Disertatie Rm2017 [627039]

Cuprins
Introducere 5
Plan de idei 6
Capitolul 1. Sport
1.1. Definiț ie 9
1.2. Sporturi în Româ nia 12
Capitolul 2. Bazele antrenamentului sportiv
2.1. Definiții 15
2.2. Beneficiile antrenamentului sportiv 19
Capitolul 3. Performanță de vâ rf prin antrenament în cadru natural montan
3.1. Structura performanț ei sportive 21
3.2. Ozonul pentru sportivi 23
3.3. Antrenament ul la altitudine 25
Capitolul 4. Baze de antrenament sportiv pentru performanță
4.1. Definiț ie 27
4.2. Flexibilitatea unui centru de pregă tire sportivă 28
4.3. Exemple de dezvoltare în străină tate 29
4.4. Importanța pregă tirii sportive în pauzele competiț ionale 35
Capitolul 5. Pregătirea sportivă în România
5.1. Analiză 36
5.2. Baze de pregătire sportivă din Romania 37

Capitolul 6. Economia bazelor sportive montane
6.1. Nivel macroeconomic 40
6.2. Nivel microeconomic 41
Capitolul 7. Prezentare prediplomă
7.1. Amplasament – Rezervaț ia naturala Iezer 42
7.1.1. Cabana Voina – Stațiunea Voina 44
7.2. Propunere – Baza de pregatire sportiva 45
Concluzii 46
Biliografie
1. Ilustrații 47
2. Articole si studii de specialitate 48
3. Acte normative 48
4. Surse internet 48

4

„Sportul are puterea de a schimba lumea. Are puterea de a inspira.
Are puterea de a uni oameni într -un mod in care puține altele pot.
Vorbește tineretului într -o limba pe car e ei o înteleg. Sportul poate crea
speranța acolo u nde cândva era doar deznădejde. Este mai puternic decat
guvernul în a elimina barierele rasiale. Sportul râde in fața tuturor
tipurilor de discriminare.”
– Nelson Mandela , 25.05.2000 1

„Antrenamentul înseamnă să -ți împingi limitele fără să depășești
niciodată limita; înseamnă de asemenea să știi să -ți asculți antrenorul și
propriul tău corp. Obiectivul este de a evolua, de a progresa permanent,
respectându -i pe ceilalți, dar și pe tine.
Plăcerea este și ea prezentă sau nu e niciodată prea departe,
deoarece reprezintă motorul reușitei. Și chiar da că efortul este uneori mult
prea intens, să nu uităm c ă totul nu rămâne decât un joc. ”
– Jean – Charles Trouabal

1 Nelson Mandela discurs la gala premii lor Laureus World Sports 2000 în Monaco www.youtube.com/watch?v=GdopyAFP0DI

5
Introducere

Se urmărește dezvoltarea și evoluția în timp a sportului în general, pornind de la definiția
lui actuală, și a modului în care este perceput de către sportivi, urmând cu detalierea rolul ui
antrenamentului în pregătirea competițională și nu numai.
Studiul prezentei lucări reprezintă o fundamentare teoretică a proiectului de prediplomă în
cadrul facultății de arhitectură, anul VI.
Se pune accentul pe tipurile de sport d in România (de exemplu: atletis m, kaiac -canoe,
fotbalul, oina, tenis de câmp, handbal,etc.), importanța și influența factorilor naturali (elemente
fundamentale, cum ar f i: aerul curat, ozon -ul, altitudinea, spațiul verde – păduri, ape – lacuri,
râuri) și t ipurile de antrenament (pregătire fizică, tehnică, tactică și psihică).
Analiza bazelor sportive și a modelelor de dezvoltare din zone montane realizate în
străinătate reprezintă un punct de plecare pentru înțelegerea mecanismului de funcționare în
parame ntrii optimi ai unui centru sportiv (bază de antrenament), dedicat în special sportivilor cu
experiență, dar și celor amatori și turiștilor. O paralelă între modelele din străinătate și
infrastructura bazelor de antrenament din România este importantă pent ru stabilirea punctelor
forte, slabe, și elementele/ acțiunile/ măsurile necesare pentru îmbunătățirea planului de
organizare și gândirea a unui astfel de centru, pe teritoriul țării norastre.
Proiectul de diplomă va îngloba aceste o bservații, din urma comparației menționate în
rândurile de mai sus, și va încerca un model de dezvoltare asemănător c u cele de mare succes din
afară.

6
Plan de idei
Sport. Date generale.
În acest ca pitol este definit fenomenul sportiv. Aici sunt prezenta te clasificări ale
sportului, valorile acestuia și importanța sa . Se vor oferi informații despre cele mai practicate
sporturi în România inclusiv istorice (pentru o mai bună înțelegere a acestora ). La finalul
capitolului este prezentat și un sport tradițional din România – oină – (cu o poveste interesantă )
ce se încearcă a fi readus în practică.

Bazele antrenamentului sportiv
Scopul acestui capitol este de a arăta importanța antrenamentului sportiv. Este necesară
definirea conceptul de pregătire sportivă pentru a ne famili ariza cu obiceiurile sportivilor
Prezentarea va începe de la istoricul antrenamentului și primele sale forme apoi se face o
clasificare a procesului de pregătire. La finalul capitolului se formuleaza un set de beneficii
fizice, psihice și sociale ale antre namentului sportiv.

Performanța de vârf prin antrenament în cadru natural montan
În acest capitol se acordă atenție obiectivului antrenamentului și anume performanța în
competiție. Va urma o clasificare a factorilor ce influențează performanța și este de văzut cum
diferite sportu ri necesită pregătire accentuată pe diferite latur i ale pregătirii sportive și modul în
care afectează ozonul organismul sportivului (inclusiv informații asupra zonelor unde se găsește
ozonul în mo d natural). Un subiect demn de in teres este cum antrenamentul într -o zona cu o
prezență a ozonului în aer într -o cantitate mai mare poate fi factorul decisiv pentru atingerea
performanței.
În ultima parte a acestui capitol vom analiza un alt factor ce poate influența performanța și
anume altitudinea. Vom prezenta cum a fost descoperit principiu l antrenamentul ui la altitudine și
rapoarte științifice pentru a demonstra beneficiile asupra organismului. Acești doi factori sunt în
strânsă legătură în anumite zone geografice și pot argumenta al egerea sitului pentru programul
proiectului de final de an.

7
Baze de antrenament sportiv pentru performanță

Acest capitol introduce conceptul d e centru de pregătire sportivă, și include definiții ale
centrului de antrenament printre care și termenul de cantonament . Atenția va fi axată către
flexibilitarea unei baze de pregătire sportivă și formula rea unui set de direcții ce trebuie urmărite
la un astfel de program. În partea secundă a capitolului vom analiza un exemplu de dezvoltare din
străinătate, mai e xact, unde se pregătesc sportivii în prezent și cum se pot dezvolta economic
zonele montane prin implementarea programelor pentru antrenament sportiv.
În continuare se vor prezenta doua exemple asemănatoare ca program. Unul din acestea se
va concentra pe s patiul arhitectural interior clasat în funcție de pregătirea fizică sau psihică , iar
celălalt, pe înserția în cadrul natural.
În final vom vorbi despre importanța pregătirii în pauzele competiționale. Orice sport are
perioade de competiție și perioade de acumulări. Atunci cluburile sportive organizează
cantonamente pentru a aduce sportivul într -un cadru natural, lipsit de poluare și de tentații unde
se poate antrena în liniște concentrat pe obiectivele sale.

Pregătirea sportivă în România

Pentru a putea argumenta implementarea unui program de pregătire sportivă, este
necesară o analiză a condițiilor de pregătire ale sportivilor în România. De -a lungul istoriei
sportivii români au avut rezultate extraordinare la competițiile internaționale dar, dupa cum v om
arata în acest capitol, sportul nu a mai beneficiat de investiții iar nivelul infrastructurii de
pregătire a fost lăsat în urmă compatativ cu tările Europene. Analiza va include informații despre
cum decurge un cantonament al sportivului în România și ce s-a întamplat cu fostele baze
sportive din țară după Revoluția din 1989.

8
Economia bazelor sportive montane

Aceste capitol conține un studiu al programul ui de pregătire sportivă atâ t din punct de
vedere macroeconomic cât și microeconomic. Nivelul macr oeconomic se referă la resursa
sportivă și cum aceasta a influențat dezvoltarea stațiunilor montane sau chiar a dus la apariția
unor stațiuni noi dedicate pregătirii sportive, în timp ce i mpactul microeconomic vorbeste despre
cum implementarea unui astfel de program aduce cu sine apariția altor programe anexe, lucru ce
duce o dezvoltare a stațiunii.

Prezentare prediplomă

La începutul capitolului va fi prezentat pe scurt amplasament ul proiectului – Stațiunea
Voina,comuna Lerești -Muscel, Județul A rgeș – accesul ( ce va include un set al zonelor ),
condițiile existente de relief și studii asupra supra fețelor de vegetație forestieră, apoi, prezentarea
Munților Iezer aflați în strânsă r elație cu stațiunea.
Pentru a ne familiariza cu locul , vom include o prezen tare istorică și etapele de dezvoltare
a celei mai importante const rucții punct de reper al zonei – Cabana Voina. Analiza efectuată are
rolul de a argumenta implementarea conceptului de Centru de pregătire sportivă în această zonă
montană ce va putea dezv olta stațiunea prin acest program diferit față de ce ofera stațiunile
montane din țară.

9
Capitolul 1 . Sport
1.1 Definiț ie. Importanță . Clasificări.
Cum este sportul definit?
Înainte sa documentă m importanța sportului ar trebui o scurtă detaliere a termenului
„sport ”. O definiție recomandată de Consiliul Europei î n carta pentru sport adoptată în anul 1992
spune :
„ Sportul se referă la toa te formele de activitate fizică ce, prin practicare ocazională sau
organizată , țintește să exprime sau să îmbun ătățească bunăstarea psihică și condiția fizică,
formând relații sociale sau obținând rezultate în competiții de toate nivelurile.” 2

Cum deosebim sportul de activități recreative mai generale?
In aceeaș i lucrare 3 se sugerează patru mari elemente de baz ă, ce ideal , ar trebui să fie
prezente în sport , cu precizarea că primele două ar trebui să se aplice mereu :
• Sportul ar trebui sa implice activitate fizică
• Să fie practicat pentru motive recreaționale
• Să implice elementul competiției
• Să aibe un cadru de o rganizare instituțională
Importanța sportului
De-a lungul timpului s -a demonstrat cum sportul a avut efecte în mai m ulte domenii, urmând în
continuare o împarțire pe categorii a importanț ei sportului 4 :
• Importanța interna țională globală
• Valoare socială ( aici includem impact pozitiv asupra sănătății, criminalitatea
juvenila, educația tinerilor, munca voluntară și regenerarea comunității )
• Valoare economică
• Imporanța in relație cu mediul

2 WOJCIECHOWSKI Nick, apud Council of Europe, European Sports Chart er 1993 ,
http://www.rsc -scotland.ac.uk/project_pages/docfiles/sport_fitness/Definition%20of%20Sport/Student%20Survival
%20guide_03.htm (traducere stud. arh. Mălăncioiu Răzvan)
3 Ibidem
4 SPORT England, The value of sport
http://www.toolkitsportdevelopment.o rg/html/resources/CD/CD24320F -E717 -4A69 -BA37 -0E19E56B659F/best%20
value%20through%20sport%20booklet.pdf , (traducere stud. arh. Mălăncioiu Răzvan)

10
Pe lâ ngă valorile de mai sus , unul dintre cele mai puternice argumente pentru a investi in
sport este faptul c ă beneficiile sunt multi -dimensionale si pot trece peste tradiționalele granițe.
Bene ficiile sportului se regăsesc pe toate nivelurile , de la impact individual la impact asupra
comunității, de la oraș la regiune și pana la țară ca întreg.
Personal, cred i n faptul ca participarea la un spor t organizat (în special cel de echipă )
poate învata tinerii lecții de viață importante , pe care le pot folosi ulterior în anii ce vor urma.
Spun ca ”pot” pentru că nu este o presu punere automată. Aici intervin părinții și antrenorii, care
sunt factori cheie de influența când vine vorba de potențialul sportului cu privire la construirea
caracterului.

Valori posibile dobândite prin sport:
Disciplină – Disciplina este necesară pentru a căpăta noi abilitați si pentru a invest i timp si
pregatire cu scopul de a -și maximiza performanțele. Pot învața cum prin disciplină sa se
autodepașească – recompensa performanței va urma.
Muncă – Sportul poate învața tinerii că trebuie sa muncească din greu dacă vor să -și
îmbunătășească perform anțele. Această mentalitate poate recupera față de talentul nativ.
Sacrificiu – Performanța cere sacrificii. De multe ori este nevoi e sa renunți la lucruri precum
jocurile pe calculator sau petreceri cu prietenii pentru a putea partic ipa cu pote nțial maxim la
competiții și a avea satisfactie în sportul iubit.
Spirit de echipă – Prin j ocul de echipă se pot desprinde bazele dedicării efortului personal pentru
un obiectiv care depășește individul în sine si este dedicat succesului colectivului .
Succes si Eș ec – Tinerii pot învața să se bucure de roadele muncii depuse dar in același timp pot
invăța cum orice eșec este doar o fază care nu trebuie sa te dărâme ci să te facă mai bun.
Stabilirea obiectivelor – organizarea es te foarte importantă în viață, iar în sport se învața cum
succesul vine prin stabilirea corecta a obiectivelor si atingerea lor pas cu pas.
Valoarea practicii ș i pregătirii – Succesul vine numai cu multa pregătire dar si eșecul este
consecința modului de gestionare a timpului dedicat pregătirii.
Depășirea adversitații – Viata nu este mereu dreaptă. Prin sport poti deprinde o mentalitate
puternică pentru a face față dezamăgirilor. O aptitudine mentală extrem de importantă în viață.

11
Clasificari

Conform prof. DRAGNEA Adrian în „Teoria Ed. Fizice si sportului ” 5, putem clasifica sportul î n
funcție de obiectivele sale:

Sport de peformanța Sport in timpul liber Sport adaptat

Maximizarea performantelor
prin:
-dezvoltarea calităților motrice
și combinații ale acestora;
-perfecționarea tuturo
deprinder ilor si priceperilor
motrice respectiv a
elementelor și procedeelor
tehnice și a acțiunilor
tehnico -tactice;
-dezvoltarea capacitaților
motivaționale;
-prevenirea sau compensarea
deficiențelor fizice datorate
efortului specific;
-favorizarea ingerării soci ale;

Performanta / Dezvoltarea
personalitatii in ansamblul ei
-dobândirea unui mod sănătos
de viața;
-dezvoltare fizică;
-integrare socială prin:
• Formarea valorilor
morale și ale
disciplinei și regulilor;
• Formarea spiritului de
toleranța și de
răspunde re, elemente
sociale în viața unei
societați democrate;
• Recreere;
• Respectul față de sine
și față de ceilalți;

Calitatea vieții
-reducerea handicapului
social;
-îmbunătățirea condiției fizice
care sa favorizeze obținerea de
performanțe profesio nale si
sociale;
-favorizarea progresului prin
activitățile de petrecere a
timpului liber;
-încurajarea relațiilor sociale
atât între indivizii cu
deficiențe cât si între aceștia și
persoanele valide.

Dezvoltarea sentimentului de
plentitudine și îmbun ătățirea
imginii de sine

Desigur, exista si alte criterii de a clasifica sporturile ținând cont de diverse caracteristici ale sale:
– In funcție de perioada în care se desfășoară:sport de sezon; sport pe durata întregului an
– În funcție de numarul de competi tori: individual; pe echipe;
– În funcție de includerea la Jocurile Olimpice: sport olimpic; sport neolimpic;
– În funcție de răspândire: sporturi naționale; internaționale;
– În funcție de caracteristicile sportului: sporturi aerobe; anaerobe; mixte;

5 DRAGNEA Adrian, Teoria Educatiei fizice si sportului , 2002, p.90

12

1.2 Sportul în Româ nia. Scurt istoric cu e venimente importante î n sportul Românesc.
„În România, primele asociații sportive au fost înființate la mijlocul secolului XIX -lea.
Una din tre ele s-a numit „Societatea de dare la semn” ( înfiintată chiar in timpul domniei lui Al. I.
Cuza) . În primii ani ai secolului XX -lea s-au dezv oltat sporturi precum boxul, ciclism ul si câteva
jocuri de echipă ( primul meci de fotbal s -a jucat la Timișoara in 1902; i n 1910 s -a înființat primul
club de rugby în București) ” 6
„Anul 1900 a consemnat si prima participare a României la Jocurile Olimpice, in timp ce
Comitetul Olimpic Sportiv Român a fost înființat in 1914. ” 7
România are o istorie lungă si prestigioasă în
sport . Un studiu făcut de Institutul Român pentru
Evaluare si Stragetie în 2014 ne arată preferinț ele
românilor cu privire la sporturile preferate.
Vom prezenta câteva sporturi din România în
funcție de popularitate sau potențial de dezvoltare :

Fig 1 I nstitutul Rom ân Pentru Evaluare si Strategie

Fotbal 8. Ca multe alte tări din Europa , acesta este cel mai popular sport . El a luat naștere după ce
un doctor stomatolog proasp ăt întors în țară în anul 1890 ( după ter minarea studiilor in Anglia ),
aduce cu el in țară o minge de fotbal împreuna cu regulile jocului scrise pe o hârtie.
”Meciul a cărui cronică, publicata în renumita revista „Din lumea sporturilor”, a fost
socotită drept certificat de naștere pentru fotbalul românesc , s-a jucat î n București, lânga șoseaua
Kiseleff, pe un teren improvizat. Românii doar priveau cum joacă englezi i și germani i, pe vremea
aceea angajați la industria textilă sau petrolieră la București, Ploiești sau Câmpina. ” 9

6 Enciclopedia Româinei http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/ Sportul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_la_Jocurile_Olimpice
8 Idem 6
9 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fotbalul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

13
Aceștia au înființat „Asociația cluburilor de foot -ball din România” si au jucat la
Consta ntinopol sub numele de „România ” contra altor germani si englezi care reprezentau
Turcia.10 Este foarte popular in Europa, Africa, America si Asia .
Tenis de câmp11 – Este un sport jucat fie în doi jucatori (simplu) fie în două echipe de doi
jucători (dubl u). Echipamentul constă într -o rachetă pe bază de racordaj și o minge de cauciuc
acoperită cu pâslă.
„Jocul, original din Anglia (sf. Sec. XIX -lea), s -a raspândit repede în special la oamenii
bogați. În prezent este sport olimpic iar un lucru remarcabil es te ca în afară de sistemul
„Tiebreak” regulile au rămas aceleași ca in 1890. ”12
În România, tenisul este un sport de tradiție, încă din anii `20 românii au participat la
competiții internaționale precum Jocurile Olimpice sau Cupa Davis. Popularitatea acest ui sport in
România a crescut fără îndoială datorită performanțelor extraordinare ale campionilor Ilie
Năstase si Ion Țiriac, ei ajungând de trei ori ( 1969,1971,1972) î n finala competiției. Este un sport
extrem de popular in Europa, America si Asia.

Handbal13 – Este un sport ce se joacă între două echipe a cate 7 jucători pe durata a două
reprize a 30 de minute, cu o minge, folosindu -se doar mâinile. A apărut in Europa la sfârșitul
secolului XIX -lea si începutul secolului XX. Nu se știe clar când a luat naștere acest sport dar
exista dovezi ca originile lui ar data încă din perioada Evului Mediu.
Inventatorul handbalului modern se consideră a fi Carl(Karl) Schelenz, el introducând
regulile, folosind un teren de aceleași marimi cu cele ale terenului de fo tbal. O echipă atunci avea
11 jucători.
În România handbalul a ajuns prin anii 1920 -1921, imediat după lansarea oficială de la
Berlin în anul 1919. În 1921 deja au loc meciuri între clase în școli din Sibiu, iar î n 1922 au loc
primele jocuri int re orașe , cu echipe formate din elevi, absolvenți ș i chiar profesori.

10 http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/asa -inceput -fotbalul -romanesc -i
11https://ro.wikipedia.org/wiki/Tenis
12https://destepti.ro/cine -a-inventat -tenisul
13 https://ro.wikiped ia.org/wiki/Handbal

14
Atletism14 – Își are originea î n Grecia Antica în cadrul Jocurilor Panelenice , iar c a sport
modern apare în Anglia la mijlocul secolului al XIX -lea. În prezent este sport Olimpic. Apare î n
România la sfârșitul secolului XIX datorită st udenților români din Germania, Franța si Austria.
Atunci apar primele cărti „Atletismul” – 1875, „Exerciții atletice” -1879
Kaiac – Canoe15 – este un grup de spo rturi nautice cu ambarcațiuni uș oare și vâsle
nefixate. Are două ramuri sportive care își iau d enumirile de la ambarcațiunea utilizată.( caiac și
canoe). Fiecare are tehnică specifică, istoric, probe si reguli diferite. Practicare a acestui sport
necesita o pregătire fizică excepț ionala, multă forță, echilibru ș i ritm. Inițierea poate începe de la
12 ani pentru Caiac și ceva mai târziu pentru Canoe.
Denumirea de „Kaiac” vine de la tribul Inuit din Canada, unde oamenii foloseau niște
ambarcațiuni asemănătoare cu cele de astăzi.
Kaiac -Canoe a fost inventat ca sport recreațional la începutul secolului X IX, când un
avocat englez și -a construit propriul caiac după modelul eschimos, apoi a vâslit pe lacuri si râuri
din Europa. În tot acest timp el scrie câteva cărți, cea mai importantă fiind "A Thousand Miles in
the Rob Roy Canoe". Prin aceste experiențe at rage multi imitatori și astfel s -a fondat primul club
de Canoe. Popularitatea sportului s-a răspândit în principal în Europa si America de Nord,
ajungând sport olimpic.
România a adus num eroase succese la acest sport ( 35 de Medalii Oli mpice la Kaiac si 34
la Canoe), și a vem una din cele mai bune echipe de Canoe atât la masculin cât și la feminin.
Oină16 – Am inclus jocul de Oină în această prezentare deoarece cred în acest sport si în
potențialului lui de dezvoltare pe piața românească ș i cea internațional a. Are o istorie extrem de
interesantă. Deși este necunoscut peste hotare, Oina este un joc ce încă are rădăcini adânci in
România, în special în mediul rural, unde a fost și inventat. Este asemănător cu baseball -ul si
potrivit unor cronici, a fost adus în America de către imigranții din Transilvania î n secolul XIX.
Este, un joc incitant, încă practicat și predat în țara sa de origine printr -un nucleu de oameni
pasionați, fapt care oferă una din cele mai pure ilustrații contemporane de spirit sportiv autent ic.
14 https://ro.wikipedia.org/wiki/Atletism
15 https://ro.wikipedia.org/wiki/Kaiac -Canoe
16 http://oina -project.ro/

15
Capitolul 2. Bazele antrenamentului sportiv
2.1 Definitii

Definiția antrenamentului așa cum este prezentată in „Enciclopedia ed ucației fizice și
sportului din România”, coordonator conf. Dr. Nicu Alexe în vol IV intitulat „Dicționar
descriptiv și explicativ de noțiuni și termeni”:
„Antrenamen t – proces complex pedagogic și biologic desfășurat sistematic și continuu
gradat de adapt are a organismului omenesc la eforturi fizice și psihice de intensități diferite, în
scopul obținerii de rezultate cu anumită valoare, într -una din formele de practicare competitivă a
exercițiului fizic. ”17

Cum a luat nastere antrenamentul sportiv?
Totali tatea activităților ce fac parte din comportamentul uman reprezintă subiectul unei
dezvoltări pe termen lung. Dacă ar fi să d ăm exemplu „aruncarea ”, activitate c e necesită un act
motric de bază – omul a făcut această activitate încă din preistorie, pentru a putea vâna și pentru
a se putea apăra. În prezent aruncarea și -a pierdut din importanță din punctul de vedere al celor
două activități prezentate mai sus, dar acum este implicată în divers e sporturi într -o mare măsură
(atletism, handbal, baseball, etc ). Sarcina omului în preistorie era să arunce cât mai precis pentru
a procura hrană; misiunea atletului din zilele noastre este să arunce sulița cât mai departe;
Ambele activități sunt considerate performanțe. Performanța este înțeleasă ca fiind o măsură în
care o sarcină motrică este îndeplinită.
Încă din cele mai vechi timpuri , omul a încercat mereu să -și demonstreze abilitățile în
diverse întreceri: alergări, lupte, aruncări cu diferite obiecte. Din dorința de a învinge s -a născut
necesitatea pentru prega tire, implicit pentru cresterea performanței. Așa au fost introduse o
multitudine de compe tiții sportive în toată lumea ( China, Egipt, Grecia an tica – Jocurile Olimpice
Antice ). Rezultatele acestor competiții au îndreptat atenția către pregătirea sportivil or și
îmbunătățirea procesului de pregătire . În timp s -au adăugat diverse cunostințe teoretice din
domeniul sportului si legi ce au dus la înființarea unei noi discipline „Teoria și metodica
antrenamentului sportiv”.

17Alexe N. și colaboratorii , Enciclop edia educației fizice și sportului , vol. IV, Ed. Aramis, București, 2002;

16
Obiectivul antrenamentului sportiv este să atingă maximul de eficiență individuală sau în
echipă într -o disciplină limitată de reguli și dezvoltar ea personalitătii sportivului (psihi c,
intelectual, moral ).
Antrenamentului sportiv „este alcătuit din domenii individuale cheie, care sunt numite
componentele antrenamentului sportiv:
– Componenta fizică este, în general axată pe dezvoltarea abilităților motrice ;
– Componenta tehnică se axează pe dobândirea de competențe sportive prin învațare
motrică ;
– Componenta tactică se concentrează pe dobândirea și dezvoltarea în continuare a
diverselor metode de a participa la o competiție sportivă;
– Componenta psihică este axata pe îmbunătățirea personal ității sportivului; ”18

Exemplu : Jocul de Volei: Componenta fizică înseamna ab ilitatea săriturii în înălțime /
Componenta tehnică se r eferă la capacitatea de a ataca / Componenta tactică este reprezentată de
alegerea direcției și forței de atac / Componenta psihică se bazează pe încrederea sportivului în el
însuși și cum alege sa rezolve o anum ita situație în timpul jocului.
1) Pregătirea fizică este orientată în principal către o dezvoltare sistematica a capacității
motrice și a manifestării acesteia prin abil itatea atleților cu privire la o disciplină
sportivă aleasă. Este procesul de plecare și suportul pentru toate celelalte componente.
Conține exerciții, metode sau procedee specifice si are ca obiectiv dezvoltare a
indicilor morfologici și funcț ionali precum și dezvoltarea desprinderilor motrice.
Printre cele mai importante abilități motrice enumerăm: Forța; Anduranța; Viteza ;
Coordonare ; Flexibilitate ;
Conform prof. A. Dragnea în „Teoria Educației Fizice și Sportului”,2002, pregătirea fizică are
două aspecte :
a) Pregătire fizi că generală – dezvoltarea capacitații motrice de bază
b) Pregătire fizică specifică – dobândirea abilităților specifice pentru sportul practicat
18 ZAHRADNÍK David , The Introduction into Sports Training, Masaryk University, Brno 2012, capi tol 2 :
Bazele Antrenamentului Sportiv , https://publi.cz/books/52/02.html

17

2) Pregătirea tehnică reprezintă măsurile organizatorice și psihopedagocice din
antrenament ce au ca obiectiv însușirea execuției uno r procedee specifice disciplinei
sportive pregătite.
3) Pregătirea tactică nu trebuie sa fie confundată cu pregătirea tehnică:
Tactica19 „este reprezentată de un sistem de principii, relații, indici și reguli cu care
se abordează o competiție de către sporti vi, valorificând toate capacitățile tehnice,
fizice și psihice, în vederea rezolvării oricărei situații de concurs, pentru obținerea
succesului.”
Pregătirea tactică desemnează ansamblul de măsuri, mijloace care sunt folosite pentru
perfecționarea tacticii specifice fiecărei discipline sportive si fiecărui concurs în parte.
Factorii cheie aici sunt strategie si tactică .
Strategia este un plan creat în prealabil si este bazat pe experiență ce desemnează un
anumit comportament într -o competiție ce s -a dovedit că a dus la anumite rezultate
dorite într -o competiție.
4) Pregătirea psihică se concentrează pe influența pozitiva asupra personalității atletului
pentru a -i influența capabilitatea de a obține rezultatele dorite la concursuri.
Personalitatea atletului est e caracterizată de o multitudine de factori. Printre aceștia se
regăsesc:
a. Temperamentul – factor ce se man ifestă la
exterior prin emoție și este î n relație cu
dinamica de proces mental. Se pot distinge
patru tipuri de temperament: Coleric,
melancolic, sangvinicul, flegmatic;
b. Motivația – este înțeleasă ca un stimulent
ce susține un anumit comportament și este
decisiv ă în tipul și int ensitatea persoane i
care acționează. Fig 2 Caracteristicile tem peramentului

19Idem 17

18
În cartea prof. A. Dragnea ”Teoria Educației Fizice si sportului”, Bucuresti 2002, se
spune cum pregătirea psihică se manifestă sub trei aspecte:
▪ Pregătire psihică de bază
▪ Pregătire psihică specială
▪ Pregătire psihică de concurs

1) Pregătirea psihică de bază se concentrează asupra acelor aspecte de comportament
civic -educativ cerut în societate.
2) Pregătirea psihică specială ( în funcțtie de sportul practicat) potențeaza aptitudinile fizice
urmarind o evoluție a capacităț ii de performanță prin dezvoltarea capacității intelectuale ne cesare
sportului respectiv.
3) Pregătirea psihică de concurs se manifestă prin mai multi factori:
– Dispunere
– Anticipare
– Antrenare
– Aplicare si Adaptare
– Analiză post -competitională

La aceste componente ale antrenamentului s-au adăugat cu timpul Pregatirea te oretică si
Pregătirea biologică pentru concurs.

5) Pregătirea teoretică transmite sportivilor informații le gate de sportul practicat, dar ș i
informații de cultură generală. Se poate realiza în timpu l antrenamentului sau chiar și
în afara acestuia. Are ca sco p deprinderea limbajului folosit de antrenor pentru o mai
bună comun icare antrenor -jucător.
Comunicarea este extrem de importantă mai ales în timpul competiției deoarece are
puterea de a transmite informație de la antrenor la jucător cu scopul de a -i îmbun ătății
acestuia randamentul.
6) Pregătirea biologica pentru concurs – este reprezentata de “suma factorilor
fiziologici, naturali și artificiali aplicați în pregătirea sportivilor de performanță cu
7-10 zile înainte de competițiile importante (…) sau de do borâre a unor recorduri, cu

19
scopul creșterii potențialului ergotrop (de stimulare energetică) al organismului si
a funcțiilor acestuia, în vederea creșterii capacității de efort în timpul
competiției” (Dragnea A.) 20
▪ efectuarea unor antrenamente raționale ;
▪ păstrarea unui regim de viață corect;
▪ crearea unei bune motivații;
▪ asigurarea unei diete alimentare adecvate solicitărilor specifice ramurii
sportive;
▪ asigurarea refacerii după efort;
▪ excluderea mijloacelor dopante;
▪ administrarea unor substanțe farmacolo gice, ergotrope care pot sprijini
efortul – susținătoarele de efort
▪ utilizarea factorilor naturali de călire: apa, aerul și soarele;
▪ utilizarea mijloacelor hidrofizice terapeute.

2.2 Beneficiile antrenamentului sportiv

Beneficiile fizice
Conform prof. Larry Husded21, psiholog sportiv și instructor la Academia Naționala de
Medicină Sportivă din Arizona, fiecare sport provoacă , în diferite moduri , capacitățile fizice ale
sportivului, deci, un bun program de antrenament va spori capacitatea de a îndeplini cele mai
necesare sarcini pentru sportul ales.
Programele de performanță sportivă vor include următoarele beneficii pentru atlet:
▪ Creșterea masei musculare – sportivul va avea un aspect atletic armonios
▪ Cresterea mobilității precum și la menținerea durită ții sistemului osos;
▪ Prevenirea bolilor degenerative precum artrita
▪ Oxigenarea mai bună a organismului
▪ Prevenirea leziunilor;
▪ Diminuarea irosirii efortului din cauza deplasării necorespunzătoare;

20 DRAGNEA Adrian, Teoria Educatiei fizice si sportului , București, 2002, p.130
21 https://www.sharecare.com/user/larry -husted

20
▪ Controlul postural;
▪ Arderea eficientă a grăsimilor
▪ Activarea stării de bine prin eliberarea de endorfine
▪ Menținerea unui psihic sănătos si puternic reducând simptome de anxietate sau depre sie
▪ Eliminarea stresului emoțional
▪ Menținerea unei greutăți corporale optime
▪ Reducerea discului de diabet

Beneficii psihice
▪ Un antrenament reușit înlătură stresul si tensiunea reușind să elibereze agresivitatea
într-un mod inofensiv
▪ Este mereu o provocar e
▪ Elimină plictiseala
▪ Ajută la un somn linistit, eficient
▪ Creste încrederea de sine

Beneficii sociale
▪ Prin faptul că se desfășoară în majoritatea timpului în grupuri, este facilitată interacțiunea
între indivizi. Prin antrenament se urmărește cultivarea unor calitaț i precum capacitatea de
a munci pentru echipă, cooperare si adaptare.

Recreerea fizic ă
După antrenamente solicitante corpul are nevoie de odihnă pentru a se recupera.
Recreerea este „perioada de timp care nu este dedicată activităților profe sionale”22
Recreerea fizică reprezintă o modalitate lejeră de a reface organismul în zilele de pauză
de la antrenament , practicând diverse activități benefice pentru sănătate precum mersul pe
bicicletă, drumetii montane, înot etc. Este extrem de benefică și pentru moralul atletului.

22 https://ro.wikipedia.org/wiki/Recreere

21

Capitolul 3. Performanța de vâ rf prin antrenament în cadru natural montan
3.1 Structura performantei sportive

Performanța sportivă este înțeleasă ca o masură prin care o miscare motrică, limitată de
regulile disciplinei sportive respective, este îndeplinită. Aceasta poate fi îmbunătățită
semnificativ printr -un antrenament adecvat.

Factorii sportivi reprezintă o parte relativ independentă din cadrul performanței sportive .
Factorii generali recunoscuți în orice disciplină sportivă sunt:

▪ Factori Somatici
▪ Factori de Fitnes
▪ Factori Tehnici
▪ Factori Tactici
▪ Factori Psihici
▪ Factori Sociali

Fig. 3 Relația factorilor de performanță
O trăsătură comună a a cestora este că pot fi influențați de antrenament ( fitness, tehnic,
tactic si psihic ) sau se pot lua în calcul sesiunilor de selecții ( factori somatici; ex. Selecția
tinerilor înalți pentru sporturi ca voleiul sau baschetul și selecția tinerilor pentru gim nastică).
Performanța sportivă este influențată de un număr de factori.
Importanța lor ierarhică depinde de disciplina sportivă:

Fig. 4 Factori de performanță sportivă

22
După cum o bservăm în figura de mai sus ( F ig. 4) pentru atleții maratoniști an duranța este
extrem de importantă, pe când la gimnaști este mai important factorul tehnic și mai puțin
importantă anduranța.
Așa cum rezultă din Fig.4, performanța unui atlet la o disciplină sportivă depinde de
caracteristicile fizice, tehnice, tactice si psiho -sociale ale acesuia. Acești factor i se află în
stânsă legătură , de exemplu abilitățile tehnice nu pot fi exploatate la maxim fără un anume nivel
de abilitate fizică, sau componenta tactică nu poate fi pe deplin utilizată fără o calitate adecvată a
aptitudinilor tehnice.
Cerințele fizice în sport sunt legate de a ctivitatea atletului. Performanț a într -o ramură
specifică a sportului se bazeaza pe caracteristicile sistemului respirator, sistemului
cardiovascular, precum și a celui muscular, toate aces tea interacționând cu sistemul nervos.
Sistemul muscular se constituie dintr -o multitudine de componente ce au o influență importantă
asupra comportamentului mecanic si metabolic al musculaturii. Morfologia musculară are un rol
important în forța contracți ilor musculare precum mișcări izometrice maximale, forță de
contracție excentrica, rata maximală de dezvoltare a forței si generarea forței. Nivelurile
enzimelor glicolitice musculare și sistemul de transport ionic sunt factori determinan ți majori ai
puter ii si capacității anaerobe. De asemenea, nivelurile enzimelor mitocondriale și densitatea lor
capilară exercită o influență puternică asupra performanței musculare, la rândul său afectând
dezvoltarea forței și puterea maxima a musculaturii, î n același timp influențând capacitatea de
rezistența a fibrelor musculare.

„Caracteristicile sistemului respirator, cardiovascular și muscular sunt determinate de
factori genetici dar se pot dezvolta semnificativ prin antrenament. ”23 Factorii precum
temperatura, cali tatea aerului, altitudinea, umiditatea pot influența performanța sportivă .
Astfel deja putem contura câteva din functiunile necesare unui centru de pregătire
sportivă la un standard actual ( zone de pregătire fizică, tehnică, tactică și psihică) .

23 ZAH RADNÍK David , The Introduction into Sports Training, Masaryk University, Brno 2012, capitol 2 : Bazele
Antrenamentului Sportiv, https://publi.cz/books/52/02.html

23
3.2 Ozonul pentru sportivi

Ce este ozonul?
OZÓN s. n.„ Corp gazos de culoare albăstruie , cu miros caracteristic, a cărui moleculă
se compune din trei atomi de oxigen, care se găsește în natură sau se poate obține prin
descărcări electrice în aer și este folosit ca antiseptic și la sinteze organice. – Din fr. ozone.”24

Unde întâlnim ozonul?
Ozonul „se găsește în atmosferă la supraf ața Pământului (în procent de 1x 10-7%) și la 22
de km de supraf ața Pământului (în procent de 1x 10-6%). Locurile unde ozonul mai poate apărea
sunt cascadele și malurile mărilor (rezultat în urma influenței razelor ul traviolete) și pădurile de
brazi (produs în urma oxidării terebentinei și a altor compuși organici). ”25

Ce face Ozonul?
Ozonul are formula chimică O3 (3 atomi de oxigen combinați ). Acesta cedează o moleculă
de oxigen care se alipeste radicalilor liberi , care in general distruge organismul prin oxidare.
Daca ozonul este prezent în corpul nostru atunci procesul de oxidare din organism este oprit
deoarece radicalii liberi devin stabili cu ajutorul atomului de oxigen cedat de ozon.
Organismul nu poate suprav iețui mai mult de câteva minute fără oxigen. Fiecare celula
din corp are nevoie de o alimentare continuă de oxigen pentru a genera energie și pentru a
detoxifia organismul. Orice re ducere a alimentării de oxigen fie că e din cauza posturii,
respirației, apei deoxigenat e, fumatului , lipsei de exercițiu fizic, mâncării procesate, poluării
mediului sau expunerii la monoxid de carbon, reduc performanța optima a acestor funcții
celulare. Lipsa de oxigen suficient este o cauză majoră pentru o sănătate precară ce po ate duce la
imunitate scăzuta, artrita, oboseală continuă, cancer, răceli regulate sau gripă, febră, migrene,
vitalitate scăzută etc.
Atunci când organismul este inundat cu o formă activă de oxigen (ș i anume ozon ), s-a
constatat o îmbunătățire a sănătății generale, precum și o creștere semnificativă a nivelului de
energie.
24 https://dexonline.ro/definitie/ozon
25 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ozon

24
Beneficiile ozonului (în termeni generali) :

„Inactivează viruși, bacterii, fungi si paraziți / Stimulează s istemul imunitar /
Îmbunătățește circulația sângelui / Oxidează toxinele – facilitând eliminarea acestora / Reduce
inflamația / Reduce durerea – calmează nervii / Îmbunătățește memoria / Stimulează producerea
de enzime protective .”26

Ce înseamna ozonul pe ntru sportivi ?

Exercițiile sunt considerate drept activități aerobe si anaerobe în care se instaurează
oboseala prin consumul mare de ATP 27 și form area acidului lactic în mușchi ș i sânge ce necesită
recuperare pentru a putea lucra din nou. Oboseala și t impul de recuperare sunt probleme ce s -a
constatat că influențeaza nivelul de performanță sportivă . Ozonul este un agent sigur și
eficient ce are un mare avantaj la sportivi. Poate reduce perioa da de recuperare si îmbunătăți
performanța sportivă.

Care sun t beneficiile ozonului pentru sportivi?
▪ Crește capacitatea de oxigenare a țesuturilor
▪ Creste productia de ATP rezultând mai multă energie si recuperare mai rapidă
▪ Întârzie începerea de fermentare anaerobă a zahărului în celule, reducând
acumularea de acid lactic
▪ Reduce umflaturi, vânătăo si dureri provenite de la leziuni
▪ Accelereaza cicatrizarea
▪ Previne si trateazâ gripa si răceala si îmbunătățește sistemul imunitar
▪ Crește producția de hormoni până la nivel optim

26 MAWSOUF Nabil prof , Ozone in athletes , National Cancer Institute, Cairo University, pg 1
27ATP – „adenozin trifosfat (ATP) este o nucleotidă, de asemenea, numit un nucleozid trifosfat, este o molecula mica
utilizate in celule ca coenzimă. Acesta este adesea menționată ca "unitate moleculara a monedei" transferului de
energie intracelular. [1]” https://en.wikipedia.org/wiki/Adenosine_triphosphate

25
3.3 Antrenamentul la altitudine

Antrenamentul la altitudine – „este o practică a multor atleți de a își îmbunătății
anduranța prin -un stagiu de form are ce presupune antrena rea într -o zona de altitudine
(preferabil peste 20 00m), deși frecvent întâlnit la altitudini intermediare datorită lipsei de locuri
de mare altitudine. La altitudini intermediare aerul conține încă aproximativ 20,9% oxigen, dar
apar e presiunea barometrică si, astfel, presiunea parțială a oxigenului este redusă. ”28

Toți atleții caută un avantaj competitiv. Cu toate că beneficiile unor intervenții
(antrenamentul ) sunt clare, se studiază cum si alți factori naturali pot îmbunătății performanțele.
Antrenamentul la altitudine este cu siguranța unul dintre aceștia. Cercetătorii spun că este o
metodă excelentă de antrenament înainte de o competiție deoarece efectele se resimt în jur de
10 – 14 zile.

Istoric
Studiul p entru antrenament la altitudine a început după observațiile din timpul Jocurilor
Olimpice din 1968, Mexic : cota 2,240m. Atunci s -au observat ca evenimentele ce necesitau
anduranța au fost mult sub așteptări pe când evenimentele de sprint au doborât toate recordurile.
Au fost mai multe teorii si speculații în acest sens, un singur lucru fiind cert: aceste jocuri au
inspirat cercetătorii sa investigheze reactiile organismului la antrenamentul la altitudine , de aici
desprinzându -se metode unice de a dezvolta performanța sportiva sau cel puti n de a evita
subperformanța.

Beneficiile expunerii la altitudine
Expunerea la altitudine poate îmbunătății capacitatea sportivului de a se antrena.
Expunând organismul la o atltitudine mare duce la o aclimatizare a sa la un nivel mai mic de
oxigen disponi bil în atmosf eră. Cele mai multe schimbări î n organism se produc odată cu
aclimatizarea ( îmbunătățirea livrării de oxigen sistemului muscular – în teorie – cu cât mai mult
oxigen cu atât mai bune performanțele ).

28 https ://en.wikipedia.org/wiki/Altitude_training

26

Pentru orice tip de exercițiu care dureaza mai mult de câteva minute, corpul trebuie sa
folosească oxigen pentru a genera energie. Fără acest proces mușchii pur și simplu încep să se
distrugă. Acet tip de exerciț iu se numeste exercițiu aerobic ( exercițiu cu oxigen ).
Organismul produce în mod natural un hormon numit EPO care stimulează producerea de
golobule rosii din sănge – care transportă oxigenul către mușchi. Până la un anumit punct, cu cât
mai multe celul e sanguine cu atât mai mult oxigen poate fi livrat către mușchi. Există, de
asemenea, o serie de modificări ce se întâmplă în timpul aclimatizării care ar putea ajuta la
performanța sportivă, inclusiv o creștere a numărului de vase mici de sânge, o crește re a
capacității de a gestiona acumularea de deșeuri acide si modificări microscopice în structura și
funcția mușchilor.

Desigur, aclimatizarea nu este o acț iune simplă. Există și o serie de alte efecte mai puțin
benefice. De exemplu creșterea numărului d e celule roșii din organism are și un cost: având prea
multe celule sangvine face sângele mai gros și poate face fluxul sanguin lent. Acest lucru
îngreunează pomparea sângelui pentru inimă reducând astfel viteza cu care oxigenul ajunge unde
este nevoie.

Studiile arată că antrenamentul la altitudine funcționeaza din cauza diferenței de presiune
atmosferică între nivelul mării ș i altitudinea mare. La nivelul mării aerul este mai dens și exista
mai multe molecule de gaz pe litru de aer. Indiferent de altitud ine, aerul este compus din 21%
oxigen ș i 78% azot. Pe masură ce crește altitudinea, presiunea exercitată de aceste gaze scade.
Prin urmare, exista mai puține molecule pe unitatea de volum, lucru care determina o scădere a
presiunii parțiale a gazelor în o rganism, declansându -se o varietate de modi ficari fiziologice.

27
Capitolul 4. Centre de antrenament sportiv pentru performanță

4.1 Definiț ie
Centru l de antrenament „este un loc, adesea facută în stilul taberelor de armată, unde
oamenii merg să se con centreze la un program riguros de antrenament cu scopul de a învăța sau
de a-și îmbunătății abilitățile, in mare parte abilități ce implică o acțiune fizică. ( în general
dedica tă armatei sau sporturilor de acțiune )”29. In lucrarea prezentă ne vom concen tra pe baze
de antrenament sportiv . În România pentru această pregătire se folosește termenul de
cantonament.
Conform Dicționarului explicativ al limbii române varitana online:
„CANTONAMÉNT, cantonamente, s. n. 1. Instalare temporară a unor unități militar e într -o
localitate în afara cazărmii; loc unde sunt instalați cei cantonați. 2. Loc de cazare special
amenajat și perioada de timp în care o echipă sau un lot de sportivi se pregătesc în comun (în
vederea participării la o competiție de amploare). – Din fr. cantonnement. ”30

Luând exemplul Ligii Naționale de fotbal american31, tabăra / baza de antrenament se
referă la timpul dinaintea începerii sezonului oficial sau la cel din pauza sezonului competițional
(jumătatea sezonului) . În această perioadă, echi pele se adună pentru a efectua antrenamente
pentru cel puțin câteva saptămâni, iar î n funcție de disciplina sportivă practicată aceste per ioade
de pregătire diferă.
Cantonamentul se împarte în două categorii:
a) Prima parte este dedicată antrenamentelor de r ezistență, și se referă la sesiuni
lungi de alergări ce echivalează ca și cantitate cu un joc oficial. Adesea se fac
două antrenamente în aceeași zi. Alte părți ale antrenamentului includ
antrenamente cu greutăți, pregătire tactică prin ședințe cu antreno rii, pregătire
tehnică și jocuri scoală.
b) Cea de -a doua parte de cantonament este dedicată jocurilor amicale.

29 https://en.wikipedia.org/wiki/Training_camp
30 https://dexonline.ro/def initie/cantonament
31 https://en.wikipedia.org/wiki/Training_camp_(Na tional_Football_League)

28
Fanii deseori vin să privească aceste antrenamente ale sportivilor preferați pentru a -i vedea la
treabă înainte de startul oficial al sezonului. Este o practică ce atrage turiști la bazele sportive.

4.2 Fle xibilitatea unui centru d e pregă tire sportivă

▪ Există sporturi de interior, de exterior sau posibil în ambele situații. Un centru sportiv
trebuie să creeze o legătura între acestea și natură;
▪ Spatiile deschise trebuie tratate ca obiecte de arhitectură de sine stătătoare. Spațiul
exterior destinat desfașurătrii unei activitati sportive t rebuie tratat asemenea unui spaț iu
urban unde peisajul înlocuieste construitul;
▪ Unul din cele mai importante aspecte este flexibilitatea programului. Un centru sportiv
dedicat unui singur sport nu e ste oportun. Experiențe de acest fel au fost încercate la nivel
european dar doar de cluburi de elită, cu tradiție și forță financiară necesară pentru a -și
construi propriul centru de pregătire sportivă. În România un centru de acest fel, care să
cuprindă mai multe ramuri sportive se poate adresa mai multor sporturi cu probleme în
același timp;
▪ Vorbind de relația dintre turism și sport desigur, o parte din spațiile necesare pregătirii
sportive pot fi sustinute de un complex tuistic de agrement și viceversa. Astfel atunci când
începe sezonul competițional la majoritatea sporturilor spațiile pot fi accesibile turiștilor
pentru a asigura o bună funcționare a centrului pe tot parcursul anului competitiv;
▪ Trebuie încercată o proiectare în timp cât mai flexibilă c are să poată prelua dezvoltarea
zonei;
▪ Să fie adaptabil în funcție de anotimp și de cerințe noi apărute să poată fi reconfigurat
deci reciclat la scară funcțională;
▪ Direcția Sustenabilității nu este doar o modă ci o necesitate, cea mai potrivită abordare
privind relația omului cu natura pentru construirea unui viitor durabil. Conform
Dicționarului Explicativ al Limbii Române Sustenabilitatea este „ Calitate a unei activități
antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge m ediul,
deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. ”32

32 https://ro.wikipedia.org/wiki/Sustenabilitate

29
4.3 Exemple de dezvoltare în străină tate (studii de caz )

Implementarea unui centru de pregătire sportivă es te condiționată de interdependența mai
multor factori precum cadrul natu ral, infrastructură generală și numă r de sportivi. Soluțiile de
amenajare și gestiune a unui centru de pregătire sportivă pot depinde foarte mult de la o țară la
alta în funcție de con dițiile geografice sau economice.
Una dintre trăsăturile comune ale centrelor de pregătire sportivă este amplasarea acestora
în zone mai liniștite , în natură (se evită orașe mari datorită poluării aerului ș i poluării fonice ) . De
asemenea , construirea baze lor sportive țin cont de mai multe aspecte sanitare și tehnice precum
detașarea față de surse nocive ( fum, gaze, s pații industriale sau gunoaie). Pentru a avea un efect
benefic asupra sportivilor , aceste centre su nt înconjurate de spații verzi ( diverse tip uri de arbori
acționează drept protecție fonică și protecție împotriva vântului și prafului).
Calitatea aerului este un atu foarte important astfel că zonele geografice unde este
prezentă o cantitate mai mare de ozon ( vezi capitolul 5.1) este recomantată. Astfel tendința este
de a contrui în regiuni montane la o altitudine medie unde se pot întruni o multitudine de factori
(calitatea aerului, posibila prezența a ozonului în aer, zonă verde pentru protecție fonică sau
protecție împotriva vântului, climă fav orabilă) .

În funcție de trecerea timpului, centrele sportive se împart în 2 categorii:
1. Centre sportive cu funcțiune schimbată – clădiri gândite și utilizate inițial cu o
funcțiune, ( de cele mai multe ori -cazare), apoi suferind conversie, și adăugare de
volume pentru a răspunde noilor necesități funcț ionale.
2. Centre sportive cu funcțiune păstrată – clădiri proiectate ca fiind ansambluri
adresate sportivilor, ce și -au menținut funcțiunea în timp.

În funcție de organizarea planimetrică, centrele sportive se împart în 2 categorii:
A. Pavilionare – funcțiunile centrului sportiv sunt organizate în mai multe volume
B. Compacte – funcțiunile ansamblului sunt grupate într -un singur volum

30
Am putea defini astfel un model de dezvoltare a ustriac . Conform unui studiu făcut de
către Camera Economică Federală a Austriei33 industria spo rtului este atât de dezvoltată î ncât
10% din totalul populației austriece lucrează într -un domeniu legat de turismul sportiv.
Austriecii au simțit că este vremea pentru o schimbare a formei clas ice de turism și au
introdus experiența practică. De ce? Intr-o eră în care poți afla absolut orice dorești pe internet
scade interesul de a mai participa fizic la diverse conferințe sau discursuri anumitor generații, așa
că au introdus diverse sporturi pr acticabile în zonele respective ( drumeții, mountain biking, etc, )
– mai pe scurt a luat formă turismul activ – este cea mai bună modalitate de a cunoaște oameni
și de a te integra în natura prin diverse experiențe. „În acest context, cererea de activităși de
turism activ a crescut semnificativ în ultimii ani (menționăm aici că la nivel conceptual această
tipologie a turismului a suferit modificări semnificative, astfel, activitățile ce erau considerate a
fi rezervate profesioniștilor sunt acum deschise pen tru publoicul larg din stațiunile montane și nu
numai)”.34

Se pune accent pe dezvoltarea durabilă a turismului prin respectarea mediului
înconjurător și a altor practici ecologice iar profitul adus din turism este investit în conservarea
mediului și dezvo ltarea comunității.
Austria și -a îndreptat atenția către bazele moderne de pregătire pentru sportivi încă din
1996, când a început un masiv program de promovare al acestui model de turism activ. În câțiva
ani s -au văzut si rezultatele: cluburile sportive au început singure să -și trimită sportivii în Austria
pentru pregătire.
Câteva din motivele pentru care sportivii sau cluburile sportive aleg Austria pentru
pregătrire ar fi aerul curat de munte, infrastructura facilităților de antrenament, confort și sta rea
de calmitate si relaxare oferită de peisaj.
Unul dintre cele mai importante centre de pregătire sportivă, unde de -a lungul timpului au
venit echipe de tineret și sensiori ale cluburilor este:

33http://www.advantageaustria.org/international/zentral/b usiness -guide -oesterreich/importieren -aus-oesterreich/branc
hen/tourismus -sport -freizeit/Zahlen -und-Fakten1.en.html
34 ec. dr. Ion Andrei – Actualități și tendințe în turismul activ ,pg. 3, sursa: www.academiacomercială.ro

31

Centrul de pregătire sportivă Ober traun, Austria35
Fig.5. Cantonament Obertraun. Fig.6 Vedere aeriană Obertraun Fig.7 Rec uperare post -antrenament

Situat în nordul Austriei, între lacul Hallstättersee și poalele masivului muntos
Dachstein,la 75 de kilometrii de Salzbu rg, elevație de 544 m, este o stațiune ce oferă un punct de
plecare ideal pentru d rumeții montane . Stațiunea are o popul ație totală de 780 de locuitori și este
dedicată turismului activ, resușind an de an să atragă sportivi din toate domeniile pentru o
pregătire adecvată înainte de statul sezonului competițional. Condițiile de antrenament sunt ideale
pentru dezvoltarea tehnicii, forței sau rezistenței. Aici se pregătesc sportivi din toate domeniile
sportive inclusiv cei ce aparțin marilor cluburi europene (fie juniori, tineret sau seniori),și
majoritatea echipelor austriece (un convenient econ omic pentru sportivii țării).
În mod asemănător sunt structurate și alte centre sportive din Austria precum :

Maria Alm, Hintermoos National Sports and Recreation Cent er36 ( elevație 1000m ).
Oferă facilități excelente pentru antrenamente sportive pe tot parcursul anului, mai mult, spun ei,
este o locație ideala pentru seminarii sportive și recreere turistică.

Faaker See37, complex pentru antrenament sportiv la doar câ țiva kilometrii de orasul
Villach, la malul lacului Faak. Este o zonă ideala pentru antrenament atât iarna cât și vara. Mulți
sportivi austrieci vin aici pentru a -și încărca bateriile pentru sezonul competițional. Facilitățile de
antrenament și relaxare of eră atletului condiții optime de antrenament. Lacul Faak este un atu al
zonei servind î n principal ca zonă de relaxare.
35http://www.obertraun.bsfz.at/e_index.html
36 http://www.mariaalm.bsfz.at/e_virtuellerbesuch.html
37 http://www.faakersee.bsfz.at/e_vir tuellerbesuch.html

32

Fig. 8. Schemă de organizare Obertraun Fig. 9. Maria Alm Fig. 10. Faaker See.
Imaginile din figurile de mai sus, reprezintă scheme volumetrice ale ansamblurilor celor 3
exemple de centre sportive din Austria. D upă organizarea planimetrică, toate sunt pavilionare, ce
și-au păstrat funcțiunile inițiale.
Se poate observa cu ușurință dispunerea terenurilor de sport în imediata apropiere a
clădirilor (poate chiar organizarea volumelor în jurul terenurilor), facilitâ nd accesul utilizatorilor,
amplasarea într -un cadru natural și repartizarea funcțională în mai multe corpuri. Judecând după
numărul mare de terenuri și diversitatea sporturilor practicabile în cadrul acestor centre, accentul
este pus pe mișca rea în aer liber, natural (benefic organismului și profitând de amplasament), în
locul celei în interiorul sălii de sport.

Centrul de performanța sportivă din Sierra Nevada – Spania
Aparține Înaltului Consiliu al Sportului din cadrul Ministerului Educației și Sportul ui. Se
află la 2300 m altitudine și împreună cu facilităț ile sportive performante și pe isajul liniștitor îț i
face un loc de pregătire sportivă la altitudine ideal. Cât despre arhitectura centrului de
performanță, după cum ne spun arhitecții Estanislao Pé rez Pita și Jerónimo Junquera, a fost o
provocare să pr oiecteze un set voluminos de clă diri astfel încât să aibe un impact minimal asupra
peisajului, dar fără a intra în categoria arhitecturii montane.
Centrul de antrenament sportiv Sierra Nevada a fost co nstruit în trei faze38:
1) În 1992 are loc inaugurarea primei faze a ansamblului sportiv. Modulul cuprindea diverse
facilități de antrenament pentru atletism, un pavilion multifuncțional, un centru medical și o sală
de greutăți.
38 http://smartsport.com/t ours/swiss -alps-trip/

33

2) 1995 este anul deschiderii celui de -al doilea modul al complexului ce cuprinde un bazin
de înot acoperit ( 6 culoare de 50m), un pavilion multifuncțional, un teren de fotbal sintetic și o
pista de atletism cu 8benzi si lungimea de 400m.
3) În anul 2004 este inaugurat modulul de cazare pentru atleți. Astfel a crescut confortul
atleților pe perioada cantonamentului. Este dotat cu 89 de camere, sală de mese, sală de jocuri,
cafenea și 3 săli de conferințe.
Este destinat în general g rupurilor de peste 20 de sportivi pentru o ședere de două
saptămâni ce includ două antrenamente pe zi. Sunt o ferite urmatoarele facilități: r estaurant,
cafenea, cabinet medical, fizioterapie, saună și laborator de teste.
Fig. 11 . Planul centrului sportiv din Sierra -Nevada Fig. 12. Imagine perspectivă

În funcție de organizarea planimetrică, centrul sportiv din Sierra -Nevada, Spania, este
compact, cu orientare /deschidere către terenul de fotbal și pista de atletism, fiind tratat diferit din
punc t de vedere al înălțimii (datorită împărțirii funcționale – cazare și activități sportive) și
raportului plin/gol, păstrându -și funcțiunea inițială de -a lungul timpului.
Din punct de vedere al tratării fațadelor, materialele utilizate armonizează cu peisa jul
montan, integrându -l în cadrul natural.
„Centrul include următoarele activități sportive : atletism, baschet, kaiac -canoe,
handbal, gimnastică, judo, tenis, culturism, cricket, ciclism, fotbal, lacrosse și polo pe apă) .”39

39 http://www.whichtrainin gcamp.com/sports/swimming -athletics -camp/sierra -nevada -spain

34

Belmeken Mountain Sports Complex40

Este situat în stațiune a Belmeken, di n Bulgaria, la o altitudine de 2500m. Acest complex
sportiv este dedicat atleților ce vor să -și îmbunătățească performanțe le și are ca dotări o sală de
haltere construită conform standardelor Olimpic e, un teren de fotbal ( 100x60m) și o pistă de
atletism ( 400m). Mai mult decât atât , se pot practica activități precum arte marțiale, cursuri de
judo, lupte și alte sporturi de co ntact în sala de lupte ( 23/11/4 m). Complexul include și o sală de
sport unde se pot practica antrenamente la baschet, handbal, gimnastică, mi ni-fotbal, tenis, volei,
sau diverse probe de atletism. Complexul funcționează pe tot parcursul anului și chiar p oate
găzdui diferite evenimente sportive. Întrucât este conceput pentru îmbunătațirea nivelului fizic al
organismului, poate satisface pe deplin atât nevoie sportivilor profesioniști cât ș i al turiștilor
amatori de sport.

Fig. 13 Organizare planimetrică Fig. 14. Vedere principală – sală de sport

Ansamblul are o dezvoltare longitudinală, cu orientare către terenul de fotbal și pista de
atletism pe o parte, și pe cealaltă către dru mul de acces principal și munți – a fost gândi t de la
început ca un complex ce înglobează diferite sporturi.
Centrul este alcătuit dintr -un singur volum, urmând în plan o linie frântă, ce sugerează
„mișcarea” prin dinamismul clădirii. În ceea ce privește materialitatea, parterul tratat cu piatră
oferă stabilitate ansamblului, iar etajul este mult mai transparent, cu desc hideri ample din sticlă,
ce permit admirarea perisajului. Utilizarea pietrei în combinație cu lemnul și acoperirea în două
ape sunt specifice arhitecturii montane.

40 http://smartspor t.com/tours/belmeken -mountain -sports -complex -dbl/

35
4.4 Importanța pregă tirii sportive în pauzele competi ționale

Obiectivele pregătirii în pauzele competiționale sau înaintea începerii sezonului
competițional includ asigurarea unui nivel de fitness de bază , pregătind organ ismul pentru
exerciții intense ș i astfel reduce riscul de accidentare și dezechilbrul muscular. De multe ori, în
timpul sezonului, corpul execută unele miscări mai des în funcție de sportul practicat. Există trei
planuri ale mișcării în sp ort iar de obicei atleții folosesc doar unul singur. În perioada de
cantonament , în general , sportivii se concentrează pe creșterea forț ei, mobilității , și asupra
mișcărilor mai puțin utilizate în timpul sezonului și asstfel reprezintă zone vulnerabile pre dispuse
accidentării.
Un alt obiectiv important este eliberarea de încărcătura psihică acumulată în timpul
sezonului. Problema la stresul psihic este că nu se poate simți precum cel fizic, atunci când
mintea este obosită nu este atât de observabil. Este s i mot ivul pentru care rezultatele nu sunt cele
asteptate deși forma fizică a sportivului este excelentă. Este nevoie de un mediu de pregătire
calm, în legătura cu natura pentru a detensiona psihicul .

Psihologul Tom Brates spune într -un interviu acordat ju rnalistilor de la Skisports
vorbeste despre perioada de pregătire dinaintea sezonului ca „ o oportunitate pentru sportivi de a
se evalua, de a -și stabili obiectivele și de a înțelege ce este de făcut pentru ca atunci când va
începe sezonul fiecare sportiv să stie ce are de făcut și să aibe soluții pentru a învinge. Toata
această perioadă este un drum către un succes pe viitor.”41

41 http://www.skysports.com/football/news/11096/9916927/why -is-pre-season -so-important -we-speak -to-the-experts

36
Capitolul 5. Pregătirea sportivă în România

5.1 Analiză
Sportul r omânesc, după multe rezultate pozitive obținute de -a lungul anilor la o
multitudine de ramuri sportive , în prezent , este din păcate într -o situație nu foarte plăcută.
Performanțele sportivilor români la competițiile internaționale cât si aria de selecție a sportivilor
pentru performanță au scăzut de la an la an.

Conform unui studiu de specialitate făcut de Ministerul Tineretului si Sportului42 situația
în care se află sportul românesc este „datorată mai multor factori:

▪ infrastructură învechită sau insuficientă,
▪ finanțare insuf icientă sau greșit direcționată
▪ evaluări și decizii inadecvate realității,
▪ scăderea numărului de copii care se îndreaptă spre sport și a numărului de
sportivi de performanță l egitimați,
▪ păstrarea unor modele vechi de pregătire care încep să se dovedească ieșite din
uz, absența unei filosofii la nivelul populației în ceea ce privește practicarea
activității fizice ca stil de viață etc. „42

Conform statisticilor site -ului de spe cialitate Eurobarometer – Sport and Physical
Activity 43, March 2014, în România 60% din po pulație nu a pra cticat sport sau nicio formă de
activitate fizică. Problema este cu atât mai gravă încât suntem în creștere cu 11 procente față de
acelasi studiu fac ut în 2009. Pe primele poziții în acest top se află țările nordice urmate de
Austria, Germania, Olanda, Ungaria și Belgia , completând primele 10 poziții.

42 Ministerul Tineretului și Sportului, STRATEGIA NAȚIONALĂ pentru SPORT 2016 -2032, pag 9 Adresa:
http://mts.ro/wp -content/uploads/2016/02/Strategia -nationala -pentru -SPORT -v2016 -v2.pdf
43 Special Eurobarometer 412 , Sport and P hysical A ctivity , report, martie 2014 , adresa
http://ec.europa.eu/health/sites/health/files/nutrition_physical_activity/docs/ebs_4 12_en.pdf

37

Fig. 15 Cercu l Vicios Situația Sportului Românesc
Cine are cel mai mult de suferit din direcția în care se îndreaptă sportul românesc?
Afectat direct este sportivul român care prin munca și sacrificiile lui reprezintă țara la
compe tițiile internaționale. A stfel totul se intoarce asupra ț ării.
Țări ca Ungaria, Slovac ia sau Polonia, după aderarea la Uniunea Europeană s -au
concentrat pe reabilitarea și construirea de baze de pregătire, promovând sportul printre tineri , și
astfel au ev itat o prăbusire a si stemului sportiv pe termen lung, câștigând pe plan econimic prin
aducerea sportivilor din stăinătate în respectivele centre pentru o pregătire adevată.

5.2 Baze de pregatire sportivă din România

România , la nivel de infrastructură s portivă a ramas în proporție de peste 75% la nivelul
din anii 1980. Este insuficientă iar ce a rămas este de calitate slabă. Multe dintre b azele de
pregătire sportivă de dinainte de Revoluție au fost lăsate în paragină. Puțin e mai sunt practicabile,
chiar și acest termen de practicabil nu se poate aplica pentru performanță sportivă.
Dar ce s -a întâmplat dupa 1989?
Retrocedările pe baza Legii nr. 10/2001 , mai mult sau mai puțin legale, preluări abuzive
de terenuri ce făceau parte din bazele sportiv e sau neî ngrijirea premeditată pentru oportunitatea
înstrăinării ulterioare.
„Președintele Federației Române de Fotbal spunea încă de acum 10 ani că peste 100 de
terenuri de fotbal au dispături în România după 1989.”44
44 http://www.gsp.ro/gsp -special/anchetele -gazetei/pe -duca -103268.html

38

Ritmul de dispar iție a acestora în România e atât de alarmant încâ t la 50 de baze sportive
dezafectate abia dacă se construiește sau se renovează una .
Un exemplu negativ este din orasul meu natal, Câmpulung Muscel , jud. Argeș, unde pe
locul unei baze sportive ce avea în dotare două terenuri de tenis de câmp pe zgură, teren de
baschet, un teren de fotbal (unde se antrenau echipele de juniori de fotbal din Câmpulung) dotat
cu vestiare și dușuri, acum pe acel spațiu se află un spațiu spațiu comercial de tip hipermaket.
Este cel puțin interesant de aflat cum s -a obținut aprobare pentru construirea unui hipermarket în
proximitarea centrului istoric al orașului. Ca și consecinte , micii producători au dispărut de pe
piață iar traficul s -a accentuat pe zona centrala poluând aerul și fonic.
Fig. 16 Baza sportivă Campulung 200 Fig. 17 Kaufland Campulung 2014 Sursa: Google Earth

Complexul sportiv N ațional Piatra Arsă
„Situat în inima munților, pe platoul
Bucegi, complexul include o cabană și un hotel
și este construit la o altitudine de 1950 metrii,
la jumătatea distanței dintre Babele și Cota
2000 din Sinaia. Pentru a ajunge la complex,
se poate urca pe poteca Schiel din Bușteni, sau
cu telecabina pe timpul iernii.” 45 Cabana a fos t Fig. 18 Complexul sportiv Național Piatra Arsă
construită între 1933 -1934, cu destinația de cabană militară pentru vânătorii de munte. Potrivit
documentelor, materialele au fost transportate cu funicularul din Bușteni, iar celălalte au fost
cărate cu rucsacul, de către soldații Gărzii Regale. După 1989, cabanei i s -a alăturat un hotel și
ulterior, a devenit complex/bază sportivă.
45 Articol – Cabana Piatra Arsă , Munții Bucegi, sursa: http://www.turismland.ro/cabana -piatra -arsa-muntii -bucegi/

39

Fig. 19. Complexul sportiv Național Piatra Arsă – vedere aeriană Fig. 20 . Vedere în plan

Imaginea din Fig. 17 arată foarte clar dispunerea volumetrică pe teren, și modul în care
s-a dezvoltat complexul – prin adăugare de corpuri de -a lungul timpului, în f uncție de necesități.
Transformarea cabanei în complex sportiv este vizibilă, în mare parte din cauza lipsei relaționării
dintre clădiri, aparent fiind amplasate fără o gândire și analiză conceptuală în prealabil. Clădirea
reprezentată cu roșu îmbină cazar ea cu restaurantul, cea cu galben, este sala de sport, iar restul,
diferite anexe, foișoare și cabane – aici se observă clar că partea sportivă nu primește suficientă
atenție și dezvoltare, așa cum se presupune din numele ansamblului.
Vederea în plan de l a Fig. 18 subliniază distanța foarte mare de parcurs de la complex
până la terenul de sport (de menționat că este un singur teren de fotbal, cu pistă de atletism), lucru
ce consumă timp și efort pentru sportivi.
În momentul actual, deși ansamblul se află într-o stare precară, se află printre preferințele
sportivilor și turiștilor, din cauza lipsei de opțiuni pe teritoriul țării noastre.

În prezent cluburile sportive își trimit sportivii pentru pregătire în stațiuni montane
precum: Stâna de Vale – Bihor, S traja – Hunedoara, Semenic – Hunedoara, Sovata – Harghita,
Harghita Băi, Borsa – Sighetul Marmației, Rânca – Gorj, Predeal – Prahova, Azuga – Prahova,
Sinaia – Prahova, Bran – Brașov, Poiana Brașov – Brașov. Totuși, infrastructur a pentru pregătire
sportivă nu este actualizată conform standardelor europene , și în general, un cantonament în
Romînia înseamnă cazare la o pensiune în zonă montană și antrenamente în stradă sau pe un teren
sintetic închiriat separat din apropierea pensiunii.

40

Deși în anunțuri gaz dele se autodescriu ca fiind un loc ideal de cantonament sportiv , mai
mult ca sigur aceștia nu sunt deloc informați când spun asta deoarece un cantonament sportiv
(vezi capitolul 4 ș i 5 ) este mai mult decât cazare la hotel și un teren de fotbal. Condi țiile de
pregătire nu sunt la un nivel car e să poată asigura performanță. Aceștia defapt oferă posibilitatea
practicării diferitelor activități sportive și se concentrează mai puțin la metoda de pregătire
sportiva efectivă.

Mai jos avem prin comparatie cantonamentul din România și pregătirea sportivă din
Austria. Cluburile sportive sunt nevoite să aleagă străinătatea pentru o pregătire adecvată.
Diferențele su nt evidente.

Fig 21 st. Cantonamentul echipei de juniori Râmnicul Vâlcea la Călimănești
Fig 22 dr. Cantonamentul echipei de juniori Union Berlin în Austria

Capitolul 6. Economia bazelor sportive montane

6.1 Nivel macroeconomic
Resursa de efectiv sportiv este practic inepuizabilă , generații întregi de tineri sportivi
venind din urmă. Din punct de vedere economic sportul înregistrează dease menea o creștere
constantă ( din anul 2009 pana in 2017 este înregistrată o creștere de 5% pe plan economic
conform analizei facute de A.T.Kearney Analysis 46).

46 https://www.atkearney.com/communications -media -technology/winning -in-the-business -of-sports/full -report

41

Fig 23 Grafic Crestere economică pe piața sportivă în diverse sporturi

Cererea pentru centre de pregătire sau pentru turism activ este într -o creștere. Ac eastă
cerere a dus la adaptarea și dezvo ltarea stațiunilor montane existente sau construirea altor stațiuni
în zone cu mare potențial, lucru care a dus la dezvoltarea concurentei , ce împreuna cu progresul
tehnic generează o diminuare a tarifelor. Pregătirea sportivă în zone montane a devenit ast fel
dintr -o metodă scumpă ce nu mulți sportivi și -ar fi putut -o permite , la o practică globală în
domeniul sportiv.
Evoluția sportului pe plan mondial a generat interes deosebit din partea mai multor țări de
a dezvolta stațiunile montane pentru a putea sus ține o ofertă bazată pe pregătirea sportivă. Astfe l
regăsim aici țări dezvoltate economic ( Austria, Elveția, Franța, Germania, Țările Scandinave
SUA, Canada sau Japonia). Tări cu un nivel economic -social mai scăzut încearcă să pătrundă pe
această piața ( U ngaria, Cehia, Slovacia, Polonia, România) .

6.2 Nivel microeconomic

Bazele de pregătire sportivă din cadrul stațiunilor montane au n evoie de cazare și
alimentare, infrastructură , de pregătire sportiva, transport, comercializare de echipamente
sportive s au diverse bunuri, servicii de relaxare.
Dezvoltarea unui centru de pregătire sportivă atrage dezvoltarea și altor activități
economice în zona respectivă necesare pentru buna funcționalitate a acesteia: servicii și materiale
de construcții, telecomunica ții, salubritate, energie, transport.

42

O dezvoltare ecologică presup une și activarea unor m eșteșuguri locale tradiționale.
Dezvoltarea bazei sportive aduce noi locuri de muncă și ajută la dezvoltarea infrastructurii locale,
chiar a nivellui de trai al loc uitorilor din zona respectivă.

Capitolul 7. Prezentare prediplomă
7.1 Amplasament
Voina, Comuna Lerești – Muscel, jud Argeș
Fig. 24 Lacul Râușor Fig. 25 Stațiunea Voina

Zona de studiu propusă se află în nordul judeșului Argeș, la 20 de kilometrii de orașul
istoric Câmpulung Muscel. Accesul se face din drumul național DN 73 Pitești – Câmpulung –
Brașov , unde la km 54 (Câmpulung) se desprinde un drum spre stânga pe drumul județean 743 cu
destinația cabana Voina, drum ce trece prin satele pitorești Lerești (5km) și Voinești (2km) ce
împreună formează „Comuna Lerești – Muscel ”47.

Comuna Lerești este situată pe malul drept al apei „Râul Târgului”, mărgi nită de două
dealuri împădurite. În sensul de mers spre Voina pe fundal se poate distinge lanțul muntos Iezer
cu varfurile „Păpușa” – 2.391 m si „Iezerul Mare” – 2.462 m. Terenul propus se află la 900 m
amonte de limita nordică a lacului Râ ușor, vis -a-vis de cunoscuta cabană Voina de unde se trage
și denumirea stațiunii. Este o stațiu ne liniștită și deloc aglomerată dar foarte cunoscută de
oamenii pasionați de drumeții montane si de sportivii cluburilor din localitățile învecinate.
47https://www.cjarges.ro/documents/149393/304628/Prezentare_comuna_Leresti.pdf/4e89fdf8 -7053 -4608 -9a12 –
addf49898c21

43

Munții Iezer

Munții Iezer – Păpușa ocupă partea de sud -est al ansamblului Munților Făgăraș între
Valea Râului Doamnei și Valea Dâmboviței. „Ca o imagine de ansamblu se aseamănă cu un
mare amfiteatru orientat către sud -vest. Dacă în zonele de nord, vest și est prezintă culmi
puternic înclinate, în zona de sud culmile descresc treptat creând un spațiu central în jurul
Râului Târgului”.48
Vegetația Munților Iezer este structurată pe etaje de altitudine: „Padurea ocupa o mare
pondere la poale, int re 850 -1250 m, fiind reprezentata prin fagete pure sau prin elemente de
amestec, fag predominant (Fagus silvatica), cu mesteacan (Betula pendulata) sau paltin (Acer
pseudoplatanus). Etajul urmator, 1250 -1450 m, este cel de amestec de fag cu rasinoase -brad alb
(Abies alba) si molid (Picea abies), dupa care, mai sus de 1450 -1500 m pana catre 1800 -1850 m,
urmeaza etajul coniferelor.”49

Fig 26 Ponderea suprafețelor de vegetație forestieră din munții Iezer

Ponderea suprafetelor și tipurilor de pă duri din Masivul Iezer este redată în cartea lui Ionuț
Sâvulescu „ Vegetația forestieră a munților Iezer”50

48http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=90#rf
49http://www.turistmania.ro/ghid_montan.php?cat=zone -montane&item=iezer -papusa
50 SĂVULESCU Ionu ț, Vegetația forestieră a munților Iezer, 2014, Editura Etnologica, pag 113

44

7.1.1. Cabana Voina – Stațiunea Voina
Fig. 27 Cabana Voina 1963 Fig. 28 Traseu Voina – Păpușa – Voina

Punctul de reper al stațiunii îl reprezintă Cabana Voina

Scurt Istoric :A.D.M.I.R. sau Asociația Drumeților din Munții Iubiți ai României
inaugurează casa „Anton Negulici” schimbându -i numele acesteia în „Casa Voina” pe data de 12
mai 1935, în prezența multor turiști din București și Câmpulung Muscel. „De fapt, a vocatul
Anton Negulici a cesionat A.D.M.I.R. -ului dreptul de exploatare a casei sale de la Voina pe o
perioada de 10 ani, la care se adaugă contribuția asociatiei pentru amenajarea și întreținerea ei.
A.D.M.I.R. -ul a fost sustinut în acest demers și de cea mai puternica filială a sa din Câmpulung
Muscel, filiala înființată în septembrie 1931 și care era condusă de foști membri S.T.R.
(Societatea Turiștilor din Romania).”51

La momentul inaugurării , casa se compunea din 5 înc ăperi: o sufragerie, o bucatarie , trei
dormitoare din care unul comun pentru 20 de persoane și un restaurant. A fost dată în folosință în
anul 1972 cu 140 de locuri de cazare, în prezent după renovarea din 2012 are 120 de locuri de
cazare.
Cluburile sportive își trimiteau atleții pentru o pregătire fizică înainte de sezon la munte.
Principalele calități ale zonei sunt date de poziția geografică: Cabana Voina se afla la o altitudine
de 900 de metrii ( se înc adrează perfect recomandărilor de altitudine: 800-1000 m ideal e pentru
pregătire fiz ică), precum și prezența ozonului în aer datorat de prezența padurilor ( în special de

51http://www.turistmania.ro/ghid -montan/cabane -si-refugii/iezer -papusa/cabana -voina.html

45
conifere). Aici veneau încă dinainte de Revoluție c luburi de fotbal, box, atle tism din toată țara.
Ceva mai recent, pâna acum 5 -6 ani aici se antrenau sportivii lotului național de can otaj condusi
de Ivan Patzaichin aceștia desfășurându -și antrenamentele pe lacul Râușor ( u n mare avantaj al
lacului îl reprezintă forma dreaptă ș i lipsa curenților în apă, lucru ce l -a dete rminat pe antrenorul
lotului naț ional de canotaj Ivan Patzaichin să aleagă Voina pentru cantonament în detrimentul
Barajului Vidraru, o staț iune mai dezvoltată în momentul de față). Pe lângă sportivi , aici veneau
și turiști pasionați de drumeții montane. Cabana Voina reprezintă punctul de plecare în
majoritatea traseelor spre Munții Iezer. De remarcat este lipsa unui centru de organizare și
informare asupra acestor trasee, majoritatea turiștilor folosind parcarea caban ei Voina pentru
orientare și organizare asupra traseului ales.
Situația actuală : Cabana fost renovată în 2012, și în prezent dispune de 120 de locuri de
cazare. Datorită lipsei de infrastructură necesară pregătirii sportive stațiunea, în timp, și -a pierdut
calitatea de stațiune sportivă, aici în prezent se mai pregătesc doar câteva echipe de copii și
juniori de la echipele de volei sau fotbal din comune le din vecinătate. Lotul de canotaj a renunțat
la o zonă de pregătire ideală (lacul Râusor) datorită lipse i infrastructurii sportive.

7.2 Propunere – Centru de pregatire sportivă

În urma studiului realizat în prezenta lucrare asupra complexității antre namentelor
sportive, beneficiilor zonei montane asupra organismului, situației existente și potențialului
stațiunii Voina, Lerești -Muscel, jud Arges și privind asupra modelelor de dezvoltare de peste
hotare, am hotărât implementarea unui Centru de pregătire sportivă în zona Voina .
Tema aplicată pe acest sit este justificată din punct de vedere al pretabilităț ii terenului și
necesității programului. Stațiunea este usor accesibilă la numai 20 de minute de orașul
Câmpulung Muscel și potrivit duratei de călătorie ( intervalul 0 -180 minute) poate cuprinde orașe
precum: Curtea de Arges, Târgoviște, Râmnicul Vâlcea, T ârgoviște, Pitești, Câmpina, Slatina,
Brașov, Sf . Gheorghe sau Sibiu. Este o zona liniștită, ferită de poluare la care se adaugă factori
naturali ideali pentru antrenament sportiv precum a ltitudinea și ponderea suprafeței împădurite
( favorizând prezenț a ozonului în aer vezi capitolul 5.3 ).
Proiectul va consta în realizarea unei construcții care să acomodeze facilitățile necesare
desfășurării antrenamenteor sportivilor în condiții optime. Dotările proiectului cumulate cu

46
proprietățile naturale ale zon ei vor permite practicarea mai multor sporturi adresându -se unei arii
mai mari de sportivi. Impactul economic va fi unul benefic și pentru zona Lerești și Câmpulung și
implicit asupra nivelului de trai al localnicilor.
Noul centru va fi dedicat în principa l sportivilor dar va cuprinde și o zonă de agrement
pentru a asigura buna funcționalitate pe tot pa rcursul anului. Proiectarea presupune dezvoltarea și
optimizarea spațiului existent pe baza analizei zonei și exemplelor din străinătate.
Se va încerca o p roiectare cât mai flexibilă care să se poată adapta unei ulterioare
dezvoltări ale stațiunii.

Concluzii

Pe parcursul tezei am arătat cum rezultatele sportivilor pot fi imbunătățite prin metode de
pregătire în zonă montană. Analizând situația actual ă din România în acest domeniu, argumentă m
necesitatea implementării unui Centru de pregătire sportivă în România. Acesta va putea asigura
infrastruct ura de care sportivii au nevoie.
Amplasarea geo grafică centrala , ușor accesibilă și istoricul stațiunii Voina definesc
potențialul programului ce poate deveni un fundame nt pentru o dezvoltare viitoare.
Exemplele studiate în prezenta lucrare, reprezintă o bază informațională, ce
fundamentează teoretic direcțiile ce ar trebui urmate în realizarea proiectului de dip lomă – de luat
în consierare organizarea planimetrică, gruparea funcțională, orientarea volumetrică în funcție de
vecinătăți și modul de raportare la ele, relația plin/gol (comunicarea cu cadrul natural), și
materialitatea.
Recomandarea este ca centrul s portiv să fie cât mai flexibil, pentru a avea posibilitatea de
a se adapta în timp, oferind versatilitate într -un context ce se conturează din ce în ce mai dinamic.
Centrul se va orienta către sporturile influențate în mo d direct de factorii naturali monta ni
(atletism, fotbal, baschet, handbal, drumeții, mountain biking) , dar cu deschidere în cuprinderea
cât mai multor discipline sportive.
Cadrul natural al zonei și relația cu Munții Iezer devin factori exponențiali dictând
asupra conceptului. Se acorda o atenție pentru dezvoltare sustenabilă cu un impact minim asupra
mediului inconjurător.

47
Bibliografie

1. Ilustraț ii

Fig. 1 – Institutul Institutul Român Pentru Evaluare si Strategie
sursa: http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_romanii -si-sportul_iun ie-2014_raport -de-cercetare.pdf
Fig. 2 – sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Four_temperaments
Fig. 3 – sursa: http://www.skydivemag.com/article/4way -a-mathematical -approach?fwd=1
Fig. 4 – ZAHRADNÍK David , The Introduction into Sports Training, Masaryk U niversity, Brno ,2012, capitol 2 :
Bazele Antrenamentului Sportiv
Fig. 5 – sursa: http://www.obertraun.bsfz.at/e_index.html
Fig. 6 – Idem Fig. 5
Fig. 7 – sursa: www.dailymail.co.uk/sport/football/article -2170165/Everton -players -Austrian -Alps -train
ing-camp .html
Fig. 8 – sursa: http://www.obertraun.bsfz.at/e_index.html
Fig. 9 – sursa: http://www.mariaalm.bsfz.at/e_virtuellerbesuch.html
Fig. 10 – sursa: http://www.faakersee.bsfz.at/e_virtuel lerbesuch.html
Fig. 11 – sursa: http://www.whichtrainingcamp.com/sports/swimming -athletics -camp/sierra -nevada -spain
Fig. 12 – sursa: Google Earth Pro – Arhivă personală
Fig. 13 – sursa: Google Earth Pro – Arhivă personală
Fig. 14 – sursa: Google Earth Pro – Arhivă personală
Fig. 15 – sursa: http://politicisport.ro/c ategory/sportul -de-performanta/
Fig. 16 – Google Earth Pro – Arhivă personală
Fig. 17 – Idem Fig. 14
Fig. 18 – sursa: Google Earth Pro – Arhivă personală
Fig. 19 – sursa: https://www.youtube.com /watch?v=LTuaXrHyLkU
Fig. 20 – sursa: Google Earth Pro – Arhivă personală
Fig. 21 – sursa: http://www.csmrmvl.ro/stiri/juniorii -lui-gicu-deaconescu -la-final-de-cantonament
Fig. 22 – sursa:
http://www.gettyimages.com/event/union -berlin -training -camp -day1 -2-bundesliga -563128297#assistant -coach -sebas
tian-boenig -and-coach -norbert -duewel -of-1-fc-picture -id479363138
Fig. 23 – sursa: https://www.atkearney.com/communications -media -technology/winning -in-the-business -of-sports/
Fig. 24 – Google Maps – Voina
Fig. 25 – sursa: Idem Fig. 20
Fig. 26 – SĂVULESCU Ionuț, Vegetația forestieră a munților Iezer, 2014, Editura Etnologica, pag 113
Fig. 27 – N. POPESCU , Iezer – Păpușa , 1963, Editura uniunii de cultură fizică și sport, pag 25
Fig. 28 – Ibidem Fig. 19, pag 37

48
2. Artico le si studii de specialitate

1. BANGSBO Jens, Training and Testing the Elite Athete , Review Article in Journal of exercise science and
fitness (JESF) , January 2006, University of Copenhagen, Copenhagen, Denmark
2. D’ERRICO Heather, The Importance of Qua lity Off -Season Training
3. Ministerul Tineretului si Sportului Strategia, Nationala pentru Sport 2016 -2032, www.mts.ro, 16.02.2017, la
adresa:
http://mts.ro/wp -content/uploads/2016/02/Strategia -nationala -pentru -SPORT -v2016 -v2.pdf
4. MAWSOUF Nabil prof , Ozone in athletes , National Cancer Institute, Cairo University, pg 1
5. SĂVULESCU Ionuț, Vegetația forestieră a munților Iezer, 2014, Editura Etnologica, pag 113
6. SPORT England, The value of sport
http://www.toolkitsportdevelopment.org/html/resources/CD/CD 24320F -E717 -4A69 -BA37 -0E19E56B659F/best%20
value%20through%20sport%20booklet.pdf
7. WOJCIECHOWSKI Nick, apud Council of Europe, European Sports Charter 1993,
http://www.rsc -sw-scotland.ac.uk/project_pages/docfiles/sport_fitness/Definition%20of%20Sport/Stude nt%20Surviv
al%20guide_03.htm
8. ZAHRADNÍK David , The Introduction into Sports Training, Masaryk University, Brno 2012

3. Acte normative

Carta Europeana a Sportului , Recomandarea nr.R (92) 13a Comitetului Ministrilor catre statele membre,
art 2, pg 4

4. Surse internet

1.Nelson Mandela , discurs la gala premiilor Laureus World Sports 2000 în Monaco, 11.10.2016,
www.youtube.com/watch?v=GdopyAFP0DI
2.Teoria Educatiei fizice si sportului
https://www.scr ibd.com/doc/22573497/TEORIA -EDUCA%C5 %A2IEI -FIZICE -%C5%9EI -SPORTULUI
3.https://comereadyorneverstart.wordpre ss.com/the -value -of-sports/
4.http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sportul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

49
5.https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_la_Jocur ile_Olimpice
6.https://ro.wikipedia.org/wiki/Fotbalul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
7.http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/asa -inceput -fotbalul -romanesc -i
8.https://ro.wikipedia.org/wiki/Tenis
9.https://destepti.ro/cine -a-inventat -tenisul
10.https:// ro.wikipedia.org/wiki/Handbal
11.https://ro.wikipedia.org/wiki/Atletism
12.https://ro.wikipedia.org/wiki/Kaiac -Canoe
13.http://oina -project.ro/
14.https://ro.wikipedia.org/wiki/Oin%C4%83
15.http://www.gounesco.com/the -ancestor -of-baseball -oina-the-romania n-national -and-forgotten -sport/
16https://www.sharecare.com/health/sports -and-athletic -performance/what -is-sports -performance -training
17.http://www.rasfoiesc.com/hobby/sport/TENDINTE -MANIFESTE -IN-SPORTUL -12.php
18.https://dexonline.ro/definitie/ozon
19.https://ro.wikipedia.org/wiki/Ozon
20.https://en.wikipedia.org/wiki/Adenosine_triphosphate
21.http://www.mywellnesstutor.com/my -wellness -blog/2014/11/8/top -10-benefits -of-ozone -therapy
22.http://www.salvagente.co.za/ozone -therapy/
23.http://www.altitude.or g/altitude_training.php
24.https://en.wikipedia.org/wiki/Altitude_training
25.https://ro.wikipedia.org/wiki/Recreere
26.https://en.wikipedia.org/wiki/Training_camp
27.https://en.wikipedia.org/wiki/Training_camp_(National_Football_League)
28.https://dexonli ne.ro/definitie/cantonament

50
29.http://www.advantageaustria.org/international/zentral/business -guide -oesterreich/importieren -aus-oeste
rreich/branchen/tourismus -sport -freizeit/Zahlen -und-Fakten1.en.html
30.http://www.mariaalm.bsfz.at/e_virtuellerbesuch.html
31.http://www.obertraun.bsfz.at/e_index.html
32.http://www.faakersee.bsfz.at/e_virtuellerbesuch.html
33.http://www.mariaalm.bsfz.at/e_virtuellerbesuch.html
34.http://www.business24.ro/turism/promovarea -turismului/editorial -traian -badulescu -austria -poate -fi-mo
delul -turistic -al-romaniei -1532588
35.http://www.archdaily.com/370878/campbell -sports -center -steven -holl-architects
36.Conversation with Steven Holl and Chris McVoy | https://vimeo.com/70431721
https://www.atkearney.com/communications -media -technology/winning -in-the-business -of-sports/full -rep
ort
37.http://www.turistmania.ro/ghid -montan/cabane -si-refugii/iezer -papusa/cabana -voina.html
38.https://www.cjarges.ro/documents/149393/304628/Prezentare_comuna_Leresti.pdf/4e89fdf8 -7053 -460
8-9a12 – addf49898c21