boală. În acest sens, este recomandată administrarea parenterală a
preparatelor pe bază de fier : 100 -200mg/animal, în primele 2 -4 zile de via ță. Se ob țin rezultate
favorabile și prin administrare orală, doza recomandată fiind de 300 -400mg/animal.
Pentru prevenirea bolilor parazitare, se vor administra produse antiparazitare specifice
fiecărui parazit ce poate afecta starea de sănăta te a animalelor.
În ultima perioadă, se dore ște din ce în ce mai mult implementarea tehnologiei SPF
(specific pathogen free). Această tehnologie s -ar putea caracteriza prin faptul că o unitate este
liberă de anumi ți agen ți patogeni specifici suinelor. Unit ățile sunt considerate SPF atunci când nu
există agen ți care determină: mycoplasmoza, Circoviroza, leptospiroză, PPA, PPC, Aujeszky,
etc., acela și lucru putând fi valabil și în cazul diverselor parazitoze. S-a observat faptul că în
anumite ferme, implement area acestei tehnologii a adus mai mult profit. Se poate considera că
obținerea unei atfel de unită ți poate fi destul de facilă, însă men ținerea ei este o sarcină grea care
necesită aten ție deosebită și un management eficace.

În cocluzie, pentru un managm ent bun în exploata țiile de suine, în sistem intesiv,
respectarea tuturor normelor de igienă, cre ștere și exploatare, reprezintă punctele cele mai
importante pentru asigurarea productivită ții maxime.
Amplasamentul unită ții, asigurarea dotărilor specifice, a echimpamentului, transportul și
toate ac țiunile întreprinse înafara spațiului, sunt supuse măsurilor de biosecuritate externă. În
aceea și măsură, biosecuritatea internă promovează norme de igienă și bune practici în interior,
atât pentru spa țiul propriu -zis cât și pentru animale, cele două influen țându -se reciproc și în final
starea de sănătate a animalelor și eficien ța sistemului.

15

Bibliografie

Benone Păsărin, 2007, Tehnologia de cre ștere a suinelor, ed. II -a Revizuită și adăugată, Ed. Ion
Ionescu de la Brad, Ia și
R.T. Cristina, Olimpia Ines Lupu (Paută), C. Iliu ț, 2011, Mic ghid de terapie în boli ale suinelor,
Medicamentul Veterinar, vol.5 , Facultatea de medicină veterinară Timi șoara, DSVSCA Sibiu
Marete Stunitz, Tove Serup, Henrik Frederiksen, Lucian Ioan Blaga, Mihai Călin Ma șinistru,
Adrian Cristinel Greculesc , 2010 , Sisteme de adăpost pentru porcine, Vol. 1 Standarde de Fermă,
Danish Agricultural Advisory Service
GIZ, TECOPOR BV Stable Equipment , Biosecuritatea la Fermele de Porcine ,
http://www.ansa.gov.md/uploads/files/Sanitar -Veterinar/SanatateAnimala/book%20security%20
RO(1).pdf
https://gnm.ro/staticdocs/c3_GNM.pdf
https://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/1594 -sisteme -de-crestere -a-porcilor.html
Suport de curs