1MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN PETRO ȘANI ȘCOALA DOCTORAL Ă DOMENIUL DE DOCTORAT MINE, PETROL Ș I GAZE Drd. ing. Alina Adela… [627338]

1MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN PETRO ȘANI
ȘCOALA DOCTORAL Ă
DOMENIUL DE DOCTORAT MINE, PETROL Ș I GAZE 

Drd. ing. Alina Adela DAVIDOIU (TE ȘCAN)
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
ROLUL EXPLOAT ĂRII HUILEI DIN VALEA
JIULUI ASUPRA VIITORULUI DURABIL AL
REGIUNII

THE ROLE OF JIU VALLEY HARD COAL MINING
ON THE REGION’S SUSTAINABLE FUTURE

Conducător de doctorat:
Prof.univ.dr.ing. Mircea GEORGESCU

Petroșani, 2017

2
CUPRINS
 
I N T R O D U C E R E
CAPITOLUL I: DESCRIEREA GENERAL Ă A BAZINULUI DIN VALEA JIULUI
CAPITOLUL II: ACTIVIT ĂȚI ANTROPICE DESF ĂȘURAT AREALUL AFERENT DEPRESIUNII
PETROȘANI
CAPITOLUL III: SITUA ȚIA ACTUAL Ă ȘI DE VIITOR A MINER DIN VALEA JIULUI
CAPITOLUL IV: ANALIZA INDICATORILOR DEZVOLT ĂRII CU APLICABILITA TE ÎN VALEA JIULUI
CAPITOLUL V: ROLUL MINERITULUI DIN VALEA JIULUI LA DEZVOLTAREA DURABIL Ă A
REGIUNII
CAPITOLUL VI: CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBU ȚII PROPRII
BIBLIOGRAFIE

Cuvinte cheie : huilă, Valea Jiului, miner it, dezvoltare durabil ă, viabilitate, indicato ri de dezvoltare
durabilă, rolul mineritului

Teza de doctorat face o analiz ă detaliată al rolului pe care l-ar mai putea avea mineritul din
Valea Jiului la dezvoltarea viitorului durabil a acestei regiuni pe baza cercet ărilor efectuate asupra
calității vieții din Valea Jiului, în complexitat ea sa, atât sub aspect economic cât și social, ecologic,
demografic ș.a., bazate pe date certe pân ă la finele anului 2015, ob ținute direct sau cu ajutorul unor
persoane abilitate din ca drul consiliilor locale și ale unităților miniere luate în studiu.
În Introducere se prezint ă foarte pe scurt situa ția actuală a mineritului din Valea Jiului
pentru a ar ăta că restrângerea activit ăților miniere din acest areal a creat un dezechilibru al tuturor
pilonilor ce sus țin sustenabilitatea acestei re giuni, dezechilibru ce a fost cuantificat calitativ, dar mai
ales cantitativ și de care trebuie s ă țină seama organele responsabile pentru viitorul destin al acestei
zone a României.
Capitolul I Descrierea general ă a bazinului minier din Valea Jiului prezintă geografia
regiunii, clima, flora și fauna, precum și caracteristicile geologo-miniere ale z ăcământului de huil ă.
Valea Jiului este o regiune situat ă intramontan, înconjurat ă de grupa munț iilor Retezat-Godeanu,
parte a Carpa ților Meridionali. Ora șele care compun aceast ă regiune sunt Petro șani, Petrila,
Aninoasa, Vulcan, Lupeni ș i Uricani.
În ultima parte a acestui capitol se face o sintez ă a particularit ăților bazinului din punct de
vedere al condi țiilor geologice și al celor de exploatare a stratelor de c ărbune.
Capitolul II Activități antropice desf ășurate în arealul aferent Depresiunii Petro șani
analizeaz ă activitățile desfășurate în Valea Jiului adu când un plus de informa ție în ceea ce prive ște
situația populaț iei din zon ă.
Sunt prezentate, mai mult sau mai pu țin detaliat, principalele activit ăți desfășurate în arealul
Văii Jiului: mineritul, agricultura, zootehnia, comer țul și serviciile, turismul și alte activit ăți legate
de tradiția și moștenirea cultural ă a locuitorilor de pe aceste meleaguri (pomicultura, apicultura,
prelucrarea lemnului, mor ăritul și prelucrarea lânei).

3 Mineritului i se acord ă un spațiu mai larg având în vedere c ă peste 160 de ani a constituit
activitatea principal ă din zonă.
Se face o scurtă incursiune în istoricul mineritului V ăii Jiului ar ătându-se evolu ția tehnică și
tehnologic ă, indicatorii economici, dar și tragediile miniere a acestuia în diferite etape: începuturile,
în perioada interbelic ă, în perioada comunist ă și după 1990.
Cu prezentarea perimetrelor miniere, în care a fost împ ărțit zăcământul de-a lungul timpului
și cu evolu ția principalilor indicatori tehnico-economici realiza ți după 1990, se încheie această
activitate.
Agricultura și zootehnia datorită condițiilor specifice zonei, sunt de subzisten ță, axate în
special pentru consumul propriu și orientate spre producerea de porumb, cartofi, sfecl ă furajeră,
legume și fructe. Zootehnia ocup ă o pondere mic ă din punct de vedere economic.
Comerțul cu amănuntul (produse alimentare, ne alimen tare, farmaceutice etc.) este bine
evidențiat în Valea Jiului, iar în domeniul serviciilor rulează companii de transport, telecomunica ții,
proiectare și inginerie, prelucra rea lemnului, repara ții electro-casnice, producerea și distribuirea
energiei termice, servicii de telefonie mobilă și fixă, televiziune, salubritate, croitorie, frizerie,
coafor etc.
Fondul turistic al Depresiunii Valea Jiului de și este bogat, nu este ex ploatat la valoarea
maximă. Favorizat ă de peisajele mirifi ce oferite de Carpa ții Transilv ăneni, Valea Jiului ofer ă un
cadru natural unic, dar din p ăcate, în prezent, aceast ă zonă nu este considerat ă o destina ție foarte
atractivă pentru turiș ti.
Sectoarele secundare de activitate sunt încă strâns legate de industria minier ă, ceea ce face
ca acestea s ă rămână în urmă în ceea ce prive ște dezvoltarea lor economic ă. Se poate remarca c ă
problemele social-economice din Vale a Jiului au luat amploare dup ă anul 1995 când au avut loc
cele mai mari disponibiliz ări din minerit.
Capitolul III Situația actuală și de viitor a mineritului din Valea Jiului analizează mai
detaliat situa ția actuală a mineritului din aceast ă zonă și face o prognoz ă a viitorului acestuia pe
baza unor studii efectuate de speciali ști.
Având la bază datele cele mai recente ale st ării mineritului din România, dar în deosebi, pe
cea din Valea Jiului s-a f ăcut o analiz ă SWOT din care a rezultat c ă Valea Jiului este singurul bazin
minier al României unde, în prezent, se exploateaz ă un zăcământ de huilă , care are importante
rezerve de bilan ț ce pot asigura cerin țele beneficiarilor (CTE Paro șeni și Mintia-Deva) pe o
perioadă de câteva decenii.

4Mutațiile structurale care au avut loc în economia româneasc ă au generat
disponibiliz ări/concedieri colective de personal, reorganiz ări/restrângeri de activitate, în cadrul
unităților miniere, precum ș i închiderea unor mine f ără perspective de viabilizare.
La data sist ării subven țiilor de stat, anul 2011, în Valea Jiului erau în func țiune 7 exploat ări
miniere (Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan, Paro șeni, Lupeni și Uricani), iar în 2015 r ămăseseră doar
4 (Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni) și acestea cu un statut incert în 2017.
Majoritatea lucr ătorilor în domeniul minier au vârsta de aproximativ 42 de ani, fiind foarte
aproape de vârsta de pensionare, 25% dintre angaja ți au vârste de peste 46 de ani, iar angaja ții tineri
cu vârste între 25 -35 de ani reprezint ă doar 9%.
Deși aportul huilei în sectorul energetic es te mic, cca 5,7%, exploatarea huilei poate
constitui o siguran ță în situații de criză ale altor resurse, a șa cum s-a dovedit și în iarna 2016-2017.
După o prezentate a minelor neviabile cu evolu ția lor pân ă în anul 2018, când se vor închide
definitiv, se prezint ă potenț ialul de dezvoltare a celor viabile cu solu ții concrete de men ținere în
funcțiune a acestora.
Capitolul IV Analiza indicatorilor dezvolt ării durabile cu aplicabilitate în Valea Jiului
cuprinde, la început, câteva considera ții generale despre conceptu l de dezvoltare durabil ă și, apoi,
trece la o analiz ă detaliată a indicatorilor ce caracterizeaz ă cei patru piloni pe care se bazeaz ă
dezvoltarea durabil ă: economic, social, ecologic (de mediu) și instituțional, cu aplicabilitate la
Valea Jiului.
Principalii indicatori ai pilonului economic analizați sunt: economia local ă, oportunit ățile de
afaceri, de șeurile și transportul.
Economia locală este influen țată în prezent de reducerea num ărului de angaja ți din sectorul
minier al V ăii Jiului, principala ocupa ție a popula ției din aceast ă microregiune, reducere care și-a
pus puternic amprenta pe structura produc ției și a serviciilor realizate de agen ții economici,
indiferent de forma de organizare în care ace știa îș i desfășoară activitățile economice.
Numărul de salaria ți activi, în prezent, în Valea Jiului pe cele trei categorii de sectoare de
activitate (primar, secundar și terțiar) este de 37.884, ponderea cea mai mare fiind în sectorul
secundar (24.688 salaria ți – 65,17%).
Rata șomajului, în Valea Jiului, are cele mai înalte cote raportate la media pe țară (25-30%),
ceea ce reprezint ă existența unui num ăr destul de mare de persoane care nu î și pot găsi un loc de
muncă, deși zona V ăii Jiului poate oferi o cantitate mare de for ță de munc ă, prin personal ne
calificat cât și calificat.
Oportunit ățile de afaceri sunt asigurate de câteva firme care ofer ă consultan ță și suport
pentru deschiderea și promovarea întreprinderilor mici și mijlocii: Funda ția pentru Promovarea

5Întreprinderilor Particulare Mici și Mijlocii Petroș ani, Centrul de afaceri Lonea și Consulting
Business Centre Petro șani
La nivelul V ăii Jiului nu există un sistem integrat de gestionare a deșeurilor . Problema
gestionării lor s-a acutizat odat ă cu creșterea semnificativ ă a cantității acestora, deoarece cca. 90%
dintre aceste de șeuri ajung direct la gropile de gunoi , deși conțin cantităț i însemnate de materii utile
ca sticlă , metal, hârtie, plastic etc. Pân ă în prezent de șeurile din Valea Jiului se depoziteaz ă direct pe
sol, majoritatea acestora fiind improvizate f ără să respecte normele de protec ție a mediului
înconjurător, ducând la poluarea componentelor de mediu. Suprafa ța de depozitare este de 19,9ha.
În lucrare sunt prezenta te punctual toate problemele de management al de șeurilor cu care se
confruntă edilii din Valea Jiului.
Transportul din Valea Jiului ocup ă un loc important, aceasta fiind alc ătuită din transport pe
cale rutier ă și transport pe cale feroviar ă, iar transportul în comun este realizat de societ ăți private,
care asigur ă legătura între toate ora șele Văii Jiului.
Indicatorii pilonului social analizați sunt: demografia, s ărăcia, dotările sanitare, apa potabil ă
și condițiile de locuit.
Profilul demografic al unei populaț ii este redat de rata și ritmul de creș tere a popula ției
(natalitate-mortalitate), durata de via ță, structura demografic ă, de mișcările migratorii (imigr ări-
emigră ri) precum și de orice alt eveniment care are efecte asupra popula ției și este văzut ca un
factor cu ac țiune indirect ă asupra acesteia.
În lucrare, în tabele și grafice, se prezint ă populația, suprafa ța și densitatea popula ției
fiecărei localit ăți, structura popula ției pe sexe și pe grupe mari de vârst ă în localit ățile Văii Jiului și
pe întreaga microregiune, natalitatea, mortalitatea, mi șcarea migratorie și evoluția sporului natural.  
Sărăcia este o problem ă actuală destul de important ă în Valea Jiului. Declinul acestei zone s-
a accelerat dup ă anul 1995, când au avut loc primele disponibiliz ări masive din minerit, iar în
prezent ora șele din aceast ă zonă (Petroșani, Petrila, Vulcan, Lupeni, Uricani, Aninoasa)
supraviețuiesc greu situa ției precare economice.
Dacă la începutul anului 1990 lucrau peste 45.000 de oameni în domeniul minier, în prezent
numărul acestora s-a redus consid erabil ajungându-se la mai pu țin de 6.000 de angaja ți (luând în
calcul și angajații de la minele neviabile), o pa rte dintre ei plecând din zon ă în satele natale din
Moldova, Oltenia, Dobrogea, al ții au fost disponibiliza ți sau pensiona ți.
Numărul de șomeri, în 2015, din Valea Jiul ui era de 4553, care reprezint ă 3,77% din totalul
populației Văii Jiului (120.734loc.) și 5,48% din popula ția activă între 18 ș i 64 de ani (83.046loc.).
Din datele Institutului Na țional de Statistic ă (INS) în Valea Jiului persoanele sub pragul s ărăciei
raportate la întreaga popula ție reprezint ă 22,3%.

6Dotările sanitare în Valea Jiului au cunoscut o dezvol tare în timp. În lucrare, cu titlu
informativ, sunt enumerate principalele dot ări existente în Valea Jiului pentru asigurarea asisten ței
medicale locuitorilor acestei zone.
Apa potabil ă este distribuită în Valea Jiului de c ătre S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. prin
conducte de distribuț ie care au o lungime total ă de 272,8km, cu un grad de echipare redus (între
2,1% și 32,5%).
Apele uzate menajere sunt colectate de sta țiile de epurare aflate în zon ă: Stația de epurare
Dănuțoni, Stația de epurare Uricani și Stația de epurare Lonea – Defor.
Condițiile de locuit s-au îmbun ătățit odată cu dezvoltarea mine ritului în zona V ăii Jiului.
Detalii privind dot ările fondului de locuin țe din Valea Jiului sunt date în lucrare.
Indicatorii pilonului ecologic (de mediu) analizați sunt: schimb ările climatice, calitatea
componentelor de mediu și pădurile.
Schimbările climatice afectează nu numai teritorii întinse, dar și zone mai restrânse cum este
și Valea Jiului, cu repercusiuni asupra popula ției, sub aspect economic, social și ecologic.
In Valea Jiului schimb ările climatice reprezint ă o presiune adi țională asupra ecosistemelor,
ceea ce în final duce la deplasarea spre nord și spre zonele de altitudine mai ridicat ă a multor specii
de plante ș i animale.
Calitatea componentelor de mediu în Valea Jiului este afectat ă în principal de industria
minieră și industria energetic ă.
Concluziile evalu ării calității mediului efectuată de o serie de Studii de impact al
activităților antropice din Valea Jiulu arată că “mediul înconjurător, de și este supus efectelor
activităților umane în limite admisibile pot apare riscuri medii la nivelul acceptabilit ății și din
acest motiv starea de s ănătate a mediului trebuie permanent monitorizat ă”.
Principalii indicatori ai pilonului institu țional care au fost analiza ți sunt: implementarea
strategică a dezvoltă rii durabile, cooperarea intra-jude țeană, intra-regional ă, națională și
internațională, infrastructura și comunica țiile și pregătirea în caz de dezastru și mod de r ăspuns.
Implementarea strategic ă a dezvolt ării durabile locale, cu sau f ără finanțare, susține procesul
de dezvoltare a unor proiecte competitive.
Problema cu care se confrunt ă orașele din Valea Jiului este una comun ă la fel ca ș i
necesitatea cumul ării eforturilor pentru a dezvolta regiunea, realizarea strategiilor de dezvoltare
având urm ătoarele motive: mobilizarea resurselor regiunii pentru a face fa ță problemelor cu care
se confrunt ă, alinierea eficientă a resurselor în raport cu misiunea și viziunea autorit ăților publice
locale și realizarea unei perspective, a unei pun ți între politic ă și acțiuni concrete.
Cooperare intra-județ eană, intra-regională , națională și internațională

7 Localitățile din Valea Jiului au în derulare mai mu lte acorduri de parten eriat cu scopul de a
derula proiecte cu interes comun. În lucrare se prezint ă cele mai semnificative proiecte de
parteneriat.
Infrastructura de transport în Valea Jiului însumeaz ă 361km de drumuri publice (inclusiv
străzi) dintre care 185,99km sunt moderniza ți (51,52%) și 70,58km au îmbr ăcăminți ușoare de
asfalt.
Din punct de vedere al rețelei de comunica ții în Valea Jiului există : 33140 de abonamente
radio, 36489 abonamente de televiziune și 17244 abonamente la telefonie.
Pregătire în caz de dezastru ș i mod de ră spuns este asigurat ă prin interven ția pompierilor,
unităților de jandarmi, serviciului SMURD, unit ăților de poli ție și a poliț iei comunitare.
Capitolul V Rolul mineritului din Valea Jiului la dezvoltarea durabil ă a regiunii este
capitolul de baz ă al lucrării deoarece, luând în considerare toate cercet ările efectuate în capitolele
anterioare, r ăspunde dezideratului din tema tezei de doctorat.
În prima parte se arat ă că organele de decizie de la nivel local, în special, dar și cele de la
nivelele superioare, trebuie s ă ia în considerare pentru aceast ă zonă, mai puțin favorizată din punct
de vedere socio-economic, cele trei laturi de cre ștere și dezvoltare durabil ă promovate la nivel
european: creșterea inteligent ă, creșterea sustenabilă ș i creșterea inclusiv ă.
Sectorul industriei miniere din Valea Jiului a avut un rol foarte important de-a lungul
timpului, fiind menit s ă susțină dezvoltarea economic ă atât la nivel local cât și la nivel naț ional.
Pentru a se putea atinge obiectivele dezvolt ării durabile și ale procesului de reconstruc ție a
Depresiunii Valea Jiului, trebuie s ă se facă o analiză detaliată a principalelor domenii de activitate
(agricultur ă, industrie, comer ț, prelucrarea lemnului, construc ții, turism etc.), deoarece în Valea
Jiului nu mai exist ă planuri de deschidere a unor noi unit ăți de exploatare a huilei, chiar dac ă în
momentul actual s-a exploatat doar apr oximativ 40-45% din rezervele de huil ă cantonate în aceast ă
zonă.
Industria minier ă, în general, se confrunt ă și cu sentimentul de neîncredere oferit de tineret
care nu mai are înclina ții spre industrie. Acest lucru se constat ă și în Valea Jiului, angaja ții tineri la
cele patru mine viabile, cu vârste între 25 -35 de ani, reprezint ă doar 9%.
Pe baza datelor culese de la prim ăriile localit ăților din Valea Jiului și de la unit ățile miniere,
date care sunt prezentate tabelar și grafic în capitolele anterioare ale lucr ării, s-a putut face o
evaluare a indicatorilor dezvolt ării durabile atât pentru întreaga comunitate a V ăii Jiului cât și
pentru mineritul acesteia.
Astfel, procentul popula ției care tr ăiește sub pragul să răciei pe întreaga Vale a Jiului este de
20,51%, iar a celor care lucreaz ă în minerit doar 10,25%. Rata ș omajului în Valea Jiului este de

83,77%, iar în rândul minerilor de 1,26%. Se constat ă că natalitatea în familiile de mineri este de
24,30% pe când pe întreaga Vale a Jiului de 14,68%. În schimb mortalitatea la mineri este mai mare
(14,96%), decât pe întreaga comunitate a zonei (11.10%).
Indicatorul Dezvolt ării Umane (IDU) calculat pentru Valea Jiului este de 0,61 ceea ce înseamn ă
că Valea Jiului este o zonă cu o dezvoltare medie.
În partea a doua a acestui capitol s-a f ăcut o analiz ă a rolului mineritului din Valea Jiului la
dezvoltarea localit ăților din aceast ă microregiune pe baza contribu țiilor fiecărei entități miniere,
aparț inătoare unei localit ăți, la bugetul local al acesteia stabilindu-se astfel aportul entit ăților
miniere la situa ția financiar ă a fiecărui oraș/municipiu și desigur, în final, la întreaga Vale a Jiului.
  Contribuția la execu ția bugetului local s-a stabilit ținând cont de cele trei categorii de
venituri din care se constituie un buget local ș i anume: impozite și taxe directe , cotele defalcate din
impozitul pe venit și prelevările de la bugetul de stat, precum și donațiile ș i sponsoriz ările.
Pe baza datelor ob ținute de la consiliile locale ale ora șelor și municipiilor V ăii Jiului s-au
stabilit contribu țiile entităților miniere apar ținătoare acestor localităț i, după cum urmeaz ă: Petrila –
7,13%, Petro șani – 0,81%, Aninoasa – 0%, Vulcan – 3,50%, Lupeni – 1,92%, Uricani – 2,33%.
Rezultă o medie pe toat ă Valea Jiului de 3,06 %.
O estimare a acesteia dup ă închiderea minelor neviable (2018) a permis stabilirea
contribuț iei mineritului la bugetele locale ale comunit ăților din Valea Jiului la o valoare de 1,71%.
În lucrare se prezint ă și expliciteaz ă patru factori care au determinat un rol hot ărâtor în viața
Văii Jiului: numărul de salaria ți angajați în sectorul minier și conex, sarcinile sociale sau obștești ce
reveneau minelor , asigurarea cu combustibil solid a celor dou ă termocentrale CET Paro șeni și CET
Mintia –Deva la maximul capacit ăților lor de func ționare și contribuțiile entităților miniere la
veniturile proprii ale bugetelor localit ăților aparținătoare . 
In ceea ce prive ște contribu ția totală a mineritului anilor '90 la bugetele localit ăților Văii
Jiului s-a determinat o valoare de cca. 76% , valoare incomparabil ă (de 25 de ori, respectiv de 44 de
ori) cu cea din anul 2015, respectiv 2018.
Într-un tabel centralizator se sintetizeaz ă indicatorii principali care caracterizeaz ă mineritul
Văii Jiului în dou ă perioade de r ăscruce a acestuia: 1990 și 2018.
Teza de doctorat, a șa cum se observ ă și din titlul ei, nu urm ărește să găsească soluții pentru
o dezvoltare durabil ă a Văii Jiului, ci arat ă că restrângerea activit ăților miniere din acest areal a
creat un dezechilibru al tuturor pilonilor ce sus țin sustenabilitatea acestei regiuni, dezechilibru ce a
fost cuantificat calitativ, dar mai ales cantitativ și de care trebuie s ă țină seama organele
responsabile pentru viitorul destin al acestei zone a României.

9Capitolul VI Concluziile generale și contribu ții proprii este o sintez ă a întregului demers al
autoarei pentru finalizarea lucr ării luată în studiu ca tez ă de doctorat.
Bibliografia utilizată la elaborarea tezei de doctorat cuprinde un num ăr de 42 de note
bibliografice, dintre care 6 apar țin autoarei acestei lucr ări.
Contribuții proprii
Pentru realizarea tezei de doctorat a fost necesar ă o analiz ă amănunțită a Văii Jiului, o
analiză detaliată a principalelor sectoare de activitate, precum și o analiză asupra popula ției ceea ce
a adus un plus de informa ție legată de starea actual ă a regiunii.
Principalele contribu ții aduse de autoarea teze i de doctorat constau în:
¾ Analiza evolu ției mineritului din Valea Ji ului, cu acordarea unei aten ții mai mari asupra
situației actuale a acestuia;
¾ Analiza SWOT a mineritului din Valea Jiului;
¾ Analiza stă rii socio-economice a V ăii Jiului și a calității vieții acestei microregiuni, în
complexitatea sa, atât sub aspect economic cât și social, ecologic, demografic etc;
¾ Adaptarea conceptului de dezvoltare durabil ă la situa ția concret ă caracteristic ă
comunităților Văii Jiului;
¾ Stabilirea indicatorilor de dezvoltare durabil ă posibil de aplicat pentru Valea Jiului;
¾ Stabilirea rolului pe care îl are mineritu l din Valea Jiului asupra dezvolt ării durabile a
regiunii.
Recomand ări pentru cercet ări viitoare
O cercetare viitoare privind aportul mineritului din Valea Jiului la dezvoltarea socio-
economic ă durabilă a acestei zone se consider ă că nu-și va avea oportunitate deoarece prin studiul
efectuat în aceast ă lucrare s-a demonstrat deja slaba contribu ție a acestei activit ăți la prosperarea
regiunii.
De aceea viitoarele cercet ări, dar mai ales ac țiuni ce trebuie într eprinse, trebuie să fie dirijate
spre găsirea de alternative viabile, care s ă exploateze bog ățiile montane ale Depresiunii Petro șani,
dar și resursele umane existente în acest areal.