Cu titlu de manuscris [627314]

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOV A

Cu titlu de manuscris
C.Z.U 658.11(498):005(043.3) =135.1/G 13

GÂF -DEAC Maria

PARTICULARITĂȚILE ORGANIZĂRII
GESTIUNII CORPORATIVE ÎN ROMÂNIA

Specialitatea 251.03 – Economie și management (în r amură)

Teză de doctor în economie

Conducător științific : ROȘCA Petru
doctor habilitat în economie, profesor universitar

Autor : GÂF -DEAC Maria

Chișinău, 2015

2

© Gâf-Deac Maria, 2015

3

CUPRINS

ADNOTARE ………………………………………………………………………… … 6
АННОТАЦИЯ …………………………………………… ………………………………… 7
ANNOTATION …………………………… …. 8
LISTA ABREVIERILOR ……………………………………………………………. .. 9
INTRODUCERE ……………………………………………………………………… . 10
1. CONCEPTE DE BAZĂ PRIVIND GESTIUNEA CORPO RATIVĂ ……………….. 21
1.1. Determinarea teoretico -metodologică privind noțiunile co rporatism, corpora ție,
gestiune corporativă …… ………………………………………………………..
21
1.2. Principiile organizării gestiunii corporative – cadrul legal ………….. ………. ………. 35
1.3. Experien ța gestionării corporative în unele țări dezvoltate ……………………….. ….. 44
1.4. Concluzii la capitolul 1……………………………………………………… ….. 48
2. PARTICULARITĂȚILE GESTIUNII CORPORATIVE ÎN
ROMÂNIA ……………………………………………..……………………………….
51
2.1 Evolu ția gestiunii corporative din România în condițiile
contemporane ………………………………………………………..…………..
51
2.2.

2.3. Analiza comparativă a particularită ților organizării gestiunii corporative
în Republica Moldova și România ………………………………………………………….
Locul ș i rolul structurilor organizatorice a corpora țiilor în mediul economic
din România……………………………………………………………………………………………
70 93
2.4. Concluzii la capitolului 2…………………………………………………… …. 112
3. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR ORGANIZATORICE A FIRMELOR DIN
ROMÂNIA P RIN GESTIUNEACORPORATIVĂ…………………………………………….
114
3.1. Direcții de perfecți onare a organizării gestiunii corporative în România ………… 114
3.2. Model integrat de gestiune corporativă aplicabil firmelor din România…… …. 133
3.3. Concluzii la capitolul 3………………………………………………………… 145
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI ………………… ……….……….. 146
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………. 149
ANEXE …………………………………………………………………………………………. 160

Anexa 1…………………………………………………………………………………………………………….. Tabelul A1.1. Im portanța regiunilor de dezvoltare ale României (2011)…………………….
161 161

4
Anexa 2………………………………………………………………………………………………………. …….
Fig.A.2.1. Bordul director și sis temul dual de conducere în gestiunea corporativă
germană (2012) …………………………………………………………………………………………………
Fig.A.2.2. Obținerea „celor mai bune practici” manageriale corporative în firmel e
din SUA după anul 2002……………………………………………………………………………………..
Fig.A.2.3. Condiții sugerate pentru funcționarea piețelor libere în folosul public
general…………………………………………………………………………………………………………….. 162

162

162

163
Anexa 3 ……………………………………………………………………………………………………… ……
Tabelul A.3.1. Clasa mentul primelor 40 de societăți comerciale după participarea
străină la capitalul social total subscris, în echivalent valută, în luna octombrie 2013.. .
Tabelul A.3.2. Clasamentul pe țări de rezidență a investitorilor în societăți comerciale
cu participare străină la capitalul social – la data de 31 octombrie 2013………………….. 167

164

165
Anexa 4. Model de Chestionar de colectare a datelor pentru analiză și interpretări ale
indicatorilor de internaționalizare a practicilor de gestiune corporat ivă……………………
166
Anexa 5………………………………………………………………………………………………………. …..
Tabelul A5.1. Studiu exemplificativ de caz. Elemente de măsură cu ajutorul scorurilor,
notelor (ponderilor) pentru a exemplifica angajamentul acționarilor în gestiunea
corporativă a firmelor…………………………………………………………………………………………. 167

167
Anexa 6 …………………………. …………………………………………………………………………………
Tabelul A.6.1. Numărul de întreprinderi active în România pe clase de mărime în agricultură, industrie, comerț și servicii……………………………………………………………….. Tabelul A.6.2. Numărul mediu de salariați în întreprinderi, pe clase de mărime și regiuni de dezvoltare în România (anul 2011)………………………………………………………. Tabelul A.6.3. Numărul de într eprinderi pe sectoare de activitate în România,
anul 2011………………………………………………………………………………………………………….. Tabelul A.6.4. Numărul de întreprinderi pe sectoare economice și regiuni de
dezvoltare, anul 2011………………………………………………………………………………………… 168

168

168

169

172
Anexa 7. ……………………………………………………………………………………. ……………………..
Tabelul A.7.1. Date de identificare a particularităților organizării gestiunii corporative în rândul intreprinderilor mijlocii și mari în România………………………………………….. 173

170
Anexa 8 …………………………………. …………………………………………………………………………
Fig.A.8.1. Componența, recompensele și posibilele conflicte de interese ale Bordului
Director (BD) responsabil pentru funcționarea firmei prin gestiune corporativă……….. . 171

171

5
Fig.A.8.2. Orientări pentru acțiuni ale Biroului Comitetului Executiv (BCE) și
Comitetului Executiv (CE) pentru introducerea gestiunii corporative în firmă…………..
Anexa 9 …………………………………………………………………………………………………………….
Tabelul A.9.1. Date financiare la OMV Petrom SA, reflectând rezultatele aplicării
regulilor de sustenabilitate, reputa ție și gestiune corporativă (lei)………………… ….
Tabelul A 9.2. Date financiare la Automobi le Dacia Renault SA, reflectând rezultatele
aplicării regulilor de sustenabilitate, reputa ție și gestiune corporativă (lei)………… ….
Tabelul A.9.3. Date financiare la Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A.
Mediaș, reflectând rezultatele aplicării r egulilor de sustenabilitate, reputa ție și gestiune
corporativă (lei)………………………………………………………………………
Anexa 10. – 4.697.987 de Declara ții de avere si interese pot fi consultate prin portalul
Agen ției Națională de Integritate (existența conflictului de interese d e natură
administrativă și penală) (ultima actualizare 26.11.2014)………………………………
172 173

173

173

173

174

Anexa 11 . Acte d e implementare……… …………. …………………………………………………… …
Actul A.11.1. Confirmare de implementare eliberată de S ocietatea Națională a Sării
S.A……………………………………………………………………………………………………………………
Actul A.11.2. Confirmare de implementare eliberată de Confederația Patronatului
Român……………………………………………………………………………………………………………… Actul A11 .3. Confirmare de implementare elibe rată de Xannat Minerals SRL……………
179

176

177 178
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII ……….. ………………… …….. 179
CURRICULUM VITAE …………………. ……………………….. ………………………………….. …. 180

6
ADNOTARE
la tez a de d octor în economie a d-nei Gâf-Deac Maria cu tema “Particula ritățile organizării
gestiunii corporative în România”, Chișinău, 2015 (România )

Structura tezei . Teza este co nstituită din introducere, trei capitole, concluzii generale ș i
recomandări, bib liogra fie din 168 titluri, 11 anexe, 149 pagini de text de bază (până la Bibliografie) , 18
figuri, 9 tabele. Rezultatele ob ținute sunt publicate în 28 lucrări științifice, 1 carte indexată ISBN, 1
Monografie.
Cuvintele -cheie: management, economie, gestiune , corporativ, organizare , particularitate ,
responsabilitate, model , clusterizare.
Domeniul de studiu: economie și management, (prin a investiga științific gestiunea corporativă,
particularități și bune practici de aplicare a organizării și conducerii efici ente, competitive în noua
economie ; oportunitățile și măsurile de aplicare a gestiunii corporative în România așa cum se aplică la
nivel european și internațional, experiențele europene în această direcție, pentru ca în final să încerc să
identific o serie de aspecte privind un model na țional integrat de aplicare a gestiunii corporative ).
Scopul și obiectivele tezei . Scopul tezei constă în descoperirea particularită ților organizării gestiunii
corporative în România, luarea în considerare a experienței inter naționale de introducere și aplicare a
gestiunii corporative pe plan na țional, argumentarea științifică a metodelor de identificare a
particularităților organizării gestiunii corporative în România. Obiectivele tezei se referă la identificarea și
analiza particularităților organizării gestiunii corporative în România, proiectarea unui Document de
reglementare care să determine funcționarea performantă, transparentă și sustenabilă a firmei, prin
aplicarea organizării gestiunii corporative, ținând seama de particularitățile acesteia .
Noutatea și originalitatea științifică a tezei constă în abordarea modernă, într -o viziune nouă, a
problemelor de management în noua economie, formularea de propuneri cu privire la organizarea
gestiunii corporative prin argumentar ea necesității perfecționării cadrului legislativ cu privire la
promovarea gestiunii corporative ș.a.
Problema științifică importantă soluționată în domeniul ec onomiei și managementului constă în:
s-a reconceptualizat no țiunea de management tradițional, a fost realizat un model original de Document
de proiectare a metodologiei, procedurilor și instrucțiunilor de organizare, aplicare și funcționare a
managementului corporativ în întreprinderi din România , a fost demonstrată valoarea științifică a
gestiunii c orporative în managementul general, au fost formulate concepții particulare referitoare la
gestiunea corporativă în România, a fost demonstrată valoarea strategică, tactică și metodologică a
gestiunii corporative, ceea ce, în f apt, a condus la ameliorarea modului de derulare a afacerilor, la
confirmarea necesită ții de aliniere a întreprinderilor române ști la curentul european și global al gestiunii
corporative pe baze etice și transparente, ferite de conflicte de interese.
Semnificația teoretică rezidă în f aptul că raționamentele utilizate pot contribui la dezvoltarea
conceptelor legate de gestiunea corporativă, în condițiile internaționalizării economiilor naționale, la
perfecționarea metodelor de prevenire, combatere și diminuare a incorectitudinii economi ce în raport cu
modelele, regulile și cerințele impuse pentru funcționarea transparentă a economiilor dezvoltate .
Valoarea aplicativă a tezei constă în faptul că, fiind examinate problemele actuale ale gestiunii
corporative în plan național și european, sunt propuse soluții de management performant adaptate la
situația concretă din România. Sunt argumentate propuneri practice în vederea întăririi instrumentelor
disponibile în lupta cu conflictele de interese și a deciziilor abuzive în întreprinderi, pentru respectarea
drepturilor ac ționarilor și persoanelor juridice interesate.
Implementarea rezultatelor științifice. Ideile de bază, concluziile și recomandările, elaborate în
teză, au fost implementate în cadrul strategiilor instituțiilor de profil naționale (3 acte de implemetare) și
expuse în 28 lucrăr i științifice , (2 căr ți tipărite), prezentate în 11 publicații internaționale și naționale,
precum și în rapoartele prezentate la 4 conferințe științifice internaționale.

7
АННОТАЦИЯ
диссертация на соискание учен ой степени доктора экономических наук, г-жи Гыф -Дeaк
Мэри a на тему «Особенности корпоративного управления в Румынии", Кишинев, 2015,
(Румынии)

Структура д иссертаци и. Диссертация состоит из введения, четыре глав, общих выводов
и рекомендаций, библиографии из 168 наименова ний, 11 приложений, 149 страниц основного
текста (до библиография), 18 рисунков, 9 таблиц. Результаты исследования опубликованы в 28
научных работ , 1 книгу индексируются ISBN, 1 монографию.
Ключевые слова: менеджмент, экономика, менеджмент, корпоративное организация,
особенность, ответственность, модель, кластеризации.
Область исследования: экономика и управление, (через научно исследовать корпоративного
управления, особенности и лучшие практики для реализации эффективной организации и
управле ния, конкурентоспособность в новой экономике; возможности и меры по осуществлению в
Румынии корпоративного управления применительно к европейским и международным,
европейским опытом в этом направлении, и, наконец, попытаться определить ряд вопросов, по
национальной модели для осуществления комплексного корпоративного управления ).
Цель и задачи диссертации.. Цель исследования заключается в выявлении Специфика
корпоративного управления в Румынии, с учетом международного опыта внедрения и реализации
национального корпоративного управления, научные методы рассуждения, чтобы определить особенности организации корпоративного управления Rom ânia.Obiectivele бумаги относится к
идентификации и особенности корпоративного управленческого анализа в Румынии, проектировани е нормативного документа, который определяет эффективное функционирование,
прозрачной и стабильной компанией с применением организацию корпоративного управления, принимая во внимание свои особенности.
Важно научная проблема решена в области экономики и управления , состоит из:
переосмыслить традиционной концепции управления была реализована оригинальная методика проектирования документов, процедуры и руководящие принципы для применения и эксплуатации корпоративного управления в компаниях в Румынии, было пока зано, научно обоснованного
корпоративного управления в области общего управления, отдельные понятия были сформулированы по корпоративному управлению в Румынии была продемонстрирована
стратегическое значение, тактики и методики корпоративного управления, ко торые, по сути,
привело к укреплению продолжается бизнес, чтобы подтвердить необходимость согласования нынешних европейских и румынских компаний на корпоративное управление и прозрачным
этически, свободной от конфликтов интересов.
Важно научная проблема решена в области экономики и управления по корпоративному
управлению является утверждают, методы корпоративного управления в экономике эффективной,
устойчивой, конкурентоспособной и мер по борьбе с конфликтами интересов и экономической
несправедливости.
Теор етическая аргументация используется в том, что вносить свой вклад в разработку
концепций, связанных с корпоративным управлением, учитывая интернационализации
национальных экономик, совершенствование методов профилактики, контроля и уменьшения
экономической несправедливости в отношении к структурам, правил и требований к прозрачной
функционирования экономики разработаны.
Значение работы заключается в том, что, как обсудили актуальные вопросы корпоративного
управления в национальном и европейском уровне предл агается управленческих решений
производительности с учетом ситуации в Румынии. Они рассуждали предложения по укреплению
инструменты, доступные в борьбе с конфликтами интересов и несправедливых решений в
корпоративных, права акционеров и юридических лиц.
Внедрение научных результатов . Основные идеи, выводы и рекомендации, разработанные в
этой статье, были реализованы в учреждениях национальных стратегий
(3 действует
развертывания) и 28 подвергаются, (2 печатные книги), 11 научных докладов, представленных в
национальных и международных публикаций и докладов , 4 представлены на международных
научных конференциях.

8

ANNOTATION
of the doctoral th esis in Economics of Mrs. Gaf -Deac Maria , with the following topic: “The
organizing particularities of corporate manage ment in Romania ” Chisinau, 2015 , (Romania)

Structure of thesis . The thesis consists of an introduction, four chapters, conclusions and
recommendation s, bibliograph y of 168 titles, 11 annexes, 149 pages of main text (up to Bibliography), 18
figures, 9 tabl es. The results are published in 28 scientific papers, 1 book indexed ISBN, 1 monograph.
Keywords: management, economics, management, corporate organization, particularity,
responsibility, model, clustering.
Field of study : economics and management, (through scientifically investigate corporate
management, features and best practices for implementing effective organization and management,
competitive in the new economy; opportunities and implementing measures in Romania the corporate
management as applied t o European and international, European experiences in this direction, and finally
try to identify a number of issues on a national model for implementing integrated corporate
management ).
Goals and objectives of the thesis. thesis. The aim of the thesis is to discover specifics of
corporate management in Romania, taking into account international experience of introducing and
implementing national corporate management, scientific reasoning methods to identify the Romanian
particularitys of corporate managem ent organizati on. Obiectives of paper refers to the identification and
specifics of corporate management analysis, designing a regulatory document that determines efficient,
transparent and sustainable company functioning by applying corporate management organization, taking
into account its special features.
Scientific novelty of the investigation consists of re-conceptualized to traditional management
concept was realized an original document design methodology, procedures and guidelines for the
applicati on and operation of corporate management in companies in Romania, has been demonstrated
scientifically sound corporate management in general management, individual concepts were formulated
on corporate management in Romania has been demonstrated strategic value, tactics and methodology of
corporate management, which, in fact, led to strengthening the ongoing business, to confirm the necessity
of aligning the current European and Romanian companies overall corporate management and transparent
ethically, free from conflicts of interest .
Important scientific problem solved in economics and management is to discover the
particularities of corporate management in Romania, achieving an original model of document design
methodology, procedures and guidelines for the application and operation of corporate management in enterprises in Romania and appearance potential generalization of implementation and companies from
other countries, including the Republic of Moldova.
Theoretical significance lies is that contribute to the development of concepts related to
corporate management, given the internationalization of national economies, the improvement of methods of prevention, control and reduction of economic unfairness in relation to patterns, rules and requirements
for transparent functioning of economies developed.
The value of the thesis is lies in the fact that, as discussed current issues of corporate
management in national and European level are proposed performance management solutions tailored to the situation in Romania. They reasoned proposals to strengthen the tools available in the fight against
conflicts of interest and unfair decisions in corporate, shareholder rights and legal persons concerned.
Implementation of scientific results. The basic ideas, conclusions and recommendations
developed in this paper have been implemented in institutions of national strategies (3 deployment acts)
and 28 exposed papers, (2 printed books), 11 scientific papers presented in national and international
publications and report s presented at 4 international scientific conferences.

9
LISTA ABREVIERILOR

AGA Adunarea Generală a Acționarilor
BM/ WB Banca Mondială/ World Bank
BNM Banca Națională a Moldovei
BCE Banca Centrală Europenă
BIM Biroul Internațional al Muncii
CA Consiliul de Administra ție
CMN Corporație Multinațională
CTN Corporație Transnațională
CNP F-RM Comisia Națională a Pieței Finanaciare – Republica Moldova
FMI Fondul Monetar Internațional
IAA/AIC International Association of Accountants /Asociația Internațională a Contabililor
INS/R Institutul Naț ional de Statistică (al Rom âniei)
ÎMM Întrepri nderi Mici și Mijlocii
IFAC/FIC Internation al Federation of A ccountans/ Federația Internatională a
Contabililor
IAD/ ALI Institutul American al Dreptului / American Law Institute
IFRS/ SIRF International Financial Reporting Standards / Standarde Inter naționale
de Raportare Financiară
IEGC/ECGI Institutul European de Gestiune Corporativă /
European Corporate Governance Institute
ONU Organizația Națiunilor Unite
OECD /
OCDE Organisation for Economi c Co-operation and Development/ Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică
ONRC /R Oficiul Național al Registrului Comerțului din România
SOX Codul Sarbanes -Oxley Act
UE Uniunea Europeană
USAID United States Agency for International Development/ Agenția SUA
pentru Dezvoltare Internațională
UNCTAD United Nations Conference on Trade and Development / Conferința Națiunilor
Unite pentru Comerț și Dezvoltare

10
INTRODUCERE
În mediul economic și social din țările membre dezvoltate ale Uniunii Europeane , precum
și din cele aflate în tranzi ție pentr u integrare , precum Ro mânia, sunt deja cerin țe strategice și
operaționale privind creșterea economică sustenabilă , iar apariția marilor afaceri, în condiț iile
integrării europene și a globalizării, devin e dominantă pentru pie țe în plan național și
interna țional.
Prezența României în structura UE, ca țară – membră c u drepturi depline, presupune
obligația de limitare a deciziilor subiective ce favorizează corupția, conflictele de interese, fapt
care arată că trebuie o serie de măsuri importante în acest sens, printre care se enumeră:
• asigurarea unui mediu macro -economic și de afaceri stabil și favorizant dezvoltării
sustenabile, transparente și corecte;
• noi abordări și metode de soluționare a problemei organizării și conducerii
transparente, corecte, sustena bile, care completează rezultatele deja realizate în întreprinderile
din vestul european dezvoltat și servește ca reper intelectual pentru întreprinderile din România ;
• “crearea unui nou management” în noile condiții economice și sociale din România,
care poate fi o alternativă sau variantă concretă de mai bună performanță economică;
• elaborarea și aprobarea conținutului unui nou Document normativ, legislativ care
servește ca model la organizarea și conducerea dorită, impusă prin gestiune corporativă eficien tă,
respectând, în principal, regulile de constituire și funcționare sustenabilă a firmelor;
• asigurarea simplității, transparenței și a stabilității reglementărilor și legilor privind
organizarea și conducerea modernă, eficientă a firmelor ;
• creșterea număr ului controalelor și a auditului financiar combinat intern și extern în
firme ;
• trebuie să se aibă în vedere faptul că, în mod cert, gestiunea corporativă și bunele
practici economice vor deveni în viitor condiții obligatorii ale integrării în economia dezv oltată
din UE ;
• identificarea de soluții, variante și alternative noi pentru un nou spirit de participare
mai activă a angajaților și acționarilor la luarea deciziilor, la organizarea și conducerea firmelor
pe direcții eficiente, programate.
Într-un asemen ea cadru , se simte nevoia de a ela bora reguli noi de funcționare a firmelo r
și organizațiilor, deoarece încă se manifestă situații incorecte, uneori neetice ale funcționării lor,
care astfel devin factori de risc în mediul social -economic general. De aceea, se pune serios
problema de a stabili noi perspective în legătură cu metodele actuale de management care se

11
aplică în întreprinderi, de a lua atitudine față de felul incor ect de lucru al managerilor în raport cu
mediul competițional global ș i față de tipul deciziilor abuz ive din pa rtea conducătorilor de firme,
îndeosebi în marile întreprinderi de tip corporații .
Subliniem faptul că problemele necorespunzătoare, de afectare financiară negativă , până
la momentul de colaps, în une le companii importante pe plan mondial care s- au ruinat (de
exemplu, AIG, Adelphia, Bear Stearns, Enron, Lehman Brothers, WorldCom etc. din SUA sau
Ahold, Parmalat, Royal Dutch/ Schell ș.a. din alte țări) , nu sunt acccidente economice și
manageriale izolate. Rădăcinile problemei ce c aracterizează situațiile negative își află explicația
în lipsa de gestiune corporativă sau aplicarea necorespunzătoare a acesteia.
Actualitatea și importanța problemei abordate . Oportunitatea și actualitatea temei constă
în importanța pe care o au gestiune a corporativă și reformele de organizare și conducere pentru
dezvoltarea economică obiectivă , durabilă a oricărui stat. De exemplu, c ompaniile americane "își
dau seama de potențialul României de a deveni un lider regional", dar pentru a -și atinge pe
deplin acest potențial, "România trebuie să continue să facă progrese în ceea ce privește climatul
invest ițional și de business", conform ceea ce sus ține Dean Thompson, la 30 martie 2015, la
forumul "Noi Perspective ale Partener iatului Strategic SUA -România". (www.mediafax.ro/
economic, vizitat în 7 aprilie 2015).
Constatăm că România a făcut multe pentru a atrage investiții străine directe, inclusiv din
partea companilor americane, dar poate face mai mult. Companiile americane, la fel ca toate
companiile, caută o piață stabilă, transparentă și predictibilă – cu costuri și beneficii clare și
predictibile . În mod esen țial, s -a arătat importanța unei bune gestiuni corporative, pentru care
este nevoie de oameni competenți și cu experiență. Guvernanța sau gestiunea corporativă implică
echilibrul între interesele tuturor părților care au legătură cu o companie, fie acționari, conducere
sau instituțiile statului. Această sarcină poate fi dificilă, deoarece presupune un sistem solid de
reguli, practici și procese, prin c are o companie este condusă și controlată. Primul pas către o
bună gestiune corporativă este să ai oameni potriviți – competenți , cu experiență, profesioniști.
Guvernul român trebuie să se asigure că firmele la care este acționar majoritar sunt
conduse de manageri privați, profesioniști, selectați în urma unui proces transparent și
competitiv, lipsit de influențe po litice. Totodată, Guvernul român ar trebui să le permită acestor
manageri să ia decizii viabile "fără teama amestecului funcționarilor guvernam entali în afacerile
interne ale companiei" , fiind eviden țiat faptul că astfel de decizii aduc beneficii precum
protejarea companiei față de amenințarea corupției și sprijină creșterea economică. O bună
gestiune corporativă, bazată pe "reguli clare ale jocu lui" și pe "mecanisme de control", face ca
actele de corupție să fie mai dificil d e realizat . Prin limitarea oportunităților de corupție,

12
companiile în care statul este acționar nu vor mai greva resu rsele limitate ale statului". De
asemenea, în întreprinde rile din mediul economic actual din România, în egală măsură , din
Europa și SUA, se face îndemnul pentru consultarea transparentă a tuturor părților interesate
înainte de adoptarea unei legi, precum și pentru asigurarea unei stab ilități a mediului de
inves tiții, evitând luarea de de cizii în grabă, pe termen scurt .
Actualitatea temei cercetării este condiționată de faptul că gestiunea corporativă este unul
dintre conceptele de org anizare și conducere care are impact asupra tuturor aspectelor societă ții,
iar particularită țile sale în România sunt strict necesare de folosit în programele de dezvoltare . În
urma reformei complexului economiei naționale , schimbările impun aplicarea sistemelor noi în
procesul renovării managementului corporativ al firmelor în Româ nia, fapt ce det ermină pe
deplin actualitatea temei date pentru descoperirea particularită ților gestiunii corporative .
Expresia de gestiune corporativă reprezintă subiectul unor studii și analiz e ale
specialiștilor în domeniu, fiind justificate de nevoia cunoașterii dimensiunilor , a particularită ților
cât și a implicațiilor fenomenului deciziilor subiective, care determină corupție la nivel național,
european și internațional , iar pe această bază, se pot stabili acțiuni și măsuri efic iente , absolut
necesar e, de prevenire și combatere a greșelilor în organizare și conducere.
Dintre cauzele principale ale apariției situa țiilor negative de management și a lipsei
organizării gestiunii corporative , eviden țiem următ oarele: 1) preocuparea, cu precădere, a
executiv ului fiecărei firme din cazurile investigate științific în România , pentru propriile
interese; 2) proprietarii întreprinderilor din România sunt separați de managementul firmei sau
companiei; 3) managementul firmei în cauză acționează, frecvent, în numele intereselor proprii
și mai puțin în interesul acționarilor; 4) costurile pentru acțiunile în cadrul direcțiilor de interes
stabilite ale firmei sunt suportate de acționari, nu de executivul sau de managementul
întreprinderii.
Nivelul exagerat de salarizare a membrilor din conducerea întreprinderii moderne ,
inclusiv a celor din România, arată inegalități ale veniturilor între manageri și acționari.
Independența administratorilor nu este întotdeauna respectată în managementul obișnuit al
firmelor, iar perform anțele programate/planificate în organizare și conducere nu sunt total atinse.
Acționarii au, mereu , atitudine pasivă față de problemele și evoluția firmei și, de acceea ,
administratorii pot lua decizii mai mult personale, nefundamentate, dăunătoa re bunului mers al
companiei.
Bunele practici de gestiune sunt, la momentul actual, mai mult teoretice, informative în
firme, fără obligativitatea de a fi aplicate, iar marile afaceri ale întreprinderilor române ști se
desfașoară pe un fond tot mai restrictiv de re surse materiale și financiare.

13
Gradul de studiere a temei de cercetare este determinat de axarea pe doctrine, concepții,
principii elaborate până în prezent de savanți cu num e notorii în domeniul modelelor de
management strategic ori cunoscători în dezvolt area potențialului managerial al firmei.
Scopul și obiectivele tezei. Lucrarea de doctorat „Particularită țile organizării gestiunii
corporative în România” se dorește a fi o contribuție, alături de încercările făcute de alți
specialiști, la aprofundarea în întreprinderile române ști a organizării și conducerii corporative , pe
baze transparente, etice, ferită de conflicte de interese. Scopul cercetării constă în descoperirea
particularită ților organizării gestiunii corporative în România, luarea în considera re a experienței
internaționale de introducere și aplicare a gestiunii corporative pe plan na țional, conceperea
științifică a metodelor de identificare a particularităților organizării gestiunii corporative în
România. Obiectivele lucrării se referă la ide ntificarea și analiza particularităților organizării
gestiunii corporative în România, proiectarea unui Document original de reglementare care să
determine funcționarea performantă, transparentă și sustenabilă a firmei, prin aplicarea
organizării gestiunii corporative, ținând seama de specificul acesteia.
În acela și timp, scopul cercetării constă în identificarea problemelor existente de
organizare și conducere și elaborarea aspectelor metodologico -aplicative ale renovării
managementului f irmelor prin prism a particularităților organizării sistemului de gestiune
corporativă în România.
Scopul tezei este relevat și prin dorin ța de atingere a următoarelor obiective ale cercetării:
1. Descoperirea esenței p articularităților organizării sistemului de gestiune corporativă
în România și a funcțiilor manageriale noi în economia națională;
2. Identificarea aspectelor particulare și generale privind performanța firmelor prin
gestiune corporativă în țările dezvoltate;
3. Investigarea științifică a procesului de organi zare a g estiunii corporative în zonele de
dezvoltare economico- socială ale României (în județe sau în cele 8 r egiuni de dezvoltare ale
României înfiin țate prin lege );
4. Evaluarea situației manageriale corporative al firmelor în unitățile administrativ –
teritoriale ale României , în județe ;
5. Identificarea atitudinii managerilor privind perceperea gestiunii corporative și a
particularităților organizării acesteia;
6. Determinarea premiselor de renovare a sistemului de management al firmelor din
România prin implementarea efectivă a gestiunii corporative acolo unde aceasta încă nu este
aplicată ;

14
7. Determinarea condițiilor de formare a relațiilor corporative în procesul de renovare a
managementului actual , spre a ajunge la unul performant în firmele din România;
8. Elaborarea strategiilor și tacticilor de renovare a managementului firmelor din
economia na țională prin implementarea gestiunii corporative ț inând seama de particularitățile
organizării acesteia;
9. Argumentarea modelului de organizare a gestiunii corporative propus ă pentru
activitățile întreprinderilor și organizațiilor din economia României;
10. Elaborarea și r ecomandarea modelului original de gestiune corporativă pentru
eficientizarea muncii și a mecanismului economic de administrar e în mod transparent, etic ș i
perform ant a activității economice și manageriale în economia națională.
Obiectivele urmărite la elaborarea tezei sunt: d elimitarea în teoria, în practica economică
și managerială națională a organizării gestiunii corporative , atenția fiind concentrată asupra
situațiilor frauduloase din cadrul firme lor și mari lor întreprinderi de tip corporații ; identificarea
și analiza particular ităților organizării gestiunii corporative în România, în plan europen și
internațional din punct de vedere al garanțiilor de sustenabilitate economică oferite ; determina rea
principalelor mecanisme și identificarea mijloacelor de prevenire și combatere a fenomenului
conflictului de interese în firme și organizații la nivel ul economiei naționale ; evidențierea
importanței controlului și au ditului combinat intern și extern în prevenirea și combaterea
corupției în tranzacțiile economico -financiare la nivel microeconomic și macroeconomic
național .
Autoarea tezei consideră că este necesară și recomandabilă proiectarea unui D ocument de
reglemen tare care să determine funcționarea firmei , prin aplicarea organizării gestiunii
corporative , ținând seama de particularitățile acesteia.
Pe de altă parte, obiectul nemijlocit al cercetării îl constituie descoperirea
particularităților organizării gestiuni i corporative în România pe baze transparente, etice, ferită
de conflicte de interese.
Problematica abordată urmărește analiza formelor și conținutului organizării gestiunii
corporative, factorii de influență, de asemenea, relația dintre procesul de manag ement sustenabil,
transparență, conflicte de interese, evaziunea fiscală, economia subterană și, în egală măsură,
metodele și tehnicile de prevenire și combatere a deciziilor subiective, abuzive, contrare intereselor acționarilor din firme. În cadrul obiec tului cercetării sunt căutate experiențele
autohtone și internaționale în această direcție, pentru ca, în fina l, autoarea tezei să identifice
aspecte privind elaborarea unui model integrat al organizării gestiunii corporative , care să

15
cuprindă proceduri pe ntru toate situațiile de organizare și conducere profitabilă în firmele din
România.
Totodată, obiectul cercetării se referă și la elaborarea unui model original de organizare și
conducere bazat pe relația „profit -bunăstare socială”, care ar putea fi o caracteristică comună a
modelelor generale de gestiune corporativă.
Metodologia cercetării științifice. Aceasta s-a axat pe doctrine, te orii, legi, politici ce
vizează managementul general și gestiunea corporativă. Cercetarea se bazează pe un sistem
complex de metode științifice, procedee, tehnici, reguli, principii și instrumente potrivite , cum ar
fi: metoda matematico -statistică, metodele sociologice (chestionarul și interviul), metoda
structural- funcțională, precum ș i abstracția științifică; cla sificarea și compararea; analiza și
sinteza; metodele grupărilor statistice, metodele calculării tendințelor , inducției și deducției;
tehnici tabelare și grafice; abordările profilelor de firme, proceduri sistemice, investigări
evolutive a le proceselor manageriale, a le evenimentelor și fenomenelor cercetate ș.a.
În munca de cercetare a fost studiată literatura managerială și economică de specialitate,
sistemu l legislativ național, european și internațional care reglementează activitatea în domeniu,
site-uri specializate, date statistice, materiale informaționale ale diferitelor organisme de
specialitate ale instituțiilor publice, rapoartele u nor organisme din România, în plan europe an și
internațional (CE, OECDE, FMI, BM, UNCTAD, Price WaterH ouse & Coopers, INS,
Transp arency International ș.a.), ale autorităților publice, tratate, studii, materiale care au făcut
obiectul unor prezentări în cadrul unor conferințe sau seminarii științifice ș.a.
În calitate de surse principale de informare pentru cercetările efectuate au f ost utilizate
date statistice ale Institutului Național d e Statistică al României, acte legislative autohtone și din
republica moldova , europene și internaționale, rapoarte statistice ale organizațiilor internaționale,
alte surse accesibile de informație î n domeniul respectiv. La selectarea surselor informaționale au
fost luate în considerare atât domeniul de studiu, cât și aspectele de actu alizare, de
comparabilitate etc. a datelor utilizate. În egală măsură, s -a folosit baza generală de excep țională
relev anță, densitate și semnificație din spațiul virtual, prin internet și intranet.
La nivelul academic, problematica gestiunii corporative a fost abordată, în principal, în
lucrările savanților străini și autohtoni care se regăsesc citați și în Bibliografia tezei, precum:
Black F., Battiston S., Cadbury A., Cassano R., Samuelson P., Shleifer A., Spence M., Perlmutter
V .H., Purnanamdam A., Treynor L.J., Vishny R.A., Wagner P., Franks J., Fries S., Ira M.M., Lane
T., McConnell J.J., McGee R.W., Magdi R.I., Mathiesen M., Mazer C., Gandini G., Glattfelder
B.J., Turnbull S., Burlacu N., Bostan I., Dobroțeanu C.L., Drăgălin I., Hâncu V ., Pânzari S.,
Polearuș V ., Roșca P., Stratan A., Spinei I., Tcaci C., Țâu N., Țurcanu G. ș.a.

16
În acela și timp, am constatat că problema gestiunii corporative a fost abordată
semnificativ și în lucrările consultate ale altor savanți străini și autohtoni, care au adus
contribu ții referitoare la gestiunea corporativă, din rândul cărora se enumeră: Hull A., Keasey
K., Korten D.C., Marek H., Jürgen Kl., Short H., Wright M., Maxwell J.C., Seth G., Welch J.,
Kawasaki G., Ferriss T., Goleman D., Carnegie D., Blanchard K.H., Branson R., Porter M.E.,
Goldsmith M., Babii L., Badrus G., Belostecinîi G., Bugaian L., Catan P., Chistruga B.,
Gribincea A., Grosu V ., Rădăceanu E. ș.a.
În acest context, pentru lucrarea de față, autoarea a el aborat și a publicat 2 căr ți și 26
articole, studii și comunicări în reviste de specialitate recunoscute științific în România, în
Republica Moldova și pe plan internațional , precum șio carte (management corporativ) apreciată
la nivelul Academiei Române . Majoritatea lucrărilor elab orate cercetează aspectele particulare și
cele generale ale organizării gestiunii corporative în România , precum și problematica
organizării și conducerii sustenabile corelată cu apariția noii economii bazate pe cunoaștere.
Noutatea științifică (problema științifică importantă soluționată în domeniul economiei
și managemen tului ) constă în : s-a reconceptualizat no țiunea de management tradițional, a fost
realizat un model original de Document de proiectare a metodologiei, procedurilor și
instruc țiunilor de aplicare și funcționare a managementului corporativ în întreprinderi din
România și înfățișarea potențialului de generalizare a implementării și în firme din alte țări,
inclusiv în Republica Moldova , a fost demonstrată valoarea științifică a gestiunii corp orative în
managementul general, au fost formulate, concepții particulare referitoare la ge stiunea
corporativă în România, au fost stabiliți indicatorii descriptori pentru gestiunea corporativă din
Romania, a fost demonstrat ă valoarea strategică, tactică și metodologică a gestiunii corporative.
Totodată, a fost constituit un ansamblu de cunoștințe specifice în domeniul gestiunii firmelor
române ști, a fost creată o viziune de ansamblu asupra organizării și conducerii entităților social –
economice și productiv e, a marilor firme , a celor de tip corpora ții în România , fiind demonstrată
necesitatea alinierii companiilor române ști la curentul guvernanței corporative, pe cale de
instaurare generală, transparentă în Noua econo mie, re țelizată, clustrerizată, bazată pe
Cunoa ștere. Elementele de cunoa ștere de mai sus, în fapt, au condus la ameliorarea modului de
derulare a afacerilor în mul țimea de firme afiliate Patronatului Român, la confirm area necesită ții
de aliniere a întreprinderilor române ști la curentul European și global al gestiunii corporative pe
baze etice și transparente, ferite de conflicte de interese. Soluțiile obținute sunt recomandate în
vederea aplicării ulterioare în economia contemporană a României și, în egal ă măsură, în
Republica Moldova, orientând implementarea lor în vederea reformării procesului trad ițional de
management în firme, fapt care permite racordarea sistemului economic și social românesc la

17
economia dezvoltată a Europei. Astfel, prin crearea bazei teoretico -metodologice pentru
promovarea gestiunii corporative este ușurat ă valorizarea superioară a economiei României în
UE și pe plan internațional, global.
Noutatea științifică a rezultatelor obținute constă în următoarele :
• fundamentarea metodelor de management specific și argumentarea elaborării unei
teorii mai bune a noii dezvoltări a României pe baza gestiunii corp orative, pornind de la bazele
teoriei economice și practicii manageriale actuale, care recunoaște rolul marilor firme de tip ul
corporații lor transnaționale în mediul economic general;
• evaluarea impactului modificării puterii societății civile din România, care a fost într -o
mare măsură cedată institu țiilor financiare, precum FMI, Banca Mondială și marilor firme de
tipul corporații lor. În acest caz, rezultatul științific principa l înaintat de către autoarea acestei
lucrări spre susținere constă în propunerea unui sistem de gestiune și măsurare a
responsabilității sociale corporative a marilor întreprinderi de tip corporați i aflate pe teritoriul
țării și, în acest fel , să se inte rvină când aceasta este scă zută;
• argumentarea necesității perfecționării cadrului legislativ și normativ cu privire la
identificarea și combatere a conflictelor de interese și a abuzurilor decizionale subiective în
cadrul firme i, contrare intereselor acționar ilor;
• propunerea unui set de măsuri și acțiuni cu caracter organizatoric, metodologic și
procedural cu privire la îmbunătățirea planurilor de gestiune a crizelor , în situația în care planul
general al firmei bazată pe gestiune corporativă devine pentru ori ce manager o hartă de lucru
caracterizată de o schimbare activă;
• aprofundarea direcțiilor importante de perfecționare a gestiunii corporative a crizelor ,
care este dificil a fi introdusă în firmele aflate în criză. În schimb, este viz at cadrul pentru
intro ducerea gestiunii corporative în fazele post -criză ale firmelor ;
• implementarea unui model integrat, generalizat de gestiune corporativă, respectiv un
Document reglementativ vizând aliniamente conceptuale și practice de reglementare nouă,
modernă a comport amentului corporativ al în treprinderilor;
• evidențierea formulelor de constituire în firme a structurilor de resurse umane și
manageriale pentru corpul de agenți de schimbare economică, promotori ai noilor concepții
manageriale izvorâte din principiile gestiunii corporative.
Noutatea științifică a rezultatelor cercetării se manifestă și în următoarele direcții:
• Dezvoltarea bazei teoretico -metodologice noi a managementului, respectiv a gestiunii
corporative din punct de vedere al impactului economico- social, al funcționării

18
transparente și etice a firmelor din economia modernă prin aplicarea particularită ților
organizării ge stiunii corporative în România;
• Identificarea direcțiilor de modernizare și renovar e a managementului, respectiv a
gestiunii cor porative din economia României;
• Determinarea direcțiilor de dezvoltare a structurilor noi de gestiune corporativă și a
relațiilor corporative preluate din particularitățile de organizare și conducere a firmelor
performante și sustenabile;
• Elaborarea în premieră a modelului original de eficientizare a organizării și conducerii
muncii în firme în perspectiva delegării de către acționari a responsabilităților managerilor asupra sistemului de lucru transparent și etic al acestora;
• Formarea sistemului de stimulare și re sponsabilitate social -corporativă a participanților în
cadrul sistemului corporativ de conducere a firmelor în num ele și interesele acționarilor;
• Recomandarea implementării modelului corporativ original de gestiune integrată, etică și
transparentă a activității economice în cadrul firmelor.
Importanța teoretică și valoarea aplicativă a tezei rezidă în faptul că raționamentele
utilizate pot contribui la dezvoltarea conceptelor legate de gestiu nea corporativă, de
particulari tățile organizării sale în România în condițiile intern aționalizării și intrare a în procesul
de globalizare a economiilor naționale.
În egală măsură, se aduc contribuții la perfecționarea științifică a metodelor de prevenire,
combatere și diminuare a apariției conflictelor de interese și a deciziilor subiective contrare
intereselor acționarilor în firme , atât la nivel național cât și în plan european.
Valoarea aplicativă a lucrării este determinată de posibilitatea utilizării recomandărilor
trasate ce au drept scop să contribuie la perfecț ionarea man agementului pe baze corporative ș i de
propunerile privind utilizarea gestiunii corporative prin aplicarea modelului de eficientizare a
muncii managerilor. Propunerile sunt motivate de eficiența implementării acestora și de minimizarea efectelor fenomenului corupției din cauza managementului tradițional greșit și
subiectiv aplicat asupra mediului economico -social din România.
Totodată, sunt argumentate propuneri de utilizare a tehnicilor de elaborare a unui
Document reglementativ al comportamentului corporativ , etic și transpar ent al întreprinderilor .
Valoarea aplicativă a lucrării rezidă și în implementarea setului de tehnici și instrumente
abordate în cercetare.
Rezultatele realizate în teză pot fi utilizate în sistemul de pregătire, de perfecționare a
managerilor întreprinderilor din România (și nu numai); programele de pregătire profesionistă a

19
economiștilor în sistemul universitar, de masterat, doctorat; propuneri de asigurare a funcționării
economice cu succes a întreprinderilor în raport c u partenerii economici occidentali , reieșind din
nivelul necesar de flexibilitate și încadrare în regulile gestiunii corporative; recomandarea
modelului i ntegrat de gestiune corporativă elaborat în premieră în lucrare; propuneri de
implementare a modelului particular de management corporativ modern în practica
întreprinderilor românești . Implementarea practică rezidă din faptul că subiectul gestiunii
corporative și a particularităților sale în România constituie un element de agendă a unor dezbateri care au avut ca finalitate identificarea unor variabile de bază în cadrul S trategiei de
dezvoltare economică a firmelor mici și mijlocii din cadrul Patronatului Român.
Rezultatele științifice principale înaintate spre susținere se referă la următoarele aspecte: Rezultatele investigației au fo st preluate spre implementare de firma S.C. ARAR
București, c are are ca obiect de activitate consultingul managerial, în grupul de firme Creative
Print Free Mind Publishing București, firma Dinamic Company SA din Măgurele –Ilfov,
respectiv au fost preluate în procesul de studii la Universitatea Spiru Haret București și în cadrul
Fundației pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere, în filialele din Pitești și București, precum și în alte firme și organizații .
1. Argumentarea impor tanței managerial -economice a renovării gestiunii corporative a
firmelor în condițiile dezvoltarii economiei na ționale și a societății bazate pe cunoaștere;
2. Stabilirea premiselor de restructurare pentru modernizarea gestiunii generale a
firmelor;
3. Evaluarea și identificarea relațiilor corporative în rândul managerilor;
4. Elaborarea conceptului de model de gestiune corporativă a firmelor; 5. Recomandarea modelului de eficientizare a realizării muncii de organizare și
conducere corporativă în cadrul firmelor, bazată pe transparență și etică.
Aprobarea rezultatelor. Concluziile și recomandările din teză au fost prezentate în total,
în 28 lucrări științifice și metodico -didactice publicate în legătură cu tema tezei, cu un total de
28,45 c.a., din care 2 Căr ți tipărite și Monografii (17 c.a.). Am publicat 13 articole în reviste
științifice recenzate, din care 5 în reviste indexate BDI/ISI. Am publicat, deasemenea, 3 articole în culegeri științifice naționale, 11 teze și materiale publicate ale comunicăr ilor științifice, din
care 4 în Conferin țe internaționale. Totodată, am tipărit un volum indexat ISBN 978 -606-8635-
05-7, 259 pagini, intitulat “Management Corporativ ” (Editura FMP, Bucure ști, 2014), în calitate
de autor unic și 1 Monografie (185 pag).
Suma rul compartimentelor tezei. Obiectivele și abordarea complexă a problemelor
gestiunii corporati ve și a particularităților sale în România au determinat structura logică a tezei,

20
care constă din i ntroducere, patru capitole, inclusiv concluzii și recomandări , bibliografie, anexe.
Capitolul întâi este denumit „Co ncepte de bază privind gestiun ea corporativă ” în
care sunt tratate aspectele teoretico -metodologice privind organizarea gestiunii corporative, din
punctul de vedere al autoarei , cât și din punct de vedere ale iluș trilor autori, fiind analizaț i
factorii ce determină pot ențialul managerial corporativ al în treprinderii și a funcționării în regim
corporativ a firmei în condițiile globalizării. Sunt aduse argume nte în asigurarea viabilității
gestiunii corp orative în întreprinderi prin implementarea teoriei și practicii manageriale din
experiența gestionării corporative în unele țări dezvoltate. Sunt prezentate , în mod comparativ,
particularitățile europene în organizarea gestiunii corporative , însoțite de c oncluziile respective.
Capitolul al doilea are titlul “Particularitățile gestiunii corporative în România ” și
include probleme și reflecții asupra c adrului legislativ pentru gestiunea corporativă din România
ca țară membră a UE. Este tratată organizarea gestiunii corporative în România și sunt expuse
particularitățile organizării gestiunii corporative locale , însoțite de concluziile respective.
Capitolul al treilea cu titlul ”Dezvoltarea structurilor organizatorice a firmelor din
România prin gestiunea c orporativă” tratează aspecte referitoare la planuri și acțiuni pentru
gestiunea corporativă eficientă a firmelor din România . Este prezentat un model integrat de
organizare a gestiunii corporative aplicabil structurilor și firmelor din România cu concluzii le
respective.
În Concluzii generale și recomandări sunt formulate ideile principale de care trebuie să
țină cont întreprinderile pentru a fi viabile pe baza introduce rii gestiunii corporative în
comportamentul lor economic, modalități de perfecționare a managementului între prinderilor
prin aplicarea gestiunii corporative și sporirii potențialului acestora pe baza aplicării unui model
nou de gestiune corporativă integrată, folosind particularitățile în domeniu. Se trage concluzia
generală că gestiunea corp orativă ar trebui să răspundă sarcinii de dezvoltare centrată pe oameni,
având în vedere nevoile lor de asigurare a unui trai civilizat pe baze economice etice,
transparente, sustenabile . Principala responsabilitate a firmelor mari de tip trusturi, holdinguri,
corporații, în opinia și concluzia autoarei tezei, trebuie să fie argumentarea măsurilor pentru
evitarea deficiențelor sociale și ecologice în România.
Prin cercetare dăm răspuns la întrebarea care se referă particularită țile organizării
gestiunii co rporative, stabilirea forțelor de management ce alimentează creșterea economică,
respectiv la noua poziționare a marilor firme , a înt reprinderilor mici ș i mijlocii în România cu
respec tarea eticii, transparen ței, legalității și responsabilității sociale co rporative.
Cuvintele -cheie : management, economie, gestiune, corporativ, organizare, particularitate,
responsabilitate, model, clusterizare.

21
1. CONCEPTE DE BAZĂ PRIVIND GESTIUNEA CORPORATIVĂ

1.1. Determinarea teoretico -metodologică privind noțiunile co rporatism, corpora ție,
gestiune corporativă
Gestiunea corporativă, prevăzută în literatu ra și practica de specialitate, pe care o
recomandăm în prezenta lucrare pentru aplicare în rândul firmelor moderne din România, în
egală măsură și în rândul înt reprinderilor din alte țări europeane, din vecinătate a României,
reprezintă condiția organizării și conducerii gen erale pe baze corecte, etice și cu succes a unei
întrepr inderi, indiferent de mărime, pe piața tot mai globalizată, urmărind atingerea indicatorilor
– cheie de performanță prevăzuți în planul de afaceri.
Momentul apariției spre aplicare a gestiunii c orporative în lumea modernă se observă la
începutul anilor 90. De altfel, mai apoi, în anul 1999, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OCDE) (Organisation for Economic Co- operation and Development , OECD) a
elaborat un manual intitulat „Principiile gestiunii corporative în OCDE” (OECD Principles of
Corporate Governance )
Din conținutul acestui manual rezultă că gestiunea corporativă se referă la: 1) structurile
de control în firme; 2) or ganizarea și conducerea modernă; 3) mo dul cum sunt tratați furnizorii;
4) cum sunt tr atați consumatorii și clienții; 5) ce importanță au părțile interesate (stakeholders ) și
6) cum sun t tratați angajații salariați. Structurile și elementele de mai sus trebuie să fie în
concordanț ă cu forme le manageriale de func ționare a firmei, precum: 1) obliga ția respectării
responsabilității financiare; 2) acțiunile firme lor trebui e să fie caracterizate de et ică; 3) trebuie să
se manifeste încrederea crescută a angajaților și acționarilor în felul d e funcționare a
întreprinderii; 4) trebuie respe ctate interesele investitorilor; 5) este necesar să se urmărească
atingerea intereselor de ansamblu ale firmei și 6) trebuie asigurată transparența datelor,
informațiilor oferite publicității și celor interesați din întreprindere. [116, 66p., p.12].
Consiliul O rganizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în anul 1998, a propus
constituire a unui grup de lucru multidisciplinar pent ru stabilirea orientărilor și concepției de
gestiune corporativă care să fie aplicată în fiecare țară din Europa, inclusiv în România ca țară –
membră cu drepturi depline în UE
Principiile O CDE privind gestiunea c orporativă (regăsite pe adresa de pe site- ul [81, p.58- 62].
www.oecd.org vizitat în data de 16 mai 2012), [154]
Noțiunea de gestiune corporativă este relativ nouă în management, iar în literatură se validate în anul 1999 au devenit mai târziu
cadrul de referință pentru bune le practici de gestiune corporativă propuse pentru aplicare în
mediul econom ic pe plan național, internațional și global.

22
întâlnesc cel mai des sensuri ce subliniaz ă procesele prin care întreprinderile și organizațiile sunt
direcționate și contr olate pe baze corecte, transparente, fără conflicte de interese și fără corupție.
Față de cele menționate mai sus se întâlnesc diferite definiții pentru gestiunea
corporativă, precum:
– Definiția oficială , elaborată de Organizația pentru Cooperare și Dezvo ltare Economică
(OCDE) [ 116, 66 p., p.6]: “Gestiunea corporativă se r eferă la relațiile între Bordul director al
firmei, managementul acesteia, părțile interesate și acționari, modul prin care sunt stabili te și
îndeplinite obiectivele, precum și la monitor izarea performanțelor întreprinderilor”.
– În definiția din anul 1992 dată de Adrian Cadbury în documentul intitulat „Raport
asupra unor aspecte financiare în condițiile gestiunii corporative în Marea Britanie” [93, 90 p.,
p.6] se constată viziunea autor ului prin care
Altă definiție se precizează că: “Gestiunea corporativă reprezintă
sistemul prin care firmele sunt controlate și direcționate”.
[94, 23p., p.4], aparținând aceluiași autor, se dovedește mai completă :
Ira M. Millstein
„Gestiunea corporativă înseamnă acceptar ea de către managerii din întreprinderi a drepturilor
acționarilor, care sunt de neânstrăinat în fața administratorilor firmei. Ca atare, s e face distin cția
între fondurile firmei și fondurile personale ale managerilor”.
[109, p.269] ,
În Codul Belgian de Guvernanță Corporativă întâlnim o altă definiție în anul 2003, și-a exprimat opinia în domeniu prin
următoarea definiție: “Gestiunea corporativă arată regulile, practicile și legile din sectorul privat
pentru atrager ea eficientă de capital uman și financiar, obținând profit pe termen lung pentru
acționari”.
[26, 38p., p.6],
În același timp, din diferite alte definiții și din opiniile personale ale autoarei tezei mai
clară și directă, prin care se precizează că: “Gestiunea corporativă reprezintă reguli prin care
firmele să fie controlate și administrate”.
[35,
238p., p.69],
Aspectele descrise mai sus, de fapt, reprezintă , în sinteză , Principiile pentru Co operare și
Dezvoltare Economică ale OCDE prin gestiunea corporativă. cât și din descrieri le existente în literatura de specialitate , sunt observate unele
aspecte referitoare la: a) asigurarea bazei manageriale pentru un cadru eficient d e aplicare a
gestiunii corporative; b) efortul mai mare pentru respectarea drepturilor acționarilor firmelor și a
proprietății întreprinderilor; c) tratamentul mai echitabil al acționarilor între ei, unii față de alții și
în raport cu managerii firmelor; d) rolul mai important al acționarilor în gestionarea corporativă
pe cale de a fi aplicată gener alizat în economiile dezvoltate; e) transparență mai mare și
răspândirea mai largă a inf ormațiilor din firmă, precum și f) respectarea obligațiilor care le are
Consiliul de conducere din întreprindere față de angajați.

23

Deși gestiunea corporativă își are adevărata origine în SUA, înce pând să fie semnalată
sub o formă primitivă încă din anul 1932, literatura economică și managerială de s pecialitate
consemnează că abia în anul 1992 Institutul American al Dreptului (American Law Institute ) a
elaborat documentul intitu lat Principiile Americane ale Gestiunii Corporative (American
Principles of Corporate Governance )
Autorii Andrei Shleifer și Robert W. Vishny (1997), [90, p.4].
[123, p.762]
Pentru a fi înțelea să și aplicată, gestiunea corporativă, din punct de vedere teoretico –
metodologic , autoarea tezei precizează că are în vedere explicarea conținutului conflictelor de
interese , care implică membrii unei organizații, precum și proprietarii, manage rii, angajaț ii sau
consumatorii care “înstrăinează” materi al și financiar părți și active din întreprinderile în cauză sunt de părere că
gestiunea corporativă reprezintă modalitatea în care furnizorii de capital fina nciar se asigură că
vor obține profit din investiția realizată de către aceștia în întreprinderi, fiind feriți de eșecurile
nereușitelor din cauza organizării și conducerii necorespunzătoare, pe bază subiectivă , abuzivă .
Este cunoscut faptul că gestiunea generală este formată din regulile și procedurile
tradiționale care influențează luarea deciziei corecte asupra afacerilor corporative moderne,
contemporane . De fapt, în acest domeniu are loc o concentrare a eforturilor pe problema
eficient izării sistemelor de management. Munca principală de control și orientare se prestează în
rândul membrilor Bordulu i Director al întreprinderii. De aceea, trebuie urmărită cu precizie
maximă responsabilitatea și remunerarea fiecărui membru al Bordului, fiind cunoscută continuu
situația financiară a întreprinderii. În egală măsură , trebuie sistematizate riscurile și est e
verificată eficiența managementului riscurilor în întreprindere [32, p.188- 189].
Elaborarea de reguli noi de funcționare a întrepr inderilor se datorează faptului că, adesea,
în firme importante din România au apărut situații productive, economice și sociale incorecte,
uneori de fraudă, de corupție, de evaziune fiscală, care reprezintă factori de risc în rândul
angajaților și în mediul social- economic general , național în care funcționează întreprinderile în
cauză [13, p.290]. O concisă analiză a mediului managerial din România an ului 2015, arată, de
exemplu, că în rândul unor firme s-au întâlnit și se întâlnesc cazuri în care nivelul prețului
bursier al întreprinderii nu exprimă buna gestiune corporativă a acesteia. Deasemeneea, n ivelul
exagerat de salari zare a membrilor din conducerea întreprinderii arată inegalități ale veniturilor
între manageri și acționari. Independența administratorilor nu este întotdeauna respectată în
managementul firme lor, iar Bordul director nu are performanțe aștepta te prin acte le de
organizare și conducere pe care le practică incorect. Acționarii din diferite firme din România au, [65, p.110- 114].

24
frecvent, atitudine pasivă, de delăsare, de dezinteres față de evoluția și interesele întreprinderii
și, astfel , dau posibilitate administratorilor să practice corupția. Dacă managerii nu sunt
controlați, aceștia iau adeseori decizii subiective, abuzive, hazardate, greșite. Administratorii
firmelor au, uneori, statut juridic neclar și, astfel , au o anume libertate de a adopta reglementări
negative în fi rmă, în interesul lor și a celor apropiați. Observăm că, deseori, nu este luată în
seamă dimensiunea globală a întreprinderii, în condițiile tr ecerii economiei și producției la
societatea bazată pe cunoaștere. Autoarea tezei consideră că o astfel de situaț ie impune contra –
măsuri, de natura gestiunii corporative.
În opinia autoarei acestei lucrări, se evidenț iază ideea că sunt necesare noi perspective în
legătură cu metodele și tehnicile de management, dar mai ales autoarea tezei consideră că trebu ie
manife state noi calități ale managerilor față de mediul economic competiti v global. Interesele
tuturor pe termen lung în întreprinderi (ale acționarilor, admin istratorilor, angajaților) sunt mai
importante decât orice interese pe termen scurt și mediu
Iată că f ostul p reședinte al Băncii Mondiale (BM) James D. Wolfensohn (1999) subliniază
că “gestiunea corporativă este mai importantă pentru creșterea economică la nivel mondial decât politicile statelor” [33, p.181].
Aspectele redate sintetic mai sus , prin opiniile și viziunile savanților și c ercetătorilor, însă
și potrivit părerilor autoarei tezei , arată nevoia de o mai bună sistematizare și înțelegere a
definițiilor moderne și ale practicii gestiunii corporative . [134, p.21].
Un aspect foarte important pe car e îl subliniază autoarea tezei, este cel conform căruia în
practica economică să nu se facă confuzii între următoarele noțiuni: 1) corporatism ; 2)
corporație și/sau 3) gestiune corporativă . În nici un caz gestiunea corporativă nu se confundă, nu
este acela și lucru cu managementul general clasic, tradi țional.
Termenul corporatist este întâlnit în dicționarele generale doar cu sensuri mai vechi,
specializate, raportate la corporatism , cuvânt care la rândul său este definit ca "do ctrină social-
politică…". Cuvâ ntul corporație apare în DEX [28, p.347] ca un sinonim "în unele țări", cu
definiția "întreprindere mare". În lucrarea intitulată The Concise Oxford Dictionary (1999)
(Dicționarul concis Oxford) [128, p.112] cuvântul corporation este definit ca " a large company
or group of companies (o mare companie sau un grup de companii)", iar corporatismul este
înțeles ca " the control of a state or organization by large interest groups " (controlul unei situ ații
sau a unei organizații de către grupuri cu mari interese) . În lucrarea Trésor de la langue française
informatisé (Tezaure ale limbii franceze informatizate) [130, p.34] se arată că termenul francez
corporation este folosit adesea, după modelul cuvântului corporation din engleza americană, ca
echivalent pentru co mpagnie, firme, société.

25
În limba română actuală vorbită (și încă necuprinsă în dicționare), cuvântul corporație
este folosit în mod obișnuit cu sensul de "firmă mare": "după ani de creștere, fosta afacere de
familie se transformă în corporație", se arată într-o frază din publica ția Business Magazin
(București, nr. 31/2008) , [22, p.11] și, mai ales de "mare companie internațională" ("Contabilii și
avocații plătiți ca într -o corporație", este o frază regăsită în revista Business Standard
Antreprenor, Bucure ști din data de 12 mai 2008)
Sintetic, reținem următoarele definiții și înțelesuri pentru expresiile și termenii de mai
sus: [25, p.5].
 Gestiunea corporativă, așa cum se prevede în teor ia și practica internațională, este
“sistemul de management prin car e întreprinderile sunt controlate și direcționate, în interesul
acționarilor, a păr ților interesate, în spiritual eticii, echității și transparenței informațiilor oferite
publicului în mediul economic performant” [15, p.290].
Potrivit lui Wagner Pavel (și colaboratorii ), [88, p.11] conceptul de corporate
governance , sau în traducere – gestiune corporativă, s-a dezvoltat plecând de la teoria agentului
(agent theory ) care se referă la relația între investitor/ acționar și manager/ administrator și la
probl emele de management necorespunzător care apar în firmă, extinzându -se apoi la toată gama
de relații existente între cei implicați direct sau indirect în activitatea unei companii [80 , p.57].
Fundamentele teoriei agentului pot fi regăsite chiar și în scrie rile lui Adam Smith,
precum: „Nu te po ți aștepta ca cei care administrează banii altora s ă fie la fel de aten ți și de
grijulii ca și cum ar fi cu ai lor. Risipa și neglijenț a sunt prezente întotdeauna, mai mult sau mai
puțin, în administrarea afacerilor co mpaniilor ” [91, p.153]. Pe un astfel de fond de cunoaștere
managerială, autorul Robert W. McGee (2008) [113, p.119]
 Corporația, în mod obișnuit, înseamnă forma optimă de organizare în proporții mari a
producției de mărfuri industriale și servicii. În dicționarele de economie poli tică întâlnim definiții
pentru corporație, astfel: formă specifică de organizare a activității eco nomice. Corporația este o
mare întreprindere monopolistă, care prin forța și pozi ția ei are un rol puternic în viața
economică și politica a țării. sesizează faptul că gestiunea
corporativă ( Corporate Governance ) reprezintă “un număr de mecanisme interioare și exterioare
de control a firmelor, care determină echilibrul între echitate și autoritatea managerilor”.
Constatăm că puterea de influență a corporațiilor este deosebit de mare, datorită forțelor
economice pe care le manevrează, a legăturilor serioase cu statul capitalist și a profiturilor mari
pe care le obțin. Numeroși cercetători și economiști, printre care și J. K. Galbrait , [19, p.132] au
definit sistemul industrial ca parte a economiei ce se caracterizează prin activitatea unor structuri
corporative mari. Într -adevăr, formarea și dezvoltarea sectorului industrial au fost și rămân strâns

26
legate de funcțio narea administrării c orporative. Trebuie însă avut în vedere și faptul că la
început corporația , ca înțeles, reprezenta o asociere a agenților economici uniți pentru a- și atinge
obiectivele economice.
Principiul de bază al corporației industriale este, încă de la apariția ei, eficiența maximală
a producției. Ca urmare, unul din indicatorii principali ai succesului corporației este poziția de
lider [21, p.34] .
Ne vom opri atenția , în continuare , asupra unor teorii și păreri legate de corporație. Ideea
corporatistă se află și î n lucrarea marelui sociolog francez E. Durkheim, “Diviziunea muncii”,
care menț ionează că: “Singurul grup care răspunde nevoi lor de dezvoltare este cel format din toți
agenții unei aceleiași industrii , reuniți și organizați într -un același corp. Este ceea ce s -ar numi
corporație sau grup profesional”. Savantul francez E. Durkheim consideră corporațiile drept
“grupuri morale profesionale”, respectiv o formă de organizare socială, în stare s ă valorifice
virtuțiile morale solidariste ale breslelor.
Corporații le, potrivit autorului amintit, vor fi constituite după trei principii: 1) principiul
regional (corporațiile sunt marcate de elemente regionale); 2) principiul specialității (organizarea
corporațiilor în specialități diferențiate); 3) principiul parității (egalitate în drepturi între
întreprinzători și salariați). În orice caz, trebuie re ținut faptul că o corpora ție necesită să aibă
distinct gestiune corporativă, așa cum orice altă firmă indiferent de mărime, orice întreprindere,
organiza ție, asociație ș.a. trebuie, în condi țiile economice contemporane, să aibă fiecare
funcționarea proprie în baza gestiunii corporative.
Pe de altă parte, din trecutul istoriei economice, constatăm că soluțiile întrevăzute de
gânditorul economist român Mihail Manoilescu pentr u ameliorarea crizei social -economice și
politice din România , încă în perioada interbelică , vizează “organizarea corporatistă a societății
și structurarea protecționistă a economiei”, soluții ce reprezintă “criterii de organizare” ale
societății [44, p.114] .
În lumea științifică modernă, contemporană, în lucrarea sa denumită Management ul
organizației , Profesoara Natalia Burlacu (2011 ) evidențiază în Nota introductivă [p.2] c ă „de
foarte mult timp corporațiile, uniunile corporative joacă un rol important în dezvoltarea
economică și socială atât a unor țări luate în particular, cât și a omenirii în întregime. Majoritatea
lucrurilor inedite ce apar zilnic au o bază bine formată în una din cele mai mari corporații ale lumii, indiferent de domeni ul de activita tea: electronică, construcția de mașini, co smonautică,
industria chimică etc.
Fiecare economie se caracterizează prin metode diferite de conducere, prin pârghii
specifice de administrare și contr ol, de motivare și prognozare. Profesoara Natalia Burlacu

27
subliniază că f iecare regiune își creează un climat favorabil –„corporativ”, ce presupune formarea
de relații culturale, economice î ntre țările -membre ale regiunii –corporații „gigante”. Fiecare țară
își stipulează principii generale și principii specifice de coordonare a relațiilor cu agenții micului
business; agenții businessului mare –corporativ; cu populația; cu agenții autohtoni și cei străini;
cu departamentele/ struct urile proprii etc”.
Deasemenea, Profesoara Natalia Burlacu precizează, în continuare că, în fapt,
“corporațiile își au aceleași începuturi ca și statele suverane, și viceversa: necesitatea de a lucra
împreună, de a fi protejați, de a fi siguri pe viitor, de a se putea dezvolta asigurând angajații –
cetățenii cu un viitor prognozabil. Interesel e corpora țiile ar fi bine să aibă tangenț e cu interesele
statului. Conlucrând în diferite domenii de activi tate se poate ajunge la un echilibru socio –
economic ”.
În opinia Profesoarei Natali a Burlacu , în lucrarea sus menționată, “principiile care sunt
puse la baza activității man agementului corporativ, nici de cum nu trebuie să afecteze negativ
activitatea altor agenți economici, a statului sau a populației. După cum putem vorbi că țara se
mândrește cu oamenii săi de vază, tot așa putem menționa în paralel și că ne putem mândri cu
companiile mari naționale, ce au creat o cultură corporativă , au format o imagine specifică ce ne
vorbește despre țara -gazdă ”.
Așadar, suntem de acord cu opinia potrivit căreia corporația este o persoană juridică , un
sistem de organizare comercială, căreia statul îi asigura autoritatea legală de a acționa ca o un tot,
ce poate încheia contracte și poate avea bunuri în proprietate. Ea es te separată și distinctă față de
proprietarii ( acționari ) sau managerii săi, ceea ce îi conferă trei avantaje majore, în comparație cu
parteneriatul în afaceri: corporația are o viață nelimitată , proprietatea poate fi divizată în părți
de capital social și corporația este prevăzută cu răspundere limitată [14, p.154] .
Observăm că d ezavantajele regăsite la corporații sunt: este aplicată taxarea dublă;
lipseș te confidențialitatea și are loc implicarea puterii supreme în act ivitățile orientate și
conduse.
Corporațiile tind să se organizeze la scară internațională, să desfășoare o ramificată
activitate, să aibă o structură internațională proprie, o largă rețea de cercetare, producție,
come rcializare și desfacere pe multiple piețe [17, p.92] . Într-un raport al ONU se recunoaște că
în timp ce guvernele din diferite țări urmăresc unele obiective economice și neeconomice pentru a crea condițiile bunăstării cetățenilor lor, principalele scopuri ale corporațiilor multinaționale
sunt beneficiul și expansiunea.
• Corporațiile transnaționale (CTN) întreprind tranzacții peste frontierele țărilor lor de
origine dar, diferit de acestea, ele dețin proprietatea și controlul facilitaților lor de producție din

28
străinătate. În ultimii 15 -20 de ani majoritatea guvernelor, inclusiv Guvernul României, au redus
sau au eliminat restricțiile asupra investițiilor directe spre interiorul țării și au introdus noi
stimulente fisc ale sau de altă natură pentru a atrage corporațiile transnaționale în economie
(cazul corporațiilor Daewoo, Nokia, OMV , Renault, Ford ș.a.).
Într-un cadru extins de analiză constatăm că literatura de specialitate are numeroase
definiții pentru corporațiile multinaționale (CMN). Astfel, una dintre primele definiții, accepta tă
pe scară largă, este cea dată de Raymond Vernon în 1966, [121, p.24]
Dezbaterea cu privire la definirea corporației transnaționale (CTN) și a corporației
multinaționale (CMN) a prilejuit extrem de multe abordări în cadrul științific al afacerilor
internaționale. Există autori care pun accentul pe caracteristicile structurale ale firmelor
respective, cum ar fi numărul de țări în care operează, naționalitatea acționarilor sau structu ra din
punct de vedere a naționalității echipei manageriale de vârf [6, p.64] . care menționa că „o
corporație multinațională reprezintă o firmă mare, deținătoare de filiale industriale în cel puțin
șase țări . Mai târziu, ca urmare a faptului că au apărut și firme mijlocii cu vocație internațională,
această cifră a fost redusă la două țări și, în cele din urmă, chiar la una” .
Dincolo de toate ac este încercări de diversificare se pot identifica o serie de elemente
comune ale societăților transnaționale, și anume: transnaționalele efectuează investiți i directe în
străinătate; activitatea transnațională implică transferul unui pachet complex de resurse
financiare, active reale, tehnologii, know -how, expertiză, bune practici manageriale și
organizatorice etc. activele generatoar e de valoare adaugată aflate în patrimoniul transnaționalei
sunt amplasate în țări diferite [18, p.13] .
În opinia autoarei prezentei teze, procesul globalizării economiei,- regăsit ca influ ență și
în economia României, apare ca o rezultantă a intensificării activității companiilor
multinaționale, cât și ca o cauză a afirmării lor tot mai puternice pe plan internațional. În anul
1970, primele 15 națiuni dezvoltate ale lumii aveau circa 7. 500 corporații multinaționale, pentru
ca, în anul 1994, aceleași 15 state să aibă aproximativ 25.000 de firme multinaționale. În prezent,
în întreaga lume există aproape 50 .000 astfel de firme, cu peste 280 .000 de filiale răspândite pe
tot globul pământesc.
Economistul Călin Georgescu, unul dintre cei mai importanți experți români în
dezvoltare, și anume în dezvoltarea durabilă, care din anul 2013 este președintele Clubului de la
Roma (Centrul European de Cercetare din Viena, Austria), arată că pe plan mondial există „200
de companii multinaționale care sunt mai puternice decât 150 de state la un loc’ ’ [38, p.62] .
Biroul Internațional al Muncii (BIM) [133, p.64] estimează că firmele multinaționale au
aproximativ 100 milioane de angajați proprii, ceea ce reprezintă 4% din forța de muncă activă

29
salariată din regiunile dezvoltate ale lumii și 12% din cea a statelor în curs de dezvoltare.
Vânzările totale anuale al e tuturor corporațiilor multinaț ionale se ridică la aproape 3,5 trilioane
de dolari. Un număr mare de corporații au vânzări anuale ce depăș esc 100 de miliarde dolari. În
anul 1997, aproape 2/3 din primele 100 corporații multinaționale activau în industria
automobilelor, electronică și de echipamente electrice, petrol, în industria chimică și
farmaceutică.
Pentru a evalua gradul de transnaționalitate, UNCTAD ( United Nations Conference on
Trade and D evelopment – Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare) [133, p.56]
În anul 1998, UNCTAD a realizat pentru prima dată un clasament al companiilor
multinaționale din Europa Centrală și de Est a adoptat indexul transnaționalității . Acesta are o structură complexă , datorită luării în
considerare a trei indici, și anume: active aflate în străinătate/ total active; vâ nzări în străinătate/
total vânzări; numărul angajaților în filialele amplasate în străinătate/ total angajați.
[87, p.2].
 Corporatísmul este o doctrină social -politică și economică, apărută după primul război
mondial, care preconiza înlo cuirea sindicatelor muncitorești cu corporații, organizații
profesionale din care să facă parte atât muncitorii , cât și patronii, precum și înlocuirea
parlamentului cu o reprezentanță națională a corporațiilor. Între prim ele 25 de firme este prezentă o
singură companie românească, OMV Petrom SA (locul 22), cu un index al transnaționalității de
1,8% și cu 140 de angajați în străinătate din totalul celor 88.350 pe care îi are. În perioada 1990–
1999, în medie, indexul transna ționalității primelor 100 de corporații multinaționale pe plan
mondial a crescu t de la 51% la 55%, datorită internaționalizării activelor.
Gânditor ul român Mihail Manoilescu, despre care am amintit mai sus în capitol, a reușit
în perioada interbelică să demonstreze necesitatea înscrierii evoluției societății românești pe o
direcție corporatistă, singura care, în viziunea lui, permite depășirea stării de “decalare perpetuă” și, deci, de subdezvoltare. De aceea, î n opinia unor autori [ 44, p.114] , noi îl considerăm pe
Mihail Manoilescu, ca pe cel dintâi care a elaborat o teorie închegată a subdezvoltării și totodată
ca pe acela care, la scara științelor mondiale, a pus temelia unor noi pa radigme de analiză
mondialistă prin teoria schimbului inegal.
În lucrarea lui M. Maraffi intitulată “La societá neocorporatista” (Societatea
neocorporatistă) [42, p.201] întâlnim termenul de “neocorporatism”, pentru a denumi
experiențele politice ale demo crațiilor occidentale unde statul, fără să reglementeze ca autoritate
relațiile dintre categoriile sociale, în procesul de forma re a opțiunilor politice , recunoaște de fapt
un rol politic al organizațiilor sociale, stabilind forme de cooperare între guvern, sindicat ele
muncitorești și asociațiile patronilor.

30
Se întâlnesc însă și autori precum Răzvan Alistar [1, p.3]
creștere a economiccare arată că în prezent
sistemul capitalist se caracterizează prin faptul că a fost el însuși corupt , afectat . El susține că
statul și- a asuma t prea mult rolul de manager și responsabilitatea prea mare de a veghea asu pra
veniturilor clasei mijlocii sau asupra profitabilității marilor corporații, ori asupra progresului
industriei , toate acestea derulate fiind prin ordinea economică denumită corporatism. Acest
sistem în care se întâlnește corporatismul nu este, totuși, capitalism, cât mai degrabă o ordine
economică, arată Răzvan Alistar . În opinia acestuia, în multe feluri, corporatismul strangulează
dinamismul care duce la cr eșterea productivități i muncii, la ă susținută, la
oportunități mai multe și includere socială.
În opinia noastră , este de acceptat concl uzia obiectiv ă, potrivită etapei pe care o par curge
societatea contemporană, și anume: expresia “gestiune corporativă” și termenii “ corporație”,
respectiv “ corporatism” nu se confundă între ei.
În mod clar , autoarea tez ei constată că gestiunea corporativă nu înseamnă etatism sau
interven ție statală în procesele și afacerile economice, ci reprezintă introducerea unui
management nou care determină firmel e și organizațiile să accepte o anume funcționare legal ă,
transparent ă, etic ă în folosul acționarilor și al oamenilor din colectivitățile s ociale în care se află
și acționeaz ă întreprinderile.
Considerăm că definiția, ca înțeles și aplicație generală în dezvoltarea economică, este
cea prin care gestiunea corporativă arată modul în car e furnizorii de fonduri ai unei firme,
respectiv băncile, se asigură că -și vor primi benefic iile cuvenite în urma investiției făcute,
conform opiniilor enunț ate de Shleifer A. și Vishny R. (1997) [123, p.741].
În România, oamenii de știință care au studiat și au păreri recunoscute despre gestiun ea
corporativă nu sunt numeroși, însă au notorietate și se regăsesc într -un grup de investigație
științifică modernă în economie și management la Academia Română și în diferite Institute de
Cercetare- Dezvoltare -Inovare. În practica manager ială obișnuită se întâlnesc și pro bleme de
organizare și conducere parțial st ructurate sau chiar nestructurate. Creșterea sau descreșterea
structurilor manageriale nu poate fi oprită, deoarece nu există staționarea ideală, absolută,
definitivă a structurilor organizatorice în firme Din investiga țiile științifice efectuate de autore pentru lucrarea de față, constatăm că în
bazele teoretico -metodologice privind organizarea modernă a gestiunii corporative un loc
însemnat îl ocupă reputația întreprinderii, care funcționează prin a plicarea reală a gestiunii
corporative referitoare la imaginea și numele firmei. Reputația este modul general în care un
individ sau o firmă sunt percepute de public, conform lucrării Dicționarul Moștenirii Americane
– American Heritage Dictionary (1970) [34, p.183].
[129, p.102]. O bună reputație contribuie la creșterea

31
valorii organizaționale a întreprinderii, s prijină angajamentul concret și legătura puternică a
angajaților față de locurile lor de muncă și manageri [68, p.142]. În mediul managerial
internațional se f olosește, din ce în ce mai mult, coeficientul de reputație ( Regulation Quotient ),
ca instrument de măsură a imaginii întreprinderii [84, p.48]
Revenind la examinarea aspectelor particulare ale organizării în plan național a gestiunii
corporative, constat ăm că î n diferite situații, performanțele din unele firme din România,
îndeosebi în rândul întreprinderilor de stat, sunt mai slabe, din cauza problemelor de etică
organizațională. Stăpânirea problemelor de etică, de corectitudine a activităților și deciziilor în
firme influențează aplicarea teoriilor manageriale cunoscute, iar gestiunea corporativă vine în întâmpinare cu noi concepții de organizare și conducere core ctă și transparentă în domeniu .
Pe de altă parte, problemele de incorectitudine, de „necinste” ori corupție, atât din firmele
private cât și de stat , sunt cele referitoa re la modul cum proprietarii și managerii urmăresc
satisfacerea intereselor acționarilor, respectiv a părților interesate, cât de corect sunt distribui te
beneficiile și cum se achită aceștia de responsabilitățile lor sociale. Se observă că deciziile
managerilor nu sunt luate întotdeauna corect, în raport cu obiectivele cor porative și interesele
părților (acționarilor) sau partenerilor [11, p.188- 197]. [37,
p.86].
Principiul egalită ții de tratament a acționarilor este corporativ și , de aceea, îl consider ăm
important în reglarea situațiilor de încălcări ale drepturilor acționarilor minoritari.
Analizând pozițiile științifice ale autorilor Gibson Burrell și Gareth Morgan, (1979) [107,
p.112] ,
Problemele de etică, de corectitudine și cinste abordate în activitățile și deciziile din
firmele moderne, în perspectiva gestiunii corporative, trebuie neapărat să se aplice în raport cu
scopurile practice urmărite de conducerile întreprinderilor [20, p.276- 279]. am constatat că aceștia recunosc opiniile potrivit cărora “o firmă este un fenomen imoral
și inuman” și susțin concepția că într -o astfel de entitate are loc dominația unora asupra altora
(proprietarii și managerii “împotriva” executanților), înst răinarea, controlul superficial ș.a.
Din observațiile făcute în mediul productiv -economic și social din România, în rândul
firmelor din cele 8 regiuni de dezvoltar e ale țării înfiin țate prin lege) , am constatat că, de fapt,
conflictul de intere se ocupă locul întâi în mulțimea factorilor ce determină situații le negative,
cazuri le de necinste, corupție, nerealizări, respectiv abateri de la un comportament corporativ
caracterizat de etică și corectitudine.
Din punct de vedere juridic, în România, dezvoltarea administrativă regională este
reglementată de Legea nr. 315/2004 [145] , iar prin aplicarea politicii de dezvoltare se urmărește
impulsionarea ș i diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în domeniul

32
privat, contribuția l a reducerea șomajului și îmbună tățirea nivelului de trai al locuitorilor .
Pentru a putea fi implementată politica de dezvoltare regională pe teritoriul na țional au
fost înființate 8 regiuni de dezvoltare (Nord- Est, Sud -Est, Sud -Muntenia, Sud- Vest Oltenia , Vest,
Nord -Vest, Centru și București -Ilfov), importanța fiecărei regiuni în dezvoltare a României fiind
redată prin cif re și realizări în tabelul din Anexa 1 , Tabelul A1.1.
Necesitatea elaborării mai cuprinzătoare a unei noi teorii a gestiunii corporat ive, față în
față cu managementul general t radițional, se impune din cauza complexității proceselor care
domină întreprinderile și mediul economic, productiv și social din prezent, specific, particular în
România, acest aspect fiind redat în figura 1.1.

Fig. 1.1. Prevederi din diferite teorii economice și de management ce pot fi folosite
la elaborarea unei noi concep ții referitoate la gestiunea corporativă care să fie aplicată în
întreprinderile din România
Sursa :
elaborată de autoare
Din investigați ile științifice efectuate de autoarea tezei, se constatată că modul de
funcționare productiv- economic și social al întreprinderilor contemporane în România este
influențat de un spirit de participare tot mai redusă a oamenilor , a angajaților la decizii, la
organizarea și conducerea practică, efectivă a firmelor pe direcții de sustenabilitate și eficiență
programată.
Pe de altă parte, în România, în sistemul administrativ încă se menține birocrația ridicată,
iar problemele dificile de dezvoltare sunt lăsate pe seama conducerilor locale, care, neavând

33
resurse financiare suficiente, nu au puterea de rezolvare a tuturor dificultăților cu care se
confruntă
În opinia autoarei, în contextul corporativ precizat mai sus, gestiunea modernă a
întreprinderi lor este legată de atitudinea oamenilor care au calitatea de acționari în raport cu
puterea economică, politică ș.a. a firmei și cu caracteristicile mediului managerial local, național, ținând cont de particularitățile de dezvoltare din interiorul țării. Într-un asemenea cadru, se
confirmă necesitatea elaborării și aplicării unei concep ții precum cea a gestiunii corporative, care
să asigure cadrul organizatoric nou, etic și transparent pentru dezvoltare. Suntem de părere că dificultățile de organizare și co nducere în zonele administrative sărace ale țării se datorează și
neînțelegerilor, sau luptei neloiale între firme [36, p.340].
[139, p.45- 49]
Autoarea lucrării de față, constată că aplicabilitatea gestiunii corporative este încă relativ
dificilă în practica firmelo r din România din cauza mentalită ții și a cadrului legislativ deficitar în
domeniu. Totuși, trebuie reținut faptul că prin regulile de gestiune corporativă se oferă șanse de
supraviețuire și firmelor cu potențial scăzut, a celor ce sunt în competiția acerb ă de pe piață,
aflate în dificultăți. .
Se au în vedere, în principal, soluțiile manageriale în cadrul firmelor și organizațiilor
pentru protejarea mediului înconjurător, respectiv pentru planificarea asigurării oamenilor cu bunuri și servicii de consum, ce l puțin pentru subzistența colectivităților umane în plan național
[141, p.239- 244]
O particularitate importantă în organizarea gestiunii corporative în România este
reprezentată de combaterea situațiilor financiare și manageriale negative , necinstite, de corupție ,
cu ajutorul bunelor practici de organizare și conducere corporativă. În gestiunea corporativă,
suntem de părere că se dovedește importantă relația dintre aplica ția concepțiilor manageriale deja
cunoscute și efortul de căutare a un ei organizări și conduceri eficiente de combatere a corupției
[137, p.189- 195]. . Interesul introducerii mai semnificative a gestiunii corporative în România
poate fi urmărit prin evaluări periodice ale performanțelor întreprinderilor moderne din perspe ctiva dezvoltării sustenabile, eficiente, etice și corecte a entităților respective [47, p.36-
40].
Elaborarea conținutului nou și a formei mai clare a concep ției gestiunii corporative , în
particular în România, este rezultatul selectării elementelor considerate pozitive din concep țiile
și teoriile manageriale clasice și di n cele moderne în domeniu, redate sintetic în f igura 1.2.
De exemplu, gestiunea corporativă a riscurilor în firmele financiare poate sprijini
funcționarea fezabilă a altor firme care depind, în mod concret, de atragerea resurselor financiare
pentru dezvoltare. În opinia lui Amiyatosh Purnanandam, (2004) [120, p.109], trebuie stăpânit

34
mangementul riscului în firmă înainte de a se produce un eveniment economic sau financiar
periculos și păgubos.

Fig. 1.2. C oncepții manageriale clasice și moderne folosite pentru elaborarea conținutului
și formelor de gestiune corporativă în plan național (în Româ nia) și în țările vec ine
Sursa: elaborată de autoare
Același autor susține că între starea de solvabilitate și cea de insolvabilitate a firmei se
creează situația de “primejdie financiară și managerială”, care trebuie observată la timp, prevenită și combătută.
Unii economiști precum Fischer Black, (1973) [92, p.43], Harry Markowitz, (1952) [111,
p.80], Paul Samuel son, (1965) [124, p.43], Michael Spence, (1971) [125, p.123], Jack L. Treynor,
(1961) [132, p.48]
Pentru scopul explicării comparative a concepției de gestiune corporativă am selectat un
număr de concep ții și teorii manageriale ale acestor autori, redate în figura 1.3. prin simbolul
{BT}, și considerăm că acestea încă servesc la revizuirea modului de fundamentare a deciziilor
prin gestiunea corporativă în România . și alții, au elaborat concep ții manageriale recunoscute în literatura economică
și managerială mondială privind gestiunea sustenabilă a întreprinderilor.
Cel mai dificil proces de stăpânit în firmele moderne în România, în opinia noastră, se
dovedește, la acest moment, prevederea riscurilor de orice natură, prevenirea și combaterea lor.

35

Fig. 1.3. Concepțiile econom ico-financiare clasice care ajută la elaborarea bazei de cunoaștere
pentru exp licarea și aplicarea g estiunii corporative în firmele moderne
{BT} = bloc al teoriilor economico -financiare specifice, tradiționale.
Sursa: elaborată de au toare în baza:
[92], [111], [124], [125], [132 ].
Brian W. Nocco, (2006) [115, p.8]
arată, de exemplu, că managementul riscului în marile
firme de tip corporații are rol nou, schimbat în ultimii 25 de ani, în plan național și zonal ori
european. El confirm ă faptul că riscul operațional , cel de reputație și riscul strategic sunt riscuri
care pot fi ameliorate cu ajutorul bunelor practici corespunzătoare gestiunii corporative.
1.2. Principiile organizării gestiunii corporative – cadrul legal
Actele leg islative p rincipale din România privind gestiunea corporativă, cu influența cea
mai semnificativă asupra firmelor, sunt: Legea societăților comerciale nr. 31/1990, revizuită cu
modificările ulterioare [143]; Legea privind piața de capital nr. 297/2004 cu modificăril e
ulterioare [144]; Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 109/2011 privind guvernanța
corporativă a întreprinderilor publice
Autoarele Victoria Firescu și Diana Brânză în lucrarea lor intitulată Guvernan ța [146].

36
corporativă în firmele române ști: caracteristici, dimensiuni, limite , (Management Intercultural,
V ol. XV , Nr. 3 /29, Bucure ști, 2013, p.130) sistematizează elemente de bază și comparative
privind cadrul reglementativ în domeniu. Noi precizăm în lucrarea de fa ță că, în fapt, cadrul legal
pentru implementarea gestiunii corporative în România îl reprezintă Legea societă ților
comerciale nr. 31/1990, cu modificările ulterioare, Legea privind pia ța de capital nr. 297/2004,
cu modificarile ulterioare, Legea nr. 82/1991 a contabilității, cu modific ările și completările
ulterioare, Reglementările Comisiei Na ționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V .M.), Codul de
guvernanță corporativă al S.C. Bursa de Valori București S.A.
În România există chiar și un Institut de Guvernanță Corporativă al Bursei de Valo ri
București (IGC) care a emis un Cod al Guvernanței Corporative. Firmele list ate la BVB optează
pentru adoptarea totală sau parțială a Codului și annual, începând cu anul 2009, transmit o
Declarație de conformare sau neconformare cu prevederile acestuia, conținând informații privind
recomandările Codului implementate și modalitatea de transpunere în practică.
Cu toate că Codul este destinat agen ților economici ale căror instrumente financiare sunt
tranzacționate pe piața bursieră, acest fapt nu împiedică alte firme să adopte principiile Codului
și să le urmeze într –o formulă adecvată.
În perioada 2008- 2009, BVB a revizuit C odul de guvernanță existent pentru a -l alinia la
reglementările eur opene și astfel, s -a elaborat Codul actual de gestiune care impune r aportarea
obligatorie a declarației “Aplici și Explici” ( http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverscorporative ,
vizitat în data de 6 aprilie 2015). Acest Cod cuprinde 19 principii în următoarele s ecțiuni:[8] a)
Drepturile acționarilor: Principiul I: ”Societățile comerciale tranzacționate pe piața reglementată
a BVB au obligația de a respecta drepturile acționarilor lor și de a le asigura ac estora un
tratament echitabil”; Principiul II: “Societățile comerciale tranzacționate pe piața reglementată a
BVB vor depune toate eforturile pentru a realiza o comunicare efectivă și activă cu acționarii
lor.” b) Rolul și obligațiile Consilului de A dministrație (CA) : Principiul III : ”Societățile
comerciale admise la tranzacționare pe piața reglementată a BVB sunt conduse de un CA care se
întrunește la interval regulate și adoptă decizii care îi permit să -și îndeplinească atribuțiile de o
manieră efectivă și eficientă”; Principiul IV: ”CA va acționa în interesul so cietății și va proteja
interesele generale ale acționarilor prin asigurarea unei dezvoltări sustenabile a societății comerciale respective”. c) Structura CA: Principiul V : ”Structura CA va asigura un echilibru
între membrii executivi și ne -executivi (și în mod deosebit administratorii ne -executivi
independenți), astfel încât nicio persoană sau grup restrîns de personae să poată domina procesul
decizional; Principiul VI: ”Un număr corespunzător de membri ai CA vor fi administratori
independenți, în sensul că aceștia nu au sau nu au avut recent, direct sau indirect, nicio relație de

37
afaceri cu emitentul sau persoane implicate cu acesta, de o asemenea importanță încât să
influențeze obiectivitatea opiniilor”; Principiul VII: ”CA are un număr de membri care
garantează eficiența capacității sale de a supraveghea, analiza și evalua activitatea directorilor
executivi, precum și tratamentul echitabil al acționarilor”. d) Numirea membrilor CA: Principiul
VIII: “Numirea membrilor CA se va constitui într -o procedură ofi cială, riguroasă și
transparentă”; Principiul IX: “CA va evalua dacă este posibilă alcătuirea unui Comitet de
nominalizare, format din membrii săi, alcătuit, în principal din administratori independen ți”. e)
Remunerarea membrilor CA: Principiul X: ”Societă țile comerciale tranzacționate pe piața
reglementată a BVB se vor asigura de serviciile unor administratori și directori executivi de bună calitate printr -o politică de remunerare corespunzătoare, compatibilă cu strategia și interesele pe
termen lung ale a cestor societăți”. f) Tranparența, raportarea financiară, controlul intern și
administrarea riscului: Principiul XI: ”Structurile de guvernanță corporativă trebuie să asigure
efectuarea unei raportări periodice și adecvate asupra tuturor evenimentelor impo rtante
referitoare la societate, inclusiv situația financiară, performanța, proprietatea și conducerea acesteia”; Principiul XII: ”CA va adopta reguli stricte, menite să protejeze interesele societății, în
domeniile raportării financiare, controlului intern și administrării riscului”. g) Conflictul de interese și tranzacțiile cu persoanele implicate (“Tranzacțiile cu sine”): Principiul XIII: ”CA va
adopta soluții operaționale corespunzătoare pentru a facilita identificarea și soluționarea adecvată a situați ilor în care un administrator are un interes material în nume propriu sau în numele unor
terți”; Principiul XIV: ”Membrii CA vor lua decizii în interesul societății și nu vor lua parte la
dezbaterile sau deciziile care crează un conflict între interesele l or personale și cele ale societății
sau ale unor subsidiare controlate de societate”; Principiul XV: ”CA va stabili, după consultarea
cu structurile de control intern, proceduri de aprobare și implementare pentru tranzacțiile încheiate de emitent, sau subs idiarele ac estuia, cu părțile implicate”; h) Regimul informației
corporative: Principiul XVI: ”Administratorii și directorii vor păstra confidențialitatea
documentelor și informațiilor primite pe perioada mandatului lor și se vor conforma cu procedura adoptată de emitent privind circuitul intern și dezvăluirea către terți a respectivelor documente și informații”. i) Responsabilitatea socială a corporației: Principiul XVII: ”Structurile
de guvernanță corporativă trebuie să recunoască drepturile legale ale pe rsoanelor interesate –
stakeholders, – și să încurajeze cooperarea între societatea comercială și aceasta în crearea
prosperității, locurilor de muncă și sustenabilității unor întreprinderi solide din punct de vedere financiar”. j) Structuri de guvernanță c orporativă: Principiul XVIII: ”Societățile comerciale
tranzacționate pe piața reglementată a BVB vor adopta structuri clare și transparente de guvernare corporativă pe care le vor dezvălui în mod adecvat publicului larg”. k) Sistemul dual și

38
unitar de conducere și control: Principiul XIX: ”În cazul în care se va adopta un sistem de
conducere și control dual sau unitar, articolele de mai sus se aplică în mod corespunzător,
adaptând prevederile unitare la sistemul adoptat, în deplină concordanță cu obiectivel e unei bune
guvernanțe corporative, transparenței informației și protecției investitorilor și a pieței, urmărite de Cod și în conformitate cu acest articol.”
Așadar, rezultă că implementarea principiilor de guvernanță/gestiune corporativă este
cerin ță obi ectivă pentru firmele românești, mai ales pentru cel e care s- au născut în urma unui
proces de privatizare îndelungat și incomplet și în care controlul managerial este unul precaut sau chiar inexistent.
Analiza politicii de cadre corporative porne ște de la politica de recrutare care trebuie, în
concep ția aplicării gestiunii corporative , să fie onestă, transparentă, meritorie și consecventă;
non-discriminatorie în ceea ce privește sexul, rasa, vâr sta, religia și disabilitățile; conformă cu
legislația în vigo are, regulamentele interne și bunele practici în domeniu , în acord cu obiectivele
de dezvoltare ale autorită ții; orientată către selecția de personal competent, motivat și dornic să
adere la valorile organiza ționale.
De exemplu, în OMV Petrom SA, care apl ică gestiunea corp orativă, intreprinderea în sine
este un angajator care oferă șanse egale candidaților săi, iar procedura de recrutare și selecție protejează împotriva discriminărilor de orice natură. Numirile pe post sunt făcute prin campanii corecte și transparente, asigurând că cel mai bun candidat disponibil pentru postul în cauză este
angajat sau promovat. Procedura oferă candida ților o șansă echitabilă de a -și demonstra
capacită țile și garantează o selecție bazată pe merit, cu respectarea principiulu i tratamentului
egal.
Principiile pe care se bazează procesul de recrutare și selecție la nivelul OMV Petrom SA
sunt: Recrutarea și selecția candidaților se realizează printr -un proces unitar și nediscriminatoriu,
pentru toți candidații participanți; Recrutarea și selecția candidaților se fac pe baza cerințelor prestabilite pentru fiecare post vacant/temporar vacant; Transparența, prin punerea la dispoziția celor interesați a tuturor informațiilor referitoare la modul de desfășurare a procesului de recruta re și selecție pentru ocuparea posturilor vacante; Tratament egal, prin aplicarea în mod
nediscriminatoriu a criteriilor de selecție, astfel încât orice candidat să aibă șanse egale la ocuparea postului vacant; Confidențialitatea datelor personale ale cand idaților, în condițiile legii;
Evitarea conflictului de interese , în sensul că participarea la concurs pentru ocuparea posturilor
vacante sau de promovare trebuie să se facă cu respectarea prevederilor normelor OMV Petrom SA de etică și integritate; Asigur area competitivită ții, prin reluarea procesului de selecție în cazul
în care lista scurtă nu cuprinde minimum 3 candida ți pentru fiecare post în parte.

39
Nu sunt luate în considerare în procesul de selecție p ersoanele care sunt rude de până la
gradul 2, incl usiv afini, ai salariaților OMV Petrom SA. sau a căror acceptare ar putea conduce la
conflicte de interese / incompatibilită ți pentru acestea ori pentru salariați. Recrutarea directă a
cadrelor corporatiste este o metodă de atragere a speciali știlor cu pef orman țe deosebite, care să
deservească nevoia de consil iere pentru unul sau mai mul ți m embri ai CA. Ace ști specialiști
asigură analiza metodelor și tehnicilor necesare pentru operaționalizarea strategiilor sectoriale
sau de dezvoltare a OMV Petrom SA.
În mod obișnuit, cadrul legislativ pentru gestiunea corporativă în România asigură și
protejează exercitarea drepturilor acționarilor în societățile comerciale.
Am procedat la analiza exemplificativă a modului de asigurare și protejare a drepturilor
acționar ilor în firmele din România, investigând principalele drepturi ale acționarilor și
constatăm că acestea se regăsesc, în principal, în posibilitatea de a participa și vota în Adunarea
Generală a Acționarilor (AGA), direct sau prin reprezentant. Se întâlneșt e și posibilitatea de a
introduce noi puncte pe ordinea de zi în analize, dezbateri, discuții ș.a. Concret, acționarii care dețin 5% din acțiunile firmei, în 15 zile de la publicarea convocatorului pot face propuneri suplimentare sau modificări ale ordinii de zi în AGA și au dreptul de a convoca Adunarea chiar
dacă nivelul procentului (de 5%) este constituit dintr -un număr mic de persoane ce formează un
grup de acționari.
În același timp, constatăm că în firmele din România împiedicarea accesului unui acț ionar
la AGA dă acestuia dreptul de a cere în justiție anularea AGA. Ca o variantă modernă de acțiune
este posibilă acceptarea participării la AGA prin mijloace electronice sau exprimarea votului prin corespondență.
Consultând literatura de specialitate r omânească, am reținut că p entru România
legiferarea drepturilor acționarilor în procesul luării deciziilor se referă la următoarele:
– ținerea registrului acționarilor de către așa numiții registratori independenți: (DA+)
(este un fapt pozitiv);
– votarea prin corespondență (prin poștă): (NU -) (este o ac țiune slab practicată, un fapt
negativ);
– votarea prin procură: (DA+) (este un fapt pozitiv);
– comunicatul despre convocarea Adunării generale: are loc publicarea în Monitorul
Oficial al României sau prin scrisori trimise acționarilor: (DA+) (este un fapt pozitiv).
Se observă, d e asemenea, că pentru firmele din România reglementarea tratamentului
echitabil al acționarilor se referă la următoarele:
– o acțiune cu drept de vot reprezintă un vot: (DA+) (este un fapt pozitiv);

40
– cvorumul la adunarea generală: 50% (este un fapt pozitiv);
– majoritatea calificată la luarea deciziilor importante: 75% (este un fapt pozitiv);
– dreptul preferențial (automat) de subscriere la acțiuni: nu este prevăzut de lege, dar
poate fi stabilit în statutul societății: (DA+) (este un fapt pozitiv);
– dreptul de a acționa în judecată managementul (responsabilii conducători ai firmei):
(DA+) (este un fapt pozitiv);
– dreptul acționarilor minoritari de a propune candidați în Consiliul de Administrație:
este prevăzut de lege, dar în practică, de obicei, nu se utilizează: (DA+) (este un fapt pozitiv).
Despre activitățile Consiliului, Executivului firmelor și dezvăluirea informațiilor de către
societățile pe acțiuni în România reținem următoarele aspecte de caracterizare:
-membrii (directorii) independenți întâlniți în Consiliu: (NU -) (este un demers slab
practicat, este un fapt negativ);
-reprezentanții angajaților întâlniți în Consiliu : (NU -) (este un fapt negativ);
-auditarea independentă a Rapoartelor financiare ale firmei: (DA+) (este un fapt pozitiv);
-frecvența publicării Rapoartelor financiare de firmele listate la bursă: semestrial (DA+)
(este un fapt pozitiv);
-pragul transparenței informației despre proprietarii acțiunilor: 50%, (este un fapt
poziti v);
-pragul ofertei de competiție obligatorie: 50,1% și 75% (este un fapt pozitiv);
-date despre acțiunile și remunerarea/ salarizarea managerilor: (NU- ) (este slab practicată
această dezvăluire, este un fapt negativ);
-durata mandatului directorului execu tiv, ani: 4 (este un fapt pozitiv).
Dacă analizăm critic aspectele redate mai sus, putem considera că în legătură cu
exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă, în
România, cel mai important aspect de democrație economico- managerială constă în faptul că
acționarii pot să aibă inițiativa de a include puncte pe ordinea de zi a Adunării generale și să facă propuneri de hotărâri cu privire la punctele de pe ordinea de zi.
După părerea noastră, o particular itate a gestiunii corporative în România se referă și la
modul specific de acordare a dividendelor. Termenul de acordare a dividentelor este de maxim 60 de zile de la desfășurarea AGA, iar dacă nu se stabilește un termen, atunci primirea dividentelor se pe trece la 60 de zile de la publicarea anunțului în Monitorul Oficial al României
(MOfR) a desfășurării AGA . Totodată, observăm că metoda votului cumulativ asigură dreptul de
a alege astfel membrii CA, formând reprezentări și pentru acționarii minoritari. Ac țiunile trebuie
să fie de o egală valoare și acordă posesorilor drepturi egale, tratament echitabil a tuturor

41
acționarilor, inclusiv acționarii minoritari ori străini.
Pe această linie se înscrie și constatarea noastră că în cazul acceptării funcționării firmei
bazată pe gestiunea corporativă este important să se asigure, în mod continuu, calitate în
auditurile legale prevăzute de legislația comunitară europeană, întrucât auditurile realizate
respectând doar legile românești sunt mai simple și nu descoper ă mai serios problemele dificile
ale firmei. Suntem de părere că auditurile legale trebuie să fie desfășurate pe baza Standardelor
Internaționale de Audit.
În opinia autoarei tezei, pentru a consolida independența auditorilor întreprinderilor și
mai ales a organizațiilor de interes public, cei care auditează ar trebui să se rotească. Pentru a
organiza această rotație, trebuie solicitată o schimbare a partenerului (partenerilor) cheie de audit
care se ocupă de firma auditată.
Cătălina Iordan de la Bursa de Valori din București , în expunerea la Atelierul de lucru
privind gestionarea corporativă desfășurat la Chișinau în luna mai 2012 [41, p.3],
Pentru a identifica particularitățile gestiunii corporative în România, am investigat și
unele concepții și probleme în ceea ce privește regimul de remunerare/ salarizare a directorilor companiilor cotate la bursă. Într-un context mai larg, am constatat că în mediul de afaceri din
România au av ut loc în ultimii ani (2008 -2015) încercări de elaborare, aprobare și promovare a
unui Cod Național de Gestiune Corporativă, destinat pentru aplicare atât în firmele din sectorul
privat, cât și în întreprinderile di n sectorul public. O astfel de cerință este motivată de faptul că
dezvoltarea întreprinderii, asigurarea capitalului și a intereselor acționarilor pe termen lung trebuie să se afle în mod serios în atenția managerilor. susține faptul
“că diferențele la nivelul statelor membre UE în privința gestiunii corporative apar în cazurile în
care Directivele europene permit existența unor condiții suplimentare sau a derogărilor în
legislația statelor – membre, ori prevăd expres că anumite reguli se stabilesc la nivelul legislației
naționale”, aspect cu care autoarea este pe deplin de acord.
În opinia noastră, activitățile man ageriale mai radicale, pe termen scurt, nu sunt
întotdeauna potrivite și în concordanță cu buna gestiune corporativă. Calitatea declarațiilor privind gestiunea corporativă, diversitatea membrilor CA, implicarea acționarilor în decizii, toate
acestea pot fi îmbunătățite continuu în cadrul firmelor din România.
Din analizele efectuate, constatăm că în practică este foarte dificil a realiza recomandările
de mai sus și deducem că în mediul economic românesc se întâlnesc organizații, firme, întreprinderi, compa nii ș.a. care nu respectă recomandările naționale în materie de gestiune
corporativă, nu explică motivele deciziilor lor incorecte decât foarte rar. Ca atare, organismele naționale de monitorizare ar trebui să dovedească implicare mai puternică în legătură cu

42
declarațiile firmelor și managerilor privind aplicarea gestiunii corporative.
În context, suntem de părere că gestiunea corporativă însoțită de responsabilitatea socială
corporativă, sunt cele care în România pot da încredere cetățenilor privind funcț ionarea cu
succes a firmelor românești pe piața unică europeană. Întreprinderile „bine conduse” sunt cele
care contribuie la realizarea obiectivelor de creștere europeană prevăzute în documentul intitulat „Agenda 2020”
În intervalul 2010 -2011 au intervenit unele modificari în plan instituțional și de
reglementări cu impact asupra întreprinderilor , menite să aducă o ameliorare a mediului de
afaceri în România. În acest cadru vin și opiniile specialiștilor Barta Peter și colectivul de autori [75, p.2- 3].
[4, p.31],
Principalele acte normative cu impact, aplicate începând din anul 2010 până în prezent în
economia românească, sub incidența introducerii gestiunii corporative, sunt redate în continuare: potrivit cărora intervențiile privind simplificarea poverii administrative, în special cele
care au vizat facilitarea accesului întreprinderilor la finanțare, încă nu au obținut rezultatele
scontate în ceea ce privește competitivitatea lor pe piață sau creșterea absorbției forndurilor
europene.
 Legea nr. 175/2009 pentru modificarea Legii nr. 346/ 2004 are domeniul de intervenție:
stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor prin care se prevede că ”anual, prin legea
bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB pentru finanțarea programelor de dezvoltare și a măsurilor de sprijinire a înființării de noi întreprinderi și de susținere a dezvoltării întreprinderilor cu management corporativ, la nivel național și local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susținerea dezvoltării întrepr inderilor, pentru perioada 2009- 2013”;
 Ordonanța de Urgență nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar -fiscale care susțin
îmbunătățirea regimului special de scutire de ta xă pe valoarea adaugată (TV A);
 Hotărârea de Guvern nr. 606/2010 privind stabilirea unor măsuri de accelerare a
implementării instrumentelor structurale, care are ca domeniu de intervenție facilitarea accesului la finanțările europene;
 Ordinul nr. 65/2010 al Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de stat în domeniul capitalului de risc denumite “Schema de ajutor de stat sub form ă de capital de risc prin intermediul unuia sau mai multor
fonduri de capital de risc aferentă domeniului major de intervenție Accesul întreprinderilor la
finanțare”, pentru “Un sistem de producție inovativ și ecoeficient”;
 Ordinul nr. 1.338/2010 al Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de minimis, denumită Schema transparentă de

43
ajutor de minimis sub formă de garanții de portofoliu de credite, aferentă domeniului major de
intervenție “Accesul întreprinderilor la finanțare și facilitarea accesului la finanțările europene”;
 Hotarârea de Guvern nr. 1235/2010 privind aprobarea realizării Sistemului național
electronic de plată online a taxelor și impozitelor, utilizând cardul bancar, având domeniul de intervenție simplificarea administrativă. Astfel, se urmărește realizarea ghișeului virtual de plăți,
denumit “Sistemul Național Electronic de plată online a taxelor și impozitelor, utilizând cardul
bancar” (SNEP) ca parte componentă a Sistemului Electronic Național (SEN).
 Ordonanța de Urgență nr. 90/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990
privind societățile comerciale, având domeniul de intervenție pentru simplificarea administrativă,
cu prevederi privind incidența asupra întreprinderilor . Având în vederea nevoia stringentă de
redresare economică în condițiile crizei economice mondiale, resimțită drastic la nivelul economiei naționale, se introduc o serie de prevederi de modificare cu privire la procesele de
reorganizare corporativă , precum fuziunea sau divizarea, care presupun parcurg erea unor etape
specifice, conform prevederilor în vigoare ale Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
 Hotărârea de Guvern nr. 175/2010 privind aprobarea Normelor de implementare a
Progr amului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia
românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României contribuie la facilitarea accesului la finanțare a întreprinderilor .
 Hotărârea de Guvern nr. 1397/2010 privind modelul, conținutul și gestionarea
Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidenței nominale a persoanelor asigurate, contribuind la simplificare administrativă;
 Ordo nanța Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal și pentru reglementarea unor măsuri financiar -fiscale, care se
referă la următoarele aspecte: definirea noțiunii de activitate dependentă la funcția de b ază;
transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul operațiunilor de fiducie, definite potrivit noului Cod civil (conform. Legii nr. 287/2009, republicată, privind Codul Civil);
 OUG nr. 46/2011 pentru modificarea și completarea art. 17 din OUG 44/2008 privind
desfășurarea activităților economice de către persoanele autorizate, întreprinderile individuale și
întreprinderile familiale. Aceasta are contribuții de reglementări administrative în domeniu.
Legea nr. 88/2011 privind aprobarea OUG nr. 59/2010 pentru modificarea Legii
571/2003 privind modificarea Codului fiscal . Aceasta se referă la impozitare/ simplificarea
administrativă, respectiv se reintroduce sistemul simplificat de impozitare a intreprinderilor.
 OUG nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor de către

44
întreprinzătorii tineri. Scopul actului normativ îl reprezintă crearea unui cadru favorabil pentru
valorificarea posibilităților actuale de dezvoltare economică a României și pentru stimularea mediului de afacer i, prin înființarea și dezvoltarea de întreprinderi. Având în vedere efectele
negative ale crizei economice în ceea ce privește reducerea numărului de operatori activi pe piață, înăsprirea condițiilor de creditare, în general, creșterea dificultăților și riscurilor pentru începerea unei afaceri, în special pentru tinerii întreprinzători, sunt prevăzute măsuri privind
stimularea spiritului antreprenorial al acestora, pentru dezvoltarea de noi politici publice
necesare relansării economice, reducerii șomajulu i și asigurării unor condiții mai bune pentru
participarea locuitorilor la viața economică și socială.

1.3. Experien ța gestionării corporative în unele țări dezvoltate
Din analiza succintă și exemplificativă a viziunilor privind gestiunea corporativă în unele
țări dezvoltate și unele țări din zona europeană cu economii dezvoltate, putem aduce argumente pentru a face comparații cu felul în care este aplicată gestiunea corporativă în România.
În ultimii ani investitorii institu ționali străini cu activitate în Ro mânia au devenit
interesa ți de aplicarea normelor de gestiune corporativă de către companiile în care vor să
investească.
Potrivit unui sondaj al Ernst&Young,
Gestiunea corporativă este prioritate politică europeană, deoarece afacerile care se
bazează pe practici corporative sunt mai bine evaluate. Potrivit KPMG International, totu și, cca.
75% dintre cele mai mari 100 de firme din România nu furnizează, în prezent, date de mediu, sociale și de gestiune co rporativă în rapoartele lor anuale. Pe plan mondial, în 2014, la nivel
global, opt din zece dintre firmele care figurează în clasamentul Global Fortune 250 (cele mai mari 250 de corpora ții din lume) oferă date de responsabilitate corporativă, (în crestere față de
nivelul de 50% în 2005). Cel mai pu țin atente la regulile gestiunii corporative sunt firmele din
Mexic, iar cele mai responsabile sunt firmele din Japonia și Marea Britanie. aplicarea politicilor de gestiune corporativă
reprezintă unul dintre principalii factori care po t garanta succesul unei listări pe bursă (IPO).
29% dintre investitori iau în calcul acest factor. Totu și, pretul de ofertă rămâne elementul cheie
luat în considerare, 91% dintre ei ghidându- se după acest reper.
Observa țiile asupra tendințelor în Auditul Intern în firmele din țările de zvoltate ale
Europei arată că 62% dintre companii folosesc conceptul de Outsourcing în diverse forme, dar
datorită recentelor colapsuri economice, un număr din ce in ce mai mare de Comitete de audit solicită revizii independente ale func ției de audit inter n sau folosesc co-sourcingul (folosirea de
resurse specializate în cadrul func ției pentru acoperirea riscurilor cheie); 61% din personalul

45
intern activează ca Auditori Interni mai pu țin de 3 ani (schimbările în personalul Auditului Intern
pot influenta benefic procesul, prin idei și abordări noi, dar aceasta poate să nu satisfacă
întotdeauna nevoia de a avea personal cu cuno știinte serioase în domeniu); 23% dintre
departamentele de Audit Intern au un proces de transfer al cuno știntelor prin întâlniri de luc ru ale
auditorilor interni; 8% din timpul Auditorilor Interni este folosit pentru analize și detalieri ale
activită ții.
Se recun oaște că sistemele de gestiune corporativă din S.U.A., Germania, Japonia și
Marea Britanie sunt unele dintre cele mai bune din l ume, iar diferențele dintre ele nu sunt atât de
semnificative față de alte state. În țările mai puțin dezvoltate, inclusiv cele în tranziție,
mecanismele de gestiune corporativă sunt practic inexistente. Mecanismele de gestiune corporativă diferă destul de mult în plan internațional. În SUA și Marea Britranie protecția legală
a intereselor investitorilor este considerată esen țială. În Germania marile bănci comerciale, prin
angajamente privind împuterniciri acordate pentru a se vota, pot controla mai mult de un sfert
din marile firme, încasând părți din cash -flow, în calitate de acționar sau ca și creditori. Protecția
legală a intereselor investitorilor cât și prezența fenomenului de concentrare a acestora (SUA,
Germania, Japonia) sunt forme de manifestare a sistemelor de gestiune corporativă.
În Germania, documentul care stabilește modul de comportare a firmelor în producție și
afaceri se numește „Cod pentru gestiunea corporativă” [105, p.46]
Acest mediu dual arată că, de fapt, Consiliul de Co nducere al firmei din cadrul economiei
din Germania, care poartă denumirea de V orstand, respectiv Management Board, impune managerilor responsabilitatea concretă, efectivă de organizare și conducere pe baze corecte, etice și transparente a întreprinderii. și cuprinde standarde proprii,
naționale și internaționale referito are la responsabilitatea și eficiența în firme, pentru respectarea
drepturilor acționarilor. În legislația germană se întâlnește sistemul dual de conducere, reprezentat schematic în Anexa 2, figura A 2.1.
În structurile firmelor germane se întâlnește și Consiliul de Supraveghere (CS) care
poartă denumirea de Aufsichtsrat sau Supervisory Board și care are sarcina de a numi,
supraveghea și a da sfaturi Consiliului de Administrație (CA) al întreprinderii. Tot odată,
Consiliul de Supraveghere (CS) este implicat direct în fundamentarea și luarea deciziilor
importante în firmă. Acționarii sunt cei care în A dunările Generale (AG) aleg membrii (CS).
Codul german de gestiune corporativă prevede recomandări mai strict e de organizare și
conducere pentru întreprindere, acestea fiind anunțate anual spre a fi luate în seamă pentru respectare. Un astfel de cadru de reglementare asigură echilibrul dintre interesele acționarilor și cele ale părților interesate din cadrul firm ei (stakeholderi).

46
Constatăm că întreprinderile germane sunt ajutate efectiv de camerele de comerț ale
acestei țări pentru a exporta produsele lor pe piețe îndepărtate, greu accesibile. Excedentul
Germaniei era ridicat în schimburile comerciale și în inv estiții în anul 2012, însă a crescut cu cca
18% în septembrie 2013 față de aceeași lună a anului 2012, iar alte state, potrivit unor cifre din
statisticile din zona euro, au înregistrat înrăutățirea indicatorului. Succesul exporturilor Germaniei este expl icat prin funcționarea rețelei globale de
reprezentanțe economice, care susțin în regim de gestiune corporativă exporturile firmelor germane, chiar și a celor mici.
Camerele Germane de Comerț Exterior aveau în anul 2013 peste 120 de birouri în 80 de
țări cu peste 1.700 de angajați. Acestea au ajutat strategic și tactic, în mod corporativ, peste
50.000 oameni de afaceri anual. Așadar, se concluzionează că în acest fel se promovează, în formulă corporativă, interesele comerciale ale Germaniei, bazat pe efort managerial comun,
corect și transparent.
În continuare, în completarea exemplificativă a analizei noastre, precizăm că viziunea
americană referitoare la gestiunea corporativă se regăsește în Documentul oficial denumit Codul
Sarbanes -Oxley Act (SOX)
În anul 2002, în SUA a fost lansat modelul de gestiune corporativă denumit SOX, adresat
companiilor listate la bursă. [126, p.14].
Mecanismele gestiunii corporative în SUA au fost elaborate cu scopul de a limita
activitățile discreționare, necinstite, corupte ale managerilor, spre a -i opri pe aceștia în luarea de
decizii subiective greșite. În SUA salariile și compensațiile acordate conducerilor din firme sunt
monitorizate de acționariat. De fapt, are loc monitorizarea Bordului conducător din fiecare firmă și, astfel, se rețin „cele mai bune practici” manageriale prin gestiunea corporativă, așa cum sunt
redate în Anexa 2, figura A.2.2.
În termeni comparabili, în România, monitorizarea Bordului Director se referă la
raportarea în cel mult 2 zile a vânzărilor și achizițiilor de acțiuni, de oricine către oricine,
urmărită fiind responsabilizarea Bordului în privința raportărilor financiare, care nu trebuie să fie eronate.
Din cercetările noastre rezultă că între gestiunea verticală în companie (relațiile dintre
manageri și acționarii aflați la distanță) și gestiunea orizontală (relațiile dintre cei ce controlează
efectiv firma și cerințele părților interesate din companie), în baza gestiunii corporative, în mediul economic din România, se înregistrează situații dife rite de management față de
organizarea și conducerea întreprinderii din țările dezvoltate, ori față de cele din țările în curs de dezvoltare. Această idee este confirmată și de faptul că în opinia autorilor Giuseppina Gandini,

47
Riccardo Astori și Raffaella Cassano, (2009) [108, p.432],
Sistemul de gestiune corporativă dualistic orizontal are în fruntea organigramei Adunarea
Generală a Acționarilor (AGA) (pentru gestiunea financiară generală) sub care se află Bordul
director (Comitetul executiv și membrii Bordului) (pentru management), re spectiv Bordul
auditorilor (pentru control). începând cu anul 2003, de exemplu,
în Italia, care este considerată țară dezvoltată în Europa, sistemele de gestiune corporativă sunt diversificate, ca fiind: a) dualistice orizontale; b) dualistice verticale și c) monistice.
Sistemul de gestiune corporativă dualistic vertical are în fruntea organigramei Adunarea
Generală a Acționarilor (AGA) (pentru gestiunea financiară generală) sub care se regăsesc, succesiv, Comitetul de suprave ghere (pentru control) și pe o treptă inferioară Consiliul de
conducere (Comitetul executiv și membrii Bordului) (pentru management).
Sistemul monistic de gestiune corporativă are în fruntea organigramei Adunarea Generală
a Acționarilor (AGA) (pentru gestiunea financiară generală) sub care se află Bordul director și în directă subordonare Comitetul executiv și membrii Bordului (pentru management), respectiv Comitetul de control managerial.
În întreaga Europă, inclusiv în România, în ultima perioadă au apăr ut schimbări în
organismele de conducere a firmelor impuse de cerințele de bază ale raporturilor externe ale întreprinderilor economice cu privire la aplicarea gestiunii corporative.
De exemplu, în Marea Britanie, în documentul intitulat Turnbull Report din 1999
(Internal Control –Guidance for Directors of Sisted Companies Incorporated in UK ) [131, p.12]
Codul Cadbury ( Cadbury Code ) prezintă o variantă de politică de dezvoltare a gestiunii
corporative în țările europene, care este folositoare tuturor ță rilor din regiune, inclusiv României
ca țară – membră a UE, fiind un document care include recomandări cu scopul de a îmbunătăți
organizarea, gestionarea și controlul transparent al activităților economico -financiare și a
activității de monitorizare comună în întreprinderi și organizații, indiferent de mărimea lor. se arată că gestiunea corporativă nu se limitează doar la controlul financiar, ci și la propunerea de
introducere a unui Raport public anual al firmei cu pr ivire la funcți onarea controlului intern.
Această cerință se aliniază recomandărilor precedente aferente raportului menționat, publicat în Marea Britanie, plecând de la alt document intitulat Cadbury Code (Codul Cadbury) (1992),
până la documentele denumit e Hampel Report (Raportul Hampel) (1998) și UK Combined Code
(Codul combinat al Marii Britanii) (1998) .
Așadar, am efectuat un inventar al codurilor de comportament corporativ al
întreprinderilor și am sistematizat normele de referință pentru firmele diferitelor țări dezvoltate, acestea fiind folos itoare spre știință mediului economic din România. Acestea se referă în Italia

48
la Codul de Autodisciplină (Bursa Italia)- Reforma Vietti/ Decretul lege nr. 262/2001; în
Germania la Kon Tray; German Corporate Governance Code; în Franța la Raportul Vienot;
Nouvelles Regulations Economiques; Loi sur Securite finaciare -2003; în SUA la COSO- Report;
Sarbanes & Oxley Act; în Marea Britanie la Cadbury Code/ Combined Code/ Higgs Report –
Reforma legislativă a organizațiilor; în Spania la Riuz Code/ Codigo Olivencia – Reforma
legislativă a organizațiilor; în Belgia la Legea nr. 08/2002 etc.
Noțiunea de administrare corporativă este privită prin prisma activității unei entități
economice (companii), a relațiilor dintre organele de conducere a acestora și diferitele persoane
interesate: acționari, angajați, creditori, furnizori, precum și autoritățile locale și societatea civilă [76, p.73- 76]
Cele mai multe țări europene au optat legislativ pentru Bordul director cu un singur nivel
de structură în firmă , care combină m anagementul cu controlul responsabilității managerilor.
Diane K. Denis și John J. McConnell, (2003) .
[99, p.219]
Structura organigramei în întreprinderi la două niveluri este obligatorie în unele țări
printre care Austria, și opțională în altele, printre care Franța și Finlanda. arată că, de fapt: "Bordurile directoare
în Europa sunt cel mai adesea unitare față de cele din companiile din SUA".
Potrivit Institutului European de Gestiune Corporativă (European Corporate Governance
Institute ) (2011) ( consultar e în 22 mai 2013 a site -ului www. ecgi . org) [102, p.22],
În prima categorie se situează Marea Britanie cu 23 acte legislative emise și SUA cu 18
acte, iar țări precum Bulgaria, Est onia, Letonia, Lituania, Turcia etc. au elaborat și aprobat doar
câte un act legislativ pentru introducerea gestiunii corporative. În România, numărul actelor
oficiale de reglementare în domeniul gestiunii corporative a firmelor, emise în perioada de
refer ință (1995- 2010), este de 3. pentru luarea
măsurilor de introducere a gestiunii corporative în țările dezvoltate în 1995 -2010, numărul de
acte legislative emise în domeniu se situează în medie î ntre 9 -21. În țările în curs de dezvoltare,
numărul actelor legislative pentru introducerea gestiunii corporative este numai de 2- 3.
1.4. Concluzii la capitolul 1
Sintetic, din investigația științifică efectuată cu privire la gestiunea corporativă în
România și particularitățile organizării sale se desprind concluzii, constatări și observații în
domeniu c are, în principal, se referă la următoarele :
1. Gestiunea corporativă în rândul firmelor din România reprezintă condiția organizării
și conducerii generale pe baze corecte, etice și cu succes a unei întreprinderi în piața tot mai
globalizată, urmărind atinger ea indicatorilor -cheie de performanță.

49
2. Constatăm că, frecvent, în teoria și practica managerială se face confuzia între
expresia ”gestiune corporativă” și termenii “corporație”, respectiv “corporatism” ; avansez
concluzia personală că gestiunea corporativă, în mod clar , nu înseamnă etatism sau intervenție
statală în procesele și afacerile economice, ci reprezintă introducerea unui management nou, care
determină firmele și organizațiile să accepte un anume comportament legal, transparent, etic în
folosul acți onarilor și al oamenilor din colectivitățile sociale în care se află și funcționează
întreprinderile.
3. Am observat că g estiunea corporativă presupune mecanisme prin care acționarii își
exercită controlul, pentru ca interesele lor să fie protejate .
4. Reputația corporativă într -o firmă trebuie întărită continuu, deoarece contribuie la
efortul de succes în competiți e, indicând căile spre obținere a avantajului co mpetitiv .
5. Caracteristicile mediului legal, specifice fiecărei țări, precum România , au consecinț e
asupr a gestiunii corporative. Trebuie să re ținem că c ele mai multe alte țări europene au optat
legislativ pentru bordul conducător cu un singur nivel de structură în cadrul firmei, care î mbină
managementul cu controlul responsa bilității în rândul managerilor.
6. Confirmăm că a cționarii din diferite firme din România au, frecvent, atitudine pasivă ,
de delăsare, chiar de dezinter es față de evoluția și interesele întrep rinderii și, astfel, dau
posibilitate și ocazie administratorilor să practice corupția.
7. Consider că particularitățile în organizarea gestiunii corporative trebuie legate de
managementul internaționalizării practicilor de gestiune c orporativă a firmelor românești.
Principalele recomandări și contribuții științifice noi ale autoarei tezei , în contextul
analizei teoretico -metodologice efectuată în capitol, se referă la următoarele:
1. Este folositor a găsi noi concepte, metode, tehnici, soluții, variante etc. pentru a
combate comportamentul necorespunzător, nelegal al managerilor și firmelor, nu neaparat pe calea „pedepsirii” lor, ci prin procedee noi de organizare și conducere , prin activitatea mai mult
controlată și orientată a entităților productiv -economice și sociale, respectând libertatea politică
și economică.
2. Întreprinderea modernă românească trebuie să fie înțeleasă ca o rețea sau un cluster
de contracte, aflată în mediul economic și social global, din ce în ce mai competitiv.
3. Organizarea și conducerea corporativă în România trebuie neapărat luate în
considerare în proiectele de dezvolta re generală a în treprinderilor prin adaptare a politicilor lor la
regimul de funcționare co rporativă.
4. Prin cele relatate în capitol se cunosc acum mai complet caracteristicile organizării
gestiunii corporative în România, particularitățile, prioritățile de organizare și co nducere pe

50
teritoriul țării și, pe această bază, se identifică elementele din gestiunea corporativă românească
pentru interes de aplicare și în alte țări, precum Republica Moldova .
5. Am descoperit că în România, actualmente lipsesc perspective le practice în legătură
cu noi metode și tehnici de management, dar mai ales să știm mai multe despre noile calități ale
managerilor față de provocările mediul ui economic competiti v global. Ar trebui ca i nteresele
tuturor pe termen lung în întreprinderi să fie mai importante decâ t interesele pe termen scurt și
mediu .
6. Recomandăm ferm introduce rea principiul ui proporționalității remunerării în cadrul
societății, și anume , prin raportarea câștigului directorilor la cea a celorlalți directori executivi
din CA și la cea a salariaților cu vechime și la cei cu un grad superior în cadrul firmei.
7. Debirocratizarea urmărită în mod serios în mediul economico -social contemporan,
este în opinia noastră, contrar iul gestiunii corporative . Suntem de părere că gestiunea corporativă
în firme le din România, ca particularitate distinctă, semnifică un anume tip de „birocrație nouă”,
însă pe fond reprezintă o evoluție pozitivă, folositoare pentru controlul și orientarea
întreprinderilor românești spre performanță.

51
2. PARTICULARITĂȚILE GESTIUNII CORPORATIVE ÎN ROMÂNIA

2.1. Evolu ția gestiunii corporative din România în condițiile contemporane
Pentru aprofundarea cunoa șterii referitoare la particularitățile organizării gestiunii
corporative în România am procedat la investigarea științifică a unor într eprinderi mari de tip
corpora ție sau societă ți pe acțiuni.
OMV Petrom S.A . este persoan ă juridică română, organizată ca societate pe ac țiuni, iar la
înfiin țare capitalul său social a fost subscris și vărsat integral. Aceasta își desf ășoară activitatea în
conformitate cu legile române și cu actul constitutiv , având ca obiect principal de activitate
explorarea și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale. Societatea are și activități
precum: transportul și comercializarea țite iului și gazelor naturale prin rețele proprii de
distribu ție, forajul sondelor, rafinarea țiteiului, distribuție, transport, depozitare, comercializare,
bunkeraj nave și aprovizionare aeronave cu produse petroliere, comercializarea cu ridicata și cu
amănuntul de mărfuri și produse diverse. Valoarea capitalului social al OMV Petrom S.A. este de
5,644 miliarde RON, reprezentând 56.644.108.335 acțiuni comune, cu o valoare nominală de 0,1
RON pe acțiune. În 22 noiembrie 2005, AGA a aprobat majorarea capitalului social, acordând
acționarilor existenți dreptul de a subscrie noi acțiuni. Ministerul Economiei și Comerțului
(MEC) a primit 266.977.088 acțiuni, reprezentând valoarea terenurilor pentru care compania a obținut titlurile de proprietate în perioada 16 dec embrie 2004 – 10 octombrie 2005. Fiind unicul
producător de țiței din România și având aproximativ jumătate din producția de gaze naturale a țării, prioritățile strategice și obiectivele pentru anii următori ale OMV Petrom SA au fost
stabilite luând în consi derare siguranța aprovizionării cu țiței și gaze pe piața românească.
Alte companii membre ale grupului Petrom sunt: OMV Petrom Marketing, OMV Petrom
Wind Power, OMV Petrom Gas. Deși România are o tradiție de peste 150 de ani în extracția de
petrol și de 100 de ani în producția de gaze naturale, numele Petrom apare pentru prima dată în
1991, atunci când se înființează Regia Autonomă a Petrolului Petrom, pentru ca în 1997 să se
înființeze Societatea Națională a Petrolului Petrom. Din această privatizare sta tul român a luat
669 de milioane de euro pentru 33% din acțiuni. Ulterior austriecii de la OMV au realizat o
majorare de capital până la 51%. Structura acționariatului la OMV Petrom SA este următoarea:
OMV Aktiengesellschaft (51,011%), Ministerul Economiei (20,639%), Fondul Proprietatea
(18,993%), persoane fizice și juridice (9,357%) (Sursa: Ministerul Finanțelor, BVB, 2014)
La zece ani după privatizare, OMV Petrom SA este compania care controlează producția
de petrol a României, jumătate din producția de gaze, 8% din producția de energie și are șanse
reale de a face o descoperire istorică de gaze naturale în adâncurile Mării Negre. După

52
privatizare, OMV Petrom SA a trecut prin schimbări fundamentale. De la peste 50.000 de
angajați, compania mai avea în 2014 mai puțin de 20.000 de oameni. ( Anexa 9, Tabelul A . 9.1) .
Diminuarea numărului de angajați a venit ca urmare a unor decizii majore luate de OMV
Petrom SA . Doljchim, com binatul chimic, a fost închis, iar în 2011 se închide ra finăria
Arpechim, luând decizia de a procesa petrolul extras din România doar la Petrobrazi. În anul
2012 OMV Petrom SA devine unul dintre cei mai mari producători de energie din România,
după o investiție de 530 de milioane de euro într -o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi. De la
privatizare, OMV Petrom SA a început un proces de investiții alert, anual compania având un
buget de un miliard de euro, cei mai mulți bani mergând pentru activitatea de explorare și
producție, principalul nucleu de profit al co mpaniei. În 2013, OMV Petrom SA obține o creștere
marginală a producției de hidrocarburi în România, iar în anul 2014 ajunge la un profit net de un
miliard de euro, un nivel record pentru companie, dar și pentru economia românească. În Marea
Neagră, Petrom a identificat o acumulare de gaze naturale de 42 -84 de miliarde de metri cubi,
suficientă pentru a acoperi consumul României timp de 5 ani.
Din investigarea științifică efectuată pentru lucrarea de față, am reținut principalele
particularită ți ale organizării gestiunii corporative la c orpora ția OMV Petrom SA, din rândul
cărora se eviden țiază următoarele:
• Constituirea unui Consiliu de Supraveghere la OMV Petrom SA. Consiliul de
Supraveghere (CS) la OMV Petrom SA este format din 9 persoane numite în funcție pentru 4 ani
de către AGA . CS numește Directoratul și supervizează conduita în afaceri a conducerii.
Membrii acestuia posed ă o experiență relevantă în mai multe domenii. Mai mult chiar,
reprezentanții angajaților sunt invitați să ia parte la ședințele CS, conform legislației române.
Directoratul asigură conducerea și reprezintă compania pe propria răspundere. Regulamentul
intern al CS prevede responsabilitățile și procedurile acestuia; documentația scrisă este transmisă
la timp, cu cel puțin o săptămână înainte de întâlnire; se consideră cvorum îndeplinit dacă toți membrii CS au fost invitați conform procedurii și dacă cel puti n 5 membri participă la întâlnire;
există proceduri scrise pentru adoptarea unei hotărâri în caz de urgență; sunt stabilite regulile aplicabile în cazul conflictelor de interese. Hotărârile au nevoie de o majoritate simplă de voturi pentru a fi aprobate. O MV Petrom SA deleagă competențe multiple membrilor CS, având doar
un număr limitat de alte comitete. În plus fa ță de CS, există și un Comitet de audit.
• Independența membrilor Consiliului de Supraveghere. În baza art. 153, al.(8), din Legea
Societăților, pr in actul constitutiv sau prin hotărârea AGA se pot stabili anumite condi ții specifice
de profesionalism și independență pentru membrii CS. În aprecierea independenței unui membru
al CS pot fi avute în vedere criteriile prevăzute la art. 138, al. (2). Totodată, articolul 153 al.(10)

53
din Legea Societă ților prevede că atunci când o societate și CS decid să înființeze, printre altele,
un comitet de audit, cel pu țin un membru al acestui comitet trebuie să fie un membru
independent al CS. Pe de altă parte, Codul de guvernan ță corporativă al BVB (Bursa de Valori
Bucure ști), aplicabil societăților listate, conține prevederi specifice de independență aplicabile
membrilor CS. În conformitate cu principiul VII din Codul BVB, un număr suficient al
membrilor CS trebuie s ă fie independen ți, în timp ce criterii specifice de independență sunt
detaliate în Recomandarea nr. 16 din Cod. Se constată practic, în fapt, că la OMV Petrom SA se
aplică r iguros independența membrilor CS, aspect neîntâlnit la alte companii de aceea și
complexitate din România.
• Existen ța unui Comitet de Audit . O particularitate a organizării se referă la existen ța unui
Comitet de Audit (CA) care este responsabil să revizuiască și să pregătească adoptarea situațiilor
financiare anuale ale OMV Petrom SA, să propună modul de distribuire a profitului, să
întocmească rapoarte de situa ție, situații financiare consolidate, politici de management al
riscului, scrisori către conducerea companiei și programul de audit intern, și să facă recomandări
către CS, în colaborare cu auditorii externi și Auditul Intern al companiei. Membrii comitetului
dețin expertiza financiară necesară acestor activități. Înființarea CA în OMV Petrom SA a fost
aprobată conform prevederilor Legii societă ților comerciale nr. 31/1990.
• Existen ța Statutului de gestiune corporativă al OMV Petrom SA începând cu 14 martie
2012. Potrivit descrierilor oficiale, S.C. OMV Petrom S.A. în calitate de societate listată, cu un
istoric remarcabil al prezenței și al angajamentului la Bursa de Valori București, vizează în mod
constant să aplice cele mai adecvate standarde privind structurile și practicile de
guvernanță/gestiune corporativă. Întrucât face parte dintr -un grup interna țional, standardele sale
au scopul de a asigura conformitatea cu legislația și reglementările locale ce guvernează
principiile de gestiune corporativă, precum și adoptarea bunelor practici din domeniu instituite
la nivel internațional. Pentru a construi o relație pe termen lung cu investitorii săi, OMV Petrom
SA își îmbunătățește standardele privind responsabilitatea și sustenabilitatea corporativă.
Statutul de Guvernanță/ Gestiune Corporativă a fost conceput ca un instrument care să îi ajute
pe investitori să se familiarizeze cu valorile corporative ale OMV Petrom SA, fiind a sumată
ideea că buna gestiune corporativă are rol în protejarea drepturilor ac ționarilor. Gestiunea
corporativă ajută la prevenirea scandalurilor, a fraudelor și a atragerii răspunderii potențiale a
Societății, fiind unul din pilonii principali ai corpora ției, cu accent pe sustenabilitate. Statutul
are scopul de a reuni într -un singur document regulile și reglementările existente și aplicate de
OMV Petrom SA. Acesta este un rezumat al principalelor caracteristici ale gestiunii corporative

54
a OMV Petrom SA, orice proceduri sau informații detaliate fiind aplicate prin intermediul
Actului Constitutiv al Societății și al altor reglementări interne.
• Atragerea de credite de la bănci pe baza resp ectării condi țiilor de gestiune corporativă.
OMV Petrom SA, cea mai mare și cea mai profitabilă companie din România, a fost și
cel mai des men ționat exemplu de bună aplicare a practicilor de gestiune corporativă, în cadrul
studiilor efectuate la Institutul de Guvernan ță Corporativă al Bursei de Valori București (potrivit
autorul ui În context, am examinat de ce este considerată importantă gestiunea corporativă la OMV Petrom
SA și am ajuns la constatarea că în plină criză economică la această corporație s -au putut lua de
la bănci credite de miliarde de euro fără dobânzi exagerate. Gestiunea corporativă desemnează
mai multe reguli prin care o companie, a șa cum este OMV Petrom SA, este condusă și
controlată. În România nu există legi sau sanc țiuni care să oblige în vreun fel companiile listate
să urmeze aceste reguli, aplicarea lor depinzând exclusiv de voin ța managerilor. Însă, în bună
parte respectivele reguli vizează obiectivele OMV Petrom SA, rela ția cu acționarii și investitorii,
raportările făcute către ace știa, componența consiliilor de administra ție, rolul președintilor de
companii și chiar și remunerațiile managerilor. Companiile cu o bună gestiune corporativă, a șa
cum este OMV Petrom Sa, sunt mai profitabile, mai transparente și rezistă mai bine în criză.
Ion Sisu, 4, Piețe de capital , Bucure ști, www.bursa.ro/piata -de-capital/ , accesat la data
de 2 aprilie 2015)
Am constatat, ca o particularitate, că la OMV Petrom SA s-a început aplicarea
principiilor gestiunii corporative încă din momentul privatizării. Situa ția fina nciară a OMV
Petrom SA din ultimii 8 ani se datorează și aplicării acestor standarde, pe lângă evoluția naturală
a companiei. OMV Petrom SA în ultimii 8 ani a generat un profit opera țional de 40 mld. lei, 86%
din aceasta sumă fiind reinvestită. La un milia rd de euro investi ți în petrol și gaze se generează o
contribu ție la PIB de 2,3 mld. euro și o contribuție de 600 mil. euro în bugetul de stat.
C.
oncretizarea efectelor benefice ale aplicării gestiunii corporative revine din exemplul anilor
2008 și 2009, câ nd în plină criză economică regională/europeană s- a putut să se atragă de la
banci credite de 1,6 mld. euro la dobânzi desigur în cre ștere, dar în niciun caz aberante
OMV Petrom SA mai are însă de lucrat la transparen ță în privința salariilor
managementului. În Au stria, OMV, ac ționarul majoritar al Petrom, raportează câștigurile
executivilor de top, lucru care nu este însa valabil și în România. Oficialii producătorului
petrolier românesc au afirmat că societatea are în vedere publicarea acestor remunera ții. . În acea
perioadă, extrem de pu ține companii mari reușeau să obțină credite din partea bă ncilor, însă
reputa ția bună pe care a construit -o OMV Petrom SA aplicând reguli le de gestiune corporativă a
ajutat la trecerea momentelor financiare dificile.

55
O altă corpora ție din România aflată în fruntea clasamentului celor ce aplică, efectiv,
concep ția și regulile gestiunii corporative este Automobile Dacia Renault SA din Mioveni -Pitești.
Structura acționariatului este: Renault (Franța) (99,42%), alți acționari (0,58%). Se constată că
există o “luptă” strânsă cu OMV Petrom SA privind șansele constructorului auto să -și păstreze
poziția dominantă în economia României și în 2015. La nivel de grup însă, austriecii sunt mai
puternici în România decât Renault, acționarul Dacia. Capacitatea maximă a fabricii de la
Mioveni este de 350.000 de mașini anual. Automobile Dacia a devenit în 2014, pentru prima
dată, cea mai mare companie din România după cifra de afac eri raportată – 18,4 mld. lei. În 2013
s-a ajuns la o producție record de 342.000 de mașini. Cu acest rezultat, Da cia a depășit pentru
prima dată OMV Petrom SA., care a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 18,07 miliarde de lei
(4,08 mld. euro), (potrivit site -ului mfinante.ro, accesat în data de 4 aprilie 2015). Până în 2013
nicio altă companie nu a reușit să întreacă OMV Petrom SA, de la înființarea companiei, în topul
celor mai mari jucători din economie. Rezultatele sunt cele raportate pe entități fiscale, nu la
nivel de grup. În anul 1999, Renault achiziționează 51% din capitalul societății în urma
procesului de privatizare, iar în prezent deține 99,43% din capitalul Dacia. Compania a aplicat un
serios program de modernizare: refacerea instalațiilor industriale, reconstrucția rețelei comerciale
și reorganizarea rețelei de furnizori, obținerea a 3 standarde de management al calității (unul în
domeniul protecției mediului). Investițiile realizate de Renault la Dacia până la sfârșitul anului
2014 s -au ridicat la aproape 2,3 miliarde euro, uzina de la Mioveni respectând aceleași standarde
de calitate și eficiență precum uzinele Renault din Europa de Vest. Profitul net al Dacia a urcat
anul 2014 la 337,4 milioane de lei (76,3 mil. euro), față de 277,2 milioane de lei (62,3 mil. euro)
în 2013. La finalul anului 2014, Dacia deține una dintre cele mai tinere game de vehicule de
persoane din Europa (Dacia Duster, Dacia Sandero, Dacia L ogan MCV , Dacia Logan). În topul
celor 100 Cele mai valoroase companii din 2014, Automobile Dacia ocupă poziția 6, având o
valoare de 1.776 mil. euro. Dacia este unul dintre marii câștigători ai crizei în economia locală,
după ce afacerile fabricii din Mio veni s -au majorat cu 140% în 2013 față de 2008 (de la 7,6 mld.
lei la peste 18,4 mld. lei anul 2014). Cu un număr de angajați relativ constant (plus 728 de
oameni în 2014 față de 2008), Dacia a reușit să rămână profitabilă. (Anexa 9, Tabelul A 9.2.)
Am rec urs la investigarea științifică pentru lucrarea de față, spre a descoperi principalele
particularită ți ale organizării gestiunii corporative la corporația Automobile Dacia Renault SA,
din rândul cărora subliniem următoarele:
• Cadrul particular de desfășurar e a gestiunii corporative la Automobile Dacia Renault
SA. Am constatat că la Automobile Dacia Renault SA se promovează piețe transparente și
eficiente, a șa fiind explicat succesul în 2013, 2014 și în prezent în vânzarea autoturismelor la un

56
ridicat număr p e pia ța Germaniei și în Franța, – piețe care sunt extrem de structurate și închise în
competi ție. Cadrul de desfășurare a gestiunii corporative este compatibil cu legislația în vigoare
și arată clar diviziunea responsabilităților între autoritățile de supe rvizare, reglementare și
execuție în companie .
• Auditul intern la Automobile Dacia Renault SA este un proces sfătuitor al
managementului companiei. În cadrul Automobile Dacia Renault SA auditul intern nu este
similar controlului. El urmărește respectarea st andardelor și normelor interne aplicate proceselor,
scoțând în evidență situațiile critice în baza cărora conducătorii acelui proces elaborează
Programul de măsuri, de redresare, de normalizare. Dacă tradi țional, auditul intern se
concentrează pe o arie largă de domenii, ca o particularitate la Automobile Dacia Renault SA
priorită țile sunt reviziile financiare și operaționale. Se recunosc riscurile implementării
proiectelor și programelor importante în corporație. Am observant că functiile de audit intern a u
un statut formalizat, însă la Automobile Dacia Renault SA nu există o abordare standard a strategiei auditului intern. Indicatorii cei mai importan ți de măsurare ai performanței la
Automobile Dacia Renault SA sunt îndeplinirea planului de audit și rezult atele ob ținute în urma
chestionarelor de măsurare a satisfac ției clienților. Se utilizează complet/total sistemul
informatizat de urmărire a datelor. Auditul intern oferă o asigurare independentă și obiectivă și
aduce plus -valoare la Automobile Dacia Renau lt SA, contribuind la perfec ționarea proceselor,
ajută compania să- și îndeplinească obiectivele prin intermediul unei abordări organizate, pentru a
evalua și perfecționa managementul riscului, a controalelor interne și a modalităților de
gestionare a proceselor. Am constatat că factorii ce favorizează evolu ția ascendentă a riscurilor la
Automobile Dacia Renault SA sunt: evolu ția mediului de afaceri; procesul de globalizare –
pătrunderea pe noi pie țe; relația cu clienții, creditorii și investitorii; aspecte privind securitatea
informa țiilor de inovare/ lansare de noi modele de automobile. Etapele misiunii de audit la
Automobile Dacia Renault SA se referă la l ucrarea temporară pe care auditorul este însărcinat să
o ducă la îndeplinire prin dispozi ția Direcției Generale de Audit. Misiunile de audit la
Automobile Dacia Renault SA sunt scurte (sub 4 săptămâni) sau, în func ție de complexitatea
ariei tematice, lungi (peste 4 săptămâni)
• Auditul extern pentru examinarea și certificarea sinceritatății documentelor fina nciar –
contabile fiscale . La Automobile Dacia Renault SA am constatat existen ța auditorului extern, ca
profesionist independent calificat, care ac ționează în perfectă independență, în vederea
certificării sincerită ții documentelor financiar –fiscale. Audit orul extern nu este un func ționar al
unită ții patrimoniale și deci actele sale nu sunt supuse controlului condițiilor impuse de
Automobile Dacia Renault SA. Acesta are responsabilitatea limitată în baza avizului său asupra

57
documentelor financiar –fiscale pe care le examinează; exercită control prin sondaj și, în
consecin ță, constatările sale, totuși, nu reflectă o certitudine absolută. La Automobile Dacia
Renault SA auditarea se face în acord cu cerin țele Directivelor UE în domeniu, cu programul de
dezvoltar e a sistemului contabil din România și cu legislația în vigoare. Auditorul extern
evaluează și testează rezultatele obținute de auditul intern, cu scopul de a constata dacă: auditul
intern a fost efectuat de perso ane cu profesionalismul cerut de exigen țele unei astfel de activită ți;
rezultatele ob ținute de auditul intern sunt din probe de audit relevante, suficiente și adecvate;
toate concluziile la care s- a ajuns sunt concrete și rapoartele întocmite pe baza lor sunt în
concordanță cu constatările făcute. În anul 2014 toate aspectele semnalate de auditorii interni au
făcut obiectul analizării de către conducerea Automobile Dacia Renault SA și, pe această bază, s –
au întreprins ac țiuni corespunzătoare din partea acesteia. Așadar, baza acestui cadru este formată
din regulile și principiile care trebuie respectate în implementarea gestiunii corporative, precum
și organismele, instituțiile de supraveghere a implementării și respectării regulilor convenite.
• Asigurarea unor mijloace adecvate de protejare a interese lor acționarilor minoritari .
Una dintre necesitățile adaptării economiei românești la mecanismele economiei de piață o reprezintă cre șterea încrederii investitorilor în achiziția de acțiuni, ceea ce determină însăși
funcționalitatea pieței na ționale de cap ital. România, ca și alte țări ex -comuniste, a adoptat
anumite structuri organizaționale pentru pia ța de capital după modelul țărilor dezvoltate, dar nu a
dispus întotdeauna de cele mai potrivite mecanisme de implementare pentru a le face să funcționeze ca atare. Rolul principal într -o companie este jucat fie de manager, fie de acționarii
cu putere de control, fie de ambele categorii. Cei care trebuie protejați prin legi adecvate și cu ajutorul unui mecanism al justiției activ sunt acționarii minoritari. Pa rticularitățile mecanismului
de gestiune corporativă la Automobile Dacia Renault SA în această direc ție, arată că acționarii
sunt Renault (Franța) (99,42%), iar alți acționari au un procent extrem de mic de participare (0,58%). Am constatat că prin prezen ța unică a ac ționarului majoritar, nu se înregistrează
conflicte sau dezacorduri în privin ța intereselor acționarilor majoritari, deoarece cei din urmă
manifestă satisfacție față de poziția și rezultatele inregistrate de companie.
Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Mediaș este singurul producător de
gaze naturale controlat de Statul Român care asigură anual circa jumătate din producția internă a țării. Structura acționariatului este: Statul Român prin Ministerul Economiei (70,01%), Fondul
Prop rietatea (14,99%), persoane juridice (12,34%), persoane fizice (2.66%). Valoarea de piață a
companiei a fost în 2014 de peste 3 miliarde de euro, potrivit calculelor din anuarul Top 100 de
companii valoroase din România. Valoarea companiei ar putea crește însă substanțial în
contextul în care va avea loc liberalizarea prețului la gazele naturale din producția internă,

58
menținut în prezent la o treime comparativ cu cel importat din Rusia. Romgaz este una dintre
cele mai așteptate companii de către Bursa de Valori. Compania a fost înființată în anul 2000 în structura actuală. Anterior acestei date, Romgaz era o companie integrată vertical , care avea pe
lângă producția de gaze naturale și activități de transport și distribuție. Începând cu data de 12
noiembrie 2013, ac țiunile emise de Societate sunt tranzacționate pe piața reglementată
administrată de BVB . Acțiuni emise de Societate sunt suport pentru certificate globale de depozit
(GDR- uri) emise de The Bank of New York Mellon, cu acordul Societă ții, GDR -uri care se
tranza cționează pe Bursa de Valori de la Londra. În top 100 Cele mai valoroase companii din
2014 în România , Romgaz ocupă poziția 2 având o valoa re de 2.595 mil. euro. ( Anexa 9, Tabelul
A.9.3.)
Am procedat la cercetarea pentru lucrarea de fa ță, spre a descoperi principalele
particularită ți ale organizării gestiunii corporative la Societatea Națională de Gaze Naturale
Romgaz S.A. Mediaș , din rândul cărora se amintesc următoarele:

Romgaz S.A. consideră gestiunea corporativă punctul central al rela ției c u acționarii și
investitorii, dorind astfel să –și maximizeze beneficiul de companie listată. Organismele
corporative ale Romgaz S.A. sunt: AGA, CA și Directorul General. Este o societate administrată
în sistem unitar de către CA, care a delegat conducerea entită ții unui Director General. Romgaz
S.A. a stabilit și implementează proceduri și regulamente pentru organizarea și desfășurarea
ședințelor AGA, care au ca scop asigurarea realizării formalităților necesare derulării relației cu piața de capital și inv estitorii. Societatea are organizată o direc ție (structură) care asigură
desfășurarea relației cu investitorii. CA îndeplinește actele necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al Societă ții, funcționând ca un organism colectiv, pe baza unor informări
complete și corecte. CA poate delega competențele de conducere ale Societății. Atribuțiile de bază ale CA la Romgaz S.A. sunt: stabilirea direc țiilor principale de activitate și dezvoltare ale
Societății; aprobarea planului de management; st abilirea politicilor contabile, a sistemului de
control financiar și a planificării financiare; numirea și revocarea directorilor, inclusiv Directorul
General și stabilirea remunerației acestora; supravegherea activitatii directorilor; organizarea ședințel or AGA, precum și implementarea hotărârilor acestora; pregătirea raportului anual al
administratorilor; introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolven ței; alte competente
care nu pot fi delegate, potrivit legii. CA la Romgaz S.A. este compus d in 7 administratori, din
care unul este numit Pre ședinte al CA. În fapt, CA este format din 6 membri neexecutivi
(administratori fără func ție executivă) și un membru executiv (administrator cu funcție
executivă, respectiv directorul general). Structura CA arată că nicio persoană sau un grup
restrâns de persoane nu poate domina procesul deci zional. Majoritatea membrilor CA este

59
reprezentată de administratori independen ți. CA la Romgaz S.A. are constituit un Comitet de
Nominalizare și Remunerare care coordone ază procesul de numire a membrilor CA și face
recomandări de candida ți pentru pozitia de administratori și pentru ocuparea locurilor vacante.
Durata mandatului membrilor CA la Romgaz S.A. este de 4 ani. Comitetul elaborează politica de
remunerare pentru ad ministratori și Directorul General. Remunerarea administratorilor
neexecutivi este propor țională cu responsabilitățile acestora și timpul dedicat exercitării funcției
lor. Suma totală a remunera ției directe și indirecte a administratorilor și Directorului General este
prezentată în Raportul Anual, distinct între componentele fixe si variabile. CA la Romgaz S.A. se
întrune ște ori de câte ori este necesar însă, cel puțin, odată la 3 luni. Comitetul de Audit la
Romgaz S.A. este compus din 4 membri, exclusiv di n administratori neexecutivi și un număr
suficient de administratori independen ți. Principalele atribuții ale Comitetului de Audit sunt:
monitorizarea procesului de raportare financiară; monitorizarea eficien ței sistemelor de control
intern, de audit, de m anagement al riscurilor; monitorizarea auditului statutar al situa țiilor
financiare anuale; verificarea si monitorizarea independen ței auditorului statutar sau a firmei de
audit; recomandă CA numirea unui auditor statutar. Comitetul de Nominalizare si Remu nerare
este compus din 5 membri, exclusiv din administratori neexecutivi și un număr suficient de
administratori independen ți, iar principalele sale atribuții sunt: identificarea criteriilor de selecție
a administratorilor; formularea de propuneri privind func ția de administrator; elaborarea de
propuneri catre CA privind procedura de selec ție a candidaților pentru funcțiile de director și alte
funcții de conducere; identificarea de criterii obiective necesare stabilirii schemei de remunerare
pe bază de perf orman ță; elaborarea politicii de remunerare pentru administratori și directorul
general. Directorul General la Romgaz S.A. are, în principal, următoarele atribu ții: aprobarea
structurii organizatorice și functionale a Societății; aprobarea regulamentului d e organizare și
funcționare a Societății, aprobarea angajării, promovării și concedierii personalului salariat, a
sarcinilor și atribuțiilor de serviciu. Directorul General are obligația de a informa CA, in mod
periodic, asupra modului de realizare a atribuțiilor delegate, poate acorda imputerniciri sau poate
delega exercitarea atribu țiilor de reprezentare condițiile stabilite prin Hotărârea CA. Romgaz
S.A. pregăte ște și diseminează informații periodice și continue relevante de raportare financiara,
promove ază, cel pu țin odată pe an, întâlniri cu analiștii financiari, brokeri, agenții de rating și
speciali ști de pia ță. Societatea respectă drepturile ac ționarilor și asigură acestora un tratament
egal ș i echitabil, accesul la informa ții relevante. La Romgaz S. A. Administratorii și Directorul
General adoptă decizii în interesul Societă ții și nu iau parte la dezbaterile sau deciziile care
crează conflicte între interesele lor personale și cele ale Societății. Fiecare membru al CA și
Directorul General se asigură de evitarea oricărui conflict direct sau indirect de interese cu

60
Societatea sau o subsidiară controlată de aceasta.
Din observa țiile efectuate de autoare la Romgaz S.A.se constată că eficiența modelului de
gestiune corporativă este măsura în care entitatea reușeste să- și atingă obiectivul principal, și
anume, acela de amaximiza valoarea companiei din perspectiva ac ționarilor . La Romgaz S.A. Codul de
guvernanță/gestiune corporativă vine în sprijinul societății pentru ca aceasta să poată aplica rolul
și obligațiile CA , structura CA , numirea și remunerarea membrilor CA , transparența, raportarea
financiară, controlul intern și administrarea riscului , conflictul de interese ș i tranzac țiile cu persoane
implicate (“tranzac țiile cu sine” ). Concluziv, particularită țile gestiunii corporative la Romgaz S.A.
se regăsesc în 5 elemente cheie ale unui cadru managerial puternic, și anume: drepturile
acționarilor , tratarea echitabilă a acționarilor, rolul părților interesate în gestiunea corporativă ,
prezentarea informațiilo r și transparență , responsabilitățile CA.
În gestiunea corporativă, am constatat că între comunicare și decizii se manifestă strânse
interrela ționări .
Procesul de comunicare este o acțiune intenționată prin care se transmit informații
referitoare la realit atea înconjurătoare sau interioară a întreprinderii, care cuprinde minim două
elemente: un emițător (CA) și un receptor (ac ționarii), capabile atât să codifice cât și să
decodifice, cu aceleași unități de măsură, diferitele mesaje de gestiune corporativă. Comunicarea
de întreprindere e specifică atât instituțiilor de stat cât și celor private. Ea se referă la circuitul
informațiilor in interiorul instituțiilor (comunicare pe orizontală și pe verticală), cât și la fluxul informațional corporativ dintre între prindere și mediul extern acesteia. Începând cu anul 2014
Bursa de Valori Bucure ști (BVB) a demarat un program de promovare a comunicării principiilor
de gestiune corporativă în rândul companiilor listate sau care urmează să fie listate. Programul are o va loare de 300.000 euro și este finanțat în proporție de 90% de către BERD, restul de 10%
reprezentând finan țarea BVB prin intermediul Institutului de Guvernanță Corporativă. Proiectul
se desfă șoară într -un interval de 24 de luni și are ca finalitate înființ area unui Indice BVB de
gestiune corporativă.
Din constatările efectuate la sed iul OMV Petrom SA din Bucure ști (20 februarie -13
aprilie 2015 ) privind gestiunea corporativă în acest concern am desprins, – din discu țiile și
analizele cu managerii adjunc ți, c ă raționalizarea deciziilor multicriteriale în condiții de
certitudine este continuu practicată de la nivelul superior (top management) până la nivelul managerilor executivi din filiale și unități de exploatare a țițeiului și gazelor naturale. În această
metodă se consideră că, criteriile de alegere sunt echi -importante (au indici calitativi similari
pentru caracterizarea importanței fiecărui criteriu ce exprimă gestiunea corporativă). De altfel, se confirmă tehnicile și metodologiile concepute de autoare și descrise în lucrarea sa „Teoria

61
deciziei ” (Maria Gâf -Deac, București: Editura FRM , 2004, pp. 89- 101), când fazele aplicării
raționalizării deciziilor multicriteriale în condiții de certitudine într -o firmă sunt: 1) elaborarea
matricei consecințelor date de alternativele decizionale; 2) ordonarea variantelor aferente fiecărui
criteriu, procedând la ierarhizarea descrescătoare a consecințelor acestora, obținând matricea
specifică; 3) realizarea unei noi matrici, care indică de câte ori o variantă ocupă un l oc bine
determinat; 4) ierarhizarea finală a variantelor după o funcție de agregare, respectiv după valorile
descrescătoare ale acestei funcții.
Metoda descrisă prezintă avantajul obiectivării suficiente a ciclului decizional, cu toate că
atribuirea coefi cienților de importanță pentru criterii semnifică un anumit grad de subiectivism.
Suntem de părere că în gestiunea corporativă a firmelor ponderea cea mai semnificativă
(majoritară, aproape exclusivă) o dețin deciziile de grup. Motivația extinderii decizi ilor de grup
rezidă din extinderea formulelor participative de management. În raport cu deciziile unipersonale,
complexitatea deciziilor de grup este mai ridicată și, ca atare, raționalizarea decizională este mai
dificilă. În esență, o decizie de grup treb uie să se regăsească prin aplicabilitate și comunicare
asupra tuturor alternativelor posibile de func ționare a firmei.
Dacă o alternativă este preferată pentru un membru al grupului, atunci ea, pentru a fi „de
grup”, trebuie să înregistreze urcare ca preferință pe scara aferentă întregului grup. Pentru un număr finit de alternative posibile , care sunt așezate într -un clasament, decizia de grup într -o
firmă de tip corpora ție exclude modificarea ierarhiei prin luarea în considerare a unei noi
variante. Opinii le și părerile individuale nu sunt însă excluse, deoarece pe acestea se bazează
dependența directă a fenomenului, procesului ș.a. de actul decizional. În schimb, în gestiunea
corporativă, o decizie de grup ține seama (este dependentă) de opiniile individua le, de exemplu
ale ac ționarilor sau ale părților interesate. Luarea și comunicarea unei decizii prin gestiune
corporativă de grup semnifică identificarea unor reguli cât mai raționale , care conduc preferințele
individuale la un proces de „ordonare reprezentativă” pentru întregul colectiv.
Credem că este cât se poate de adevărată observația că, în prezent, în firme nu există o
regulă de raționalitate universală, ci, mai degrabă, se apelează la reguli relative, aplicate la anumite condiții concrete , ce vizează necesitatea luării deciziilor de grup în întreprinderile care
aplică gestiunea corporativă.
În acest fel, la OMV Petrom SA, în cadrul CA, regula „simplei majorități” a determinat o
ordonare reprezentativă pentru grup a variantelor, fiind adjudecată , în final, formula decizională
adecvată. Pentru un număr mai mare de membri ai grupului care participă la decizii , comparațiile
sunt mai extinse, iar ordonarea ideilor devine complexă și laborioasă. În esență, prin regula
simplei majorități se realizează o compunere de preferințe .

62
Noi considerăm că este posibil ca, într -o anumită perspectivă, deciziile de grup să fie
interpretate și comunicate ca o „ compunere a utilităților individuale ”. Similar metodei pentru
calcularea utilității globale, se calculează utilitatea individuală a fiecărei variante, ținând seama
de exprimarea efectuată (punctul de vedere) al fiecărui decident care se află nominalizat în grup (în CA).
Se observă că fiecare decident din CA acordă importanță diferită criteriilor folosite pentru
optimizarea deciziei, ceea ce conduce la apariția unor diferențe între decidenți privind utilitatea
variantelor. Aceste diferențe sunt folosite pentru comunicarea unor comparații între variante.
Însumând utilitățile individuale pentru alternativele formulate din punctul de vedere individual,
al fiecărui decident, se obține utilitatea globală a variantelor în condi țiile aplicării gestiunii
corporative.
Rând pe rând, din analizele suplimentare privind gestiunea corporativă , efectuate la
OMV Petrom SA, Automobil e Dacia Renault SA și SN Romgaz Mediaș, am observat că, în fapt,
cunoașterea sistemului și a mediului ambiant clarifică, în principal următoarele aspecte: Cine este cel care ia (efectiv) deciziile?, Cine este cel ce are responsabilitatea luării deciziilor? , Care
sunt variabilele controlabile? Răspunsurilela întrebări de mai sus, sunt rezultatul analizei, de
regulă a diagnosticului, care înregistrează și comunică „simptomele” sistemului de gestiune
corporativă.
Etapele realizării unei analize a sistemului su pus procesului decizional se referă la:
cuantificarea cererilor (cerințelor) din exterior, pe care sistemul trebuie să le satisfacă; stabilirea
manierei în care sistemul preia cererile sau cerințele, respectiv aspirațiile din exterior; se
definește fluxul informațional din interiorul sistemului referitor la cereri/cerințe (modul de
înregistrare, transmisie, circulație ș.a.)
Am constatat că întotdeauna, premergător luării deciziilor, managerii din firmele
analizate afișează un „dubiu” și nu comunică în privi nța celei mai bune strategii de urmat.
Formularea propriu- zisă a problemei pentru o bună gestiune corporativă, bazată pe analiza
sistemului , înseamnă: definirea diferitelor strategii posibile (cuantificarea variabilelor
controlabile); definirea condițiilor problemei (identificarea variabilelor necontrolabile); stabilirea
unui criteriu de alegere (cunoașterea obiectivelor problemei și a importanței lor).
Obținerea succesului organizațional corporativ este subiectul esențial al managementului
strategic. Teor i a managementului strategic vizează formularea de modele pentru decizii
strategice în câmpul productiv -economic al firmelor analizate. Succint, modelele de management
strategic care ni s- au părut adecvate pentru asigurarea aplicării gestiunii corporative la cele 3
companii analizate, se prezintă după cum urmează: 1) Modelul planificării cooperative în cadrul

63
unei firme. ( Acesta este prescriptiv și se referă la decizii esențiale similare). 2) Modelul căutării
strategice. (Acestuia i se asociază un model complementar de implementare auto -strategică ). 3)
Modelul managementul dezvoltării deliberative a firmei . (Prevede direcționarea activității spre
obiective definitiv alese, însă traseul productiv- economic către acestea are grad sporit de libertate
în operaționa lizare ). 4) Modelul pre -planului sistematizat . (Se referă la formalizarea unor
secvențe de traseu evolutiv a firmei care sunt definitive ca formă și conținut ). 5) Modelul
incrementalismului logic (logical incrementalism) . (Are în vedere luarea deciziilor p e baze mai
mult descriptive decât prescriptive ). 6) Modelul definirii continue „a poziției actuale a firmei” . 7)
Modelul accesului la opțiuni . (Este legat de asigurarea libertății de intervenție opțională asupra
activităților distincte într -o firmă ). 8) Modelul aplicării deciziilor strategice asupra fluxului
relațional între probleme, soluții, participanți și sistemul material al firmei. 9) Modelul organizării
în sine a firmei . (Asigură o strategie p entru distribuirea „sănătății” /viabilității funcționării entității
respective) .
Pe de altă parte, marile firme transna ționale , unele dintre ele de tip corporații, sunt
considerate „personaje instituționale” cu mare impact prezent și viitor, în privința evoluțiilor
economice și sociale locale (naționale) și regio nale, din perspectivă managerială.
Potrivit concepției firmei de consultanță Deloitte [100, p.20],
Potrivit din cele 500 de mari firme
care funcționează în țările din Europa Centrală și de Est, în anul 2012 un număr de 37 se regăsesc în România, iar din rândul cel or 50 de mari bănci europene, un număr de 5 sunt
prezente pe teritoriul românesc.
Ștefaniei Enache , în documentul intitulat Top 500 cele mai mari corporații din
lume din 18 iulie 2012 se arată că, în fapt, Compania petrolieră Shell, ocupanta primului loc în
topul Fortune, a ajuns la o cifră de afaceri de 484,489 miliarde dolari și un profit de 30,918
miliarde dolari. Grupul Royal Dutch Shell a fost prezent și în România până în anul 2004, când a
decis să se retragă. Atunci a vândut firmei MOL din Ungaria rețeau a de benzinării pe care o
deținea în România. Oficialii companiei au anunțat în mai multe rânduri că nu au de gând să revină pe piața din România, considerând că este una neinteresantă pentru ei din cauza tranzacțiilor scăzute.
În tabelul 1.1 este redat cl asamentul celor mai mari întreprinderi de tip corporații din
lume după cifra de afaceri și profit, unele dintre ele regăsite cu activități și pe teritoriul României. În a doua jumătate a anului 2013 și în 2014, în România s -au înregistrat serioase
proteste împotriva exploatării gazelor de șist, în principal, împotriva operațiilor de explorare
efectuate de corporația americană Chevron, care ocupă locul 8 în clasamentul de mai sus, cu venituri de 245,621 miliarde dolari și un profit de 26,895 miliarde dolari.

64
Tabelul 1.1. Clasamentul primelor 10 corporații, cele mai mari din lume (2011)

Nr.crt.
Firma Cifra de afaceri
(miliarde dolari) Profit
(miliarde dolari)
1 Royal Dutch Shell 484,489 30,918
2 Exxon Mobil 452,926 41,060
3 Wal-Mart Stores 446,950 15,699
4 BP 386,463 25,700
5 Sinopec Group 375,214 9,453
6 China National Petroleum 352,338 16,317
7 State Grid 259,142 5,678
8 Chevron 245,621 26,895
9 Conoco Phillips 237,272 12,436
10 Toyota Motor 235,364 3,591
Sursa: date prelucrate de autoare confor m informațiilor Șt. Enache citată, 2011
În același context al ierarhizărilor corporațiilor după puterea lor economică, Deloitte Top
500 Europa Centrală are un clasament anual al companiilor din regiune, realizat în funcție de
venituri, profit, numărul d e angajați și capitalizare din 18 țări. România este prezentă cu 38 de
firme în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală după cifra de afaceri
din anul 2012, ocupând locul cinci în regiune, aproape jumătate dintre acestea plasându- se însă
pe poziții inferioare celor din clasamentul din anul 2011. În clasamentul anului 2011, România a
fost prezentă cu 33 de firme.
Corporațiile OMV Petrom, Rompetrol, Dacia, Petrotel Lukoil, BAT Romania, Kaufland,
Lukoil Romania, Hidroelectrica, Mol Romania, Mediplus Exim și Alro au fost, în ordine, cele 11
companii locale care au reușit să se afle pe poziții superioare celor de anul trecut. Corporația
OMV Petrom SA a urcat de pe poziția 25 pe 14, Rompetrol de pe 70 în urmă cu un an, pe 24 în
2014, iar Aut omobile Dacia a mai câștigat opt poziții, ajungând pe locul 42. Un număr de 9
companii apar în premieră în clasament, respectiv Nokia (locul 93), Electrica (134), Enel
Romania (145), Renault Industrie Roumanie (343), Grup Servicii Petroliere (365), Cosmote
(426), JTI Mfg (475), Cargill Agricultura (481) și Continental Automotive (491). Grup Servicii
Petroliere se află pe poziția 2 în regiune, ca dinamică a afacerilor, cu o creștere de 151%, după Kriukov Car Building cu venituri în creștere cu 217%.
Pe de al tă parte, 18 dintre cele 38 de companii prezente în clasament au pierdut pozițiile
față de anul trecut, cele mai mari scăderi fiind înregistrate de Arcelor Mittal Galați, 79 de locuri,

65
până pe 173, Coca Cola HBC Romania (77 de poziții pe 484), Romtelecom (74 de locuri pe 269)
și Philip Morris Romania (74 de pozi ții, pe 411).
În funcție de numărul de corporații nou intrate în top, România ocupă poziția 5 în Europa
Centrală, după Polonia, Cehia, Ungaria. Raportat la diferitele industrii, studiul arată că două
bănci românești se află printre primele 50 de instituții de profil europene. Astfel, BCR s-a
menținut pe locul 9, iar BRD a pierdut două locuri, de pe 13 pe 15, clasamentul fiind realizat pe
baza activelor de la sfârșitul anului 2011.
În funcție de capitalizare, corporația OMV Petrom ocupă locul 13 din 50 în regiunea
analizată, cu 4,429 miliarde de euro și ultima poziție, în top zece companii din sectorul energiei
și resurselor după venituri și profiturile nete din 2012.
În România, prioritatea actuală est e de a obține încrederea în rândul investitorilor externi,
în sănătatea economiei naționale, consideră Andrei Burz -Pînzaru, partener Deloitte România
[100, p.19]
La nivel estic- europen, Polonia continuă să domine ierarhia pe 2011, cu 173 de companii
în topul Deloitte, față de 180 în 2010, fiind urmată de Cehia (80, față de 73), Ungaria (68 față de
63). .
Pentru România transformările suferite de sistemul statal, după schimbările social –
politice și economice din jurul anului 1989, nu înregistrează nivel înalt în privința asigurării
puterii funcționale eficiente a statului modern [66, p.99]. Marile companii transnaționale de tip
corporații, care au tendința de a fi „puternice”, „necontrolabile” și chiar sunt dispuse de a produce „influențe” pe teritoriul Români ei, pot fi aduse în rândul lumii economice corecte doar
cu ajutorul regulilor de gestiune corporativă. Este vorba, în principal, de introducerea reală în mediul economic din România a democratismului economic, a pluralismului decizional transparent, corect , etic. Toate acestea se petrec în condițiile în care, în prezent, marile firme
transnaționale depășesc, frecvent, ca putere și influență chiar puterea financiară în unele state pe teritoriul cărora funcționează [49, p.16]
În fața disfuncțiilor se în tâlnesc, de exemplu, opinii precum cele ca ale lui John
Woodman, director general al firmei Nike , din 1992. Managerii marilor companii moderne (de exemplu, din
companiile transnaționale puternice) recurg deseori la explicarea și la justificarea incorectă a inechităților manageriale pe care le practică în raport cu întreprinderile mai mici de pe teritoriul național.
care acoperă injust abaterile, prin comentarii
precum: „Nu știu decât ceea ce trebuie să știu. Nu intră în obligația noastră să facem investigații”
Pe de altă parte, la unii manageri se întâlnesc și alte concepții, opinii și aprecieri precum: [135, p.2].

66
„Firmele străine ar trebui să aibă libertate completă de alegere în privința participării lor pe o
piață locală, prin import de mărfuri sau prin cons truirea unei infrastructuri locale de producție; să
fie conduse de aceleași legi și să beneficienze într -o țară de aceleași drepturi ca și întreprinderile
locale și să li se permită să aibă orice activitate într -o țară, în măsura în care legea permite
aceeași activitate firmelor locale”. Această opinie aparține lui DeAnne Shirley Julius , Director
Economic Shell International Petroleum Company, regasită în Buletinul Informativ Oficial al
Fondului Monetar Internațional din 15 iulie 1991
Opini ile de mai sus ascund însă frecvent adevăratul interes al marilor întreprinderi de tip
corporații transnaționale, deoarece în realitate ele doresc legi și permisiunea de a se instala liber, nestingherite, fără nici o opreliște pe teritoriul național al ori cărei țări, inclusiv în România, și să
li se permită cu puterea lor economică și financiară să domine piața și structurile economice locale. [98, p.16- 21].
O astfel de stare complexă, observabilă în plan național în România, considerăm că
impune stabilirea unor condiți i manageriale corporative , de obligare a comportamentului firmelor
pentru funcționarea corectă, transparentă pe piețele libere, care să fie mai mult în folosul public general , ideile fiind sugerate în Anexa 2, figura A 2.3.
În urma investigațiilor științi fice pentru lucrarea de fa ță am tras concluzia că
particularitățile în organizarea gestiunii corporative sunt legate și de managementul
internaționalizării practicilor de gestiune corporativă a firmelor din R omânia . În context, se
recunoaște avantajul real izării internaționalizării firmelor și, ca atare, managerii și bordurile
directoare ale companiilor moderne își elaborează variante pentru dezvoltarea bunelor practici de organizare și conducere, pe plan regional extins, în Europa . Într -o asemenea viziune, importanța
strategiei pentru internaționalizarea firmei se dovedește necesară în vederea organizării și
introducerii gestiunii corporative
Institutul Național de Statistică (INS), într -un raport din data de 30 aprilie 2013 [67, p.88].
[69, p.64]
În anul 2012, 26% din grupurile de intreprinderi identificate în România erau rezidente,
iar 90% dintre acestea aveau două sau trei întreprinderi. Cea mai mare parte a grupurilor de
întreprinderi din România își desfa soară activitatea în comerț, industria prelucrătoare sau
construcții. În funcție de ponderea numărului de salariați, majoritatea subgrupurilor de
întreprinderi din România sunt controlate din Germania, Franța sau Olanda. arată că în România există 21.277 grupuri de întreprinderi, din care 5.555 grupuri rezidente și
15.722 grupuri multinaționale. Dintre acestea, 101 sunt administrate din interior și 15.621 sunt
controlate din străinatate. Majoritatea grupurilor rezidente sunt constituite din două sau trei
întreprinderi.

67
Pentru exemplificare, rezultatele a nului 2012 indică faptul că pe primul loc, în funcție de
ponderea numărului de salariați, se află grupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice
sau persoane fizice din Germania (17%), pe locul doi sunt cele controlate din Franța (11%), în
timp ce 8% din grupurile de întreprinderi sunt controlate din Olanda.
Silviu Marian Bănilă, în 27 noiembrie 2013, în documentul online www.manager.ro., [5,
p.21]
România este bine poziționată pentru atragerea de investiții străine în următorii trei ani
(după 2014), conform unui studiu elaborat de Ernst &Young consultat în data de 14 ianuarie 2014, arată că î n România există 191.438 companii cu
participare straină la capital, din care la sfârșitul lunii octombrie 2013 erau înregistrate 10.878
societăți comerciale cu participație chineză la capitalul social, așa cum informează Oficiul
Național al Registrului Comerțului (ONRC). Această valoare reprezintă peste 5% din numărul
total de companii cu participare străină din România. Valoarea totală a capitalului social al celor
10.878 companii ajunge la 282,4 milioane euro.
[101, p.34].
Procentul de
atractivitate a țărilor din Europa arată ca România se află pe locul 7 pentru fluxul de investiții
străine atinse, așa cum se observă din figura 1.4.

Fig. 1.4. Cele mai a tractive țări din Europa (2012)
pentru atragerea de investiții străine (Ernst &Young)
[101, p.34].
Pe această linie, se înscrie și clasamentul primelor 40 de societăți comerciale ale
României. Clasamentul pe țări de rezidență a investițiilor în societăți comerciale cu participare

68
straină la capitalul social la data de 31 octombrie 2013 este redat în Anexa 3, tabelul A 3.2, care
plasează pe locul întâi Olanda și corporația Auchan România.
Așadar, tragem concluzia că frontierele naționale ale cunoașterii manageriale nu mai pot
fi limitate sau restricționate pentru o țară precum România.
Ca o particularitate a problemei investigate, alături de internaționalizare se distinge
problema raportului “birocratizare -debirocratizare”, atunci când se introduce gesti unea
corporativă în funcționarea firmelor din România. Multe persoane din firme cred că dacă se introduc în managementul lor reguli noi, suplimentare, de gestiune corporativă, are loc un proces de birocratizare [138, p.37]
În esență, autoarea afirmă că gestiunea corporativ ă semnifică un anume tip de „birocrație
nouă”, însă pe fond reprezintă o evoluție pozitivă, folositoare pentru controlul și orientarea întreprinderilor, a șa cum se arată în figura 1.5. . Poziția autoarei tezei față de o pinia de mai sus este de respingere a
concep ției respective, deoarece debirocratizarea urmărită în mod accentuat în mediul
economico- social contemporan, este într -un sens contrar cu gestiunea corporativă.

Fig. 1.5. Propunerea de acceptare a unei noi birocratizări
prin introducerea gestiunii corporative în firmele din economia României

(Nb) = nivel de birocratizare; (G c) = gestiunea corporativă; Δ (N-G) = tendința de debirocratizare și
realizarea unei noi birocratizări dată de introducerea gestiunii corporative
Sursa: elabor ată de autoare
O altă particularitate a problemei investigate științific se referă la lăcomia corporatistă
financiară. În mediul economic contemporan, inclusiv în România, se întâlnesc deja multe cazuri și aprecieri controversate referitoare la lăcomia co rporatistă din lumea financiară. De exemplu, la

69
nivelul Uniunii Europene (UE), în anul 2012 s -a stabilit limitarea bonusurilor financiare acordate
conducătorilor de bănci, care au fost plafonate la salariul pe un an. A fost permis, în unele
condiții partic ulare, ca bonusurile financiare să poată fi mărite până la salariul aferent pe
intervalul de cel mult doi ani.
În opinia noastră, lumea financiară nu mai poate funcționa doar pe baza propiilor idei și
reglementări economice, caracterizate de lăcomie. De aceea, intervenția statului în problematica
legată de nivelul exagerat de salarizare, chiar în sectorul privat, reprezintă o formă de
manifestare a gestiunii corporative.
În mod esențial, autoarea prezentei teze avansează concluzia proprie, din investigații
științifice, și anume că gestiunea corporativă stăvilește practicile manageriale negative,
dăunătoare activităților generale ale firmei, stârpește corupția, îndeosebi pentru activitățile pe
termen scurt. În context, descoperim că este combătut short -termismul (adică „termenul scurt”)
și se asigură protecția întreprinderii pe termen mediu și lung față de funcționarea cu riscuri
excesive. În luna februarie 2014, în România s -a constatat că
președintele Autorității de Suprav eghere Financiară (ASF) și prim -vicepreședintele instituției au
obținut numai în ultimele două luni ale anului 2013 venituri personale brute totale în valoare de
zeci de mii de euro, incluzând sporuri de vacanță, bonusuri etc., în condițiile în care o mare parte
din corpul de angajați ai ASF sunt rude ale înalților demnitari și ale politicienilor, marcând o
evidentă eludare a principiilor de minimă accepțiune de gestiune corporativă.
O particularitate distinctă observată de autoare pe parcursul cercetării științifice efectuate
în domeniu est e cea legată de structura personalului din Consiliile de A dministrație din
întreprinderile românești și componența lor internațională. Consiliile de administrație (CA) au
un rol fundamental în responsabilizarea generală a firmelor și pentru asigurarea efectivă a
responsabilității lor sociale [27, p.31- 38]
Rezultatele cercetării din Raportul p rivind gestiunea corporativă, 2009, Bordul director
din firmă în vremuri tulburi (Corporate Governance Report, 2009,- Board in turbulent times ),
prezente în lucrarea editată de Heidrick & Struggles International, Inc . Supravegherea exercitată de administratori, mai ales în
formulă duală (când există și Consiliul de supraveghere -CS), este aplicată și de administratorii
neexecutivi.
[95, p.119], subliniază că
dintr -un num ăr de 371 de întreprinderi investigate din 13 țări, pe baza bursei de referință, rezultă
că în eșantionul de firme europene reprezentative, în medie, 29% din membrii consiliilor de administrație (CA) erau străini. În fruntea clasamentului se află Țările de Jos, respectiv Belgia,
Olanda și Luxemburg, cu 54% străini din total, iar pe un loc inferior, mai conservator, se regăsește Germania, cu numai 8% străini din total în componența consiliilor de administrație.

70
În opinia autorilor Steven Fries și Timothy Lane [104, 308p.], pentru a asigura stabilitatea
financ iară pe termen lung, realizarea unui sistem financiar solid cu ajutorul gestiunii corporative
este o condiție esențială în dezvoltarea economică a economiilor în tranziție.
Magdi R. Iskander și Nadereh Chamlou [104, p.25] și [110, p.28],
arată că, de altfel,
guvernele europene care gestionează economiile naționale (se deduce că, inclusiv, Guvernul
României) se înțeleg cu diverse organizații internaționale pentru a introduce principiile g estiunii
corpora tive. Considerăm că un astfel de demers contribuie la accelerarea elaborării de politici și
viziuni care să sprijine, din ce în ce mai mult, introducerea gestiunii corporative în întreprinderile din economia modernă a României .
2.2. Analiza comparativă a particularită ților organizării gestiunii corporative în
Republica Moldova și România
Potrivit autoarei Platon L. [46, p.2], în Republica M oldova, ca țară din vecinătatea
europeană a României, subiectul guvernării corporative încearcă să se impună de ceva timp
mediului de afaceri autohton, însă a atras atenția companiilor și investitorilor doar acum 5 ani, când Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a inițiat un Cod menit să determine companiile să adopte politici etice și transparente în activitate.
Autoarea Platon L., în lucrarea citată mai sus, opinează că deși în unele țări europene
aderarea și implementarea principiilor Codului de guvernare corporativă este obligatorie, în Republica Moldova, deocamdată, acest act normativ rămâne a fi o recomandar e utilă pentru
societățile pe acțiuni care vor să- și îmbunătățească managementul și calitatea afacerilor. Până
acum, la Codul elaborat de CNPF (Comisia Națională a Pieței Finanaciare) au aderat peste 30 de societăți pe acțiuni, în mare parte, întreprinderi cu capital străin, care trebuie să se conformeze
atât cerințelor din exterior, cât și necesității de atragere continuă a investițiilor.
În lucrarea [46, p.2] se precizează exemplificativ că, de fapt, în Republica Moldova,
Codul de guvernare corporativă , aprobat de către CNPF în iunie 2007, este la moment unicul
document de acest fel și se bazează pe principiile Organizației Internaționale de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Studiul ”Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curții de Conturi (CC) 2011” [158],
elaborat de Expert -Grup, denotă că aproximativ 54% din recomandările CC nu sunt executate.
Pentru comparație, Oficiul Național de Audit din Suedia consideră ca acceptabilă o rată de neexecutare a recomandărilor de până la 30% din totalul recomandărilor formulate.
În România, Legea nr. 161/2003 este actul normativ general, care define ște în art. 70

71
conflictul de interese în materie administrativă astfel: situația în care persoana ce exercită o
demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar
putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor
acte normative, iar explicarea legislativă în domeniu este arătată în Anexa 10.
În Republica Moldova există Legea cu privire la conflictul de interese nr.16 -XVI din
15.02.2008 // Republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.72 -75/231 din 13.04.2012
// Monitorul Oficial nr.94 -96/351 din 30.05.2008 precum și Legea cu privire la prevenirea și
comba terea corupției nr.90- XVI din 25.04.2008 // Monitorul Oficial nr.103 -105/391 din
13.06.2008
Tot u și, în Republica Moldova nu există aprobată o politică autonomă în gestionarea și
monitorizarea conflictelor de interese. Acest domeniu a fost înglobat în Strategia națională anticorupție pe anii 2011- 2015, aprobată prin Hotărîrea Parlam entului nr.154 din 21.07.2011,
astfel, la pct.4.4) lit.B.
Autorii Liubomir Chiriac, Angela Secrieru, Victor Mocanu și Gheorghe Gladchi, în
lucrarea intitulată “ Conflictul de inte rese și regimul de incompatibilități în instituțiile
administrației publice locale din Republica Moldova”, elaborată la inițiativa și cu susținerea
financiară a Fundației Soros -Moldova, în cadrul proiectului „Susținerea elaborării studiilor de
politici publice” subliniază că, în fapt, conflictele de interese, atât din sectorul public, cât și din
cel privat, au devenit un motiv major de preocupare în întreaga lume. Recomandarea No. R
(2000)10 a Comitetului de Miniștri al Țărilor Membre ale Consiliului Europe i privind codurile
de conduită pentru agenții publici/titularii de funcții publice (public officials) definește conflictul
de interese în felul următor: „ conflictul de interese apare dintr -o situație în care funcționarul
public are un interes privat, care este de natură să influențeze sau pare că influențează,
exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor sale oficiale ”.
Ghidul OCDE intitulat „Gestiunea conflictului de interese în serviciul public”,
formulează următoarea definiție: „Un conflict de interese implică un conflict între datoria față de
public și interesele personale ale unui funcționar public, în care funcționarul public are interese, în calitatea sa de persoană privată, care ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obligațiilor și resp onsabilităților oficiale”.
Se identifică 8 categorii de conflict e de interese: 1. auto- tranzacționarea (self-dealing), 2.
acceptarea de beneficii, 3. traficul de influență, 4. utilizarea proprietății guvernamentale , 5.
utilizarea informațiilor confidențiale, 6. angajarea pe exterior (outside employment), 7. angajarea
posterioară (post -employment), 8. comportamentul personal. Conflictele de interese, în general,
presupun două categorii de interese: interese material (pecuniare) și morale (non- pecuniare) .

72
Următoarele cauze pot genera situații de conflict de interese: 1. angajamentul politic
insuficient, 2. conflictul de interese, în termeni de legislație și implementare, 3. conflictele de
interese pot apărea la toate nivelurile administrației publice dintr -un stat, 4. absența unor
dispoziții care reglementează comportamentul, drepturile, obligațiile și responsabilitățile
oficialilor administrației publice locale. (Se simte nevoia de reglementare a acceptării cadourilor mici și ospitalității, utilizării necoresp unzătoare a echipamentelor, mașinilor, telefoanelor
administrației publice locale, precum și regulile împotriva favoritismului și nepotismului. Oamenii sunt obișnuiți să ofere mici cadouri pentru serviciile publice în spitale, școli și grădinițe, și aceste daruri sunt considerate o expresie a recunoștinței pentru oficialii publici cu salarii mici).
5. O reglementare slabă a conflictului de interese potențial este legată de utilizarea informațiilor
oficiale în beneficiul personal, 6. cultura etică insuficien tă, 7. extinderea în ultimii ani a
cooperării sectorului public cu sectorul privat.
Ministerul Economiei d in Republica Moldova, în opinia autoarei Platon L. [46, p.2],
Președintele Consiliului European arată însă că reforma justi ției, combaterea corupției ș i
soluționarea crizei bancare sunt obiective pe care autoritățile de la Chișinău trebuie neapărat să le urmeze, pentru a recăpăta încrederea propriilor cetă țeni, pe cea a investitorilor străini și a
menține Republica Moldova pe calea europeană (potrivit si te-ului www. Deschide.md , accesat în
20 aprilie 2015). Scena politică și societatea din Republica Moldova se află sub impactul jafului
care a avut loc la trei bănci importante din țară: Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.
În total, au fost fura ți un miliard de dolari, o sumă uria șă pentru țară din Europa. Infracțiunile au
fost comise în perioada 2012/2014, până la finalul lunii noiembrie 2014. Compania Kroll Associated UK Ltd a fost aleasă pentru a efectua un audit la cele trei bănci.
intenționează să introducă pentru întreprinderile cu cotă de stat obligativitatea uno r norme de
guvernare corporativă asemănătoare cu cea a societăților pe acțiuni, ca ele să -și reducă pagubele
față de stat cu 50% până în 2016 și cu 80% până în 2020.
În egală măsură, în Republica Moldova, problematica managementului corporativ, a
gestiunii corporative, aspectele vizând conflictele de interese, fiscalitatea, evaziunea fiscală, corupția și lipsa de transparență privind datele contabile din firme [148] , [149] , [150] , [151],
respectiv managementul modern al întreprinderilor în condițiile trecerii la economia bazată pe cunoaștere [159] , beneficiază de studii, cercetări și soluții reprezentative [48]
, concludent
fundamentate științific de pestigioși autori precum Burlacu N ., Țâu N., Roșca P ., Tcaci C.,
Polearuș V ., Catan. P ., Țurcanu G .., Babii L., Stratan A., Gribincea A., Drăgulin I., Poloz A .etc.
Gheorghe Țurcanu în lucrarea sa „Management Corporativ” publicată la ASEM,
Chișinău, 2012, [86, p.102] în capitolul „Evoluția corporațiilor și a uniunilor corporative”

73
evidențiază principiile generale al managementului corporativ, și anume:
• Centralizarea (Managementul corporativ concentrează puterea în mâinile sale sau a
unui mic grup de persoane. Acest principiu este caracteristic pentru managerii autoritari).
• Decentralizarea (Presupune delegarea împuternicirilor, libertatea acțiunilor către
organul ierarhic inferior în conducerea corporației). Astfel subdiviziunile, filialele și
reprezentanțele obțin independență atât manageria lă, cât și financiară
Pe de altă parte, potrivit constatărilor autoarelor Svetlana Pînzari și Ianina Spinei, așa
cum acestea precizează în lucrarea Administrarea corporativă – premisă a transparenței și
prevenirii corupției (Ch.: Transparency International – Moldova, 2004, Bons Offices – 88 p.), în
Republica Moldova există multe întreprinderi care au fost privatizate sau încă aparțin statului,
unde controlul asupra managementului este lipsit de consistență sau aproape inexistent. În aceste condiții introducerea principiilor de administrare corporativă, Principiilor Businessului, implementarea unui sistem adecvat de control asupra managementului este de o stringentă necesitate. Pentru a încuraja investițiile străine, Republica Moldova trebuie să dezvolte un mediu
de afaceri care ar asigura un nivel înalt de administrare corporativă. [86, p.134].
Noțiunea de administrare corporativă stipulată în Concepția administrării corporative a
întreprinderilor din economia națională aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr.22 din 16 ianuarie 2003 include o multitudine de relații între conducerea
companiilor și persoanele interesate și determină balanța lor de interese.
În Republica Moldova predomină modelul bazat pe concentrarea înaltă a capitalului.
Conform datelor anuale ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, în fiecare din societăți pe
acțiuni din republică (în circa 50% din societăți evidența acțiunilor o țin registratorii), există câte un acționar care deține peste 50% din acțiunile societății și, în general, ține sub control activitatea acesteia. În alte societăți pe acțiuni (circa 49%), există acționari care dețin de la 25% la 50% din pachetul de acțiuni într -o societate. Totodată, în fiecare societate pe acțiuni există un
acționar, doi și mai mulți acționari care dețin de la 5% până la 25% din acțiuni.
Este de remarcat că în Republica Moldova cerințele legislației privind informarea
acționarilor despre convocarea adunărilor acționarilor sunt încă destul de rigide și presupun atât comunicarea în scris fiecărui acționar despre desfășurarea ei, cât și publicarea anunțului respectiv
în organul de presă indicat în statut.
Totodată, în multe din țările în tranziție nu se admite votarea prin corespondență, Este de
remarcat că doar în Polonia și România acționarii minoritari își pot delega candidatul lor în
Consiliu (în România de facto acest drept nu este utilizat). Este de menționat că legislația în domeniu a țărilor care au aderat la UE este mai puțin rigidă decât a altor țări postsocialiste,

74
inclusiv a Republicii Moldova.
Majoritatea țărilor nu au însă un concept al membrilor (directorilor) independenți ai
Consiliului. Situația vizând dezvăluirea informațiilor despre proprietarii de acțiuni este similară:
în marea majoritate a țărilor companiile urmea ză să dezvăluie informațiile despre deținătorii a 5
% și mai mult din acțiunile cu drept de vot.
În acela și cadru de evidențiere a modelului moldovenesc de organizare a gestiunii
corporative, Veaceslav Ioni ță, Președintele Comisiei Parlamentare „Economie, buget și finațe” a
publicat articolul „Guvernarea corporativă în sistemul bancar autohton” , (site -ul
http://ionita.pldm.md/ , vizitat în data de 8 decembrie 2014) unde se referă la lacunele cadrului
legal autohton de reglementare a activită ții bancare.
Se precizează că, în fapt, cadrul legal pentru bănci rămâne și până în prezent racordat la
principiul de “ neimixtiune în activita tea curentă a managementului
Așa cum subliniază autorul Gheorghe Țurcanu, în lucrarea sa denumită ”Management
corporativ ”, (ASEM Chișinău, 2013)”, principiu formulat pentru
prima dată în Ghidul Bassel din 1999 (pct. 17), redat și în versiunea din 2006 (Principiul I, pct.
17). Ca atare, așa cum afirmă autorul citat mai sus, Cadrul legal, care reglementează activitatea băncilor, are numeroase goluri, la capitolul – Guvernarea corporativă. Aceste goluri, potrivit
autorului amintit, însă, nu pot fi completate prin acte normative, deoarece sectorul bancar este unul sensibil, se află în strînsă legătură cu protec ția dreptului la proprietate și a voinței
fondatorilor acestei societă ți.
[86, p. pp. 52- 57]
În Republica Moldova structura organizațional -juridică, după părerea autorului
menționat, trebuie să conțină următoarele organe: Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul
societății, Organul executiv, Comisia de cenzori, Registratorul societății”. „în urma privatizării întreprinderilor de
stat au devenit so cietăți pe acțiuni, unde trebuie să fie aplicate elementele managementului
corporativ pentru crearea unui nou sistem de motivație care va permite transformarea
întreprinderii în corporație reală cu mărirea valorii economice a ei.
Pe de altă parte, din cele men ționate în lucrarea autorului Gheorghe Țurcanu, constatăm
că în dependență de statul în care activează o Societate pe Acțiuni se identifică trăsături
individuale. Piața valorilor mobiliare a Republicii Moldova este reglementată de un număr mare de acte nor mative: Legea privind SA, Legea privind Fondurile de investiții, legea privind Bursa
de Valori etc. Comisia Națională a Valorilor Mobiliare din Republica Moldova (fondată în 1992) este responsabilă de baza legislativă, reglementează activitatea emitenților , a participanților
profesioniști la piața valorilor mobiliare (brokeri, dealeri, registratori etc.).
Este important de subliniat că subiecții de bază a relațiilor corporative în mediul

75
organizațional al Republicii Moldova sunt: Acționarii instituționali ( Fondul de Investiții, Băncile,
grupurile financiar -industriale, trusturile); Consiliul societății (50 acționari > 3 persoane; >50
acționari >5 persoane); Administrația (în majoritatea întreprinderilor privatizate au rămas la
conducere directorii întreprind erilor de stat, cu toate că se simte o tendință de restructurarea a
cadrelor).
În mediu, pe republică, politica de privatizare a inclus: 20% – Colectivul întreprinderii
privatizate, 80% – participanții la privatizare (fonduri de investiții, trusturi, bănci , alte societăți pe
acțiuni, persoane fizice etc.) Ca rezultat a fost: cca. (până la) 20% – colectivul întreprinderii
privatizate, cca. 45% – fondurile de investiții, trusturile, 5 -35% – persoanele fizice.
În societățile pe acțiuni industriale cu o pondere mare a furnizorilor naționali: cca. (până
la) 20% – colectivul întreprinderii privatizate, cca. (până la) 50% – furnizorii, cca. (până la) 30%
– fondurile de investiții, trusturile, cca. (până la) 10% – persoanele fizice. În unele corporații
colectivul a acumulat cca. 70 -80%.
Din investiga țiile pentru teza de doctor de față, constatăm că, oficial și legal, drepturile
acționarilor în Republica Moldova sunt: a) să participe la adunările generale ale acționarilor, să
aleagă și să fie ales în organele de cond ucere ale societății; b) sa ia cunoștință de materialele
pentru ordinea de zi a adunării generale a acționarilor; c) să ia cunoștință și să facă copii de pe
documentele societății, accesul la care este prevăzut de lege, de statut sau de regulamentele
socie tății; d) să primească dividendele anunțate în corespundere cu clasele și proporțional
numărului de acțiuni care îi aparțin; e) să înstrăineze acțiunile care îi aparțin, să le pună în gaj
sau în administrare fiduciară; f) să ceară răscumpărarea acțiunilor care îi aparțin, în cazurile
prevăzute de lege sau de statutul societății; g) să primească o parte din bunurile societății în cazul
lichidării ei.
Acționarul deținător de acțiuni care nu dă dreptul la vot poate participa la discutarea
chestiunilor de pe or dinea de zi a adunării generale a acționarilor. Statul poate avea doar un
singur reprezentant într -o societate. Persoanele cu funcții de răspundere ale societății, cu excepția
membrilor consiliului societății, nu pot fi reprezentanți ai acționarului. Potrivit Legii, drepturile
suplimentare ale acționarilor în Republica Moldova sunt:
(1) Ac ționarii care dețin cel puțin 5% din acțiunile cu drept de vot ale societă ții, au
dreptul: a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a ac ționar ilor; b) să
propună candida ți pentru membrii consiliului societății și ai comisiei de cenzori; c) să adreseze
instan ței judecătorești cerere în vederea lichidării societății dacă, în cursul a două ăi mai multe
adunări generale, ac ționarii nu au ales consil iul societă ții; d) să ceară convocarea ședinței
extraordinare a consiliului societă ții.

76
(2) Ac ționarii care dețin cel puțin 10% din acțiunile cu drept de vot ale societă ții, au
dreptul: a) să ceară stabilirea costului plasării ac țiunilor societății, în tem eiul raportului
organiza ției de audit sau al altei organizații specializate ce nu este persoană afiliată a societății;
b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activită ții economico -financiare a societă ții;
c) să adreseze instan ței judecătoreș ti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societă ții de
persoanele cu func ții de răspundere în urma încălcării intenționate sau grave de către acestea a
prevederilor legii sau ale altor acte legislative.
(3) Acționarii care dețin cel pu țin 25% din ac țiunile cu drept de vot ale societă ții, au
dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a ac ționarilor în modul stabilit de
prezenta lege și de statutul societății.
AGA are următoarele atribuții exclusive: a) aprobă statutul societății în redac ție nouă sau
modificările și completările aduse în statut, inclusiv cele ce țin de schimbarea claselor și
numărului de acțiuni autorizate spre plasare, de convertirea, denominalizarea, consolidarea sau
împăr țirea acțiunilor societății. b) hotară ște cu priv ire la modificarea capitalului social, cu
excep ția cazurilor prevazute; c) aprobă regulamentul consiliului societă ții, alege membrii lui și
încetează înainte de termen împuternicirile lor, stabile ște cuantumul retribuției muncii lor,
remunera țiilor anuale și compensa țiilor, precum și hotărăște cu privire la tragerea la răspundere
sau eliberarea de răspundere a membrilor consiliului societă ții; d) aprobă regulamentul comisiei
de cenzori, alege membrii ei și încetează înainte de termen împuternicirile lor, st abile ște
cuantumul retribu ției muncii lor și compensațiilor, precum și hotărăște cu privire la tragerea la
răspundere sau eliberarea de răspundere a membrilor comisiei de cenzori; e) confirmă
organizația de audit si stabilește cuantumul retribuției serviciilor ei; f) hotără ște cu privire la
încheierea tranzac țiilor de proporții: 25 -50%; g) aprobă clasele și numărul de obligațiuni
autorizate spre plasare; h) examinează darea de seamă financiară anuală a societății, aprobă darea
de seamă anuală a consiliului societății și darea de seamă anuală a comisiei de cenzori; i) aprobă
normativele de repartizare a profitului societății; j) hotărăște cu privire la repartizarea profitului
anual, inclusiv plata dividendelor anuale, sau la acoperirea pierderilor societă ții; k) hotărăște cu
privire la modificarea tipului societă ții, reorganizarea sau lichidarea ei; l) aprobă bilan țul de
divizare, bilan țul consolidat sau bilanțul de lichidare al societății;
AGA, dacă statutul societății nu prevede altfel, aprobă: a) direc țiile prioritare ale
activită ții societății; b) modul de în științare a acționarilor despre ținerea adunării generale,
precum și modul de prezentare acționarilor a materialelor de pe ordinea de zi a adunării generale
pentru a se lua cunostin ță de ele; c) regulam entul organului executiv al societă ții și deciziile
privind numirea conducătorului acestuia sau încetarea înainte de termen a împuternicirilor lui,

77
privind stabilirea cuantumului retribu ției muncii lui, remunerației și compensațiilor, privind
tragerea lui la răspundere sau eliberarea de răspundere; d) dările de seamă trimestriale ale
organului executiv al societă ții; e) hotarârile privind deschiderea, transformarea sau lichidarea
filialelor și reprezentanțelor, privind numirea și eliberarea din funcție a co nducătorilor lor.
Consiliul societă ții reprezintă interesele ac ționarilor în perioada dintre adunările generale
și, în limitele atribuțiilor sale, exercită conducerea generală și controlul asupra activității
societă ții. Consiliul societății este subordonat adunării generale a ac ționarilor.
Consiliul societă ții are următoarele atribuții exclusive: a) decide cu privire la convocarea
adunării generale a ac ționarilor; b) aprobă valoarea de pia ță a bunurilor care constituie obiectul
unei tranzac ții de proporții; c) decide cu privire la incheierea tranzac țiilor de proporții prevazute
la 25- 50%; d) încheie contracte cu organiza ția gestionară a societății; e) confirmă registratorul
societă ții și stabilește cuantumul retribuției serviciilor lui; f) decide cu privire la mărirea
capitalului social, precum și modifică în legatură cu aceasta statutul societății (Consiliul
societă ții are dreptul să ia decizii privind mărirea capitalului social cu cel mult 50% din valoarea
acestuia la data ultimei adunări generale a ac ționa rilor. În acest caz, ac ționarii societății dispun
de dreptul preferen țial de subscriere la acțiuni proporțional cotei de acțiuni pe care le dețin); g)
aprobă prospectul de emisiune suplimentară de ac țiuni, rezultatele emiterii suplimentare de
acțiuni, prec um și modifică în legătură cu aceasta statutul societății; h) decide, în cursul anului
financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de rezervă și a celui
suplimentar, precum și a mijloacelor fondurilor speciale ale societă ții; i) face, la adunarea
generală a acționarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale și decide cu privire la
plata dividendelor intermediare; j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii
personalului societății; k) decide cu priv ire la aderarea societății la asociație sau la o alta uniune;
l) decide în orice alte probleme prevăzute de lege si de statutul societă ții.
Membru al consiliului societății nu poate fi persoana care: a) este membru a cinci consilii
ale altor societăți înre gistrate în Republica Moldova; b) din oficiu reprezintă o societate care fa ță
de societatea dată este întreprindere afiliată sau societate dependentă; c) este membru al comisiei
de cenzori a societă ții date; precum și d) o altă persoană a cărei calitate de membru al consiliului
societă ții este limitată de lege sau de statutul societății.
Organul executiv al societăți i poate fi colegia l (comitet de conducere, direcție) sau
unipersonal (director general, director). Membrii organului executiv și alți angajați ai societății
pot fi aleși în consiliul societății, dar ei nu pot constitui în el majoritatea.
Membri ai comisiei de cenzori pot fi atât acționarii societății, cât și alte persoane. Cel
puțin unul dintre membrii comisiei de cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condițiile legii

78
sau contabil -expert (auditor). Membri ai comisiei de cenzori a societăți nu pot fi: membrii
consiliului societății; lucrătorii organului executiv sau ai contabilității societății; gestionarul
societății; persoanele necalificat e în contabilitate, finanțe sau economie; Comisia de cenzori se
alege (se numește) pe un termen de la 2 la 5 ani.
Transparența informației este componentă a dărilor de seama specializate care sunt
lunare, trimestriale si anuale .
Particularitățile administrării corporative în Republica Moldova rezultă din faptul că în
capitolul 3 din Legea privind societățile pe acțiuni nr.1134- XIII din 2.04.1997 sunt prevăzute
clar drepturile generale și suplimentare ale acționarilor, dar și obligațiile acestora.
Legislația autohtonă se caracterizează printr -un nivel înalt de conformitate cu standardele
internaționale ale administrării corporative , însă există diferențe între litera legii și situația
efectivă. De exemplu, rezultatele studiului sociologic efectuat de Transparency International –
Moldova în municipi ul Chișinău a arătat că aproape 47% din acționarii respondenți nu- și cunosc
drepturile, 36% le cunosc parțial și doar 17% le cunosc pe deplin. O situație similară se
înregistrează și în legătură cu cunoașterea obligaț iilor de către acționari: circa 59% din
respondenți nu- și cunosc obligațiile deloc, iar 30 % le cunosc parțial.
Majoritatea acționarilor chestionați (75%), au răspuns că drepturile lor nu se respectă
deloc. Viziunea managerilor intervievați despre drepturi le acționarilor este însă alta; în opinia lor,
drepturile acționarilor sunt respectate parțial (75%) și deloc (17%).
Autorii citați arată că, în fapt, cu părere de rău, în Republica Moldova participarea
acționarilor minoritari la luarea deciziilor societă ților pe acțiuni este destul de joasă, ceea ce se
explică prin unele motive precum: necunoașterea drepturilor și obligațiilor acționarilor, nedorința
conducerii firmelor de a conlucra cu acționarii, în special, cu cei minoritari. De aceea, suntem de acord cu părerea că, de fapt, conducerea societăților trebuie să conștientizeze faptul că
conlucrarea cu acționarii este o obligație absolut necesară, deoarece ține de respectarea drepturilor lor. Conlucrarea ar putea fi îmbunătățită prin înființarea unor depart amente
specializate de relații cu acționarii.
Referitor la încălcarea drepturilor acționarilor, 36% din respondenți au precizat neplata
dividendelor, 27% – lipsa de informare despre convocarea adunărilor generale, 20% – lipsa
accesului la informațiile desp re societate, iar 8% – neparticiparea la procesul de luare a deciziilor
și dezavantajele pe care le au acționarii minoritari în raport cu cei majoritari.
În contextul informării acționarilor, autorii menționați arată că este alarmant faptul că
doar 5 % din acționarii respondenți se consideră informați suficient despre activitatea companiei
unde sunt acționari, iar 95 % sunt neinformați deloc și informați insuficient. Circa 35% din

79
managerii intervievați sunt de părerea că acționarii majoritari au mai multe avantaje decât cei
minoritari, 25% consideră că neplata dividendelor este încălcare a drepturilor acționarilor, 20%
consideră că nerespectarea drepturilor acționarilor se manifestă prin neparticiparea acționarilor la luarea deciziilor. Totuși, 15% din mana geri, recunosc limitarea accesului la informație, iar 4% au
menționat neinformarea acționarilor despre convocarea adunărilor generale.
Participarea acționarilor la adunările generale ar trebui încurajată de companie. Doar
4% din managerii intervievați au m ărturisit că dreptul acționarilor se încalcă prin neavizarea lor
despre convocarea adunărilor generale, iar 78% din acționarii respondenții au afirmat că nu au participat niciodată la adunările generale ale societății. În Republica Moldova s- au înregistrat
anumite cazuri când societățile i -au împiedicat pe acționari să voteze, prin folosirea anumitor
manevre abuzive de procedură, de exemplu, cerința privind prezența fizică a acționarilor respectivi, cerința de a prezenta documente, obținerea cărora este dif icilă și costisitoare.
În companiile din Republica Moldova persistă părerea că funcția primordială a membrilor
și Președintelui consiliului societății este în primul rând de a consulta managerii în afaceri ș i de
a-și promova afacerile lor proprii prin inte rmediul companiei în care activează ca membru sau ca
președinte al Consiliului de Administrație (cele mai ilustrative exemple pot fi experiențele băncilor comerciale care au falimentat: Bancosind, Guineia, Întreprizbank, Oguzbank).
Guvernul Republicii Moldova a aprobat prin Hotărârea nr.22 din 16 ianuarie 2003
Concepția administrării corporative a întreprinderilor din economia națională. Obiectivul acestei concepții constă în perfecționarea sistemului de administrare corporativă existent, orientându- l spre principiile și cerințele internaționale ce și -au confirmat eficiența în multe state
cu economii de piață dezvoltate și în țările ce constituie fundamentul relațiilor de piață. Este
necesar de menționat că companiile din Republica Moldova trebuie să facă un efort substanțial
pentru a instrui tot personalul -cheie în domeniul administrării corporative (contabilii, auditorii,
juriștii, membrii consiliului societății și directorii executivi).
Sinteza cadrului legal existent (prevederile Codului civil, legilor p rivind societățile pe
acțiuni, pieței valorilor mobiliare, hotărârii CNVM cu privire la aprobarea actelor normative ale CNVM referitoare la prezentarea dărilor de seamă specializate ale emitenților valorilor mobiliare etc.) arată contextul dezvăluirii info rmațiilor corporative, căilor și modului de accesare a
acestora.
În Republica Moldova procesul de trecere la politicile de contabilitate moderne s -a
început o dată cu adoptarea în anul 1995 a Legii contabilității, apoi au urmat procese de pregătire
și de d ezvoltare a standardelor naționale de contabilitate, implementarea cărora s- a început în
anul 1999. În decursul anilor 1998–2014 au fost elaborate 29 de Standarde Naționale de

80
Contabilitate (SNC) și implementate, însă acestea necesită modificări pentru act ualizări și a
corespunde actelor și normativelor internaționale și ale UE.
Din investigațiile efectuate și observațiile analizate de autoare se deduce, ca o
particularitate, că în România problema introducerii gestiunii corporative s -a dovedit a fi până î n
prezent dificilă și destul de complexă . Sunt întâlnite ș i obstacole metodologice, însă aplicarea
concepției de gestiune corporativă este încetinită, micșorată ca preocupare, insuficien tă și nu se
găsește mai clar pe lista de preocupări a managerilor de î ntreprinderi și organizații.
De-a lungul timpului, au fost organizate întâlniri de lucru, dezbateri și conferințe la care
au participat reprezentanți ai mediului de afaceri din România și ai Organizației pentru
Coopera re și Dezvoltare Economică (OCDE ), de la Banca Mondială (BM), Agenția SUA pentru
Dezvoltare Internațională (US AID) ș.a. pentru sprijin în vederea înțelegerii și conștientizării
introducerii g estiunii corporative în România așa cum se reprezintă în figura 2.1.
În România, Legea societăților comerciale din anul 1990 a fost necesar să fie actualizată
în anul 1994, cu scopul îmbunătățirii cadrului legislativ național în domeniu prin introducerea de
prevederi referitoare la metode și tehnici mai bune de organizare și conducere.
În opinia autoarei , pe baza observațiilor și concluziilor trase din investigații le teoretico –
metodologice și practice, dacă în firmele din România nu se va aplica mai serios gestiunea
corporativă, se va ajunge curând ca partenerii de afaceri din Europa de Vest să aibă rețineri în a
coopera cu întreprinderile românești care nu își declară adeziunea la concepția și practica
gestiunii corporative deja aproape impusă în UE.
În egală măsură, în România, în mediul economic și social trebuie recunoscută trecerea
de la standardele contabile locale la aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Standardele IFRS reprezintă documentele adoptate potrivit procedurii prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului
European din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate
Potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 1.286 din 1 octombrie 2012 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu IFRS [153].
[147],
consiliile de administraț ie în
firmele din România elaborează pentru fiecare exercițiu financiar un raport, denumit în continuare Raportul administratorilor , care cuprinde cel puțin o prezentare reală a dezvoltării și
performanței activităților intreprinderii și a poziției sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu care se confruntă. Prezentarea este o analiză echilibrată și cuprinzătoare a dezvoltării și performanței activităților întreprinderii și a poziției sale financiare, corelată cu d imensiunea și complexitatea activităților.

81

Fig. 2.1. Cadrul de analiză , ajutor și conștientizare petrecut
pentru introducerea gestiunii corporative în România

Sursa: elaborată de autoare pe baza datelor
din consemnări ce confirmă desfășurarea evenimentelor respective
Am constatat că firma include în raportul administratorilor, ca secțiune distinctă, o
declarație referitoare la gestiunea corporativă. Această declarație cuprinde cel puțin următoarele
informații: a) o trimitere la gestiunea corporativă care se aplică în firmă sau la Codul de gestiune
corporativă pe care întreprinderea a hotărât în mod voluntar să -l aplice. Se precizează toate
informațiile relevante referitoare la practicile de gestiune corporativă aplicate în plus față de
cerințele legi slației naționale; b) în măsura în care întreprinderea se îndepărtează de prevederile
la Coduri de gestiune corporativă, aceasta prezint ă explicații privind părțile componente ale
Codului pe care nu le aplică și motivele neaplicării; c) o descriere a princ ipalelor caracteristici
ale controlului intern și sistemelor de gestionare a riscurilor, în relație cu procesul de raportare
financiară; d) modul de desfășurare a AGA și atribuțiile -cheie ale acesteia, precum și o descriere
a drepturilor acționarilor și a modului cum acestea pot fi exercitate; e) structura și modul de
operare ale organelor de administrație, conducere și supraveghere și ale comitetelor acestora în cadrul firmei în perioada raportată.

82
În continuare, facem referiri la situația organizării gestiunii corporative în România și la
particularitățile sale în comp arație cu cea din alte state pe plan internațional , care cuprinde și
țările vecine, deoarece cunoscând ce se întâmplă și în alte economii , se completează experien ța
managerială, aceasta fiind poziț ia autoarei tezei în legatură cu stăpânirea mai serioasă a mersului
economiei dintr -o țară sau alta, inclusiv în România.
În mediul internațional problemele de organizare și conducere corporativă a firmelor
devin, pe zi ce tre ce, mai importante și ur gente [139, p.42- 45]. Am observat că o anume
„comportare necorespunzătoare” pe piețele în care concurența este deja puternică, determină
întreprinderile românești să recurgă la diferite forme incorecte pentru obținerea profitului ori
pentru supraviețuire. De aceea, conducătorii diferitelor firme practică, uneori, abuzuri, ilegalități,
iar „lupta” economică este incorectă, îndeosebi pentru desfacere și pentru ocuparea piețelor [77,
p.99- 103]
Se întâlnesc dese cazuri și situații de incorectitudine în funcți onarea firmelor, care ca o
particularitate de mentalitate , explică deficiențele prin lipsa de libertate ori lipsa de democrație
economică. Astfel de fenomene negative sunt rezultatul lipsei de angajament ferm al acționarilor, pentru participare a mai activă la controlul, îmbunătățirea continuă, ori evaluarea performanțelor. .
Investigând științific angajamentul și felul de a fi mai dinamici a l acționarilor din firme,
pentru a oberva diferențele de atitudini ale acționarilor români față de dinamismul foarte ridicat al acționarilor din firmele din țările dezvoltate, în principal, am obținut concluzia, considerată
particularitate , că aceștia (acționarii români) sunt caracterizați de o anume pasivitate .
Pentru un număr de 11 firme, resp ectiv 6 din România, 2 din Bulgaria, 2 din Cehia și 1
din Ungaria am reținut o serie de 12 indicatori de exprimare a angajamentului acționarilor în
deciziile întreprinderilor investigate științific, referitori la pozițiile mai dinamice sau de dezinteres ale acestora față de mersul entităților î n cauză, așa cum sunt redați în Anexa 5, tabelul
A5.1. Am procedat practic , efectiv, într -un mod nou, original, la măsurarea angajamentului și a
implicării acționarilor în treburile firmelor din care fac parte ca acționari, cu ajutorul scorurilor, a
notelor acordate, respectiv a ponderilor alocate (de la nota 1= minim, la nota 10 = maxim).
Pentru firmele investigate științific, în perioa da 2010- 2012, am procedat la documentarea
electronică, din statistici oficiale, interviuri, observații și disc uții, reținându -se următorii
indicatori de analiză:
C
d = cunoașterea drepturilor date de calitatea de acționari;
Isgc= înțelegerea de către acționari a concepției și sistemului de gestiune corporativă;
Goa = nivelul de organizare a acționarilor;

83
Na = numărul acționarilor într-o firmă (Nar= număr redus; Nam= număr mediu; NaM=
număr mare);
Dpi = diversitatea profilurilor persoanelor implicate în gestiunea corporativă în firme;
Mda= modul de distribuire a acțiunilor în rândul acționarilor din firmă (D g = distribuire
gratuită; D c =distribuire prin cumpărare; Dces = distribuire pr in cesiune; D t
C = distribuire prin
transfer);
a = caracterizarea acționarilor firmei (Cap= acționari pasivi; C ar= acționari
recunoscători; C ai = acționari indiferenți; C ain= acționari incisivi; C apt= acționari pretențioși);
Ps = felul statutului de acționar în cadrul firmei (PSm= acționar minoritar; PSM= acționar
majoritar);
Ei = intimidarea acționarilor pentru reducerea implicării lor în firmă;
Ea = încurajarea acț ionarilor pentru creșterea implicării lor în firmă;
Rc-b
C = raportul cost -beneficiu, reflectat final către persoana acționarului în firmă;
gc= costuri ale acționarilor individuali în procesul de gestiune corporativă în firmă.
Analizând datele colectate și prelucrate, în principal, am obținut următoarele constatări și
concluzii preliminare:
• Cunoașterea drepturilor date de calitatea de acționar se situează pe intervalu l de notare
(3-9). În general, persoanele care au calitatea de „acționari” știu despre statutul lor de
legătură cu firma în cauză, sunt conștienți de ideea că fac parte din „grupul de interes” al
firmei și că, în anumite condiții, cândva ar trebui să beneficieze “de ceva”, să „dobândească”, să
„primească” părți din rezu ltate, pe care le consideră întotdeauna pozitive (profit, prin dividente).
• Înțelegerea de către acționari a concepției și sistemului de gestiune corporativă ale
firme i se situează între notele (1 -7). De fapt, intervalul rea l de note este stri ct aflat între valorile
(1-4), aprecierea de nivel (7) regăsindu -se doar la o firmă din România (cu obiect de activitate în
domeniul financiar). Am obținut concluzia că, în medie, interesul pe ntru înțelegerea concepției
și sistemului referitor la gestionarea corporativă a firmelor românești este slab-ușor spre
mediu .
• Gradul sau nivelul de organizare a acționarilor este situat între notele (1 -5), însă
nivelul 5 este o excepție regăsită la firma cehă, care are ca obiect de activitate pro ducer ea și
distribuirea de energie. Consider ăm, ca o particularitate, că nivelul de organizare a acționarilor
în firmele din România, în contextul analizat, este foarte slab spre slab (rar spre aproape
satisfăcător ). Acest indicator exprimă lipsa de dinami sm, pasivitatea de care dau dovadă

84
acționarii români fa ță de treburile și activitățile manageriale al firmelor de care sunt legați prin
acțiuni.
• Numărul acționarilor în firme este redus în 6 entități, mediu în 2 și mare în 3
organizații/ firme. Aceasta, ca o particularitate, explică faptul că firmele cu număr redus de
acționari, fiind preponderente, nu ajută la promovarea concepției și practicii gestiunii
corporative.
• Diversitatea profilurilor persoanelor implicate în gestionarea corporativă, în firmel e
investigate științific, am constatat că este redusă, notele de apreciere fiind cuprinse între (1 -4).
• Modul de distribuire a acțiunilor arată că, în firmele în cauză, au fost 2 alocări gratuite
și 9 prin cumpărare de acțiuni.
• Pentru caracterizarea ac ționarilor am obținut note după cum urmează: în 8 firme
acționarii sunt caracterizați de pasivitate , într-o firmă sunt indiferenți, într-o altă firmă sunt
incisivi, iar o într -o altă firmă sunt pretențioși. Faptul că în cca 72% din firmele studiate
acționarii sunt caracterizați de pasivitate în privința gestiunii corporative, este concludent
pentru lipsa d e angajament al acestora, deci, ei nu sunt activi la schimbarea managerială
așteptată, pentru performanță superioară.
• Prezența statului ca acționar se întâlnește în 6 firme din cele 11 investigate (în 5 cazuri
statul este acționar minoritar și într -un caz st atul este acționar majoritar). Ca o particularitate
pentru firmele din România, am reținut că prezența minoritară a statului în structura
acționariatului din întreprinderi arată încetineala cu privire la introducerea mai fermă a
gestiunii corporative.
• Raportul cost -beneficiu, reflectant final către persoana acționarului , este
necorespunză tor, defavorabil, neatractiv. În 7 firme din cele investigate științific, acesta are nota
1 (extrem de slabă), într -o firmă nota fiind 2, iar în alta nota 3, înregistrându -se excepții (not a 6
în două firme și o notă de 8 la firma cehă de producere și distribuire a energiei).
• Nu se înregistrează nici un fel de cost din part ea acționarilor individuali în procesul de
gestiune corporativă în firmele investigate exemplificativ. Acest indicator arată, ca o
particularitate, manifestarea pasivității acționarilor în domeniu.
Concluzi a de ansamblu a autoarei tezei , denotă că în România particularitatea
descoperită constă în faptul că rolul acționarilor în introducerea gestiunii corporative în
firmele la care dețin acțiuni este încă scăzut .
Se întâlnesc însă și exemple de angajament co ncret, mai puternic în domeniu. Totuși,
trebuie să se aibă în vedere faptul că, în mod cert, gestiunea corporativă și bunele practici
economice, respectiv manageriale în viitor, devin condiții obligatorii ale integrării în economia

85
dezvoltată din Uniunea E uropeană (UE).
Pe linia confirmării și sprijinirii argumentelor de mai sus vin și părerile formulate de
Dobroțeanu Camelia L. și alți autori colaborato ri (2010) , care consideră că „nu existã un model
unitar de gestiune corporativã” [29, p.3- 11]
Se observă că, periodic, crizele economice și financiare aduc în atenție problem e cu care
se confruntã firmele din România, din cauza lipsei de transparență . Fiecare s tructurã de organiza ție sau întreprindere
este unică și, ca atare, modelul de gestiune corporativã pe care îl va implementa va fi influen țat
de particularitã ți, de aspecte proprii, specifice.
[39, p.13] . Un Raport al
OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economic ã) dat publicit ății în februarie
2010 [70, p.53]
În opinia autoarei acestei teze , principalele probleme cu care se confruntã în momentul
actual (2014) întreprinderile din România în privința gestiunii corporative sunt: a) firmele care
nu au un nivel satisfãcãtor de gestiune corporativã acuzã cost ul relativ ridicat al acesteia; b)
nivelul slab al gestiunii corporative are cauze profunde în lipsa de transparenț ã a informa ției
economice; c) deoarece firmele din Român ia sunt în interacțiu ne strategică pe piață, acestea se
tem cã divulgarea anumitor informa ții poate avea consecințe negative prin sc ãderea avantajului
lor concurenț ial, competitiv. plasa România pe locul 7 din 10, în contextul unui studiu realizat asupra
practicilor de gestiune corporativă național ã.
Desigur, nu poate sã existe un model unic de gestiune corporativ ă în cadrul tuturor
firmelor, deoarece fiecare țar ã, inclusiv Romania, și alte organizații au particularitã țile lor . Totuși,
principiile de gestiune corporativã emise de O CDE pot fi folosite drept piloni pentru orice model
de gestiune corporativă di n orice țară, inc lusiv în România. Cel mai cunoscut sistem pentru
aprecierea gestiunii corporative este cel conceput de agenția de rating Standard & Poor`s, [74,
p.2-3],
Dobroțeanu Camelia L. și alți autori colaboratori (2010), în lucrarea citată mai sus, au
opinia cã la momentul actual unii manageri români nu sunt pregãti ți sã facã saltul calitativ
impus de principiile gestiunii corporative și au încã re țineri în privința respect ãrii prevederilor
legate de transpa rența informațiilor economice. având o componentã referitoare la macro –scorul acordat unei ț ãri și o component ă
referitoare la m icro – scorul acordat unei firme.
Încă din anul 2000 organizația SG Emerging Markets Equity Research a publicat
rezultatele stud iului intitulat „Standarde de gestiune corporativă” [127, p.23] , analizând 10
economii de piață (din 10 țări) cu privire la nivelurile de aplicare a bunelor practici de gestiune
corpor ativă. Concl uzia principală denotă că lipsa gestiunii corporative în economiile analizate
are următoarele cauze principale: a) slaba aplicare a concepției și conținutului gestiunii

86
corporative; b) funcționarea necorespunzătoare a Consiliilor de Administrație (CA) și c)
informarea necorespunzătoare a acționarilor despre rolul și sarcinile lor noi în evoluția și dezvoltarea firmelor.
În context, ca o particularitate, România se află pe locul 7, cu 20,6 puncte, din 10 țări
analizate. Ca atare, am tras concluzia că gestiunea corporativă este favorabilă în țările din zona în
care se află Român ia, țări care au elaborate și aplică strategii puternice de dezvoltare cu obiective
clare. Gestiunea corporativă este esențială pentru buna organizare și conducere a firmelor în noua economie tot mai complexă, vizând eficiența, corectitudinea, responsabilitatea managerilor și transparența calculului co ntabil în firme, conform f igurii 2.2.

Fig. 2.2. Operațiuni ale firmelor moderne din România pentru a pune în practică
gestiunea corporativă .

Sursa: elaborată de auto are
Rolul firmei în economia națională (a României) suferă redefiniri (în zona geog rafică de
vecinătate a României), în raport cu etapele de analiză și pronunțare [64, p.23]. Economistul
David F . Larcker de la Stanford Graduate School of Business, tratând problematica privind
organizarea și conducerea corporativă i nternațională (Internat ional Corporate Governance)
(2011), [96, p.1249- 1274]
Factorii principali care influențează mediul de afaceri în plan nați onal în firmele din
România și în economia de piață reală se ref eră la: 1) eficiența piețe lor locale de capital; 2)
protecționism practicat în privința afacerilor; 3) specificitatea standardelor contabile; 4) aplicarea
legilor în vigoare pentru buna organizare și conducere și 5) respectarea valorilor culturale ale consideră că gestiunea corporativă nu este uniformă în toate țările.

87
medi ului ambient al firmei pe teritoriul României, așa cum se observă din tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Valori manageriale, culturale și
organizaționale în mediul corporativ de afaceri în România și alte țări din Europa
Marea Britanie Germania România
 Standarde le de
gestiune sunt recomandate
prin „ Revised Combined
Cod”:
– rolurile p reședintelui și
Consili ului de administrație
sunt separate;
– există un senior d irector
independent;
– Bordul director este
independent;
– Bordul, directorii și
comitetele sunt subiec te de
revizuiri anuale;
– sunt instituite elemente de
transparență pentru proceduri
și decizii;
– se menține cvas i – controlul
intern continuu.
Asupra companiei se poate
face plângere sau se solicită
explicații. ▪ funcționează un Bord de
management;
▪ func ționează un Bord de
supervizare;
▪ acționarii publici au drept de
vot;
▪ în Bordul pentru supervizare:
– se numesc membrii pentru
bordul de management;
– este instituită „co –
determinarea” (50% din
activitate este prin
reprezentare);
– aprobă cuprinderea în echipă
a reprezentanților instituțiilor financiare, a membrilor familiilo r fondatorilor și a
managerilor în retragere.
▪ concentrarea acțiunilor la
proprietari;
▪ control intern periodic;
▪ slabă protecție a
acționarilor minoritari;
▪ ocazii de disfuncți i în
interiorul firmelor; ▪ piețe de capital relativ
ineficiente;
▪ reacții guvernamentale
lente;
▪ controlul din partea
acționarilor este orientat spre obținerea de avantaje proprii;
▪diluarea/diminuarea forțată
a veniturilor minoritarilor;
▪ Guvernul int ervine în
unele cazuri în afaceri pentru promovarea intereselor statale.
Sursa: sistematizare și adaptare efectuată de autoarea tezei după sugestiile din lucrarea „ International
Corporate Governance ”, D.F. Larcker , 2011.
[96].

Post J. și alții (2002) î n lucrarea [119, p.21]
În practică, gestiunea corporativă influențează natura și evoluția auditului intern în firme arată că puterea mărită a firmelor de tip
corporații influențează evoluțiile economice locale, afectând dezvoltarea economică, socială și
politică în comunitățile respective. De aceea, în centrul preocupărilor firmelor moderne ar trebui
să se regăsească obligatoriu subiectul responsabilității sociale corporative din partea firmelor
mari.
[141, p.244- 248]
. Am constatat că la momentul actual (20 14), un număr mare de principii care se
referă la concepția, înțelegerea și conținutul gestiunii corporative necesită evaluări crit ice în
rândul întreprinderilor din România, așa cum se observă din figura 2.3.

88

Fig. 2.3. Pri ncipiile gestiunii corporat ive pentru firmele din România
care necesită e valuări critice pentru aplicar e în noua economie .
Sursa: elaborată de autoare a tezei
Pe de altă parte, controlul corporativ, în opinia autoarei tezei de fa ță, poate fi privit și ca
un control din exterior asu pra activității societății pe acțiuni de către participanții pieței, deci, de
către partenerii de competiție, care arată cât de puternică sau slabă este întreprinderea
Poziția autoarei față de concepția controlului corporativ este că echipa de management
din întreprindere trebuie monitorizată de către acționari prin intermediul mecanism ului de
gestiune corporativă. De fapt, averea acționarilor devine mai mare, însă această creștere se poate
înfăptui doar prin decizii strategice de afaceri sănătoase, sustenabile. Așadar, între mecanismul
de management și performanță se identifică relații directe, de reciprocitate, datorită modelului de
organizare și conducere corporativă în firme .
[72, p.65- 70]
Prin urmare, considerăm, exemplificativ, că gestiunea corpora tivă a contabilității în
firmele românești este bine să fie supusă investigațiilor științifice critice, cu referire cel puțin la
următoarelor probleme: a) despre realizarea, atingerea obiectivelor financiare ale firmei; b)
descrierea critică a situațiilor reale, corelate de producție și financiare; c) evidențierea soluțiilor
tehnologice în întreprindere, considerate cele mai bune pentru a se înregistra situații financiare favorabile; d) investigarea științifică a deciziilor cu înalt grad de influență asupra evoluțiilor
financiare viitoare ale întreprinderii. .
În cadrul exemplificativ de mai sus, concluziile pot fi luate în calcul la obținerea unei

89
încrederi mai ridicate în piețele de capital, în structurile administrative, productive, sociale ale
firmei ș.a. Pe această bază sunt eliminate abuzurile, atitudinile discreționare ale managerilor, este
combătut fenomenul corupției, se consolidează modalitățile de dezvoltare pentru firmele
productiv- economice în cauză.
Analiza neintegrită ții managerilor pornește de l a slarizare, de la abuzuri și decizii
subiective, care în frecvente cazuri dovedesc încălcarea legilor. De exemplu, directorii au intenția
frecventă să -și atribuie salarii cât mai mari, precum și beneficii sub diferite forme (case de
vacan ță, automobile de lux, deplasări nejustificate pe banii firmei etc.). Gestiunea corporativă
încearcă să asigure, pe de o parte, un control și o informare cât mai bună a acționarilor cu privire
la acțiunile conducerii executive și a performanței societății, cât și sisteme d e stimulente care să
alinieze interesele conducerii executive cu cele ale ac ționarilor.
Comisia Europeană/UE introduce în premieră, la nivel european, conceptul de „ultim
cuvânt în ceea ce privește remunerarea”. Propunerile ar obliga societățile să publice informații
clare cu privire la politicile lor de remunerare și la modul în care acestea sunt puse în practică.
Nu ar exista niciun plafon obligatoriu privind remunerarea l a nivelul UE, însă fiecare societate ar
trebui să supună politica sa de remunerare
Se apreciază că, în prezent (2014) , există la nivel european o corelare insuficientă între
salarizarea și performan țele personalului de conducere, ceea ce încurajează tendințele dăunătoare
de favorizare a unei abordări pe termen scurt. A șa se face c ă și în România se înregistrează
necorelări și abuzuri în domeniu. unui vot al acționarilor, cu forță juridică obligatorie.
Politica respectivă ar trebui să includă un nivel maxim al remunerației cadrelor de conducere.
Cele mai mari indemnizații lunare medii brute plătite ma nagerilor din companiile de stat
au fost în primul trimestru al anului 2015 l a Tarom (16.622 euro), CFR SA (14.570 euro), Poșta
Română (12.834 euro) și ROMATSA (12.079 euro), potrivit raportărilor companiilor transmise
Ministerului Finanțelor. Următoarele poziții sunt ocupate de indemnizațiile acordate directorilor
generali sau președinților de la: Complexul Energetic Oltenia (6.592 euro); CFR Marfă (6.341
euro); Transgaz (6.190 euro); Electrica Distribuție Muntenia Nord (5.284 euro); Antibiotice SA
și Complexul Energetic Hunedoara (4.454 euro la fiecare); Transelectrica (4.416 euro), Electrica
Furnizare (4.303 euro); Administrația Porturilor Maritime Constanța (4.077 euro); Imprimeria
Națională (4.063 euro). Sub nivelul de 4000 de euro indemnizație lunară medie brută se
încadrează conducerile următoarelor companii: Societatea Națion ală a Huilei și Grup Exploatare
și Întreținere Palat CFR (3.397 euro la fiecare); Conversmin (3.020 euro); Romgaz (2.944 euro);
Imprimeria BNR și Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (2.718 euro la fiecare);
Monetăria Statului (2.567 euro); Admin istrația Canalelor Navigabile Constanța și Registrul Auto

90
Român (2.491 euro la fiecare); Iprochim (2.416 euro).
Pentru a introduce o abordare unitară în politica de salarizare a companiilor de stat, în
conformitate cu bunele practici internaționale, Guvernul a aprobat modificarea OUG nr.
109/2011, introducând limite maxime pentru remunerația brută fixă ce se acordă managerilor, la
nivelul a 6 salarii medii brute pe ramură. Această plafonare va elimina riscul unor derapaje în
politica salarială a companiilo r de stat, risc sesizat în urma analizei proiectelor de BVC -uri.
De exemplu, Directorii companiei Nuclearelctrica ar putea câștiga până la 210.000 euro
pe an, în timp ce membrii CA ar putea încasa 84.000 euro pe an, dacă AGA, controlată de stat,
aprobă pr opunerea ca directorii executivi să primească indemnizații lunare de până la 76.800 lei.
Cei mai "amărâți" directori din companiile de stat au indemnizații de 6.000 euro. Pentru
Cuprumin SA era trecută o indemnizație lunară de 10.000 euro a managerului, în timp ce
Ministerul Finanțelor indică o indemnizație de 1.510 euro. AGA Transelectrica a stabilit
remunerații brute lunare cuprinse între 6.800 de lei (1.500 euro) și 38.000 de lei (8.800 euro)
pentru directorii companiei și de 7.000 lei (1.600 euro) net pe lună pentru membrii CS. Datele
Ministerului Finanțelor arată un nivel de 4.400 euro pentru indemnizația directorului
general/președintelui de la Transelectrica în primul trimestru al anului 2015.
Dezbaterea despre salarizarea managerului la stat implică două paliere de
responsabilitate, față de acționari dar și față de public. Toți directorii de la marile companii de
stat au fost și sunt clienți politici (potrivit site -ului http://www._1256704.html#ixzz3Yep2xnnR
accesat în 28 aprilie 2015).
Din perspecti va fundamentării concep ției referitoare la gestiunea corporativă în România,
se dovede ște de interes și definirea func țiilor manageriale, a portretelor pentru manageri.
Potrivit autoarei prezentei lucrări (Maria Gâf -Deac, – General Management for
Knowledge based Economy/Management general pentru economia bazată p e cunoa ștere, Ed.
Infomin Deva , 2011, pp.347- 356), pentru un Manager general care are răspunderi într -o
companie precum OMV Petrom, se eviden țiază următoarele tendin țe: față de celelalte categorii
manageriale , Managerul general este mai puternic orientat către dezvoltarea unei performan țe
sustenabile pe termen lung; Managerul general valorizează la proprii subordona ți integritatea,
corectitudinea si sinceritatea, implicarea și centrarea pe rezultate ; statisticile în domeniu arată
însă că peste 50% dintre Managerii generali implementează un management intuitiv,
inspira țional, după criterii subiective, emoționale , și nu au o gândire complet coerentă a
rezultatelor urmărite.
Pentru Managerii de vânzări / distribu ție (de exemplu, de produse petroliere de la OMV
Petrom SA), caracterizarea se referă la urmatoarele aspecte: sunt mai puternic centra ți pe oameni

91
decât Managerii ge nerali și Managerii executivi; valorizează la subordona ți lucrul în echipă,
ambi ția și implicarea; totuși, cca.75% dintre Managerii de vânzări/ distribu ție nu știu să motiveze
sau motivează manipulativ, punând accent pe emo țional; o mare parte a Managerilor de vânzări/
distribu ție nu are o gândir e complet coerentă în termeni de rezulta te.
Pentru Managerii executivi caracterizarea reflectă urmatoarele tendin țe: față de Managerii
generali și Managerii de vânzare/distribuție, Managerii executivi sunt mai puternic centrați pe
prezent și pe rezolvarea de probleme și mai putin orientați către rezultate; Managerii executivi
valorizează la subordona ți lucrul în echipă, comunicarea, integritatea și since ritatea; Managerii
executivi caută să fie mai riguro și în decizii manageriale și apelează des la d elegare, motivare și
antrenare.
Din analiza acestor 3 func ții manageriale de bază în OMV Petrom SA am ob ținut
urmatoarele c oncluzii: Managerii executivi români se apropie cel mai mult de performan ța
managerială corporativă, î și cunosc rolul în cadrul afacerii și se identifică cu acea sta; Managerii
gene rali sunt puternic orienta ți strategic, însă în rândul lor mai este nevoie de îmbunatățiri pentru
aplica ții ale gestiunii corporative; Managerii de vânzări/ distribu ție sunt pe ultimul loc în analiza
comparativă dintre cele 3 func ții manageriale în OMV Pet rom SA. Deși sunt percepu ți ca
orienta ți pe rezultate, în realitate mulți dintre ei au dificultăți în a manageria personalități
independente și puternice.
O analiză extinsă pe func ții manageriale, realizată în contextul descoperirii acelor
caracteristici care se află și în gestiunea corporativă, evidențiază profilul managerului român și
modul cum gânde ște acesta. Observațiile au fost făcute de autoare în perioada februarie -aprilie
2015 pe un număr de 21 de manageri români din 12 de companii na ționale din ca drul
Patronatului Român și 2 multinaționale (OMV Petrom SA, respectiv Automobile Dacia Reanult
SA). Analiza comparativă pe niveluri manageriale și distribu ția timpului managerial arată că
structura, în m edie, pe total, este 14,5% pentru management primar ( First management), 47,3%
management de vârf (Top management) și 38,2% management de mijloc (Middle management).
Func țiile manageriale au următoarea distribuție: management general 10,9%,
managementul vânzării 37,3% și management operațional 51,8%.
Profilul managerului român, din rezultatele de analiză comparativă pe func ții
manageriale, arată că așteptă rile managerilor români de la superiori se refer ă, în ordine ca
importan ță, la: 1) integritate, 2) corectitudine, 3) sinceritate, 4) deschidere, 5) comunicar e și
cooperare, 6) încredere, 7) feedback, 8) obiectivitate, 9) viziune și strategie, 10) motivare, 11)
obiective și sarcini clare, 12) suport, sprijin, implicare. (Punctele 1, 2, 3, 5, 6 și 8 sunt
caracteristice gestiunii corporative).

92
Așteptările manage rilor români de la subordona ți se referă, în ordine ca importan ță, la:
1) realizarea obiectivelor, 2) implicare și angajament, 3) integritate, corectitudine, 4) lucrul în
echipă, 5) sinceritate și onestitate, 6) inițiativă, proactivitate, 7) ambiție, perse veren ță,
determinare , 8) comunicare, 9) dedicare, loialitate, devotament, 10) responsabilitate. (Punctele 2,
3, 5, 8, 9 și 10 sunt caracteristice gestiunii corporative).
Profilul ideal al managerului român, în opinia autoarei, este compus, în ordine ca
importan ță, din: 1) motivare și determinare , 2) competen ță, 3) orientarea către oameni, 4) luarea
deciziei , 5) integritate și corectitudine , 6) organizare, 7) obiectivitate, impar țialitate, 8) viziune și
strategie , 9) comunicare. (Punctele 3, 5, 7 și 9 sunt c aracteristice gestiunii corporative).
Valorile managerului român, în opinia autoarei, î n ordine ca importan ță, sunt: 1)
integritate și corectitudine , 2) viziune și strategie, 3) excelență, profesionalism, 4) respect față de
oameni , 5) sinceritate și onesti tate, 6) loialitate, dedicare, devotament, 7) consecven ță și
fermitate, 8) responsabilitate, 9) obiectivitate și imparțialitate , 10) încredere. (Punctele 1, 4, 5, 6,
8 și 9 sunt caracteristice gestiunii corporative).
Atu-urile managerului român, în opinia autoarei, în ordine ca importan ță, sunt: 1)
orientarea spre rezultate, 2) inspira ția, intuiția, 3) practica și controlul afacerii , 4) asumarea
responsabilită ții, 5) stabilirea de planuri , 6) mobilizarea oamenilor, 7) gestionarea schimbării, 8)
dinamismul, 9) anticiparea problemelor, 10) calmul în condi ții de stres, 11) viziunea de business,
12) capacitatea de asumare a riscului, 13) în țelegerea față de oameni , 14) gestionarea diversită ții,
15) auto -cunoa șterea , 16) perspectiva largită. (Punctele 4, 6, 13 și 14 sunt caracteristice gestiunii
corporative).
Punctele slabe ale managerului român, în opinia autoarei, în ordine ca importan ță, sunt:
1) lipsa de motivare a subordona ților, 2) controlul excesiv , 3) lipsa de delegare , 4) lipsa de
antrenare, 5) accentul p us pe putere, autoritate, 6) ședințele excesive, 7) teama de răspundere, 8)
teama de schimbare, 9) orientarea pe sanc ționarea greșelilor , 10) perspective immediate în
rezolvarea problemelor , 11) scepticismul și critica exagerată, 12) evitarea riscului, 13) orientarea
puternică pe sarcini.
Caracteristicile culturale la angaja ții români , în opinia auto arei, în ordine ca importan ță,
sunt: 1) neasumarea responsabilită ților, 2) lipsa de implicare, 3) bârfele și jocuri le politice, 4)
teama de a întreba , 5) slabel e abilită ți de comunicare, 6) pesimismul , 7) obsesia de a fi șef, 8)
tendința spre alb și negru, 9) teama de greșeală, 10) criticismul , 11) toleran ța redusă, 12)
perfecționismul.

93
2.3. Locul și rolul structur ilor organizatorice a corpora țiilor în mediul e conomic din
România
Considerăm că pornind de la descrierea sistemelor informaționale de management în
firmă, se ajunge în final la descrierea rețelelor manageriale colaborative în care comunicarea și
decizia ocupă primele locuri ca importan ță.
Inteligen ța artificială condiționează însușirea practicilor manageriale considerate „bune”,
pe care trebuie să le aibă în atenție firmele .
Am observat că introducerea gestiunii corporative presupune acceptarea acesteia de către
intreprinderile mari, inclusiv cele de tip corporații, însă în mod hotărâtor , locul semnificativ de
aplicare este și în rândul întreprinderilor mici și mijlocii.
Tendința europeană pentru definirea mărimii și importanței întreprinderilor este
exprimată prin datele din tabelul 2.2.

Tabelu l 2.2. Elemente de definire a mărimii și importanței întrepri nderilor în UE
Tip de întreprindere Nr. angajați Cifră de afaceri sau Bilanț total
Mijlocie < 250 ≤ 50 milioane euro ≤ 43 milioane euro
Mică < 50 ≤ 10 milioane euro ≤ 10 milioane euro
Micro < 10 ≤ 2 milioane euro ≤ 2 milioane euro
Sursa :
prelucrat de autoare după Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Recomandării Comisiei
2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea î ntreprinderilor .
Valorile comparative pentru principalii indicato rii de caracterizare a mărimii și
importanței întreprinderilor active economic din România și din UE sunt date în tabelul 2.3.
Se rețin e că IMM este denumirea pentru Î ntreprinderile Mici și Mijlocii , așa cum sunt
definite în legislația UE ( Recomandarea nr. 2003/361/CE a Comisiei UE)
Această recomandare este deja asumată și cerută a fi respectată și în med iul economic din
România. [152].
Criteriile prin care acestea se disting de celelalte tipuri de întreprinderi sunt: numărul de
angajați și cifra de afaceri sau bilanțul total.
Specializarea întreprinderilor , evaluată în raport cu numărul de firme active în fiecare
sector economic, prezintă caracteristici generale foarte asemanătoare în România comparativ cu
Uniunea Europeană.

94
Tabelul 2.3. Numărul de într eprinderi, numărul de salariați și valoarea adaugată brută în
întreprinderile din România
(anul 2010)
Indicat orul IMM Intreprinderi mari Total
România UE-27 România UE-27 România UE-27
Numărul de
firme
468.525 20.796.192 1.519 43.034 470.071 20.839.226
Pondere în total
întreprinderi
99,7% 99,8% 0,3% 0,2% 100% 100%
Numărul de
angajați 2.452.992 87.460.792 1.269.302 43.257.098 3.722.294 130.717890
Pondere în forță
de muncă totală 65,9% 66,9% 34,1% 33,1% 100% 100%
Valoarea
adaugată brută
(mil.euro) 24.406,3 3.492.979 24.169,734 2.485.457 48.576,03 5.978.436
Pondere în total
V AB din
economie 50,24% 58,4% 49,76% 41,60% 100% 100%
Sursa: prelucrare efect uată de autoare după Statistici INS 2011; Comisia Europeană, Raportul anual
2010/2011
Cele mai multe dintre întreprinderi, așa cum se arată în tabelul 2.4 își desfășoară
activitatea în sfera serviciilor, ponde rea acestora în totalul activităților econo mice fiind în
România de 39,5%, față de o medie de 44,2% la nivelul UE .

Tabelul 2.4. Specializarea întreprinderilor din Rom ânia și din Uniunea Europeană
(anul 2010)

Indicatorul România Întreprinderi mari
Număr firme Procent sector Număr firme Procent sector
Industrie 52.588 11,2% 2.211.994 10,6%
Construcții 49.221 10,5% 3.020.478 14,5%
Comerț 181.753 38,8% 6.371.846 30,6%
Servicii 184.990 39,5% 9.191.874 44,2%
Sursa:
prelu crare efectuată de autoare după Statistici INS 2011; Comisia Euro peană, Raportul anual
2010/2011
Dacă vorbim de gestiunea corporativă, atunci trebuie să se cunoască și modul în care se
pot înființa și desființa firmele în România, inclusiv firmele mari, respectiv să se obțină aprecieri
referitoare la birocrația în domeniu. În tabelul 2.5 sunt arătate termenele medii de răspuns ce
variază între o zi lucrătoare, în cazul avizelor pentru înfiin țarea societatilor comerciale, și două
zile lucrătoare pentru ră spunsurile privind modific ările adus e actelor constitutive.

95
Tabelul 2.5. Termenele medii de răspuns din partea autorităților la înființarea/ radierea
societăților comerciale în România și diferite țări din Europa

Sursa: prelucrat după autoarea Nicoleta Boaru, – www. AvocatNet.ro , vizitat în 30 octombrie 2013

Concret, situația statistică a înmatriculărilor de personae fizice și juridice la Oficiul
Național al Registrului Comerțului (ONR C) arată o creștere cu 9% a n umărului total de
înamtriculări în anul 2011 față de anul 2010.
Numărul total de agenți economici, redat în tabelul 2.6., înregistrați în anul 2011 este
distribuit astf el: 48,2% sunt SRL, 33,2% sunt persoane fizice a utorizate (PFA) și 17,0% sunt
întreprinderi individuale; un procent mai mic de 2% reprezintă alte forme juridice.

Tabelul 2.6. Numărul de agenți economici înmatriculați în România ,
conform ONRC, în 2010 ș i 2011

Forma juridică 2010 2011
Număr Procent Număr Procent
Întreprinderi SRL 48.102 40.4% 62.735 48,2%
Persoane fizice autorizate,
PFA 43.956 36,9% 43.269 33.2%
Intreprinderi individuale 23.958 20,1% 22.033 17.0%
Alte forme juridice 3.032 2,5% 2.125 1,6%
Sursa: prelucrare efectuată de auto are după Statistici ONRC, 2012
Mai mult de 98% dintre persoanele fizice și juridice înmatriculate la Registrul Comerțului
în anul 2011 se încadrează în categoria întreprinderilor definite conform Legii nr. 346/2004 cu
modificările ulterioare și întreprinderi individua le și PFA (definite conform OUG nr. 44/2008 cu
modificările ulterioare). Procent ul cel mai mare de unități nou înființate este deținut de
întreprinderi din categoria unităților ce se potrivesc intenției de aplicare a gestiunii corporative ,
care reprezintă aproape jumătate din numărul total, respectiv 62.735.
În anul 2011, numărul total de întreprinderi active în agricultură, industrie, construcții,
comerț și servicii era de 482.512, distribuit astfel: 89,3% microîntreprinderi, 9,0% întreprinderi mici și 1,7% întreprinderi mijlocii spre mari, conform datelor din Anexa 6., t abelul A 6.1.
Întrucât gestiunea coporativă are intensități dife rite de percepție și aplicare pe

96
zonele/provinciile de dezvoltare ale României, consider ăm important să se cunoască gradul de
participare la dezvoltare a întreprinderilor în aceste teritorii administrative , în raport cu numărul
de salariați existenți , regăsiți în Anexa 6 , tabelul A 6.2. Acest demers este făcut în condițiile în
care și numărul de firme pe sectoare de activitate este diferențiat, așa cu m rezultă din datele
cuprise în Anexa 6, t abelul A6.3 și tabelul A 6.4. Densitatea întreprinderilor , calculate ca număr
la 1000 locuitori, oferă o indicație mai exactă asupra nivelului antreprenorial al fiecarei zone
administrative din România , astfel: a) regiunea București –Ilfov prezintă cea mai mare densitate
de întreprinderi, respectiv 44,42 /1000 locuitori; b) următ oarele valori sunt deținute de r egiunile
Nord -Vest, Centru, Vest, Sud- Est și se situează în interval ul 22,7 -18,8 /1000 locuitori ; c)
regiunile cu nivelul cel mai scăzut al densității întreprinderilor sunt: Nord- Est cu 13,19; Sud- Vest
Oltenia cu 14,79 și Sud- Muntenia cu 15,19 /1000 locuitori .
În opinia autoarei prezentei lucrări, în mentalitatea economică românească, intr oducerea
regulilor gestiunii corporative cu bune practi ci manageriale particularizate reprezintă o
posibilitate de îmbunătățire a managementului general. De aceea, recomandăm managerilor
angajamentul pentru aplicarea bunelor practici , performante, de organizare și conducere
corporativă, experimentate și recunoscute pe plan european și mondial.
Bordul executiv al firmei trebuie să dovedească încredere și deschidere către gestiunea
corporativă, așa cum este reprezentat ă în figura 2.4, cu elementele de caracterizare ale
particularităților gestiunii corporative în România. În context, dintre cauzele generice ale
apariției problemelor negative de gestiune corporativă în întreprinderile din România reținem
următoarele [68, p. 141- 150]: preocuparea executivului f irmei pentru propriile interese;
proprietarii întreprinderilor sunt separați de managementul firmei (companiei); conducătorii
firmei acționează, frecvent, în numele intereselor proprii și mai puțin în interesul acționarilor; costurile pentru acțiunile pe d irecțiile stabili te de interes în întreprindere sunt suportate de
acționari, nu de executiv sau de managementul firmelor.
Pornind de la aspectele de mai sus, am efectuat un studiu de caz pentru lucrarea de față și
am ales și întocmit o listă cu 41 de într eprinderi de mărime medie și mare, până la nivelul de
corporație, aflate fiecare în câte un județ al României și în capitala țării, folosind un chestionar ca și cel din Anexa 4. Alegerea numărului de 41 de firme din România este justificată de împărțirea administrativ teritorială oficială ce cuprinde 41 de județe și București, capitala României, iar din
fiecare județ s- a reținut câte o firmă pentru studiul de caz efectuat de autoarea tezei. Firmele
regăsite în studiul de caz au fost preluate din baza de dat e de la Patronatul Român
(www.patronatulroman.ro, vizitat în data de 11 septembrie 2013) [155] și s-a pornit de la criteriul
că această selectare asigură acoperirea reprezentativă a teritoriului României.

97

Fig. 2.4. Ele mentele particulare ale gestiunii corporative în România identificate din studiul
de caz (41 de întreprinderi)
a,b,c,d, = elemente de caracterizare a gestiunii corporative.
Scopul principal al investigației din acest s tudiu de caz a fost de a obține informații
despre ges tiunea corporativă și particularită țile sale în plan național, pe teritoriul României, în
interiorul țării, în zonele de dezvoltare administrativă economico -socială și a trage concluzii
asupra nivelului existent , sau de implicare a managerilor pentru perfecționarea organizării și
conducerii moderne în economia din diferite părți ale teritoriului național. S-a urmărit obț inerea
de concluzii ce privesc modul de aplicare în practica economică românească a particularită ților
gestiunii corporative în diferite le părți teritoriale ale României, în firmele din zonele respective,
cât și modul specific de implementare a gestiunii corporative într-un fel, mai mult sau mai puțin,
mai eficient sau mai puțin efici ent. Sursa: elaborată de autoare
Consider ăm că în noul mediu economic românes c, prin avansarea spre economia de piață
reală, se manifestă cerința special ă de angajament a firmelor locale și străine în procesul de
organizare transparentă a gestiunii corporative . Ca atare, am colectat date pentru identificarea
particularităților organizării gestiunii corporative în rândul întreprinderilor mijlocii și mari din
România.
Pe această bază, folosind notațiile din figura 2.4 , am întocmit și redat în Anexa 7, tabelul
A7.1. intitulat Tabel al el ementelor de caracterizare a gestiunii corporative în mediul productiv –

98
economic și de afaceri în România, iar în tabelul 2.7, am prelucrat și redat grafic distribuția
datelor respective, urmărind evidențierea particularităților în domeniu.

Tabelul 2.7. Elementele de caract erizare a organizării gestiunii corporative în mediul
economico- productiv și de afac eri din România (studiu de caz).

Sursa: elaborat de autoare
Într-o primă expresie analitică, rezultă că bunele practici în afaceri au 4 elemente de
referință, din care 3 cu influențe negative, conform notațiilor simbolice din figura 2.4.
Activitățile de control sunt caracterizate de 4 elemente de referință, din care 3 cu influențe
negative. Pe această bază, prelucrând datele din chestionare am trasat graficul suprafețelor
ponderale pozitive și a celor negative, pentru a exprima gestiunea corporativă în mediul
productiv- economic și de afaceri în România, cu reprezentarea din figura 2. 5.

Fig. 2.5. Graficul suprafețelor ponderale pozitive, notate (S i+), și a celor negative, notate (S i),
pentru organizarea gestiunii corporative în mediul productiv – economic și de afaceri din
România.
Sursa: elaborat de autoare

99

Principiile etice sunt caracterizate de două elemente de referință (unul pozitiv, de bază și
unul negativ). Pentru problemele de responsabilitate socială se întâlnesc 3 elemente de referință,
din care două cu influență pozitivă.
Am notat simbolic cu gc∆fondul general de semnificație de aplicare a gestiunii
corporative, pentr u variațiile procentuale de execuție, la rândul lor notate simbolic cu ) (dc,b,a,+∆ ,
respectiv am notat cu ) (dc,b,a,−∆ ceea ce înseamnă deficitul de gestiune corporativă , în cazul
mediului productiv -economic și de afaceri din România.
Plecând de la aceste notări, cu simbolurile din figura 2.4., am elaborat un model original,
propriu, ecuațional de evidențiere a caracteristicilor și particularităților organizării gestiunii
coporative în România. Preluând informa țiile din tabelul cu dat e sistematizate din chestionare,
am efectuat calculele și am obținut , pentru prima dată în practica de specialitate, următoarele
valori:
)}***({ )}***({gc−−−− ++++∆∆∆∆>∆∆∆∆=∆∑ d c b a d c b a f f ; (2.1)
%84 150 125 2751=→=−=∆ δr
gc ; (2.2)
%54 150 125:2752=→= =∆ δabs
gc ; (2.3)
în care:
– simbolul r
gc∆ reprezintă semnificația (cantitativă/ calitativă) a gestiunii corporative în
raport relativ, notat cu (δ 1
– simbolul ); (deci, în valoare relativă, în firmele investigate din România,
gestiunea corporativă este aplicată în proporție de cca 84%);
abs
gc∆ reprezintă același tip de semnificație (cantitativa/calitativă) în raport
absolut notat (δ2
Datele obținute din investigație ajută la definirea suprafeței ponderale ce caracterizează
deficitul de gestiune corporativă în firmele din România. ). (deci, în valoare absolută, în firmele investigate din România, gestiunea
corporativă este a plicată în proporție de cca 54%).
Am evidențiat grafic deficitul în figura 2.6, ceea ce reprezintă baza d e interpretare,
respectiv pentru aprecieri și concluzii referitoare la ni velul de organizare particulară a gestiunii
corporative în România.
Trebuie recunoscut faptul că auditul în firme joacă încă un rol fundamental în efortul de
aranjare a managementului clasic, tradițional , pentru a trece la o nouă organizare și conducere în
noua economie, folosind concepțiile și practicile de gestiune corporativă [6, p.63- 84].
Așadar, am observat, concluziv și particular, că în firmele din România lipsa de

100
management performant, respectiv de gestiune corporativă, poate fi considerată semnificativă,
întrucât peste 15% din situațiile de funcționare a firmelor sunt negative.

Fig. 2.6. Evidențierea lipsei de gestiune corporativă în mediul economic și de afaceri din
Români a pe baza calculelor din investigația prin studiul de caz a firmelor distribuite
în județele țării.
Sursa: elaborată de autoare
Dacă apreciem constatările în valoare absolută, situația este îngrijorătoare, întrucât doar
în proporție de 54% se aplică gest iunea corporativă în firmele din România. Considerăm că în
întreprinderile importante din economia națională este necesar să se treacă la aplicarea urgentă a
gestiunii corporative prin înființarea de Borduri directoare centralizate în fiecare dintre firme,
această ultimă concepție fiind lansată în premieră în literatura din domeniu.
De fapt, sunt de părere că este necesară înțelegerea mai bună, mai clară, mai precisă
dintre acționari i și managerii întreprinderii în privința acceptării introducerii gestiunii
corporative. Din lipsa de gestiune c orporativă și o slabă auditare în mediul economic și de
afaceri investigat științific în România rezultă o slabă organizare și conducere corporativă a
firmelor românești . Ca atare, recomandăm direcțiile noi de realizare și aplicare a ceea ce se
consideră „o bună gestiune”, redată sintetic în f igura 2.7.
În zona economică europeană, în care se află și România, creșterea economică și marile
afaceri se desfășoară pe o bază tot mai redusă de resurse financiare și materiale. Puterile
guvernamentale încep să se depărteze de procesele naturale de asigurare a bunului trai și practică
dezvoltarea artificială, deranjând mediul înconjurător.
În opinia autoarei acestei lucrări, într -o astfel de situație se simte nevoia elaborării un ei
teorii mai bune a noii dezvoltări europene și a României, pornind de la bazele teoriei economice și manageriale actuale, care recunoaște rolul marilor firme, acelor de tip corporații
transnaționale , multina ționale în mediul economic general. Am constata t că, uneori , în marile

101
firme transnaționale din România (precum OMV – Petrom, Coca Cola, OTE etc.) apare abuzul de
putere și pe acest fond se manifestă lipsuri sau chiar infracțiuni etice.

Fig. 2.7. Tipurile de bună gestiune corporativă recomandate pent ru aplicare în
întreprinderile din România .
Sursa: elaborată de autoare
Disfuncțiile deranjează, colateral, reputația firmelor românești și a mediului de afaceri
local în care acestea funcționează. Într -o astfe l de situație, în opinia noastră , este nece sară
manifestarea responsabilitatății sociale corporative și trecerea tuturor firmelor de pe teritoriul
României la funcționarea corporativă sustenabilă. De aceea, suntem de părere că este tot mai
mult necesară măsurarea responsabilității sociale corporati ve a marilor întreprinderi , a celor de
tip corporații , holdinguri, trusturi ș.a. aflate pe teritoriul țării și, în acest fel , să se inte rvină când
aceasta este scăzută, așa cum se sugerează în figura 2.8.
Prezența companiilor mari , a celor de tip corporații , în România poate avea și consecințe
politice, care sprijină sau nu creșterea economică națională, ori programată, de aceea se poate
asigura avansarea accelerată a țării spre un nivel de dezvoltare, cel puțin din perspectiva avantajului comparativ , față de vestul european considerat dezvoltat și performant. Totuși, efortul
național de dezvoltare trebuie susținut de reguli etice, corecte, respectate și de responsabilitate

102
socială corporativă din partea marilor firme , inclusiv a celor de tip corporații [31, p.15]
.

Fig. 2.8. Principiile măsurării responsabilității
sociale corporative a marilor firme , acelor de tip corporații aflate pe teritoriul României.
Sursa: elaborată de autoare
În condițiile globalizării vieții economice, devine din ce în ce mai e vident faptul că,
dincolo de realizarea obiectivelor specifice legate de eficiență și profit, firmele mari , cele de tip
corporații și holdinguri trebuie să ți nă cont de factorul social local, de nevoile specifice ale
membrilor societății și de interesele de perspectivă ale societății umane , în ansamblu , în zonele
în care acț ionează
Din analizele și r apoartele consultate pentru studiul de caz de față, evidenț iem unele
rezult ate politice și economice care au influențat creșterea ec onomică în România în ultimii 22 –
25 de ani prin prezența marilor firme , aholdingurilor, a celor de tip corporații în țară (bănci mari,
Coca Cola, IBM, Dacia- Renault, OMV -Petrom etc.), precum: în economia României a avut loc o
semnificativă mutare de activități din e conomia reală, de producție, în economia monetară și, ca
atare, a apărut dependența generală de bani; marile firme, cele de tip corporații care dețin puterea
economică în anumite domenii în România , au determinat influențe asupra resurselor naturale
locale, contribuind la epuizare a lor (petrol, păduri, minerale ș.a.) de pe teritoriul național; marii
proprietari corporatiști au transferat pământurile agricole, pădurile și resursele piscicole în
averile lor corporative (s -a produs r edistribuirea proprietății spre elitele manageriale
corporative). [2, p.196- 201].
Am constatat din analize că î ntreprinderea foarte ma re, de tip „corporație”, este o entitat e
care are deosebită influență și potențial ce depășește multe guverne în putere și decizii, inclusiv
Guvernul României . Acest e foarte mari firme influențează numeroase programe politice ale
statelor (inclusiv în România), ori unele programe din instituțiile internaționale [82, p.11 -14].
În contextul analizei sus menționate , prezentăm în continuare cazul unei corporații din

103
Româ nia, care prin activitățile sale, prin natura managementului și structurii sale organizatorice
are influențe asupra nivelului Produsului I ntern Brut al țării.
Scopul prezentării succinte , în continuare , cu referire la Corporația Dacia Reanault /
Automobile Dacia Romania, este de a semnala faptul că această mare entitate productiv –
economică dacă nu ar aplica particularităț ile gestiunii corporative, s -ar înregistra afectarea
functionționă rii sale și ar aduce pagube deosebite economiei na ționale , respectiv ar avea grave
consecin țe în plan social.
Construcția uzinei de autoturisme Pitești a început în anul 1966, la Colibași, județ ul
Argeș. După ce în anul 1968 se semnează un contract de licență între statul român și Renault ,
începe procesul de fabricare al mode lului Dacia 1100, urmat de Dacia 1300 în anul 1969. În
perioada care a urmat, Dacia a dezvoltat o gamă largă de modele , care cuprindea mai multe tipuri
de vehicule de persoane și utilitare. După anul 1978, Dacia a continuat autonom producția de
autoturisme derivate din gama Renault 12, reușind ca în 1995 să lanseze primul autotur ism de
concepție 100% românească. În anul 1998, întreprind erea a obținut Certificatul de atestare a
Implementării Sistemului Calității ISO 9001 și a înregistrat primul record de producție (106.000
unități). În iunie 1999 se semnează contractul de privatizare al societății Dacia și aceasta devine
o marcă a Grupului Renault, având ca principală misiune susținerea dezvoltării grupului pe
piețele emergente. Un an mai târziu are loc lansa rea modelului Dacia Super Nova, reprezentând
prima concretizare a colaborării franco -române,- un autoturism echipat cu motor și cutie de
viteze Renault.
Obiectivele pe termen lung ale colaborării dintre Renault și Dacia au fost: producerea
unui vehicul nou destinat piețelor emergente, mărirea productivității, producerea de automobile
de calitate Renault la prețuri scăzute . Obiectivul grupului Renault este de a transforma Dacia
într-o marcă recunoscută pe plan internațional pentru modernitatea și accesibili tatea produselor
sale, Logan fiind prima etapă în construirea unei game complete. În luna noiembrie 2002 este
lansată gama de vehicule utilitare echipată cu motor diesel Renault. În luna aprilie 2003 are loc
lansarea modelului Dacia Solenza. În anul 2004 are loc lansarea modelului Dacia Logan. În anul
2005 este inaugurat Centrul de Export CKD (ILN). Datorită modelului Logan, Dacia depășește
în anul 2005 toate recordurile sale anterioare de producție (172.000 de unități) și vânzări
(164.000 de unități).
În anul 2010, Dacia, recunoscută drept corporație în domeniu, își propune să pătrundă pe
piețele europene cu modelul Duster, un model fiabil și ușor de întreținut, destinat clienților care
au nevoie în utilizarea cotidiană de un vehicul cu capacități de teren reale. Începând din
primăv ara anului 2010, autoturismul este vândut în Europa, Turcia și în țările din nordul Africii

104
(Maghreb).
Corporația Dacia Groupe Renault este acum un vector de integrare a Romaniei în UE, dar
și un vector al globalizarii grupului Renault. Datorită acestei corporații, Româ nia este cel de -al
treilea angajator ca mărim e din grupul Renault, dupa Franța și Spania. Rețeaua Dacia numără î n
prezent (2014) 69 de agenți autorizați, 17 puncte de service ș i 16 puncte satelit. Corporația are
peste 13.000 de angajați, care au beneficiat, până la momentul actual , de peste 1 milion ore de
formare profesională .
De altfel, Francois Fourmont , director general al Corporației Dacia Groupe Renault ,
definește filosofia corporației astfel: dezvoltarea durabilă reprezintă pentru Grupul Rena ult una
dintre axele sale de acțiune. Acest lucru presupune că o corporație nu trebuie sa se preocupe doar
de rentabilitatea și creșterea sa, dar și de impactul acțiunilor sale asupra mediului și a sferei
sociale. Corpora ția trebuie să fie atentă la preocupările societății civile, unde organizaț iile
neguvernamentale sunt adevă rații purtători de cuvâ nt.
Așadar, constatăm că, de fapt, Corporația Dacia Groupe Renault se înscrie în politica
dezvoltării durabile a României , care se referă la 3 dim ensiuni: economică, de protecț ie a
mediului și socială . În domeniul social, nu s -a dorit doar concentrarea acțiunilor în interiorul
corporației, ci s -a propus să se facă din Dacia Groupe Renault o corporație deschisă spre exterior,
care să se implice î n pro blemele societății românești și să contribuie la rezolvarea acestora.
Corporația Dacia Groupe Renault a înregistrat începând cu luna martie 2014 cea mai
puternică creștere din UE în topul mărcilor de autoturisme . Vânzările Dacia în cele 28 de state
UE au urcat cu 53,5% în luna martie 2014, la 35.625 autoturisme față de 23.210 în aceeași lună a
anului 2013, potrivit datelor prezentate de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile
(ACEA). Corporația Dacia Groupe Renault , este acu m al treilea mare producător auto european.
Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, cont ribuind î n mod semnificativ la
îmbunătăț irea imagi nii României în lume. Obiectiv ul managementului s trategic al corporației
oferă soluțiile care vin î n sprijinul f irmelor cu s copul de a oferi o imagine reală asupra
organizației ș i a preocupărilor acesteia. Î n cadrul obiectivului corporației se precizează toate
activitățile de strate gie ce vor fi realizate, precum și modalitățile de implementare și control al
activităț ilor respective.
Corporația Grupul Renault Dacia numără acum peste 350 de situri industriale și
comerciale în peste 40 de țări și peste 125.000 de colaboratori. Deținător a trei mărci, Renault,
Samsung și Dacia, Grupul concepe, dezvoltă și comercialize ază vehicule de persoane și vehicule
utilitare . Dacia reprezintă polul de dezvoltare al Grupului Renault în Europa Centrală și
Orientală, bazându -se pe expertiza și organizarea companiei -mamă atât la nivel industrial, cât și

105
la nivel comercial.
Româ nia a exportat în anul 2013 bunuri de peste 49 miliarde de euro. Din acestea,
autoturismele Dacia reprezintă cca 4 miliarde euro, uzina de la Pite ști-Mioven i fiind primul
exportator al ță rii. Astfel , dacă uzinele Dacia s- ar închide, s -ar pierde zilnic exporturi de 17-18
milioane de euro. La moment, pe platforma de la Mioveni sunt î n jur de 13.850 de angajaț i. Alte
10.000 de persoane lucrează la companiile care furnizează piese pentru Dacia. Mai trebuie luați
în considerare însă și angajații din reprezentanțe, service -uri și mulți alț ii care nu ar avea un loc
de muncă fă ră uzinele Corporației Dacia Groupe Renault .
În ceea ce priveste contribuț ia corporației la produsul intern brut, se estimează că Dacia
reprezintă cca 3% din PIB.
În studiul nostru de caz ne -am pus întrebarea : Ce s -ar întâmpla dacă uzinele Corporației
Dacia Groupe Renault s-ar închide mâ ine? Deficitul comercial al României aproape că s- ar
dubla, nemaipunând la socoteală faptul că românii ar trebui să importe mai multe mașini.
Șomajul ar crește cu cel puț in 5% , calculând doar angajații Dacia și ai furnizorilor direcți. Dacă
luăm în considerare și alte com panii care ar fi afectate, numărul de șomeri din România ar crește
cu peste 10%, iar în județul Argeș, aproape jumătate din populația activă ar rămâne fără loc d e
muncă . Statul ar pierde sute de milioane de euro doar din impozit ele luate direct de la uzine, fără
a mai lua în calcul și taxele pe mașinile produse de acestea. Iar Produsul Intern B rut ar trece
semnificativ pe minus față de anul trecut. Pe scurt, pleca rea Daciei ar da economia României
înapoi cu câț iva ani buni.
Ce se poate face p entru ca un asemenea scenariu să nu aibă loc? Cei de la Corporația
Dacia Groupe Renault au cerut construirea autostrăzii Pitești- Sibiu , pentru creșterea vitezei de
transport la export, însă și scăderea costului muncii, adică taxe mai mici, și descurajarea
importurilor de mașini la mâna a doua. Un exemplu, în context ul analizat, este eviden țiat de
Nicolas Maure , Președintele CA al corpora ției multinaționale Auto mobile Dacia din Pite ști (Z.
Financiar, Bucure ști, 24 martie 2014). El a precizat că salariile de la Dacia, în baza efortului
depus pentru implem entarea gestiunii corporative, au ajuns la un nivel dublu față de media
națională. Salariile angajaților corpora ției de la Pitești -Mioveni au fost majorate în fiecare an,
astfel încât salariul mediu net a ajuns la peste 3.200 de lei, la care se adaugă o serie de bonusuri, precum primă excepțională (360 de lei) sau primă de rezultat de 1.400 lei brut în 2014.
Pe aceea și linie de exemplificare, Stephane Batoux , Președinte al CA al corpora ției
multina ționa le Coca Cola HBC România (Z. Financiar, Bucure ști, 17 februarie 2014) subliniază
că gestiunea corporativă prezintă motivul încrezător pentru liderii români din punct de vedere al
perspectivelor de cre ștere ale companiilor pe care le conduc.

106
Într-un studiu efectuat pe 117 executivi de top din România , majoritatea responden ților
(52%) provenind din companii cu cifre de afaceri mai mari de 50 de milioane de euro /an,
• în
principal, se arată că:
Executivii, în propor ție de 28% din respondenți, anticipează o creștere de 10 – 30% a cifrei
de afaceri a companiei lor în 2015, comparativ cu 25% în 2014, în timp ce
• 67% se a șteaptă la
o rată de cre ștere de 5 -10%, în compara ție cu doar 51% la începutul anului 2014.
• Doar 21% dintre responden ți se așteaptă c a rata de cre ștere a profitului companiei lor să fie
între 5 –10% în 2015, comparativ cu 37% în 2014.
• La începutu l anului 2015, 2% dintre responden ți spun că majorarea salariilor în compania lor
este de a șteptat să depașească 10%, același procent ca anul trecut. Aspectul arată că 42% au
spus că nu vor fi majorate salariilor în 2014, însă doar 19% spun acela și lucru d e la începutul
anului 2015.
• În anul 2015, strategia principală a companiilor/ corpora țiilor se referă la finanțarea
investi țiilor prin împrum ut bancar (49% în 2015 fa ță de 46% în 2014). Împrumuturile între
companii, resursele proprii, precum și profitul re investit sunt a șteptate să crească la 39% în
2015, comparativ cu 27% la începutul anului trecut.
• Un procent mai mare d e companii (56% în 2015 fa ță de 46% anul trecut) acceptă să
transforme pia ța prin măsuri inovatoare.
Analiza succintă a rezultatelor financiare ob ținute în baza unor întreprinderi corporative,
care să determine indicatorii eficien ței acestor firme și a p otențialului managerial corporativ,
conducându -se de raportul efect/ efort, porne ște de la exemple semnificative, referitoare la
aplicarea principiilor gestiunii corporative. Liderii (82 % în 2015, fa ță de 7 3% în 2014) sunt con știenți că educația și forța de muncă
joaca un rol esen țial în succesul companiei lor.
Un exemplu care vizează concentrarea aten ției pe eficien ță, în strânsă legătură c u
potențialul managerial corporativ, este cazul societății Oltchim SA din Râmnicu Vâlcea,
considerată corpora ție în sfera sa de activitate productiv -economică. În luna martie 2012
acționarii au aprobat inițierea procedurii de selecție a noilor administrato ri, în conformitate cu
prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 109/2011 (publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 883/14.12.2011) privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Alte companii din România de tip corpora ții precum Romarm, Hidroelectrica și Electrica
Furnizare au fost cele alese pentru a parcurge procedura de selecție a managementului "privat".

107
Danilescu Anca, în Z. Financiar (Bucure ști, 22 martie 2012, în raportul intitulat Aplicarea
principiilor guvernanței corporative a întreprinderilor publice –primele c ompanii cu management
„privat”) subliniază că aceste demersuri nu fac decât să transpună în practică măsurile legislative
aprobate de Guvernul României cu scopul de a eficientiza activitatea co rpora țiilor, a
întreprinderilor publice și creșterea competitivității acestora.
Pentru o activitate economică eficientă, administrația unei corpora ții trebuie să
beneficieze de libertate de decizie și să nu fie obligată să ceară acordul autorității publice tutelare
pentru a face investiții, plăți sau pentru a lua diverse măsuri de eficientizare a activității. Pornind
de la aceste premise, actul normativ în discuție folose ște conceptul de "management privat" al
întreprinderilor, corpora țiilor, inclusiv a cel or publice. Unul dintre scopurile declarate este acela
de a asigura independența și profesionalismul conducerii corpora țiilor. Ca atare, autoritatea
publică tutelară și Ministerul Finanțelor Publice nu pot interveni în activitatea de administrare și conduc ere a întreprinderilor, competența decizională revenind managementului acestora.
Este adevărat însă că libertatea decizională, po trivit autoarei citate mai sus, este adesea
limitată de obligațiile de aprobare prealabilă sau raportare, instituite în sarcin a managementului.
Ca exemplu, autoritat ea publică tutelară poate cere CA completarea sau revizuirea planului de
administrare prezentat de acesta anterior numirii sale. În context, se instituie obligativitatea unei
selecții profesioniste a conducerii corpor ațiilor în cauză, precum și a unor criterii pertinente și
transparente de evaluare și selecție. Managementul este i nstituit prin selecții/evaluări efectuate
de o comisie de nominalizare formată din specialiști în recrutarea resurselor umane. Alegerea candi daților de un expert independent este oblig atorie atunci când corpora țiile au înregistrat în
ultimul exercițiu financiar o cifră de afaceri care depășește echivalentul în lei al sum ei de
7.300.000 euro, respectiv au cel puțin 50 de lucrători angajați.
Cont ractele de mandat ale administratorilor și directorilor prevăd obiective și criterii de
performanță privind reducerea obligațiilor restante, a pierderilor, creșterea profiturilor, a cifrei de afaceri și a productivității muncii. Gradul de îndeplinire a ind icatorilor de performanță
condi ționează nivelul remunerației echipei manageriale. Remunerația managerilor are și
componentă variabilă, printr -o cotă de participare la profitul net al societății, pe baza
performanțelor.
În cazul întreprinderilor în care statul este acționar unic sau majoritar, cu o cifră de
afaceri de peste 1.000.000.000 lei și un număr de cel puțin 1.000 de angajați, AGA este obligată
să se întrunească de îndată pentru a hotărî pro cedura de selecție a membrilor Consiliului de
Administrație sau de S upraveghere.
Iordan Cătă lina, de La Comisia Na țională a Valorilor Mobiliare din România precizează

108
în comunicarea sa intitulată “Guvernan ța corporativă în România ” (Atelierul de lucru privind
guvernanța corporativă , Chișinau, mai 2012) că raportul efect/efort este dependent de asigurarea
unui cadru adecvat pentru implementarea efectivă a unei bune conduceri corporative. Cadrul
aplicabil în domeniul gestiunii corporative trebuie s ă promoveze pie țe transparente și eficiente,
iar autorită țile de regle mentare și supraveghere trebuie să aibă puterea, integritatea și resursele
necesare pentru a -și îndelini sarcinile într -un mod profesional și obiectiv.
Procedând la sistematizarea informațiile din exemplele de mai sus, autoarea tezei
constată că, de fapt, corectitudinea gestiunii corporative se întâlnește diferit în fiecare mare firmă
de tip corporație. Prin prezența marilor firme de tip corporație internațională în zona studiată și
în România , constatăm că se asistă, adesea, la o de-moralizare (afectarea negativă morală) a
economiei locale și o politizare a cadrului în care aceasta funcționează.
Suntem de părere că, la momentul actual , în România este necesară re-moralizarea
economiei , însă aceasta se poate produce aproape întotdeauna prin re-politizare. Măsura propusă,
prin rândurile de față , pentru contextul analizat , este de re -moralizare a structurilor corporative
din firme și din economia locală prin de-politizare . Statele în tranziț ie, precum România în
ultimii 25 de ani, au fost îndemnate la elaborar ea reglementărilor (legiferării) pentru facilitarea
accesului corporațiilor occidentale în economiile lor naționale [83, p.61- 73]. Politicile speciale
(de exemplu, cele de combatere a șomajului), cele economice (taxe pentru bugetul public) și
politica exte rnă a țării au fos t readaptate conform globalizării, spre o societate universală,
globală, de consum (potrivit opiniei politologului Francis Fukuyama) [106, p.69]. De altf el, se
recunoaște realitatea că procesul globalizării afectează instituțiile național e și influențează
programele de guvernare [60 , p.21- 25].
În opinia autoarei acestei teze, există însă o presiune din ce în ce mai mare și o
conștientizar e tot mai puternică din partea societății civile și a colectivităților umane asupra
marilor firme de tip corporații, pen tru ca acestea să respecte cel puț in cerințele sociale minime în
zonele de pe teritoriul României unde funcționează, însoțite mai ales d e responsabilitate față de
mediul înconjurător. În cepând cu anul 2013 sunt cunoscute cazuri de împotrivire față de
activitatea marilor corporații Chevron din SUA pentru explorarea gazelor de șist și Gold Corporation Roșia Montana din Canada pentru explorar ea zăcămintelor auro -argentifere afl ate în
România pentru profituri proprii. Se observă acum ștergerea, pas cu pas, a liniei de
separ ație între domeniul „public” și cel „privat”.
Firmele mari, cele de tip corporație reacționează d iferit la provocările de mai sus, unele
fac efort uri spre a -și modifica cultura organizațională și activ itățile, care să conțină cel puț in
simbolic elemente de responsabilitate socială corporativă; altele mimează “socialul” prin acțiuni

109
filantropice. De aceea, considerăm că în mediul afacerilor din Ro mânia este necesar să se
efectueze modificări organizaționale economice, față în f ață cu structurile marilor firme
transnaționale puternice de tip corporații
În prezent, este util a cunoaște ș i modul în care industria, respectiv firmele românești
locale, au influențat sau nu (ori în ce grad, în ce măs ură) strategiile marilor firme străine, care s –
au localizat în România [61, p.80 -91].
[62, p.6- 14]. Pe un astfel de fond, a apărut curentul orga nizării
particulare, specifice gestiunii firmelor locale, în paralel cu un curent al organizării gestiunii
corporative în plan național . Adoptarea noilor poziții de căt re firmele românești, în fața noilor
provocări economice, a presupus modificări în funcționarea lor, î n mentalitatea managerilor, în
contextul economiei de piață puternic concurențiale
În România, marile firme , cele de tip corporații, care sunt companii trasna ționale sau
multinaționale , dețin ponderea de 51,32% din cifra de afaceri generale și 53 de filiale (2012) ,
conform profesorului Cezar Mereuță, de la Centrul Român de Modelare Economică, București
(2012) [63, p.19 -23].
Am studiat, în paralel, ce se întâmplă în plan european, deoarece România este parte
oficială a UE ca membru cu drepturi depline. În cadrul Univ ersității ETH , Zürich (Elveția) [24, p.17].
[103]
În România, influența companiilor multi sau transnaționale , de tip corporații, în domeniul
economi co-productiv și comercial local , este imensă. De exemplu, în luna augus t 2011, potrivit
unor date ale ministerelor de resort (Ministerul Muncii, Protecției și Solidarității Sociale),
companiile multinaționale , cele de tip corporații care au activit ăți pe teritoriul țării, au reușit să -și
impună punctul de vedere în legătură cu unele prevederi din noul Cod al Muncii din România, rezultatul fiind cel de reducere a unor drepturi ale angajaților (potrivi t Marianei Câmpeanu, fost
Ministru al M uncii și So lidarității Sociale di n România, 2011).
s-au analizat informații despre 43.000 firme de tip corporații și com panii publice și private
(2010) și a rezultat c ă există un nucleu de entități care controlează aproape 40% din resursele
financiare ale companiilor transnaționale. În rândul firmelor mari de tip companii transnaționale s-au identificat 1,007 milioane legături inter -organizaționale. Rețeaua mulțimii de companii
include peste 600.000 noduri, legăturile reprezentând portofolii și dețineri de acțiuni la anumite entități.
Firma de consultanță Price Waterh ouse Coopers LLP (PWC) (2011), într -un studiu [118,
p.6], arată că în următorii 15 ani vor apărea un număr de 189 companii multinaționale noi, de tip
corporație, cu capital majorita r românesc. România se va situa aproximativ la același nivel cu
alte state din regiune (Ungaria cu 221 companii ) în privința înființării de mari intreprinderi de tip
corporație.

110
Conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI) din aprilie 2012 (de alt fel, destul
de pozitive), creșterea economiei mondiale cu 4% în 2011 s-a redus cu 3,5% în 2012, revenind la
nivelul de 4% în anul 2013. Pentru statele cu o economie dezvoltată, creșterea a putut fi de 1,5%
în anul 2012 și să ajungă la 2% în anul 2013, iar pentru statele cu o economie în formare și de
tranziție – respectiv 5,75% în 2012 și 6% în 2013. Constatăm că, de fapt, competiția puternică în
zone geografice diferite poate determina investiții în România în următorii 15 ani din partea unor
mari firme din țările cu economii mai dinamice (de exemplu, din China), motivația fiind atracția
pentru costuri scăzute ( low cost) pe piața din estul Europei, unde este situată și România. De
aceea, companiile multinaționale românești de tip corporații trebuie să- și elaboreze strategii de
supravie țuire în fața competitorilor în plan ec onomic global. Sarcina este de a extinde activitățile
lor pe piețe externe profitabile, indiferent de locația acestora în planul global.
Stefania Vitali, James B. Glattfelder și Stefano Battison de la Universitatea din Zürich au
efectuat un studiu în septembrie 2011 [122, p.738 ]
Din investigațiile noastre se reține ș i observația că în econo mia României se manifestă
tendința de multinaționaliza re, prin prezența tot mai accentuată a marilor companii în economiile
dezvoltate. De aceea, avansăm ideea că, alături de Codul de Gestiune Corporativă, în mediul
economic din România, în rândul firmelor este necesar un nou tip de management , actualizat,
odată cu intrarea în noua economie bazată pe cunoaștere. Suntem de părere că în etapa de față
“crearea unui nou management”, în noile condiții economice și sociale din România poate fi o
alternativă sau o variantă concretă de mai bună performanță economică na țională . prin care demonstrează că un grup exclusivist
de 737 companii transnaționale (TNC) de tip corporații controlez ă cca 80% din cifra de afaceri a
celor mai mari comp anii din lume, având controlul efectiv al deciziilor asupra acestora. În acest
cadru , se identifică și un „nucleu dur” a 147 de mari companii care controlează direct și indirect
cca 40% din cifra de afaceri a celor mai importante mari companii din lume. Nu cleul este
caracterizat de legături foarte puternice, ceea ce înseamnă că membrii cluster ului au serioase
interrelaționări cu alți membri.
Exemplificativ, am investigat domeniul agriculturii din România și, prin idei și date
reținute în perioada 2011- 2012 de la Ministerul Agriculturii, a fost posibil să elaborez o schiță a
unui proiect de sistem managerial corporativ în sectorul pr oductiv agricol, așa cum se sugerează
în figura 2.9. Este binevenit în acest cadru, să se recunoască unele asemănări ale rezultatelor,
adică să se transfere ideea și în plan european (de exemplu, în sectorul productiv agricol al țărilor
vecine României, pe ntru tendințele pe termen mediu și lung).

111

Fig. 2.9. Sistemul managerial corporativ elaborat și propus
pentru sectorul productiv agricol din România (exemplificare).
Sursa: elaborată de autoare
Se constată că lanțul
redat în figură arată evoluția d e la managementul
tradițional la sistemul de management modern prin gestiunea corporativă. O asemenea abordare
“spre transnațional”, reținând elementele de bună gestiune corporativă, poate avea aplicații în
noile funcții ale managementului general, practic , pornind de la „obiect ” la „subiect ”, cu un
conținut corporativ.
Considerăm că în Ro mânia, în etapele următoare (10 -15 ani), în managementul general se
vor cristaliza noi metode, tehnici și soluții de management corporativ.
Conform celor afirmate de Mat hiesen M ., 2002 ; (www.encycogov.com , vizitat în data de
22.12.2011) , [112, p.23] ,
Așadar, sunt de părere că atât în capitalismul vestic european cât și în capitalismul
românesc, ar fi util ă legătura mai semnificativă a “politicianului” cu “managerul”, iar acesta din
urmă să devină agent org anizato ric al gestiunii corporative. susținem opinia că în contextul analizat, prin prezența în economiile
naționale a marilor firme de tip companii transnaționale, corpo rații etc., gestiunea corporativă va
avea în vedere cercetarea momentului “cum să se asigure, să se securizeze, să se garanteze și să
se motiveze eficient managementul firmei de tip corporație folosind: mecanisme de “înnoire”,
contracte tranzacționale, concepții organizaționale și o legislație nouă.
În acest fel, noul management va asigura organizarea acțiunilor umane spre obiective
credibile, prin folosirea rațională a unor mijloace și resurse corporative în întreprinderi.

112
2.5. Concluzii la capitolul 2
Din investigația științifică efectuată în acest capitol am desprins concluzii, constatări și
observații în domeniu care, în principal, se referă la următoarele :
1. Sintetic, în capitolul doi am tras concluzia că gestiunea corporativă este un sistem prin
care firmele din România pot fi conduse și controlate, fiind asigurate obiectivele, planurile
strategice pe termen lung, structurile adecvate de management, funcționalitatea fiecărei structuri
pentru menținerea integrității, reputației și răspunderii lor publice.
2. Am constatat că există pericolul ca în viitor agenții economici din țările dezvoltate,
care respectă regulile de gestiune corporativă, să refuze afaceri le și contractele cu firmele
românești care nu prevăd reguli de comportament transparent, etic și sustenabi l în regim
corporativ, în sfera organizării și conducerii.
3. Printr -un studiu de caz specific redat în capitolul doi am constatat pasivitatea
acționarilor din întreprinderile românești ș i consecințele acestei atitud ini în planul gestiunii
corporative . Am des coperit că acționarii din firmele românești sunt caracterizați de o anume
pasivitate față de soarta firmelor lor, care ține foarte mult de mentalitate și de nivelul de cultură
organizațională atins.
4. Am tras concluzia că se manifestă, din ce în ce mai mult , o presiune din partea
societății civile românești și a colectivităților umane împotriva marilor firme de tip corporații, pentru ca acestea să respecte cel puț in cerințele sociale minime în zonele de pe teritoriul
României. Exemplele concludente sunt manif estările populației împotriva explorării gazelor de
șist și a exploatării zacamintelor auro -argentif ere din România de către unele corporații în folosul
lor preponderent.
5. O alt ă concluzie constă în faptul că în România interesul pentru introducerea gestiun ii
corporative în cadrul firmelor este încă scăzut.
Principalele recomandări și contribuții științifice noi ale autoarei, în contextul analizei
efectuată în capitol, se referă la următoarele aspecte:
1. Trebuie elaborate și adoptate un număr de norme comune t uturor țărilor europene din
zona în care se află România, care să ofere protecție acționarilor și părților interesate din
întreprinderi pe întreg teritoriul UE. În acest fel se întrevede siguranța, corectitudinea juridică și
siguranța funcționării firmelor în România, bazată pe gestiune a corporativă.
2. Consider ăm că în mediul economic românesc trebuie să se facă trecerea de la
Standardele contabile locale la aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.
3. Am propus, pentru prima dată în literatura din domeniu, “re-moralizarea structurilor
corporative din firme și din economia locală prin de -politizare ”.

113
4. Am tras concluzia statistică, de mare originalitate că, în valoare relativă, în firmele
investigate din România gestiunea corporativă este aplic ată în proporție de 84%, iar în valoare
absolută numai 54% din total firme cunosc sau aplică gestiunea corporativă.
5. În capitol propun ca alături de Codul de Gestiune Corporativă în mediul economic
din România să se practice un nou tip de management , bazat pe transparență și sustenabilitate.
6. Am propus să se treacă de îndată la măsurarea responsabilității sociale corporative a
marilor întreprinderi de tip corporații aflate pe teritoriul țării și, astfel, acestea să fie obligate să-
și respecte promisiunile, o ri prevederile contractuale de a funcționa sustenabil și echitabil pe
teritoriul României, fără a influența puterea politică, cea statală și puterea legislativă în favoarea
lor.
7. În capitol sunt de părere că în România este necesar să fie adoptate un număr de norme
care să fie comune tutu ror țărilor, să ofere protecție acționarilor și altor părți interesate din
întreprinderi. În acest fel se garantează metodologic funcționarea firmelor, bazată pe gestiune
corporativă.
8. Consider că în cadrul gestiunii corporat ive din România este important să se asigure,
în mod continuu, calitate a în auditurile legale prevăzute de legislația comunitară europeană.
Auditurile legale trebuie să fie desfășurate pe baza Standardelor Internaționale de Audit.
9. Având în vedere că administrarea corporativă este reglementată de cadrul legal, în
Republica Moldova considerăm raționale următoarele poziții: perfecționarea cadrului legal în
domeniul administrării corporative ; instruirea și ridicarea nivelului cunoștințelor în domeniul
administrării corporative; sporirea transparenței și accesului la informațiile corporative.

114
3. DEZVOLTAREA STRUCTURILOR ORGANIZATORICE A FIRMELOR DIN
ROMÂNIA PRIN GESTIUNEA CORPORATIVĂ

3.1. Direcții de perfecționare a organizării gestiunii corporative în România
Pornind de la rezultatele sistematizate din observații și investigații în economia
românească, autoarea aj unge la concluzia esențială că doar perfecționarea “închisă”, autarhică a
manag ementului firmelor din România, fără legături reale și complexe cu fenomenele și
procesele de reformă prin ap licarea gestiunii corporative, nu poate conduce la sustenabilitate și
siguranță ridicată în preocuparea de asigurare a bunăstării sociale. Unele întreprinderi din
România , în efortul lor de perfecționare, înregistrea ză evoluții cu etape și faze către
internaționalizarea lor, ceea ce le obligă global la aplicarea gestiunii corporative [43, p.14- 19]
Faza de internaționalizare, de fapt, arată simpla prezență în străinătate a firmei în cauză,
prin comisio nari, agenți, distribuitori ș.a. Faza de instaurare locală în străinătate a firmelor
românești presupune ca în structura organizatorică din întreprindere să se prevadă înființarea de
sucursale și filiale, ceea ce implică descentralizarea deciziilor. Faza de multinaționa lizare arată
integrarea internațională a funcțiunilor firmei pe piețe transnaționale și pe piața globală. Faza de
globalizare arată prezența firmei în structuri de tip cluster sau în rețea pe plan internațional în
Europa și în lume. O astfel de evoluție co rporativă a firmelor, propusă și în mediul economic
românesc, necesită administrare eficientă, o bună organizare și conducere reală, practică. Numai
astfel economia românească se poate articula funcțional cu celelalte structuri din economia
europeană, cu e conomiile statelor dezvoltate. .
Din sistematizarea observațiilor în domeniu efectuată de autoare, reiese că în R omânia în
perioada 2011- 2013, de fapt, nu se întâlnesc suficiente programe și politici pentru coordonarea
efectivă, mai clară și eficientă a int ernaționalizării și regionalizării firmelor românești, spre a
practica mai semnificativ gestiunea corporativă în relațiile de producție și prin contracte
comerciale cu firme performante. Totodată, pe agenda managerilor se dovedește încă
necorespunzător man agementul internaționalizării întreprinderilo r lor. În rare cazuri, politica
internaționaliză rii se prezintă cu d inamică pozitivă sau prioritară pentru un număr încă redus de
firme.
Pentru explicarea situației necorespu nzătoare în domeniu și obținerea de concluzii
comparative, în lucrarea de față am efectuat un studiu de caz, respectiv am procedat în a doua
jumătate a anului 2012 la investigarea exemplificativă a proc esului de internaționalizare a 5
firme din România, datele fiind rep rezentate în tabelul 3 .1.

115
Metoda de lucru, de investigație științifică, a cuprins identificarea, selectarea și
simbolizarea unor indicatori pentru internaționalizare a firmelor și a practicilor de bună gestiune
corporativă.
Menționam că acest model de studi u de caz este unic, în premieră și nu se întâlnește un
mod asemănător de investigație în literatura de specialitate. Însă, rezultatele obținute arată doar
ordinul de mărime adevă rat, real, al procesului studiat și, cu mare certitudine , arată tendințele în
domeniu. Desigur, f aptul că eșantionul de 5 firme este redus, are influență asupra intervalului de
încredere pentru procentele obținute.
În studiul de caz de față am considerat un interval a l scorurilor prin note acordate pentru
fiecare indicator, cuprinse între [1÷10], ceea ce corespunde introducerii valorilor într -un grafic al
evoluțiilor impuse, respectiv a valorilor comandabile ( outputs ) de ieșiri .
Prob lema de b ază urmărită a fost de a obține soluții , de a eviden ția particularități pentru
noi perfomanțe ale întreprinder ilor românești care accesează și doresc intrarea în spațiul
economic european, caracterizat de o gestiune corporativă ce conține cele mai bune practici
manageriale.
Totodată , pentru conceptul de performanță, în noile condiții de gestionare corpor ativă a
firmelor din România, am impus cerințe prestabilite precum: eficiența (cu referire la
maximizarea rezultatelor obținute de firmă, pornind de la o cantitate dată a resurselor);
eficacitatea (rezultatele obținute de întreprinderi trebuie să fie cele prevăzute, planificate prin
aplicarea practicilor de gestiune corporativă în plan economic complementar României) și
economicitatea (bazată pe procurarea de către întreprindere a resurselor necesare la cel mai mic
cost, de pe o zonă, acum europeană, mult lărgită).
Am stabilit că introducerea gestiunii corporative în firmele moderne din România trebuie
măsurată cu ajutoru l indicatorilor de performanță.
Practic, un indicator: indică, arată starea dorită, sub forma unor caracteristici pentru
procesul managerial domin at de noile practici (bune, cele mai bune) din regimul de gestionare
corporativă și, totodată, indică, arată calea de urmat , pentru a obține parametr ii comandați/
planificați privind procesul managerial în cauză.
Cu ajutorul indicatorilor am fixat în înt reprinderi anumite repere de performanță și am
investigat căile prin care se atinge performanța productiv -economică și financiară urmărită.

116
Tabelul 3.1. Valori statistice medii ale indicatorilor pentru internaționalizarea/regionalizarea practicilor de ge stiune corporativă (cazuistică
studiată de autoare pentru un grup de firme din România) (2012) (Interval pentru scoruri: 1 = min; 10 = max)
Întreprinderea/
firma/organizația/
entitatea supusă
examinării/cercetări ) medie (=Σ
m Indicatori c vasi – formalizați pentru internaționalizarea/regionalizarea practicilor de gestiune corporativă
}{Ms {PC} {RM} {LG} i {FSI} i{PI} {IPE} {TA} {IM} {LGC} i {IR} i {PIR}
∑
mii

∑
miim ∑
mip ∑
mir ∑
mil ∑
miv

∑
mis
∑
miip ∑
miip ∑
mit ∑
m0
im
∑
mig ∑
miii ∑
miδ
• Firma nr. 1 PANTE N SA
Domeniul: producție alimentară
Localizare: Pitești
Dimensiune: întreprindere mijlocie
8,3

6,9 6,2 3,8 2,1
2,2
3,1 8,9 9,2 6,8 2,1 7,3 6,2 7,3
• Firma nr.2 TRANSROAD SRL
Domeniul: transport rutier
Localizare: Târgu Jiu
Dimensiune: întreprindere mică
7,2

7,0 4,3 4,3 3,3
2,1
3,5 9,2 9,1 5,2

(min) 6,9 3,8 8,4
• Firma nr. 3 HORIZONT SRL
Domeniul: media (publicitate)
Localizare: București
Dimensiune: întreprindere mijlocie
8,1

7,2 4,7 4,2 3,8
3,0
3,8 7,8 8,9 6,1 3,1 7,1 6,9 6,9
• Firma nr.4 DINAMIC SRL
Domeniul: construcții
Localizare: Deva
Dimensiune: întreprindere mică
6,2
7,3 5,8 5,1 2,9
2,9
3,1 8,3

(Max) 4,9 5,5 5,9 6,8 8,3
• Firma nr.5 SANTEX SRL
Domeniul: sănătate
Localizare: Băile F elix
Dimensiune: întreprindere mică
8,9
7,2 7,1 4,3 4,3
2,2
3,2 7,9 8,7 5,3 2,1 7,2 7,1 7,2

Sursa : elaborată de autoare (1,9)
(9,3)

117
Rezultă că pe această bază se iau decizii pentru ca bunele practici din gestiunea
corporativă a întreprinderilor să de termine creșterea gradului de conștientizare a acțiunilor
productive, economice, financiare, sociale ș.a. desfășurate corect și transparent în firme.
Autoarea lucrării de fa ță a constatat că înscrierea firmelor moderne din România în
cerințele gestiunii c orporative, așa cum se întâlnește gestiunea corporativă în țările membre UE
din vecinătate sau din apropr ierea României, este asigurată prin dezvoltarea unui sistem specific
de indicatori, inclusiv a celor de performanță productivă, economică și financiară .
Din analizele efectuate am desprins concluzia că doar folosirea indicatorilor nu est e
suficientă. Am constatat că de importanță fundamentală se dovedește a fi modul, felul în care
sunt folosiți indicatorii. Considerăm că în cazul acceptării în cadrul firmelor a procesului și
practicilor aferente gestiunii corporative, este util să se treacă la folosirea indicatorilor -cheie de
performanță . Indicatorii -cheie de performanță monitorizează performanța productivă, economică
și financiară la nivelul problemelor fundamentale ale firmei, odată ce aceasta (întreprinderea)
acceptă folosirea bunelor practici manageriale de natura gestiunii corporative.
Practic, cu ajutorul model ului de chestionar prezentat în Anexa 4 și a preluării unor
informații din bazele de dat e electronizate de la întreprinderile inv estigate în studiul de caz, am
procedat la așezarea valorilor respecti ve pe scări cu scoruri sau note alocate de la 1 la 10. Pent ru
fiecare element în parte am calculat mediile valorilor înregist rate în mărimea lor naturală.
Constatam că, în totalitate, din punct de vedere matematic, elementele în cauză s- au regăsit în
repartiție statistică normală.
În principal, grupul de indicatori cu valorile lor , în studiul de caz de față, se prezintă
după cum urmează:
• Motivațiile schimbării acceptate de managerii firmelor, notate cu {MS}. Se referă la:
Influențe (i1=avantaje comparative; i2=factori politici; i3=câștiguri economice; i4=avantaj e
competitive; i5=factori culturali, de cunoaștere; i6= factori de dezvoltare) și Motivații
(m1=circumstanțe locale; m2=tradiții; m3= cultura orga nizațională în firmă).
• Prioritățile – cheie ale firmei, notate cu {PC}. Se referă la: p1=termeni de calitate
măsurați la nivel internațional; p2=așteptări referitoare la impactul global; p3=recunoașteri
referitoare la internaționalizarea aspectelor firmei; p4=factor de timp lung pentru introducerea
internaționalizării; p5=resurse de investiții pentru internaționalizare; p6=acceptarea sporită de
contacte internaționale; p7=responsabilități manageriale, productive, economice și financiare
noi; p8=calitate înaltă asigu rată prin toate activitățile internaționalizate .

118
• Reacții manageriale ale managerilor în c adrul firmelor, notate cu {RM}. Se referă la:
r1= acceptarea responsabilităților firmei pentru viitorul său; r2=menținerea activităților existente
productive, economice și financiare și a ce lor apărute datorită internaționalizării.
• Buna gestionare a firmei, notată cu {LG}. Se referă la: l1=politica clară în legătură
cu internaționalizarea; l2=excelența comunicării în firmă; l3=învi ngerea rezistenței unora
privind introducerea de bune practici aferente gestiunii corporative; l4=inovare managerială
sporită: l5=riscurile productive, economice și financiare calculate; l6=„ambițiile” productive,
economice și financiare ale firmei; l7=capacitatea firmei de a intra și funcționa „în rețea” cu alții
(cu alte firme din planul teritoriului național româmânesc și din planul european).
• Formularea strategiei de internaționalizare pentru introducerea de bune practici
prin gestiunea corporativă în firme, notată cu {FS} i
1. Se referă la Politici instituționale
(v=excelență în producție și vânzare; v2= brand puternic al firmei pe piețele globale; v3
=cercetarea inovativă globală; v4=realizarea pro ductiv- economică internațională în formulă
proprie în firmă; v5=resurse umane și manageriale în firmă recrutate în plan internațional și
european ; v6=impactul activităților firmei în plan european și global; v7 =strânse legături cu
afacerile europene și globale și la Cunoașterea mediului ambiant (s
1=capacitatea în cercetare a
tendințelor pentru viitor; s2=atragerea de fonduri pentru cercetare; s3=bază de date privind piața
de desfacere; s4=potențialul de recrutare și selecție a resurselor u mane pentru viitor; s5=
monitorizarea resurselor umane; s6=mobilitatea firmei; s7= tran ziția la internaționalizare a
firmei; s8=factori socio -demog rafici -economici care afectează firma.
• Parteneriate internaționale acceptate de firmă, notate cu {PI}i. Se referă la:
p1i=contribuțiile firmei în parteneriate; p2i=strategie pentru reputația firmei; p3i= creșterea
capacității de avans a firmei pe mai multe căi productive, economice, financiare și de marketing;
p4i=contribuția firmei la reput ația mediului corporativ europen ; p5i=oportunități de acces ale
altora (alte firme din România și în plan european) în structura interioară a firmei;
p6i=sustenabilitatea financiară a firmei; p7i=exprimarea dorinței de participare în parteneriate.
• Ident ificarea piețelor aflate sub bunele practici din gestiunea corporativă în plan
european, notată cu {IPE}. Se referă la: ip1=creșterea prezenței pe piețele internaționale;

119
ip2=elemente de protecție a piețelor în care intră firma; ip3= delimitarea piețelor favorabile
firmei în care se aplică bune practici din gestiunea corporativă.
• Trans -naționalizarea afacerilor firmei, notată cu {TA}. Se referă la: t1=stabilirea
unui domeniu de afa ceri internaționale în cadrul firmei; t2=înființarea de structuri ale fi rmei în
plan european; t3=păstrarea legăturilor în plan local prin parteneriate cu firme locale;
t4=parteneriate pentru cercetarea științific ă în plan europen.
• Internaționalizarea managementului pentru instalarea în plan european a firmei
românești, notată cu {IM}. Se referă la: m0
1=legături cu managementul firmelor în planul
european; m0
2=încurajarea diversității manageriale; m0
3=multiculturalismul managerial;
m0
4=planuri de management european; m0
5=transf er de cunoștințe manageriale în planul
internațional și în cel european.
• Dome nii de gestiune corporativă la care aderă firma (cu care este de acord), notate
cu {LGC}. Se referă la: g1=gestiune a corporativă în plan local (pe teritoriul României în județe
și în cele 8 regiuni de dezvoltare); g2=gestiunea corporativă în plan european; g3=gestiunea
corporativă dominată de principiile manageriale corporative; g4=gestiune a corporativă dominată
de bunele practici manageriale.
• Imple mentarea internațional izării pentru introducerea bunelor practici de gestiune
corporativă în firmă, notată cu {IR}. Se referă la: ii1=integrarea managementului firmei în alte
planuri manageriale internaționale; ii2=proceduri de integr are cu alte resurse în plan
internațional ; ii3=adaptarea obiectivelor actuale ale firmei la cele europene ; ii4=bordul direc tor
preocupat în elaborarea și aplicarea strategiei pentru internaționalizarea firmei.
• Indicatori de performanță pentru internaționalizare în vederea introducerii celor mai
bune practici din gestiunea corporativă a firmelor, notați cu i}PIR{ . Se referă la: 1δ=număr/(%)
din membrii managementului de vârf ca re au calificări, abilități și competențe pentru a lucra în
regim de organizare europeană; 2δ=număr/(%) din membrii top managementului care au
experiență managerială în companii din spațiul european, din țările dezvoltate; 3δ=număr/(%)
din angajați care avansează în funcții în firmă; 4δ=(%) din managementul firmei cu proveniență
din străinătate, din zona europeană; 5δ=număr de domenii ale firmei care se supun
internaționaliz ării; 6δ=număr/(%) din angajați intrați în fluctuația forței de muncă; 7δ=număr
(anual) de vizite și contact e între firmă și alte firme în plan internațional; 8δ=număr de țări cu

120
care firma are contracte, parteneriate, colaborări ș.a. 9δ=(%) din fonduri de dezvoltare -cercetare
atrase în planul european; 10δ=număr de parteneriate strategice ale firmei cu alte entități din zona
europeană.
În studiul de caz prezentat pentru întreprinderile investigate, valorile statistice medii ale
indicatorilor identificați au fost redate într -un tabe l matrice al, regăsit în Anexa 5, tabelul A 5.1.
Așezarea matriceală a elementelor și valorilor a condiț ionat concluzii și apr ecieri proprii,
personale, originale cu privire la stadiul de interes a eșantionului de firme investigate științific,
din mediul economic, financiar și social din România, în legătură cu practicile manageriale
(bune/ cele mai bune) aferente gestiunii corpo rative în plan european.
• Concluziile preliminare orizontale ale studiului de caz sunt:
– Scorurile orizontale (notele) îns umate ale firmelor investigate se regăsesc în intervalul
[67,20–82,70], iar valorile medii ponderate în intervalul [4,80–5,91]. Se de duce că interesul
principal, real, adevărat și prioritar pentru internaționalizare aparține firmei (5) din domeniul
sănătății, iar dificultățile de aplicare a gestiunii corporative europene se regăsesc la firma (2) din
domeniul transportului rutier local.
– Comparând scara intereselor firmelor în procesu l de aplicare a practicilor în gestiunea
corporativă se obține intervalul de (48–60%) , față de nivelul ideal de 100 %.
Concluzia principală a investigațiilor științifice pe care le -am efectuat în studiul de caz:
preocupările, tendințele și interesul efectiv al firmelor din spațiul economic local (de pe
teritoriul României) pentru gestiunea corporativă în plan european este la limita dintre
nesatisfăcătoare și satisfăcătoare. Aprecierea finală aproximată pent ru proble ma investigată este
de interes semi -satisfăcător.
Mai precis, interesul firmelor românești pentru gestiunea corporativă este de doar 46%
din total.
• Concluziile preliminare verticale ale studiului de caz sunt:
– Scorurile verticale (notele) în val ori medii ponderate se regăsesc în intervalul [2,28–
9,04]. Am observat că ac est interval este extrem de lung, inclus între limitele de notare [1 –10].
– Cea mai redusă reprezentare, prin scor, respectiv prin note acordate, este în legătură cu
internaționali zarea managementului pentru amplasarea europeană a firmei (nota 2,28). Cu alte
cuvinte, legăturile cu managerii din zonă , acceptarea diversității manageriale, a
multiculturalismului managerial, angajamentul europen și transferul de cunoștințe
manageriale, toate, nu înregistrează nivel ul corespunzător de interes în firmele din România.
– În schimb, se înregistrează un scor extrem de ridicat (nota medie de 9,04) în privința

121
preocupărilor pentru identificarea piețelor extinse aflate sub bune practici din gest iunea
corporativă în plan de vecinătate a țării.
Mai precis, managerii firmelor din România nu au interes deosebit pentru felul de
organizare și conducere practicat de managerii în firmele din țările puternic dezvoltate ale
Uniunii Europene, în schimb au i nteres foarte ridicat pentru piețele lor în Europa de Vest .
• Concluziile preliminare matriciale ale studiului de caz sunt:
– Cea mai mică valoare de scor (nota 1,9) se regăsește în cadrul firmei nr. 2 (din domeniu l
transportului rutier local) în legătură cu internaționalizarea managementului pentru ampalsarea
europeană a întreprinderii;
– Valoarea de scor cea mai mare (nota 9,3) se află la întreprinderea nr. 4 (din domeniul
construcțiilor) pentru căutarea piețelor extinse, care lucrează sub influența bunelor practici din
gestiunea corporativă a firmei în plan europen.
Concluziile încrucișate arată că firmele românești nu au mare interes pentru
internaționalizarea activităților lor , însă au interes pentru piețele internaționale.
• Aprecierile finale ale investi gației științifice ale studiului de caz sunt :
Studiul de caz efectuat arată că managementul internaționalizării europene a
practicilor de gestiune corporativă a firmelor din România se dovedește fără interes
puternic , care să ofere amplasarea întreprinderi lor într -un mediu ce să conducă spre noi
performanțe.
Indicatorii, respectiv indicatorii de performanță și indicatorii – cheie de performanță
identificați în studiul de caz, în contextul investigat, exprimă interesul încă redus, nesatisfăcător
spre satisfă cător , al firmelor român ești în procesul de poziționare în spațiul corporativ
european, iar acceptarea bunelor practici din gestiunea corporativă europeană este la nivel
minim, redus .
În completa rea investigației menționate mai sus am recurs la un segmen t de întreprinderi
care face obiectul studiului exemplificativ de caz în acest capitol pentru un model de dezvoltare
corporativă al întreprinderilor aparținând Patronatului Român care este o confederație formată
din 55.000 de firme cu întreprinzători priva ți, reprezentând 24 de ramuri ale economiei naționale.
Prioritatea Patronatului Român este de a sprijini membrii și partenerii prin toate mijloacele legale
să obțină profit.
Se constată că an de an, cca. 95 -99% dintre persoanele fiz ice și juridice înmatric ulate în
Registrul Național al Comerțului din România se încadrează în categoria întreprinderilor definite
conform Legii nr. 346/2004 cu modificările ulterioare și în tipul de întreprinderi individuale și
persoane fizice autorizate (PFA), definite conform Ordonanței de Urgență a Guvernului

122
României nr. 44/2008 cu modificările ulterioare. Cele 55.000 de firme asociate în Patronatul
Român au importanță majoră în economia românească, iar concluziile și propunerile pentru un
model de gestiune corporativă a acestora au grad înalt de semnificație și posibilitate de
generalizare a aplicării lor în mediul productiv -economic național, pentru obținerea sau creșterea
profitului.
Confruntați cu un mediu din ce în ce mai turbulent, marcat de o competitivitate în
creștere , întreprinzătorii –manageri observă, tot mai mult, că adaptarea la mediul de afaceri și
fructificarea oportunităților oferite de acesta presupune o abordare strategică a acțiunilor ce vor fi desfășurate cu scopul câștigării unei poziții favorabile în cadru l pieței. Ca urmare, planificarea,
chiar în economia de piață, redevine instrumentul principal, folosit pentru atingerea acestui scop și pentru identificarea surselor de avantaj competitiv
Planurile și acțiunile pentru gestiunea corporativă eficientă a firmelor din Rom ânia au
particularită ți oferite de metodele de analiză a datelor manageriale obținute din multisurse. În
procesul decizional din mana gementul general este necesar, ca atare, să se elaboreze metode
moderne de recunoaștere analitică a datelor din mai multe surse [23, p.25].
Datele din multisurse folosesc la organizare a și conducere a firmelor, la elaborarea așa
numitului benchmarking managerial . Descrierea statistică a datelor arată posib ilele abateri ale
metodelor de mangement de la o logică folositoare firmei pentru funcționarea în regim de
gestiune corporativă. [79, p.58- 62].
Sintetic, am fundamentat și avansăm următoarele recomandări preliminare:
– se impun măsuri de îmbunătățire a legislației românești și reglementărilor care se referă
la gest iunea corporativă;
– este necesară impulsionarea firmelor pentru aplicarea efectivă a legilor și reglementărilor
existente în România, în domeniul gestiunii corporative;
– recomandăm punerea unui accent puternic pe dezvoltarea sectorului privat cu structuri
eficiente de proprietate și control, care răspund mai eficient cerințelor de gestiune corporativă;
– trebuie elaborat și aplicat un model mai clar de Plan de perfecționare a gestiunii
corporative în firmele naționale.
Odată cu accesul la cotare în Bursă, f irmele ar trebui să prezinte intere s în acceptarea
aplicării unui Cod Voluntar de Gestiune Corporativă. Desigur, acționarii din firme trebuie să aibă
drepturi și tratament echitabil, iar tranzacțiile abuzive cu părți aflate în relații speciale treb uie
controlate și monitorizate.
Un rol major atât la momentul actual, cât și în viitor îl are auditul intern în baza ges tiunii
corporative a firmelor din România. Credibilitatea raportărilo r contabile interne trebuie să fie

123
obținută prin transparență. Ca atare, co ntrolul și managementul riscurilor sunt măsuri interne,
proprii firmei. În rândul firmelor am constatat că auditul intern sprijină efectiv managementul și
bunele practici de organizare și conduce re corporativă în entități
În România, firmele nu au încă în structurile lor comitete distincte pentru audit intern.
Nici întreprinderile publice (cu excepția celor din domeniul bancar public) nu au astfel de
comitete. Excepție face Ministerul Finanțelor Publice, în cadrul căruia funcționează Comitetul
pentru Audit Public Intern (CAPI). Precizăm că, de fapt, comitetele de audit nu au puteri
executive, însă au posibilitatea de a întreba și a cere explicații de la membrii CA și să obțină
informații asupra problemelor dificile din întreprindere. [72, p.66].
În practic a managerială românească, din perspectiva organizării și conducerii corporative,
prin aplicarea de “bune practi ci”, se constată că este utilă, ca exemplu de la care se poate învăța
din greșeli, luarea în atenție și explicația prăbușirii gigantului Enron, una dintre cele mai mari
firme de tip corporație din SUA, din cauza problemelor create de audit. Astfel de situații pot să
apară și în România, în cazul unor firme mari. De aceea, învățarea din experiență este folositoare
în știința economică și în management.
Se reține faptu l că, în exemplul dat mai sus, firma Arthur Andersen, care asigura în mod
obișnuit consultanță pentru compania Enron, efectua concomitent, doar ea, audit intern și audit
extern, la care se adauga și activitatea de consultanță. Aceste 3 activități derulate de o singură
firmă de consultanță nu s- au dovedit be nefice, din cauza nerespectării independenței auditorilor
și a ascunderii realității unor date contabile ale firmei. S -au tras concluzii și recomandări care au
condus la falimentarea f irmei auditate, însă și la dispariția în cca 60 de zile a firmei de
consultanță Arthur Andersen.
Așadar, prin auditul intern se obțin date imediate în privința riscurilor în propria
organizație. În schimb, auditarea externă contribuie la îmbunătățirea pe baze reale, imparțiale a
conducerii firmei, mai ales în cazul în care se înregistrează legături cu elementele de audit intern. În acest cadru, pentru perfe cționarea gestiunii corporative recomandăm acțiunea de auditare
compusă (internă și externă), în faze și etape de introducere a gestiunii corporative în
întreprinderi.
Pe de altă pa rte, afirmăm ca în viitor să se aibă în vedere și să se pună accen t deosebit pe
creșterea valorii întreprinderii cu ajutorul gestiunii corporative. Ministerul Economiei din ca drul
Guvernului României, cu ocazia unei sesiuni de dialog și dezbateri din 21 noiembrie 2013 a
reamintit intenția de a identifica și a simplifica barierele, obstacolele și greutățile cu care se
confruntă mediul de afaceri. Departamentul pentru Întreprinde ri, Mediul de Afaceri și Turism a
trecut la elaborarea și implementarea unor indicatori calitativi și cantitativi de monitorizare a

124
managementului firmelor, cu intenția de largă introducere a gestiunii corporative.
De exemplu, în opinia specialiștilor care au efectuat un studiu de evaluare a percepției
instituțiilor administrative publice la momentul actual se întâmpină unele greutăți care
deranjează întreprinderile din România în legătură cu introducerea în comportamentul lor a
gestiunii corporative. Din rândul problemelor cu care se confruntă firmele, în baza studierii a 505
subiecți (întreprinderi) care au răspuns la 220 de întrebări (cu o eroare standard maximă de calcul
de ± 3,43%) se rețin următoarele: nivelul impozitelor și taxelor este foarte ridica t (78,40% din
total firme arată acest obstacol în funcționarea lor corporativă); un procent de 68,50% din total
firme sunt nemulțumite de schimbările frecvente și imprevizibile în politici, legi și reglementări
de natură economică; macro -instabilitatea der anjată de inflaț ie, rata de schimb valutar etc.
afectează 60,50% din total subiecți/firme chestionate. Totodată, conflictul de interese cu
reprezentanții statului, infracționalitatea, furtul și lipsa de ordine ori practicile concurențiale
necinstite sunt serioase bariere/obstacole în introducerea gestiunii corporative.
Sondajul la care ne -am referit mai sus arată că în România în mediul econo mic se
întâlnesc, în principal, un număr de 42 de bariere , dintre care 15 dificultăți majore c are provin
din factori i de risc cu acțiune generală, 7 din domeniul de reglementări de taxe și impozite, 5 din
domeniul de reglementare a relațiilor de muncă, iar alți 15 factori sunt specifici, locali.
Partea cea mai gravă a concluziilor studiului este cea care arată că în an ul 2013 firmele,
în proporție de 62,80%, consideră că mediul de afaceri din România este mai descurajator decât
cel din 2010 și că mediul de afaceri este supus acțiunii cumulate a unui număr mare de obstacole
de mărime mare și foarte mare , care persistă de o lungă durată de timp.
Avansăm co ncluzia că acțiunile incorecte în rândul firmelor din România se datorează
funcționării a cestora în mediul caracterizat de nesiguranța economică, atunci când a u loc
presiuni inadecvate din partea acționarilor.
Un model al gestiunii corporative ideale într-o firmă ar asigura satisfacerea cerințelor
angajaților, furnizorilor, clienților, investitorilor, distribuitorilor ș.a. De aceea, suntem de părere
că gestiunea corporativă nu reprezintă în firme un supliment organizato ric birocratic ci, este un
instrument de management strict nece sar la momentul actual.
Din investigațiile științifice proprii rezultă că în România, deopotrivă întreprinderile mici,
mijlocii și cele mari, corporaț iile sunt obligate prin lege să aibă în ate nție factorul denumit
„responsabilitate socială”. Toate firmele românești au r esponsabilități sociale naționale, deoarece
activitățile lor se desfășoară în țară, pe teritoriul național, iar af ectările sociale în urma
activităților lor productiv -economice s e regăsesc în România. Orice metodă de organizare și
conducere trebuie însă să țină cont de conținutul, rolul și consecințele responsabilității sociale în

125
firme. Pentru a vedea, comparativ, care este situația în domeniu în firmele din România, de
exemplu, am observat că în Marea Britanie preocuparea și grija pentru răspândirea conceptului
de gestiune corporativă este garantată de definiții regăsite ca obligatorii în standardul de tip ISO FDIS 26000. Conținutul standardului amintit constă în conștientizarea faptului că procesul
decizional din între prinderi trebuie să țină cont de responsabilitatea socială reală pentru
consecințele față de nevoia de bunăstare a oamenilor.
Angheluță Alin Valentin (2011) [3, p.21- 22]
Banca Mondială vede în responsabilitatea socială a companiei un angajament al acesteia
față de stakeholderi și, totodată, un instrument prin care poate fi îmbunătățită situația
comunităților locale în care întreprinderea își desfășoară activita tea. UE este și ea interesată de
dezvoltarea și implementarea conceptului de (RSC), acesta fiind parte a Strategiei Europa 2020
pentru creștere a economică sustenabilă. în lucrarea intitulată “ Responsabilitatea
socială corporatistă – delimitări conceptuale” arată că dezvoltarea economică din ultima jumatate
de secol a determinat pe plan mo ndial nu doar efecte pozitive, ci și efecte negative .
Responsabilitatea socială a companiilor (RSC) constituie, începând din ani i `60 –`70 ai secolul ui
trecut, odată cu ascensiunea companiilor multinaționale, o nouă filozofie în afaceri, care pune
accentul pe necesitatea de a privi dincolo de scopul final principal al întreprinderii (satisfacerea
clientelei, în vederea maximizării p rofitului).
OCDE a militat pentru îmbunătățirea transparenței și eticii în afacerile internaționale ,
elaborând patru documente privind (RSC) : Principiile Guvernării Corporatiste , Ghidul pentru
companiile multinaționale , Convenția anti -mită și Principiul Poluatorul Plătește . De exemplu,
contabilitatea socială este un concept ce desemnează măsurarea efectelor sociale și de mediu ale
activității economice a companiei și presupune dezvoltarea unor metode, tehnici și instrumente
de raportare adecvate.
Autoarea tezei observă că în rândul firmelor din România, dacă se do rește să existe un
mediu sănătos de producție și afaceri, ar trebui ca din punct de vedere soc ial să se înregistreze
situația de responsabilitate teoretică socială maximă.
Se deduce ușor că este utilă conștientizarea evoluției responsabilității sociale corporative
din punct de vedere teoretic, practic, efectiv în f irme, indiferent de mărimea și importanța lor în
sistemul economiei naționale și, pri n extensie, în țările vecine în așa cum rezultă din figura 3.1.
Răzvan Amariei în publicația “Capital” (București, 12 februarie 2014) [71, p.2] arată că,
potrivit datelor Eurostat, capitala României, Bucu rești, se află pe locul 76 din 264 de regiuni
europene din punctul de vedere al produsului intern brut (PIB)/ cap de locuitor calculat pe baza puterii de cumpărare.

126

Fig. 3.1. Graficul evoluției responsabilității sociale corp orative teoretice, practice și efective în
firme le mari din România
(Rs) = responsabilități sociale corporative; (D i) = dimensiuni ale firmelor.
Sursa :
elaborată de autoare
Câteva constatări comparative, din perspectiva gestiunii corporative, înfățișează
următoarele concluzii și reali tăți: față de media nivelului PIB/ cap de locuitor din UE,
Bucureștiul înregistrează nivelul de 111% (peste medie, în fruntea clasamentului se află doar
Praga cu 172% și Bratislava cu 176 %); cele mai sărace regiuni din UE se află în Bulgaria (cu
6,5-7 mii euro/cap de locuitor) și în România (regiunea Nord -Est cu 7 mii euro/cap de locuitor și
regiunea Sud- Vest Oltenia cu 8,8 mii eu ro/cap de locuitor), în timp ce pe loc uri fruntașe se
regăsesc Londra (80 mii euro/cap de locuitor), respectiv Luxemburg (cu 65 m ii euro/cap de
locuitor).
În acest caz, responsabilitatea socială corporativă revine, în mare parte, din felul de
organizare și conducere a conglomeratului, caracterizat de viziune și perspectivă pozitivă, de
bună credință pentru voința socială locală . Se constată că responsabilitatea socială corporatistă
nu se confundă cu sponsorizarea sau filantropia corporatistă. Aceasta (responsab ilitatea socială
corporatistă) se bazează pe viziuni și pe programe de integrare a întreprinderii în obiectivele
fezab ile de management și marketing modern și eficient
Alt exemplu se reține di ntr-o analiză din 3 august 2011, di n publicația “Adevărul” din
Craiova, în care se arată că OMV Petrom SA cere statului român despăgubiri de mediu pentru
platforma petrolie ră Doljchim Craiova, după ce a închis combinatul și a trimis sute de oameni în
șomaj. Doljchim Craiova avea în anul 2009 un număr de 1100 de salariați, iar în 2011 a ajuns la
numai 300 de angajați care au avut ca sarcini doar întreținerea in stalațiilor care au mai rămas. În [59, p.26- 31].

127
timp ce instalațiile din Combinatul Petrochimic de la Craiova sunt tăiate și date la fier vechi, iar
clădiri întregi sunt puse la pământ, OMV Petrom cere despăgubiri pentru decontaminare.
În opinia autoarei, problema asigurării transpar enței economico- financiare este esențială
în complexul de condiții și factori care influențează buna funcționare a firmei. Considerăm, de
asemenea, că este de importanță covârșitoare definirea unui Cod etic al întreprinderii, care să fie
făcut public (publ icat, difuzat, diseminat), vizând funcționarea organizațională fezabilă a firmei.
Transparența este evaluată prin cunoașterea conținutulu i rapoartelor periodice asupra activităților
întreprinderii, în b aza standardelor de raportare. Evaluarea programelor de investiții sociale
susținute de firme în plan local trebuie să fie urmată de publicarea rezultatelor obținute.
Tot pentru viitor, pentru perfecționare recomandăm acțiuni de schimbare de mentalitate
managerială , pentru o gestiune corporativă serioasă a firmelor moderne din România. Am
constatat că introducerea practicilor de asigurare internă a calității managementului în firmele
moderne trebuie să facă față unui număr important de factori interni și externi. Modificările
pentru perfecționare și aplicarea bunelor practici manageriale corporative se pot face, în
aprecierea autoarei, numai în măsura în care, așa cum am mai amintit în lucrarea de față, există agenți ai schimbării .
Termenul de agent de schimbare a fost introdus prima dată în literatura și gân direa
economică și managerială în anul 1947 de către specialiști de la Laboratorul Național de
Pregătire Profesională (National Training Laboratory) din Marea Britanie [114 ].
Considerăm că acceptarea în firme a agenților extern i de schimbare este crucială, de fapt,
aceștia jucâ nd rolul central în transformări pentru obținerea avantajelor competitive. Cei ce
sprijină inovarea, respectiv schimbarea în firme, prin apariția noutății, inclusiv a celei
manageriale, pot fi considerați promotori . Acesta
(termenul de agent de schimbare ) caracterizează angajatul care joacă rolul de sprijin a
schimbărilor în procesele din firmă, în sens larg și în sens restrâns. Cei ce promovează schimbările pentru perfecționarea gestiunii corporative pot fi: agenții externi și agenții interni.
Oamenii, angajații, având noi roluri în structurile s chimbate ale firmei, sunt regăsiți într -o nouă
rețea mai puternică, mai dezvoltată a unor funcții specifice pentru introducerea gestiunii
corporative.
Este util, în aprecierea autoarei, să se facă distincție între agenții de schimbare, care au
roluri de promotori de expertiză (expert promotor), și cei ce au roluri de promotori de putere în
firmă. În egală măsură, considerăm că este utilă identificarea potențialului de schimbare pentru
perfecționare, care să garanteze introducerea gestiunii corporative în firmele în cauză în
procesele manageriale. A decide în privința dezvoltării calității managementului în firmele

128
moderne este o operațiune de perfecționare desfășurată de o „echipă de proiect de schimbare”,
având responsabilitatea identificării direcției strategice de funcționare fezabilă în viitor a
întreprinderilor. Echipa este constituită din agenți de schimbare.
O direcție importantă de perfecționare se recomandă a fi aplicată în planurile de gestiune
corporativă a crizelor . În mod obișnuit, funcționarea corporativă este introdusă în firme printr -un
tip de gestiune corporativă. Am observat din analizele cu întreprinderile din Patronatul Român că
este mai simplă introducerea gestiunii corpora tive în firme stabile din punct de vedere structural,
organizatoric și funcțional față de firmele aflate în criză.
Este posibil ca pe ntru anumite intervale de timp în întreprinderi să se manifeste semne de
criză sau să aibă loc crize efective. În condiții le de criză, diferite categorii (grupuri) de
colaboratori administrativi sunt atrași în soluționarea sarcinilor anticriză în măsură diferită. Cea
mai puternică încărcătură psihologică și organizațională cade pe umerii conducătorilor subdiviziunilor (secții , sectoare, complexe) [9, p.15].
Subalternii pot executa funcțiile de cercetare, modelare și proiectare. Dar a decide, a
impune implementarea, a depăși nemulțumirea lucrătorilor la toate nivelurile – aceasta o poate
face numai managerul general Însă rolul principal în așa situație revine
managerului general. Una din funcțiile managerului general este convingerea echipei în
posibilitatea de depășire a crizei, menținerea în echipă a capacității de lucru. Procesele d e criză în
organizație impun managerului sarcina de a modifica structura și sistemul de gestiune. Aceasta e una din cele mai dificile și mai responsabile funcții ale managerului general.
[10, p.98]. Pentru clarificarea și pronosticarea caracteristicilor
dinamice ale elementelor mediului de afaceri al organizației economice în stare de criză trebuie
precizată componența, esența și conținutul unor asemenea elemente în cadrul sistemului „organizație -macromediu –mediu de afaceri”
De aceea, concluzionăm că gesti unea corporativă este dificil a fi introdusă în firmele
aflate în criză. În schimb, suntem de acord că este obligatorie introducerea gestiunii corporative
în fazele post -criză ale firmelor . Atunci cân d într -o firmă sau în rețeaua de firme ap ar situații de
criză se impune planificarea pentru menținerea structurilor productiv -economice la un anumit
nivel de siguranță în funcționare și se procedează la minimizarea consecințelor . [11, p.191].
Crizele în firme sunt evenimente naturale, accidentale sau intenționate, având impact
sever asupra oamenilor, asu pra proprietății și mediului ambiant. Consecințele crizelor sunt
dependente de mărimea firmei, calitatea managementului sau de poziționarea întreprinderii pe piață. Gestiunea corporativă, în context, presupune introducerea acțiunilor de reducere a
riscurilor, respectiv de combatere a crizelor. În perioadele stării de criză din unele sectoare ale
organizației are loc reducerea de câteva ori a cererii la anumite grupe de articole, reducerea

129
exportului, majorarea prețurilor la piesele de completare, materiale și resurse energ etice,
fluctuația cadrelor, tens iuni sociale, stagnarea cercetărilor științifice, însușirea noilor produse etc.
Gestiunea anticriză specială se concentrează anume asupra acestor sectoare problematice cu
scopul aducerii lor în stare de echil ibru
Totodată, considerăm că sunt necesare scenarii pentru managementul corporativ al
crizelor, însă acestea trebuie susținute prin bugete minimale adecvate. Gestiune a prevenirii
crizelor în firme poate fi realizată cu ajutorul unui plan de ge stiune corporativă efectivă a
acestora. Am obse rvat că în firmele moderne, în plan național, din România și în cel european și
global, se dovedește utilă existența unui Plan de gestiune a crizelor . [12, p.189].
O responsabilitate importantă a președintelui unui bord d irector dintr -o firmă este
planificarea. Dacă întreprinderea are d eja un plan strategic, sau dacă acesta ar trebui să fie
elaborat, atunci el trebuie să fie alăturat planulu i de bază al firmei ca atare. De fapt, managerul
trebuie să se asigure că planul es te bun și reprezintă un instrument de lucru real în legătură cu
funcționarea firmei.
Un plan, pentru a contribui la perfecționarea gestiunii corporative, trebuie să răspundă la
cel puțin următoarele ce rințe: să confirme o puternică viziune referitoare la f uncționarea fezabilă
a firmei, să op ereze cu date semnificative și să prilejuiască existența și or ganizarea unei echipe
de lucru. Planul firmei, în contextul gestiunii corporative, devine pentru manager o hartă de
lucru , caracterizată de schimbare activă. Monitorizarea progresului întreprinderii prin
perfecționarea gestiunii corporative, în raport cu prevederile planului, este activitate a de bază în
rândul managerilor firmei. Modificările în mediul exterior al firmei, precum și intrările ( inputs )
tehnologi ce, influențează gestiunea corporativă a firmelor moderne. În mod fericit, învățarea
organizațională aferentă gestiunii corporative în firme este o direcție de viitor pentru
perfecționare
Uneori, pentru introducerea gestiunii corporative în firme este necesară explicarea
legăturii dintre ntre sistem ul informațional de cunoaștere economică, managerială și sistemul
uman de cunoaștere generală. Caracteristicile moderne ale cunoașterii manageriale se referă la bunele practici de gestiune corporativă . Responsabilitatea soci ală în firmele din vestul european
dezvoltat este mai mare decât responsabilitatea similară din fir mele din România și din cele din
apropierea României. Parametrii organizaționali arată concentra rea socializării angajaților și a
firmei în modelul gestiunii corporative din economia locală. [57, p.149].
Suntem de părere că în mediul economic din România socializarea în firme nu atinge
niveluri acceptabile pentru ca ac est aspect să ajute la formarea unui climat de ansamblu favorabil
gestiunii corpo rative, care să sprijine introducerea bunelor practici manageriale. Dezvoltarea

130
durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în
orice situație în care se găsește un raport de tipul „om –medi u”, fie că e vorba de mediul
înconjurător, economic sau social
Pentru ca dezvoltarea să devină durabilă este necesar a implementa modelul de creștere
economică a țărilor dezvoltate tehnologic cum ar fi Cehia, Slovenia și Ungaria, unde majoritatea forței de munc ă este ang ajată în sectorul serviciilor: știință, tehnologii informaționale, sectorul de
producere fiind deservit de un număr redus de angajați, dotați cu sisteme tehnologice avansate [40, p.114].
[79, p.111].
În acest cadru, pornind de la date din intrări, procesări și ieșiri, o bună ges tiune
corpor ativă ar trebui să conducă la învățarea organizațională dinamică. Este cert că în
întreprinderile românești trebuie accelerată ajungerea la starea de reală învățare organizațională
dinamică, dominată de bunele practici pentru organizarea și conducerea competitivă a firmelor. Pentru domeniul tehnologiilor de înaltă performanță, atrase de firmele românești,
necesare în „industrializarea informa țională a fluxurilor productive”, avansăm ideea construirii
unui plan spe cific de gestiune corporativă.
Perfecționarea structurilor de gestiune corporativă în firmele moderne se referă și la
restructurarea Bordului Director (BD) pentru eficientizarea organizării și conducerii. Activitatea
centrală a (BD) asigură în firmă conducerea adecva tă. Acesta trebuie să numească, să controleze
și, după caz, să înlocuiască directo rul general al întreprinderii. În egală măsură, (BD) trebuie să
decidă cât timp și ce efort se alocă în intreprindere unor acti vități precum: formularea stra tegiei;
elaborarea politicilor; a sigurarea responsabilității și supervizare și monitorizare .
Se observă că în firmă se poate întâlni centrarea activității pe conformare (pe trecut și
prezent ) sau pe performanță (centrarea este pe viitor). Bordul Director (BD) devine corporativ
dacă ține scont de realitățile mediului în ca re se regăsește și funcționează firma. Bordul director
(BD) reprezintă structura decizională în firmele moderne din prezent. În mediul economic și de
afaceri din Ro mânia, potrivit rezultatelor investigații lor noastre, se întâlnesc încă suprapuneri de
concepții și de mentalitate în privința diferențelor din tre CA și conducerea executivă dintr -o
firmă. Într -o astfel de situație, este necesară stabilirea responsabilității integrate a Bordului
Director corporat iv central, prin introducerea gestiunii corporative, așa cum se observă în figura
3.2.
Observațiile și aprecierile autoarei privind implicarea Bordului Director (BD) al firmei în
responsabilizarea corporativă a activităților economice și în afaceri se află în bune rezultate
obținute pe baza aplicării bunelor practici de management prin gestiune corporativă
[54, p.73].

131

Fig. 3.2. Stabilirea responsabilită ții integrate în firmele din România
prin introducerea gestiunii corporative .
Sursa :
elaborată de autoare
În fapt, rezultatele bune ale afacerilor pe baza aplicării bunelor practici de management
prin gestiune corporativă sunt efectele viabile economice, sociale și asupra mediului.
Principala responsabilitate a directorilor, Bordului și Consiliului director se concentrează
față de firmă, față de acționari. Pe această bază, considerăm că în România îmbunătățirea
organizării gestiunii corporative, în planul regiunilor de dezvoltare, impune adaptări ale concepțiilor moderne de management general bazat pe o nouă cunoaștere [54, p.111].
Un număr des tul de mare de organizații se ruinează din cauza gestiunii lor ineficiente. În
acest caz, principalele metode de asanare financiară a unor asemenea organizații sunt
modificarea procedurilor de gestiune în scopul de a găsi căile și posibilitățile de utilizare în primul rând a rezervelor economice interne Prin
perfecționare este necesar să se stabilească cel puțin un mecanism d e control și autocontrol
pentru prevenirea conflictului de interese în rândul managerilor (în organizarea și c onducerea
firmelor) în defavoarea acționarilor. Organizarea gestiunii corpor ative este considerată ca fiind
„bună” atunci când se creează cadrul pentru a se acționa cu corectitudine, fără corupție, fiind
dovedit simțul de răspundere și competența în afacerile și viața întreprinderii.
[55, p.112]. Asanarea (lecuirea, însănătoșirea) este
un sistem de măsuri de stat și bancare pentru prevenirea falimentului întreprinderilor, îmbunătățirea stării lor financiare, prin intermediul creditelor, reorganizării, modificării formei

132
produsului fabricat sau alte modalități [56, p.122]. Practica de efectuare a asanării financiare a
organizațiilor cu diverse genuri de activitate a permis determinarea unor scheme tipice de acțiuni
administrative asupra an umitor elemente ale procesului de afaceri în cadrul organizației [7, p.15 –
29]. În condițiile relațiilor de piață, organele de stat, de asemenea, trebuie să intervină, aplicând
diverse pârgii de reglementare a activității economice [52, p.72- 88]. Diagnostic ul sistemului
managerial al întreprinderilor în dificultate se bazează pe o metodologie specifică, în care sunt
aplicate elementele, criteriile și principiile de constituire a subsistemelor acestuia, ce- și lasă
amprenta pe funcționarea lui [8, p.214]. Una din caracteristicile de bază ale managemetului este
abilitatea de a lua decizii bune, de a deosebi o decizie rea de o decizie bună. O decizie este bună
atunci , când cel care a luat -o înțelege bine cont extul, obiectivele, variantele, alternativele
posibile și o serie de consecințe posibile ale deciziei
Bunele practici corporative și întreprinderile m oderne depind în funcționare de felul în
care sunt proiectate structurile lor organizatorice.O întreprindere “puternică” are un nivel de
integrare complexă și nu numai o simplă corespondență între sub – structurile sale organizatorice.
Firmele puternice din România , corporațiile își perfecționează, modifică și adaptează periodic
structurile lor organizatorice, având în vedere că este evitat caracteru l provizoriu al oricărui tip
de organizare și conducere. [50, p.289].
Pe de altă parte, managerii corporațiilor realizează legătura între puterea managerială și
discipl ina de execuție a producției, bazată pe planuri strategice de lucru și desfacere. Aceste
constat ări arată că managerii actuali din întreprinderile din economiile dezvoltate , inclusiv din
corporații, nu practică organizarea și conducerea statică , introdusă forțat în firmele productiv –
economice, sociale ș.a., ci apelează, frecvent, la adaptări ale structurilor organizatorice, inclusiv
acceptând gestiunea corporativă dinamică.
Bun a practică managerială pornește de la idei despre organizare și conducere și ajunge la
norme ideale de management modern aplicat, care sunt folosite ca bază metodologică spre a
introduce gestiunea corporativă în firme. În unele întreprinderi, organizarea și conducerea sunt
concepute și desfășurate cu totul provocator, pe baze manageriale speculative. O astfel de situ ație
este acceptabilă în cadrul progresist al managementului inovati v. În schimb, suntem de părere că
„anarhismul” introdus voit în organizare și conducere trebuie depistat în firmă și combătut cu
ajutorul gestiunii corporative.
Confuziile referitoare la sarcinile managementului și ignorarea laturilor teoretice,
metodologice și practic e ale organizării și conducerii afectează situația tehnologică a firmei,
considerată entitate “industrială”. De aceea, felul organizării și conducerii în firme suferă
redimensionări premanente și adaptări. Conducerea corporativă a muncii, de exemplu, este o

133
activitate legată de stadiul cel mai simplu al producției în firmă. Conducerea comună a muncii și
controlul producției sunt, împr eună, cele ce asigură transpunerea în practică a principiului
socializării în întreprindere. Pentru a introduc e bunele practici manageriale corporative în
întreprinderi, managerii t rebuie să dovedească o minimă capacitate și experiență de conducere și
control a entităților în cauză. Planul unui manager care acceptă gestiunea corporativă este
considerat rațional în măsura în care se ajunge la folosirea adecvată a mijloacelor și resurselor
destinate obținerii profitului.
Totuși, în întreprindere manageru l lasă să se petreacă și mersul natural al producției pe
căi accidentale, ciclice. Un anume „imprevizibil rațional ” se întâlnește întotdeauna în firme,
companii, organizații ș.a. În fond, multiplicarea și extinderea relațiilor manager iale corporative
contribuie la introd ucerea autocontrolului rațional în întreprinderi. De aceea, pentru aplicarea
gestiunii corporative, suntem de părere că este util să se elaboreze un sistem de referință pentru
concepția produsului (așa – numita “arhitectură” a produsului), să se stabilească tehnologiile și
strategiile care să fie folosite pe platforme productiv – economice integrate .
Tot timpul în firm ă se va manifesta cel puțin un decalaj de timp de aplicare între diferitele
aspecte practice ale gestiunii corporative și direcția în care există tendința să avanseze
întreprinderea. De exemplu, constituirea platformelor industriale (produ ctiv-econom ice)
strategice arată legătura dintre activitățile și forțele de organizare și conducere individuale cu cele „naturale”, care se petrec de la sine, în cadrul firmelor. Produsul întreprinderii este rezultatul
care semnifică raționalitatea gestiun ii corporative aplicate în cadrul producției, iar nivelul
științific al concepției produsului este apreciat cu ajutorul managementul calității.
În ultimă instanță, considerăm că gestiunea corporativă introdusă î n firmele moderne
îmbunătățește funcționare a lor în mediul pro ductiv -economic actual, na țional . Organizarea și
conducerea reprezintă acum un anume nou „capital managerial”. Elementele de știință managerială tradițională sunt înlocuite cu acest capital al elementelor noi de gestiune corporativă.
După părerea noastră, perfecți onarea gestiunii corporative și bunele practici de organizare
și conducere determină formarea unei conștiințe productive colective, acordând atenție eficienței
organizării și conducerii și nu descoperirii conjunctural e a unei an umite organizări ori forme de
conducere.

3.2. Model integrat de gestiune corporativă aplicabil firmelor din România
În firmele complexe moderne cel mai complicat aspect se dovedește a fi cel al elaborării
unui model integrat de gestiune corporativă aplicabil în întreprinderea generică, standardizată.

134
Consider că, de fapt, integrând funcționarea în regim tradițional a firmei, alături de
gestiunea corporativă în mediul economic din România, se creează baza pentru un model nou de
management eficient. În mediul e conomic , talentul managerial este cel care ajut ă la desfășurarea
de activități în privința gestiunii corporative.
Modelul de gestiune corporativă are ca intrări ( inputs ) elemente obișnuite, tradiționale de
activitate productivă, economică și de afaceri.
În mod deosebit se remarcă intrarea ( input ), reprezentând funcționarea firmei , care
presupune obținerea profitului maxim, ce se referă la bunăstare și protecția mediului în care
lucrează întreprinderea.
O întreprindere care intenționează să introducă gest iunea corporativă are nevoie de un
ghid de aplicație, un document de orientare pe baza căruia să își formuleze strategii și tactici
pentru noul management sustenabil. Cu alte cuvinte, are nevoie de un model.
De a ceea, în rândurile de față schi țăm un astfe l de model cu repere sau jaloane pentru
mana gerii care conștientizează că trebuie să se alinieze la cerințele de absolută actualitate în
domeniul organizării și conducerii corporative.
Pentru per fecționarea viitoare în domeniu prezint o schiță de proiect de gestiune
corporativă în plan național pentru firmele moderne redată în figura 3.3.

Fig. 3.3. M odel general propus de autoare
pentru gestiunea corporativă a firmelor din România
Sursa :
elaborată de autoare
Investigând științific posibilele orientări viitoare ale activități i firmei, care să fie cuprinse
într-un astfel d e document rezultă, ca exemplu, că pentru firmele din România, ca țară membră a

135
UE, se cree ază condiții de aplicare a gestiunii corporative în plan național , dacă este aprobat
Documentul -cadru de reglementare propus în f igura 3.4.
Funcționarea prin gestiune corporativă a firmelor în plan național , așa cum se arată în
Anexa 8, figura A.8.1, respectiv în figura A.8.2, implică stabilirea de orientări, linii de ghidare pe
baza cărora se elaborează și se aprobă reglementări pentru Bordul Director , vizând sarcinile,
responsabilitățile și autoritatea acestuia.

Fig. 3.4. E lemente ale D ocument ului de reglementare a organizării și funcționării Bordului
Director al firme i propus de autoare pentru introducerea gestiunii corporative
Sursa :
elaborată de autoare
Orientările au titluri sub care sunt precizate baza legală a fiecărei direcționări, împreună

136
cu sarcini, responsabilități și resurse alocate, respectiv persoane delegate pentru conducere.
De aceea, este necesară aprobarea unui Document de reglementare , care să determine
funcționarea firmei prin aplicarea gestiunii corporative.
Un astfel de d ocument servește ca model la organizarea și conducerea dorită, impusă prin
gestiune corporativă efici entă. Documentul în cauză poate avea secțiuni, capitole, paragrafe ș.a.
respectând, în principal, regulile de constituire și funcționare a firmelor, redate în succesiune, în
continuare.
• Aliniamentul nr.1 al documentului se referă la obligativitatea declară rii și asumării
ferme a scopului și misiunii firmei.
• Aliniamentul nr.2 vizează definirea sarcinilor și competențel or atribuite Bordului
Director. (BD).
• În continuare, orientările se referă și la organizarea Bordului D irector în cadrul
Aliniamentului nr. 3.
Alegerea p reședintelui, a Comitetului și a membrilor în Bordul Director (BD ) trebuie să
fie transparentă, recompensel e salariale trebuie acordate astfel încât nici o persoană să nu fie în
conflicte de interese în firmă.
În baza investigațiilor pentru lucrarea de față am elaborat o listă a sarcinilor Bordului
Director (BD) pentru a introduce gestiunea corporativă , a aplica cele mai bune practici de
management în firme. Sintetic, am stabilit urmă toarele constatări și aprecieri referitoare la
Proiectul de Document de reglementare pentru gestiunea corporativă în plan național și regional
european: o firmă are unul sau mai mulți proprietari, fondatori, acționari; firma în cauză are
sistem tehnic pentru producție; resurse materiale, financiare și resurse uman e, care la rândul lor
sunt resurse umane executante (lucrători) și resurse umane pentru managementul general al
firmei; organizarea și conducerea firmei revine în sarcinile, atribuțiile și competențele resurselor
umane pentru managementul general al firmei ; tipul de management (regulile, procedurile,
tehnicile, metodele ș.a .) este aplicat de către echipa de management, situată la vârful piramidei în
triunghiul de aur al organizării; în mod obișnuit, clasic, tradițional, echipa de management are o
structură organizatorică proprie, specifică (director general, directori generali adjuncți, directori,
ingineri șefi, contabil- șef ș.a.) care se regăsesc în organigrama aprobată; Regulamentul de
Organizare și Funcționare (ROF) și Regulamentul de Ordine Interioară (R OI), împreună cu
organigrama firmei arată pozițiile ierarhice, rolurile, sarcinile, atribuțiile, responsabilitățile,
raportările ierarhice relaționale ș.a. aferente tuturor membrilor echipei manageriale.
O astfel de structură și un astfel de cadru de reglementare redate în lucrarea de față
asigură funcționarea întreprinde rii pentru producție, antrenând consumuri de resurse materiale,

137
financiare, umane, de cunoaștere ș.a. pentru realizarea de produse, servicii ș.a. la nivel uri cât mai
reduse de costuri, iar vânzarea l or (livrare, furnizare, consum) la prețuri cât mai mari, în așa fel
încât să se obțină profit, beneficii în condiții de eficacitate, eficiență ș.a.
La momentul actual, extrem de dezvoltat a l tehnologiilor performante, al telecomunicării
fără fron tiere, a rețelizării și clusterizării, pe piețe extrem de competitive și într -o competiție
puternică, se constată că modul de or ganizare tradițională prezentat mai sus are vulnerabilități
sau slăbiciuni care pun în pericol suste nabilitatea funcționării fir mei în cauză.
În consecință, este utilă completarea acestui cadru cu metode de gesti une corporativă ,
care să aplice „bunele practici manageriale” deja recunoscute ca eficiente atât pe plan național
cât și internațional, global.
• Aliniamentul nr.4 al Docume ntului de reglementare redat în figura 3.5. privind
gestiunea corporativă se referă la Proceduri pentru gestiunea corporati vă prestate
de Bordul D irector (BD) în concordanță cu „concepția economică” enunțată
anterior.
Părerea autoarei este că problema funcțională a Bordului Director (BD) trebuie privită în
inter-relaționări corespunzătoare între aliniamentele propuse și descrise mai sus.
De fapt, aplicarea concretă a managementului firmelor moderne se regăsește în
activitățile prestate de Comitetul Execut iv (CE) și Biroul Comitetului Executiv (BCE), ale căror
orientări de acțiune se referă la introducerea gestiunii corporative, aplicabilă în plan național, cât
și regional, internațional, global. Investigația efectuată și sistematizările în contextul descris,
evidențiază compunerea a d ouă tipuri de acțiuni de natură indicativă notate B)}( și A){(∆∆ .
• Aliniamentul nr.5 regăsit în figura 3.6. se referă, în același context, la informări ,
rapoarte din partea Bordului D irector (BD) .
O astfel de structură descrisăă pentru orientare a introducerii gestiunii corporative
reprezintă suportul pentru elaborar ea Documentului de reglementare notat simbolic cu (DR).
Pe această bază este posibilă stabilirea de proceduri de elaborare precum: realizarea unui
Document de reglementare pentru un Plan operațional corporativ global și a Documentului de
reglementare în plan național, în România.
Ordinea sau prioritatea elaborării documentelor poate fi stabilită în raport cu politica sau
strategia adoptată în firmă.

138

Fig. 3.5. P roceduri de lucru în firme propuse de autoare să fie cuprinse într -un Document pentru
aplicarea și menținerea gestiunii corporative
Sursa :
elaborată de autoare
Cu alte cuvinte, consider că prioritar pot fi elab orate documente de reglementare în plan
național (în România) care, însumate sau compuse , se pot regăsi într -un document de
reglementare al planului european.
În a doua variantă, apreciez că prioritar se formulează și se aprobă un d ocument de
reglementare în plan european, care oferă cadrul de realizare a documentelor în planul național în
mediul economic din România. Am constatat că în prezent (2014) pe plan internațional este deja
elaborat și funcționează un cadr u general, de ansamblu, pentru gestiunea corporativă a f irmelor
moderne, în princ ipal, prin Codul de gestiune corporativă , deja recunoscut în Europa și în l ume.
Ca atare, în plan național, în România, consider ăm că este necesară stabilirea orientărilor
pentru introducerea în rândul firmelor a noului tip de gestiune corporativă, întruc ât consecințele
unor eventuale nealinieri în domeniu afectează relațiile lor viitoare de afaceri competitive.

139

Fig. 3.6. P ropunere cu privire la i nformarea și r aportarea din partea Bordului D irector (BD)
privind gestiunea corporativă locală și europeană î n cadrul firmelor
Sursa :
elaborată de autoare
Potrivit opiniei autoarei acestei lucrări de doctorat, considerăm util și urgent să se
elaboreze un model original, integrat al organizării gestiunii corporative , care să cuprindă
proceduri pentru toate sit uațiile pozitive sau negative, de organizare și conducere din firme.
Modelele de gestiune corporativă sunt diferi te de la țară la țară. Menționăm , totuși, că se
întâlnesc anumite trăsături care sunt comune, reprezentând baza pentru elaborarea unui model
integrat de gestiune corporativă în firmele din România, care să fie acceptat unanim pe plan
național , apoi european și global. Este folositor să se elaboreze un model bazat pe relația „profit –
bunăstare socială” care, de exemplu, ar putea fi o caracteristic ă comună a modelului general de
gestiune corporativă în firme. În practică, în mod obișnuit, există cereri de activități din parte a acționarilor adresate
managementului firmei. Însă, periodic (anual) ma nagerii trebuie să elaboreze o d are de seamă
către ac ționari, să raporteze din partea managerilor firmei modul cum s -au achitat de sarcinile
primite în organizarea și conducerea întreprinderii spre profit. De aceea, prin aplicarea gestiunii
corporative este reținut faptul că, mai important decât orice altă m ăsură, este răspunsul la
mulțimea de solicitări și cerințe din partea acționarilor pentru bunul mers al firmei.
Propunerea de introducere semnificativă a gestiunii corporative în firmele din România
presupune acțiuni de schimbare, deci de perfecționare. Într -o anume accepțiune, orice modificare

140
managerială, așa cum poate fi considerată introducerea gestiunii corporative în structura unei
firme, semnifică devoluția acesteia. Devoluțiile pot conduce la reconsiderarea situației
funcționale a firmei în spațiul economic și social local românesc, înțelegând în sens comun
„spațiul național” din România.
Constatăm că, în termeni comparabili, în prezent (2014), în România firmele sunt
moderat interesate, preocupate, respectiv atrase de gestiunea corporativă și manif estă intenții
doar satisfăcătoare, teoretice de introducere a acesteia în structurile lo r funcționale. Această slabă
preocupare este motivată, mai degrabă, de obligații de intrări ( inputs ) de natură managerială
corporativă, care își au originea în țările d ezvoltate.
Managerii firmelor românești au tot mai mult convingerea că pe termen lung
întreprinderile lor și mediul economic național vor accepta în mod obligat oriu, în mod obiectiv,
cu certitudine , tipurile de bune pr actici , performante, avansate din ges tiunea corporativă
europeană și globală. Totuși, pe termen scurt , situația aplicării gestiunii corporativ e regionale în
rândul firmelor românești poate fi apreciată ca fiind la limita dintre nesatisfăcătoare și
satisfăcătoare , sau în unele cazuri, cu unele aprecieri , doar satisfăcătoare .
Cauza principală a unei astfel de situații reiese din prea îndelungatul proces de tranziție
de la mentalitatea aferentă economiei de comandă la economia concurențială, de piață. În egală măsură, dificultățile economice de ansamblu ale țării , ori lipsa d e politici clare de dezvoltare ,
determină stagnarea managerială a firmelor românești. Numeroase întreprinderi reclamă lipsa descentralizării sau slaba preocupare pentru descentralizare, înțelegând prin aceasta libertatea de
devoluție , de scădere a puterii de cizionale la nivel de entitate. În principal, este urmărită
autonomia funcțională, procesuală și managerială a firmelor. Acest aspect sugerează posibilitățile de internaționalizare, de activitate liberă în plan european a f irmelor.
Totodată, întreprinderile românești manifestă dorința situării lor în plan regional
internaționalizat și, ca atare, introduc practicile gestiunii corporative, însă nu se desprind de „local”, de „național”. Î n același cadru de investigație , observăm că țări precum România, prin
top-managementul lor guvernamental mențin cadrul și situațiile prin care statu l promovează în
regim accentuat „interesul național” (IN) și nu neapărat „interesul față d e rezultatele firmelor în
sine” (IFS).
Ar fi posibil, î ntr-o judecată științifică mai largă ca, de fapt, prioritar să fie „interesul față
de rezultatele firmelor în sine”. Interesul național declarativ cât și interesul față de rezultatele
firmelor în sine , în chip operaț ional tinde spre maxim, iar în expresia simbolică matematică, noi
constatăm în mod original următoarele :

141

→ →
max (IFS)max (IN)
all) (opera țopev) (declarati
(3.1)
În fapt, în România se petrece „impunerea maximizării interesului național”, conform
formulei/ sistemului matematic următor:

>→
(IFS) (IN)max (IN)(impunere)
(3.2)
Impunerea maximizării, sau exagerarea rolului interesului național, notat cu simbolul
(IN), doar în mod declarativ, este un factor notat cu simbolul f)(∆ de încet inire, frânare,
întârziere ș.a. a manifestării potențialului de in ternaționalizare a firmelor, pentru competiții în
plan european, notate cu (PR). În acest context, pentru firmele în cauză am stabilit două moduri
de introducere a bunelor practici din gestiunea corporativă: a) aplicarea gestiunii corporative cu
rezultate superioare ale firmelor române ști în plan local, național; b) aplicarea în termeni
competitivi a celor mai bune practici de gestiune corporativă , notate cu (GC), cu rezultate
superioare ale firmelor române ști în plan european, global. Se observă că avem si stemul
matematic original următor:
{ }
{ } 
→→∆
rmaxnf)(
(GC)*(IN) (IN)(GC)*(IN) (IN) (3.3)
Suntem de părere că, în etapa de față (2014), în termeni comparabili, gradele de libertate
favorizate, notate simbolic cu } (GL); {(GL)RM R , oferite firmelor în ca uză pentru intrarea lor în
mediul European dezvoltat , sunt diferite între România și, de exemplu , Republica Moldova sau
Bulgaria. Este evidentă facilitatea de care beneficiază România ca țară membră UE în privința
deschiderilor spre multiple „metode de acc es” în plan European dezvoltat pentru aplicarea
gestiunii corporative competitive, avansate, superioare. De fapt, în prezent gradele de libertate,
se manifestă în inegalitatea:
RM R(GL) (GL)> (3.4)
Pe această bază am constatat că viteza de intrare spre gestionarea corporativă
competitivă, avansată, superioară prin bune practici este mai avantajoasă pentru firmele din
România. Cu toate acestea, consider că firmele din țările vecine (Republica Moldova, Bulgaria,
Ucraina) ar trebui să dovede ască un angajament strategic mai puternic, mai concret pentru
satisfacerea următoarelor a specte relaționale, exprimate original, si mbolic matematic astfel:
{ }

→→→
RMr RMnr RM RM
GC GCGC IN IN
}) {( max }) {()(*)( )((max)
(3.5)

142
În sistemul de ecuații de mai sus este vorba de maximizarea com punerii interesului local
cu elementel e de gestiune corporativă în plan European dezvoltat . Demersul ar putea fi asociat
cu maximizarea elementelor de bune practici de gestiune corporativă în plan local național, care
la rândul lor, devin int rări în proces ul de aplicare a bunelor practici din gestiunea corporativă
competitivă, avansată, superioară în plan european.
Sunt de părere că procesul de mai sus este caracteristic și recomandabil pentru aplicare și
în cazul f irmelor din România. Diferența di ntre cel e două spații (România și vecinii săi) provine
din amplasarea firmelor în economii naționale diferite, respectiv din intensitatea relațiilor pe care
le au firmele în mediul global al noii economii competitivă, avansată, superioară .
Am observat că la momen tul actual, tot mai mult, managementul național sau cel
european competitiv, avansat, superior se concentrează în mâinile conducătorilor din marea
firmă de tip companie transnațională. În lipsa regulilor de gestiune corporativă , în opinia noastră,
de exemp lu, Parlamentul țării poate să devină „un târg” în care se afișează deschis prețurile
voturilor, legile fiind cumpărate, vândute, cu alt cuvânt, „comercializare”.
Consider , de asemenea, că la momentul actual (2014) se manifestă unele semne de crize
de orga nizare și conducere, chiar de guvernare , din cauza slabei ințelegeri î ntre forțele politice,
economice, tehnologice, administrative, publice ș.a., pentru a elimina disfuncțiile și costurile
mari în întreprinderi, organizații, instituții ș.a. cu ajutorul ge stiunii corporative.
Gestiunea corporativă competitivă, avansată, superioară, asigură creșterea economică prin
stabilirea unui echilibru creator între actiunil e managerilor și faptele lo r de organizare și
conducere suatenabilă. Managementul clasic, tradiți onal devine mai cri tic, mai necorespunzător ,
odată ce se aplică elemente de teorie și practică aferente gestiunii corporative.
Pornind de la clasificarea marilor întreprinderi transnaționale, propusă încă în anul 1969
de către Howard V. Perlmutter [117, p.10] ,
Pe de altă parte, marile afaceri în mediul economic și financiar european produc ele
însele efecte perturbatoare și de creștere a puterii manageriale de moment într-o țară sau alta .
Existența exceselor de piață î n plan european este consecința intervențiilor din partea sistemelor
financiare “atotputernice” , care modifică artificial regulile între cerere și ofertă, distribuție și
consum zonal . Constatările, din investigațiile efectuate de autoare, în privința evoluțiilor în lucrarea de față am reținut ideile referitoare la
domeniul de concentrare a structurilor acestor tipuri de firme. Am constatat faptul că într -o mare
întreprindere regio -centrică (așa cum, de exemplu, este Petrom SA), a cărei origine este în
România , cultura organizațională este de natură reg ională europeană, iar strategia firmei se referă
la integrarea zonal ă, însă urmările se văd și în planul național, local, românesc.

143
strategice ale întreprinderilor românești din ultimul deceniu (2002- 2012) , conduc la concluzia
general ă a necesității reconsiderării capacității de management eficient în firme.
Afirmăm deschis că în condițiile economiei de piață supravețuiesc doar acele firme care
se orientează în conjunctura pieței, cele care determină corect strategia lor și în cunoștință de
cauză id entifică cerințele pieței, cre ează și organizează fabricarea unor produse solicitate, de
înaltă calitate, asigură veniturile respective în activitate. Se poate afirma că strategia firmei este o
argumentare științifică a politicii economice a firmei pe o pe rioadă de lungă durată, ca artă de a
declanșa toate resursele necesare pentru atingerea cu succes a obiectivelor fixate [51, p.37]. În
opinia majorității specialiștilor, obiectivele și planurile strategice se ierarhizează pe următoarele
patru niveluri: al firmei, al unităților de afaceri strate gice, funcțional și operațional
Ca atare, s untem de părere că este necesară o campanie de analiză mai serioasă a
elementelor strategice implicate în definirea dezvoltării naționale și europene. Pentru î nfăptuirea
acestei cerințe, autoarea tezei susține că este necesară î mbinarea teoriilor de dezvoltare națională,
bazate pe bani , cu teoriile bazate pe valorificarea acțiunii oamenilor. Suntem de acord cu părerea
că, în fapt, c apitalul u man este și va rămân e important în dezvoltarea viitoare a soci etății globale.
De altfel, com plexitatea sistemelor economice și sociale contemporane arată că deja există
procese și momente de declin a bunăstării în colectivitățile umane. [135, p.165].
Bunăoară, se constată încă adaptarea insuficientă a oamenilor la exigențele noii societăți
bazat e pe cunoașt ere. Pe acest fond se petrec fenomene de cedare a puterii manageriale și a celei
decizionale din întreprinderile obișnuite spre instituții financiare precum Banca Mondială și
Fondul Monet ar Internațional, care devin tot mai puternice și orientează viața din societate spre
sensul dezvoltării pe bază de concesii .
Nu este de mirare că pe plan internațional este promovată, cu ins istență, teza necesității
creșterii încr ederii în instituțiile ma jore precum FMI, BM etc., care ar promova sau chiar
promovează creșterea economică în așa- zisul interes general public. Unele situații politico –
strategice reale din țările din zona investigată (inclusiv din România) conduc la nevoia de noi
tipuri de mangem ent politic, guvernamental, parlamentar, strategic, tactic , metodologic,
procedural ș.a competitiv, avansat, superior . Suntem de părere că este nevoie de un anume nou
raționalism economic . Cunoașterea economică trebuie să fie asigurată și redată de rațiune , nu
neaparat cu ajutorul simțurilor.
În acest cadru strategic, încă nemulțumitor din punct de vedere managerial , schița de
proiect de model de gestiune corporativă integrată , descrisă de autoare, ar putea fi de folos ca
soluție în efortul pentru eficienti zarea organizării și conducerii etice și transparente a economiei
actuale. În completare, propunem elaborarea și a unui Cod de gestiune parlamenta ră corporativă ,

144
prin care să se elimine eventualele situații de vânzare și cumpărare a legilor, să se interzică
manipularea voturilor, iar legile să nu fie făcute la comandă.
Toate aceste recomandări se petrec în condițiile în care grupurile de interese și marile
companii transnaționale, deci corporațiile , au deja suficient control asupra organismelor
legislative naționale pentru rescrierea principalelor legi, care să prevadă propriile lor satisfacții.

3.3. Concluzii la capitolul 3
În contextul analizelor și propunerilor făcute în acest compartiment al lucrării rezultă că
îmbu nătățirea, prin perfecționare, a aplicări i în România a gestiunii corporative urmează d irecții
de aprofundare și etape precum: evaluarea gestiunii corporative în România, elaborarea de
recomandări -cheie pentru îmbunătățirea gestiunii corporative în România în concordanță cu
standardele internațio nale și principiile OCDE în domeniu, creșterea nivelului de înțelegere a
practicilor actuale de gestiune corporativă competitivă, avansată, superioară.
În România, potrivit investigațiilor proprii, am ajuns la concluzia că se manifestă încă
reținere față d e restructurarea CA clasice, tradiționale. Sintetic, din investigația efectuată am
reținut concluzii, constatări și observații în domeniu care, în principal, se referă la următoarele:
1. Constat că î n România , în perioada 2011- 2013 nu se întâlnesc suficiente programe și
politici pentru coordonarea efectivă, mai clară și eficientă a internaționalizării firmelor
românești spre a practica mai semnificativ gestiunea corporativă în relațiile de producție și prin
contracte comerciale cu firme performante.
2. Am descope rit că, în fapt, conflictul de interese ocupă locul întâi în mulțimea
factorilor ce determin ă abateri de la un comportament corporativ al managerilor caracter izat de
etică și corectitudine.
3. Concluzia principală obținută de autoare pe baz a studiului de caz din capitol constă în
aceea că preocupările, tendințele și interesul efectiv al întreprinderilor de pe teritoriul României
pentru gestiunea corporativă este de doar 48- 60% din total expresie de interes.
4. Semnalăm că în rândul managerilor se dovedește încă necorespunzător managementul
internaționalizării întreprinderilor lor.
5. Constat că este privită cu atenție funcționarea pe teritoriul României a marilor
întreprinderi de tip corporații care, însă, chiar dacă au pro grame de gestiune corporativă, uneori
acest ea sunt aplic ate doar parțial sau declarativ șise ameste că în politica internă a țării
6. În România continuă să se resimtă necesitatea stabilirii unor direcții de perfecționare
a organizării gestiunii corporative competitivă, avansată, superioară .

145
Princip alele recomandări și contribuții științifice noi ale autoarei, în contextul analizei
efectuată în capitol, se referă la aspectele următoare:
1. Recomandăm constituirea în firme a structurilor de resurse umane și manageriale
pentru corpul de agenți de schimbar e economică , promotori ai noilor concepții manageriale
izvorâte din principiile gestiunii corporative competitivă, avansată, superioară .
2. Propunem un CA constituit dintr -un număr de directori executivi, care să aibă și un
număr de directori non- executivi, întrucât aceștia din urmă, fiind independenți, devin parte a
personalului de management din firmă, iar ca specialiști în domeniu nu au rețineri să înfățișeze
problemele reale, sesizate în funcționarea întreprinderii.
3. O altă măsură originală pe care o recomandăm , în acest compartiment al tezei , este
cea de pregătire și aprobare prealabilă în firme a planurilor de gestiune a crizelor , în situația în
care planul general al firmei bazată pe gestiune corporativă devine pentru orice manager o hartă de lucru caract erizată de o schimbare activă.
4. Perfecționarea studiilor de gestiune corporativă în firmele moderne trebuie să se
refere la restructurarea Bordului D irector, centrarea activității sale fiind pe performanță, nu
numai pe subzist ență ori pentru supraviețuirea firmei în mediul economic puternic concurențial,
competitiv. Suntem de părere că organizarea și conducerea statică trebuie înlocuită cu
organizarea și conducerea dinamică.
5. În capitol recomand un model original integrat de gestiune corporativă aplicab il
firmelor din România și în plan european. Astfel, elaboratorii de strategii, tactici, metode,
tehnici, proceduri, reglementări etc. de organizare și conducere au la dispoziție o concludentă
teorie și propuneri clare pe această bază, folositoare proiectării d eciziilor de management în noua
economie bazată pe cunoaștere.
6. În final, am făcut propunerea, suficient de curajoasă, că în cadrul strategic național
este folositoare elaborarea unui Cod de gestiune parlamentară corporativă și, astfel, se va crea
cadrul d e armonizare pe baze transparente a procesului politic, leg islativ, economic și managerial
pentru a combate conflictele de interese.
7. Concluzionăm că succesul și cheia performanțelor viitoare în economia României se
află în aplicarea unui model integrat, generalizat, de gestiune corporativă, schiț at ca proiect în
capitol, care să vizeze aliniamente conceptuale și practice de reglementare nouă, modernă ,
competitivă, avansată, superioară, a comportamentului corporativ al întreprinderilor .

146
CONCLUZII GENERAL E ȘI RECOMANDĂRI
Noțiunea de gestiune corporativă este relativ nouă în economie și management, iar în
literatura internațională se întâlnesc defini ții ce arată procesele prin care întreprinderile și
organizațiile sunt direcționate și controlate pe baze eti ce, corecte, transparente, fără conflicte de
interese și fără corupție. Constatăm că gestiunea corporativă reprezintă un subiect major pentru
conducătorii guvernamentali, cât și pentru managerii de întreperinderi, îndeosebi pentru cei din
firmele mijlocii și mari, dar și pentru investitori.
Din investigațiile efectuate rezultă că în România este necesar ca struc turile de gestiune
corporativă să fie identificate, cunoscute și descrise oficial în fața populației, deoarece un astfel
de management bazat pe noi principii de funcți onare a firmelor determină un anume progres
social în societate , mai accentuat și sustenabil.
Afirm că cea mai gravă situați e se înregistrează atunci când partenerii oficiali din exterior
(investitorii strategici) nu mai pot să înțelea gă până unde a avansat structura clasică a
intereselor economice locale, spre ce fel de economie de piață se îndreaptă România, deoarece
în acest cadru nu se s imt atrași pentru a dezvolta afaceri și investiții semnificative pentru
modernizare. Pe parcursul cercetării am consem nat o convergență semnificativă a opiniilor
teoreticienilor și economiștilor în legătură cu măsurile ce ar trebui întreprinse pentru eliminarea
conflictului de interese, care în economia României ocupă locul întâi în rândul factorilor
negativi, ce determină în întreprinderi abateri de la un comportament corporativ, caracterizat de
etică și corectitudine.
În vederea instrumentării gestiunii corporative, avansez următoarele precizări și
recomandări inovatoare:
1. Identificarea particularităților organizării gestiunii corporative î n mediul economic și de
afaceri în România necesită investigarea de tip “model” a domeniului .
2. Am propus un model original integrat al gestiunii corporative cu proceduri concrete
pentru toate situațiile de organiza re și conducere în baza noului concept managerial, respectiv un
model de gestiune corporativă bazat pe relația „profit -bunăstare socială”.
3. În economia României ar trebui crescut interesul acționarilor din firme spre a elimina
atitudini le de pasivitate față de soarta intreprinderilor lor, comparativ cum fac mult mai mult
acționarii din firmele din țările dezvoltate.
Sintetic, în cuprinsul studiului am avansat recomandări care să fie cuprinse în modelul
general al unui Cod voluntar de gestiune corporativă î n firmele din Romania, precum :
1) măsuri de îmbunătățire a legislației pentru gestiunea corporativă;

147
2) aplicarea efectivă de către firme a legilor deja existente în domeniul gestiunii corporative;
3) dezvoltarea sectorului privat în care proprietate a și control ul sunt în aten ția serioasă a
mangerilor pe baza gestiunii corporative ;
4) trebuie un p lan de perfecționare a gestiunii corporative în firmele naționale;
5) odată cu accesul la cotare în Bursă, firmele să aibă un Cod v oluntar de gestiune
corpora tivă;
6) acționarii să aibă asigurate mai serios prin lege drepturi și tratament echitabil;
7) tranzacțiile abuzive trebu ie controlate, monitorizate și pedepsite potrivit legii ;
8) investitor ii și acționarii să aibă condiții garantate de gestiune corporat ivă pe teritoriul
României ;
9) este necesară transparența totală privind grupur ile de interes în firmă;
10) garantarea protecției salariaților care militează pentru eliminarea practicilor ilegale și
abuzi ve ale managementului ;
11) creditori i să poată folosi procedura de faliment atunci când gestiunea corporativă
conduce firma, în mod obiectiv, spre această ultimă stare;
12) trebuie garantată consultarea și comunicarea eficientă cu sal ariații ;
13) trebuie garantată difuzarea transparentă a informațiil or;
14) trebuie garantată corectitudine contabilă și de audit ;
15) propun trecerea cât mai curând de la S tandardele contabile românești la Standardele
Internaționale de Raportare Financiară;
16) auditorii externi să fie obliga ți să dovedească răspundere, independe nță și corectitudine;
17) CA să acționeze în interesul acțion arilor, iar membrii să depună muncă în mod
documentat și profesional;
18) în firme trebuie să fie și administratori independenți, inclusiv internaționali;
19) membrii CA să aibă act ivități transparent e în baza cerințelor AGA .
In Român ia în sistemul administrativ încă se menține birocrația ridicată. Considerăm că
debirocratizarea este contrar iul gestiunei corporative , întrucât aceasta semnifică un anume tip de
„birocrație nouă”, însă pe fond reprezintă o evoluție pozitivă, folositoare pentru controlul și
orientarea întreprinderilor românești spre performanță .
În principal, am desprins ș i următoarele concluzii, propuneri și recomandări inovatoare :
1. Constatăm că, frecvent, în teoria și pract ica managerială se face confuzie între expresia
”gestiune corporativă” și termenii “corporație”, respectiv “corporatism”. Aceasta este
consecința insuficientei cunoa șteri mai aprofundate a gestiunii corporative, deoarece pe plan
internațional concept ul a început să fie adus în atenție mai serioasă abia după anul 1990.

148
2. Recomandăm ca organizarea și conducerea corporativă să fie luate în considerare în
proiectele de dezvoltare generală a întreprinderilor din România, fiind necesară con tinua
adaptare a p oliticilor și instituțiilor națio nale la regimul de funcționare corporativă a economiei
în plan european și global.
3. Dăm avertismentul că dacă în firmele din România nu se va aplic a mai serios
gestiunea corporativă, se va ajunge curând ca partenerii de afac eri din Europa de Vest
dezvoltată să aibă rețineri în a coopera cu întreprinderile românești care nu își declară
adeziunea la concepția și practica gestiunii corporative , deja impusă în UE.
Am elaborat pentru prima dată în literatură un model ecuațional de evidențiere a
caracteristicilor și particularităților organizării gestiunii coporative în România și prin calcule
am definit suprafeța ponderal ă ce caracterizează lipsa de gestiune corporativă în firmele din
România. Totodată , am obținut următoarele valor i:
• În valoare relativă, în firmele investigate din România, gestiunea corporativă este
aplicată în proporție de cca 84%; iar în valoare absolută, este aplicată doar în proporție de cca
54%. Situația este îngrijorătoare, întrucât în medie, gestiunea corpor ativă în firmele din
România se aplică doar în proporție de 46%.
• Am observat, că în firmele din România lipsa de management performant poate fi
considerat ă semnificativ ă, întrucât peste 15% din situațiile de funcționare generală economică a
firmelor sunt negative.
• Apreciez că particularitățile în organizarea gestiunii corporative sunt legate de nivelul
managementului internaționalizării practicilor de gestiune performantă a firmelor din România ,
în afara granițelor țării.
• Constat că în România, de fapt, nu se întâlnesc suficiente politici și programe pentru
coordonarea efectivă, mai clară și eficientă a internaționalizării firmelor românești spre a
practica mai serios gestiunea corporativă în relațiile cu alte firme performante . Mai precis,
interesul firm elor românești pent ru gestiunea corporativă este doar 48-60% din total expresie de
interes.
• Sinteza unui sondaj redată în studiu arată că în România în mediul econom ic se
întâlnesc, în principal, un număr de 42 de bariere , dintre care 15 dificultăți majore care provin
din factorii de risc cu acțiune generală, 7 din domeniul de reglementări de taxe și impozite, 5 din
domeniul de reglementare a relațiilor de muncă, iar alți 15 factori sunt specifici, locali. Partea
cea mai gravă a concluziilor studiului arată că în anul 2013 firmele, în proporție de 62,80%,
consideră că mediul de afaceri din România este mai descurajator decât cel din anul trecut și că

149
mediul de afaceri are obstacole de mărime mare și foarte mare , care persistă de o lungă durată de
timp.
O alt ă grupă de concluzii și propuneri inovatoare la care am ajuns în studiu se referă la:
1. Consider că în întreprinderile importante din economia națională este necesar să se
treacă la aplicarea gestiunii corporative prin înființarea de borduri directoare centr alizate în
fiecare dintre firme , această ultimă concepție fiind lansată în premieră în literatura din domeniu.
2. Se simte nevoia elaborării unei teo rii mai bune a noii dezvoltări europene a României
pe baza gestiunii corporative .
3. Observ că p uterea societății civile a fost într -o mare măsură cedată instituțiilor
financiare, precum FMI și Banca Mondială și marilor firme de tip corporații. De aceea, suntem
de părere că este tot mai mult necesară măsurarea responsabilității sociale corporative a marilor
întreprin deri de tip corporații aflate pe teritoriul țării și în acest fel să se intervină când aceasta
este scazută.
4. Sunt de părere că la momentul actual în România este necesară re-moralizarea
economiei prin de -politizare .
5. Tot pentru viitor, pentru perfecționar e recomand acțiuni de schimbare de mentalitate
managerială pentru o gestiune corporativă serioasă a firmelor moderne în România.
6. Concluzionăm că gestiunea corporativ ă este dificil a fi introdusă în firmele aflate în
criză. În schimb, suntem de acord că est e obligatorie introducerea gestiunii corporative în fazele
post-criză ale firmelor .
7. O întreprindere care intenționează să introducă gest iunea corporativă are nevoie de un
ghid de aplicație, un document de orientare , un model. În studiu am elaborat în prem ieră un
astfel de model original, propriu. Acest model integrat, generalizat, de gestiune corporativă, are
5 aliniamente conceptuale și practice de reglementare nouă, modernă a comportamentului
corporativ în firme și mari corporații .
8. Afirm concluziv că t rebuie înfiin țate în firme structuri de resurse umane și
manageriale pentru corpul de agenți de schimbare economică, promotori ai noilor concepții manageriale izvorâte din principiile gestiunii corporative.
9. În final, apreciez că este folositoare elaborarea unui Cod de gestiune parlamentară
corporativă și, astfel, se va crea instrumentul de combatere drastică a conflictelor de interese, de
armonizare pe baze transparente a procesului politic, legislativ, economic și managerial.
C oncluzi a proprie din investigații denotă că gestiunea corporativă stăvilește practicile
manageriale negative, dăunătoare activităților generale ale firmei, stârpește corupția, îndeosebi
pentr u activitățile pe termen scurt.

150
BIBLIOGRAFIE
Surse în limba română:
1. Alistar R. Cum a fost cap italismul corupt de corporatism. București: GTS, Ziare.com, 5
februarie 2012,
2. Asandei M. Model general de responsabilitate socială cu aplicabilitate în a ctivitatea
firmelor românești. În: Re vista „Marketing -Management”, Studii Cercetări Consulting,
București: AROMAR, Asociația română de marketing, 2007, vol. 3, p. 196- 201 13 p.
3. Angheluță A.V . Responsabilitatea socială corporatistă – delimitări conceptuale. București:
Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activ ă, 30 martie 2011, 62 p., p.21- 22.
4. Barta P. Raportul FPP privind sectorul IMM din România. București: Fundația Post –
Privatizare (FPP) , ediția 2013, 20 iunie 2013, 66 p., p.31.
5. Bănilă S.M. Raport al Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). În: www,
manager . București: 27 noiembrie 2013,
6. Bostan I., Grosu V . Rolul auditului intern în optimizarea guvernanței corporatiste la nivelul
grupurilor de întreprinderi. În : Revista Economie teoretică și aplicată, Suceava :
Universitatea Ștefan cel Mare, 2010, V olumul XVI I No. 2(543), p. 63- 84. 59 p.,p. 11 -21.
7. Burlacu N. Strategii anticriză privind creșterea viabilității firmei. În: Analele ULIM, seria
Economie. Chișinău: ULIM, 2012, nr. 13, p. 15- 29.
8. Burlacu N. Tcaci C. Diagnosticarea subsistemului metodologic în contextul viabilității
manageriale a întreprinderii. În: Revista științifică „Studii Economice”. Chișinău: ULIM,
2010, nr. 3- 4, p. 210- 217.
9. Burlacu N. Aparatul de conducere în condițiile de criză. În: Analele ULIM, seria
Economie. Chișinău: ULIM, 2012, nr. 12, p. 12- 20.
10. Burlac u N. Managerul general în organizația aflată în criză. În: Revista științifică „Studii
Economice”. Chișinău: ULIM, 2011, nr. 1- 2, p.95- 102.
11. Burlacu N. Direcțiile de transformare a managementului în firmele industriale în perioada de criză. În: Revista ști ințifică „Studii Economice”. Chișinău: ULIM, 2011, nr. 3- 4, p.188-
197.
12. Burlacu N. Cu privire la gestiune, management și administrare (termeni, esență). În:
Revista științifică „Studii Economice”. Chișinău: ULIM, 2010, nr. 1- 2, p.185- 192.
13. Burlacu N. , Tcaci C. Viabilitatea întreprinderii prin managementul a nticriză. Chișinău:
ULIM, 2012 p.290.
14. Burlacu N. Implementarea paradigmei noi manageriale în managementul corporativ din
Repu blica Moldova. În: Revista Ș tiințifică „Studii Economice”, ULIM, an.1, nr.4, dec.
2007 p.154- 162.
15.
16. Burlacu N. Managementul corporativ: problemele metodologice manageriale ale ge stiunii
în perioada de tranziție la economia de piață. Ch.: A.S.E.M., 1996, p.297.
Burlacu N.
17. Conceptul managementului contemporan și adaptarea lui în corpora țiile din
Republica Mol dova. Revista „Economica”, nr. 6, ASEM, Chișinău, 2002, p.6- 10.
Burlacu N. Managementul contemporan a l structur ilor corporative ca factor strategic al
dezvoltării proceselor de integrare și creștere economică din Republica Moldova,
Simpozion internațional „Probleme regionale în contextul procesului de globalizare” (9- 10
octombrie 2002), ASEM, Chișinău, 2002, p. 92- 94.

151
18. Burlacu N. Etapele remodelării întreprinderii în condițiile afirmării economiei de piață,
Analele Ș tiințifice ale Univ ersității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (serie nouă) a.
Economie, t.XX, Bălți, 2003, p.12- 16
19. .
Burlacu N.
20. Evoluția managementului corporativ. Tendințele și perspectivele pentru
Republica Moldova, Analele ASEM, vol. II, ASEM, Chișinău, 2004, p.131- 136.
Burlacu N.
21. Managementul corporativ ca un factor strategic al dezvoltării proceselor de
integrare internațională a Republicii Moldova. A XII -a sesiune de comunicări științifice a
studenților și cadrelor didactice, mai 2006. „Dezvoltarea economică a României în
perspectiva integrării în Uni unea Europeană”, Universitatea Spiru Haret , ed. Europolis,
Constanța , 2006, p. 276- 279.
Burlacu N.
22. Considerațiuni c onceptuale referitoare la termenul corporație. În: Revista Business
Magazin. București: Ed. Capital, 2008, nr . 31, p.11- 13. Particularitățile finanțelor corporative în business. Analele ULIM nr. 5. Seria
Economie, Chișinău, 2007.
23. Certan S., Mironov S. Modalități de perfecționare a funcțiilor managementului în
întreprinderile mici și mijlocii. În: Revista știi nțifico -didactică „Economica”, Chișinău:
2011, nr 4, p.24- 32.
24. Cezar M. Model pentru evidențierea direcțiilor optime de creștere a competitivită ții IMM
din România. București: Academia Română, Institutul Național de Cercetări Economice
„Costin C. Kirițescu ”. Institutul de Prognoză Economică. Centrul Român de Modelare
Economică. 2011, 17p.
25. Contabilii și avocații plătiți c a într -o corporație. Editorial fără autor – În: Revista Business
Standard Antreprenor . București: Ed. Economic ă, 2008, nr. 12 mai, p. 2- 5.
26. Codul Belgian de Guvernanță Corporativă. În : ro.scribd.com/doc/164179592/1- Curs –
CorpGov- ppt. Bruxelles : 2004, ( accesat la data de 09.11.2012) , 38p.
27. Dănescu T., Spătăceanu O. Guvernanță Corporativă – principii aplicabile entităților listate
pe o piață reglementată de capital. Revista Audit Financiar. Nr. 8, p 31- 38, 2008.
28. DEX. Dicționarul Explicativ al Limbii Române. În: webdex.ro/corporație. București :
(accesat la data de 22.02.2012) .
29. Dobroțeanu C.L., Răileanu A.S., Dobroțeanu Lr. Auditul extern / Exter nal audit – in the
context of c orporate governance provisions. În: Revista The Financial Audit Journal .
București: 2011, nr. 2, p.3 -11.
30. Drăgălin I. Evoluția managementului calității. Materialele Conferinței Științifico -Practice
Internaționale. Premisele dezvoltării economiei naționale în contextul crizei economice. Bălți: Universitatea de Stat “Alecu Russo”, 28 -29 mai 2010, p.126- 129.
31. Feleagă A. Guvernanța corporativă în economiile emergente: cazul României . Economie
teoretică și aplicată. V olumul XVIII, No. 9(562), 2011, p. 15.
32. Gâf-Deac M. Bazele gestiunii corporative în firmele din contemporaneitate. În: V olumul
„Politici economice și financiare pentru o dezv oltare competitivă”, Conf. Șt. -practică
Intern. Chișinău: ULIM, CISE, 2013, p.188- 191.
33. Gâf-Deac M. Comportamentul managerial corporativ și planurile de gestiune corporativă a
crizelor. În: V olumul „Politici economice și financiare pentru o dezv oltare competitivă”,
Conf. Șt.- practică Intern. Chișinău: ULIM, CISE, 2013, p.180- 182.

152
34. Gâf-Deac M. Formalizar ea gestiunii corporative și nevoia de un cod etic de comportament
organizațional. În: V olumul „Politici economice și financiare pentru o dezvoltare
competitivă”, Conf. Șt.- practică Intern. Chișinău: ULIM, CISE, 2013, p.182- 185.
35. Gâf-Deac M. Management. Baze generale și legislative. București : Editura Fundației
România de Mâine, 2003, 238 p.
36. Gâf-Deac M. Organizarea gestiunii corporative în România. În : Revista Studii economice.
Chișinău: ULIM, IISE, An. V , nr. 3- 4, decembrie 2011, p. 338 – 347.
37. Gâf-Deac M. Formule de gestiune corporativă în România în context comparativ cu
gestiunea din mediul productive -economic și social regional/global. În: V olumul „Criza
economiei sau economia de criză. Oportunități și provocări ale pieței românești”.
București: Editura Universitară, 2012, p.85- 93.
38. Georgescu C. Pentru un ideal comun. București: Ed. Compania, partea I, 2012. p. 62.
39. Ghiță M. Guvernanță corporativă . București: Editura Economică. 2008, pag. 13.
40. Hîncu R. Către o dezvoltare economică durabilă prin dezvoltarea u mană durabilă. În:
Materialele Conferinței Științifice Internaționale cu tema „Rolul investițiilor în dezvoltarea
durabilă a economiei naționale în contextiul integrării europene”., 29 -30 oct. 2010.
Chișinău: AS EM, 2010. 269p., p.114.
41. Iordan C. Diferențe între statele -membre în domeniul guvernanței corporative. În:
Materialele Atelierului de lucru privind guvernanța corporativă. Comisia Națio nală a
Valorilor Mobiliare din România. Chișinău: mai 2012, 11p.,p.3.
42. Maraffi M. Societatea neocorporativă/ La società neo -corporativa. ed . Il Mulino. Bologna:
1981. p.201.
43. Morariu A., Stoian F. Promovarea guvernanței corporative în realizarea unui management
performant . Revis ta Audit Financiar. București: Nr 7/2006. p.14- 19.
44. Nechita V . Mihail Manoilescu, creator de teorie economică. Iași: Ed. Cugetarea. 1993.
p.114.
45. Pânzari S., Spinei I. Administrarea corporativă –premisă a transparenței și prevenirii
corupț íei. Chișinău : Transparency Internațional –Moldova, 2004, 64p.
46. Platon L. Guvernarea corporativă, o necunoscută pentru firmele moldovenești. În: Revista
Capital Ma rket, publicație a Comisiei Naț ionale a Pieței Financiare a RM. Chișinău : 2012,
nr.45(465) din 14 noiembrie 2012, p.2.
47. Polearuș V . Utilitatea managementului corporativ în perioada globalizării economice. În:
Economica. Chișinău: 2004, V ol. 1, p. 36- 40.
48. Price Waterhouse. Administrarea corporativă și drepturile acționarilor în Republica Moldova. Chișinău: 1996.
49. Răileanu A., Dobroțeanu C. Probleme de actualitate cu privire la măsurarea nivelului de
guvernanță corporativă în România. CAFR, București: Nr.1/2011, p.16.
50. Roșca P., Galben I. Managementul decizional al firmei. În: Revista științifică „Studii
Economice”. Chișinău: ULIM, 2008, nr. 1- 2, p.287- 296.
51. Roșca P., Stati G. Strategii și politici de firmă. În: R evista științifică „Studii Economice”.
Chișinău: ULIM, 2007, nr. 1- 2, p.36 -45.
52. Roșca P. Perfecționarea mecanismului de reglementare a economiei de către stat în condițiile de piață. În: Revista științifică „Studii Economice”. Chișinău: ULIM, 2009, nr. 3,
p. 72- 88.

153
53. Roșca P., Gâf-Deac M. Perfecționarea structurilor de gestiune corporativă în întreprinderile
moderne. În: Revista științifică Economie și sociologie. Chișinău: Inst. de Economie,
Finanțe și Statistică, 2011, nr 4.
54. Roșca P. Previziunea dezvoltări i socio -economice în condițiile de piață (metodologie,
principii, experiență mondială). Chișinău: ULIM, 2000. 262 p.
55. Roșca P., Stana G., Sălăvăstru V . Economia întreprinderii (curs universitar). Iași: Editura PIM, 2013. 311p.
56. Roșca P. Economia întreprinde rii. Chișinău: ULIM, 2004. 280 p.
57. Roșca P. Politici și strategii regionale de dezvoltare socio -economice,
58. Roșca P.Universitatea Spiru
Haret, Facultatea de management financiar contabil Constanța. Sesiunea de comunicări
științifice a cadrelor didactic e, Constanța: Europolis, 2006, 376 p.
Companiile multinaționale și globalizarea capitalului
59. Roșca P. Coautori: Chistruga B., Țâu N. Previziunea și planificarea strategică ca
componentă a managementului. În Materialele Conferinței științifice 24 -25 septembrie
2009 cu tema „Managementul întreprinderii î n mediul economic contemporan” Chișinău:
Academia de Transporturi, Informatică și Comunicații, Evrica, 2009. 396 p. , Analele Universității Libere
Internaționale din Moldova, Seria Economie, nr.4. Chișinău, 2006, 161p.
60. Roșca P., Gâf -Deac M. Aplicarea principiilor gestiunii corporative a entităților
organizatorice în plan regional european. În: Revista teoretico -științifică „Economie și
Sociologie”. Chișinău: Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Economie, F inanțe și
Statistică, Ministerul Economiei Republicii Moldova, 2012, nr.3, p.21- 25.
61. Roșca P. (cu coautori). Transnaționalizarea ca fenomen al dezvoltării economiei mondiale
62. Roșca P.,
Analele Universității Libere Internaționale din Moldova, Seria Economie, nr.6. Chisinău:
2007, 202p., p.80- 91.
Globalizarea rețelelor de producție și distribuție
63. Roșca P., Gâf-Deac M. Abordări ale gestiunii corporative în condiții de certitudine/
incertitudine în m ediul productiv economic. În: Revista științifică Economica. Chișinău:
Acad. de Studii Economice din Moldova, 2012 , nr.3, p.19- 23. , Analele Universității Libere
Internaționale din Moldova, Seria Economie, nr. 4. Chișinău: 2006, p.6 –14, Coautori:
Chistruga B., Gribincea A.
64. Roșca P., Gâf-Deac M. Marile corporații și gestiunea corporativă în România / Analele
Universității Libere Internaționale din Moldova, Seria Economie, 2012 / Univ. Liberă
Intern. din Moldova; dir. publ.: Andrei Galben; coord. șt.: Ana Guțu. – Ch.: ULIM, 2012. –
V ol. 12. – P. 20- 28.
65. Roșca P., Gâf -Deac M. Planurile de gestiune corporativă a crizelor în si stemele
manageriale asamblate. În: Revista de proprietate Intelectuală. Chișinău: AGEPI, CNAA,
2012, nr. 3, p.110- 114.
66. Roșca P. Relații economice internaționale. Chișină u: ULIM, 2005. 280 p.,p.99.
67. Roșca P. Controve rse în abordarea globalizării (cu coautori).
68. Roșca P., Gâf -Deac M. Creșterea rolului decizional corporat iv al întreprinderilor în
economia modernă. În: Revista Studii Economice. Chișinău: ULIM, IISE, An. V , nr. 3- 4
(decembrie) 2011, p. 141- 150. Analele Universității Spiru
Haret, Seria Economie, Anul 6, nr.6, 2006, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2006. p. 87- 100.

154
69. Raport ul Institutul ui Național de Statistică (INS), București: 2012, Ministerul Finan țelor,
30 aprilie 2012, 118p., p.64.
70. Raport al OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economic ã) privind
gestiunea corporativă. Paris: OECD, 2010, dat publicității în februarie 2010, 119 p.,p.53.
71. Răzvan A. Zona București -Ilfov, mai prosperă decât trei sferturi din regiu nile UE. În:
publicația “Capital”. București: Ed. Capital, 12 februarie 2014, p.2.
72. Strata n A., Gaburici C. Particularitățile dezvoltării sectorului t ehnologiilor informaționale
și de c omunicaț ii în Republica Moldova. International Scientific and Applied Conference
Economi c Growth and Globalization. Chișinău: 2012. p. 65- 70.
73. Svetlana P., Spinei Ia. Administrarea corporativă –premisă a transparenței și prevenirii
corupției. Chișinău; Transparency Internațional – Moldova, 2004, 123p.
74. S&P. Economia României răm âne "junk" pentru S&P. București: 2013, Standard & Poor`s,
9 mai 2013,
75. Strategia Europa 2020. „Agenda 2020”. În : (http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm)
29 p. ( accesat la data de 09.09.2011). p.2-3.
76. Tcaci C. Metode creative de implementare a schimbă rilor organizaționale. În: Materialele
Conferinței Științifice Naționale cu participare internațională „Strategii și politici de
management în economia contemporană” (ediția a II -a), ASEM, 2013, Chișinău, p. 73 -76.
77. Tcaci C. Abordări ale problemei perfecțio nării sistemului managerial al întreprinderii
producătoare și ale racordării acestuia la factorii mediului extern. Analele științifice ale
Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți: Serie nouă Economie, 2012. Tomul XXII.
Bălți: Presa univ. bălțeană, 2012, p. 99- 103.
78. Tofan Gh.- V. Globalizarea și companiile multinaționale. București: Biroul Internațional al
Muncii, Centrul de Studii E uropene. 2012, 198 p.
79. Țâu N. Strategii promoționale ale relațiilor economice internaționale. Monografie.
Chișinău: ULIM, 2009, 316 p., p.111.
80. Țâu N., Gribi ncea Al., Sava E. Tranzacții internaționale. Chișinău: ULIM, 2008, p. 165.
81. Țâu N. Impactul relațiilor economice internaționale asupra integrării economice europene.
Confe rința: UE la 50 ani, ULIM, 2007, p.58- 62.
82. Țâu N. Rolul diplomației economice în promovarea relațiilor internaționale. Sesiunea
științifică i nternațională a ULIM. Chișinău: ULIM, 2006, p.11- 14 .
83. Țâu N. Concepția relațiilor economice internaționale, specificul și cadrul lor de
manifestare. În: Revista șt iințifică „Studii Economice”, Chișinău: ULIM, 2007, nr. 1/2, p.
61-73.
84. Timea Fulop M. Rolul guvernanței corporative eficiente în vederea înțelegerii și aplicării
adecvate a principiului transparenței de către entitățile românești . Revista Audit Financiar.
București: Anul X. Nr 92 – 8/2012, p 48 -53.
85. Țurcanu G h. Metodica elaborării strategiei în managementul corporativ. Chișinău: ASEM,
2000. 168 p.
86. Țurcanu Gh. Management corporativ. Chi șinău : ASEM, 2012. p.102- 104.
87. UNCTAD. Companiile transnaționale din țările central și est europene sunt decise să
devină “jucători proeminenți” în lumea investițiilor. Paris : UNCTAD, 1998, p.2- 3.
88. Wagner P. Principiile guvernanei corporative. București: Academ ia de Studii Economice,
2012, (cu coautori), 29 p.

155
89. Wagner P. Compara rea internațională a produsului intern brut. București: Editura
Economică, 1999 (cu coautori), 236 p.

Surse în limba engleză:
90. A.L.I. Principles of Corporate Governance. Cumulative Annual Pocket Parts for use in
2013. N.Y .: Ame rican Law Institute. Softbound 13PP CG1, 2013, V ol. 1 (1.01- 6.02). 33 p.
91. Adam S. An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations, London:
MetaLibri edition, 2007. First edition: 1776, 1st edit ion local/editor. 231 p.
92. Black F. Taxes and Capital Market Equilibriu m Under Uncertainty. New York: Ed Press,
1973, 342 p.
93. Cadbury A. Report of Financial Aspects of Corporate Governance in UK. În :
(http://www.jbs.cam.ac.uk/cadbury/report/ ).
94. Cadbury A. Cadbury Report. The Financial Aspects of Corporate Governance. În:
http://www.ecgi.org/codes/code.php?code_id=132, (accesat la data de 08.09.2011) .
London: 1992, 23 p. London: The Committee on the Fina ncial
Aspects of Corporate Governance and Gee and Co. Ltd., 1992, p.6 ( accesat la data de
11.07.2012). 90 p.
95. Corporate Governance Report 2009. În : Boards in turbulent times, by Heidrick &
Struggles. London: Published in late March 2010, 203 p.
96. David F.L. et al. Corporate Governance and the Information Content of Insider Trades. În:
Journal of Accounting Research, December, 2011, no. 49, p. 1249- 1274
97. Directive 2004/25/EC of the European Parliament and of the Council of 21 april 2004,
Official Journal of the European Union, 30.4.2004.
98. DeAnne S. J . Economic Shell International Pet roleum Company Issues. În: Buletinul
Informativ Oficial al Fondului Monetar International, 15 iulie 1991. New York: FMI, 1991,
p.16- 21
99. Denis K.D., McConnell J.J. International Corporate Governance. European. in: Finance
Working Paper, No.05/2003. Brussels : European Corporate Governance Institute, 2003,
p.213- 221.
100. Deloitte Global Report. Business & Corporate Responsibility. London: 2012, Deloitte Inc.
21 p.
101. E&Y . Growth, actually- EY’s 2012 European attractiveness surve y. London: Ernst &Young,
2013. p.34- 36.
102. European Corporate Governance Institute. ( www. ecgi . org). (accesat la data de
22.05.2012) ,
103. ETH Board -Governance ETH Domain. in: eth-rat.ch.p.22- 29.
, (accesat la data de 2.05.2012 ).
104. Fries S., Lane T. Financial and Enterprise Restructuring in Emerging Market Economies,
in: Caprio, Gerard et al. (eds.), Building Sound Financial Finance in Emerging Market
Economies , Washington, IMF, 21–4 6, at 21, 1994 as well as EBRD, Transition Report –
Financial sector in transition , London, 92/ 1998, 308p., p.25. Zürich: ETH Zürich. (German: Eidgenös sische Technische Hochschule Zürich), 2013, 12 p.
105. Franks J., Mazer C. The Ownership and Control of German Corporations. London: London
Business School, 1994, p.46- 53.
106. Fukuyama F. The End of H istory and the Last Man. N ew York: Avon Books, 1992, 202 p.

156
107. Gibson B., Gareth M. Sociological Paradigms and Organizational Analysis: Elements of
the Sociology of Corporate Life. London: Heinemann Educational Books , 1979, 427 p.
108. Gandini G., Riccardo A., C assano R. Structures of Corporate Governance in Italy and
Comparison at European Level. In: International Review of Business Research Papers.
Roma: 2009, V ol. 5 No. 1 January 2009, p. 441- 453.
109. Ira M.M. The Recurent Crisis in Corporate Governance (business, with Paul MacAvoy). in: (http://www.nndb.com/people/292/000162803/ ), (accesat la data de 19.02.2012) .
110. Magdi R.I., Nadereh Ch. Global Corporate Governance Forum: World Bank Corporate
Governance. in: World Bank Publications. New York: Jan 1, 2000, 30 p.
111. Markovitz H. Portofolio selection. In: Journal of F inance, vol 7, 1952, p.79- 91.
112. Mathiesen M. Encyclopedia for Corporate Governance. in: www.encycogov.com , 2002,
(accesat la data de 9.08.2012) . 321 p.
113. McGee R.W. Corporate Governance in Developing Economies . Berlin: Springer Verlag,
2008, 234 p.
114. National Training Laboratory UK,- Cass K nowledge Research for business. in:
http://www.cassknowledge.com/cass- consulting/national -training -laboratory- institute ,
(accesat la data de 19.08.2011) .
115. Nocco W.B. Entreprise Risk Management: Theory and Practice. in: Journal of Aplied
Corporate F inance, Ohio State University. V ol 18, No. 4, 2006, 8 p.
116. OECD Princ iples of Corporate Governance. Paris: OECD Publications Service, In:
http://www.oecd.org/corporate/ca/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf , (accesat la
data de 13.04.2012) ,
117. Perlmutter V .H. The Tortuous Evolution of Multinational Enterprises. in: Columbia Jour nal
of World Business, 1/1969, p.9–18. ed. 2004, 66 p.
118. Price Waterhouse Coopers LLP (PWC). Global Annual Review 2011– Facts and figures, 25
October 2011, in: http://www.pwc.com/ , (accesat la data de 10.05.2012) , 112p.
119. Post J. et al. Redefiny the Corporation: Stakeholder Manageme nt and Oreganizational
Weneth, Standford University Press, 2002, p. 119 p.
120. Purnanamdam A. A Financial Disstres and Corporate Risk Management:Theory &
Evidence, Cor nell University, Ithaca, N.Y ., January 2004, 167 p.
121. Raymond Vr. Internation al investment and int ernational trade in the product cycle. In:
Quarterly Journal of Economics, no.80/1966, p. 23- 27.
122. Stefania V ., Glattfelder B.J., Battiston S. The network of global corporate control, ETH
Zürich, September 2011, 49 p.
123. Shleifer A., Vishny, R.A. Survey of Corporate Governance. in: Journal of Finance, no.
52/1997, p.737- 784.
124. Samuelson P. Proof that Proprely Anti cipated Fluctuate Randomly. In: Industrial
Management Review, vol 6, 1965, p. 41- 49.
125. Spence M. et al. Insurance, Information and Industrial Action. I n: American Economic
Review, vol 61/1971, p.119- 132.
126. Sarbanes- Oxley Act of 2002. An Act To protect investors by improving the accuracy and
reliability of corporate disclosures made pursuant to the securities laws, and for other
purposes, Sarbox, SOX, Enac ted by the 107th US Congress, 2002, 68 p.

157
127. SG The Str aight and the Narrow –Standards of Corporate Governance . SG Emerging Funds
Equity Research, 2000, 62 p., p.23.
128. The Concise Oxford Dictionary. Tenth London Book, Edition (1999, revised 2001), 432p.
129. The A merican Heritage Dictionary of the En glish Language. Third Edition. Editors of The
American Heritage Dictionaries, 1970, 385 p.
130. The Concise Dictionary. Trésor de la langue française informatisé. www.atilf.atilf.fr.
(accesat la data de 13.04.2012) ,
131. Turnbull Report. Internal Control: Guidance for Directors on the Combined Code (The
Turnbull guidance) first issued in 1999, Turnbull Revie w Group, October 2005, 65 p. 322 p.
132. Treynor L.J. Toward a Theory of Market Value of Risky Assets, Press Ed, NJ, 1961, 209 p.
133. UNCTAD. Capital account regulations and global economic governance, 14 November
2013, 63p.
134. Wolfenshon J.D. A Battle for Corporate honesty. The World in 1999. In: The Economist
Ed, 1999, p.38.
135. Woodman J . Doing Business: U.S. labor is urging t rade action against a land. In: Los
Angeles Times, September 22, 1992, p.2.

Surse în limba rusă:
136. Burlacu N., Poloz A., Vasilica V . Сущност ь, критерий эффективности и методы
управления корпоративной собственностью. În: Revi sta științifică „Studii Economice”.
Chișinău: ULIM, 2009, nr. 1- 2, p.164- 171.
137. Burlacu N. Особенности оценки экономической эффективности корпоративного
управления в условиях нестабильности. Revista „Studii Economice”, an.III
138. nr. 3 -4
(decembrie)/2009, pag.189- 195.
Burlacu N.
139. Методология организации корпоративного управления на предприятии.
Analele ULIM, seria E conomie, 2009, vol.9, p. 37- 42.
Burlacu N.
140. Стратегия управления финансами корпорации. Analele ULIM, seri a
Economie, 2009, vol.9, p. 42- 45.
Burlacu N .
141. Основные аспекты системы мониторинга экономического состояния
акционерного общества. Analele ULIM, seria E conomie, 2009, vol.9, p. 45- 49.
Burlacu N.
142. Проблемы управле ния финансами при разработки стратегии менеджмента
корпорации. Revista „Studii Economice”, an.4 nr. 1- 2 (iunie)/ 2010, p. 244-248.
Burlacu N.
Принципы корпоративного управления- методология организации. Revista
„Studii Economice”, an.4 , nr. 1- 2 (iunie)/ 2010, p . 239- 244.
Legislație:
143. Legea soci etăților comerciale din România nr. 31/1990, rev izuită cu modificările ulterioare
(realizate de Legea nr. 302/2005, Legea nr. 85/2006, Legea nr. 164/2006, Legea nr.
441/2006, Legea nr. 516/2006, OUG nr. 82/2007, OUG nr. 52/2008, Legea nr. 284/2008,
precum și de Legea 88/2009).
144. Legea privind piața de capital în România nr. 297/2004 cu modificările ulterioare. În:
Monitorul Oficial al României nr. 583 din 13 septembrie 2004.

158
145. Lege nr. 315 din 28 iunie 2004 (actualizată) privind dezvoltarea regională în România
(actualizată până la data de 27 noiembrie 2004) , Textul inițial publicat în Monitorul Oficial
al României nr. 577 din 29 iunie 2004.
146. Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă
a întreprinderilor publice. În: Monitorul Oficial al României, nr. 441/33/ 2011 .
147. Ordinul Ministerului Finanțelor nr.1.286 din 1 octombrie 2012 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu IFRS. În: Buletinul OMF din 12 nov. 2012.
148. Legea Republicii Moldova cu privire la anteprenoriat și întreprinderi nr. 845 -XII din
03.01.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 2/33, cu modificări și completări.
149. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la adoptarea Concepției administrării corporative a întreprinderilor din economia națională nr.22 din 16.01.2003. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.3–5 din 21.01.2003 .
150. Legea nr.239- XVI din 13 noiembrie 2008 privind trans parența în procesul decizional. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova , 05 dece mbrie 2008, nr.215- 217, art.798.
151. Hotărârea Guvernul ui RM nr.96 din 16 februarie 2010 “Cu privire la implementarea Legii
nr.239- XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional ”. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova , 26 februarie 2010, nr.30- 31, art.161.
152. Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a
întreprinderilor mici și mijlocii (notif icată cu numărul C (2003) 1422. Text cu relevanță
pentru SEE. 2003/361/CE. În: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 124 din 20.05.2003.
153. Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului European
din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate. În: Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene din 21.06.2002.

Site-uri web, reviste și publicații de specialitate:
154. Organisation for Economic Co – operation and Development/ Organizația pentru Cooperare
și Dezvoltare Economică , www.oecd.org. ( accesat la data de 19.09.2011) .
155. www.patronat ulroman.ro. (accesat la data de 10.01.2014) . Naghiu Gh.- Patronatul Român.
Reprezentare Na țională în CES.
156. Gestiunea corporativă a BRD – Groupe Société Générale S.A. București.
http://www.kmarket.ro/actiuni/afisare_actiune.php?simbol=BRD. (accesat la data d e
14.12.2012) .
157. Codul de guvernanț ã corporativã al Bursei de Valori București.
http://www.bvb.ro/info/Rapoa rte/Diverse/Cod%20Guvernanta%20. (accesat la data de
10.09.2012) .
158. Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curții de Conturi a RM. 2011. http://www.ccrm.md/doc.php?l=ro&idc=78&id=4932. ( accesat la data de 02.03.2011) .
159. Administrarea corporativă. Transparency International –Moldova.
transparency.md/Docs/2004/administrarea_c orporativa _ro.pdf‎. (accesat la data de
11.07.2012) .
160. Secretary -General’s Report to Ministers www.oecd.org/publishing/corrigenda . OECD /
2013, 104p. ( accesat la data de 9.08.2013) .
161. http://www.jbs.cam.ac.uk/cadbury/report/ . (accesat la data de 19.07.2012) .

159
162. Cadbury Report. The American Institute of Certified Public Accountants .
http://www.ifac.org/ . (accesat la data de 16.07.2012) .
163. Pricewaterhouse Coopers Consulting. http://www.pwc.com/ Pricewaterhouse Coopers .
(accesat la data de 10.05.2012)
164. FMI Founds and Bide Projects. http://www.fmi.ro/ http://www.imf.org/external/index.htm .
(accesat la data de 19.09.2013) .
165. INS- Statistical National Institute. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do . (accesat
la data de 09.08.2012) .
166. Transpar ency politics in firms. http://www.transparency.org/policy_re search/surveys_indic .
(accesat la data de 16.07.2012) .
167. Euobserver. Observer EU Information.www.euobserver.com . (accesat la data de
14.09.2013) .
168. Security Data Base on Economics. http://www.bsec -organization.org. ( accesat la data de
18.10.2013) .

160

ANEXE

161

Anexa 1

Tabelul A1.1. Importanța regiunilor de dezvoltare ale R omâniei (2011)

Regiunea Nr. locuitori
(mii loc.) Spor nat.
(la mia de loc.) Nr. de șomeri
(mii loc.) Pondere în PIB
%
Nord -Est 3.756,5 1,8 1.443,7 13,26
Sud-Est 2.943,3 -1,3 1.154,0 12,84
Sud 3.496,6 -3,3 1.384,1 14,73
Sud-Vest 2.419,7 -3,2 1.103,6 10,27
Vest 2.073,7 -3,6 881,4 9,98
Nord -Vest 2.861,5 -2,1 1.173,9 11,92
Centru 2.660,7 -1,1 1.115,1 12,64
București 2.304,9 -4,4 866,8 14,15

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012

162
Anexa 2

Fig. A.2.1 – Bordul director și sistemul dual de conducere
în gestiunea corporativă germană (2012)
Sursa: elaborată de autoare

Fig. A.2.2 – Obținerea „celor mai bune practici” manageriale corporative
în firmele din SUA, după anul 2002
(CM ce
(M) = salarii și compensații acordate conducerilor executive din fir me;
a
(M) = monitorizarea acționariatului,
B
) = monitorizarea Bordului conducător din firmă
Sursa: elaborată de autoa re

163

Fig. A. 2.3 – Condiții sugerate
pentru funcționarea piețelor libere în folosul public general
Sursa: elaborată de autoare

164
Anexa 3
Tabelul A.3.1. Clasamentul primelor 40 de societăți comerciale după participarea străină la
capitalul social total subscris, în echivalent valută, în luna octombrie 2013
Nr.crt. Firma Județul Tara de
rezidență a
investit orului
majoritar Valoarea capitalului social subscris
Total
exprimat
în monedă
națională Total
exprimat în
echivalent
valută Total
exprimat în
echivalent
valută
mii Lei mii USD mii EURO
0 1 2 3 4 5 6
1 AUCHAN ROMÂNIA SA MUN. BUCURESTI OLANDA 480.820,3 148.213,8 108.522,8
2 PETROFAC SOLUTIONS”FACIUTIES SUPPORT
SRL MUN. BUCURESTI M. BRITANIE 183.414,4 57.046,0 41.305,8
3 KRONOSPAN SEBES SA ALBA AUSTRIA 184.429,7 56.281,2 41.437,4
4 HG GLL CDG PLAZA SRL MUN. BUCURESTI LUXEMBURG 174.915,0 53.520, 3 39.425,5
5 CRUCEA WIND FARM SRL CONSTANȚA GERMANIA 93.500,0 28.609,0 21.074,7
6 ECHO INVESTMENT PROJECT 1 SRL BRAȘOV POLONIA 63.726,0 19,820,2 14.351,4
7 NEOCITY BUSINESS CENTER SRL MUN. BUCURESTI CIPRU 64.313,1 19.555,2 14.448,8
8 AMROMCO HOLDING AC TIVITY SRL PRAHOV A OLANDA 58.863,0 17.631,4 12.813,3
9 CONTINENTAL AUTOMOTIVEROMÂNIA SRL TIMIȘ OLANDA 52.278,5 15.895,9 11.745,1
10 FERRER IMOBILIARE SRL MUN. BUCURESTI OLANDA 45.000,0 13.682,8 10.109,9
11 BEACH PETROLEUM (CEE) SRL MUN. BUCURESTI AUSTRA LIA 42.848,0 13.282,5 9.620,8
12 AZOMURES SA MUREȘ ELVEȚIA 39.913,7 12.175,9 8.967,8
13 UZINELE S. GOVORA – CIECH CHEMICAL
GROUP SA VÂLCEA POLONIA 33.734,9 10.492,3 7.597,3
14 TIRIAC AUTO SRL MUN. BUCURESTI CIPRU 28.818,9 8.823,6 6.474,6
15 GE EQUIPM ENT SERVICESRO SA MUN. BUCURESTI M. BRITANIE 27.286,0 8.460,5 6.148,5
16 PLASTIPAK ROMANIA SRL PRAHOV A LUXEMBURG 26.700,0 8.230,3 6.026,3
17 GE EQUIPMENT SERVICESRO SA MUN. BUCURESTI S.U.A. 26.578,0 8.085,5 5.974,7
18 NEOCAMPUS SRL MUN. BUCURESTI CIPRU 25.884,2 7.870,4 5.815,2
19 TINMAR -IND SA MUN. BUCURESTI ELVEȚIA 23.044,7 7.187,4 5.189,8
20 RUUKKI ROMANIA SRL GIURGIU FINLANDA 22.412,1 6.814,7 5.032,5
21 ALPHA PARKING SRL MUN. BUCURESTI BELGIA 20.319,8 6.217,4 4.580,0
22 ION TIRIAC AIR SRL ILFOV CIPRU 16.857,2 5.177,3 3.805,2
23 FELBERMAYR ROMANIA SRL ILFOV AUSTRIA 17.000,0 5.159,8 3.805,2
24 HOLLYWOOD MULTIPLEX OPERATIONS SRL MUN. BUCURESTI OLANDA 15.920,9 4.871,5 3.588,5
25 EUROINS ROMANIA ASIGURARE –
REASIGURARE SA ILFOV BULGARIA 15.000,0 4.685, 3 3.378,1
26 TRITON ENTERPRISES SRL MUN. BUCURESTI OLANDA 14.895,0 4.528,2 3.342,7
27 VORTEX INTERNATIONAL SRL BUZĂU I.MARSHALL 12.683,2 3.850,4 2.850,0
28 IMT IMOBILIARE MANAGEMENT
TRANSILV ANIA SRL BRAȘOV GERMANIA 11.035,0 3.349,2 2.470,0
29 AXA LIFE INSURANCE SA MUN. BUCURESTI FRANȚA 10.586,1 3.292,5 2.384,0
30 FATA ASIGURARI SA MUN. BUCURESTI ITALIA 10.162,4 3.147,2 2.287,3
31 ProCreditBank SA MUN. BUCURESTI GERMANIA 8.942,2 2.740,8 2.018,4
31 MIN -EXPERT SRL TIMIȘ AUSTRIA 8.653,3 2.647,7 1.950,4
33 BALKANNORTH RESIDENTIAL SRL MUN. BUCURESTI NORVEGIA 8.557,4 2.594,2 1.917,7
34 AGRICOMBORCEA SA CĂLĂRAȘI OLANDA 7.093,2 2.206,1 1.597,4
35 CROWN PRODUCTS& SE RVICES INTER SRL GALAȚI SUA 6.836,0 2.095,1 1.543,0
36 RO AGRICULTURE INVESTMENT SICA V SRL MUN. BUCURESTI LUXEMBURG 6.705,0 2.076,5 1.509,1
37 KERIN-LIEBERS TEXTIL SRL ILFOV GERMANIA 6.681,7 2.071,3 1.500,3
38 FORZA ROSSA SRL MUN. BUCURESTI CIPRU 6.417,2 1.946,2 1.438,3
39 AGRIUM -AGROPORT ROMANIA SA GALAȚI BELGIA 6,098,4 1.850,9 1.365,0
40 CESAL SA BIHOR POLONIA 6.001,4 1.849,6 1.352,6

Sursa: Institutul Na țional de Statistică, INS, 2014

165
Tabelul A.3.2 Clasamentul pe țări de rezidență a investitorilor în societăți comerciale cu
participare străină la capitalul social – la data de 31 octombrie 2013
Nr.crt.
Țara Societăți cu
participare
străină Valoarea capitalului social subscris
Total exprimat în
monedă națională Total exprimat în
echivalent valută Total exprimat în
echivalent valută
Nr. % mii Lei % mii USD % mii EURO %
0 1 2 3 4 5
Total ROMANIA 193.374 50,12 131.833.122,2 50,45 51.259.463,5 50,35 38.213.287,9 50,34
1 OLANDA 4.470 2,33 28.453.403,5 21,73 10.542.549,9 21,22 7.478.706,9 21,81
2 AUSTRIA 6.700 3,50 16.813.009,6 12,84 7.023.533,8 14,14 4.947.373,5 14,43
3 GERMANIA 20.220 10,56 13.940.573,6 10,65 6.275.970,2 12,63 4.401.737,8 12,84
4 CIPRU 5.436 2,84 9.618.098,0 7,34 3.475.931,3 7,00 2.480.662,6 7,23
5 FRANTA 7.687 4,02 8.279.679,3 6,32 3.046.123,1 6,13 2.129.794,7 6,21
6 GRECIA 5.823 3,04 6.100.796,9 4,66 2.435.074,6 4,90 1.692.393,8 4,94
7 ITALIA 37.450 19,56 6.394.454,7 4,88 2.361.248,0 4,75 1.681.265,4 4,90
8 SPANIA 5.124 2,68 4.384.512,9 3,35 1.621.081,5 3,26 1.147.553,9 3,35
9 LUXEMBURG 772 0,40 4.465.070,6 3,41 1.575.887,4 3,17 1.124.508,2 3,28
10 MAREA BRITANIE 4.859 2,54 3.417.305,5 2,61 1.298.518,6 2,61 909.208,2 2,65
11 ELVETIA 2.500 1,31 2.929.577,5 2,24 1.289.957,8 2,60 898.528,7 2,62
12 S.U.A. 6.778 3,54 3.129.336,0 2,39 1.233.401,4 2,48 878.209,0 2,56
13 UNGARIA 12.318 6,43 2.209.571,7 1,69 939.199,0 1,89 658.467,0 1,92
14 ANTIL OLANDEZE 15 *** 2.048.521,0 1,56 726.226,4 1,46 504.817,2 1,47
15 TURCIA 13.535 7,07 1.796.292,0 1,37 711.528,0 1,43 503.964,3 1,47
16 CEHIA 814 0,43 1.432.238,3 1,09 544.019,8 1,09 382.979,1 1,12
17 BELGIA 3.061 1,60 1.061.452,8 0,81 453.835,7 0,91 320.038,3 0,93
18 CHINA 11.019 5,76 1.035.751,7 0,79 406.019,6 0,82 282.608,5 0,82
19 SUEDIA 1.316 0,69 1.019.818,0 0,78 374.469,6 0,75 264.832,1 0,77
20 PORTUGALIA 504 0,26 952.202,9 0,73 331.997,2 0,67 235.536 ,0 0,69
21 POLONIA 725 0,38 1.050.891,0 0,80 316.385,2 0,64 226.948,5 0,66
22 DANEMARCA 770 0,40 855.707,7 0,65 312.878,0 0,63 219.937,1 0,64
23 JAPONIA 255 0,13 663.705,7 0,51 236.473,8 0,48 167.497,6 0,49
24 FINLANDA 159 0,08 574.277,2 0,44 208.760,8 0,42 147.378,1 0,43
25 COREEA SUD 216 0,11 347.593,5 0,27 157.493,8 0,32 117.629,8 0,34
26 I.VIRGINE BRIT. 378 0,20 389.094,6 0,30 155.622,1 0,31 108.577,3 0,32
27 LIBAN 3.894 2,03 369.367,4 0,28 153.807,2 0,31 108.174,7 0,32
28 CANADA 1.726 0,90 374.549,6 0,29 132.515,8 0,27 95.834,8 0,28
29 BULGARIA 1.817 0,95 354.823,2 0,27 120.936,3 0,24 86.855,4 0,25
30 IRLANDA 827 0,43 323.411,7 0,25 108.318,9 0,22 79.744,4 0,23
31 NORVEGIA 329 0,17 295.692,8 0,23 101.292,5 0,20 73.355,6 0,21
32 GIBRALTAR 66 0,03 277.518,3 0,21 101.275,9 0,20 71.418,4 0,21
33 ISRAEL 6.589 3,44 446.611,7 0,34 83.959,1 0,17 59.368,3 0,17
34 FARA CETATENIE 25 0,01 1.095,5 *** 76.861,6 0,15 53.406,6 0,16
35 SINGAPORE 60 0,03 209.851,5 0,16 74.916,9 0,15 52.935,2 0,15
36 INS.BE RMUDE 200 0,10 206.001,9 0,16 67.636,5 0,14 51.628,1 0,15
37 PANAMA 225 0,12 76.135,0 0,06 61.523,7 0,12 -745.080,5 -2,17
38 INS.MARSHALL 25 0,01 154.808,1 0,12 53.792,9 0,11 37.586,4 0,11
39 LIECHTENSTEIN 210 0,11 3.338.720,8 2,55 50.065,1 0,10 34.986, 9 0,10
40 BELIZE 43 0,02 151.810,1 0,12 49.715,8 0,10 37.666,4 0,11
41 R. ARABA SIRIA 5.762 3,01 106.103,6 0,08 49.587,7 0,10 34.867,9 0,10
42 AUSTRALIA 708 0,37 123.599,1 0,09 45.886,8 0,09 33.341,1 0,10
43 SLOV ACIA 537 0,28 125.399,4 0,10 43.461,8 0,09 31.353,2 0,09
44 MALTA 112 0,06 123.574,1 0,09 41.578,7 0,08 30.181,9 0,09
45 SLOVENIA 192 0,10 101.510,4 0,08 39.647,5 0,08 27.678,4 0,08
46 IRAK 5.849 3,06 77.272,1 0,06 39.640,2 0,08 27.611,4 0,08
47 EGIPT 1.614 0,84 91.024,9 0,07 37.223,0 0,07 25.947,9 0,08
48 INS.VIRGINE AMR. 187 0,10 117.445,5 0,09 35.413,3 0,07 26.415,3 0,08
49 MOLDOV A 4.276 2,23 78.169,5 0,06 34.449,0 0,07 23.757,3 0,07
50 IORDANIA 3.259 1,70 65.960,3 0,05 30.773,5 0,06 21.439,7 0,06

*) cuprinde o selecție de țări, în raport de mărimea capitalului social total subscris în echivalent USD, în ordine descrescătoare (col. *** Sub 0,01%
Sursa: Institutul Na țional de Statistică, INS, 2014

166
Anexa 4
Model de Chestionar de colectare a datelor pentru analiză și interpretări a indicatorilor de
internaționalizare a practicilor de gestiune corporativă

I. Denumirea firmei/companiei/organizației/corporației (codificare) (simbol județ)
(interviu cu participanții anonimi) (conversație de nedezvăluire a numelui)_ _ _ _

II. Caracterizarea entității (Cu);
a) domeniu (1) productiv tradițional; (2) capital intelectual; (3) mixt_ _ _ _ _ _
b) fonduri fixe (infrastructură) (RON/Euro) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _
c) Total activ_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
d) Total pasiv, din care: _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _
e) Profit: _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

III. Resurse umane (Ru);
a) Nr. mediu personal angaj at, din care _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _
b) Nr. mediu personal indirect productiv _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _
III. Resurse manageriale (Rm):
a) Tip structură management _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
b) Nr. personal din structura de management _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

I V. Bune practici (Bp):
a) Metode de management _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
b) Tehnici de management _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

V. Principiile eticii (Pe):
a) Incidente de etică reținute din auditări (numeric):
(3) fără probleme; (2) cu probleme; (1) incident grav_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

VI. Responsabilitate socială (Rs):
a) nr. locuri de muncă _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
b) protecție mediu (1÷ 10) (1 = min.; 10 = max.)_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

VII. Operațiuni de control (Oc):
a) Control intern ierarhic _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
b) Control intern ma nagerial _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
c) Control extern _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

VIII. Operațiuni de audit (Oa):
a) nr. Activități de auditare (pe parcursul unui an fiscal)
b) nr. D eficien țe constatate _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
c) nr. M ăsuri stabilite _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

IX. Autoevaluarea gestiunii corporative (pe o scară de la 1 la 10) (Ags): (1) = slabă;
(10) = e xcelentă _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Sursa: elaborat de autoare

167
Anexa 5
Tabelul A5. 1. Studiu exemplificativ de caz.
Elemente de măsură cu ajutorul scorurilor, notelor (ponderilor)
pentru a exemplifica angajamentul acț ionarilor în gestiunea corporativă a firmelor

Nr.
crt Firma/orga –
nizația/entitatea Țara Domeniul de
activitate Structura
acționariatului dC sgcI oaG aN piD daM aC sP iE aE b-cR gcC Obs
1 SC Antrex SA România Confecții SA
(societate pe
acțiuni) 4 1 1 arN 2 gD apC amP – – 1 – –
2 SC Tevi Prod
SA România Construcții de
mașini SA 6 2 1 arN 3 cD apC amP – – 1 – –
3 SC Beton Com
SA România Construcții
civile/industriale SA 4 2 2 amN 3 cD apC – – – 1 – –
4 SC Consult fin
SA România Financiar SA 9 7 4 aMN 4 cD apC – – – 6 – –
5 SC ArarGen
SA România Tehnologii SA 7 4 2 arN 3 cD aptC amP – – 1 – –
6 SC Canal -Apă
SA România Administrație SA 3 1 1 arN 1 gD aiC aMP – – 1 – –
7 SC Russe Com Bulgaria Comerț SA 3 1 1 arN 1 cD apC – – – 1 – –
8 SC
Autotransport Bulgaria Transport rutier SA 4 1 1 arN 1 cD apC – – – 1 – –
9 SC Hagyek Ungaria Agricultură SA 8 2 2 amN 2 cD apC – – – 2 – –
10 SC Apia Coal Cehia Refacere terenuri
miniere SA 8 3 3 aMN 2 cD apC smP – – 6 – –
11 SC Cezel Cehia Electricitate/energie SA 9 4 5 aMN 2 cD ainC smP 1 – 8 – –

Sursa: e laborat și prelucrat de autoare pe baza colectării datelor din rețeaua Internet la adresele web , accesate statistic în intervalul 2010 -2012

168
Tabelul A.6.1. Numărul de întreprinderi active în România pe clase de mărime Anexa 6
în agricultură, industrie, c omerț și servicii

Clasa de mărime Numărul de firme Procentul în total
Micro 430.933 89,3%
Mici 43.489 9,0%
Mijlocii 8.030 1,7%
Total întreprinderi 485.512 100,0%
Sursa: Statistici INS, ONRC, 2012

Tabelul A.6.2. Număr ul mediu de salariați în întrepri nderi , pe clase de mărime
și regiuni de dezvoltare în România (anul 2011)

Regiunea Tot al din care
Număr
salariați Pondere micro mici mijlocii
Număr
salariați Pondere Număr
salariați Pondere Număr
salariați Pondere
Nord -Est 257.639 10,5% 93.985 11,1% 89.221 10,9% 75.0,, 9,5%
Sud-Est 271.456 11,1% 97.430 11,6% 87.769 10,7% 86.257 10,9%
Sud-
Muntenia 266.243 10,9% 87.362 10,4% 88.322 10,8% 90.559 11,4%
Eud-Vest
Oltenia 161.335 6,6% 60.481 7,2% 53.969 6,6% 46.885 5,9%
Vest 237.694 9,7% 82.164 9,8% 76.215 9,3% 79.315 10,0%
Nord –
Vest 340.938 13,9% 125.004 14,8% 119.982 14,7% 95.952 12,1%
Centru 318.969 13,0% 104.688 12,4% 106.109 13,0% 108.172 13,6%
București 598.718 24,4% 191.954 22,8% 196.464 24,0% 210.300 26,5%
Sursa: Statistici INS, 2012, datele statistice INS conțin numai întreprinderile
din industrie, construcții, comerț și servicii, exclusiv agricultură

169
Tabelul A.6.3. Numărul de întreprinderi pe sectoare de activitate în România, anul 2011

Sectorul Număr de firme Pondere sector
Agricul tură 13.960 2,9%
Industrie 52.588 10,9%
Construcții 49.221 10,2%
Comerț 181.753 37,7%
Servicii 184.990 38,3%
Tot al 482.512 100,0%
Sursa: Statistici INS, ONRC, 2012

Tabelul A.6.4. Numărul de întreprinderi pe sectoare economice
și regiuni de dezvol tare în România , anul 2011

Sectorul
Național
Nord –
Est
Sud-
Est
Sud-
Muntenia
Sud-
Vest
Oltenia
Vest
Nord –
Vest
Centru
București –
Ilfov
Industrie 52.588 6.696 5.970 5.811 3.796 5.269 8.371 8.041 8.634
Con-
strucții 49.221 5.059 4.917 5.662 3.062 4.440 8.501 6.238 11.342
Comerț 181.753 21.426 24.382 22.652 16.175 15.720 22.517 19.960 38.921
Servicii 184.990 17.213 19.276 16.041 10.988 17.989 25.620 22.192 55.671
Sursa: Statistici INS, 2012

170
Anexa 7
Tabelul A .7.1. Date de identificare a particul arităților organizării gestiunii corporative în rândul
intreprinderilor mijlocii și mari în România (
din surse: directe, INS București, Bilanțuri 2009, 2010)
Nr.
crt. Simb
jud. (Cu) (103(Ru) ) (Rm) (Bp) (Pe) (Rs) (Oc) (Oa)
(Ags)
a b c d e a b a b a a a b a b c a b c
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
1 B (1) 9,01 16,4 15,2 2,64 410 21 (1) 6 (3)/(3) (3) 410 8 – X – 4 18 27 6
2 AB (1) 3,6 5,1 4,9 0,82 120 12 (1) 3 (3)/(3) (3) 120 9 – – X 2 12 16 8
3 AR (1) 8,2 14,3 12,1 2,14 130 14 (3) 6 (3)/(3) (3) 130 9 – – X 3 11 14 7
4 AG (3) 2,5 3,2 3,1 0,61 22 3 (2) 4 (1)/(3) (3) 22 8 – X – 1 4 4 8
5 BC (3) 3,2 4,1 3,9 0,72 48 6 (1) 4 (3)/(3) (3) 48 10 X – – 1 3 3 9
6 BH (3) 3,3 4,2 4,1 0,31 32 3 (3) 3 (1)/(3) (3) 32 10 – X – 1 6 8 7
7 BN (3) 2,2 3,3 2,9 0,16 41 7 (1) 5 (3)/(1) (1) 41 9 – X – – – – 7
8 BT (2) 0,2 1,2 0,8 0,09 12 2 (1) 3 (3)/(3) (3) 12 10 – X – – – – 7
9 BR (1) 3,1 4,2 4,1 0,10 52 5 (2) 4 (3)/(3) (3) 52 10 – X – – – – 7
10 BV (3) 4,2 5,6 5,2 0,10 43 8 (2) 4 (1)/(3) (3) 43 10 – X – 1 4 4 8
11 BZ (2) 3,6 4,9 4,3 0,09 22 3 (2) 4 (1)/(1) (1) 22 9 – X – – – – 7
12 CL (2) 3,7 4,8 4,1 0,03 38 2 (2) 3 (1)/(3) (3) 38 10 – – X – – – 7
13 CS (2) 2,2 3,6 3,1 0,06 18 – (1) 5 (3)/(3) (3) 18 8 – X – 1 3 3 8
14 CJ (2) 1,98 2,7 2,2 0,01 12 – (2) 5 (1)/(3) (3) 12 10 – X – – – – 9
15 CT (3) 2,3 3,3 2,9 0,04 22 3 (3) 3 (1)/(2) (2) 22 10 – X – – – – 9
16 CV (3) 3,4 4,7 4,2 0,07 48 4 (3) 4 (3)/(1) (1) 48 7 – X – – – – 9
17 DB (3) 3,3 4,8 4,1 0,06 58 4 (1) 3 (3)/(3) (3) 58 8 – X – – – – 9
18 DJ (1) 3,0 4,3 3,8 0,12 22 – (1) 5 (3)/(3) (3) 22 9 – X – – – – 7
19 GL (1) 4,1 5,6 4,9 0,13 37 2 (1) 4 (1)/(3) (3) 37 10 X – – 1 3 4 7
20 GR (1) 3,2 5,3 4,6 0,09 31 – (2) 3 (3)/(3) (3) 31 10 – X – – – – 6
21 GJ (1) 2,5 4,4 3,9 0,07 29 1 (3) 3 (2)/(3) (3) 29 10 – X – – – – 7
22 HR (3) 3,6 4,7 4,1 0,11 38 3 (2) 4 (1)/(3) (3) 38 10 X – – 1 4 5 7
23 HD (3) 4,3 5,8 5,2 0,13 48 6 (2) 5 (2)/(2) (2) 48 10 X x – 1 3 3 6
24 IL (3) 5,1 6,6 5,9 0,22 62 5 (2) 4 (3)/(3) (3) 62 10 – X – 1 5 6 6
25 IS (3) 3,6 4,6 4,4 0,18 18 2 (1) 4 (1)/(1) (3) 18 9 X X – 1 3 4 8
26 IF (1) 3,8 4,2 3,9 0,21 29 3 (1) 3 (2)/(2) (3) 29 10 X X – 2 8 12 7
27 MH (2) 4,1 5,8 5,1 0,17 28 – (2) 4 (3)/(1) (2) 28 10 – – – – – – 7
28 MS (2) 3,8 4,1 3,9 0,22 23 3 (2) 4 (3)/(3) (1) 33 10 – X – – – – 6
29 NT (1) 4,7 5,6 5,2 0,13 32 5 (3) 6 (3)/(3) (3) 32 10 – X – 1 4 5 6
30 OT (3) 5,8 7,1 6,9 0,42 49 2 (1) 5 (3)/(3) (3) 49 9 – X – – – – 7
31 PH (3) 9,1 10,2 9,9 0,69 72 2 (3) 5 (3)/(2) (1) 72 10 – X – 1 4 6 6
32 SJ (3) 3,2 4,1 3,8 0,01 22 – (3) 5 (3)/(3) (3) 22 9 – – X – – – 6
33 SM (3) 2,9 3,9 3,2 0,14 39 – (3) 3 (3)/(3) (3) 39 10 – – X 1 4 4 6
34 SB (3) 3,8 4,6 4,1 0,22 18 – (3) 3 (1)/(3) (3) 18 8 – X – – – – 7
35 SV (3) 3,6 4,9 3,9 0,16 42 3 (1) 3 (1)/(1) (3) 42 10 – X – – – – 8
36 TR (1) 3,8 4,2 4,1 0,11 35 2 (1) 4 (2)/(2) (1) 35 10 – X – 1 4 5 9
37 TM (3) 3,7 4,6 4,2 0,14 36 3 (1) 4 (3)/(3) (3) 36 10 – X – – – – 7
38 TL (2) 4,1 5,9 4,8 0,11 38 6 (1) 3 (2)/(3) (3) 38 10 – X – – – – 9
39 VL (2) 2,0 3,1 2,8 0,31 19 1 (1) 6 (3)/(1) (1) 19 10 – X – – – – 8
40 VS (3) 2,3 3,8 3,1 0,22 18 – (1) 3 (1)/(2) (1) 18 8 – – X 1 5 6 8
41 VN (3) 2,4 3,7 3,2 0,16 19 – (2) 4 (1)/(3) (3) 19 10 – X – 1 3 4 7
Semnificații: (RSursa:elaborată de autoare
m); ▪ Tip structură management: (Bp
(1) ierarhică; (1) prin obiective; (1) stimulare creativitate; ): ▪ Metode de management: ▪ Tehnici de management:
(2) liniară; (2) participativ; (2) cercetări operaționale;
(3) arborescentă (3) prin rezultate. (3) tablou de bord.

Anexa 2

171
Anexa 8

Fig. A.8.1 – Componența, re compensele și posibilele conflicte de interese ale Bord ului Director
(BD) responsabil pentru funcționarea firmei prin gestiune corporativă
Sursa: elaborat ă de autoare

172

Fig. A.8.2. Orientări pentru acțiuni ale Biroului Comitetului Executiv (BCE) și Comitetului
Executiv (CE) pentru introducerea gestiunii corporative în firmă
Sursa: elaborată de autoare

173
Anexa 9

Tabelul A .9.1. Date financiare la OMV Petrom SA, reflectând rezultatele aplicării regulilor de
sustenabilitate, reputa ție și gestiune corporativă (lei)
Anul Capitalul social Cifră de afaceri Profitul net Numărul de angajați
2007 5.664.410.834 12.284.378.408 1.778.042.301 29.624
2008 5.664.410.834 16.750.726.457 1.022.387.463 29.861
2009 5.664.410.834 12.842.384.017 1.368.127.631 30.398
2010 5.664.410.834 18.616.000.000 2.201.000.000 24.662
2011 5.664.410.834 22.614.000.000 3.757.000.000 22.912
2012 5.664.410.834 19.510.054.765 3.850.620.876 20.508
2013 5.664.410.834 18.071.913.810 4.839.327.415 19.016
Sursa: Ministerul Finanțelor, BVB, 2014
Tabelul A 9.2. Date financiare la Automobile Dacia Renault SA, reflectând rezultatele aplicării
regulilor de sustenabilitate, reputa ție și gestiune corporativă (lei)
Anul Capitalul social Cifră de afaceri Profitul net Numărul de angajați
2007 2.541.719.939 6.935.991.047 442.342.323 11.486
2008 2.541.719.939 7.642.296.976 222.018.211 13.274
2009 2.541.719.939 9.004.409.833 230.276.035 12.698
2010 2.541.719.939 11.403.296.221 300.015.819 13.823
2011 2.541.71 9.939 13.177.841.584 275.111.397 13.652
2012 2.541.719.939 12.742.145.319 277.239.794 13.640
2013 2.541.719.939 18.402.497.788 337.444.120 14.002
Tabelul A.9.3. Date financiare la Societatea Națională de Gaze Natu rale Romgaz S.A.
Mediaș, reflectând rezultatele aplicării regulilor de sustenabilitate, reputa ție și gestiune
corporativă (lei) Sursa: Ministerul Finanțelor, BVB, 2014
Anul Capital social Cifră de afaceri Profit net Număr de angajați
2007 382.686.920 2.241.250.970 277.208.779 5.510
2008 382.68 6.920 3.053.480.364 463.730.191 5.585
2009 382.868.260 3.271.662.202 509.555.387 5.635
2010 383.038.380 3.280.213.477 537.297.196 5.661
2011 383.038.380 3.193.503.820 572.458.155 5.725
2012 383.038.380 3.574.215.704 651.208.154 5.976
2013 383.038.380 4.211.149.514 1.031.748.972 5.946
2014 383.038.380 3.842.983.119 1.244.049.106 5.730
Sursa: Ministerul Finanțelor, BVB, 2014

174
Anexa 10

4.697.987 de Declarații de avere si interese pot fi consultate prin portalul Agen ției Naț ională de
Integritate (existen ța conflictului de interese de natură administrativă și penală)
(ultima actualizare 26.11.2014 )

Agenția Națională de Integritate își exercită atribuțiile cu respectarea principiilor legalită ții, confidențialității,
imparțialită ții, independenței operaționale, celerității, bunei administrări, precum și al dreptului la apărare.
Legea nr. 144/2007 a reglementat faptul că Agen ția Națională de Integritate este instituția care veri fică documente și
investighează declara țiile de avere, conflicte de interese și incompatibilități.
Prin avere nejustificată înțelegem diferențele semnificative mai mari de 10.000 euro (sau echivalentul în lei) intervenite între
averea acumulată, comparativ cu veniturile realizate de o persoană, în perioada exercitării unei func ții sau demnități publice, în
sensul în care s -a cheltuit mai mult decât s -a încasat.

Au devenit publice și rămân disponibile pe pagina de internet a Agen ției peste 4.400.000 de decl arații de avere și de
interese și în jur de 1000 de cauze în care inspectorii de integritate au identificat incompatibilită ți, conflicte de interes e,
diferențe semnificative nejustificate între veniturile realizate și averea dobândită, fals în declarații, etc. Peste 5.500 de
sanc țiuni administrative au fost aplicate pentru nedepunerea declarațiilor de avere și de interese. În cazul a nu mai
puțin de 10 membri ai Guvernului Guvernului (miniștri, secretari de stat), 106 de parlamentari, 19 președinți și
vicep reședinți de Consilii județene,
Agenția a constatat situații de incompatibilitate sau conflict de interese, sau dobândirea unor averi nejustificate în
raport cu veniturile acumulate. În plus, Agen ția a identificat incidente de integritate în cazul câtorva sute de ale și locali
(primari, viceprimari, consilieri jude țeni și locali),persoane cu funcții de conducere din cadrul instituțiilor și autorități lor
publice, func ționari publici, personal care gestionează fondurile europene, etc.

Persoanele evaluate au f ost informate despre declan șarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și
drepturile de care beneficiază – de a fi asistate sau reprezentate de un avocat și de a prezenta date sau informa ții pe care le
consideră necesare, personal ori pri n transmiterea unui punct de vedere scris. Persoanele men ționate au încălcat următoarele
prevederi legale:

o art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003 , potrivit căruia „ Primarii […] sunt obligați să nu emită un act administrativ
sau să nu încheie un act jur idic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material
pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I”;

o art. 46, alin. (1) din Legea 215/2001 , potrivit căruia „Nu pot lua parte la deliberarea și la adoptarea hotărârilor
consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes
personal în problema supusă dezbaterilor consiliului local”;

o art. 75, lit. a) și f) din Legea nr. 393/2004 , potrivit căruia „Aleșii locali au un interes personal într -o anumită
problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un
beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: soț, soție, rude sau af ini până la gradul al doilea inclusiv”; […] o
asociație sau fundație din care fac parte”;

o art. 77, alin. (1) și (2) din Legea nr. 393/2004 , potrivit căruia „Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte
la deliberarea și adoptarea de hotărâr i dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. În situațiile
prevăzute la alin. 1, consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe la începutul dezbaterilor interesul
personal pe care îl au în problema respectivă”;

o art. 301, alin. (1) din Codul Penal al României , potrivit căruia „Fapta funcționarului public care, în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s -a obținut, direct sau indirect,
un folos patrimoni al, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru
o altă persoană cu care s -a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat
ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcție publică”.

175
o „Fapta persoanei cu privire la care s -a constatat […] încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese […]
constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității
respective […]” .

o „Persoana […] față de care s -a constatat existența conflictului de interese […] este decăzută din dreptul de a mai
exercita o func ție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din func ția ori
demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o func ție eligibilă, nu mai
poate ocupa ac eeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

• Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate
• Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publ ice
• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007
• Legea nr. 94/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgen ță a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 144/2007
• Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor
publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
• Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraț ilor, funcționarilor publici și a unor
persoane cu funcții de conducere

Codul Penal – Articolul 2531 – competența la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel:
Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori p articipă la luarea unei
decizii prin care s -a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la
gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s -a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultim ii 5 ani sau
din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de
la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.

176
Anexa 11
ACTE DE IMPLEMENTARE

Actul A11.1. Confirmare de implementare , eliberată de Societatea Națională a Sării S.A.

177
Actul A11.2. Confirmare de implementare , eliberată de Confederația Patronatului Român

178
Actul A 11 .3. Confirmare de implementare , eliberată de Xannat Minerals SR L

179

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata, Gâf-Deac Maria, declar pe răspundere personală că materialele prezentate
în teza de doctorat sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice.
Conștientizez că, în caz contrar, urmează să suport consecințele în conformitate cu
legislația în vigoare.

Gâf-Deac Maria ,
_______________
15 mai 2015

180
CURRICULUM VITAE

Date personale: Nume: GÂF -DEAC MARIA

• STUDII: Științe universitare superioare/5 ani, Universitatea din Petroșani (1983) , Doctor
în Științe tehnice (Managementul dezvoltării structurilor tehnologice / Contribuții la
metodele de dezvoltare structurală a tehnologiilor de exploatare a resurselor minerale în
România ) (ISCED 6/2003)

• STAGIERI:
– USH Bucure ști (2001/prezent) ;
– Salrom S.A. Bucure ști (1998/2000) ;
– Regia Autonomă pentru Metale Rare ș i Radioactive Bucure ști (1992/1996) ;
– Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei Bucure ști (1988/1992) .

• ACTIVITATEA PROFESION ALĂ:
– DOMENIILE DE ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ: Învățământ superior, activități didactice universitare
la USH București , Conferen țiar universitar Doctor , cu titlu științific universitar obținut
prin Ordinul Ministrului Educatiei și Cercetării nr. 3955/25.04.2005, C omunicarea nr.
30457/26.04.2005,
– Cercetător Științific Principal gr. I, prin Decizia nr. 955/10 august 1994 a Rectorului
Universității din București în cadrul Colectivului de Cercetare, Exploatare, Valorificare,
Management și Marketing a Universității din București titulară a disciplinelor Teoria Deciziei, Management general ,
Managementul afacerilor, Management operational, Bazele practicii manageriale, Managementul producției și Tehnologii moderne.

 Activități profesionale și în asociații:
– Membră Comisi ei Na ționale Standarde în Industria Extractivă ( 1988- 1991);
– Membră în Comit. Interna țional pt. Conferinț e pt. Propriet ate Intelectuală (1991);
– Membră a Asociaț iei Generale a Inginerilor din România (1990);
– Membră a Asociaț iei Științifice Naț ionale de Reolo gie (1993);
– Membră a Asociaț iei Profesionale IMPRO pentru managementul și ing. mediului (1994);
– Membră a Funda ției de dezvoltare culturală na țională ”Sf. Constantin și Elena” (1995);
– Membră a Grupului Interna țional de Lucru, European Commision, R esearch DG , Women
& Science Unit, Office SDME, Bruxelles, Belgia (1997);
– Membru fond. al Asociației Internaționale Familia , Woollongong, NSW -Australia (1997) ;
– Membră a Funda ției cultural- științifice EMIA (2003);
– Membră a Comitetul Na țional al Consiliului Mondial al Energiei (2006);
– Membră a CN World Energy (Consiliul Mondial al Energiei) – Legitim . nr. 296/2008;

181
– Membră în Consiliul Profesoral al Facultă ții de Management Financiar Contabil,
Universitatea Spiru Haret Bucure ști (2008);
– Membră a Funda ției pentru Dezvolta rea bazată pe Cunoa ștere (2010) .
– Bibliografia personală : sunt autoare a 24 de căr ți publicate/ tipărite în edituri
recunoscute, am elaborat și publicat un număr de 128 de articole în reviste și publicații (în
volume tipărite) din țară și străinătate , temat ica principală a lucrărilor fiind Management.
– Cercetător Științific Gr.I / Universitatea din Bucure ști, am participat în cadrul a 19
Proiecte de cercetare științifică /granturi din fonduri na ționale și europene (PO SDRU)
cu rol de Expert calitate și manageme nt.
– Participare la Congrese, Conferin țe, întâlniri tehnico -științifice de informare, documentare
științifică și academică în domeniul teoriei și practicii managementului prin călătorii de
studiu în Austria ( Viena , 2005), Franța ( Paris , 2006), Republica Mol dova (Chișinău ,
2006), Bulgaria ( Varna , 2007); Federația Rusă ( Moscova , 2007), Ucraina ( Kiev , 2007),
Marea Britanie ( Londra , 1996), Republica Cehă ( Praga , 1996, 2004), Australia ( 1996-
1998, Sydney, 1997; Melbourne și Brisbane , 1998, 2013), Olanda (Amsterd am, 2001),
Germania ( Munchen, 2004), Singapore (2013) ș.a.
Am un total de 28 lucrări științifice și metodico -didactice publicate în legătură cu
tema tezei cu un total de 28,45 c.a., din care 2 Căr ți tipărite și Monografii (17 c.a.).
Am publicat 13 articole în reviste științifice recenzate, din care 5 în reviste indexate
BDI/ISI. Am publicat, deasemenea, 3 articole în culegeri științifice naționale, 11 teze și
materiale publicate ale comunicărilor științifice, din care 4 în Conferin țe internaționale.
Princip alele manifestări științifice naționale și interna ționale la care am participat în
perioada pregătirii doctorale, la evenimente științifice din aria tematică a tezei de
doctorat , sunt: Conf. Națională cu tema „Echilibre și dezechilibre ale pieței românești în
perioda actuală”, București: 2012,, Conf. Știițifică Internațională cu tema „Strategii de dezvoltare socio -economică a societății în condițiile globalizării”, Chișinău: ULIM, 2012,
Conf. șt. practică Internă cu tema „Politici economice și financiare pentru o dezvoltare
competitivă”, Chișinău: ULIM, CISE, 2013, Intl. Conf. Knowledge Economy –
Challenges of the 21st Century – , Perspectives on 2020. Europe, Where To?, Secțiunea:
Politici financiare, contabile și guvernanță corporativă. Pitești: Constantin Brancoveanu University, 6- 7 November 2014, Conf. Naț. Politica fiscală a României și influența
acesteia asupra dezvoltării societății românești. Secțiunea Fiscalitate comparată. Evaziunea fiscală- prevenire și combatere. București: Universitatea Creștină Dimitrie
Cantemir București, Academia Română, Institutul de Cercetări Științifice Multidisciplinare, Institutul Național de Cercetări Economice Costin C. Kirițescu, Centrul de Cercetări Financiare și Monetare Victor Slăvescu, 28 -30 mai 2014, Conf. de
mana gement, contabilitate și informatică de gestiune, Mamis 2014, Orizont 2020: O
economie inteligentă pentru viitorul orașelor inteligente, București: Univ. Spiru Haret CCDMCIG, 27 mai 2014 ș.a.

Date de contact:
Adresa: USH, Str. Ion Ghica, nr. 13, sect. 3, București, România.
Tel. serv. +4021.314.00.76/176; Tel. mobil: +40727.89.55.33
E-mail: gafdeac@yahoo.com