Ionela Andreea Nicolae Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar [627124]

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător științific: Conf.univ.dr.ing Maria Dinu

Absolvent: [anonimizat]
2020

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

EFECTUL UNOR FERTILIZANȚI FOLIARI
ECOLOGICI
LA CULTURA DE TOMATE ÎN SOLAR

Îndrumător științific: Conf.univ.dr.ing Maria Dinu

Absolvent: [anonimizat]
2020

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

1

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
IMPORTANȚA CULTIVĂRII PLANTELOR LEGUMICOLE ………………………….. ……………. 5
1.1. IMPORTANȚA ALIMENTARĂ A LEGUMELOR ………………………….. ……………….. 5
1.2. IMPORTANȚA ALIMENTARĂ ȘI ECONOMICĂ A TOMATELOR …………………. 6
1.3. IMPORTANȚA TERAPEUTICĂ A TOMATELOR ………………………….. ………………. 7
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL STRICT AL TEMEI
ABORDATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
STUDIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII CU PRIVIRE LA TEHNOLOGIA ECOLOGICĂ
DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN SOLAR ………………………….. ………………………….. ……….. 8
2.1. ACTUALITATEA TEMEI ABORDATE ȘI IMPORTANȚA ACESTEIA ……………. 8
2.2. FERTILIZAREA TOMATELOR ÎN SISTEM ECOLOGIC ………………………….. ….. 11
2.3. ORIGINE ȘI RĂSPÂNDIRE ………………………….. ………………………….. …………………. 13
2.4. PARTICULARITĂȚILE BOTANICE ȘI BIOLOGICE ALE TOMATELOR ÎN
RELAȚIE CU SISTEMUL DE CULTURĂ ȘI TEHNOLOGIA APLICATĂ ………………… 14
2.4.1 Caracteristici ale organelor vegetative și generative ………………………….. ……….. 14
2.4.2. Influența factorilor de mediu asupra proceselor de creștere și fructificare a
tomatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 18
2.4.2.1. Influența temperaturii ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
2.4.2.2. Influența luminii ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
2.4.2.3. Influența apei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
2.4.2.4. Influența solulului ………………………….. ………………………….. ………………………. 22
2.4.2.5. Influența aerului ………………………….. ………………………….. …………………………. 22
CAPITOLU L 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A TOMATELOR CULTIVATE ÎN SOLAR ………………….. 24
3.1. PREGĂTIREA TERENULUI ………………………….. ………………………….. ………………… 24
3.2. PRODUCEREA RĂSADURILOR ………………………….. ………………………….. …………. 25
3.3. ÎNFIINȚAREA CULTURILOR ………………………….. ………………………….. …………….. 25
3.4. LUCRĂRI DE ÎNTREȚINERE APLICATE CULTURII DE TOMATE ÎN SOLAR
26
3.5. RECOLTAREA ȘI CONDIȚIONAREA PRODUCȚIEI DE FRUCTE ……………….. 27
PARTEA A II -A. MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ………. 28
CAPITOLUL 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
NECESITATEA ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR ………………………….. …………………….. 28

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

2
METODA DE LUCRU ȘI MATERIALUL FOLOSIT ………………………….. ……………………….. 28
4.1. CONDIȚII DE CERCETARE, SCURT ISTORIC ………………………….. ………………… 28
4.1.1. Cadrul natural de la Banu Mărăcine în care s -a efectuat experiența ……………….. 30
4.1.2. Așezarea geografică de la Banu Mărăcine ………………………….. ……………………… 30
4.1.3. Condiții pedologice ale Stațiunii Didactice Banu Mărăcine ………………………….. 30
4.2. METODA DE LUCRU ȘI MATERIALUL UTILIZAT ………………………….. ………… 32
4.3. OBSERVAȚII, ANALIZE ȘI DETERMINĂRI ………………………….. ……………………. 33
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ……. 34
CAPITOLUL 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
REZULTATELE OBȚINUTE ȘI IN TERPRETAREA LOR ………………………….. ……………….. 34
5.1. DETERMIN ĂRI MORFOLOGICE EFECTUATE ASUPRA PLANTELOR DE
TOMATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 34
5.2. DETERMINĂRI DE PRODUCȚIE EFECTUATE LA PLANTELE DE TOMATE
LUATE ÎN STUDIU ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 38
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 48
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 50

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

3
INTRODUCERE

Cu toate că legumicultura este una dintre cele mai vechi ocupați i ale omului, ea s -a
dezvoltat î n epoca modernă, con comitent cu progresul tehnicii î n general, pe măsura
diversificării sortimentelor și a metodelor de cul tivare a plantelor legumicole, î n felul acesta,
treptat, le gumicultura a fost determinată î n principal, de apariția culturilor de legume.
Legumicultura este știința care se ocupă cu studiul particularităților biologice, ale
diferitelor specii de plante legumicole, cu relațiile bio și ecosistemice ale acestora, cu
realizarea condițiilor corespunzătoare cerințelor speciilor și soiurilor de plante legumicole, în
scopul valorificării în măsură cât mai mare a potențialului lor biologic și pentru obținerea unor
producții ridicate, de calitate superioară, eșalonate în tot cursul anului și în condiții economice
avantajoase.
Legumicultura se împarte în două ramuri:
– legumicultura generală: se ocupă cu importanța economică și alimentară, bazele
biologice ale legumiculturii, ecologia, înmulțirea etc.
– legumicultura specială: studiază tehnologiile de cultură pentru fiecare specie
legumicolă.
Locul și rolul legumiculturii ca ramură a producției agricole sunt determinate de
favorabilitate a climei și solurilor din țara noastră pentru creșterea și dezvoltarea multor specii
de plante legumicole, tradiția îndelungată ș i priceperea cultivatorilo r, numă rul mare de
specialiști î n domeniu, acumulările anterioare privind baza tehnico – materială care poate fi
îmbunătățită fără prea mari eforturi, existența unei importante piețe de desfacere, reprezentată
de consumul populației și de fabricile de conserve.
Pe plan mondial sunt cunosc ute aproximativ 250 – 1000 de specii erbacee sub
denumirea de legume. Unele dintre acestea au o importanță ali mentară și economică deosebită
și ocupă suprafețe mari de cultură ( cartofi, tomate, varză, ceapă, etc.), în timp ce altele sunt
cultivate doar pe suprafețe mici, doar de către amatori datorită valorii comerciale scăzute
(păpădia, ștevia, urzica), sau al costului de producție ridicat (sparanghel, andive și ciuperci).
Exigențele ecologice specifice fac de asem enea ca unele plante legumicole să se cultive
numai în anumite țări sau regiuni ale globului.
Actualmente, există o t endință accentuată de preluare î n cultură a unor plante din flora
spontană caracterizată prin compoziție biochimică valoroasă, rusticitate , rezistența la boli și
dăunători, tehnologii simple și economice.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

4
În țara noastră, sortimentul de plante legumicole este destul de redus, fiind reprezentat
de aproximativ 70 de specii și varietăți. Numeroase alte plante cu valoare nutritivă sau
economic ă ridicată și pentru care condițiile de mediu sunt prielnice, nu se cultivă din diferite
motive, printre care se pot menționa lipsa informației tehnologice, a tradiției de consum și a
cererii pe piață.
În cadrul producției agricole din țara noastră, legum icultura reprezintă un domeniu cu
un înalt grad de intensivitate și o pondere deosebită, cu implicații majore î n economia
națională și, mai ales, în alimentația populației .

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

5
CAPITOLUL 1
IMPORTANȚ A CULT IVĂRII PLANTELOR LEGUMICOLE

1.1. IMPORTANȚA ALIMENTARĂ A LEGUMELOR
Legu mele au o importanță deosebită î n alimentația omului d atorită conținutului lor
bogat î n substanțe nutritive. Prin f olosirea zilnică a acestora și î ntr-un sortiment variat se
realizează o alimentație echilibrată. Ele insoțesc î n alimentație alte produse precum pâine a,
carnea și alte alimente , contribuind la o mai bună asimilare a acestora.
Consumul legumelor stimulează aprovizionarea organismului cu aminoacizi esențiali,
hidratarea organismului, activitatea sistemului muscular, poftă de mâncare, blocarea activității
bacteriilor de fermentație, reglarea metabolismului, etc. Potrivit cercetătorilor cerințele de
hrană ale organismului se satisfac printr -o alimentație zilnică alcatuită din alimente vegetale
din care circa jumătate re prezintă legumele.
Valoarea alimentară a unor specii legumicole (plante legumicole de la care se consumă
boabele și păstă ile) se datorează conținutului î n substanțe proteice, iar al altora (plante
legumicole de la care se consumă rădăcinile tuberizate) î n hidrați de carbon. Principalele
vitamine pe care l e conțin legumele sunt: vitaminele A, B, C, D, E, H, K și P (tabelul 1.1) .
Legumele prezintă importanță m are pentru alimentație și datorită faptului că vitaminele
participă aproape în totalitate la procesele metabolice deoarece multe specii de legume se
consumă î n stare proaspătă. Acestea reprezintă un avantaj deoarece vitaminele se distrug
parțial sau chiar în întregime prin fierbere mai indelungată .
Sărurile minerale joacă un rol multiplu în funcționarea normală a organismului uman.
Cele mai multe specii legumicole conțin cantități mari de Ca, Fe, Cu, P, M g, etc. Legumele
conțin și anumiți acizi organici, ca de exemplu acizii lactic, malic și oxalic .
Datorită importanței alimentare incontestabile a legumelor, acestea sun t solicitate din
ce în ce mai m ult și în toată perioada anului, fiind de neînlocuit în alimentația ec hilibrată ș i
rațională a omului.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

6
Tabelul 1.1
Principalele componente chimice ale fructelor de tomate
Elementele componente
(%) din fructele de tomate
în stare proaspătă Vitamine (mg/100g)
substanță uscată Săruri minerale (mg/100g)
substanță proaspătă
Apă 92 -94 Vitamina C 20 -50 Potasiu 376
Zahăr 2.3 – 3.3 Vitamina A 0.60 Sodiu 169
Substanțe extractive fără
azot 1.54 Vitamina B1 0.02 -0.08 Fier 93
Celuloză 0.5 Vitamina B2 0.05 Calciu 60
Grăsimi 0.3 Vitamina PP 0.47 Clor 69
Acid fosforic 47
Sulf 47
Sursă: Victor Popescu , 2013, pg 34

1.2. IMPORTANȚA ALIMENTARĂ ȘI ECONOMICĂ A TOMATELOR
Tomatele reprezintă al optule a produs agricol ca valoare din lume, după orez, lapte de
vacă, carne de vită, carne de porc, carne de pasăre, grâu și soia. Acestea se cultivă pentru
fructele lor deosebite ca gust și cu o valoare nutritivă ridicată. Datorită acestor însușiri
reprezintă spec ia cu cea mai mare ră spândire în cultură .
Fructele de tomate s e consumă atâ t la maturitatea fiziologică cât și la cea tehnologică .
Tomatele au valoare aliment ară ridicată datorită conținutului fructelor î n vitamine, zaharuri,
substanțe minerale, aminoacizi și acizi organici.
Însuș irile organoleptice ale fructelor cu gust specific dulce – acrișor, forma și culoarea
atrăgătoare, explică marele lor consum în primul rând în stare proaspătă, ca salată simplă sau
în amestec cu alte legume, ori preparate în ciorbe, sosuri, ghivece, roșii umplute, etc.,
prelucrate industrial sub formă de pastă, bulion,conserve,sucuri simple sau picante etc.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

7
Tomatele au valoare alimentară ridicată datorită conținutului fructelor în vitamine,
zaharuri, substanțe minerale, aminoacizi și acizi organici . Valoarea alimentară a tomatelor este
dată și de conținutul în vitamine (B1, B2, B6, C, K, biotină etc .).
Extractul sec (zaharuri, acizi organici, cel uloză) are valori cu atât mai mari cu cât
tomatele sunt mai puțin irigate și anul de cultură este mai secetos.
În afara reventului și măcrișului tomatele sunt singurele legume cu o aciditate liberă
mare, care determină gustul acrișor, plăcut. Din totalul a cizilor, forma liberă reprezintă 46%
față de 10 – 30% la alte legume. Peste 50% din totalul substanței uscate aparțin e zaharurilor.
Acestea sunt alcă tuite predominant din glucoză și fructoză, în cantități aproximativ egale.
Conținutul în zaharuri este dependent de maturitatea fructelor, de condițiile de climă
care intervin în timpul maturării fructelor. În cantități apreciabile se găsesc în fructele de
tomate și sărurile minerale (de Na, K, Mg, P, Fe, Cl etc.), proteine, lipide.
În comparație cu alte al imente și chiar cu alte legume, valoarea energetică a tomatelor
este mai redusă (90 – 150 calorii/100 gr substanță proaspătă), dar prin compo ziția lor chimică
au un rol cata lizator pentru organismul uman. Prezintă o importanță economică deosebită,
obținând u-se producții mari la unitatea de suprafață, iar veniturile sunt deosebite.
Rentabilitatea recoltei este a sigurată de vânzările timpurii ș i extratimpurii, care asigură
recuperarea cheltuielilor din perioadele cu vârf de sezon, mai puțin favorabile economi c.
Fructele de tomate sunt destul de perisab ile, dar există metode tehnologic e noi care
asigură transport pe distanțe mari fără deteriorarea fructelor.

1.3. IMPORTANȚA TERAPEUTICĂ A TOMATELOR
Tomatele au însuși ri terapeutice care pot fi fructificate pentru prevenirea și combaterea
unor afecțiuni adoptând diferite modalități de administrare precum și tratamente interne sau
externe.
Dintre modalitățile de administrare se pot menționa: salata, sucul proaspăt, sucul
conservat – bulionul, supa de tomate .

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

8
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL STRICT
AL TEMEI ABORDATE

CAPITOLUL 2
STUDIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII CU PRIVIRE LA TEHNOLOGIA
ECOLOGICĂ DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN SOLAR

2.1. ACTUALIT ATEA TEMEI ABORDATE ȘI IMPORTANȚ A ACESTEIA
La nivel național și internațional se fac studii cu privire la crearea de noi soiuri și
hibrizi de tomate care să se adapteze mai bine la co ndițiile climatice tot mai schimbătoar e din
țara noastră și care să aibă un potențial productiv cât mai mare.
Cultura de tomate ocupă unul din primele locuri în cadrul culturilor horticole din țara
noastră. Fructele de tomate au valoare energetică redusă, acest lucru fiind com pensat de
conținutul ridicat în vitamine, minerale, glucide, dar și de compoziția chimică complexă.
Cercetările la nivel mondial se axează pe tendințele actuale din perspectiva agriculturii
durabile, acordând o importanță deosebită calității culturii ecologice în special a celei de
tomate .
Obținerea unor producții superioare cantitativ și c alitativ, care să reziste competiției de
pe piața europeană și mondială, este posibilă doar prin modernizarea fluxului tehnologic prin
introducerea unor măsuri și metode care pot determina creșterea și îmbunătățirea acestuia, în
condițiile asigurării efici enței economice .
Pentru a evalua efectul diferitelor doze de îngrășăminte foliare asupra caracteristicilor
fizico -chimice și a randamentului de tomate , la Institutul de Cercetări Agricole (ARI) Tarnab
Peshawar KPK, Pakistan în 201 3 a fost efectuat un experiment. Au fost înregistrate da te
privind următorii parametri: înălțimea plantelor (cm), greutatea medie a fructelor (g), numărul
de fructe pe plantă -1, acidul ascor bic și randamentul fructelor (t/ ha). Aplicarea foliară la viteza
1600 ml/100L arată un efect semnificativ asupra înălțimii plantelor (101,60cm), a greutății
medii a fructelor (88,17 g), a acidului ascorbic (16,35 mg/ 100 g) și a randamentului (22,10
T.ha-1) în comparație cu toate celelalte tratamente . Îngrășămintele foliare au arătat un efect
semnificativ asupra soiurilor de tomate în ceea ce presupune greutatea medie a fructelor (80,7 7
g), a acidul ui ascorbic (16,53 mg/ 100 g) și a randamentul ui (23,31 t.ha -1) – soiul Roma .

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

9
Prin urmare, aplicarea foliară este o modalitate adecvată de a h răni cultura de tomate
pentru a spori creșterea, caracteristicile f izico -chimice și randamentul. S -a concluzionat că
îngrășământul foliar (Foliar Gold) la o viteză de (1200 ml/ 100 L) este cel mai eficient pentru
obținerea calității și randamentului maxim al tomatelor în condițiile agro -climatice din
Peshawar .
Fertilizarea este una dintre cele mai importante practici culturale pentru maximiza rea
randamentul ui. Mai mult decât atât, tomatele s-au bazat pe puncte de vedere nutriționale iar
toți acești nutrienți sunt foarte importanți pentru organismul uman pentru diferite boli (Ejaz et
al, 2011 ). Randamentul de tomate este afectat și de practicile culturale , dar și de aplicarea
necorespunzătoare a micro și macro nutrienților (Williams și Har ris, 1986 ).
În 2004 a fost realizat un studiu ce presupunea aplicarea îngrășămintelor organice și
anorganice asupra culturilor, demonstrându -se că gunoiul de grajd a dus la îmbunătățirea
randamentului tomatelor (Yafan and Barker, 2004) .
Îngrășămintele anorganice îmbunătățesc, de asemenea, toate aspectele legate de
creștere și randament, dar datorită costurilor ridicate, acestea sunt utilizate în cantitate mai
mică . În 2012 s -a demonstrat că d eficitul de micro și macronutrienți afectează în mod direct
calitatea fru ctelor de tomate. Este un fapt bine stabilit că macro și micro nutrienți i administrați
ca aplicații foliare devin imediat disponibili plantelor de cultură (Naz și colab ., 2012).
Funcțiile cheie ale micronutrienților sunt de a ajuta fotosinteza ș i sinteza clorofilei l a
plantele verzi. Elementele precum azotul, borul, cuprul și zincul sunt clasificate drept macro și
micro -nutrienți esențiali, iar acestea sunt necesare pentru creșterea, dezvoltarea și randamentul
plantelor corespunzătoare (Rub and Haq, 2012).
Un alt experiment a fost efectuat în 2008, as upra creșterii și calității tomatelor.
Rezultatele obținute au fost enumerate după cum urmează: aplicarea d iferitelor îngrășăminte
foliare permit plantei să absoarbă rapid N, P și K prin frunzele sale, crescând astfel
semnificativ conținutul lor în plante. Aplicațiile foliare ale concentrației adecvate de B r și
substanțe nutritive au promovat în mod semnificativ creșterea plantelor, un conținut de
clorofilă îmbunătățit și rata fotosintetică netă a frunzelor de tomate , zahărul solubil și
proteinele scăzând conținutul de acid organic al tomatei , îmbunătățind astfel calitatea fructelor.
Printre diferitele combinații de îngrășăminte foliare, amestecul rațional de concentrație
adecv ată de substanță nutritivă cu Br -uri a avut cele mai bune rezultate în st imularea creșterii
plantelor, creșterea randamentului și îm bunătățirea calității fructelor ( Li, R.H. și colab.2008).
Efectele sevei Kappaphycus alvarezii (alge marine) asupra creșterii și randamentului
tomatelor au fost studiate în câmp în perioada Kharif din 2006 -2007. Seva aplicat ă ca spray

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

10
foliar (5,0%), a crescut randamentul de fructe de tomate (60,89%) în comparație cu plantele de
control stropite cu apă, atribuite creșterii numărului de fructe pe plantă și mărimea fructelor .
Odată cu aplicarea sevei , cali tatea fructelor și, de asemenea, conținutul de elemente macro
(13,24 -67,50%) și micro (23,84 -42,61%) a crescut peste control.
În România, tomatele ocupă un rol important în cultură, fiind solicitate atât pentru
consumul în stare proaspătă, cât și pentru c onservare sau industrializare, iar din acest motiv au
avut loc numeroase cercetări privind optimizarea programului de fertilizare foliară cu produse
ecologice în vederea creșterii eficienței culturii de tomate, hibridul Paris.
În anul 2015, M.Dinu și colab. au realizat un studiu pentru a evidenția rolul major al
agriculturii ecologice în contextul agriculturii organice, pe plan internațional și național, cât și
importanța utilizării îngrășămintelor naturale în cultura legumelor.
Cerce tarea a fost realizată la stațiunea didactică Banu Mărăcine – România, într -un
solar neîncălzit, pe unele soiuri de tomate (Antalya, Cemil și Lorely). Impactul tratamentului
foliar a fost observat cu trei biofertilizanți diferiți constând în acizi humici extraș i din cărbu ni
bruni, acizi humici amestecați cu extract polifenolic din semințele de Vitis vinifera și acizi
humici amestecați cu extract polifenolic din semințele de Vitis vinifera și bor, pe conținutul de
clorofilă, caroten ul total pe etape le de dezvoltare a plantelor și fructelor și a producției
obținute.
S-a constatat că modificările biochimice și producția obținută variază în funcție de
natura îngrășământului folosit și a soiului , cele mai bune rezultate apărând în varianta
fertilizată cu acizi humici + extract din semințele de Vitis vinifera + bor (HA + ESVv + B ) .
Acizii humici sunt compuși care contribuie la creșterea permeabilității membranei celulare la
plante (Kaya și colab., 2005), iar studii recente demonstrează rolul lor în proc esul de germinare
a semințelor (Dinu și colab., 2014), la sporirea creșterii răsadului, la dezvoltarea și creșterea în
greutate a sistemului de rădăcini la plante (Karakurt și colab., 2 007; Katkat și colab., 2009).
Acțiunea polifenolilor la plante se disti nge prin rolul lor în formarea pigmenților, în
dezvoltarea și rezistența la agenți patogeni și la protecția împotriva radiațiilor UV (Latanzzio și
colab., 2006).
Borul influențează înflorirea, fertilizarea și dezvoltarea semințelor, stimulează creșterea
rădăcinilor, activează unele enzime (pectază, tirozinază, invertază, dehidrogenază) și
acționează indirect asupra fotosintezei accelerând transportul carbohidrațilo r, în special al
zaharozei în frunze. Are un efect favorabil asupra înfloririi și fructificării plantelor, deoarece
stimulează germinarea rapidă a polenului.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

11
De asemenea, borul influențează sinteza compușilor aromatici din plante,
permeabilitatea membran ei protoplasm atice, translocarea glucozei și divizarea și extinderea
celulelor, diferențierea celulelor, maturizarea fructelor, acumularea de auxine libere și
biosinteza acizi lor nucleici (Blevins și colab., 1998; Waquar și colab., 2012). O deficiență de
bor în plante și sol duce la diminuarea procesului de vascularizare a plantei, alungirea
rădăcinilor, încetinirea metabolismului carbohidraților, reducerea sintezei acizilor nucleici etc.
(Blevins și colab., 1998). În absența acesteia, frunzele devin vulner abile, punctul lor de
creștere se întunecă și încep să se răsucească spre interior. Florile de obicei avortează și scad
iar fructele încep să se coloreze (începe țesutul dăunător).
În anul 2014, A.Becherescu și colab. au realizat un studiu asupra impactulu i sistemulu i
de substrat de cultură și fer tirigare asupra randamentului de tomate, a maturității sale și a
calității fiind realizate în cultura concurențială comparativă , folosind o metodă de factor
multiplu în subdiviziile parcelelor.
Cercetarea a fost realizată la S.C. AgroCodlea S.R.L. sere din Arad pe doi hibrizi de
tomate olandezi cu creștere necontrolată: Noralee F1 și Fado F1, de la compania Enza Zaden.
Studiul de hibrizi de tomate și -a vizat potențialul productiv și calitativ sub impactul a două
sisteme de fertilizare (cu substanțe chimice solubile complete Yara și Kemira) și a trei culturi
de substrat: solul existent în seră, un substrat organic și un substrat anorganic mineral inert.
Experimentul a avut mai mulți factori, după cum urmează :
 Factorul A – Hibrizi de tomate (potriviți pentru cultivare a pe diferite substrat uri
organice și anorganice) : a1- Noralee F1 , a2- Fado F1;
 Factorul B – Sistem de fertilizare : b1- fertilizare cu îngrășăminte Yara , b2 –
fertilizare cu îngrășămin te Kemira;
 Factor ul C – substrat de cultură: c1 – sol de seră (control – Mt), c2 – substrat organic
(turbă aditivă 40% + gunoi de grajd bine fermentat combinat cu solul 30% + solul
de gră dină 20% + nisipul 10%), c3 – substrat mineral i nert (industrial vată
minerală).

2.2. FERTILIZAREA TOMATELOR ÎN SISTEM ECOLOGIC
În sistem ecologic p roducțiile de tomate cultiva te în solarii pot fi cuprinse între 7 și 20
kg la m² în funcție de climă și de forma de cultură . Cantitatea de îngrășăminte se orientează în
funcție de valoarea producției și de capacitatea de livrare ulterioară a substanțelor nutritive din
sol.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

12
Pentru a evita o suprafertilizare și pentru a asigura alimentarea plantelor de tomate este
necesar a se pr eleva o prob ă de sol înainte de fertilizare , deoarece tomatele din solarii absorb o
cantitate mare de substanțe nutritive (tabelul 2. 1), iar pe baza rezultatului se determină
fertilizarea.
Fertilizarea de bază s e face cu gunoi de grajd și compost în funcție de necesarul de
fosfor. Cu aceasta se aco peră și o parte din necesarul de azot, potasiu și magneziu. Suprafața
din solarii se poate fertiliza cu can titate de maxim 330 kg azot/ha pe an, conform directivelor
ecologice.
Mare parte din substanțele nutritive sunt furnizate de sol. Planificarea de fertilizare se
face pe baza necesarului de îngrășăminte și nu pe cea a absorbției de îngrășăminte. Baza pentru
planificarea fertilizării este constituită de analiza solului.
Aprovizionarea cu microelemente se face prin compostare sau cu îngrășăminte din
gunoi de grajd. Pe baza unei absorbții puternice de către culturile din solarii pot totuși să apară
deficiențe datorate fertilizării organice.
Fertilizarea cu P, K și Mg se face după analizele de sol. Fertilizarea cu fosfor se face în
general ca și fertili zare de bază. Folosirea unor îngrășăminte ușor asimilabile de către plante
este foarte importantă. La o fertilizare cu cantități prea mari de azot, la începutul vegetației,
plantele formează prea mu ltă masă verde și fecundarea, inflorescențele, precum și m aturarea
fructelor se întârzie. Pentru fertilizarea cu potasiu și magneziu se folosește sarea amară sau
sulfatul de potasiu solubil.

Tabelul 2. 1
Absorbția de substanțe nutritive la tomate în funcție de valoarea producției
Producție
(Kg/m²) N P2O5 K2O MgO CaO
8 256 73 500 94 226
10 320 92 624 111 532
12 384 110 749 128 638
15 480 137 938 153 798
Sursă : Valentin Voican, 2004, pg 167

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

13
2.3. ORIGINE ȘI RĂSPÂNDIRE
Originea tomatelor este în America Centrală și de Sud, Peru ș i Ecuador, specia de
origine fiind Lycopersicon esculentum var. cerasiforme, ca re, în Mexic, a fost folosită, î ncă din
anul 200 î.e.n.
Centru l de origine al tomatelor se află î n jurul localităților Vera Cruz și Pueblo, fiind
cunoscute cu sute de ani înainte de descoperirea Americii. Ele au fost semnalate de Cristofor
Columb, în anul 1498, dar mult timp au fost considerate plante ornamentale. În anul 1557,
Matthiola le numeste „ Pomme d’ amour” . Numele de tomate vine de la cuvântul “tomatel”.
În anul 1581, Matthias spunea că “aceste fructe sunt mâncate de niște italieni ca pepenii
galbeni, însă gustul lor este foarte rău”. În anul 1 778, tomatele sunt considerate î n Franța ca
legume.
În Europa, tomatele s -au cultivat pentru prima data în Spania și în Portugalia sub
denumirea de “mere p eruviene”, apoi au trecut în Italia. În Anglia au ajuns la sfârșitul
secolului al XVI -lea. În Rusia au fost introduse încă din secolul al XVII -lea. Cultura
comercială a început în Franța în 1880, în Belgia în 1904, iar în Germania în 1914.
Tomatele au fost răspândite d e spanioli în insulele Filipine și au trecut apoi în India. În
Siria, Egipt, Etiopia, și Arabia au apărut în secolul XVII -lea, iar în estul Asiei, exceptând India
de Est, au fost introduse în secolul XVIII -lea.Tomatele au fost introduse și în Americ a de Nord
abia î n secolul XIX -lea. De asemenea și în țara noastră tomatele au apărut tot în secolul XI X-
lea.
Cultura tomatelor pe glob a cunoscut o extindere fără precedent. În anul 2019 România
atinge o producție totală de tomate de 437,5 mii de tone (din care tomate proaspete 435,5 mii
de tone), cu 3% mai mică decât anul trecut, dar și față de media ulti milor 4 ani. Este o
diminuare generată de scăderea cu 6% a producției medii/ha, având în vedere că suprafața
cultivată a urcat cu 4%, raportat la 2018, până la 23.000 de hectare .
Media ultimilor 4 ani și suprafața a scazut ușor, cu 1%, astfel România o să aiba cel
mai mic randament la cultura de tomate, cu o medie de 19,1 tone la hectar, cu 6,9% sub cea din
anul 2018 ș i cu 3% sub media ultimilor 4 ani. Conform datelor din MADR, producțiile din sere
și solarii ale fermierilor înscriși în programul de tomate a crescut de la 60.000 de tone în 2017
la 100.000 de tone în 2019 .

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

14
2.4. PARTICULARIT ĂȚILE BOTANICE ȘI BIOLOGICE ALE T OMATELOR ÎN
RELAȚIE CU SISTEMUL DE CULTURĂ ȘI T EHNOLOGIA APLICATĂ
Tomatele fac parte din familia Solanaceae , cu denumirea științifică de Lycopersicon
esculentum , alături de ardei și vinete (tabelul 2.2) .
Tabelul 2.2
Familia Solanaceae – Specia Lycopersicon
Specia Subspecia Varietatea

Lycopersic on Pimpinellifolium Eupimpinellifolium
Racimegerum
Subspontaneum Pruniforme
Cerasiforme
Pyriforme
Clongatum
Succenturiatum
Cultum Vulgare
Validum
Grandifolium
Sursă : Zăvoianu Roxana , 2013, pg 21
În țara noastră tomate le sunt plante anuale, în acelaș i an înfloresc, fructifică și produc
semințe. În zonele de origine se comportă ca plante perene. Tomatele pot să vegeteze mai
mulți ani, în condiții de sere.
În co ndițiile de cultură din țara noastră, în funcție de soiul sau hibridul cultivat,
tomatele au o perioadă de vegetație de 110 –170 zile.

2.4.1 Caracteristici ale organelor vegetative și generative
Caracteristicile vegetative se referă la creșterile puternice ale rădăcin ilor, tulpinilor și
frunzelor, iar cele generative la înflorirea și legarea ușoară a florilor (figura 2.1) .

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

15

Figura 2.1 Organele vegetative și generative – sursa : http://horticultura -bucuresti.ro/

1. Rădă cina
Tomatele dezvoltă un sistem radicular puternic, foarte bine dezvoltat. Rădăcina
principală poate pătrunde în sol până la adâncimea de 1m , formează numeroase ramificații
laterale pe o rază de circa 60 –80 cm în jurul tulpinii.
Plantele provenite din răsad a u rădăcina superficială, aceasta fiind răspândită mai mult
în stratul de sol cuprins la o adâncime de 30 –50 cm, iar la plantele provenite prin semănarea
direct în câmp, rădăcina principală este mai dezvoltată, fiind pivotantă. Plantele au capacitatea
de a-și reface cu ușurință sistemul radicular și au însuș irea de a emite ușor rădăcini adventive.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

16
2. Tulpina
Tulpina prezintă dou ă tipuri de creșter e: determinată și nedeterminată. La soiurile cu
creștere determinată are o creștere viguroasă, formând o tufă mare. Are o înălțime de 40 – 60
cm, se susține singură și este erectă. La soiurile cu port înalt, cu creștere nedetermin ată tulpina
poate ajunge la 1,20 –1,50 m înălțime. Tomatele cultivate în sere ( soiuri cu creștere
nedeterminată) pot ajunge cu ușurință la 4-5 m înălțime, dacă nu sunt cârnite.
În prima parte a perioadei de vegetație, ca răsad, tulpina este fragedă și se poate rupe cu
ușurință, din care cauză, la soiurile cu port înalt trebuie aplicată ră rirea sau cultivarea pe
șpalier. La tomatele cultivate în condiții corespunzătoare, tulpina are tendința de a forma
lăstari – copili la subsuoara fiecărei frunze. Acești lăstari se îndepărtează, iar această lucrare
poartă denumirea de „ copilit”. Copilitul se practic ă în special la soiurile timpurii p entru a se
obține recolte cât mai ridicate, pentru că la plantele copilite se intensifică procesele de
asimilație de circa trei ori, rezultând o coacere mai rapidă.

3. Frunzele
Frunzele tomatelor sunt mari, imparipenat sectate, compuse din foliole mai mari care
alternează cu altele mai mici, de cele mai multe ori asimetrice, neperechi și la foarte multe
soiuri cu suprafața limbului gofrată, indicând o rezistență mai mare la secetă . Gofrarea se poate
produce și ca urmare a cultivării tomatelor într -un regim d e nutriție abundent, caz frecvent
pentru culturile din sere.
Tulpina, copilii și frunzele sunt acoperite la suprafață cu perișori glanduroși, care la
atingere pun în libertate o substanță alcaloidă cu miros caracteristic, respingător pentru albine
și unel e insecte, numită solanină.

4. Inflorescența
Inflorescența tomatelor este o cimă simplă sau compusă, cu axul î nclinat, ceea ce îi dă
aspectul de ciorchine. Prima inflorescență apare de regulă după a 4 -a, a 10 -a frunză, la
subsoara ei sau opusă acesteia. Urmatoarele inflorescențe apar la interval de 2 -4 frunze în
cazul soiurilor cu creștere nedetermi nată.
La cele cu creștere determinată, inflorescențele apar mai des, de regulă după fiecare
frunză , până la formarea inf lorescenței terminale, când creș terea tulpinii încetează.
Inflorescențele pot cuprinde 5 -25 flori . Numărul florilor și ramificarea inflorescențelor
sunt caractere genetice, dar ele mai pot fi influențate și de temperatura scăzută.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

17
5. Florile
Florile sunt hermafrodite, de tip 5, cu caliciul de culoare verde și corola galbenă.
Corola este formată din 5 petale galbene unite la bază, cu vârfurile răsfrânt e. Staminele sunt în
numar de 5, mai rar 8 -10, concrescute în formă de trunchi de con, iar în interiorul acestui con
se găsește pistilul. Floarea înflorește în 2 -3 zile, însă este aptă pentru fecundare cu 2 zile
înainte de deschidere.
Polenizarea este autogamă, prezintă și unele cazuri de alogamie în proporție de 3 -5% la
tomatele cultivate în câmp, mai ales în regiunile secetoase. Se produce mecanic, în condiții
naturale prin acțiunea curenților de aer. Polenizarea florilor are loc în condiții optime la
temperaturi în ju r de 25℃, dar încetează la temperaturi sub 7℃ sau peste 35℃ , situații în care
apare avortarea florilor.
Maturitatea polenului coincide cu perioada de receptivitate a stigmatului, în să
germinarea grăunciorilor de polen și pătrunderea tuburilor polenice în stil este anevoioasă,
fecundarea având loc după aproximativ 50 de ore de la ajungerea polenului pe stigmat.

6. Fructul
Fructul tomatelor este, din punct de vedere botanic, o bacă cărnoasă, de culoare, formă,
mărime, număr de camere și semințe, diferite de la un soi la altul.
La majoritatea soiurilor fructele sunt de culoare roșie, însă sunt și soiuri cu fructe de
culoare roz, galbenă, violacee și chiar albă. Suprafața fructelor la majoritatea soiurilor este
lucioasă, iar la unele este pufoasă, acoperită cu un puf fin.
Greutatea fructelor variază de la 30 până la 500 ș i chiar 800 grame; forma va riază de la
rotund, rotund turtită, la sferică alungită și chiar p iriformă, având în interior ime diat sub
mezocarp de la 2-3 până la 6 -8 loji seminale. În interio rul lojilor se găsesc prelungirile
fasciculelor libero -lemnoase ale pedunculului și placenta pe care sunt prinse numeroase
semințe (de la 150 -300 la 450), a căror greutate r eprezintă circa 0,2 -0,5% din greutatea
fructului.

7. Semințele
Semințele au un contu r lat, obovat sau obovat îngust, ascuțite către bază, turtite lateral,
aproape plate, cu suprafața pâsloasă de culoare galbenă – albicioasă, cenușie . Au lungimea de
3- 4 mm, lățimea de 2,2 -3,5 mm și grosimea de 0,3 -0,6 mm.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

18
Greutatea a 1000 de semințe este de 2,7 -3,4 grame, într -un gram intrând 300 -350
semințe. Facultatea germinativă, în mod normal, este de 85% și se menține 6 -8 ani.

2.4.2. Influența factorilor de mediu asupra proceselor de creștere și fructificare a
tomatelor
Tomatele cresc și fructifică normal în condiții de mediu asemănătoare cu cele în care s –
au format. Prin cunoașterea cerințelor față de temperatură, lumină, apă, aer, hrană, precum și a
interacțiunii dintre acești factori, se pot dirija pentru asigurarea creșterii, fructificării și
obținerii de producț ii ridicate.

2.4.2.1. Influența temperaturii
Temperatura joacă un rol important pentru funcțiile metabolice ale plantelor. Tomatele
sunt considerate plante termofile, cu cerințe mari față d e căldură . Temperatura aerului
determină direct intensitatea proceselor biochimice care au loc în plantă și acționează indirect
asupra acestora prin influența pe care o are asupra regimului termic al so lului, precum și
asupra evaporaț iei.
Creșterea și fructificarea t omatelor depind de temperatura solului și de cea a aerului.
Aerul se încălzește ziua, datorită radiației solare ce se reflectă pe suprafața solului, iar noaptea
prin preluarea radiației emanată de pământ după încălzirea din timpul zilei. În funcție de
umid itatea solului , temperatura solului este m ai ridicată cu câteva grade decâ t cea a aerului.
Temperatura minimă de germinare a semințelor este de 8 – 10 șC, în funcție de soi, iar
cea optimă de creștere și fructificare este de 22 – 25 șC. Pregerminarea semințelor la 27șC ,
imersate în apa aerată continuu, are loc în 40 -48 ore.
La temperatura de peste 30 șC plantele nu mai fructifică, deoarece polenul nu mai
germinează, la peste 35 șC nu mai cresc, iar la 40 șC pot chiar să moară. Temperatura optimă
de germina re a polenului este de 21 – 26 șC , iar pentru dezvolt area fructelor este de 18 – 24 șC .
În sol la temperaturi mai scăzute de 10 șC și mai mari de 37 șC rădăcinile nu mai cresc și astfel
nu mai pot susține planta.
Diferența de temperatură dintre noapte și zi nu trebuie să fie mai mare de 5 – 7 șC.
Temperaturile medii din t impul zilei și o iluminare sufi cientă determină o dezvoltare
armonioasă a tomatelor, iar fructele vor avea gust bun.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

19
În funcț ie de fenofaza în ca re se află plantele, temperaturile pot fi dirijate astfel încât să
se asigure condițiile optime în care au loc procesele fiziologice. Pentru culturile din sere și
solarii dirijarea temperaturii nu este posibilă decât în faza producerii de răsad, iar pentr u
culturile din câ mp a cest lucru este posibil pe toată perioada de vegetație.
În câmp, condițiile de temperatură din zonele de cultură pot fi folosite eficient prin
„așezarea culturii” pe calendar astfel încât plantarea tomatelor să se efectueze cât mai devreme
posibil. În zonele calde din țara noastră, sezonul fav orabil de cultură este cuprins î ntre
începutul lunii mai și sfârșitul lu nii octombrie. În zonele reci ( nordul și centrul țării, la deal )
sezonul este mai scurt și nu este favorabil culturii toma telor de vară toamnă.
2.4.2.2. Influența luminii
Lumina joacă un rol primordial în creșterea și fructificarea tomatelor. Tomatele sunt
plante de zi scurtă cu cerințe foarte ridicate față de intensitatea luminii .
Lumina influențează creșterea și dezvoltarea tomatelor (tabelul 2.3) prin intensitate,
durat ă și lungimea de undă. Participâ nd ca sursă de energie în fotosinteză, lumina constituie
condiția de bază în realizarea unor producții mari și de calitate.
Fazele critice, când sunt necesare măsuri pentru contractarea regimului nefavorabil de
iluminare sunt cele din perioada producerii răsadului când, în răsadnițe, serele înmulțitor și
solarii se constată frecvent tendința de alungire a plantelo r datorită intensității scăzute a
luminii. Intens itatea scăzută a luminii este datorată nebulozității din acea perioadă a anului
(ianuarie – februarie), dar și transparenței reduse a materialului de acoperire a construcțiilor
(sticlă sau folie).
Măsurile ce se impun pentru creșterea luminii sunt: spălar ea geamurilor și utilizarea în
fiecare an a foliei noi care are transparența mai bună. În caz de nebulozitate prelungită se
reduce temperatura din spațiile protejate. Alt moment critic este perioada de frucificare câ nd
insuficiența luminii poate provoca perturbări în metabolismul plantei cu consecințe nefaste
asupra producției, caz în care, în această perioadă durata de iluminare este mai mică de 12 ore
pe zi, formarea primei inflorescențe este oprită și apare fenomenul de avortare a florilor.
În ceea ce privește cerințele față de lumină s -au creat soiuri care înfloresc în condiții de
lumină cu durată scurtă a zilei. Soiurile acestea pretează pentru cultura în spații protejate .
Radiația solară foarte intensă nu este benefică culturilor în spații protejat e datorită
efectului termic al acestuia.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

20
Tabelul 2.3
Influența luminii asupra fazelor de vegetație la tomate
Condiții de
iluminare Faza de vegetație în care se
află plantele Efectele provocate

Insuficiență
de lumină Faza de răsad Etiolarea, sensibilizarea și alungirea
necorespunzătoare a plantelor.
Întârzierea fructificării respectiv a înfloritului.
Reducerea numărului de flori.
Faza înfloritului și legării
fructelor Căderea florilor și avortarea acestora
Căderea fructelor abia formate
Prelungirea perioadei de înflorit
Faza când fructele sunt
ajunse la dimensiunile
normale, dar încă verzi Întârzierea ma turării. Pe timp pronunțat noros,
maturarea fructelor este foarte mult încetinită;
practic, aproape nu se maturizează deloc și nu
pot fi recoltate și valorificate conform
planificării întocmite pentru condiții normale

Abundență
de lumină Faza de răsad Obținerea unor răsaduri viguroase: scurte și
groase, rezistente la boli și temperaturi scăzute.
Scurtarea timpului până la apariția bobocilor
florali.
Se formează un număr mai mare de flori în
inflorescență.
Faza înfloritului și legării
fructelor Legarea fructelor în to ate florile.
Creșterea î ntr-un ritm rapid a fructelor legate.
Scurtarea perioadelor de înforit ș i de legare a
fructe lor.
Faza când fructele sunt
aduse la dimensiunile
normale, dar încă verzi Grăbirea foarte mult a ritmului de maturare a
fructelor.
Devansarea și spo rirea producției timpurii.
Sursă : Stan N., 2013, pg 45

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

21
Ritmul acumulării de substanțe proaspete este în strânsă dependență cu intensitatea
luminii, fiind mai mare la o intensitate luminoasă ce depășește 5000 lucși.
În perioadele calde, pereții de sticlă se stropesc cu var sau se acoperă cu rogojini sau
jaluzele care să umbrească interiorul serei/solarului. Aerisirile completează măsurile
tehnologice.
În câ mp gradul de însorire și umbrire depinde de agrotehnică. Alegerea distanțelor de
plantare este în stransă corelație cu vigoarea plantelor. Astfel, la plantele viguroase se aplică
distanțe mai mari între p lante pe rând pentru a nu se autoumbri. Pentru folosirea intensă a
luminii rândurile de plante se orientează pe directia N -S.
În anotimpurile cu luminozitat e scă zută, gustul tinde să fie mai puțin bun, mai ales
toamna, și atunci se reduce aportul de apă.
Se poate constata formarea unui număr mare de frunze în condițiile duratei de
iluminare mai mare. Perioada când plantele necesită o iluminare mai puternică este în a 8 -a, a
10-a zi de la răsărire.

2.4.2.3. Influența apei
Apa joacă un rol foarte important în viața legumelor. Este un factor esențial de creștere
și dezvoltare pentru tomate . Legumele au un conținut de apă mai ridicat față de alte culturi
(până la 96% în cazul castraveților).
În cazul multor culturi, un conținut ridicat de apă asigur ă o calitate superioară a
produsului finit. Pentru majoritatea legumelor, conținutul ridicat de apă asigură pro spețimea,
suculența și frăgezimea produsului, tocmai d in această ca uză este bine să ș tim necesarul de apă
obligatoriu pentru legumele pe care le cultivăm.
Consumul de apă al plantelor vari ază în funcție de faza de vegetație, fiind în creștere de
la faza de germinare până la faza de recoltare. Apa este foarte importantă pentru realizarea
producțiilor mari. Chiar daca nu are implicații majore precum lumina, aceasta determină
calitatea majorării proceselor de creștere și dezvoltare.
Principala sursă de aprovizionare cu apă a plantelor legumicole o reprezintă umididatea
solului. Cerințele față de umiditate se schimbă în funcție de faza de dezvoltare, fiind mai
ridicate la încolțirea semințe lor, la formarea rodului. Cerinț ele mai scăzute sunt evidente după
răsărire, după prindrea răsadului, la înflorire, la maturizarea rodului.
În cultura de legume foarte importantă este ș i umiditatea aerului, față de care, de
asemenea, plantele reacționează diferit.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

22
Umidit atea prea scăzută a aerului poate provoca ofilirea, la plantele tinere în principal,
întârzie germinarea grăunciorilor de polen și favorizează apariția bolilor și dăunătorilor.
Umiditatea atmosferic ă excesivă , în prezența temperaturilor ridicate produce dereglări ale
sistemului funcțional, provocând o supraîncălzire a frunzelor. Hidratarea în exces afectează
grăunciorii de polen, determinând polenizarea insuficientă a florilor.
Seceta atmosferică ș i seceta solului micșorează producția și depreciază calitatea
produselor legumicole. De asemenea, seceta poate duce la pierderea viabilității polenului și
favorizează atacul de afide, acarieni și făinare.
Tomatele sunt sensibile la excesul de apă din sol c are provoacă asfixierea plantelor, iar
dacă aceasta este prelungită apar carențe ca cea de fosfor, azot, magneziu și este afectată
vigoarea plantei și se diminuează recolta. În perioada mat urării fructelor , excesul de apă și al
umidității în sol după o perioadă secetoasă, determină crăparea fructelor, fermentarea rapidă.

2.4.2.4. Influența solulului
Față de acest factor tomatele au cerințe mari. Solurile recomandate pentru cultivarea
tomatelor sunt cele cu textură mijlocie sau mijlocie spre ușoară, foarte fertile, bine drenate,
puțin îmburuienate . Terenurile nisipoase (ușoare) sunt recomandate pentru culturi timpurii cu
condiția a sigurării elementelor minerale ș i apei. Solurile grele, argiloase sunt improprii pentru
cultura tomatelor.
Sunt indicate terenur ile plane, ușoare, cu expoziție sudică, sud – vestică și sud – estică,
cu posibilități de irigare, nivelare, cu apă freatică la adâncimea de 3 – 4 m, neinfestate cu boli
și dăunători. Tomatele cresc și rodesc foarte bine pe un sol bine lucrat, afânat, bogat în
substanțe nutritive cu un conținut ridicat în humus (5 – 6 %), permeabil pentru apă și aer și
care se încălzește ușor.

2.4.2.5. Influența aerului
Aerul are o mare însemnătate pentru cultura tomatelor. Dioxidul de carbon se află la
baza sintezei substa nței organice prin procesul de fotosinteză.
Cantitatea de ox igen de la nivelul rădăcinilor ș i dioxidul de carbon d evin importante în
momentul modi ficării cantității și calității tomatelor.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

23
Nivelul de oxigen poate fi diminuat în cazul solurilor tasate, grele sau cu exces de apă.
Bioxidul de carbon este un component esențial al aerului, cu o importanță esențială în
fotosinteză. Reglarea acestui factor este posibilă, în special la culturile din sere.
La tomate s -a demonstrat că o creștere a concentrației de 0,09 – 0,14 % determină o
sporire semnificativă a fotosintezei, ca urmare și o creștere și dezvoltare superioară. Din
această cauză fertilizarea cu dioxid de carbon este o practică curentă la culturile din sere.
Cantitatea de CO2 din sol este de aprox imativ de zece ori mai mare decât cea a aerului
atmosferic, însă proporția lui poate crește mult mai mult.
Aerul influențează procesele metabolice ale plantelor prin componentele sale, în primul
rând prin oxigen și dioxid de carbon, apoi prin azot și amoniac.
În sol oxigenul are rol începând cu germinația semințelor, apoi în respirația radiculară
și a altor organe subterane, în oxidarea părții aeriene a solului, fiind, de asemenea indispensabil
pentru diferite grupe de microorganisme etc.
Aerul atmo sferic primește cantități mari de CO2 care rezultă prin descompunerea
materiei organice din sol, cantitate care este corelată cu intensitatea activității
microorganismelor.
Între sol și atmosferă are loc un permanent schimb de gaze. Primenirea aerului din sol
numai prin procese naturale nu este suficientă. Din această cauză trebuie să se folosească
mijloace agrotehnice de îmbunătățire a regimului de aer din sol.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

24
CAPITOLUL 3
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A TOMATELOR CULTIVATE ÎN SOLAR

Cultura tomat elor în solarii este metoda cea mai răspândită de protejare în țara noastră,
deoarece pr ezintă avantajele unui lucru mai ușor de realizat decât în adăposturi mici.
Se pot practica două sisteme :
– Ciclu scurt care ține de la 20 martie – 5 aprilie, până la 15 – 20 iulie. Se practică în
zonele cele mai favorabile din sudul și vestul țării. Aici condițiile naturale în special cele de
temperatură și lumină, sunt favorabile practicării de culturi succesive, reușindu -se astfel
cultivarea în două cicluri pe an. În a cest ciclu se cultivă cei mai timpurii hibrizi de tomate care
se cârnesc la 3 – 4 inflorescențe. Tehnologia de cultură este similară cu cea a tomatelor în
solarii în ciclu prelungit. Producția realizată este de 30 – 40 tone la hectar.
– Ciclu lung care se î nființează la aceeași dată cu cel scurt, dar defrișarea culturii s e
face în jur de 15 – 20 septembrie.

3.1. PREGĂTIREA TERENULUI
Lucrări executate toamna
Pregătirea terenului se începe din toamnă cu defrișarea culturii anterioare. Se strâng și
se scot din solar toate resturile vegetale.
Fertilizarea de bază se face cu 5 0 – 60 t/ha gunoi de grajd descompus, aplicat o dată la
2 – 3 ani, cu 300 – 500 kg/ha superfosfat , 150 – 200 kg/ha sulfat de potasiu. Tomatele
reacționează bine la fertilizarea organică.
După fertilizare u rmează arătura adâncă la 28 – 30 cm folosindu -se rotosapa MMS –
1,4 sau plugul Falk în agregat cu V – 445 și freza FPV – 1,5.

Lucrări executate primăvara
Primăvara, cât mai devreme posibil , se va face acoperirea so larului cu folie de
polietilenă, asigurând o bu nă etanșeizare. Se face cu aprox imativ 10 zile în ainte de plantare.
Solul se mărunțește cu freza sau motosapa . Se face dezinfecția construcției solarului cu
Dithane M 45 – 0,15%, Captan 0,15% etc. În funcție de conținutul în humus al solului și de
compoziția floristică se fac e erbicidarea, dozele recomanda te aplicându -se în soluții apoase,

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

25
folosind 400 – 600 l apă/ha. Se folosesc erbicidele Treflan cu încorporare imediată în sol,
Galexul se poate administra la suprafața solului după ce se face modelarea și Sencor sau Lxone
postemergent, la 12 – 14 zile de la plantarea tomatelor, aceste erbicide fiind selective pentru
tomate. Terenul se modelează în straturi înălțate cu lățimea la coronament de 94 cm sau
biloane echidistante la 70 cm.

3.2. PRODUCEREA RĂSADURILOR
Pentru culturile din sere ș i solarii , răsadurile se produc în sere înmulțitor încălzite sau
în răsadniț e.
Semănatul începe în a treia decadă a lunii ianuarie. Repicarea este obligatorie,
răsadurile se repică în cuiburi nutritive de 7x7x7 sau în ghivece de plastic de 8x8x8 cm.
Plantarea se face în perioada 20 – 25 martie în zonele favorabile culturii și 25 martie –
5 aprilie în celelalte zone. Temperatura în sol la adâncimea de 10 cm nu trebuie să scadă sub
10 șC, iar udatul se face la cuib.
Pentru realizarea unei desimi de 40.000 – 44.500 plante/ha se pl antează dupa schema
70 x 30 sau 70 x 35 în solariile bloc și 130 + 62 /2 x 22 cm în solariile de tip tunel pentru o
desime de 50.500 plante/ha .

3.3. ÎNFIINȚAREA CULTURILOR
La înființarea culturilor de tomate din sere și solarii se vor avea în ved ere: epoca de
înființare, schema de plantare și desimea culturii.
Epoca de înființare , a culturilor, este în funcție de particularitățile spațiului de cultură.
În seră, unde există condiții pentru asigurarea temperaturii optime, plantarea se poate efectua
încă din timpul iernii, respectiv începând cu ultima decadă a lunii decembrie. Plantar ea se
poate eșalona, de regulă, până la în ceputul lunii martie. Nu este oportună plantarea foarte
întârziată deoarece se reduce , pro porțional, și producția timpurie.
Datorită d ificultăților de asigurare cu că ldură, data plantării în sere se poate amâna
până în perioada 20 februarie – 10 martie, ceea ce face ca ciclul de cultură să se prelungească
până la 10 – 15 august, în raport cu evoluția factorilor climatici și a prețului de pe piață.
Epoca de plantare , la culturile de tomate din solarii este între 1 5 martie – 15 aprilie,
atunci când se asigură temperatura de cel puțin 8 – 10 șC în spațiile de cultură, mai devreme în
zonele sudice și mai târziu în cele mai nordice sau cu altitudine mai mare.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

26
Schema de plantare , respectiv numărul de plante la mp, precum și numărul de
inflorescențe pe plantă se modifică în funcție de epoca de plantare.

3.4. LUCRĂRI DE ÎNTR EȚINERE APLICATE CULTURII DE TOMATE ÎN
SOLAR
Asigurarea desimii prevăzută în tehnologie, astfel că în primele 10 zile după plantare se
face com pletarea golurilor.
Susținerea plantelor se face prin legarea individuală la bază, cu sfoară din diferite
materiale textile (relon, bumbac, rafie din plastic etc.), ancorată în partea de sus pe sârme sau
pe șpalieri cu înălțimea de 60 – 70 cm în solarii de tip tunel.
Se efectuează două fertilizări faziale , la legarea primei inflorescențe și cu o săptămână
înainte de efectuarea lucrării de cârnire a plantelor. Dozele ce se aplică se calculează având în
vedere rezultatele de la analiza agrochimică a solului de unde rezultă fertilitatea și pe baza
diagnozei foliare.
Irigarea a avut ca obiectiv asigurarea umidității constante în sol la nivelul de 50 – 60%,
din capacitatea de câmp pentru apă (c.c.a.) până la legarea fructe lor și 60 – 70% di n
capacitate a de câmp pentru apă în perioada de formare și creștere a fructelor.
Copilitul radical se realizează atunci când lăstarii laterali (copilii) sunt cu o lungime de
până la 5 – 10 cm, fază în care se pot rupe ușor cu mâna. Pentru tăierea copililor mai mari
trebuie să se folosească un cuțit, prin intermediul căruia se pot însă transmite virozele de la o
plantă la alta.
Stimularea florilor cu biostimulatori cum sunt Tomafix sau Tomato – Stim în
perioadele cu luminozitate scăzută.
Cârnitul (îndepărtarea vârfu lui de creștere) s -a executat dupa 1 – 2 frunze deasupra
ultimei inflorescențe ce a fost va lorificată (după 7 inflorescenț e), cu 55 – 60 zile înainte de
defrișarea culturii.
Defolierea plantelor la bază pentru grăbirea coacerii fructelor. Defolierea a început cu
frunzele bazale, îmbătrânite , îngălbenite și atacate de boli sau dăunători.
Tratamente fitosanitare dese pentru combaterea numeroaselor boli și dăunători. Pentru
cele mai frecv ente boli, mana, făinarea și putregaiul cenușiu ( produse de Phytophthora
infestans, Erysiphe sp. și respectiv Botrytis cinerea) s -au folosit produsele Ridomil MZ 72 WP,
Tilt 250 EC și respectiv Sumilex 50 WP. Dăunătorii probl emă pentru cultura de tomate s unt:

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

27
musculița albă ( Trialeurodes vaporariorum), păianjenul roșu (Tetranicus urticae), tripsul
comun (Trips tabaci), omida fructelor (Helicoverpa armigera).
Dirijarea factorilor de microclimat : dirijarea temperaturii evitând oscilațiile bruște,
aerisirea prin deschiderea ușilor și prin ridicarea foliei pe părțile laterale, începând din luna
iunie putându -se desco peri cultura.

3.5. RECOLTAREA ȘI CONDIȚIONAREA PRODUCȚIEI DE FRUCTE
Recoltarea se face manual și este eș alonată de la începutul lunii iunie până la sfârșitul
lui septembrie. Momentul efectuării recoltei depinde d e destinația producției. Producț ia medie
ce se realizează este de 50 – 60 t/ha. Fructele mature cu o ușoară nuanță gălbuie pot fi puse la
postmatura re la temperaturi de 20 – 28℃, timp de 10 – 16 zile. Se poate folosi și Ethrel pentru
forțarea maturării.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

28
PARTEA A II -A. MATERIAL ȘI METODĂ

CAPITOLUL 4
NECESITATEA ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR
METODA DE LUCRU ȘI MATERIALUL FOLOSIT

Legumicultura este domeniul cu ponderea economică cea mai mare a horticulturii. Este
o știință cu obiect de studiu și cu metode de cercetare proprii, iar practicarea ei reprezintă o
preocupare profitabilă, utilă și plăcută.
Starea fitosanitară a culturilor de specii legumicole interesează în cel mai înalt grad,
deoarece este unul dintre factorii de producție care condiționează direct nu numai cantitatea
recoltei, dar și calitatea ei. Starea de sănătate a cultur ilor este legată de un ansamblu de factori
independenți de natură și care sunt diferiți în funcție de climă, tehnologia de cultură,
fertilizarea, irigarea, evoluția bolilor și cea a dăunătorilor, cât și de condițiile din sistemele
ecologice în care organismele dăunătoare își desfășoară activitatea de p rădători.
Producția agroalimentară are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile,
diversificate și echilibrate, care asigură protejarea resurselor naturale și sănătatea
consumatorilor.
Este știut faptul că un indicator pentru aprecierea nivelului de trai al populației este
ponderea mare în alimentație a consumului de legume, de unde și importanța cultivării
plantelor legumicole pentru toate țările, legumele consumându -se crude, preparate sau
conservate.
Lucrarea de față a avut drept obiectiv studiu l privind optimizarea programului de
fertilizare foliară cu produse ecologice în vederea creșterii eficienței culturii de tomate,
hibridul Paris.

4.1. CONDIȚII DE CERCETARE, SCURT ISTORIC
Cercetările în cadrul experienței s -au executat la Stațiunea Didactică Banu Mărăcine, în
câmpul didactic al disciplinei de legumicultură.
Denumirea de Mărăcine provine de la ultimul mare ban al Severinului Andrei
Mărăcine, strănepot al lui Litovoi voievod. Porecla de mărăcine se zice că i se trăgea Banului
Andrei di ntr-o întâmplare: mama sa, apucată pe neașteptate de durerile nașterii în plin câmp,

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

29
căutând un adăpost unde să -și ascundă fapta de curtenii care o însoțeau, n -a găsit altceva decât
o tufă de mărăcini, unde ajutată de o slujnică, a dat naștere fătului căru ia i-a rămas porecla de
mărăcine.
Cu timpul, împrejurări le prielnice, favorizează contopirea celor două Bănii într -una
singură: Bănia Craiovei, care, în curând, datorită conducerii excepționale a Banului Vlad
Mărăcine (fiul cel mare al lui Andrei), ajunge la o multilaterală înflorire, reușind prin puterea
sa militară să asigure hotarele de apus ale țării.
Se povestește că Banul Vlad Mărăcine a plecat peste hotare cu o ceată de voinici să se
alăture regelui Franței, Filip al Vl -lea de Valois (1293 -1350), în lupta împotriva Angliei,
condusă de regele Eduard al III -lea. După luptele la care au participat și s -au acoperit de glorie,
regele Franței, primindu -i la curte, s -a adresat: Ține spada mea în dar / Brav marchize de
Ronsard!
Marele Ban al Olteniei devenise și marchiz de Ronsard al Franței, care s -a instalat în
castelul și domeniul său de pe Loire, fostul domeniu regal Amboise, dăruite de rege noului
marchiz și care și -a schimbat denumirea în aceea de domeniu Ronsard, denumire ce apoi a
trecut și asupra orăș elului ce poartă azi același nume (ronce înseamnă în limba franceză
mărăcine).
Fiul lui Vlad Mărăcine, Voicou de Ronsard, a fost mai întâi paj la curtea regelui Jean I,
apoi comandant de batalion sub Carol al V -lea Înțeleptul, ajungând chiar conetabil al Franței
(comandant general al armatei). Unul din fii lui Voicou de Ronsard, Louis, a luptat alături de
regele Francisc I, la Pavia, căzând prizonier vremelnic odată cu regele său, la spaniolii lui
Carol Quintul. Fiul lui Louis de Ronsard avea să fie marele poet Pierre de Ronsard (1524 –
1585), un spirit renascentist care, revendicându -și ascendența pe linie paternă din români
descrie într -unul din poemele sale călătoria prin țări străine a olteanului care a creat o legendă,
a lăsat Franței amintirea faptelor s ale de arme și un descendent poet de renume.
Această legendă a fost transpusă în versuri și de Vasile Alecsandri, care în poezia Banu
Mărăcine face referire la drumul străbătut de neaoșul oltean, care a dus faima Jiului și a
Oltului, a Dunării și Carpațilo r până pe malul Senei.
Stațiunea Didactică Banu Mărăcine este situată în centrul viticol cu același nume,
prețuit pentru renumitele sale vinuri roșii, albe și aromate dar și prin mirificul vinars ,,ROUA
PLAIULUI,, fiind prezentat în 1996, la Salonul Intern ațional de Invenții de la Geneva, unde a
fost premiat cu medalia de argint, pentru finețea și rafinamentul său, dar și pentru
autenticitatea tehnologiei prin care se obține.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

30
4.1.1. Cadrul natural de la Banu Mărăcine în care s -a efectuat experiența
În 1975, a luat ființă Stațiunea Didactică Experimentală Craiova, cu formă de
organizare asimilată IAS – urilor (ferme și sectoare), având ca obiect de activitate, instruirea
practică a studenților, desfășurarea activității de cercetare de către cadrele didactice și
implementarea rezultatelor cercetării în producție.
Vegetația este naturală foarte des întâlnite fiind pădurile de quercineae (stejar) care
cuprind cu preponderență Quercus pubescens (stejarul pufos), Quercus robur (stejarul
pedunculat), Quercus frainetto (gârn ița), Quercus cerris (cerul), alături de o bogată pleiadă de
arbuști care este reprezentată de Rosa canina (măceșul), Crataegus monogyna (păducelul),
Prunus spinosa (porumbarul) etc., iar ca vegetație ierboasă întâlnim: Festuca sulcata (păiu ș),
Achillea millefolium (coada șoricelului), Trifolium repens (trifoiul alb).
4.1.2. Așezare a geografică de la Banu Mărăcine
Stațiunea Banu Mărăcine se află situată în partea de sud a Podișului Getic, fiind
amplasată la 44°19’ latitudine nordică și 2 3°48’ longitudine estică, încadrându -se în zona
oenoclimatică A3, modul de formare a solurilor este caracteristic zonei centrale a Olteniei,
relieful fiind foarte variat având în componența sa de la văi line, câmpii înalte, dealuri joase cu
pante moderate de la 6 la 32% și platoul central Plaiul Vulcănești.
4.1.3. Condiții pedologice ale Stațiunii Didactice Banu Mărăcine
Solul din zona stațiunii de cercetare Banul Mărăcine este solul brun roșcat cu derivații
săi. Se întâlnește pe suprafețe compacte numai în partea de sud -vest a țării, el formându -se în
trecut , sub influența puternică a climatului mediteranean, caracterizat prin veri călduroase și
ierni blânde. În condiții de climat mai secetos, compușii fierului au suferit procese intense de
deshidratare , imprimând solului această culoare pe întregul profil, de aici denumirea
de preluvosol roșcat .
Preluvosolul roșcat formează o fâșie compactă în zona de câmpie înaltă și dealuri joase,
începând de la vest de București și până la Turnu Severin. La sud se î nvecinează cu
cernoziomurile argiloiluviale pe linia București -Alexandria -Roșiori de Vede -Drăgănești –
Caracal -Segarcea -Tr.Severin, iar la nord vine în contact cu solul brun argiloiluvial pe linia Tr.
Severin -Filiași -Craiova -Balș-Slatina -Găești -București. Zo na cea mai dezvoltată se găsește la
vest de București, unde solul brun -roșcat urcă până în apropriere de Târgoviște. Pe suprafețe
mai reduse se întâlnește și în zona de piemont la nord -est de Timișoara.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

31
Datorită conținutului mai ridicat în argilă și oxizi, solul brun -roșcat este tasat, are
permeabilitate redusă pentru apă și aer și se lucrează greu. Conținutul în humus este mijlociu
(2,5 – 3,5%), reacția slab acidă (pH 5,8 -6,8), iar gradul de saturație în baze este de 70 -80%.
Aceste proprietăți imprimă sol ului o fertilitate mijlocie pentru creșterea capacității
productive se recomandă executarea lucrărilor agricole la timp și de bună calitate; arături
adânci pentru o mai bună permeabilizare; fertilizarea organică și minerală în funcție de rezerva
solului și planta cultivată, iar pe solurile formate pe materiale argiloase sau luto -argiloase se
recomandă și scarificarea. În perioadele secetoase de vară se resimte și nevoia irigației.
Se pretează pentru majoritatea folosințelor agricole, pe terenurile plane put ând fi
cultivate cu plante cerealiere și tehnice ( grâu , porumb, floarea soarelui, orz), iar pe versanți cu
plantații de vii și pomi.
Mai exact întâlnim urmă torii derivați :
– solul brun – roșcat slab luvic (preluvosol roșcat slab luvic)
Acest sol este caracteristic terenurilor plane și în zonele ușor neg ative ale stațiunii , el
acumulând și reținâ nd apa pe o perioadă mai lungă de timp . Pe acest fond au loc procesele de
alterare , debazificare și alu viere mai accentuate . Datorită acestor proce se se eli berează silice
colodiată , ele depunâ ndu-se la suprafața agregatelor st ructurale din primul orizont, dâ ndu-i
culoarea cenușie, iar la nivelul orizon tului AB ș i Bt au loc acumulări de argilă iluvionată;
– solul brun – roșcat mediu erodat se găsește pe versa nții su dici , care au pantă diferită
până la 10 – 15 % . Eroziunea este mai mult sau mai puțin întinsă , în funcție de panta
versantului . Datorită acumulării mai mari de căldură ș i a cantității de apă mai mică , procesul
de alterare , eluviere ș i debazificare sunt mai puține ;
– solul brun – roșcat erodat și pseudogleizat (preluvosol roșcat erodat și stagnogleizat).
Pe versanții nordici întâ lnim solul brun – roșcat și pseudogleizat , iar datorită aces tui
fapt , că sunt mai umbriți , conțin și menț in mai multă apă pe o perio dă mai lungă de timp ,
determinâ nd astfel procese de reducere ( pseudogleizare ) care sunt mai mult sau mai puține
intense în prima jumătate a profilului de sol . Deoar ece umiditatea este ma i mare , procesele de
alterare ș i debaz ificare sunt activ prezent e , solul conține mai mul tă argilă , este puternic tasat ,
permeabili tatea este scăzută , iar valoarea pH este sub 6 .
– solul brun – roșcat coluvo – aluvial (preluvosol roșcat coluvo – aluvial)
În cadrul zonei studiate, solul brun – roșcat coluvo – aluvial se întinde pe suprafețe
reduse , întâ lnindu -l la baza versanților ș i pe firul văilor înguste . Acest sol s -a format prin
depunerea materialului erodat de pe versanți și depus pe firul văilor.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

32
4.2. METODA DE LUCRU ȘI MATERIALUL UTIL IZAT
Cercetările s -au desfășurat în câmpul didactic al Facultăți i de Horticultură din Craiova,
într-un solar clasic neîncălzit.
Experiența a avut drept obiectiv studiul privind optimizarea programului de fertilizare
foliară cu produse ecologice în vedere a creșterii eficienței culturii de tomate, hibridul Paris.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, experiența a fost amplasată conform
standardelor cerute de tehnica experimentală și a datelor prezentate în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
Date tehnice privind organizarea experienței
Specificare Date tehnice
Data plantării 01.04.2019
Număr variante 3
Specificul variantelor V1 (Mt) -martor nefertilizat foliar
V2- fertilizare foliară cu Seamel Booster + Prevent
V3=fertilizare cu Seamel Booster + Prevent + Baricade
Număr repetiții 4
Suprafața variantă/ repetiție (m2) 20 m2
Schema de înființare a culturii (cm) 50+100(5)+50 x 30 (34.000 pl/ha)
Suprafață experiență 250 m2
Cultivarul Paris

Cultura a fost înființată pe un agrofond fertilizat cu Complex III (300 kg/ha). La V2 –
Seamel Booster în doză de 2,5 l/ha, a fost aplicat tot înainte de înființarea culturii . În timpul
vegetației s -au aplicat 2 fertiliză ri radiculare săptămânal, în funcție de faza de vegetație a
culturii la toate cele 3 variante.
La începutul vegetației s -au aplicat doze mai mari de fosfor, pentru stimularea
dezvoltării sistemului radicular, apoi NPK în doze echilibrate și în faza de pârgă a fructelor,
doze mai mari de K.
Hibridul utilizat : Paris F1
Este un hibrid extratimpuriu, cu internodii scurte, destinat în special pentru cultura în
spații protejate dar și în câmp liber, având nevoie de susținere. Are creștere semideterminată,
după 5 -6 inflorescențe se sistează creșterea în înălțime. Este reziste nt la virusul mozaicul

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

33
toma telor, verticilium și rasele 1 ș i 2 fusarium. Fructe le au o greutate medie de 180 -200 gr, cu
capac verde care dispare după coacere, ferme și intens colorate în roșu, foarte cărnoase și tari.
Planta este viguroasă și productivă. P roducție: 8 -9 t/ha/ciclul de cultură.

4.3. OBSERVAȚII, ANALIZE ȘI DETERMINĂRI
Observațiile efectuate pentru variabilitatea principalelor caractere morfologice au
constat în:
– dezvoltarea sistemului radicular – plantele au fost smulse pe 30 mai 2019 ș i au fost
cântărite, pe fiecare variantă și repetiție ( 8 plante pe variantă), în tabele fiind prezentate
mediile repetițiilor;
– înălțimea plantelor – s-au efectuat mă surători după fiecare tratament, măsurătorile s -au
efectuat cu ș ublerul (diametrul la colet), cu ruleta (înălțimea plantelor) și au fost
numărate frunzele;
– număr ul de inflorescențe și de fructe s -a stabilit prin numărare;
– greutatea medie a unui fruct – prin cântăriri cu balanța analitică;
– producția – prin cântăriri la fiecare recoltare, pe variante și repetiții.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

34
PARTEA A III-A. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL 5
REZULTATE LE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR

5.1. DETERMIN ĂRI MORFOLOGICE EFECTUATE ASUPRA PLANTELOR DE
TOMATE
Cultura speciilor legumicole în solari i intră în categoria culturilor intensive datorită
producțiilor care trebuie să se obțină în acest sistem de c ultură. De asemenea, la acest si stem
de cultură, de multe ori există posibilitatea efectuării de monocultură datorită numărului redus
de specii car e se cultivă în solarii . Pentru a evita poluarea solului, a apei și chiar a aerului în
asemenea sisteme de cultură este nevoie de un management foa rte bun atât al fertilizării cât și
al aplicării tratamentelor.
Studiul de față, prin utilizarea a trei ferti lizanți ecologici, aplicați în cultură, câte doi
(V2) și într -o altă variantă toți trei (V3) încearcă să reducă poluarea de care se amintește
anterior.
Pentru a se constata efectul unui management optim al fertilizării cultura de tomate a
fost supusă lucră rilor de îngrijire spe cifice unei culturi în solar. În acest sens plantele au fost
copilite, conduse sau susținut e individual pe câte o sfoară și cârnite (unde a fost cazul) după 5
inflorescențe. S–au aplicat două udări pe zi deoarece în anul de cultură a u fost temperaturi
ridicate iar plantele în spațiile închise (solar) au nevoie de canti tate mai mare de apă
comparativ cu aceeiași cultură înființată în câmp. Tot ca o lucrare de întreținere a fost efectuată
și smulgerea buruienilor , fiind puține și datori tă creș terii plantelor, pe măsură ce se efectua
copilitul și susținerea plantelor, săptămânal se efectua și această lucrare.
Pentru a constata efectul celor trei fertilizanți s -au efectuat măsurători care au vizat
înălțimea plantelor, diametrul la colet , numărul de frunze pe plantă, numărul de inflorescențe,
până la formarea celei de a 5 -a inflorescență și numărul de flori în inflorescență . Aceste
măsurători au fost efectuate la 10 zile după aplicarea fiecărui tratament foliar , pe variante și
repetiții și sunt prezentate în tabelele următoare, ca valori medii ale celor patru repetiții.
În vegetație au fost aplicate 4 fertilizări foliare la interval de 14 zile între ele, la 10 zile
de la aplicarea fertilizantului au fost efectuate observațiile și determinările planificate în
tematica de cercetare.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

35
În prima fază s -a analizat influ ența fertilizantului foliar SeaMel Booster care a stimulat
creșterea și dezvoltarea si stemului radicular și vegetativ al hibridului de tomate Paris , acesta
fiind aplicat la variantele 2 și 3 la înființarea culturii de tomate.
Analizând procesele de creștere se observă că înălțimea, diametrul tulpinii și numărul
de frunze prezintă diferențe în funcție de variantă (tabelul 5.1).
În ceea ce privește înălțimea medie a plantei, aceasta a variat de 80,3 cm la varianta
martor la 95,1 cm la V 2. Se obse rvă că pentru acest caracter morfologic s -au înregistrat
diferențe semnificative între varianta nefertilizat ă și cele două variante fertilizate ,
înregistrâ ndu-se un spor de creștere de peste 18 %.
Diametrul tulpinii la colet indică o bună vigoare și stabilitate în sol a plantelor ș i s-a
situat între 10,8 mm la varianta martor și 11,9 mm în cadrul variantei fertiliz ată cu Booster +
Prevent. Acest caracter, conferă rezistență mecanică plantelor de tomate .
Numărul mediu de frunze pe plantă a variat de la 12,5 la V 1 la 15,4 la V 2, V 3 a
înregistrat un număr de 14,9 frunze pe plantă. După cum se observă între cele două variante
fertilizate nu există diferențe mari, pe c ând între varianta nefertilizată și cele două fertilizate
diferența este de 23,2% la V 2 și 19,2% la V 3.
După efectuarea celui de-al doilea tratament au fost efectuate alte observații și
determinări pentru a constata efectul acestuia precum și efectul cumul at al celor două
tratamente (tabelul 5.2).
Pentru înălțimea plantelor s -a constatat că aceasta a variat de la 121,0 cm la V1 la
129,2 cm la V 2. Comparând cele două variante fertilizate cu varianta nefertilizată se observă o
diferență pozitivă de creștere a plantelor în înălțime cuprinsă între 4,4% (V 3) și 6,4% (V2).
Diametrul plantelor de tomate, la colet între variantele fertilizate nu a înregistrat o
diferență semnificativă de creștere vizibilă, 13,9 mm la V 2 și 13,7 mm la V 3, în schimb între
varianta mar tor și cele două variante fertilizate diferența de creștere în diametru a fost de 7,8%
la V 3 și 9,4% la V 2. Se constată o corelație directă între creșterea plantelor în înălțime și
creșterea acestora în diametru. Plantele fertilizate foliar s -au dezvoltat mai bine, fertilizanții
imprimând plantelor un ritm de dezvoltare mai mare față de varianta martor nefertilizată. Și
numărul mediu de frunze pe plantă a fost mai mare la variantele fertilizate față de varianta
martor. Acesta a variat de la 15,1 la V 1 la 19 ,4 la V 2, cu o diferență față de marto r de 28,4% la
V2 și 18,5% la V 3.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

36
Tabelul 5.1

Caracterele morfologice la plantele de tomate după aplicarea fertilizări i foliare
(30.05.2020)
Varianta Înălțimea plantei (cm) Diametrul la colet
(mm) Număr frunze/plantă
cm % ± dif.
față de
Mt (%) mm % ± dif.
față de
Mt
(%) nr % ± dif.
față de
Mt (%)
V1 (Mt) – nefertilizat 80,3 100,0 – 10,8 100,0 – 12,5 100,0 –
V2-fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent 95,1 118,4 + 18,4 11,9 110,1 + 10,1 15,4 123,2 + 23,2
V3 – fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent
+ SeaMel Baricade 94,9 118,1 + 18,1 11,7 108,3 + 8,3 14,9 119,2 + 19,2

Tabelul 5.2
Caracterele morfologice la plantele de tomate după aplicarea fertilizări i foliare
(10.06.2020)
Varianta Înălțimea plantei
(cm) Diametrul la colet
(mm) Număr frunze/plantă
cm % ± dif.
față de
Mt (%) mm % ± dif.
față de
Mt
(%) Nr. % ± dif.
față
de Mt
(%)
V1 – (Mt) – nefertilizat 121,0 100,0 – 12,7 100,0 – 15,1 100,0 –
V2 – fertilizat cu
SeaMel Booster +
SeaMel Prevent 129,2 106,7 + 6,4 13,9 109,4 + 9,4 19,4 128,4 + 28,4
V3 – fertilizat cu
SeaMel Booster +
SeaMel Prevent +
SeaMel Baricade 126,4 104,4 + 4,4 13,7 107,8 + 7,8 17,9 118,5 + 18,5

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

37

Graficul 5.1 Valorile înălțimii plantelor (cm) de tomate la cele 2 date studiate

Graficul 5.2 Diametrul la colet (mm) al plantelor de tomate la cele 2 date studiate

80,395,194,9
121129,2126,4
0 20 40 60 80 100 120 140V1 -(Mt) -nefertilizatV2 -fertilizat cu SeaMel Booster + SeaMel
PreventV3 –fertilizat cu SeaMel Booster +
SeaMelPrevent + SeaMel Baricade
10.06.2020 30.05.2020
10,811,911,7
12,713,913,7
0 2 4 6 8 10 12 14 16V1 -(Mt) -nefertilizatV2 -fertilizat cu SeaMel Booster + SeaMel
PreventV3 –fertilizat cu SeaMel Booster +
SeaMelPrevent + SeaMel Baricade
10.06.2020 30.05.2020

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

38

Graficul 5.3 Numărul de frunze /plant ă studiat la cele 3 variante de tomate

În timpul vegetației, până la etajul 4 de fructificare, plantele de tom ate au prezentat în
medie, peste 15 frunze pe plantă la varianta martor și până la 19 frunze/plantă la variantele
fertilizate, caracter morfologic superior la variantele experimental e V2 și V3. Diferențele
dintre variante s -au datorat faptului că fertilizanții foliari, Booster , Prevent și Baricade, au un
conținut de macro și microelemente echilibrat în funcție de necesitatea fazei de vegetație a
plantelor.
5.2. DETERMINĂRI DE PRODUCȚIE EFECTUATE LA PLANTELE DE
TOMATE LUATE ÎN STUDIU
Datorită oscilațiilor mari de temperatură și umiditate din timpul perioadei de creștere a
plantelor, pot să apară unele probleme legate de procesul de fructificare. În condiții
nefavorabile de mediu, procesele fiziologice suferă unele modificări care influențează în
special, viabilitatea polenului și implicit numărul de fructe legate. Uneori, fructele formate în
aceste condiții vor avea deformări sau alte defecte fiziologice.
Căderea florilor de tomate și reducerea numărului de fructe legate sunt determinate de
polenizarea incompletă, fenomen care apare în special la culturile timpurii, când temperaturile
sunt mai scăzute, intensitatea luminoasă redusă, iar oscilațiile de temperatură între zi și noapte
sunt mari sau când temperatura crește peste 3 50C și viabilitatea polenului scade.

12,515,414,9
15,119,417,9
V1 -(Mt) -nefertilizatV2 -fertilizat cu SeaMel Booster + SeaMel
PreventV3 –fertilizat cu SeaMel Booster +
SeaMelPrevent + SeaMel Baricade10.06.2020 30.05.2020

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

39
Pentru a stimula rezistența plantelor la acțiunea nefavorabilă a factorilor de mediu este
nevoie de aplicarea unor produse care să inducă rezistența la aceste fluctuații. În prezentul
studiu, p entru caracterizarea elementelor ce determină fructificarea plantelor în condiții de
solar, s -au înregistrat numărul total de flori/plantă ș i numărul de fructe/plantă (t abelul 5.3). O
dată cu obs ervațiile morfologice au fost e fectuate și observațiile privind elementele de
fructificare, numărul de inflorescențe pe plantă și numărul de flori și fructe legate în fiecare
inflorescență.
După efectuarea tratamentului cu numărul 2, la 10 zile de la aplicarea acestuia, s -au
efectuat observațiile care au vizat numărul de flori și fructe în inflorescențele existente pe
plantă în momentul respectiv . După cum se observă din datele tabelului 3, pe plantele de
tomate erau deja formate 4 inflorescențe deoarece cultura a fost înființată în luna aprilie,
hibrid ul fiind folosit în special pentru timpurietatea lui.
La varianta martor numărul de flori a variat de la 4,4 în prima inflorescență la 5,1 în
cea-a de a doua inflorescență, în timp ce numărul de fruncte formate a fost de minim 2,5 în
inflorescența 3 și 3,6 în inflorescența 2 per ansamblu în această variantă, la data efectuării
observațiilor existau în medie 18,3 flori pe plantă și 11,8 fructe/ plantă.
La varianta 2, fertilizat cu SeaMel Booster + SeaMel Prevent numărul mediu de flori
pe plantă a fost de 1 7,3 iar cel de fructe de 12,3. S e observă o ușoară creștere a numărului
mediu de fructe legate în comparație cu varianta nefertilizată.
Variant a 3 a înregistrat un număr mediu total de 16,8 flori/plantă și de 13,5 fructe
/plantă. Se poate spune că aplicarea acestor produse ecologice de fertilizare a speciilor
legumi cole a determinat, per ansamblu , la variantele fertilizate o creștere a numărului m ediu de
fructe pe plantă.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

40
Tabelul 5.3
Caracterele de producție la plantele de tomate după aplicarea fertilizări i foliare
(30.05.2020 )
Varianta
Numărul de inflorescențe

I II III IV
Nr.
fl. Nr.
frc. Nr.
fl Nr.
frc. Nr.
fl Nr.
frc. Nr.
fl Nr.
frc.
V1 – (Mt) – nefertilizat 4,4 2,9 5,1 3,6 4,4 2,5 4,4 2,8
V2 – fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent 4,6 3,8 4,2 3,0 4,6 2,8 3,9 2,7
V3 – fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent
+ SeaMel Baricade 3,8 3,8 4,5 3,1 4,7 3,7 3,8 2,9

Graficul 5.4 Numărul de fructe reprezentat pentru fiecare inflorescență la variantele
studiate

2,93,8 3,8
3,6
33,1
2,52,83,7
2,82,72,9
V1 -(Mt) -nefertilizat V2 -fertilizat cu SeaMel Booster +
SeaMel PreventV3 –fertilizat cu SeaMel Booster
+ SeaMelPrevent + SeaMel
BaricadeIII III IV

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

41
Determinările și observațiile privind numărul mediu de flori și fructe formate pe plantă
a continuat și după aplicarea tratamentului al trei -lea și au fost efec tuate numai până la
formarea etajului 4 de fructificare.
Astfel, numărul mediu de flori / inflorescență a variat de la 4,2 la 6,6 la varianta martor,
de la 4,7 la 6,7 la varianta experimentală (V 3) și de la 5,4 la 6,8 la varianta 3 (V3). Rezultatele
evidențiază un număr mai mare de flori în primele etaje de fructificare, în toate cele trei
variante studiate și mai redus în următoarele etaje, datorită creșterilor temperaturilor peste
limita optimă de viabilitate a polenului și scăderii umi dității atmosferice.
Rezultatul cumulat al factorilor de mediu (temperatură și umiditate atmosferică) se
observă și în cazul numărului mediu de fructe legate, care la va rianta martor a variat de la 3,4
la 5,1, la varianta experimen tală 2 de la 3,8 la 5,2, iar la varianta 3 de la 3,9 la 5,4 (t abelul 5.4).

Tabelul 5.4
Caracterele de producție la plantele de tomate după aplicarea fertilizări i foliare
(10.06.2020)
Varianta
Numărul de inflorescențe

I II III IV
Nr.
Fl. Nr.
Frc. Nr.
Fl. Nr.
Frc. Nr.
Fl. Nr.
Fr. Nr.
Fl. Nr.
Frc.
V1 – (Mt) – nefertilizat 5,9 3,6 5,6 3,8 6,6 5,1 4,2 3,4
V2 – fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent 6,1 4,3 5,8 3,8 6,7 5,2 4,7 4,4
V3 – fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent +
SeaMel Baricade 6,1 4,7 5,7 3,9 6,8 5,4 5,4 4,0

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

42

Graficul 5.5 Numărul de flori reprezentat pentru fiecare inflorescență la variantele
studiate

Se poate concluziona că, aplicarea cumulată a celor trei produse pe faze de vegetație, a
indus plantelor o rezistență mai mare la f actorii de mediu, lucru observa t în special la numărul
total de flori /plantă, fiind 22,3 la varianta martor, 23,3 la varianta experimentală (V2) și 24,0
la varianta 3 înregistrându -se o creștere de 4,4% la V2 și 7,7% la V3. Referitor la numărul
mediu de fructe/pl antă, acesta a fost de 15,9 la varianta martor, 17,7 la V2 și de 18,0 la V3 cu
un spor de 11,3% la V2 și 13,2% la V3 (t abelul 5 .5).
Greutatea medie a fructelor a fost de 90,3 g la V1, de 98,0 g la V2 și de 100,0 g la V3
obținându -se o creștere medie de 8, 5% la V2 și 10,7% la V3. Acest spor de crește re în greutate
a fructelor se reflectă semnificativ în producția medie/plantă, care la V1 a fost de 1,43 kg, la
V2 de 1,73 kg, iar la V3 de 1,80 kg/plantă rezultând un spor de producție /plantă d e 20,9% la
V2 și de 25,8% la V3 .
Recoltarea tomatelor s -a efectuat eșalonat, pe măsură ce fructele au ajuns la maturitatea
fiziologică. Înregistrarea producției a fost făcută și ea tot eșalonat pe fiecare repetiție și
variantă experimentală, la 5 date diferite (tabelul 5.6).

5,96,1 6,1
5,65,8 5,76,6 6,7 6,8
4,24,75,4
V1 -(Mt) -nefertilizat V2 -fertilizat cu SeaMel Booster
+ SeaMel PreventV3 –fertilizat cu SeaMel Booster
+ SeaMelPrevent + SeaMel
BaricadeIII III IV

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

43

Tabelul 5 .5
Elementele de productivitate la plantele de tomate după aplicarea fertilizări i foliare
Varianta
Numărul de inflorescențe

Număr total
flori/plantă Număr total
fructe/plantă Greutatea medie fruct
(g) Producția/plantă
(kg)

Nr.
(%) ±
dif.
față
de
Mt
(%)
Nr.
(%) ± dif.
față
de
Mt
(%)
g
(%) ± dif.
față
de
Mt
(%)
(kg)
(%) ±
dif.
față
de
Mt
(%)
V1 – (Mt) – nefertilizat 22,3 100,0 Mt. 15,9 100,0 Mt. 90,3 100,0 Mt. 1,43 100,0 Mt.
V2 – fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent 23,3 104,4 +
4,4 17,7 111,3 +11,3 98,0 108,5 + 8,5 1,73 120,9 +
20,9
V3 – fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent
+ SeaMel Baricade 24,0 107,6 +7,7 18,0 113,2 +
13,2 100,0 110,7 +10,7 1,80 125,8 +
25,8

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

44

Graficul 5.6 Num ărul total de flori /fructe pe plant ă pentru fiecare variantă studiată

Graficul 5.7 Greutatea medie/fruct pentru fiecare variantă studiată

22,323,324
15,917,7 18
051015202530
V1 -(Mt) -nefertilizat V2 -fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel PreventV3 –fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMelPrevent +
SeaMel Baricade
Număr total flori/plantă Număr total fructe/plantă
90,398100
8486889092949698100102
V1 -(Mt) –
nefertilizatV2 -fertilizat cu
SeaMel Booster +
SeaMel PreventV3 –fertilizat cu
SeaMel Booster +
SeaMelPrevent +
SeaMel BaricadeGreutatea medie fruct (g)

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

45

Graficul 5.8 Monitorizarea prod ucției în kg /plan tă pentru fiecare variantă studiată

Astfel, producția cantitativă de tomate obținută pe variante, este oscilantă, în varianta
martor înregistrându -se o producție totală de 49,6 t/ha, la varianta exper imentală 2 de 55,5 t/ha
iar la V 3 de 57,7 t/ha rezultând un spor procentual față de martor de 11,8% l a V2 și de 16,3%
la V3. Aceste sporuri de producție sunt foarte benefice pentru producătorii de tomate timpurii
care , deși cantitativ nu este foarte mult este vorba despre prețul de comercializare ale
tomatelor.

Tabelul 5. 6
Dinamica recoltărilor și producția totală la cultura de toma te,
hibridul Paris F1(2019)
Varianta
Dinamica recoltărilor (t/ha)
Productia
totala (t/ha)
03.06. 17.06.
01.07.
15.07. 29.07. t/ha %
V1 – (Mt) – nefertilizat 7,7 9,7 10,8 12,7 8,7 49,6 100,0
V2 – fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent 8,9 11,8 11,3 13,7 9,8 55,5 111,8
V3 – fertilizat cu SeaMel
Booster + SeaMel Prevent
+ SeaMel Baricade 9,4 11,8 12,1 14,0 10,0 57,7 116,3

1,431,731,8
00,20,40,60,811,21,41,61,82
V1 -(Mt) -nefertilizat V2 -fertilizat cu SeaMel Booster
+ SeaMel PreventV3 –fertilizat cu SeaMel Booster
+ SeaMelPrevent + SeaMel
Baricade
Producția/plantă (kg)

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

46

Graficul 5. 9 Monitorizarea producției (t/ha) de tomat e la variantele studiate

Graficul 5.10 Producția totală (t/ha) de tomate la variantele studiate
7,78,99,49,711,8 11,8
10,811,312,112,713,714
8,79,8 10
V1 -(Mt) -nefertilizat V2 -fertilizat cu SeaMel Booster +
SeaMel PreventV3 –fertilizat cu SeaMel Booster
+ SeaMel Prevent + SeaMel
Baricadet/ha03.06.2019 17.06.2019 01.07.2019 15.07.2019 29.07.2019
49,655,557,7
444648505254565860
V1 -(Mt) -nefertilizat V2 -fertilizat cu SeaMel Booster
+ SeaMel PreventV3 –fertilizat cu SeaMel Booster
+ SeaMel Prevent + SeaMel
Baricade
Producția totală (t/ha)

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

47
CONCLUZII

În urma cercetărilor efectuate și pe baza rezultatelor obținute în anul 2019 în câmpul
didactic al disciplinei de L egumicultură de la Banu Mărăcine se pot deduce următoarele
concluzii:
 plantele de tomate din hibridul Paris F1 au reacționat foarte bine la aplicarea
produselor de fertilizare utilizate în cadrul experienței amplasate de noi;
 în vegetație s -au înregistrat diferențe față de martorul netratat în ceea ce privește
înălțimea pl antelor și numărul de frunze pe plantă, atât după prima deter minare cât și după
celelalte două ;
 fertilizarea cu extract din semințe de Vitis vinifera aplicată la plante în vegetație a
avut un efect retardant care a determinat reducerea ritmului de crește re în înălțime și a
favorizat apariția unui număr mai mare de frunze pe plantă;
 la o determinare a elementelor de producție după 4 inflorescențe s -a constata t că nu
au fost diferențe mari între numărul de flori în inflo rescență la variantele tratate în comparație
cu martorul , în schimb am constatat că a crescut procentul de fructe legate la temperaturi de
peste 350C ;
 producția de fructe pe plantă a avut valori cuprinse între 1,43 și 1,80 kg, cele două
variante tratate depășind martorul nefertilizat.
 variantele fertilizate cu SeaMel Booster + SeaMel Prevent (V2) și SeaMel Booster +
SeaMel Prevent + SeaMel Baricade (V3) au determinat sporuri de producție cuprinse între
11,8 și 16,3% față de martorul nefertilizat.
Ca o concluzie generală , pentru primul an de cercetări, se poate spune că toate
produsele de fertilizare utilizate au dat rezultate foarte bune în special la producția înregistrată,
iar dacă s -ar face un calcul de eficiență economică ar fi mai bine reflectate cele menționate
anterior.
Se impune continuarea cercetărilor pentru a vedea dacă rezultatele obținute în primul
an se mențin și în anii următori în acest sens putându -se face anumite recomandări atât pentru
marii producători dar mai ales pentru micii producători care în zona noastră se ocup ă cu
această îndeletnicire – grădinăritul.
Se poate afirma că managementului de fertilizare al programului Olmix cu Booster +
Prevent + Baricade aplicat în perioada optimă de vegetație precum și materialul biologic
utilizat determină sporuri de producție l a cult ura de tomate în solar.

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

48
BIBLIOGRAFIE

1. Becherescu A., Horgoș A., Hoza Gheorghița, Popa D , Ienciu Anișoara – Study on the
impact of culture substratum and fertilization system upon the productive potential of
some tomato hybrids cultivated in industrial greenhouses, Volume 19(1), p. 52 – 58.
2. Dinu M. – 2008, Legumicultură Generală Elemente Practice, Ed Scrisul Românesc,
Craiova
3. Dinu M., Soare R. – 2015, Noțiuni teoretice și practice de legumicultură ecologică, Ed.
Universitaria, Craiova p. 123 -127
4. Dinu M, Kaya, Karakurt, Katkat, Latanzzio, Blevins, Waquar, Blevins 2015 – The
effect of some biofertilizers on the biochimical components of the tomato plants and
fruits, Bulgarian Journal of Agricultural Science, 21 (No 5), p. 998 -1004 Agricultural
Academy.
5. Ejaz et al, 2011 – Efectiveness of soil and foliar applications of zinc and boron on the
yield of tomato, Bang ladesh J. Agril. Res. 41(3): p. 411 -418.
6. Horgoș A., Becherescu A., Popa D., Țâru O. – 2010, Efectul unor fertilizanți foliari
asupra producției la hibrizii de tomate cu creștere determinată cultivați în solarii
neîncălzite în condiții diferențiate de fert irigare, Journal of Horticulture, Forestry and
Biotechnology, Vol. XIV, p. 183-190
7. Kharif, 2006 -2007 – Foliar application of seaweed sap as biostimulant for enhancement
of yield and quality of tomato ( Lycopersicon esculentum Mill.), Vol. 70, p. 215 -219.
8. Li, R.H; Xu,D.B; Huang.Q.W.2008 – Effect of foliar application of water soluble
fertilizers on growth, yield, and quality of tomato (Lycopersicon esculentum L.), Vol.
42,p. 66 – 70
9. Naz și colab., 2012 – Foliar application of some macro and micro nutrients i mproves
tomato growth, flowering and yield, Vol. 3, No. 10, p. 280 -287.
10. Nicolae Ș – 2013, Horticultura Ro mâniei de -a Lungul Timpului, Ed. Agricola,
București p. 202 -206
11. Popescu V., Zăvoianu R. – 2013, Cultura tomatelor, ardeiului și vinetelor, Ed. M.A.S.T,
București p. 12 -20
12. Rub and Haq, 2012 – Growth and Yield of Solanaceous Vegetables in Response to
Application of Micronutrients, Vol. 3 Issue 2, p. 611 -62
13. Voican V., Lăcătuș V. – 2004, Cultura protejată a legumelor în sere și solarii, Ed.
Ceres, B ucurești p. 220-225

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

49
14. Williams și Harris, 1986 – Effect of different doses of foliar fertilizer on yield and
physiochemical characteristics of tomato (Lycopersicon esculentum Mill) cultivars
under the agro climatic condition of Peshawar, Vol. 7, No. 1, p. 58-65.
15. Yafan and Barker, 2004 – Growth and yield of tomato (Lycopersicon esculentum Mill.)
as influenced by different organic fertilizers, Intl. J. Agron. Plant. Prod. Vol. 4 (4), p.
734-738.
16. https://agrotrends.ro/wp -content/uploads/2019/07/AGROTRENDS_ROSI E_2017.pdf
17. https://www.economica.net/de -ce-sunt-scumpe -rosiile -din-romania_175314.html
18. https://www.slideshare.net/gchita2001/legumicultura -60616322
19. https://hollandfarming.ro/cropmax/?gclid=Cj0KCQjwjcfzBRCHARIsAO –
20. https://www.sunphoto.ro/notaxe/legume/40959 513
21. https://www.morami.ro/produse -seminte -si-rasaduri/clipsuri -pentru -suport -tulpina –
tomate -p3220.html
22. https://doxologia.ro/sanatate/medicina -naturista/ce -pot-trata-frunzele -de-rosii
23. https://www.marcoser.ro/consultanta/boli -daunatori -si-probleme -in-culturile –
legumicole/caderea -florilor -la-tomate -polenizare -stimulare/
24. https://www.marcoser.ro/consultanta/boli -daunatori -si-probleme -in-culturile –
legumicole/caderea -florilor -la-tomate -poleni zare-stimulare/
25. https://gradina.acasa.ro/legume -114/cum -sa-strangi -semintele -de-rosii-pentru -anul-
viitor -226165.html
26. https://shop.fibl.org/chde/mwdownloads/download/link/id/614/

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

50
ANEXA 1

Imagini din cultură
(origina le)

Varianta 1 (Mt)

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

51

Varianta 2

Ionela Andreea Nicolae – Efectul unor fertilizanți foliari ecologici la cultura de tomate în solar
2020

52

Varianta 3