Cooperarea transfrontalieră între [627031]

Cooperarea transfrontalieră între
România și Ucraina, respectiv între
România și Republica Moldova.
Oportunităț i și provocări în perioada
2014-2020
Iordan Gheorghe Bărbulescu (coordonator)
Mircea Brie
Nicolae T oderaș
STUDII DE STRATEGIE ȘI POLITICI ∙ SPOS 2015 − nr. 2

STUDII DE STRATEGIE ȘI POLITICI SPOS 2015

STUDIUL NR. 2

COOPERAREA TRANSFRONTALIERĂ ÎNTRE ROMÂNIA ȘI
UCRAINA, RESPECTIV ÎNTRE ROMÂNIA ȘI REPUBLICA
MOLDOVA. OPORTUNITĂȚI ȘI PROVOCĂRI ÎN PERIOADA
2014 -2020

Autori:

Iordan Gheorghe Bărbulescu (coordonator)
Mircea Brie
Nicolae Toderaș

București, 2016

Coordonator de proiect din partea Institutului European din România: Eliza Vaș

© Institutul European din România, 2016
Bd. Regina Elisabeta nr. 7 -9
Sector 3, București
www.ier.ro

Grafică și DTP: Monica Dumitrescu

ISBN online: 978-606-8202 -49-5

Studiul exprimă opinia autorilor și nu reprezintă poziția Institutului European din Rom ânia.

.

Această cercetare pune împreună experiența unui tânăr, dar foarte talentat cercetător prof. univ.
dr., Mircea Brie, reprezentant al „Școlii de la Oradea”, cum îmi place să o numesc, unde, sub
îndrumarea prof. univ. dr., Ioan Horga, se real izează o importantă activitate de cercetare pe
domeniul frontierelor și a cooperării transfrontaliere, cu cea a altui tânăr și talentat cercetător,
lector univ. dr., Nicolae Toderaș, bun cunoscător al situației din Republica Moldova, în special, și a
foste i URSS, în general, dar și a politicilor UE și, în fine, cu cea a mai puțin tânărului cercetător
prof. univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu, Jean Monnet Chair, reprezentând „Școala de la
București”, cum, de asemenea, îmi place să o numesc, u nde realizăm o activitate bogată de studii
europene, dovadă nenumăratele cărți, articole, proiecte cu care ne prezentăm, acesta din urmă fiind
al treilea proiect realizat de noi sub egida IER, căruia dorim să -i mulțumim încă o dată pentru
perseverența cu care continuă să publice SPOS -urile, un instrument deosebit de util universitarilor,
fie ei profesori sau studenți, dar nu numai acestora.

Iordan Gheorghe Bărbulescu

CUVÂNT ÎNAINTE

Promovarea unor politici publice riguros fundamentate, sprijinite pe analize și dezbateri prealabile, reprezintă
un element esențial în furnizarea unor rezultate de calitate și cu impact pozitiv asupra vieții cetățenilor.
Institutul European din România, în calitate de instituție publică cu atribuții în sprijinirea form ulării și
aplicării politicilor Guvernului, a continuat și în anul 2015 programul de cercetare dedicat Studiilor de
strategie și politici (Strategy and Policy Studies – SPOS ).
Programul SPOS este menit a sprijini fundamentarea și punerea în aplicare a poli ticilor Guvernului României
în domeniul afacerilor europene, oferind decidenților politici informații, analize și opțiuni de politici.
În anul 2015, în cadrul acestui proiect au fost realizate cinci studii , care au abordat arii tematice diferite,
relevante pentru evoluția României în context european. Cercetările au urmărit furnizarea unor elemente de
fundamentare a politicilor în domenii precum: combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării și
consolidarea încrederii în valorile europene; coop erarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv
între România și Republica Moldova; industriile creative și potențialul lor de creștere în România; planul de
investiții al Comisiei Juncker; respectiv noile măsuri de combatere a fenomenului tero rist și impactul acestora
asupra liberei circulații.
Studiul de față, Cooperarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între România și Republica
Moldova. Oportunități și provocări în perioada 2014 -2020 , a beneficiat de contribuțiile unei va loroase echipe
de cercetători:
Iordan Gheorghe Bărbulescu este profesor universitar, doctor în științe politice/relații internaționale,
conducător de doctorat la SNSPA, autorul mai multor lucrări din domeniul studiilor europene precum
Uniunea Europeană . Aprofundare și extindere (Trei, 2001), Uniunea Europeană. De la economic, la politic
și Uniunea Europeană. De la național, la federal (Tritonic, 2005, 2006), Uniunea Europeană. Politicile
extinderii (Tritonic, 2007), Procesul decizional în UE (Polirom, 2008), Noua Europă (Polirom, 2015) etc.
Tot sub conducerea sa au fost publicate: Dicționar explicativ trilingv al Uniunii Europene , Polirom, 2009 și
Studiile SPOS intitulate „ Implicațiile intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra instituțiilo r și
politicilor românești ”, 2010 și Coordonarea afacerilor europene la nivel național. Mecanisme de colaborare
între Guvern și Parlament în domeniul afacerilor europene. Studiu comparativ în statele membre UE ”, 2012.
Activitatea sa se desfășoară și dincol o de universitate, fiind Președintele Asociației Române de Relații
Internaționale și Studii Europene și Președintele ECSA -România. Este profesor Jean Monnet al Comisiei
Europene, manager și expert în cadrul a zeci de proiecte de cercetare sau pe fonduri eu ropene. Este, de
asemenea, de mulți ani, expert ARACIS și CNATDCU. A lucrat în MAE în același domeniu al afacerilor
europene, fiind răsplătit, pentru activitatea desfășurată în procesul de aderare a României la UE, cu Ordinul
Național Serviciul Credincios în gradul de Cavaler.
Mircea Brie este profesor de Relații Internaționale și Studii Europene la Universitatea din Oradea. Este
directorul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene. Este coordonatorul modulului Jean
Monnet Etnie, confesiu ne și dialog intercultural la granița estică a Uniunii Europene (2010 – 2013),
desfășurat la Universitatea din Oradea. În același timp, Mircea Brie este implicat în activitățile editoriale ale
Eurolimes și este redactorul șef al Analelor Universității din O radea Seria Relații Internaționale și Studii
Europene. Este a utor și coautor a 6 cărți, editor și coordonator a 11 volume colective. Este autorul a peste 70
de articole și recenzii în reviste, proceeding -uri ale unor conferințe internaționale sau volume co lective.
Competențe: integrare europeană, relații inter -etnice și relații inter – confesionale, sociologie, istorie socială,
migrație, dialog intercultural, demografie, studii privind granițele. Competențe didactice: Integrare
Europeană, Identitate și Dialo g Intercultural, Etnie și confesiune la granițele UE, Managementul Relațiilor
Minoritate – Majoritate, Demografii europene, Istoria Relațiilor Internaționale. Mircea Brie a implementat 10
proiecte finanțate de Uniunea Europeană, unele dintre ele circumscri indu-se domeniului relațiilor inter –
comunitare, inter -etnice și cercetării conduse privind studiile de populație, incluzând fenomenul migrației.

Nicolae Toderaș este lector universitar în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare
Europ eană din SNSPA. Expert în politicile Uniunii Europene, precum și în evaluarea instituțiilor și
organizațiilor, Nicolae Toderaș este membru al unor asociații profesionale din domeniul relațiilor
internaționale și al studiilor europene, precum și din domeni ul evaluării politicilor publice și a programelor.
Din 2008 coordonează activitatea Centrului de Documentare Europeană din SNSPA, iar din iulie 2012 este
membru al Rețelei Team Europe. A participat activ la implementarea unor proiecte strategice în domen iul
reformei structurale a învățământului superior din România. A publicat articole și studii de politici publice
referitoare la politicile UE, guvernanța UE, guvernanța învățământului superior, politicile de dezvoltare
regională, evaluare instituțională ș i organizațională, precum și aprofundarea relațiilor între Republica
Moldova și UE. În ultimii cinci ani a contribuit la transferul de politici, abordări, instituții și instrumente în
domeniul educației din România în Republica Moldova.
Pe parcursul realiz ării studiului, echipa de cercetători s -a bucurat de contribuția activă a coordonatorului de
proiect din partea IER, Eliza Vaș, precum și de sprijinul unui grup de lucru, alcătuit din reprezentanți ai
principalelor instituții ale administrației centrale cu atribuții în domeniu.
În final, adresez mulțumirile mele atât cercetătorilor, cât și tuturor colegilor din cadrul Biroului Studii și
Analize care au sprijinit derularea acestui proces de cercetare.

Gabriela Drăgan
Director general al Institutului Europ ean din România

FOREWORD

The promotion of rigorously based public policies, supported by preliminary analys es and debates, represents
an essential element in providing quality results with a positive impact on people's lives. The Europ ean
Institute of Romania, as a public institution with responsibilities in supporting the formulation and
implementation of government policies, continued in 2015 its research and development program dedicated
to the Strategy and Policy Studies (SPOS).
The SPOS Programme is designed to support the foundation and implementation of policies of the Romanian
Government in European affairs, providing policy -makers with information, analys es and policy options.
In 2015, five studies were completed within this pro ject, which addressed various thematic areas relevant for
Romania’s evolution in the European context. Research has sought to supply fundamental policy elements in
areas such as: the fight against Euroscepticism and extremism/radicalisation, and the consol idation of trust in
European values; the cross -border cooperation between Romania and Ukraine, and between Romania and the
Republic of Moldova; the creative industries and their development potential in Romania; the Juncker
Commission Investment Plan; the new measures against terrorism, proposed at European level, and their
impact on the freedom of movement.
The present study, The cross -border cooperation between Romania and Ukraine, and between Romania and
the Republic of Moldova. Opportunities and challen ges over the 2014 -2020 period, benefited from
contributions of a valuable research team composed of:
Iordan Gheorghe Bărbulescu is a University professor, he holds a PhD in political science/ international
relations, supervisor of doctoral programmes withi n the National School of Political Sciences and Public
Administration (NSPSPA), and has authored numerous papers in European Studies field, such as: The EU.
Deepening and Enlargement (Trei, 2001), The European Union. From economy to politics and The Europe an
Union. From the national dimension to the federal one (Tritonic, 2005, 2006), The European Union. The
politics of enlargement (Tritonic, 2007), Decision – Making in the EU (Polirom, 2008) , The New Europe,
(Polirom , 2015) etc. Under his leadership were a lso published the Unabridged Trilingual Dictionary of the
European Union, Polirom, 2009 and the SPOS Study entitled “The implications of entering into force of the
Lisbon Treaty upon the Romanian institutions and policies”, 2010 and „National coordination of European
affairs. Mechanisms of cooperation between the Government and the Parliament in European affairs.
Comparative study in EU Member States” 2012. His activity crosses the academic realm, being also President
of the Romanian Association of Internat ional Relations and European Studies and the President of ECSA –
Romania. He is a Jean Monnet professor of the European Commission, manager and expert within tens of
research projects or European Funding related. He is also, for many years, a RAQAHE and CN ATDCU
expert. He used to work for the Ministry of Foreign Affairs, in the European Affairs field, being rewarded the
Knight Order of the Faithful Service.
Mircea Brie is Professor in International Relations and European Studies (University of Oradea). Head of the
Department of International Relations and European Studies. Is a holder of the Jean Monnet Module Ethnic,
Confession and Intercultural Dialogue at the European Union Eastern Border (2010 -2013) at the University
of Oradea. He is involved in the ed itorial activities of Eurolimes and executive editor of The Annals of
University of Oradea for International Relations and European Studies. Author and co -author of 6 books,
editor and coordinator of 11 collective volumes. Over 70 articles and reviews in j ournals, proceedings of
international conferences or collective volumes. Competences: european integration, interethnic and inter –
confessional relations, sociology, social history, migration, intercultural dialogue, demography, border
studies. Didactic com petences: European Integration; Identity and Intercultural Dialogue; Ethnicity and
Confession at the EU Borders; Minority – Majority Relations Management; European Demographics; History
of International Relations. He has implemented 10 projects financed by the European Union, many of them
circumscribing the area of inter -community relations, inter -ethnic relations and research conducted on
population issues, including the phenomenon of migration.

Nicolae Toderaș holds a PhD in political science and is unive rsity lecturer at the Department of International
Relations and European Integration, National School of Political Studies and Public Administration.
Specialized in European Union policies and organizational evaluation, he is the coordinator of the Europea n
Documentation Centre in NSPSPA, and member of the Romanian Team Europe Network since July 2012.
Has published several papers and public policy studies regarding EU policies, EU governance, higher
education governance, regional development policies, insti tutional and organizational evaluation, as well as
the deepening of the relations between the Republic of Moldova and the EU. In the last five years he has
actively participated in the implementation of strategic projects connected to the structural reform of the
higher education system in Romania.
During the survey, the research team enjoyed an active contribution of the EIR project coordinator, Eliza Vaș,
and the support of a working group consisting of representatives of key institutions of central government.
Finally, I would like to address my thanks to both the authors and to the Studies and Analyses Unit which
supported the conduct of this research.

Gabriela Drăgan
General Director of the European Institute of Romania

CUPRINS

EXECUTIVE SUMMARY (Sinteza studiului în limba engleză) …………………………………………….. 10
SINTEZA STUDIULUI …………… ……………………………………………………………………………………….. 16
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………….. .. 21

CAPITOL UL I
ROLUL COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ÎN POLITICA EUROPEANĂ
DE VECINĂTATE ȘI NOUL FORMAT AL PARTENERIATULUI ESTIC …………………………… 25
1.1. Cooperare a transfrontalieră. Delimită ri conceptuale …………………………………………… …………… 25
1.2. Cooperarea transfrontalieră și Politica Europeană de Vecinătate (PEV) …………………………….. 29
1.3. Republica Moldova și Ucraina . De la P olitica Europeană de Vecină tate ( PEV ),
la Parteneriatul Estic (PaE) ………… ………………………………………………………………………………………. 35
1.3.1. Rela țiile de vecinătate ale UE cu Republica Moldova ………………………………………. 36
1.3.2. Rela țiile de vecinătate ale UE cu Ucraina ……………………………………………………….. 39
1.4. Regândirea Politicii Europene de Vecinătate fa ță de Ucraina și Republica Moldova
în contextul Parteneriatului Estic (PaE) și a Acordurilor de Asociere (AA) …………….. …………………… 42
1.4.1. UE și noua vecinătate în cadrul Parteneriatului Estic (PaE) …………………………………… 43
1.4.2. Aprofundarea rela țiilor de vecinătate ale UE cu Republica Moldova și Ucraina
în contextul Acordurilor de Asociere (AA) …………………………………………………………………………48
Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova ……………………….. ……………. 48
Acordul de Asociere dintre UE și Ucraina ……………. ……………………………………….. 50
1.4.3. PEV , încotro? Summit -ul de la Riga (21 -22 mai 2015) ………………………………………. 53

CAPITOLUL 2
STADIUL COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE A ROMÂNIEI CU UCRAINA
ȘI REPUBLICA MOLDOVA ……………………………………………………………………………………………. 55

2.1. Analiza cadrului legislativ și instituțional din România, Ucraina și Republica Moldova
privind cooperarea transfrontalieră ………………. …………………………………………………………………….. 55
2.1.1. Delimită ri conceptuale …………………………………………………………………………………… 55
2.1.2. C ooperar ea transfrontalier ă a Româ niei cu Republica Moldova ș i Ucraina …………… 58
2.2. Analiza comparativă a rezultatelor cooperării transfrontal iere pentru perioada 2007 – 2013 … 60
2.2.1. Programul Operațional Comun România -Ucra ina-Republica Moldova 2007 -2013 ….. 61
2.2.2 Alt e tipuri de cooperări bilaterale și multilaterale (ODA,
programe guvernamentale ș.a.) ………………………………………………………………………………… 74

CAPITOLUL 3
PATRU DIMENSIUNI ALE COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ÎNTRE RO MÂNIA ȘI
UCRAINA, RESPECTIV ÎNTRE ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA PENTRU
PERIOADA 2014 – 2020. PROVOCĂRI, OPORTUNITĂȚI ȘI RECOMANDĂRI ………………… 85

3.1 POCA 2014 -2020 Româ nia-Republica Mo ldova, respectiv, Româ nia-Ucraina …………………… 85
3.2. Cooperare și colaborare transfrontalieră
3.2.1. Cooperarea p olitică ……………………………………………………………… ……………………….. 89
3.2.2. Colaborarea e conomică și socială ……………………………. ……………. ……………………….. 91
3.2.3. Implementarea măsurilor specifice intervențiilor de cooperare transfrontalieră …….. 94
3.2.4. Complementarit atea cu alte programe ………………………………………………………… …… 99

CONCLUZII ……………………………………………………………………………………….. ………………………. 103

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………… ………. ………………………. 10 8

10 EXECUTIVE SUMMARY

The study was designed as an analysis of the cross -border cooperation between these c ountries and of the role
played by state and non -state actors in the respective process. The overall objecti ve of the study is to identify
present and potential opportunities and challenges in the cross -border cooperation between Romania and
Ukraine, respectively between Romania and the Republic of Moldova over the 2014 -2020 period.
Consequently, we have chosen to study the socio -economic dimension of intervention, as well as the political
and security dimensions. Attention was also given to the way in which Romania supports the desideratum of
the Republic of Moldova and Ukraine of becoming EU member states.
The relevance of the topic is even higher since Eastern Europe, and especially Ukraine, as well as the
Republic of Moldova, are subject to external pressures which lead to security vulnerabilities that inevitably
affect the EU’s Eastern border and, consequentl y, the security of the entire region . What is more, the EU is
already confronted with the effects of the massive migration, so that border security has become a recurrent
topic on the European agenda, which generates dissensions between member states. Coun tries in the Eastern
group are very prolific in this “chorus of denial”, and they seem to have forgotten that two decades ago their
citizens were “knocking” in a similar manner on the EU’s doors, demanding the solidarity of the rich and
stable West with th e poor and vulnerable East.
The research method used was mainly focused on the analysis of documents and case studies. In order to
underlie the current state of affairs which is described, as well as the recommendations to be made, the
research team used p rimary sources of documentation (interviews, the elaboration of case studies), as well as
secondary sources of documentation (the analysis of specific elements of legislation characteristic to the three
countries being discussed in the study, the interpret ation of studies and analyses which have been published
recently in Romania, Ukraine and the Republic of Moldova, as well as in other member states in the region
etc.). During the process of collecting empirical data and writing the study, special attentio n was given to
consulting decision makers within the Government of Romania, such as MFA, MRDPA, other ministries and
governmental agencies which are involved in cross -border cooperation programs .
The implementation of interventions for cross -border cooper ation during the 2007 -2013 period points out
several aspects regarding the way in which the cooperation programme between the three countries was
conceived, which has conditioned the effective and efficient fulfilment of expected results.
The approach of t rilateral cooperation required greater focus on the differentiation of needs, by taking into
account the specificities of each region and the distinct regional priorities. This approach requires the
allocation of a significant amount of time for identifyin g common needs, establishing the type of intervention,
designing grant applications, conducting projects etc. To this end, lessons learned from the previous financial
exercise are valuable both from the perspective of programming interventions for the 2014 -2020 period
(easier identification of intervention priorities), as well as for establishing the cooperation framework for the
future programme (approaches, common norms, procedures, criteria, categories of beneficiaries etc.). Thus,
our analysis begins fr om the idea that the efficiency of cross -border cooperation depends on the coordination
of all the actors involved in this process, as well as on cooperation on all levels, which should be doubled by
the existence of an adequate legal framework. Dysfunctio nalities to one level lead to failure in cooperation or
reduce its effectiveness. Consequently, cross -border cooperation is not only the concern of states, as
international actors, but also of local and regional public administration, as well as of private actors in the
non-governmental field or in the business environment.
The study is divided into three chapters:
– In the first chapter we presented and analysed the main concepts regarding cross -border
cooperation. Furthermore, different aspects of cross -border cooperation are presented from the
perspective of the European Neighbourhood Policy, as well as in the context of the implementation
of the Eastern Partnership and of the Association Agreements of the Republic of Moldova and
Ukraine with the EU. In thi s chapter we identified the need to strengthen the ENP not only by

11 supplementing financial instruments, but also by rethinking the policy from a structural point of
view. Special attention was given to analysing the issue of the EU’s internal and external borders,
due to the existence of different perspectives on cross -border cooperation in the two cases.
Regardless of the fact that we are talking about internal or external borders, our analysis has showed
that the general image of the borders reflect the s tage, depth and honesty of cross -border cooperation.
Cooperation in border areas should lead to opening and diluting barriers between people,
communities, institutions, organizations or countries, in other words, to unify and not to separate.
This logic is valid both at the EU level, as well as at national, regional and local level. In the first
chapter we also highlighted the fact that under the influence of the European Neighbourhood Policy
the concept of external border of the European Union tends to ent ail new forms of expression. On the
one hand, we can notice an increased flexibility of the contacts between the two sides of the border.
Such a tendency is amplified through mechanisms of cross -border cooperation, namely through
Euroregions, as well as th rough European instruments which have been successfully implemented at
the external border. On the other hand, the European Union’s action through which it is trying to
implement policies for regional cohesion at its current borders, are, according to some analysts, proof
that the Union is consolidating its current external borders, thus taking into consideration, at least for
the moment, the option of slowing down the process of enlargement to the East, without effectively
closing the gates. Moreover, the adhesion process encompasses two fundamental dimensions: the
political will of the EU member states and the capacity of candidate states to fulfil the Copenhagen
criteria. In the last case, we are dealing with a long term process, for which we know the beg inning,
but we do not know when it ends, or even how it will end. Surely enough, along this process of
progressive closeness between the two parties, political and economic cooperation improves, cross –
border cooperation being part of the first category. Th e current context (see the crises in Georgia,
Ukraine and other EU neighbours) demonstrates the thesis according to which the cross -border
cooperation was no longer a desideratum, but a necessity, which could increase the level of security
of the future EU borders and transform the relationship between the EU and countries in the region
from a zero -sum game to a win -win situation. In this regard, one of the first conclusions drawn in the
chapter refers to the fact that during the last decade, cross -border c ooperation has turned out to be a
priority of the ENP. What is more, through the initiation in 2008 of the Eastern Partnership, the EU
aimed to consolidate and deepen the ENP in the Eastern European space, with the purpose of
supporting and accelerating th e relationships between the EU and countries in Eastern Europe. The
results of the Eastern Partnership were remarkable, especially in the case of the Republic of Moldova
and Ukraine.
In this first chapter we also point out that the need for revising the E NP stems from the fact that, as
initial project of the intervention, the ENP did not correspond either to the current political realities,
or to the concrete realities at the EU borders. It is sufficient to point out the fact that the ENP was
seen for a lo ng time as a sort of “antechamber” for the enlargement of the European Union. The
adoption of required reforms, the implementation of the EU’s policies and acquis no longer represent
a sufficient condition. Presently, taking into account the conflict in Uk raine, the situation in the Near
East and in Northern Africa, as well as the refugee/ immigrant crisis, it is certain that the EU cannot
afford to connect the adhesion of these countries to the EU to fulfilling conditionalities in the
partnership. As a mat ter of fact, this direct link does not exist formally, since the ENP is only one of
the instruments which can contribute to the adhesion process. Consequently, our conclusion in this
chapter refers to the fact that the recent revision of the ENP was a natu ral and necessary process for
adjusting directions of intervention to the current political, economic and social context in the
Union’s neighbouring areas. However, the process of rethinking the ENP must not only focus on
adjusting its fundamental purpose by supplementing financial instruments, but also on the
identification and implementation of measures for promoting good relationships between neighbour
countries, which goes beyond financial incentives. Furthermore, this explains the fact that good
cross -border cooperation is not sufficient for adhesion and that all the other conditionalities, internal
or external, of the EU, still remain.

12 – In the second chapter, we firstly focused on the analysis of the legislative and institutional
framework regarding cro ss-border cooperation in Romania, Ukraine and the Republic of Moldova.
Afterwards, the results of cross -border cooperation for the 2007 -2013 financial exercise are analysed
comparatively. The analysis took into consideration interventions which were implem ented both
through the Joint Operational Programme Romania -Ukraine -Republic of Moldova 2007 -2013, as
well as through other governmental programmes. An aspect which is highlighted is that, apart from
the general support given to deepening the relations of t he Republic of Moldova and Ukraine with the
EU, Romania also contributes to this effort through punctual interventions for cross -border
cooperation, thus supporting the economic, social and cultural development of these countries. As
such, we point out the fact that in time, cross -border cooperation has increased, in the context of
implementing the JOP Romania -Ukraine -Republic of Moldova 2007 -2013, as well as other national
governmental programmes. Overall it appears that, in the context of implementing all cross -border
cooperation programmes, the “preferred” partner of Romania is the Republic of Moldova, which
benefits from the majority of projects financed through the trilateral JOP, as well as from ODA
funds. For example, we can mention the bilateral coop eration which took place within the Agreement
between the Government of the Republic of Moldova and the Government of Romania regarding the
implementation of the programme for technical and financial assistance based on a grant of 100
million Euro, granted by Romania to the Republic of Moldova . The analysis which was conducted in
this chapter regarding the implementation of this Agreement presents a current state of affairs which
is, unfortunately, incoherent, unstable and unclear. This is mainly caused by the way in which the
intervention priorities were defined, as well as by the lack of clear indications regarding the
implementation of interventions. The conclusion of the second chapter is that if we were to make an
inventory in all the fields regarding t he implementation of projects and measures connected to cross –
border cooperation, we would notice a constant increase of interventions, both on the bilateral side,
as well as on the trilateral side. The national preference for directing AOD funds to the Re public of
Moldova, as well as the creation of thematic governmental programmes are key elements which
contribute to strengthening cooperation and directing resources for solving urgent social and
economic issues. It is important for the interventions to be supported through unitary approaches and
procedures, and their management to be conducted by organisms which are specialized in
management.
– In the third chapter , we analysed the threats and opportunities regarding cross -border cooperation
between Romania and Ukraine, respectively between Romania and the Republic of Moldova for the
2014 -2020 period. Thus, the analysis focuses on the feasibility of the objectives and priorities
established in the JOP Romania -Republic of Moldova 2014 -2020 and JOP Romania -Ukra ine 2014 –
2020, by taking into account the EU’s political, economic and programmatic conditionalities, as well
as regional priorities and regional social and cultural needs. At the same time, aspects which refer to
complementarity with other cross -border an d trans -regional programmes of other EU member states
with Ukraine and the Republic of Moldova were also taken into consideration. Political instability is
the main factor which endangers the smooth running and strengthening of cross -border cooperation
between Romania and the other two neighbouring countries. Thus, political instability at the central
level has an impact, sooner or later, at the regional level. Consequently, interventions which are
coordinated by local or regional authorities regarding cros s-border cooperation are delayed, although
they have the support of regional authorities. This is why there is a need to strengthen the capacity of
the Ministry of Foreign Affairs and the central authorities, in order for it to have a more active
presence in developing cross -border cooperation between Romania and Ukraine, respectively
between Romania and the Republic of Moldova. Experiences in the last few years have shown us that
in spite of the existence of all the necessary premises for consolidating the culture of implementing
cross -border cooperation projects, at present the level of implementation culture is moderate. Some
of the main factors in this respect are: delaying the start of the programme, and implicitly of projects;
implementing the programm e in non -differentiate manners in territorial -administrative units which
differ in type and dimension; the existence of differentiated procedures from the perspective of
regulation and/ or authorization; poor communication with certain public authorities i n Romania or

13 from partner countries; the erroneous understanding, sometimes intentional, of principles of
programme management etc. Moreover, factors such as deficiencies in the administrative capacity of
the structures which manage the JOP Romania -Ukraine -Republic of Moldova, such as insufficient
human resources and the lack of logistic equipment also hamper implementation culture. These
factors are still relevant and could endanger the implementation of the future JOPs. Also, in the last
chapter we presen t a set of recommendations and public policy proposals for increasing the efficiency
of cross -border cooperation between Romania and Ukraine, respectively between Romania and the
Republic of Moldova, which are based on findings from field research, as well as from the
documentation process which was conducted during the study. The essence of the recommendations
is to contribute to the creation of a stable, secure and prosperous area at the Eastern border of the
European Union.

These are:
 In the context of implementing JOP Romania -Ukraine and JOP Romania -Republic of Moldova in
the 2014 -2020 financial period, the role of the Ministry of Foreign Affairs needs to increase
significantly. This entails strengthening the administrative capacity of the MFA by creat ing a
specialized unit for supporting the implementation of interventions for cross -border cooperation
or for technical and financial assistance granted to the Republic of Moldova and Ukraine. In
order for this unit to be effective, its organizational and functional design needs to correspond to
the structures of consultancy and technical assistance which are specific to other ministries in
Romania. This requires the supplementation of the MFA’s budget and a sufficient allocation of
positions to the support unit;
 In order to diminish the effects generated by poor communication, an intensified cooperation
needs to be established at the intergovernmental level, which can take the shape of periodical
reunions, both at the level of decision makers, as well as at the level of groups of experts. For
example, common sessions between the Government of Romania and the Government of the
Republic of Moldova could be organized quarterly, and the model can be extended to include the
Government of Ukraine. Lower on the hie rarchical line, common sessions can be organized
between regional public authorities in Romania and district authorities in the Republic of
Moldova, respectively Ukraine;
 Both in the case of the two JOPs, as well as in the case of the Agreement between the
Government of the Republic of Moldova and the Government of Romania regarding the
implementation of the technical and financial assistance programme , synthetic documents need
to be elaborated after each reunion and included in electronic portfolios. Thus, system users will
have direct and permanent access to information which will allow them to be more prompt in the
administrative flow of implementation of interventions;
 There is a need to revitalize bilateral chambers of commerce or to create tri or multi lateral cross –
border chambers of commerce, by implementing projects geared towards stimulating their
activity. The projects can focus on the organization of forums, presentations of products and
services, consultancy activities etc. and can be financed thr ough the funds of the Ministry of
Economy, Commerce and Relationships with the Business Environment. What is more, in order
to promote events regarding the consolidation of economic relations between Romania and
Ukraine, respectively between Romania and th e Republic of Moldova, there is a need to
supplement the budget of the Embassy and consulates of Romania in Ukraine, and, respectively,
in the Republic of Moldova;
 Due to the fact that in the case of major infrastructure projects no great changes can be ma de
after approval and contracting phase, the authorities which are involved, together with the
management structures of the two JOPs’ need to take actions early on in order to identify
situations of complementarity and additional investments, so that the e conomic impact of major
projects can be reached in a short period of time;

14  In the case of projects which are going to be selected based on a competition, management
authorities need to stimulate the submission of projects which in time will give added valu e
towards stimulating the consolidation of cross -border economic relations;
 For programmes with national funding, such as the interventions financed through the Agreement
between the Government of the Republic of Moldova and the Government of Romania regar ding
the implementation of the technical and financial assistance programme , there is a need to create
a methodology, instruments and unitary, clear and transparent procedures. We recommend that
these types of programmes should be managed by an implementat ion unit, which would be
subordinated to the General Secretariat of the Government. Placing this unit close to the Prime
Minister will allow it to manage certain components of interventions more flexibly, such as
decision making, communicating with ministr ies and specialized authorities in Romania and
partner countries;
 There is a need to direct the efforts of JOP management structures, as well as governmental
authorities, towards offering an increased regional autonomy in managing interventions related to
cross -border cooperation. This recommendation refers both to Romanian authorities, as well as to
authorities in partner countries, and is based on the fact that in the case of the two JOPs,
interventions specific to the thematic objective 5 of the cross -border cooperation priorities are not
eligible, which refers to support for good local and regional governance . This is why, in the
absence of other funds directed towards cross -border cooperation, it is still important to
encourage the submission of project s which propose, among their set of objectives that
correspond to eligible thematic objective, results which are specific to strengthening the
framework for coordinating activities for planning regional development, as well as processes of
regional integra tion;
 Taking into account the fact that resources are limited, and that the workload is high, common
management and implementation structures need to develop their own evaluation capacity by
using alternative methods. Such an alternative method can be to d evelop partnerships with higher
education institutions or research institutes, which would conduct periodical and thematic
evaluations of the programme or of some of its components;
 It is necessary to periodically monitor beneficiaries after projects have ended in order to see if
conditions for ensuring visibility are being respected. To this end, visual identity manuals should
include explicit stipulations regarding the mandatory period for maintaining the visibility of
interventions;
 Based on the associat ion model of universities in the Danube region, and by taking into account
the requirements for accessing grants through the Trans -national Danube Programme 2014 -2020,
it is recommended that universities surrounding the specific area of cross -border cooper ation
between the three countries associate in a cross -border consortium. This association would bring
multiple advantages in creating and implementing projects for cross -border cooperation,
developing the main topics of expertise and consultancy, developi ng common programmes for
initial and continuous training. This framework can also be used in order to develop cross -border
programmes for initial and continuous training in fields which are specific to and have a direct
impact of regional development.
In spite of the fact that presently the principle “ less for less ” is being invoked more and more often, due to the
prolonged political crisis in the Republic of Moldova, respectively due to the lack of interest on the part of
Ukrainian authorities to implement comprehensive structural reforms, it is important for the two JOPs to
stimulate and support the application of the complementarity principle in the following years. The added
value of the two JOPs can be reached more easily if concerted efforts are made i n order to ensure
complementarity, and the experiences gained in the 2007 -2013 financial period will be multiplied and
generalized in other fields of intervention.

15 Based on the facts presented above, the main conclusion of the study is that
a European U nion which is secure, prosperous and stable will bring a fair return and a stable and
prosperous space around it, and will surely increase its wellbeing and that of its immediate
neighbours. The Union needs its neighbours, and they, in return, need its sup port. The European
identity and model are consolidated within, and are then extrapolated to the exterior, the first circle
being targeted in this respect being made up of countries which are part of the ENP .

16 SINTEZĂ

Studiul a fost gândit ca o analiză a cooperării transfrontaliere și a rolului jucat de actorii statali și non -statali
în respectivul proces. Obiectivul general al studiului a fost acela de a identifica provocările și oportunitățile,
prezente și viitoare în cooper area transfrontalieră, existente între România și Ucraina, respectiv între România
și Republica Moldova, în perioada 2014 – 2020. De aceea, a fost aleasă calea studierii, pe de o parte, a
dimensiunii socio -economice de intervenție și, pe de altă parte, a c elei politice și de securitate. Nu a fost
neglijat nici modul în care România, susține dezideratul aderării la UE a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Relevanța temei este cu atât mai ridicată cu cât Europa estică, în special Ucraina, dar și Republica Mold ova sunt
supuse unor presiuni externe care, la rândul lor, produc vulnerabilități de ordin securitar ce afectează inevitabil
frontiera estică a UE și, deci, securitatea întregii regiuni. Mai mult, UE deja se confruntă cu efectele migrației
masive, astfel c ă securitatea frontierelor a devenit un laitmotiv pe agenda europeană, generând, inclusiv,
disensiuni între statele membre, cele foarte vocale ȋn acest „cor al negării” fiind cele din grupul estic, acestea
uitând, se pare, că, acum două decenii, cetățenii lor „băteau” ȋntr -un mod asemănător la porțile UE, milioane de
europeni din est emigrând spre vest.
Metoda de cercetare utilizată a fost, în principal, cea a analizei documentelor și studiilor de caz. În scopul
fundamentării situației existente și a real izării recomandărilor, echipa de cercetare a valorificat surse de
documentare primare (interviuri, studii de caz), precum și surse de documentare secundare (analiza legislației
specifice existente în cele trei state avute în vedere, dar și a studiilor publ icate în România, Ucraina,
Republica Moldova sau în alte state membre din regiune ș.a.). Pe parcursul colectării datelor empirice și
redactării studiului a fost acordată o atenție deosebită consultării decidenților români direct implicați, adică
Guvern, MA E, MDRAP, alte ministere și agenții guvernamentale implicate în derularea proiectelor de
cooperare transfrontalieră.
Implementarea intervențiilor de cooperare transfrontalieră aferente perioadei 2007 –2013 evidențiază mai
multe aspecte legate de modul de c oncepere a programelor de cooperare între cele trei state condiționând,
astfel, atingerea eficientă și eficace a rezultatelor preconizate. Abordarea cooperării trilaterale a reclamat o
atentă aplecare asupra diferențierii nevoilor, ținând cont de specificu l fiecărei regiuni și de prioritățile
regionale distincte. O asemenea abordare necesită însă mai mult timp pentru identificarea nevoilor comune,
stabilirea manierei de intervenție, conceperea cererilor de finanțare, derularea proiectelor ceea ce ne duce la
concluzia că, lecțiile învățate din exercițiul financiar precedent, sunt valoroase atât din perspectiva
programării intervențiilor pentru perioada 2014 -2020 (identificarea mult mai facilă a priorităților de
intervenție), precum și pentru stabilirea cadrul ui de cooperare pentru viitorul program (abordări, norme
comune, proceduri, criterii, categorii de beneficiari ș.a.). În acest sens, analiza noastră pleacă de la ideea că
eficiența cooperării transfrontaliere depinde de coordonarea tuturor actorilor implic ați în acest proces, dar și
de cooperarea la toate nivelurile, dublată fiind de existența unui cadru juridic adecvat. Disfuncționalitățile
unuia dintre niveluri generează eșecul cooperării sau reduce eficiența sa. Prin urmare, cooperarea
transfrontalieră n u mai este apanajul strict al statelor, ca actori internaționali, ci și al administrației publice
locale sau regionale, dar și a actorilor privați din mediul nonguvernamental sau mediul pentru afaceri.
În ceea ce privește structura aleasă pentru acest stud iu, menționăm că el este compus din trei părți:
– Astfel, în primul capitol sunt prezentate și analizate principalele concepte referitoare la cooperarea
transfrontalieră. Totodată, sunt prezentate diverse aspecte ale cooperării transfrontaliere din
perspect iva Politicii Europene de Vecinătate, dar și în contextul implementării Parteneriatului Estic
precum și a Acordurilor de Asociere ale Republicii Moldova și Ucrainei cu UE. În cadrul acestui
capitol se identifică nevoia consolidării PEV nu doar prin suplime ntarea instrumentelor financiare, ci
și prin regândirea structurală a acestei politici. Un loc aparte l -a avut analiza problematicii
frontierelor interne și externe ale UE, dată fiind existența unor perspective diferite asupra cooperării
transfrontaliere î ntre cele două cazuri. Indiferent însă că vorbim despre cele interne sau cele externe,
analiza noastră a evidențiat că imaginea frontierelor reflectă stadiul, profunzimea și onestitatea
cooperării transfrontaliere. Relațiile de colaborare din spațiul de fr ontieră trebuie să conducă la

17 deschiderea și diluarea barierelor între oameni, comunități, instituții, organizații sau state, altfel spus,
să unească și nu să separe. Această logică este valabilă atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor, a
regiunilor sau comunităților locale. Tot în primul capitol se subliniază faptul că, sub influența
Politicii Europene de Vecinătate, conceptul de frontieră externă a Uniunii Europene tinde să capete
noi forme de exprimare. Pe de o parte, constatăm o flexibilizare a c ontactelor dintre cele două părți
ale frontierei, o asemenea tendință fiind amplificată prin mecanismele de cooperare transfrontalieră,
prin intermediul euroregiunilor, dar și a instrumentelor europene implementate cu succes la frontiera
externă. Pe de alt ă parte, acțiunile prin care UE încearcă să implementeze politici de coeziune
regională la granițele sale actuale, sunt, potrivit unor analiști, dovada că Uniunea își consolidează
frontierele externe actuale, luându -se astfel în calcul, cel puțin pentru mo ment, varianta încetinirii
procesului de extindere spre Est, fără însă a fi închise formal porțile UE. De altfel, procesul de
aderare este unul care presupune două paliere fundamentale: voința politică a membrilor UE și
capacitatea statelor candidate de a îndeplini criteriile de la Copenhaga. Și aici avem de -a face cu un
proces de durată despre care știm când începe, dar nu știm când se termină și, nici măcar, cum se
termină. Sigur însă, de -a lungul acestui proces de apropiere progresivă a celor două părți, se
îmbunătățește cooperarea politică și economică, în prima categorie intrând și cooperarea
transfrontalieră. În acest sens, actualul context (a se vedea crizele din Georgia, Ucraina și din alte
state vecine UE) demonstrează teza potrivit căreia cooperare a transfrontalieră nu mai este doar un
deziderat, ci o necesitate imediată putând contribui la ridicarea nivelului de securitate la viitoarele
granițe ale UE , ceea ce transform ă relația dintre UE și statele din regiune dintr -un joc cu suma nulă,
într-unul de tip cȃștig -cȃștig. În acest sens, o primă concluzie a capitolului se referă la faptul că în
ultimul deceniu cooperarea transfrontalieră s -a dovedit a fi o prioritate a PEV. În plus, prin inițierea
în anul 2008 a Parteneriatul ui Estic, UE și -a propus con solidarea și aprofundarea PEV în spațiul est –
european, în scopul declarat al sprijinirii și accelerării apropierii statelor din răsăritul Europei de
Uniunea Europeană. Rezultatele PaE au fost notabile, în special în relația cu Republica Moldova și
Ucraina . În cadrul acestui prim capitol se subliniază și nevoia de revizuire a PEV dat fii nd faptul că,
proiectul inițial nu mai corespundea realităților politice actuale și, deci, nici realităților concrete de la
frontierele UE. Este suficient să amintim faptul că PEV a fost văzută multă vreme ca un fel de
„anticameră” pentru extinderea Uniunii Europene. Adoptarea reformelor cerute, implementarea
politicilor și a aquis -ului UE nu mai reprezintă o condiționalitate suficientă. În acest moment, ținând
cont de confli ctul din Ucraina, de situația din Orientul Apropiat și din nordul Africii, de criza
refugiaților/imigranților este cert că UE nu -și mai permite să lege aderarea acestor state la UE de
îndeplinirea condiționalităților din parteneriat. De altfel, această leg ătură directă nici nu există
formal, PEV fiind doar unul dintre instrumentele ce poate contribui la aderare. De a ceea, concluzia
noastră este că recenta revizuire a PEV reprezintă un proces firesc și necesar de ajustare a direcțiilor
de intervenție la actu alul context politic, economic și social din vecinătatea Uniunii. Regândirea însă
nu trebuie să vizeze doar ajustarea scopului său fundamental prin suplimentarea instrumentelor
financiare, ci și să permită identificarea acelor măsuri care să promoveze buna vecinătate dincolo de
stimulentele financiare. În plus, se demonstrează, astfel, că buna cooperare transfrontalieră nu este
suficientă pentru aderare și că rămân valabile toate celelalte condiționalități, interne ale fiecărui stat
candidat, și externe, al e UE;
– În capitolul doi a fost analizat, mai întâi, cadrul legislativ și instituțional din România, Ucraina și
Republica Moldova privitor la cooperarea transfrontalieră. Apoi, au fost analizate comparativ
rezultatele cooperării transfrontaliere pentru exerc ițiul financiar 2007 –2013. În cadrul acestei analize,
au fost avute în vedere intervențiile derulate atât prin intermediul Programului Operațional Comun
România -Ucraina -Republica Moldova 2007/2013, cât și prin intermediul altor programe
guvernamentale. Se subliniază faptul că, pe lângă sprijinul general acordat aprofundării relațiilor
Republicii Moldova și ale Ucrainei cu UE, România contribuie specific la acest efort prin intermediul
intervențiilor sale în susținerea cooperării transfrontaliere ceea ce, în plus, generează un cadru
favorabil dezvoltării economice, sociale și culturale a acestor țări. Evidențiem că, de -a lungul
timpului, cooperarea transfrontalieră s -a intensificat, atât în contextul implementării POC
România – Ucraina – Republica Moldova 200 7-2013, cât și în cel al implementării unor

18 programe guvernamentale naționale . Per ansamblu se constată că, în contextul implementării
tuturor programelor de cooperare transfrontalieră, partenerul „preferat” al Românei rămâne
Republica Moldova. Aceasta ben eficiază de cele mai multe proiecte f inanțate prin POC -ul trilateral și
prin fondurile AOD. De exemplu, putem menționa cooperarea bilaterală derulată în cadrul Acordului
între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programul ui de
asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100
milioane de euro, acordat de România Republicii Moldova . Analiza realizată cu referire la
implementarea acestui Acord radiografiază, din păcate, o anume inc oerență și confuzie în aplicarea
sa, principala cauză venind dinspre definirea priorităților de intervenție, dar și a lipsei unor direcții
clare privitoare la implementarea și monitorizarea sa. Concluzia celui de -al doilea capitol este aceea
că, dacă am fa ce o inventariere a derulării tuturor proiectelor și măsurilor specifice cooperării
transfrontaliere, am constata intensificarea permanentă a intervențiilor, atât bilateral cât și trilateral.
Preferința națională privind direcționarea fondurilor AOD către Republica Moldova, dar și
conceperea unor programe guvernamentale tematice sunt elementele cheie ce contribuie la întărirea
cooperării, dar și a direcționării resurselor în vederea soluționării unor probleme sociale și economice
stringente. Rămâne importan t ca intervențiile să se realizeze î n baza unor proceduri unitare, iar
gestionarea lor să fie realizată de organisme de management specializate;
– În capitolul trei au fost analizate provocările și oportunitățile cooperării transfrontaliere între
România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova pentru perioada 2014 – 2020. În
acest sens, a fost urmărită fezabilitatea acestora conform POC România -Republica Moldova 2014 –
2020 și POC România – Ucraina 2014 – 2020 fără a pierde din vedere niciun moment
condiționalitățile politice, economice, programatice ale UE, pe de o parte, și, pe de alta, prioritățile
regionale sau nevoile sociale și culturale din zona analizată. Totodată, am avut în vedere inciden ța
complementarității acestor programe cu alt e proiecte transfrontaliere și transregionale derulate de
către alte state membre UE cu Ucraina și Republica Moldova. Ca principal factor ce periclitează buna
desfășurare a cooperării transfrontaliere între România și cele două state vecine a fost identifi cată ca
fiind instabilitatea politică, cea de la nivel central resimțindu -se mai devreme sau mai târziu și la
nivel regional. Ca urmare, unele intervenții coordonate de autoritățile locale sau regionale specifice
cooperării transfrontaliere ajung s ă fie te rgiversate sau chiar anulate , deși se bucură de sprijinul
autorităților regionale. De aceea, se simte nevoia întăririi capacității Ministerului Afacerilor Externe,
autorităților centrale, în general, de a acționa în direcția dezvoltării cooperării transfro ntaliere între
România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova. Experiența ultimilor ani ne -a
arătat faptul că, deși existau premisele necesare consolidării culturii implementării proiectelor de
cooperare transfrontalieră, nivelul acesteia este, în prezent, doar unul moderat. Printre factorii ce au
dus la a ceasta, menționăm întârzierea demarării programului și implicit a proiectelor, implementarea
acestuia de formă nediferențiată în unități teritorial -administrative diferite ca tip și dimen siune,
existența unor proceduri diferite sub aspectul reglementării și/sau al autorizării, comunicarea
deficitară cu anumite autorități publice din România sau din țările partenere, înțelegerea eronată a
unor principii referitoare la managementul programul ui ș.a. La toate acestea se adaugă și anumite
lacune privind capacitatea administrativă a structurilor de management ale POC România -Ucraina –
Republica Moldova, cum ar fi insuficiența resurselor umane, precum și slaba dotare din punct de
vedere logistic. Ac ești factori rămân de actualitate, menținând riscul periclitării și pe mai departe a
implementării POC -urilor aferente perioadei 2014 -2020. Tot în capitolul trei sunt prezentate un set de
recomandări și propuneri de politici publice privind eficientizarea cooperării transfrontaliere între
România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova. Acestea sunt enunțate în baza
constatărilor desprinse din cercetarea de teren, dar și din documentarea întreprinsă pe parcursul
redactării studiului. Esența recomandărilor a urmărit întărirea posibilităților de a se crea o zona
stabilă, sigură și prosperă la granița estică a Uniunii Europene . Acestea ar fi:

o În contextul implementării POC România – Ucraina și POC România – Republica Moldova
pentru perioada f inanciară 2014 – 2020, este nevoie ca rolul Ministerului Afacerilor
Externe să crească semnificativ . Acest lucru presupune întărirea capacității administrative a

19 MAE prin înființarea unei unități de suport pentru implementarea intervențiilor din categoria
cooperării transfrontaliere sau a asistenței tehnice și financiare acordate Republicii Moldova
și Ucrainei. Pentru ca această unitate să fie eficientă, este nevoie ca designul său
organizațional și funcțional să corespundă structurilor de consultanță și as istență tehnică
specifice altor ministere de linie sau de sinteză din România. Pentru aceasta este nevoie ca
bugetul MAE sa fie suplimentat, iar unității de suport să i se aloce un număr suficient de
posturi;
o Pentru diminuarea efectelor generate în urma c omunicării deficitare constatate este nevoie
ca, la nivel interguvernamental, să fie promovată o cooperare intensificată sub forma
unor reuniuni periodice atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul grupurilor de experți. De
exemplu, trimestrial pot fi organizate ședințe comune între Guvernul României și cel al
Republicii Moldova, iar modelul poate fi extins și în cazul Guvernului Ucrainei. Pe linie
ierarhică inferioară pot fi organizate ședințe comune între autoritățile publice județene din
România și cele raionale din Republica Moldova, respectiv din Ucraina;
o Atât în cazul celor două POC -uri, precum și în cazul Acordului între Guvernul Republicii
Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și
financiară ar trebui elaborate documente sintetice privitoare la fiecare reuniune care să
facă obiectul unor portofolii electronice . În acest mod se va permite utilizatorilor
sistemului acces direct și permanent la informații ce vor oferi mai multă operativitate
administrativ ă în implementarea intervențiilor;
o Se impune revitalizarea camerelor bilaterale de comerț și/sau înființarea unor camere
trilate rale și multilaterale de comerț transfrontalier. Proiectele ar trebui să sprijine, în același
timp, organizarea de forumuri, pre zentări de produse și servicii, activități de consultanță ș.a.,
acestea trebuind finanțate din fonduri centrale, eventual ale Ministerului Economiei,
Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. Totodată, pentru promovarea evenimentelor
ce au în vedere c onsolidarea relațiilor economice între România și Ucraina, respectiv între
România și Republica Moldova, este nevoie de resurse financiare, pe care ar trebui să le aibă
la dispoziție în acest scop Ambasadele și Consulatele României în Ucraina și, respect iv, în
Republica Moldova;
o Dat fiind faptul că, în cazul proiectelor mari de infrastructură, nu se pot opera, ulterior
aprobării, modificări majore, este nevoie ca autoritățile implicate, împreună cu structurile
de management ale celor două POC -uri, să dema reze din timp acțiuni de identificare a
situațiilor de complementaritate și de investiții adiționale , astfel încât impactul economic
al proiectelor mari să fie atins într -o perioadă scurtă de timp;
o Pentru proiectele ce vor fi selectate pe bază de competiți e, este nevoie ca autoritățile de
management să încurajeze depunerea de proiecte ce pot oferi în timp valoare adăugată
în vederea stimulării și consolidării relațiilor economice transfrontaliere;
o Pentru programele cu finanțare națională, cum ar fi cazul in tervențiilor finanțate prin
intermediul Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind
implementarea programului de asistență tehnică și financiară este nevoie de metodologii,
instrumente și proceduri unitare, clare și transparent e, recomandarea fiind aceea de a
exista o unitate unică de implementare, aflată, probabil, în coordonarea Secretariatului
General al Guvernului . Poziționarea în preajma prim -ministrului îi va permite acestei
unități să gestioneze mai rapid anumite componen te ale intervențiilor, cum ar fi luarea
deciziilor, comunicarea cu ministerele și autoritățile de specialitate românești și din statele
partenere;
o Eforturile structurilor de management ale POC -urilor, cât și ale autorităților
guvernamentale trebuie dirijat e spre o mai largă autonomie regională în gestionarea
intervențiilor de cooperare transfrontalieră. Această recomandare vizează atât autoritățile
românești, cât și pe cele din statele partenere, și pleacă de la faptul că, în cazul celor două
POC -uri, nu su nt eligibile intervenții specifice obiectivului tematic 5 al priorităților de
cooperare transfrontalieră, care prevede sprijinul pentru buna guvernanță locală și regională .

20 De aceea, în lipsa altor fonduri destinate cooperării transfrontaliere, este import ant să fie
încurajate acele proiecte care își propun finalități specifice întăririi cadrului de coordonare a
activităților de planificare a dezvoltării regionale, precum și proceselor de integrare
regională;
o Ținând cont și de faptul că resursele sunt limit ate, iar volumul de muncă este unul ridicat,
este nevoie ca structurile comune de management și de implementare să -și dezvolte
propria capacitate de evaluare prin intermediul unor metode alternative. O asemenea
metodă alternativă poate fi cea a dezvoltării de parteneriate cu instituții de învățământ
superior sau institute de cercetare care să desfășoare evaluări periodice și tematice ale
programelor sau a componentelor sale;
o Este necesară monitorizarea periodică a beneficiarilor după încheierea proiectelor
pentru a vedea dacă sunt respectate condițiile de asigurare a vizibilității. În acest sens,
manualele de identitate vizuală trebuie să conțină prevederi explicite referitoare la durata
obligatorie de menținere a vizibilității intervențiilor;
o După modelul a socierii universităților din zona bazinului Dunării și ținând cont de
condiționalitățile accesului la finanțările Programului Transnațional Dunărea 2014 – 2020,
este oportun ca universitățile limitrofe zonei de cooperare transfrontalieră între cele
trei ță ri să se asocieze într -un consorțiu universitar transfrontalier . Această asociere ar
aduce multiple avantaje în conceperea și implementarea proiectelor de cooperare
transfrontalieră, dezvoltarea polilor tematici de expertiză și consultanță, dezvoltarea uno r
programe comune de formare inițială și continuă. Tot în acest cadru pot fi dezvoltate noi
programe transfrontaliere de formare inițială și continuă în domenii cu specific și impact
asupra dezvoltării regionale.
Chiar dacă în prezent se vorbește din ce ma i mult despre invocarea principiului „ mai puțin pentru mai puțin ”,
din cauza prelungitei crize politice din Republica Moldova, respectiv din cauza gradului scăzut de interes al
autorităților ucrainene de a implementa reforme structurale comprehensive este totuși important ca cele două
POC -uri să stimuleze și să sprijine în următorii ani aplicarea principiului complementarității. Valoarea
adăugată a celor două POC -uri va putea fi atinsă mult mai ușor dacă se vor face eforturi concertate în vederea
asigurării complementarității, iar experiențele dobândite în perioada financiară 2007 -2013 vor fi multiplicate
și generalizate în alte domenii de intervenție.

Din cele prezentate mai sus, se desprinde concluzia principală a studiului și anume că:
o Uniune Europeană sigură, prosperă și stabilă va avea o influență benefică asupra zonei sale de
proximă vecinătate și va contribui la crearea unui spațiu comun de stabilitate, prosperitate și
progres ce va duce la binele comun, al UE și a vecinilor săi imediați. Uniunea ar e nevoie de vecinii
săi, iar aceștia, la rândul lor, au nevoie de sprijinul acesteia. Identitatea și modelul european se
consolidează în interior și se extrapolează în exterior, primul cerc vizat în acest sens fiind cel al
statelor cuprinse în PEV.

21
INTRODUCERE

Rundele de extindere din 2004 și 2007, respectiv 2013 au avut un impact major nu numai
asupra dezvoltă rii pe verticală, adică a aprofundării Uniunii Europene , dat fiind numă rul mai mare
de state membre care trebuia să ia decizii comune , dar a avut impact și asupra rolului și locului UE
ȋn afara graniț elor acesteia, a capacității sale de influențare ȋn exterior, ȋn general și, ȋ n parti cular, ȋn
vecinătatea sa imediată . Odată ce state din Europa Centrală și de Est au devenit membre ale
organizaț iei, frontiera s -a mutat mai la Est , ȋn ziua de astăzi aceasta fiind cea mai lungă frontie ră
terestră a Uniunii. Mai mult, noile state membre au o anume se nsibilitate motivată istoric ș i politic
pentru politic a externă câ t și o ȋnclin ație a strategiilor de securitate către partea estică a
continentului, cu precădere față de Rusia, care nu a ȋncetat să fie percepută de către acestea drept un
factor perturbator. Dar, mai mult decât atât, acestea trăiau o dublă provocare suplimentar ă, deoarece
pe lângă statu tul de stat frontieră al UE, ȋl „redescopereau” pe cel de stat național ș i nu ȋntotdeauna
acestea două alterităț i păreau a fi ȋ n acord1. Această situație complexă face ca existența și
menț inerea interesului lor pentru Republica Moldova, Ucraina, Bela rus și F ederația Rusă să devină
un adevă rat laitmotiv de politică externă .

Studiul „Cooperarea transfrontalieră între România si Ucraina, respectiv între România și
Republica Moldova. Oportunită ți și provocări în perioada 2014 -2020” a fost gândit ca o analiză a
cooperării transfrontaliere ȋntre aceste state și a ro lului jucat de actorii statali ș i non-statali ȋ n
respectivul proce s. De aceea, am ales calea studierii dimensiu nii socio -economice de intervenție, cât
și a celei politice ș i de securitate. Nu a fost ne glijat nici modul ȋ n care România , susține dezideratul
aderă rii la UE a Republicii Moldova și Ucrainei.

Implementarea interven țiilor de cooperare transfron talieră aferente perioadei 2007 –2013
eviden țiază mai multe aspecte legate de modul de concepere a p rogramului de cooperare între cele
trei state condi ționând, astfel, atingerea eficientă și eficace a rezult atelor preconizate. Abordarea
cooperării trilaterale a necesitat o a plecare mult mai atentă asupra diferen țierii nevoilor, ținând cont
de specificul fiecărei regiuni și de priorită țile distincte. O asemenea abordare reclam ă ȋnsă, mult
timp în identificarea nevoilor comune, stabilirea manierei de interven ție, conceperea cererilor de
finan țare, derularea proiectelor ș.a. și, de aceea, lecțiile învă țate d in exerci țiul financiar precedent
sunt valoroase atât din perspectiva programării interven țiilor pentru perioada 2014 -2020
(identificarea mult mai facilă a priorită ților de interven ție), precum și pentru stabilirea cadrului de
cooperare pentru viitorul pro gram (abordări, norme comune, proceduri, criterii, categorii de
beneficiari ș.a.).

În tratarea subiectului s-au avut , complementar, ȋ n vedere interferen țele cooperărilor
transfrontaliere și trans regionale ale altor state UE cu Ucraina și Republica Moldova precum Polonia,
Ungaria, Cehia, Slovac ia, Austria, Letonia, Lituania ș i Estonia . De aceea, în acest SPOS vom acorda
atenție și acestui aspect având ȋn vedere multiplicarea e fectelor interven țiilor de cooperare
transfrontalieră finan țate prin POC sau prin alte programe guvernamentale și asupra altor regiuni ale
Ucrainei sau ale Repu blicii Moldova . De aici , reiese deja un soi de concluzie anticipată ș i anume că,

1 Așa cum se petrece acum (sfârșitul lui 2015) când, noul guvern polonez, consider ă că aranjamentele făcute de vechiul
guvern la nivelul UE sunt dăunătoare interesului național și nu mai accept ă cotele de imigranți stabilite cu puțin timp ȋn
urmă .

22 pe viitor, este ne cesară mai multă concentrare asupra principiului complement arității prevederilo r
normative și programatice astfel ȋncâ t, în viața reală, să maximiză m efectele acestor programe.

Totodată, pentru identificarea și nuan țarea oportunită ților și provocărilor pentru perioada 2014 –
2020, ne propunem să întreprindem o analiză a fezabilită ții obiectivelor și priorită ților stabilite prin
POC Rom ânia – Republica Moldova 2014 -2020 și POC România – Ucraina 2014 -2020, ținând cont de
un set de criterii precum: condi ționalită ți politice, economice și de program ale UE, dar ș i priorită țile
regionale, nevoi le sociale, complementaritate a ș.a.

Am avut ȋ n vedere pentru realizarea analizei următoarele teme mari :
– strategii le de cooperare transfrontalieră;
– infrastructur a de securitate transfrontalieră;
– Programul Opera țional Comun România -Ucraina și România -Republica Moldova (valoarea
adăugată a proiectelor finan țate din cele două programe de cooperare transfrontalieră pentru
ariile eligibile, impactul investi țiilor realizate din fondurile celor d ouă programe
transfrontaliere);
– Politica Europeană de Vecinătat e;
– Parteneriatul Estic;
– euroregiuni le.

Fiecare stat membru al UE, de -a lungul timpului, și -a dezvoltat propriile abordări de cooperare
transfrontalieră și transregională. În unele state, aceste practici sunt însă mai eficiente decât în altele.
În calitate a sa de stat membru al UE, pe parcursul ultimului deceniu, România a instituționalizat o
abordare de cooperare transfrontalieră diferită pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina ,
spre deosebire de formele de cooperare cu alte state vecine. Această a bordare poate fi derivată din
trecutul istoric și afinitățile etno -lingvistice ale comunităților beneficiare.

Cu toate acestea, condiționările aferente implementării intervențiilor publice de natura
cooperării transfrontaliere neutralizează parțial aceas tă încărcătură istorică și plasează cadrul de
intervenție într -o logică a adecvării, relevanței, eficienței, eficacității și sustenabilității proiectelor
implementate. Având în vedere acest aspect, este important ă derul area periodic ă a exerciții lor de
evaluare a politicilor, mecanismelor și practicilor specifice cooperării transfrontaliere între România
și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova, precum și elaboră rii de recomandări
privind eficientizarea cooperării.

Așa cum reiese din termeni i de referinț ă specific i acestui SPOS,
– obiectivul general al prezentului studiu este acela de a identifica oportunitățile și provocările
prezente și potențiale în cooperarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între
România și Republica M oldova în perioada 2014 -2020.

Astfel, în particular, studiul își propune să:
– prezinte bazele cooperării transfrontaliere dintre cele trei state europene;
– analizeze cadrul politic și economic existent cât și eventuale evoluț ii ale acestuia din
perspectiva cooperă rii transfrontaliere între România și Ucraina, respectiv între România și
Republica Moldova în perioada 2014 – 2020;
– identifice premisele creării unei zone de stabilitate și securitate la granița estică a Uniunii
Europene;

23 – ofere recomandări de poli tici publice în vederea intensificării cooperării transfrontaliere între
România, Ucraina și Republica Moldova.

Ipoteza prezente i lucrări constă în asumpția că:
– o cooperare transfrontalieră eficientă și sus tenabilă va genera un nivel înalt de in teracți une
ȋntre UE și statele vecine, ceea ce va duce la crearea unui spațiu regional mai sigur și
predictibil.

Relevanța temei este cu atât mai ridicată cu cât Europa estică, în special Ucraina, dar și
Republica Moldova sunt supuse unor presiuni externe care, la rândul lor, produc vulnerabilități de
ordin securitar ce afectează inevitabil frontiera estică a UE și, deci, securitatea întregii organizații. Mai
mult, UE deja se confruntă cu efectele migrației masive, astfel că securitatea frontierelor a devenit un
laitmotiv pe agenda europeană, generând, inclusiv, disensiuni între statele membre , cele foarte vocale
ȋn acest „cor al negării” fiind cele din grupul estic, acestea uitând, se pare, c ă, acum două decenii,
cetățenii lor „băteau” ȋntr -un mod asemănător la por țile UE, milioane de europeni din est emigrând
spre vest.

Metoda de cercetare utilizată s -a axat în principal pe analiza documentelor și a studiilor de caz .
În vederea fundamentării stării de fapt descrise precum și a recomandărilor enunțate, echipa de
cercetare a valorificat surse de documentare primare (interviuri, studii de caz), precum și surse de
documentare secundare (a naliza legislație i ȋn materie a celor trei state avute în vedere, interpretarea
studiilor și analizelor publicate în România, Ucrai na, Republica Moldova, dar și în alte state membre
din regiune ș.a.).

Pe parcursul colectării datelor empirice și redactării studiului o atenție deosebită a fost
acordat ă consultării factorilor decidenți din cadrul Guvernului României ( Ministerul Afaceril or
Externe , Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice , alte ministere și agenții
guvernamentale implicate în derularea proiectelor de cooperare transfrontalieră), dar și a celor de la
nivel regional (reprezentanții B irourilor Regionale pen tru Cooperare Transfrontalieră , Agențiilor de
Dezvoltare Regională ). Totodată, echipa d e cercetare a efectuat interviuri de profunzime cu
reprezentanț ii instituțiilor naționale și regionale responsabile cu derularea intervențiilor de cooperare
transfrontal ieră.

În procesul de identificare a studiilor de caz relevante analizei a fost aleasă calea trată rii
diferențiate a subiectului în funcție de criterii precum: diversitatea regională, specificul guvernanței
de dezvoltare regională, tipul și natura interven țiilor ș .a. În acest sens, s-au identificat acțiunile
complementare întreprinse de autoritățile românești centrale sau locale ce au venit în ajutorul
consolidării cooperării sau al flexibilizării implementării acțiun ilor finanțate prin POC România –
Ucraina –Moldova, sau prin alte fonduri guvernamentale sau internaționale.

Studiul este structurat pe trei capitole:
– În primul capitol sunt prezent ate ș i analizate principalele concepte referitoare la
cooperarea transfrontalieră. Totodată, sunt prezentate divers e aspecte ale cooperă rii
transfrontaliere din perspectiva Politicii Europene de Vecinătate, dar și în contextul
imple mentării Parteneriatului Estic precum și ale Acordurilor de Asociere a le Republicii
Moldova și Ucrainei cu UE. În cadrul acestui capitol su bliniem faptul că este nevoie de o
întărire a PEV nu doar prin suplimentarea instrumentelor financiare, ci și prin reg ândirea
structurală a politicii;

24
– În capitolul doi este analizat, întâi, cadrul legislativ și instituțional din România, Ucraina și
Repu blica Moldova privind cooperarea transfrontalieră. Apoi , este realizată o analiză
comparativă a rezultatelor cooperării transfrontaliere pen tru exerciț iul financiar 2007 –2013.
În cadrul acestei analize , avem ȋ n vedere intervențiile derulate atât prin inter mediul
Programului Operațional Comun România -Ucraina -Republica Moldova 2007 -2013, cât și
prin intermediu l altor programe guvernamentale;

– În capitolul trei sunt analizate oportunitățile și provocările privind cooperarea
transfrontalieră între România și Uc raina, respectiv între România și Republica Moldova
pentru perioada 20 14-2020. Astfel, s -a urmărit nivelul de fezabilitate a obiectivelor și
priorităț ilor stabilite prin POC România -Republica Moldova 2014 –2020 și POC România –
Ucraina 2014 –2020 ținând cont d e condiționalitățile politice, economice, programatice ale
UE, precum și de prioritățile regionale sau nevoile sociale și culturale regionale. Totodată, au
fost avute în vedere și aspecte ce țin de complementaritatea cu alte programe transfrontaliere
și transregionale ale altor state UE cu Ucraina și Republica Moldova;

– Recomandările și propunerile de politici publice privind eficientizarea cooperării
transfrontaliere între România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova
sunt formulate în u ltimul capitol. Acestea sunt enunțate în baza constatărilor desprinse din
cercetarea de teren, dar și din documentarea întreprinsă pe parcursul dezvoltării studiului .
Esența recomandărilor urmărește crearea ș i pe mai departe a unei zone stabile, sigure și
prospere la granița estică a Uniunii Europene. În acest sens, ȋnț elegem rolul României ca
fiind esențial ȋn atingerea respectivului obiectiv dat fiind triplul să u statut de țară-frontieră a
UE, de stat riveran la Marea Neagră și de partener strategic al Re publicii Moldova și
Ucrain a. Și, nu ȋ n ultimul rând, avem ȋ n vedere interesele naț ionale imediate ale Româ niei ca
stat aflat la doar câteva sute de mile de Crime ea ocupată de Rusia și la alte câteva s ute de km
de Transnistria aflată , de asemenea, sub contr olul Rusiei.

25 CAPITOLUL 1
ROLUL COOPERĂRII TRA NSFRONTALIERE
ÎN POLITICA EU ROPEANĂ DE VECINĂTAT E ȘI NOUL FORMAT
AL PARTENERIATULUI E STIC

1.1. Cooperarea transfronta lieră. Delimită ri conceptuale
Politicile statelor na ționale din Europa ultim elor secole, generate adesea de tensiunile și
conflictele cu statele învecinate, au condus la crearea unor bariere în spațiul frontalier . Această
realitate poate fi remarcată în special acolo unde lipseau frontierele naturale (râuri, mun ți, mare).
Din ra țiuni cel mai adesea strategice și militare , periferiile erau legate de centru, atât economic, cât
și prin re țelele de circula ție2. În zonele de frontieră, nu de pu ține ori pentru a „fortifica” teritoriul
național, a rterele de circula ție erau disp use paralel cu grani țele statului . Mai mult, în majoritatea
cazurilor s-au putut observa fluxuri de migrație dinspre periferie spre centru. Regiunile de frontieră
bogate s -au dovedit în timp a fi surse de conflicte, ceea ce justifică „fortificarea” prin păstrarea în
sărăcie a acestor regiuni. „ Oamenii din regiunile de frontieră, care au fost afecta ți în cel mai înalt
grad de urmările conflictelor istorice, au căpătat cu timpul temeri reciproce și animozită ți. Condi țiile
care au creat aceste rela ții au prejudiciat disponib ilitatea de cooperare și stabilire de contacte.”3
Clivajele secolul ui al XX -lea s-au produs preponderent din motive de natură politică și ideologică:
grani țele statelor au devenit adevărate bariere de netrecut nu doar pentru du șmani, ci și pentru
proprii c etățeni. Astfel frontierele jucau mai degrabă rolul unor elemente ce împiedicau apariția
activităților și valorilor comune , deși din punct de vedere strategic, stric t din perspectiva regiunilor
de fronieră, aceastea erau direct interesate în a dezvolta o s trategie bazată pe cooperare cu regiunile
învecinate.
Pe parcursul procesului de construc ție europeană, respectiv a integrării statelor europene în
structurile comunitare, remarcăm o schimbare de percep ție asupra frontierelor statelor na ționale.
Acestea din urmă au cunoscut un proces de deschidere, de diluare chiar, pe fondul integrării în
spațiul pie ței unice mai întâi, respectiv în spa țiul Uniunii Europene, ulterior. Extinderea Uniunii
Europene spre est, proces concretizat prin integrarea în comunitate a mai multor state foste
comuniste a condus la schimbarea opticii asupra vechilor frontiere comunitare, la mutarea frontierei
externe pe grani țele acestor state. Frontiera hard , care ar asigura în concep ția institu țiilor europene
protec ția cetă țenilor săi, a devenit astfel, în principal, responsabilitatea noilor membri ai Uniunii.
Astfel, d in rațiuni securitare și nu numai, aceste state au devenit susținători ai statelor europene care
nu sunt membre ale acestei organizații , dar care se află la frontierele U E: Polonia sus ține intens
Ucraina , iar România , Republica Moldova , și exemplele pot continua. În ciuda unor restric ții în
ceea ce privește vizele , aceste state au încercat să dezvolte relații și construc ții frontaliere de tip soft
cu partenerii lor din af ara comunită ții4. Integrarea europea nă a acestor state a condus, ȋn acelaș i

2 Manual de Cooperación Transfronteriza , Asociației Europene a Regiunilor Frontaliere ( AEBR) , Berlin, 2014, p. 14.
Lucrarea este disponibilă pe site -ul AEBR, http:// www.aebr.eu/en/news/news_detail.php?news_id=373 , accesat în data
de 10.08.2015.
3 Cooperare transfrontalieră , http://transeco.ecosv.ro/cooperare_trans_ro.htm , accesat în data de 04.08.2015.
4 Mircea Brie, Europe from Exclusive Borders to Inclusive Frontiers: Case Study Romanian – Ukrainian Frontier , în
Ioan Horga, Istvan Suli -Zakar (coord.), Cross -Border Partnersip with Spacial Regard to the Hungarian -Romanian –
Ukrainian Tripartite Border , Orad ea-Debrecen, 2010, p. 23 -36; Mircea Brie, Ioan Horga, Le frontiere culturali europee:
tra l’identita dello spazio europeo e le politiche comunitarie , în Sorin Șipoș, Gabriel Moisa, Mircea Brie, Florin
Sfrengeu, Ion Gumenâi (coord.), The Historian’s Atelier . Sources, Methods, Interpretations , Academia Română, Centrul
de Studii Transilvane, Cluj -Napoca, 2012, p. 107 -126.

26 timp, la o anumită izolare a Rusiei (asociată unei reac ții de tip hard ), deranjată de această lărgire a
Uniunii, coroborată cu procesul, oarecum paralel, al extinderii NATO. Toate acestea fac parte dintr –
un proces complex generat de mecanismul comunitar, de realită țile geopolitice și de strategiile
macro -economice. Extinderea europeană a determinat astfel conturarea unor noi modele ale
relațiilor de vecinătate, diferite oarecum de v echile rela ții dintre statele na ționale.
În dezbaterea noastră avem în vedere cel pu țin două elemente: 1. nivelul analizei privitoare la
frontierele interne dintre statele membre UE; 2. nivelul analizei frontierelor externe ale UE. Aceste
nivele de analiză ne oferă perspective diferite asupra cooperării transfrontaliere: una internă, la
frontierele interne ale UE, și alta externă, cu vecinii Uniunii Europene. Indiferent de nivelul de
analiză, imaginea frontierelor reflectă stadiul, profunzimea și onestitate a cooperării transfrontaliere.
Relațiile de colaborare din spațiul de frontieră conduc la deschiderea și diluarea barierelor între
oameni, comunită ți, institu ții, organiza ții sau state. Această logică este valabilă atât la nivelul UE,
cât și la nivelul sta telor, regiunilor sau comunită ților l ocale.
Cooperarea tra nsfrontalieră poate fi definită în raport cu colaborarea directă dintre regiunile
învecinate, regăsite de -a lungul unei frontiere , indiferent de nivelul la care se realizează această
relaționare . Colaborarea se poate realiza în toate domeniile, între toate autorită țile naționale,
regionale și locale , implicând to ți actorii . De altfel, textele tratatelor europene prevăd necesitatea
asigurării unei dezvoltări armonioase, reducând decalajul de dezvoltar e dintre diferitele regiuni sau
state europene. Eficien ța, fiabilitatea, autenticitatea și legitimitatea construc ției europene, a integrării
europene sunt legate și de succesul cooperării transfrontaliere. „ Principiul de baz ă al cooper ării
transfrontaliere este realizarea î n ariile frontaliere a unor spa ții contractuale în scopul de a permite
găsirea de solu ții comun e la problemele similare, entită țile statale neignorând, fa ță de colectivită țile
lor periferice, particularitatea și specificul problemelor de vecinătate cu care acestea se confrunt ă”5.
Cooperarea transfrontalieră se dovede ște a fi „un tip de cooperare mutuală clasică, între două
regiuni de frontieră învecinate”6. La aceasta pa rticipă state, regiuni, unită ți admin istrative de la
diferite nivele și/sau grupuri sociale etc., cuprinzând toate domeniile vieții cotidiene și participând la
dezvoltarea de programe, priorită ți și acțiuni comune 7. Cooperarea transfrontalieră este favorizată
de moștenirea culturală, de cea etno -lingvistică, de cea istorică (a se vedea cazul mo ștenirii
habsburgice în Europa Centrală) sau de prezen ța minorită ților na ționale. Comunitatea românească
din Ucraina sau cea ucraineană din România, apoi mo ștenirea comună etno -lingvistică a popula ției
Românie i și Republicii Moldova, c onstituie elemente favorizante în procesul cooperării
transfrontaliere.
Cu trecerea timpului, cooperarea la nivelul frontierelor europene a cunoscut un proces de
nuan țare din perspectiva politicilor europene. Astfel, la cele interne ale UE avem Politica de
Coeziune , iar la cele externe, Politica Europeană de Vecinătate8, prima fiind menită să reducă
decalajele dintre regiunile și statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene și cele mai pu țin

5 Charles Ricq, Manual de cooperare transfrontalieră pentru uzul colectivităților locale și regionale în Europa , Ediția a
3-a, București, 20 00, p. 10.
6 Cooperare transfrontalieră , http://transeco.ecosv.ro/cooperare_trans_ro.htm , accesat în data de 04.08.2015.
7 Ibidem
8 A se vedea suplimentar Mircea Brie, European Instruments of Cross -border cooperation. Case study: the Romanian –
Ukrainian border , în Identités, citoyennetés et démocratie, 20 ans après , sous la direction de Fabienne Maron, Grzegorz
Pozarlik, Editions Bruylant, Bruxelles, 2010, p. 265 -280; Mircea Brie, Ioan Horga, The Romanian -Ukranian Cross –
Border Cooperation an The European Instruments , în Ucraina – Romania – Moldova: aspecte istorice, politice si culturale ale
relatiilor în contextul proceselor europene contemporante , vol. 3, Cernăuți, 2009, p. 302 -318

27 dezvoltate9, ȋn timp ce cealalt ă aduce și ea o nouă abordare a rela țiilor dintre Uniunea Europeană și
vecinii săi, superioară celei tradiționale bazată pe simpla cooperare10. Fie că avem în vedere nivelul
intern al UE, fie că analizăm cazul frontierelor externe ale acesteia, cooperarea transfrontalieră s -a
dovedit a fi un promotor al integrării, măcar la nivel regional. În timp, regiunile s-au dovedit adesea
a fi „modele de micro -integrare inter-regională transfrontalieră”11, ce merită aten ție și în viitor în
privin ța conturării politicilor având legă tură cu procesul construc ției europene. Din acest punct de
vedere, c ooperarea teritorială, transfrontalieră sau de alt fel, este un mijloc „pe care fiin ța umană,
prin excelen ță socială, îl folose ște pentru a -și atinge scopuri care țin de cre șterea calită ții vie ții”12.
Eficiența cooperării transfrontaliere depinde de coordonarea tuturor actorilor implica ți în acest
proces, dar și de cooperarea la toate nivelele, dublat ă fiind de existen ța unui cadru juridic adecvat.
Disfun cționalitatea la unul dintre nivele poate genera eșecul acesteia . Prin urmare, cooperarea
transfrontalieră nu mai este apanajul strict al statelor , ca actori interna ționali. Un rol important în
acest proces îl joacă structurile administrative locale și regionale din zonele de frontieră, asocia țiile
de dezvol tare create de către acestea, dar și corpora țiile transna ționale interesate în promovarea unui
mediu economic și politic prielnic dezvoltării afacerilor13. Pentru a avea succes, în zonele de
frontieră trebuie să se coopereze cu parteneri transfrontalieri de la egal la egal și să se respecte
interesele fiecărei păr ți implicate. Uniunea Europeană încurajează și stimulează dezvoltarea de
parteneriate în cooperarea transfrontalieră. Interesul UE este nu doar acela de a dezvolta armonios
regiunile de o parte sau alta a frontierei sau interesul de ordin securitar în ceea ce privește
dezvoltarea unei regiuni învecinate cooperante și stabile , ci și întărirea spiritul ui și identită ții
europene în rândul cetățenilor săi, dincolo de identită țile lor na țional -etnice14. „Instrumentele
financiare și eforturile non -financiare (de exemplu: promovarea de standarde pentru sporirea
competitivită ții, abordări metodice, implica ții la nivelul ajustării cadrului normativ -juridic etc.) ale
partenerilor europeni în zonele de frontieră sunt consistente și proiectate pentru o perioadă
îndelungată ”15. Cooperarea transfrontalieră, atât la nivel inter -statal, cât și regional sau local, a stat
în aten ția institu țiilor europene pe întregul proces de construc ție europeană. Pentru a eficientiza
această co laborare și a direc ționa unitar numeroasele ini țiative existente s -a încercat crearea unui
cadru normativ, care să ofere inclusiv modele de acorduri de parteneriat și asociere16.

9 Asupra aces tei teme a se vedea, ȋntre alte lucrări, Iordan Gheorghe Bărbulescu, Noua Europă. Identitate și model
European , Polirom, 2015, p. 305 -310
10 Europa în direct. Cooperare transfrontalieră , http://europaindirect.ecosv.ro/cooperare_trans.htm , accesat în data de
03.08.2015.
11 Charles Ricq, op. cit. , p. 11.
12 Strategia de dezvoltare a județului Satu Mare până în 2020. COMPAS 20 – Concepții și Orientare Modernă,
Planficare Armonioasă și Strategică p ână în 2020 , Capitolul 8. Cooperare transfrontalieră , accesat în data de
04.08.2015.
13 Cătălin -Silviu Săraru, „ Considérations sur les accords de coopération transfrontalières entre les unités
administratives -territoriales limitrophes des zones frontalières de la Roumanie et les structures similaires dans les pays
voisins ”, în “Curentul Juridic” nr. 2(45)/2011, p. 88.
14 Mircea Brie, Daniela Blaga, Identity rematch in the European space , în Cultural Diplomacy at the East and West
Borders of the European Unio n, 2015 (volum în curs de apariție).
15 Mihai Roșcovan, Veaceslav Bulat, Mariana Puntea, Viorel Miron, Ghid de cooperare transfrontalieră , Ediția a II -a,
Chișinău, 2010, p. 101.
16 A se vedea Convenția -cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a c olectivităților sau autorităților
teritoriale , Madrid, 21 mai 1980, http://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/PDF/Romanian/106 -Romanian.pdf ,
accesat în data de 2 6.08.2015.

28 În accep țiunea Asocia ției Europene a Regiunilor Frontaliere ( AEBR)17, succesul cooperării
transfrontaliere este dat de respectarea unui set de patru principii : principiul parteneriatului,
principiul subsidiarită ții, principiul programării și principiul echivalen ței institu ționale18.
Astfel:
– principiul unui parteneriat corec t și egal este elementar în domeniul cooperării
transfrontaliere. Acest principiu con ține două componente : parteneriat ul vertical și cel
orizontal19. La nivelul parteneriatelor verticale sunt identificate relațiile existente , în sens
concentric, uneori iera rhic sub raport juridic, de la următoarele nivele: UE, statal -național,
regional și local din zona de frontieră. Parteneriatele orizontale se referă la rela țiile dintre
acești parteneri (organiza ții, structuri) și entită țile similare de pe cealaltă parte a frontierei20.
Acest principiu se bazează pe egalitatea ambelor păr ți, indiferent de mărimea țării,
importa nța ei geografică ș i economică sau numărul popula ției. Pentru dezvoltarea acestui
parteneriat trebuie depă șite impedimente precum : diferen țele de la nivel administrativ sau
cele al competen țelor și posibilită ților de finan țare21;
– cel al subsidiarită ții face apel la implicarea activă a actorilor locali și regionali în procesul
de cooperare transfrontalieră;
– program area presupune „existen ța unui concept sa u program comun de dezvoltare
transfrontalieră”22. Pregătirea politicilor și programe lor transfrontaliere comune de
dezvoltare, precum și implementarea proiectelor transfrontaliere este determinată și
condi ționată de participarea activă a tuturor actorilor implica ți, inclusiv de la nivel regional
sau local, de ambele păr ți ale frontierei ;
– ȋn fine, echivalen ța institu țională face apel la cooperarea transfrontalieră realizată fără a se
ține cont de diferen țele de organizare administrativă întâlnite pe cele dou ă păr ți ale frontierei.

Cooperarea transfrontalieră reprezintă unul din instrumentele polivalente importante care
presupune și mobilizarea resurselor financiare în cadrul unor proiecte comune. Componentă
esențială a politicii de dezvoltare regională, coo perarea transfrontalieră are drept scop principal
asigurarea cre șterii economice și dezvoltarea echilibrată și durabilă a regiunilor de frontieră23.

Obiectivele principale ale politicii de cooperare transfrontalieră, a șa cum apar ele în
legisla ția române ască, sunt următoarele:
„a) promovarea cooperării între regiunile, comunită țile și autorită țile situate de o parte și de alta a
frontierelor, în rezolvarea unor probleme comune, prin conceperea și implementarea unor strategii
transfrontaliere și a unor pr oiecte , care să contribuie la dezvoltarea comunită ților respective sub
aspectul cre șterii nivelului de trai și a dezvoltării economice; b) promovarea bunei vecinătă ți, a
stabilită ții sociale și progresului economic din regiunile de frontieră, prin finan țarea unor proiecte

17 A se vedea site -ul oficial AEBR, http://www.aebr.eu/en/index.php.
18 Apud Mihai Roșcovan, Veaceslav Bulat, Mariana Puntea, Viorel Miron, op. cit. , p. 27.
19 Manual de Cooperación Transfronteriza… , p. 157.
20 Mihai Roșcovan, Veaceslav Bulat, Maria na Puntea, Viorel Miron, op. cit. , p. 27 -28.
21 Cooperare transfrontalieră , http://transeco.ecosv.ro/cooperare_trans_ro.htm , accesat în data de 04.08.2015
22 Ghid 2000. Politici Regionale, Ghid Practic de Cooperare Transfrontalieră Association of European Border Regions,
p.14, http://www.aebr.eu/files/publications/lace_guide.ro.pdf , accesat în data de 20.07.2015.
23 Cătălin -Silviu Săraru, op. cit. , p. 92.

29 cu beneficii vizibile pentru regiunile și comunită țile din aceste regiuni; c) sprijinirea realizării
descentralizării responsabilită ții, prin promovarea ini țiativelor locale, realizate în cadrul strategiilor
locale”24.
O abordare similară a supra cooperării transfrontaliere o au statele care nu sunt membre ale Uniunii
Europene. Din perspectiva politicii Republicii Moldova , de exemplu, sunt identificate următoarele
obiective pe termen lung ale cooperării transfrontaliere25: crearea mai multor a vantaje bilaterale;
îmbunătă țirea infrastructurii fizice și economice; dezvoltarea resurselor umane ale regiunii;
adâncirea legăturilor culturale și educa ționale; pregătirea pentru aderarea la UE; protec ția mediului
etc.

1.2. Cooperarea transfrontalieră și Politica Europeană de Vecinătate (PEV)
Perspectiva Uniunii Europene în privin ța relațiilor sale externe cu statele din proximitatea sa are
ca suport și punct de plecare Politica Europeană de Vecinătate , ale cărei rezultate au fost remarcate
de către Comi sia Europeană ca fiind pozitive încă din primii ani de la lansarea sa în 200326. Efectul
pozitiv este semnalat apoi de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Astfel, „ PEV
a întărit rela țiile cu țările partenere și a adus beneficii concret e atât Uniunii, cât și partenerilor săi,
inclusiv lansarea de ini țiative regionale și sprijin acordat democratizării în vecinătatea europeană”27.
Sub influen ța Politicii Europene de V ecinătate conceptul de frontieră externă a Uniunii Europene
tinde să capet e noi forme de exprimare. Pe de o parte, constatăm o flexibilizare a contactelor dintre
cele două păr ți ale frontierei. O asemenea tendin ță este amplificată prin mecanismele de cooperare
transfrontalieră, prin intermediul euroregiunilor, dar și a instrumen telor europene implementate cu
succes la frontiera externă. Pe de altă parte, ac țiunile Uniunii Europene prin care încearcă să
implementeze politici de coeziune regională la grani țele sale actuale , sunt potrivit unor anali ști
dovada că Uniunea î și consolid ează frontierele externe actuale, luându -se astfel în calcul, cel pu țin
pentru moment, varianta încetinirii procesului de extindere spre est, fără însă să fie închise efectiv
porțile28.
Privită în context regional, PEV apare pe fundalul extinderii UE spre est coroborată cu
schimbarea strategiei Rusiei vis-a-vis Europa estică .

24 Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 (*actual izată*) privind dezvoltarea regional ă în Rom ânia, Cap. 1, Art. 31,
http://www.adrnordest.ro/user/file/library%20law%20ro%20and%20en/LEGE%20nr. %20315%20din%202004.pdf ,
accesat în data de 30.08.2015.
25 A se vedea Mihai Roșcovan, Cooperarea transfrontalieră a Republicii Moldova cu România și Ucraina , p. 1,
www.ipp. md/public/files/Publicatii/2003/iulie/Pr~Roscovan.doc , accesat în data de 19.07.2015.
26 A se vedea Communication de la Commission. Une politique européenne de voisinage vigoureuse , Bruxelles,
05/1272007, COM(2007) 744 final.
27 EUR -Lex, Access to Europea n Union law, Regulamentul (UE) NR. 232/2014 AL Parlamentului European și al
Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate , Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
L 77/27, 15.03.2014, http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2014.077.01.0027.01.RON ,
accesat în data de 30.08.2015.
28 Făcând legătura cu „revoluția portocalie” din Ucraina, comisar ul european pentru relații externe și politica europeană
de vecinătate Benita Ferrero -Waldner a declarat la 1 decembrie 2004 că „ la question de l’Ukraine dans l’UE n’est pas à
l’ordre du jour. Mais il est clair que nous ne fermons aucune porte ”. A se vedea Régis Matuszewicz, Vers la fin de
l`Élargissement? , în Laurent Beurdeley, Renaud de La Brosse, Fabienne Maron (coord.), L`Union Européenne et ses
espaces de proximité. Entre stratégie inclusive et parteneriats removes: quell avenir pour le nouveau voisina ge de
l`Union? , Bruxelles, Bruylant, 2007, p. 109.

30 După anul 2000 , cȃnd Vladimir Putin devine președintele Rusiei , strategia Moscovei față de
Occident se schimb ă. Față de guvernarea anterioară ce poate fi caracterizată printr -o politi că bazată
pe o tendință de cooperare, strategia lui Vladimir Putin reafirmă dreptul și necesitatea redobândirii
independenței politicii ruse. Acest concept de independență nu se referă la independența internă a
politicilor Rusiei , ci mai degrabă trebuie în țeles în relație antitetică față de UE, dar mai ales față de
NATO, deci pe plan extern. Astfel independența este văzută drept o contrapondere la alternativa
vestică. T otuși aceasta nu este o noțiune nouă care a apărut odată cu venirea lui Vladimir Putin la
putere , ea existȃnd la nivel strategic încă din secolul al XV -lea și făcȃnd referire la relația cu Sfȃntul
Imperiul Roman. Din punctul de vedere al percepției sub logica determinată de o astfel de viziune ,
Rusia s -a aflat într -o permanentă stare de am enințare exterioară generată și de poziția sa geografică
(lipsa unor frontiere mar itime, extinderea UE și a NATO spre est și creșterea influenței Chinei în
est)29. O astfel de percepție poate g enera două tipuri de strategii: pe de o parte, putem vorbi de o
politică externă al cărei scop constă în apărarea intereselor proprii , deci o politică defensivă . Acest
tip de comportament este caracteristic perioadei 2000 -2008, pȃnă la izbucnirea războiului georgian.
După ce aceste evenimente au avut loc , strategia rus ească se schimbă și generează un pattern cu
accente agresive, elemente ce pot fi observate în cadrul războiului din Ucraina , deci o politică bazată
pe ofensivă .
În ceea ce privește viziunea Rusiei față de Europa estică, regiune ce a fost cuprinsă în PEV și
mai apoi în PaE, aceasta percepe zona ca făcȃnd parte din vecinătatea sa apropriată, o regiune ce o
desparte de UE și NATO și care face parte din ceea ce Rusia a n umit „ identitatea Ruso -Sovietică”30
(mai ales Ucraina de aici ș i atitu dinea agresivă pe care Moscova a adoptat -o ante și post Vilnius).
Sub această paradigmă ucrainienii erau considerați a fi „ruși ce vorbesc unul dintre dialectele limbii
ruse”31. Astfel , Rusia a perceput și încă percepe orice apropiere a Republicii Moldova și a Ucrainei
față de U E/NATO drept o pierdere a propriei influențe în zonă.
Pe de altă parte, Europa estică era văzută de liderii europeni drept o zonă problematică din
punct de vedere geopolitic, aflȃndu -se între două puteri regionale , dar și datorită unor probleme
interne cu care aceste state se confruntau și care afectau întreaga regiune precum: crima organizată,
traficul de droguri etc32. Astfel relația pe care UE a dezvoltat -o cu Republ ica Moldova și/sau
Ucraina a fost percepută în termeni negativi, de competiție de Rusia, fapt ce poate explica evoluțiile
viitoare din această zonă33.
Ținȃnd cont de toate aceste aspecte, cooperarea transfrontalieră nu mai era un deziderat, ci o
necesitate prin care se putea ridica nivelul de securitate de la granițele viitoare ale UE și de a
transforma relația dintre UE și statele din regiune dintr -un joc cu suma nulă, într -unul de tip cȃștig –
cȃștig. Astfel, consta tăm, prin implementarea PEV , o schimbare de percep ție asupra frontierei
externe. Într -o atare situa ție, regiuni și oameni din afara structurilor comunitare pot beneficia de
programe și instrumente ale unei politici , care îi apropie de cetă țenii UE. Politica Europeană de

29 Andrei Tsygankov, Russia and the West from Alexander to Putin (New York, Cambridge University Press, 2012),
p.31.
30 Grygoriy Perepelytsia, “Capacity of instruments for development of mutually beneficial relations in the format
“Uraine -Visegrad Plus,” volume of the International Conference: Ukraine and the Visegrad Four: Towards a Mutually
Beneficial Relationship , May 13 -14, 2010, p.105.
31 Ibidem
32 Artur Gruszczak, „The securitization of the Eastern border s of the European Union. Walls or bridges?,” (paper to the
UACES 40th Annual Conference Exchanging Ideas on Europe: Europe at a Crossroads, Bruges, 6 -8 September 2010),
http://www.uaces.org/pdf/papers/1001/gruszczak.pdf accesat în data de 20.09.2015
33 Desp re relația Est -vest și rolul Rusiei ȋn această ecuație, o recentă lucrare a lui Ana Maria Costea , East versus West,
When Politics collide with economics, Tritonic, 2015

31 Vecinătate contribuie semnificativ, prin programele sale de cooperare teritorială la frontiera externă,
la dezvoltar ea unei sistem tot mai omogen34 și la o „dezvoltare regională integrată”35. Aceste politici
sunt cerute și de necesitatea promovării unei armonizări a politicilor economice , care să contribuie la
realizarea unei coeziuni economice la nivel regional36. Estompa rea importantelor dezechilibre
comerciale dintre UE și vecinii săi , prin extinderea pie ței comune dincolo de frontierele externe ale
comunită ții, este a șadar un imperativ ce răspunde politicii europene spre dezvoltarea unei bune
vecinătă ți37. Implementarea instrumentelor europene ale cooperării transfrontaliere tinde să mute
frontiera reală spre exterior prin construirea uneia noi, simbolice, incluzând o arie periferică
privilegiată ce beneficiază de avantajele vecinătă ții38.
Spațiul de frontieră presupune r elații de vecinătate. În doctrină, buna vecinătate este definită
ca o „stare de fapt”, o „inevitabilitate” (vecinii sunt da ți de istorie și geografie), există de când au
apărut popoarele și statele și generează la frontiere două reacții: men ținerea stării de securitate prin
rezolvarea conflictelor și între ținerea raporturilor de cooperare între state învecin ate39. Buna
vecinătate este în strânsă legătură cu conceptul de „frontieră ”, chiar dacă , în timp, rolul frontierei s -a
schimbat, din barieră, ea devenind puțin câte pu țin punct de întâlnire între realită ți diferite ce
descoperă posibilitatea complementarită ții dincolo de concep țiile rigide asupra suveranită ții naționale.
În spa țiul transfrontalier al bunei vecinătă ți un rol aparte îl are „mica diploma ție”, sub influen ța
cadrului oficial de rela ții, care se manifestă prin aceasta. Activitatea pozitivă în spa țiul „micii
diploma ții” creează securitate și încredere, buna vecinătate exprimându -se ca principiu. Regimul de
frontieră, conform defini ției date în lit eratura de specialitate40, este stabilit de către fiecare stat prin
legisla ția sa, în conformitate cu acordurile încheiate cu vecinii. Statele urmăresc astfel să asigure buna
lor vecinătate, evitarea conflictelor de frontieră , fără a pierde din ve dere atrib utul suveranităț ii de
apărare a frontierelor.
Înlăturarea barierelor și evitarea apari ției unor noi linii de separare între Europa extinsă și noii
vecini este scopul declara t al PEV încă de la lansarea acestuia41. Domeniile cooperării sunt diverse:
de la po litică la economie, de la cultură la securitate42.
Cooperarea transfrontalieră s -a dovedit a fi o prioritate a Politicii Europene de V ecinătate .
Aceasta vizează promovarea unei abordări coerente și integrate a dezvoltării regionale, manifestând
interes pen tru provocările comune, garantând eficien ța și securitatea la grani țele externe ale UE și
încurajând cooperarea la nivel local43. Încă de la lansarea sa , PEV a stimulat punerea în aplicare a

34 Annabelle Hubeny -Berlsky, Le financement de la PEV – la réponse proposée (1) , în Laure nt Beurdeley, Renaud de La
Brosse, Fabienne Maron (coord.), op. cit ., p. 317.
35 Ibidem , p. 320.
36 A nu se confunda Politica de coeziune economică, socială și teritorială a UE așa cum este aceasta definită ȋn Tratatele
UE (Uniunea Europeană, Versiune conso lidată a Tratatelor, Luxemburg, OPUE, 2010, TFUE, Titlul XVII) cu principiul
coeziunii la care se face uneori referire c ând se vorbe ște despre cooperarea transfrontalier ă.
37 Régis Matuszewicz, op. cit ., p. 110.
38 A se vedea Mircea Brie, Ioan Horga, The Eur opean Union External Border. An Epistemological Approach , în Revista
Română de Geografie Politică , 2009, p. 7 -8.
39 Apud Mircea Brie, The European Neighborhood Policy, Mass -media and Cross -border Cooperation , în Analele
Universității din Oradea, Seria Relaț ii Internaționale și Studii Europene , 2009, p. 83.
40Marțian Niciu, Drept internațional public , Ed. Servosat, 1999, p. 246.
41 Apud Adrian Pop, Gabriela Pascariu, George Anglițoiu, Alexandru Purcăruș, România și Republica Moldova – între
Politica Europeană d e Vecintate și perspectiva extinderii Uniunii Europene , Institutul European din România – Studii
de impact III, p. 8, http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Pais3_studiu_5_ro .pdf, accesat în data de 15.08.2015.
42 Ibidem , p. 9.
43 EUR -Lex, Access to European Union law, Instrumentul european de vecinătate și de parteneriat – Documentul de
strategie privind cooperarea transfrontalieră 2007 -2013 , Cooperarea transfrontalieră 2007 -2013 – Sinteză , http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:r17104&from=RO , accesat în data de 19.08.2015 .

32 unor reforme politice, economice și institu ționale dificile, precu m și promovarea valorilor comune
care să asigure o apropiere a UE de vecini și invers. Acest proces în viziun ea documentelor
programatice urma să pregătească statele vecine pentru o integrare progresivă.
În cazul exerciț iului financiar ale UE 2007 -2013, co operarea transfrontalieră a Uniunii
Europene cu statele vecine, inclusiv cu Republica Moldova și Ucraina , s-a înscris în cadrul oferit de
Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat. În calitatea sa de membru a l UE, România a
avut o pozi ție de parte ner direct al celor două state europene în cadrul PEV . Această politică
europeană de sus ținere a consolidării rela țiilor politice și economice cu statele vecine a continuat să
fie o prioritate, fiind cuprinsă în planurile de „cooperare, de asociere și de p arteneriat”44. Aceasta e ra
în concordan ță cu textul Tratatului privind Uniunea Europeană care prevede că „Uniunea dezvoltă
relații privilegiate cu țările învecinate, în vederea stabilirii unui spa țiu de prosperitate și de bună
vecinătate, întemeiat pe valor ile Uniunii și caracterizat prin rela ții strânse și pașnice, bazate pe
cooperare” (art. 8 alin .(1))45.
Pe parcursul perioadei 2007 -2013, î n cadrul PEV, cooperarea transfrontalieră a jucat un rol
important în apropierea regiunilor de frontieră , care se confr untă cel mai adesea cu diferen țe de
dezvoltare și disparită ți socio -economice.
În această direc ție se înscriu priorită țile și obiectivele asumate ale acestei politici, respectiv:
1. „de a promova o dezvoltare economică și socială armonioasă în regiunile situate de orice
parte a frontierelor comune. O aten ție specială se acordă comer țului și investi țiilor locale,
promovării întreprinderilor comune, turismului, investi țiilor în infrastructura locală și
cooperării în sectoarele energetice, de transport și de comunica ții;
2. de a-și asuma provocările comune în domenii cum ar fi mediul, sănătatea publică și
prevenirea și combaterea crimei organizate. Acțiunile includ o planificare comună și
activită ți, de asemenea comune, de supraveghere, dar și o mai bună gestionare a resurselor
naturale , dar și a de șeurilor. Problema poluării apei este esen țială în contextul bazinelor
maritime comune, și anume Mările Baltice, Neagră și Mediterană. De asemenea, ac țiunile
includ și măsuri de încurajare a cooperării în vederea su pravegherii și tratării bolilor
transmisibile cât și cooperarea intensificată în lupta împotriva corup ției, imigrării ilegale și
traficului uman;
3. de a garanta frontiere sigure și eficiente prin îmbunătă țirea opera țiunilor și a procedurilor
specifice ges tionă rii frontierelor, prin consolidarea securită ții lan țului logistic interna țional
sau chiar prin îmbunătă țirea infrastructurilor și echipamentului la grani țe;
4. de a promova ac țiunile interumane locale la nivel transfrontalier prin îmbunătă țirea
contac telor societă ții civile. Cooperarea educa țională, socială și culturală poate juca un rol
esențial în promovarea democra ției și a valorilor comunitare ”46.
În perioada analizat ă, cooperarea transfrontalieră a acoperit două categorii de programe , adică acelea
care privesc :

44 Către o nouă politică europeană d e vecinătate , Document comun de consultare, Comisia Europeană, Înaltul
Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Bruxelles, 4.3.2015 JOIN(2015) 6
final, p. 2, http://ec.europa.eu/enlargement/neighbourhood/consultati on/consultation_romanian.pdf , accesat în data de
18.08.2015.
45 Ibidem
46 EUR -Lex, Access to European Union law, Instrumentul european de vecinătate și de parteneriat … , http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:r17104&from=RO , accesat în data de 23.08.2015.

33  Frontierele terestre și rutele maritime pentru regiunile situate de -a lungul frontierelor terestre sau
ale rutelor maritime importante. Aceste programe se adresează două sau mai mult or țări.
 Bazinele maritime pentru regiunile situate la fron tierele externe ale UE, de -a lungul unuia dintre
cele trei bazine maritime (al Mării Baltice, al Mării Negre și al Mării Mediterane).

Ȋn privința exerciț iului financiar 2014 -2020, a lături de programele bilaterale sau regionale
pentru est și sud, Instrumen tul European de Vecinătate, regândit în spiritul noilor politici ale Uniunii
Europene , finan țează programele transfrontaliere de cooperare între statele membre și țările din
vecinătate47. Aceste programe au în vedere finan țarea unor proiecte de cooperare în tre unul sau mai
multe state membre, pe de o parte, și una sau mai multe țări partenere și/sau Federa ția Rusă, pe de
altă parte, care se desfă șoară de -a lungul păr ții lor comune a frontierei externe a UE. Sunt avute în
vedere programe opera ționale comune m ultianuale, care reglementează cooperarea la o frontieră sau
la un grup de frontiere și care con țin măsuri multianuale menite să răspundă unui set coerent de
priorită ți ce pot fi puse în aplica re cu sprijin ul UE. În conformitate cu principiului parteneriat ului,
actorii implica ți selectează în comun ac țiuni susceptibile să beneficieze de sprijin din partea Uniunii,
care sunt în concordan ță cu priorită țile și măsurile programului opera țional comun.
Prin intermediul politicilor și instrumentelor PEV, Uniunea o feră țărilor din spa țiul său de
vecinătate „o rela ție privilegiată, întemeiată pe angajamentul reciproc de a respecta și a promova
valorile democra ției, drepturile omului, statul de drept, buna guvernan ță și principiile unei economii
de pia ță, precum și dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii”48. Uniunea Europeană este
interesată de succesul acestei politici de vecinătate pe care a încercat să o reformeze atât la nivel de
instrumente, cât și la nivel de programe. În noile accep țiuni, sprijinul UE este folosit în beneficiul
țărilor partenere și al zonelor implicate în cooperarea transfrontalieră , printr -o abordare separată, dar
și în beneficiul comun al Uniunii și al țărilor partenere. Noile instrumente și regle mentări dau
Federa ției Ruse acces la coope rarea transfrontalieră, la cooperarea regională, cu participarea
Uniunii . De asemenea, statul rus poate fi parte la programele multina ționale relevante, inclusiv la
cooperarea în materie de educa ție49.
Eligibilitatea geografică a noilor programe de cooperar e transfrontalieră, ca parte a Pol iticii
Europene de vecinătate, se referă la proiectele implementate în: a. zona frontierei terestre, care
acoperă unită țile teritoriale corespunzătoare nivelului 3 din Nomenclatorul Unită ților Teritoriale de
Statistică (NUTS)50 sau echivalente, situate de -a lungul frontierelor terestre dintre statele membre și
celelalte țări participante la cooperarea transfrontalieră, fără a aduce atingere poten țialelor ajustări
necesare pentru a asigura coeren ța și continuitatea ac țiunii d e cooperare; b. zona frontierei maritime,
care acoperă unită țile teritoriale corespunzătoare nivelului NUTS 3 sau echivalente, situate de -a
lungul frontierelor maritime dintre statele membre și celelalte țări participante la cooperarea
transfrontalieră, se parate de o distan ță maximă de 150 km, fără a aduce atingere eventualelor ajustări
necesare pentru a asigura coeren ța și continuitatea ac țiunii de cooperare; c. zona unui bazin maritim,
care acoperă unită țile teritoriale de coastă corespunzătoare nivelului NUTS 2 sau echivalente, care

47 European Union, External Action, European Neighbourhood Instrument 2014 -2020 – Programming documents ,
http://eeas.europa.eu/enp/documents/financing -the-enp/index_en.htm , accesat în data de 19.08.2015.
48 EUR -Lex, Access to European Union law, Regulamentul (UE)… , L77/27.
49 Ibidem , tit. I, art. 1, (2), (3), L 77/30.
50 A se vedea New EU Neighbourhood Policy: the European Neighbourhood and Partnership Instrument (ENPI) and
the Instrument for Pre -Accession Assistance (IPA) , Association of European Border Regions (AEBR), p. 5,
http://www.aebr.eu/files/publications/NeighbourhoodPolicyEN.pdf , accesat în data de 21.08.2015.

34 au ie șire la un bazin maritim comun al statelor membre, și celelalte țări participante la cooperarea
transfrontalieră51.
Priorită țile programelor de cooperare transfrontalieră în actuala formulă au în vedere :
1. dezvoltarea economică și socială;
2. mediul, sănătatea publică, siguran ța și securitatea;
3. mobilitatea persoanelor, a bunurilor și a capitalurilor52.
La zece ani de la aderarea statelor foste comuniste din spa țiul Europei Centrale și de Est, UE a
fost obligată să -și reformeze Politica europeană de vecinătate . Aceasta nu s -a datorat faptului că
noii vecini din est au fost o provocare mult prea mare pentru UE, de și se poate spune și asta, ci
faptului că această perioadă a adus foarte multe schimbări la frontiera exte rnă a acesteia.
În prezent, țările vecine sunt mai pu țin stabile decât acum zece ani. În est, partenerii europeni
s-au confruntat cu probleme mari, atât de natură internă, cât mai ales datorită presiunii, inclusiv de
natură militară din partea Rusiei. Uni unea Europeană a fost pusă în situa ția de a -și proteja partenerii
în fa ța unui stat rus tot mai expansiv. Criza din Georgia anului 2008 sau actualul conflict din
Ucraina sunt elocvente pentru această realitate la care a trebuit să se adapteze UE. În spațiul sudic,
Siria este afectată din 2011 de un război civil , care are un impact puternic asupra vecinilor săi. Libia
și Egipt au cunoscut profunde crize interne . Toate aceste a au intensificat provocările cu care se
confruntă atât UE, cât și partenerii săi, sp orind presiunile economice și sociale, migra ția masivă,
ilegală și necontrolabilă , sporind odată în plus amenin țările la adresa securită ții internaționale .
Acesta este contextul în care a evoluat și s-a reformat PEV. În cadrul Procesului de la
Barcelona53 a fost creată mai târziu Uniunea pentru Mediteran ă (UfM) care a căpătat contur prin
Declara ția Comună de la Paris din 2008, iar în 2009 a fost lansat Parteneriatul Estic (PaE), fiind
astfel consolidată componenta regională. În plus, PEV a fost revizuită în 2011 pentru a oferi un
răspuns la evenimentele din cadrul „Primăverii arabe”54. Numeroasele crize de la frontierele
europene au eviden țiat o serie de caren țe în abordarea politicii externe a UE fa ță de vecinătate a
imediat ă. Totodată a fost tot mai evident faptul că , dincolo de caracteris ticile sale generale, trebuia
să avem o abordare diferențiată a PEV pentru fiecare partener ȋ n parte . Apoi, succesel e remarcabile
din unele domenii au fost înso țite de insuccese ȋn altele . Modelul european, al pluralismului,
democra ției și libertă ților, nu a fost unul suficient pentru a inspira ȋn aceeași măsură toate statele
vecine. Nu în ultimul rând, criza e conomică majoră cu care s -a confruntat UE ȋncepâ nd cu 2007 –
2008 a avut un efect negativ și asupra vecinilor și a viziunii acestora asupra modelului normativ
european , afectând tocmai unul dintre cele mai „convingătoare” dintre argumentele acesteia în
relațiile de parteneriat , succesul economic pe care aceasta îl reprezintă . Nu în ultimul rând, în
procesul de reformare al PEV, UE este obligată să țină cont de politica globală, de pozi ția și rolul ei
ca actor pe scena interna țională.
Premisele de la care pleacă PEV sunt diferite acum. Domeniul său de aplicare și modul de
utilizare a l instrumentelor, sectoare le de cooperare, dar și legăturile dintre priorită țile interne și cele

51 Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) – 2014 -2020 , Programming document for EU
support to ENI C ross-Border Cooperation (2014 -2020) , pp. 11 -12, http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-
enp/cbc_2014 -2020_programming_document_en.pdf , accesat în data de 13.08.2015.
52 EUR -Lex, Access to European Union law, Regulamentul (UE)… , AnexaII, L77/41.
53 În cadrul Conferinței de la Barcelona (27 -28 noiembrie 1995) este lansat Parteneriatul Euro -Mediteranean între UE și
12 state partenere din bazinul meditera nean. Ana Voicu, Parteneriatul euro -mediteranean de la Barcelona la Paris ,
http://www.iem.ro/rem/index.php/REM/article/viewFile/72/58 , accesat în data de 01.09.2015.
54 Către o nouă politică europeană de vecinătate , …, p. 2.

35 externe au cunoscut schimbări semnificative. UE trebuie să țină cont de aspira țiile și particularită țile
vecinilor săi. Unii dintre vecini au aspira ții europene și înclina ții către construirea unei soc ietăți
democratice bazate pe valorile fundamentale europene. În cazul altor state este necesară o altfel de
abordare. Indiferent ȋnsă de aspirațiile vecinilor noș tri, s tabilitatea, securitatea și prosperitatea la
frontierele externe europene rămâ n la fel d e importante pentru UE. Este necesară o comunicare mai
bună cu partenerii răsăriteni ai UE în sensul explicării beneficiilor pe care le poate aduce apropierea
și, de ce nu, integrarea europeană, însu șirea valorilor europene și reformarea profundă a societă ților
din această parte a lumii. UE este nevoită să facă efortur i pentru a se asigura că politica sa de
vecinătate „rămâne atractivă și că răspunde nevoilor partenerilor”55.
În anul 2013, UE a revizuit instrumentele sale financiare în contextul cadrului mu ltianual
modernizat aferent perioadei 2014 -2020, inclusiv a l Instrumentului european de vecinătate .
Conform acestui nou instrument, sprijinul Uniunii Europene pentru vecinii săi devine mai rapid și
mai flexibil, permi țând cre șterea diferen țierii și a stimu lentelor („mai mult pentru mai mult” –
principiu care include deopotrivă diferen țierea statelor și stimularea celor performante) acordate
statelor care sunt cel mai puternic angajate în adoptarea reformelor și care au realizat progrese în
domeniul consolid ării unei democra ții profunde și durabile. În pofida crizei financiare și a reducerii
bugetului global al UE, nivelul de finan țare rezervat Instrumentului european de vecinătate se ridică
la 15,4 miliarde EUR56, ceea ce pune în eviden ță faptul că UE a cordă prioritate vecinătă ții sale . Până
la 5% din valoarea totală a pachetului financiar se alocă programelor de cooperare transfrontalieră.
Prin intermediul Instrumentului european de vecinătate, care a înlocuit Instrumentul de
parteneriat european de vecinăta te, este acordat sprijin pentru punerea în aplicare a ini țiativelor
politice ce vizează modelarea PEV, inclusiv a Parteneriatul ui Estic și Uniunii pentru Marea
Mediterană. Asisten ța acordată vecinilor devine mai flexibilă și mai rapidă , reducând complexita tea
și durata procesului de programare, astfel încât să nu fie subminată relevan ța asisten ței57. Într-o
previziune optimistă, se consideră că pe termen mediu PEV va aduce , în ciuda dificultă ților recente
de la frontierele UE, „stabilitate în sud și integra re în est”58.

1.3. Republica Moldova și Ucraina . De la Politica Europeană de Vecinăta te (PEV), la
Parteneriatul Estic (PaE)
Discu țiile privitoare la realizarea unui spa țiu de bună vecinătate la frontierele externe ale UE
au apărut înainte de anul 2002, chiar înainte de lansarea oficială a PEV. Până la această dată , UE,
dar și vecinii acesteia, a u căutat să dezvolte rela ții de cooperare. Acestea au luat forma unor rela ții
asimetrice ba zate pe acorduri de parteneriat și cooperare. Ulterior, țările estice au dezvoltat rela ții
mai profunde trecând de la aceste acorduri la un nou nivel de parteneriat , care a condus către
asocierea acestora la UE, fără însă a le fi confer ită și perspectiva clară de stat membru cum se

55 Comisia Europeană, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Comunicare
comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comi tetul Regiunilor . Politica
de vecinătate la răspântie: punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate în 2013 , p. 7, EUR -Lex, Access to
European Union law, http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52014JC0012&from=RO , accesat
în data de 29.08.2015.
56 Ibidem , p. 13.
57 Instrumentul european de vecinătate , Moldova Europeană, Centrul de Resurse "DIALOG -PRO" ,
http://infoeuropa.md/instrumentul -european -de-vecinatate/ , accesat în data de 31.08.2015.
58 Apud Alina Ioana Pristaș, Implicarea României în Politica de vecinătate a Uniunii Europene, teză de doctorat,
Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca, 2015, p. 61; Barbara Lippert, European Neighbourhood Policy: Many
reservations – some progress – uncertain prospects , iunie 2008, p. 14.

36 ȋntâmplase prin Acordurile Europene de Asociere ȋncheiate ȋ n anii 1991 -1993 cu Polonia,
Cehoslo vacia (de la acea vreme, Cehia și Slovacia după separarea pașnică ), Letonia, Litua nia,
Estonia, Cipru, Malta, România ș i Bulgaria) sau ulterior cu Slovenia și Croaț ia.
În momentul lansării PEV, rela țiile bil aterale stabilite de către Uniunea Europeană prin această
politică erau exprimate prin anumite categorii de acte politico – juridice, după cum urmează:
Acorduri de Parteneriat și Cooperare (cu vecinii din est) și Acorduri de Asociere și Parteneriatul
euro-mediteraneean (cu vecinii din sud în prima fază). La data respectivă, în spa țiul sudic , PEV
venea ca o completare a Parteneriatului euro -mediteraneean deja exist ent. În est, PEV î și propune a
exploatarea , dezvoltarea și implementarea prevederilor con ținute în Acordurile preexistente .
Acordurile de parteneriat și cooperare stabileau o agendă în vederea implementării de reforme
legislative și reglementare orientativă, fără a impune însă anumite termene fixe. Termenele erau
fixate în cadrul altor documente ca R apoarte le de țară sau de monitorizare și Planuri le de ac țiuni59.

1.3.1. Rela țiile de vecinătate ale UE cu Republica Moldova
Stat independent din anul 1991, devenit membru al ONU și al altor organisme interna ționale
începând cu anul 1992 după recunoa șterea interna țională a independen ței, Republica Moldova a
încercat în mai multe rânduri și la diferite nivele să-și dezvolte rela țiile cu UE. Aceste rela ții au fost
însă ȋngreunate de cel pu țin trei factori: 1. Conflictul transnistrean, rămas nesolu ționat – acesta a
condus la o realitate și anume aceea c ă guvernul de la Chișină u nu controlează întregul teritoriu
recunoscut inter național al statului; 2. Prezen ța trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova; 3.
Insuficienta reformare a sistemului politic, judicia r, economic și social.
Semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC) cu Uniunea Europeană a avut loc în
noiembrie 1994 și a intrat în vigoare în iulie 1998. Documentul stabilea cadrul juridic al rela țiilor
bilaterale între Moldova și UE în diverse domenii precum cel politic, comercial, economic, juridic,
cultural -științific și avea ca obiective sus ținerea Moldovei pentru: „consolidarea democra ției și
statului de drept cu respectarea drepturilor omului și a minorită ților prin asigurarea cadrului
corespunzător al dialogului politic; dezvoltarea durabilă a economiei și finalizarea procesului de
tranzi ție spre economia de pia ță prin promovarea schimburilor comerciale, investi țiilor și rela țiilor
economice armonioase”60. Implementarea acestui acord de part eneriat urma să fie monitorizată de
către un Consiliu de cooperare la nivel ministerial , care se reunea o dată pe an. Acordul propune a și
alte mecanisme de dialog politic în vederea solu ționării problemelor comune: întâlniri cu caracter
regulat la nivel de înalți func ționari; valorificarea deplină a tuturor canalelor diplomatice dintre
părți, în special prin contacte corespunzătoare atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral;
schimburi de informa ții privind problemele de interes reciproc cu privi re la cooperarea politică în
Europa; „orice alte mijloace” care pot contribui la consolidarea și dezvoltarea dialogului politic61.
Dialogul politic regulat , stabilit prin textul APC , își propune a să consolideze apropierea dintre
UE și Republica Moldova spri jinind reformele politice și economice din Moldova și contribuind la
stabilirea unor noi forme de cooperare. Concret, Dialogul politic î și propune a:

59 Alina Ioana Pristaș, op. cit. , p. 61.
60 A se vedea site -ul oficial al Ambasade Republicii Moldova în România , http://www.mfa.gov.md/despre -relatiile -rm-
ue/, accesat în data de 02.09.2015.
61 Acor d de Parteneriat și Cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora și Republica Moldova ,
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 11/vol. 71, p. 6
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:21998A0624(01)&from=EN , accesat în data de
03.09.2015 .

37 1. să consolideze legăturile Republicii Moldova cu UE ;
2. să sporească convergen ța pozi țiilor privind pro blemele interna ționale de interes comun, sporind
astfel securitatea și stabilitatea;
3. să încurajeze cooperarea între păr ți în domenii precum consolidarea stabilită ții și securită ții în
Europa, respectarea principiilor democra ției, precum și respectarea și promovarea drepturilor
omului, în special cele ale minorită ților, și, după caz, consultarea reciprocă cu privire la problemele
relevante62.
Dimensiunea transfrontalieră este prezentă în textul APC atât la nivelul cooperării politice, cât
și economice sau de mediu. Mai mult, în con ținutul APC există un capitol distinct consacrat prestării
de servicii transfrontaliere între UE și Republica Moldova (Cap. III)63. De asemenea, pe lângă o
serie de anexe, APC este înso țit de un „Protocol privind asisten ța recipro că între autorită țile
administrative în domeniul vamal”64. Semnarea APC consacră Republica Moldova drept partener
direct al Uniunii Europene.
Acest Acord de Parteneriat și Cooperare prevede totodată , faptul că , pe mă sură ce Moldova va
avansa pe calea reform elor politice și economice , cele două păr ți se angajează să negocieze și să
semneze un Acord privind crearea Zonei de Liber Schimb între ele. S-a convenit apoi asupra
liberalizării progresive a prestării serviciilor transfrontaliere, aceasta având ca scop dezvoltarea unui
sector de servicii orientat spre pia ță65.
Instabilitatea politică din Moldova din anul 1999 a întrerupt implementarea Acordului de
Parteneriat și Cooperare , fără a ȋntrerupe per ansamblu ș i procesul general de apropiere și integrare .
Din ac est moment, Moldova a devenit din ce în ce mai activă și implicată în Europa. Astfel, a
devenit stat membru al Consiliului Europe i, a Organiza ției pentru Cooperare Economică la Marea
Neagră, a Comisiei Dunării și a altor structuri de cooperare interna țională66. Republica Moldova a
fost unul dintre statele destinatare a le Politicii de V ecinătate a Uniunii Europene încă de la lansarea
acestei a. Nu în ultimul rând, relațiile UE cu Republica Moldova au beneficiat de un impuls
suplimentar o dată cu extinderea UE și a NATO spre est, m area extindere spre cele două organizații
internaționale regionale punâ nd Repub lica Moldova în postura de vecin direct al UE și NATO.
Colaborarea dintre UE și Republica Moldova, în cadrul PEV a fost intensificată și concret izată
după 20 04. Astfel, la 22 februarie 2005, Moldova a semnat cu Uniunea Europeană Planul de
Acțiuni (PA) care avea să stabilească direc țiile cooperării dintre cele două păr ți. Pentru Republica
Moldova acest document a însemnat o adevarată foaie de parcurs spre Europ a reprezentată de UE.
Pentru autorită țile europene documentul era însă doar un mijloc de a -și organiza mai bine politica de
vecinătate cu acest stat.
Planul de Ac țiuni UE – Moldova era un document politic , ce stabile a obiectivele strategice ale
cooperării dintre Moldova și UE. Potrivit acestui document „implementarea sa va contribui la
îndeplinirea prevederilor Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC) și va încuraja și sus ține
obiecti vul Moldovei vizând integrarea p e mai departe în structurile economice și sociale

62 Ibidem.
63 Ibidem , p. 12 -13.
64 Ibidem , p. 36 -39.
65 Ghidul integrării europene al Republicii Moldova , Publicație apărută în cadru l proiectului Dialoguri Europene implementat
de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” cu suportul financiar al Fundației Friedrich Ebert, Chișinău ,
2006, p. 55, http://www.fes -moldova.org/media/publications/2006/Ghidul%20integrarii%20europene%20al%20RM.pdf ,
accesat în data de 03.09.2015
66 Alina Ioana Pristaș, op. cit. , p. 86.

38 europene”67. Cooperarea regională și transfrontalieră era parte integrantă a acestui Plan de Ac țiuni
fiind prevăzută „i ntensificarea contactelor și capacită ții regionale transfrontaliere prin preluarea
oportunită ților și provocărilor care rezult ă din extinderea UE ; încurajarea ini țiativelor locale și
regionale în vederea stabilirii și dezvoltări i cooperării transfrontaliere; atragerea aten ției speciale la
implementarea noilor Programe de Vecinătate și sus ținerea dezvoltării acestora prin implicar ea
activă la nivelurile locale și regionale ; asigurarea unui suport la dezvoltarea resurselor umane și a
altor capacită ți ai autorită ților locale și regionale pentru a asigura o eficientă implementare a
acțiunilo r de cooperare transfrontalieră ”68.
În cadru l PA s-au prevăzut mai multe angajamente care trebuiau îndeplinite pe termen scurt
sau mediu: deschiderea unei delega ții moldovene la Bruxelles și a unei delega ții a UE în Moldova,
dezvoltarea cooperării transfrontaliere, reforme în sistemul judiciar. Plan ul de ac țiune a contribuit la
institu ționalizarea rela țiilor de cooperare între UE și Moldova. Pe termen mai lung era prevăzută
elaborarea unui acord comercial cu UE, regimul de eliminare a vizelor, perspective de asociere și
integrare deplină la UE69.
Aderarea României la UE a o ferit o nouă perspectivă relațiilor de vecinătate cu Republica
Moldova. Cooperarea în cadrul PEV devenea acum mai directă și necesară din perspectiva UE,
având în vedere faptul că acum în discu ție intra un element nou: frontiera dir ectă comună. Republica
Moldova și UE au semnat în anul 200670 un acord privind asisten ța externă. Pe baza acestuia, au fost
alocate Republicii Moldova sume consistente în perioada 2007 -2013, prin intermediul
instrumentului financiar al PEV , program care și-a propus crearea unei zone de valori comune,
prosperitate și stabilitate, o mai bună cooperare și integrare economică și regională . Astfel, prin
intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) , UE a alocat finan țări
importante pentr u programe în Republica Moldova pe parcursul perioadei 2007 -2010 , în valoare de
209,7 milioane de euro71, iar în perioada 2011 -2013 de 273,14 milioane de euro72.
Finan țări consistente au fost direc ționate către cooperarea transfro ntalieră prin Programul de
cooperare transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova (a fost stabilită o aloca ție a
UE ce a depă șit 126 milioane de euro, în timp ce statele partenere trebuiau să participe la finan țarea
proiectelor cu o cofinan țare în valoare totală de aproxi mativ 11,4 milioane euro )73.
Moldova a făcut pa și importan ți în rela ția de vecinătate cu UE în ciuda numeroaselor
ambiguită ți de care a dat dovadă politica guvernelor moldovenești , care au condus cea mai săracă
țară europeană în toată această perioadă de l a lansarea PEV până în 2009. În anul 2009, în Moldova
a izbucnit o criză politică majoră, rezultat al contestării de către opozi ția anti -comunistă a alegerilor

67 Ghidul integrării europene al Republicii Moldo va, p. 72.
68 Planul de Acțiuni UE -Moldova , p. 31, http://infoeuropa.md/files/planul -de-actiuni -ue-moldova.pdf , accesat în data de
03.09.2015.
69 Apud Alina Ioana Pristaș, op. cit. , p. 86.
70 Până în anul 2006, în perioada scursă din 1991, Comisia Europeană a acordat o asistență financiară de peste 320
milioane euro pentru Republica Moldova prin mai multe programe. A se vedea European Neighbourhood and
Partnership Instrument, Republic of Moldova, Country Strategy Paper 2007 -2013 , p. 35,
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/pdf/country/enpi_csp_moldova_en.pdf , accesat în data de 06.09.2015.
71 European Neighbourh ood and Partnership Instrument, Republic of Moldova, National Indicative Programme 2007 –
2010 , p. 3, http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financin g-the-enp/moldova_national_indicative_programme_2007 –
2010_en.pdf , accesat în data de 20.08.2015.
72 European Neighbourhood and Partnership Instrument, Republic of Moldova, National Indicative Programme 2011 –
2013 , p. 12, http://eeas.europa.eu/enp/pdf/pdf/country/2011_enp_nip_moldova_en.pdf , accesat în data de 18.08.2015 .
73 European Neighbourhood & Partnership Instrument, Cross -Border Cooperation, Strategy Paper 2007 -2013,
Indicative Programme 2007 -2010 , p. 33, http://www.enpicbcmed.eu/documenti/29_38_20090108121312.pdf , accesat în
data de 19.07.2015.

39 parlamentare. Moldova era, astfel, pusă pe harta „revolu țiilor colorate”, alături de alte state din
fostul spa țiu sovietic, începând cu 5 aprilie 2009, când aceasta s -a confruntat cu așa-numita
„Revolu ție Twiter ”74. Acest moment a generat ȋnsă un cadru politic favorabil amplifică rii proceselor
de europenizare în această țară, Republica Moldova fiind condusă începând cu septembrie 2009
pȃnă în 2015 de un guvern proeuropean format de către Alian ța pentru Integrare Europeană , fapt ce
i-a confe rit un grad relativ mare de stabilitate politică și de predictibilitate . Schimbările politice
interne au fost înso țite de o transformare fundamentală a PEV în rela ția cu partenerii UE din estul
Europei.
În mai 2009, UE și șase state est europene, incluzând -o pe Republica Moldova, au ajuns la un
acord comun de dezvoltare specifică a dimensiunii est -europene a PEV: Parteneriatul Estic (PaE)75.

1.3.2. Rela țiile de vecinătate ale UE cu Ucraina
După câ știgarea independen ței, Ucraina a rămas într -o zonă gri ȋn relația sa cu Occidentul.
Mulți lideri politici și anali ști europeni și nord -americani considerau încă fostul stat sovietic ca parte
a sferei de influen ță a Rusiei. Cu timpul , abordarea s -a schimbat datorită transformărilor de pe scena
geopolitică , a extinderii euro -atlantice spre est. NATO și UE aveau deja frontiere comune cu
Ucraina, iar rela ția cu aceasta nu p utea fi alta decât una căreia trebuia să i se acorde o aten ție
privilegiată , generată, nu în ultimul rând, de dimensiunile foarte mari a le teritoriului, dar și de
numărul popula ției.
Evolu ția rela ției Ucrainei cu UE poate fi astfel văzută prin intermediul a cel puțin trei etape:
1. etapa imediată câ știgării independen ței Ucrainei, când UE a preferat să o vadă în continuare
parte a unui sistem coordonat de Moscova prin intermediul Comunită ții Statelor Independente
(CSI)76;
2. etapa în care Ucraina a fo st văzută ca un stat tampon c e putea limita și contracar a influen ța
rusă spre spa țiul Europei Centrale77;
3. etapa apropierii Ucrainei de UE, în special după lansarea PEV și extinderea UE din 2004,
când cele două păr ți devin vecini direc ți78.
Aceste etape, care surp rind apropiere a generală a Ucrainei de Uniunea Europeană, nu au dus și la o
evoluție liniară a relaț iei ȋntre cele dou ă. Politica internă și externă a Ucrainei a fost adesea inegală
și chiar inconsisten tă când venea vorba despre reform e și adaptare la sist emul și valorile europene.
Aceste neconcordan țe au putut fi consta tate atât la nivelul clasei politice, cât și la nivelul societă ții
civile, a cetă țenilor, a modului cum sunt în țelese și acceptate valorile specifice spa țiului european.
Dar, ambiguă a fost și politica UE fa ță de Ucraina, în special în primul deceniu de după

74 Elena Korosteleva, The European Union and its Ea stern Neighours, Routledge, Oxon, 2012. Apud Alina Ioana
Pristaș, op. cit. , p. 87.
75 European Neighbourhood and Partnership Instrument, Republic of Moldova, National Indicative Programme 2011 –
2013… , p. 5.
76 În această etapă UE a avut doar periferic în vede re preferințele naționale și dorințele de emancipare ale Ucrainei pe
planul politicii externe. UE vedea în continuare ca soluție pentru Est ideea centralismului din jurul Rusiei. Apud
Alexander Motyl, Dillemmas of Independence. Ukraine after Totalitarism , New York, 1993, p. 180.
77 Pe parcursul acestei etape Ucraina rămâne un stat marginal în relația cu UE, acesteia neacordându -i-se o foarte mare
atenție din cauza dificultăților pe care le avea acest stat în a se reforma și promova normele și valorile europ ene. Alina
Ioana Pristaș, op. cit. , p. 94.
78 În această etapă UE și Ucraina dezvoltă împreună mecanisme de cooperare politică, economică, cultural -educațională,
etc, inclusiv la nivelul cooperării transfrontaliere.

40 independen ța acesteia. Rezervele UE au avut de -a face și cu o anumită re ținere a acesteia față de
Ucraina câ nd era vorba despre interesele Moscovei ȋn regiune, fapt ce , firesc, a nemul țumit
Ucraina79.
Începutul formal al relațiilor între UE și Ucraina este legat, la fel ca și în cazul Republicii
Moldova, de semnarea în anul 1994 a Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC) la Luxemburg80,
care a intrat în vigoare în 1998. În sistemul juridi c ucrainean, APC este un acord interna țional , care
se bucură de prioritate în raport cu legisla ția internă, dar se subscrie Constitu ției statului81. A fost un
moment important acesta, fiind considerat ca o recunoa ștere oficială din partea UE dacă avem ȋ n
vedere o anume reținere a UE până câ nd Ucraina a renun țat la armele nucleare și a aderat la Tratatul
de Neproliferare Nucleară. APC dintre UE și Ucraina a fost sus ținut și de acorduri sectoriale
complementare, precum Acordul dintre Comunitatea Europeană și Ucraina cu privire la schimbul de
produse textile (1993), Acordul dintre Guvernul Ucrainei și Comunitatea Europeană cu privire la
crearea unui grup de contact în comercializarea produselor din o țel (1997)82. Relațiile dintre UE și
Ucraina au fost promovate g radual prin deschiderea în octombrie 1993 a unui Birou Reprezentativ al
UE la Kiev și a unui Birou Reprezentativ al Ucrainei în Bruxelles , în iulie 1995. În decembrie 1999,
Consiliul European de la Helsinki a adoptat Strategia Comună a UE cu privire la Ucr aina83.
Documentul stabilea necesitatea dezvoltării rela țiilor UE cu Ucraina , în contextul procesul ui de
extindere al UE spre răsărit și a perspectivelor vecinătă ții imediate a celor două păr ți. UE încerca
astfel să stimuleze „emergen ța unei democra ții stab ile și deschise” și „a unei economii de pia ță” în
Ucraina, cooperând cu aceasta ȋn scopul menținerii stabilită ții și securită ții, dar și al dezvoltă rii
cooperă rii economice, politice și culturale sau a celei din domeniul justi ției84. APC a contribuit la
instituționalizarea rela țiilor dintre Ucraina și UE și la dezvoltarea procesului de integrare . Sub
conducerea primului ministru ucrainean , Valeriy Pustovoitenko, a fost creat în anul 1998 Consiliul
de Cooperare UE -Ucraina, fiind totodată înfiin țată Agen ția Națională de Dezvoltare și Integrare a
Ucrainei . APC s -a dovedit a fi în cele din urmă un important pas în dezvoltarea rela țiilor bilaterale
UE-Ucraina, dar și a rela țiilor de cooperare în spa țiul de vecinătate85.
Imediat după intrarea în vigoare a APC (1 m artie 1998), pe 1 iulie 1998, prin decret
preziden țial a fost adoptată „ Strategia i ntegră rii Ucrainei în UE”86 ce urma a dura până în anul 2007
prin aceasta propun ându-se mai multe direc ții de ac țiune în vederea apropierii Ucrainei de UE87. De
altfel, i ntegrarea europeană a Ucrainei a și fost proclamată ca prioritate a politicii externe de către

79 Kataryna Wolczuk, Implementation witho ut Coordination: The Impact of EU Conditionality on Ukraine under the
European Neighbourhood Policy , în Europe -Asia Studies , vol. 61, nr. 2, martie 2009, p.188.
80 The EU -Ukraine Association Agreement and Deep and Comprehensive Free Trade Area. What’s it al l about? , p. 2,
http://eeas.europa.eu/delegations/ukraine/documents/virtual_library/vademecum_en.pdf , accesat în data de 28.08.2015.
81 Roman Petrov, Legal Basis and Scope of the New EU -Ukraine Enhanced Agreement. Is there any room for further
speculation? , EUI Working Paper MWP No. 2008/17, p. 4, http://ssrn.com/abstract=1367169 , accesat în dat a de
18.08.2015 .
82 Apud Alina Ioana Pristaș, op. cit. , p. 95.
83 Rilka Dragneva, Kataryna Wolczuk, The EU -Ukraine Association Agreement and the Challenges of Inter –
Regionalism , în Review of Central and East European Law , 39, 2014, p. 217.
84 Apud Alina Ioana Pristaș, op. cit., p. 96.
85 Denys Kuzmin, Iryna Maksymenko, Analysis of The EU – Ukraine Relations in the Context of The Association
Agreement and Related Documents and The EU 2014 -2020 Financial Perspective , Center for International Studies,
Odesa National University , Odessa, 2012, p. 13.
86 Ibidem , p. 14.
87 Erau prevăzute: 1. adoptarea de către Ucraina a legislației UE, protecția drepturilor omului; 2. integrarea economică și
dezvoltarea relațiilor comerciale între UE și Ucraina; 3. integrarea Ucrainei în contextul se curității europene; 4.
consolidarea politică și democratică … Ibidem, p. 18.

41 președintele Leonid Kuchma , în discursul inaugural (noiembrie 1999) și definită ulterior în
programul de guvernare ca obiectivul strategic al statului88.
Perioada 2004-2005 aduce a trei importante „stimulente” în rela ția de apropiere a Ucrainei de
Uniunea Europeană:
1. extinderea UE spre est prin aderarea primului grup din PECOS ;
2. aplicarea PEV după lansarea oficială din martie 2003;
3. „Revolu ția Portocalie” din Ucraina.
Astfel, p e fondul evenimentelor externe ș i a transformărilor din Ucraina cât și a implementării
PEV a apărut necesitatea negocierii unui nou acord UE -Ucraina89. Rezultatele au fost încurajatoare
și pe 21 februarie 2005 a fost semnat Planul de Ac țiune dintre Ucraina și UE. Au fost avute în
vedere o serie de măsuri necesare în procesul de reformare/aliniere la standardele și valorile
europene.
Prioritățile AP acoperă o vastă suprafață de la organizarea unor alegeri libere și corecte, la
reformarea s istemului judiciar sau revizuirea dreptului societăților comerciale și adoptarea unei
strategii pentru deșeurile nucleare90. Statul ucrainean urma a fi monitorizat prin rapoarte anuale ce
urmau a eviden ția progresele realizate, a cest mecanism n efiind însă î n măsură de fiecare dată să
eviden țieze reformarea statului, el făcând trimitere doar la „numărul de măsuri luate”91. În ciuda
numeroaselor neajunsuri , Planul de Ac țiune s -a dovedit a fi o etapă important ă de trecere dinspre
APC spre actualul Acord de Asoci ere92.
Obiectivele UE în privin ța Ucrainei erau centrate pe o integrare economică graduală și o
adâncire a cooperării politice. Cooperarea economică era determinată și de importan ța pe care o juca
Ucraina din perspectiva politicilor energetice europene: apr oximativ 80% din gazul rusesc era
transferat spre UE prin teritoriile ucrainiene, făcȃnd din Ucraina un stat de tranzit cu o valoare
adăugată la masa negocierilor avȃnd în vedere influența pe care și -a dovedit -o asupra crizelor
gazului cȃnd UE , în calitate de consumator de energie , a fost nevoită să intervină în disputa politico –
comercial ă dintre Moscova și Kiev . Acesta a fost și motivul principal pentru care Instrumentul
European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) a con ținut finan țări importante pentru pr ograme de
infrastructură în Ucraina (în perioada 2007 -2010 a fost alocată suma de 197,6 milioane de euro
pentru infrastructură din totalul de 494 milioane de euro alocate acestui stat prin intermediul
IEVP)93.

88 Ibidem , p. 17.
89 Rilka Dragneva , Kataryna Wolczuk, op. cit. , p. 218.
90 Kataryna Wolczuk, op. cit. , p. 189.
91 Apud Kristof Kleenmann, The European Neighbourhood Policy – A Realit y Check. How effective is the European
Neighbourhood Policy in promoting good governance? , Civil Society Against Corruption, p. 20,
http://www.againstcorruption.eu/uploads/rapoarte_finale_PDF/The -%20European -Neighbourhood -Policy -A-Reality –
Check.pdf , accesat în data de 17.08.2015
92 Roman Petrov, Relationship between the EU and Ukraine , în Nadezda Siskova (ed.), From Eastern Par tenership to
the Association. A Legal and Political Analysis , Cambridge Scholars Publishing, 2014, p. 108.
93 Edzard Wesselink, Ron Boschma, Overview of the European Neighbourhood Policy: Its History, Structure, and
Implemented Policy Measures , Utrecht Univ ersity, ianuarie 2012, p. 46, http://www.ub.edu/searchproject/wp –
content/uploads/2012/02/WP -1.4.pdf , accesat în data de 16.08.2015.

42 Un nou moment important în relațiile UE-Ucraina s-a petrecut ȋn anul 2007 odată cu lansarea
Sinergiei Mării Negre94. Anul 2007 este și cel al aderă rii României la Uniunea Europeană când
dimensiunea frontierei directe dintre UE și Ucraina cre ște considerabil. Tot anul 2007 a fost cel în
care UE și Ucrain a au deschis negocierile pentru un nou acord de cooperare. În anul urmă tor
Ucraina devine membru al Organiza ției Mondiale a Comer țului fap t ce a contribuit la facilitarea
accesului său pe pia ța mondială a serviciilor, muncii și bunurilor în general și, des igur, ȋ n particular,
pe cea internă a UE95. Prin aceasta se îndeplin ea și precondi ția asocierii Ucrainei la o zonă de liber
schimb cu UE96.
Prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat , pentru ciclul financiar
2007 -2013, Ucraina a be neficiat de un suport financiar consistent ce avea în vedere dimensiunea
cooperării transfrontaliere. Acest stat devenea astfel parte a trei programe de co operare
transfrontalieră : Programul Opera țional de Cooperare Transfrontalieră Polonia -Belarus -Ucraina
(buget 186,2 mil. euro) ; Programul Opera țional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria -Slovacia –
România -Ucraina (buget 68,6 mil. euro) ; Programul Opera țional de Cooperare Transfrontalieră
România -Ucraina -Republica Moldova (buget 126,7 mil. euro). L a acestea se ad ăuga Programul
Opera țional de Cooperare în Bazinul Mării Negre (buget 35,5 mil. euro)97.

1.4. Regândirea Politicii Europene de Vecinătate față de Ucraina și Republica Moldova în
contextul Parteneriatului Estic (PaE) și a Acordurilor de Asociere (AA)
După anul 2007 logica în care era gândită PEV pentru statele din răsăritul Europei trebuia
schimbată și corelată cu noile realită ți. Mai mult , aceasta trebuia să răspundă particularită ților
regionale și naționale ale statelor partenere. Pe fondul relansăr ii Parteneriatului Euro -mediteraneean
(Paris, iulie 2008) și a lansării Sinergiei Mări i Negre (Kiev, februarie 2008), a fost propus și
promovat Parteneriatul Estic (Praga, mai 20 09). Ini țiativa se adresa unui număr de șase state foste
sovietice din Europa de Est (Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Belarus, Armenia și
Azerbaidjan )98.
Ulterior, pe fondul dezvoltării rela țiilor cu unele dintre aceste a, a realită ților geopolitice sau a
noilor percepte de politică externă ale UE, s -a trecut la un nivel superior al rel ațiilor: Acordurile de

94 Laure Delcour, A Missing Eastern Dim ension? The ENP and Region -Building in the Post -Soviet Area , în Laure
Delcour, Elsa Tulmets, Pioneer Europe? Testing European Foreign Policy in the Neighbourhood , p. 162, Nomos, 2008.
Available at SSRN: http://ssrn.com/abstract=2276461
95 Adriana Berbec, Reassessing European Union Limits: What Role for The New Regional Partnerships ?, Romanian
Journal of European Affairs, Vol. 10, nr. 2, 2010, p. 72.
96 Hennadiy Maksak, Position Paper 6: Ukraine, în Felix Hett, Sara Kikić, Stephan Meuser (eds.), Reassessing the
European Neighbourhood Policy. The Eastern Dimension , Friedrich -Ebert -Stiftung, iunie 2015, p. 21,
http://library.fes.de/pdf -files/id-moe/11483.pdf , accesat în data de 28.08.2015.
97 Colin Maddock, Sophie Papalexiou, Georgui Baranets, Elena Laura Ferretti, Mid-Term Evaluation of Cross Border
Cooperation Programmes under the European Neighbourhood and Partnership Instrument (ENPI) 20 07-2013 , The EU’s
FWC COM 2011, Studies and Technical Assistance in All Sectors, Final Report, Vol.1, 2013, p. 20 , http://admin.enpi.interact –
eu.net/downloads/8245/Publication_Mid_Term_Evaluation_of_Cross_Border_Cooperation_Programmes_under_the_Europea
n_Neighbourhood_and_Partnership_Instrument_ENP I_2007_2013.pdf , accesat în data de 28.08.2015.
98 Peter Van Elsuwege , Roman Petrov, T owards a New Generation of Agreements with the Neighbouring Countries of
the European Union? , în European Law Review , Vol. 36, p. 691, 2011, http://ssrn.com/abstract=2039449 , accesat în
data de 01.09.2015.

43 Asociere. Aceste acorduri AA au fost semnate însă doar de către trei state estice: Ucraina, Republica
Moldova și Georgia (Bruxelles, iunie 2014)99.

1.4.1. UE și noua vecinătate în cadrul Parteneriatului Estic (PaE)
Uniunea E uropeană și-a propus , prin inițierea Parteneriatul Estic , să consolideze și să
aprofundeze PEV în spa țiul est -european. Scopul era acela de a sprijini și accelera apropierea
statelor din răsăritul Europei de UE. Republica Moldova și Ucraina au făcut parte din grupul celor
șase state incluse în acest parteneriat încă de la momentul lansării oficiale . La baza acestui
parteneriat erau puse valori comune precum democra ția, statul de drept, respectarea drepturilor
omului, aplicarea principiilor economiei de pia ță, dezvoltării durabile și bunei guvernări. PaE se
fundamenta pe „interese și angajamente comune, precum și pe implicarea și pe responsabilitatea
comună” , fiind „guvernat de principiile diferen țierii și condi ționalită ții”100.
Această ini țiativă a apar ținut Poloniei și Suediei care au prezentat Consiliului „Afaceri
Generale și Relații Externe ”, desfă șurat la 26 mai 2008 , o propunere menită să creeze
un „Parteneriat estic ”, care să „reprezinte o formă calitativ superioară a PEV ”101. În urma
Consiliul ui Europea n din 19 -20 iunie 2008 , Comisia Europeană a fost invitată „ să pregătească o
propunere cu privire la Parteneriatul estic, care să eviden țieze nevoia unei apropieri diferen țiate față
de vecinii estici, respectând însă caracterul Politicii de vecinătate ca un cadru singular și coerent ”102.
Răspunsul Comisiei Europene a fost dat în 3 decembrie 2008, când aceasta a prezentat statelor
membre , Parlamentului și Consiliului spre examinare o nouă ini țiativă de consolidare a rela țiilor cu
statele din dimensiunea estică a Politicii Europene și Vecinătate103. Potrivit C omunicatului Comisiei
Europene, ce a căpătat o semnifica ție specială în contextul crizei georgiene din anul 2008 ,
Parteneriatul estic trebuia „să transmită un mesaj politic durabil de solidaritate din partea U E și să
ofere un sprijin suplimentar concret” în vederea reformării acestor state, dar și pentru „consolidarea
suveranită ții statale și a integrită ții teritoriale ale acestora”104.
Demersuri le celor dou ă părți pentru crearea acestui nou mecanism de cooopera re s-au
concretizat cu ocazia Summitul ui Parteneriatului Estic de la Praga (7 mai 2009). Parteneriatul E stic
era, deci, conceput ȋn completarea Politicii Europene de Vecinătate și avea ȋn vedere intensificarea
integrării politice și economice, niciunul din tre cele șase state foste sovietice neobținând promisiuni
privitoare la o eventuală aderare la Uniunea Europeană105. Mai trebuie spus, ca să ne referim la toate
statele din zonă, că nici Rusia , nici Turcia nu erau incluse în Parteneriatul Estic, ambele dobân dind

99 Roman Petrov, Constitutional challenges for the implementation of association agreements between the EU and
Ukraine, Moldova and Georgia , în European Public Law , vol. 21, nr. 2, 2015, p. 241,
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2598431 , accesat în data de 11.09.2015.
100 Declarația comună a reuniunii la nivel înalt de la Praga privi nd Parteneriatul Estic , Praga, 7 mai 2009, (1), p. 5,
http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%208435%202009%20INIT , accesat în data de 02.09.2015.
101 Avizul Comitetului Economic și Social European privind implicarea societății civile în Parteneriatul estic , 2009/C
277/06, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , 17.11.2009, C 277/31, http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2009:277:FULL&from=RO , accesat în data de 11.09.2015.
102 Alina Ioana Pristaș, op. cit. , p. 125.
103 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu. Parteneriat ul estic , Bruxelles, 3.12.2008,
COM(2008) 823 final, http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0823&from=EN ,
accesat în data de 12.08 .2015 .
104 Ibidem , p. 2.
105 David Rinnert, The Republic of Moldova in the Eastern Partnership. From »Poster Child« to »Problem Child«? ,
Friedrich -Ebert -Stiftung, august 2013, p. 2, http://library .fes.de/pdf -files/id -moe/10184.pdf , accesat în data de 22.08.2015.

44 un statut aparte în rela ția lor cu UE: Turcia e ra stat în curs de aderare la UE, iar Rusia avea un acord
de parteneriat strategic cu aceasta106.
Parteneriatul Estic este un instrument politic al UE destinat dezvolt ării cooperă rii cu statele
partenere at ât in plan bilateral107 (semnarea și implementarea acordurilor de asociere, crearea zonei
de comer ț liber aprofundat și cuprinzător , liberalizarea regimului de vize , crearea unor programe de
dezvoltare institu țională specifice fiecărei țări, cooperarea în ve derea consolidării energetice ), cât și
ȋn cel multilateral , care se realizează prin intermediul platformelor tematice și inițiativelor -lider108.
În vederea identificării și promovării intereselor comune s -a decis, în principiu, ca șefii de stat și de
guvern din cadrul Parteneriatului Estic să se reunească o dată la doi ani, iar mini ștrii afacerilor
externe ȋn fiecare an109.
Sintetizând, principalul obiectiv al Parteneriatului Estic e ra acela de a crea, dezvolta și
chiar accelera condi țiile necesare asocierii politice și aprofundă rii integrării economice UE –
țările partenere est -europene . În ace st sens era propusă „dezvoltarea unei dimensiuni estice
specifice a politicii europene de vecinătate” . În vederea atingerii acestui deziderat, UE sprijin ea
reformele poli tice și socio -economice din țările partenere, ceea ce favoriza angajamentul comun de
stabilitate, securitate și prosperitate a Uniunii Europene, a țărilor partenere și a întregului continent
european110.
Declara ția comună de la Praga de instituire a Partener iatului Estic con ținea un mesaj politic
clar atunci când fă cea referire la „necesitatea men ținerii și a consolidării orientării către reforme”. Se
încerca, astfel, a se da un „nou impuls dezvoltării economice și sociale a țărilor partenere ”.
Documentul con ținea și un angajament „complementar asisten ței macro -financiare oferită prin
instrumentele interna ționale relevante”111. Împreună cu lansarea Parteneriatului Estic, Comisia
Europeană a alocat 600 milioane € pentru perioada 2010 -2013 , inclusiv 350 milioane pentru noi
fonduri112. Parteneriatul Estic e ra sprijinit , atât prin sumele d eja alocate specifice Instrumentul ui
European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP), cât și prin alocările suplimentare având această
destinaț ie special ă. Pentru perioada 2010 -2013, val oarea totală a fondurilor IEVP, inclusiv sumele
suplimentare alocate prin PaE, destinate partenerilor estici s -a ridicat la valoarea de 1,9 miliarde de
euro113.
Parteneriatul Estic, ca parte a Politicii Europene de Vecinătate, crea legături directe între
această politică a UE și cea de integrare europeană, respectiv de extindere114. PEV, prin dimensi unea
sa estică, se transforma într-un mecanism de pregătire și stimulare a integrării, s tatele partenere fiind

106 Parteneriatul Estic , Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, http://www.consilium.europa.eu/ro/poli cies/eastern –
partnership/ , accesat în data de 08.09.2015.
107 PaE se bazează pe relațiile contractuale bilaterale existente și este complementar acestora.
108 Parteneriatul Estic , Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, sit e-ul oficial,
http://www.mfa.gov.md/totul -despre -pae/, accesat în data de 24.08.2015. A se vedea Oana Mocanu, The Eastern
Partnership – A Premise for an Enhanced EU Eastern Neighbours Cooperation Rela tionship , pp. 3-5,
http://ssrn.com/abstract=1517754 , accesat în data de 13.08.2015.
109 Declarația comună a reuniunii la nivel înalt de la Praga privind Parteneriatul Estic …, (10), p. 8.
110 Ibidem , (2), p. 6.
111 Ibidem , (3), p. 6.
112 Parteneriatul Estic , Moldova Europeană, Centrul de Resurse "DIALOG -PRO" , http://infoeuropa.md/ partneriatul -estic/ ,
accesat în dat a de 08.09.2015.
113 Kristina Bocková, Marek Lenč, Eastern Partnership Reality Check . The case of Moldova and Georgia , în Radovan
Gura, Gilles Rouet (coord.), Intégration et voisinage Européens , Paris, L´Harmattan, 2014, p. 162.
114 Ibidem , 161; Dimitry Kochenov, The Eastern Partnership, The Union for The Mediterranean and the Remaining
Need to do something with The ENP , CRCEES Working Papers, WP2009/01, 2009, p. 29,
http://ssr n.com/abstract=1459560 , accesat în data de 23.08.2015.

45 stimulate și asistate în procesul lor de reforme, promovare a democra ției, adaptare legislativă la
aquis -ul UE, consolidare a statului de drept si a unei economii de pia ță func ționale integrată
progresiv ȋn piața liberă a UE.
Instituirea PaE nu transforma imediat rela țiile UE cu partenerii săi est -europeni. La nivel
bilateral, baza rela țiilor directe cu ace știa în cadrul PEV rămâne a APC și PA. Schimbări
semnificative erau a șteptate însă în cadrul PaE pe măsură ce evoluau negocierile directe în vederea
semnării Acordurilor de Asociere (AA). Acestea erau singur ele instrumente juridice în măsură să
consolideze în mod semnificativ integrarea economică și dialogul politic dintre UE și țările
partenere, să conducă spre reînnoirea cadrului institu țional în rela ția dintre UE și țările asociate115.
Acel eași aspect e se ȋntâlneau și în cazul celorlalte componente a le dimensiunii bilaterale a PaE,
fiecare stat fiind obligat să treacă prin negocieri dure și de durată ȋn vederea definitivă rii fiecărui
acord. Din acest punct de vedere, PaE era socotit o inițiativă ce nu avea pr ea mare consisten ță câtă
vreme nu ofer ea foarte mult în raport cu acordurile negociate anterior sau ulterior momentului Praga
2009116. Greșit, dacă privim spre aderarea PECOS la UE caz ȋ n care, de asemenea, pe l ângă AEA au
fost dezvoltate o sumedenie de i nstrumente de cooperare politică și colaborare economică bi laterale
și multilaterale menite a gră bi, prin mu ltiplicarea efortului celor două părț i, aderarea117.
Asumarea angajamentelor agreate de către păr ți, împreună cu atingerea obiectivelor stabilite
atât l a nivel bilateral, cât și multilateral erau în măsură să contribuie la integrare a europeană a
partenerilor din estul Europei. Declara ția de la Praga nu con ținea referiri la alte ini țiative regionale
din spa țiul fost -sovietic, re spectiv la cooperarea cu Rus ia ceea ce a permis să fie „perceput ca un
punct de dispută între UE și Federa ția Rusă , atât de către Rusia, cât și de către UE”118. Statele
cuprinse în PaE se situau astfel în teritoriu l „incomod” dintre Federa ția Rusă și UE, fiind veritabili
„pioni pe tabl a de șah unde se desfă șura jocul simu ltan dintre Rusia de o parte, UE și SUA de
cealaltă parte”119, fiecare parte percepâ nd acțiunile celeilalte ca tentative de a trasa „ sfere de
influen ță” în spa țiul est -european.
Din păcate, în toată această perioadă , răsăritul Europei trăia momente de escaladare a
tensiunilor și conflictelor la nivele greu de gestionat din punct de vedere diplomatic, s tatele cupri nse
în PaE fiind cele ce aveau , ȋn primul rând, de suferit de pe urma acestora. Astfel, c riza din Georgia
din anul 2008 are loc ȋn contextul semnă rii acestui parteneriat, respectiv a apropierii statului
georgian de UE și NATO, ȋ n mod similar, semnarea Acordului de Asociere a Ucrainei cu UE,
ducâ nd la o criză politică majoră ȋ n acest al doilea stat ce dorea apropie rea de UE și NATO, toate
acestea culminâ nd cu interven țiile militare ruse, anexarea Peninsulei Crimee a și războiul se paratist
din est ul Ucrainei . Evenimente le din Ucraina au afectat profund vecinii acesteia120, generând muta ții

115 Laure Delcour, The Institutional Functioning of the Eastern Partnership: An Early Assessment , în Eastern
Partnership Review , Estonian Center of Eastern Partnership, nr. 1, octombrie 2011, p. 6,
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2276452 , accesat în data de 23.08.2015.
116 Dimitry Kochenov, ENP’s New Developments: Imitating Change – Ignoring the Problems , în Compa rative European
Politics , 9, 2011, p. 10 -11, http://ssrn.com/abstract=1847796 , accesat în data de 23.08.2015.
117 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Noua Europă. Identitate și model European , Polirom, 2015, p p. 268 -270
118 Eric Engle, From Russia with Love: The EU, Russia, and Special Relationships , decembrie 2010, p. 41,
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1721485
119 Iulia Monica Oehler -Șincai, Uniunea Europeană – Parteneriatul estic: comentarii pe marginea celui de -al treilea
summit , Institutul de Economie Mondială , http://www.iem.ro/ro/articole -euroinfo/596 -uniuneaeuropean -parteneriatul -estic-
comentarii -pe-marginea -celuide -al-treilea -summit , accesat în data de 14.09.2015. Apud Silvia -Alexandra Matache -Zaharia,
Parteneriatul Estic și geopol itica Mării Negre: Provocări pentru securitatea europeană , în Buletinul Universității
Naționale de Apărare „Carol I“ , iunie 2015, p. 252, http://www.spodas.ro/revista/in dex.php/revista/article/viewFile/142/154 ,
accesat în data de 06.09.2015.
120 Către o nouă politică europeană de vecinătate , …, p. 2.

46 geopolitice majore la nivel eu ropean și chiar global. Pe fondul crizei din Ucraina, și în regiunea
transnistreană separatistă din Republ ica Moldova au reapă rut tensiuni greu de gestionat pentru a se
evita escaladarea lor și intrarea într-un nou conflict deschis. Iar Rusia, nu a fost st răină de nici unul
dintre aceste evenimente, cum nu este străină nici de ce se ȋntâmplă acum ȋ n Orientul Apropiat, Siria
etc. Din păcate, situația deja instabilă din răsăritul Europei este agravată de expansiunea a șa-
numitului Stat Islamic sau de actuala cr iză a refugia ților toate având un impact major asupra UE și,
derivat, asupra parteneriatelor sale, deci ș i asupra Parteneriatului Estic.
Numero și anali ști văd în toate aceste crize și un e șec al UE, respectiv al PEV, respectivele
forme de cooperare nereuș ind să ofere ȋ ntotdeauna răspunsuri adecvate la respectivele crize, nici să
satisfacă aspira țiile în schimbare ale partenerilor din est, „acest lucru fiind (…) și în defavoarea
intereselor proprii ale UE”121. Apoi, unele state din imediata vecinătate a UE au încercat să -și
adapteze rela țiile cu UE la nevoia de a nu „supăra” Rusia și de a men ține un climat de securitate pe
fondul presiunilor ruse122. Toate acestea au reprezenta t provocări majore pentru UE, nevoită să
răspundă prin politici adecvate noilor nevo i și realită ți geopolitice de la frontierele sale. Din acest
punct de vedere , PaE poate fi considerat un asemenea răspuns, n umeroasele eforturi de adaptare a
acestei ini țiative, de stimulare a partenerilor în vederea aprofundării mecanis melor de integrare
europeană înscri indu-se în această logică.
Pe parcursul anilor ce s-au scurs de la momentul lansării sale în 2009, PaE s -a confrunta t cu
dificultă ți generate, pe de o parte de lipsa voinței politice a partenerilor de a se integra și, pe de alta,
de lipsa consens ului statelor membre UE în rela ția acestora cu Rusia. Chiar și așa, rezultatele PaE au
fost pozitive, în special pentru state precum Republica Moldova, Ucraina sau Georgia. Armenia,
Azerbaidjan și Belarus , din diverse motive , au ales alte „traiector ii” și „preferin țe” în rela țiile cu
UE123, așteptări le lor fiind diferite și ȋn raport cu celelalte state fost sovietice din zonă , dar și ȋ n
raport cu propunerile UE124.
În procesul de punere în aplicare a obiectivelor PaE de o importan ță aparte s-a bucurat
implicarea societă ții civile , ȋn acest sens, imediat după lansarea PaE, luând ființă Forumul societă ții
civile al cărui rol a fost exact acela de a implica reprezentan ții acestuia în platforme multilaterale ale
PaE. Cu ocazia reuniunii sale anuale, Poznan , noiembrie 2011 , s-au constituit platforme le naționale
ale acestui forum cu scopul declarat de a contribui la atingerea obiectivelor PaE în țările
partenere125. Un r ol important ȋn acest parteneriat ȋ l are Comitetul Economic și Social European
(CESE) , acesta susținând dialogul cu societatea civilă din statele estice . Adunarea Parlamentară
EURONEST , creată în mai 2011, reune ște, la rându-i, parlamentari europeni și din statele partenere
PaE. Această adunare are un rol consulta tiv având menirea de a monitoriza la nivel parlamentar PaE.
Tot în 2011 s -au pus bazele Conferin ței autorită ților locale și regionale (CORLEAP) , care a
conferit PaE o dimensiune regională , și Forumul ui de afaceri al Parteneriatul Estic , lansat la Sopot
în septembrie 2011126.

121 Ibidem .
122 Adriana Berbec, op. cit. , p. 7; Alexandra Shapovalova, Political Implications of The Eastern Partnership for
Ukraine: A Basis for Rapprochement or Deepening the Rift in Europe , în Romanian Journal of European Affairs , vol.
10, nr.. 3, 2010, p. 70 -71.
123 Apud Iulia Monica Oehler -Șincai, op. cit.
124 Laure Delcour, In Need of a New Paradigm? Rethinking the European Neigh bourhood Policy/Eastern Partnership ,
în Eastern Partnership Review , Estonian Center of Eastern Partnership, nr. 20, aprilie 2015, p. 8.
125 Parteneriatul Estic , Moldova Europeană…
126 Ibidem.

47 Al doilea summit al PaE , care a avut loc la Var șovia în septembrie 2011 , surprinde progresele
făcute de către statele PaE în procesul de integrare europeană, dar și nevoia de a găsi solu ții pentru
adâncirea acestui proces. Un loc aparte îl ocupă preocuparea pentru întărire a acordurilor politice
bilaterale, integrarea socio -economică și mobilitatea127. Cu ocazia acestui eveniment a fost adoptată
și o declara ție comună privitoare la situa ția din Belarus, stat fa ță de care au fost manifestate rezerve
privitoare la climatul polit ic, deteriorarea libertă ții media, situa ția prizonierilor politici, represiunea
societă ții civile, nerespectarea drepturilor omului128.
Următorul summit, desfă șurat la Vilnius în noiembrie 2013, avea drept obiectiv principal
semnarea Acordului de Asociere c u Ucraina , inclusiv a Acordului de liber schimb aprofundat și
cuprinzător negociat ca parte componentă a A cordului de Asociere , și parafarea celor cu Republica
Moldova și Georgia. Acordurile cu Republica Moldova și Georgia au fost parafate (intrarea lor în
vigoare s -a făcut doar după semnarea și ratificare a lor), în timp ce a cordurile cu Ucraina au fost
suspendate129. Participan ții la summit au luat notă de decizia de suspendare temporar ă a pregătirii
semnării acestor acorduri cu UE130. Decizia Kievului, oarec um surprinzătoare , a fost luată cu doar o
săptămână înainte de summit, când premierul ucrainean, Azarov, a semnat un Decret de „suspendare
a procesului de pregătire a Acordului de asociere între Ucraina și UE”, din motive de „securitate
națională”131. O deci zie similară fusese anun țată încă din septembrie de către Armenia132. Din acest
punct de vedere, dată fiind importanța Ucrainei ȋ n regiune, decizia acesteia de a ȋ ntrerupe negocier ea
acordului a fost interpretată ca un eș ec al UE, deși, ȋn egală mă sura sau c hiar mai mult, putea fi
perceput ă și ca un eșec al Ucrainei ȋn efortul său de democratizare și progres. Ș i apoi, dată fiind
complexitatea negocierilor cu UE, fi e ele de asociere sau aderare, ȋ ntreruperea temporar ă a acestora
este un instrument obișnuit ȋn relațiile ș i diplomația europeană, Turcia fiind un exemplu ȋ n acest
sens, așa că nu ar trebui să ne pripim taxând Uniunea pentru aceasta situație temporară, așa cum s -a
și dovedit ulterior.
Surpr inzătoarea decizie a Ucrainei ve nea în urma unor evaluări po zitive pe care le primise
această țară încă din anul 2011 când se realizaseră negocierile pentru Acordurile de Asociere133.
Evolu ția poziti vă fusese remarcată și în rapo artele asupra PaE din anul următor134. Ceea ce nimeni
nu anticipa a fost aceea ca, r efuzul guvernului de a semna AA cu UE , a condus la protestele din
cunoscutul Euromaidan al Kievului, a l căror apogeu a fost atins în februarie 2014 odată cu plecarea

127 Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit , Warsaw, 29 -30 September 2011 , 14983/11 PRESSE 341,
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/124843.pdf , accesat în data de 02.09.2015.
128 Ibidem , p. 9.
129 Iulia Monica Oehler -Șincai, op. cit.
130 Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit, Vilnius, 28 -29 November 2013, Eastern Partnership: the way
ahead , Consiliul Uniunii Europene, Vilnius, 29 November 2013 17130/13 (OR. en) PRESSE 516,
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/139765.pdf , accesat în data de 08.09.2015.
131 Iulia Monica Oehler -Șincai, op. cit.
132 Thorvaldu r Gylfason, Inmaculada Martínez -Zarzoso, Per Magnus Wijkman, Can and Should the EU’s Eastern
Partnership be Saved? , CESifo Working Paper Series No. 4869. Iulie 2014, p. 3, http://ssrn.com/abstract =2469729 ,
accesat în data de 21.08.2015.
133 A se vedea Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2011. Regional Report: Eastern Partnership ,
Joint Staff Working Document, Brussels, 15.5.2012, SW D(2012) 112 final, p. 2,
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/docs/2012_enp_pack/e_pship_regional_report_en.pdf , accesat în data de 13.08.2015.
134 A se vedea Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2012 . Regional Report: Eastern Partnership ,
Joint Staff Working Document, Brussels, 20.3.2013, SWD(2013) 85 final,
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/docs/2013 _enp_pack/2013_eastern_pship_regional_report_en.pdf , accesat în data de
13.08.2015 ; Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2013. Regional Report: Eastern Partnership ,
Joint Staff Working Document, Brussels, 27.3.2014, SWD(2014) 99 final,
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/2014/regional/eastern_partnership_report.pdf , accesat în data de 13.08.2015.

48 de la putere a pre ședintelui Victor Ianukovici135. Ceea ce a urmat în Ucraina , odată cu a nexarea
Crimeei de către Rusia și susținerea separatismului din est , a condus țara la un haos politic,
economic și social ce a gener at, ȋntre altele, o criză umanitară majoră în partea estică a Ucrainei. Pe
planul rela țiilor cu UE, Ucraina a urgentat semnarea Acord ului de Aso ciere, iar relaț ia Uniunii cu
Rusia s -a deteriorat la un nivel c omparabil cu cel de dinaintea căderii Zidului Berlinului, sancț iunile
economice aplicate fiind similare celor de dinainte de 1989.

1.4.2. Aprofundarea rela țiilor de vecinătate ale UE cu Republ ica Moldova și Ucraina în contextul
Acordurilor de Asociere (AA)
Negocierea și implementarea unor Acorduri de Asociere cu toate cele șase state cuprinse în PaE a
fost una dintre componentele principale ale dimensiunii bilaterale a Parteneriatu lui Estic încă de la
lansarea sa în anul 2009. Nu toate aceste state au r eușit să finalizeze negocierile , motivul constituindu -l
neîndeplin irea standardelor și criteriilor UE pentru închei erea unor asemenea Acordu ri, doar Georgia,
alături de Republica Mol dova și Ucra ina reuș ind semnarea Acordulor de Asociere cu UE.
În lipsa unei perspective clare de aderare la UE, aceste Acorduri de Asociere, dublate de crearea
zonei de comer ț liber și aprof undat, liberalizarea regimului de vize în spa țiul UE și alte polit ici și
programe de integrare comună, constituie în acest mom ent expresia formala a apropierii și
cooperării în spa țiul de vecinătate est -european, b eneficiile acest ora find vizibile pentru ambele
părți.
Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova , semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles,
este rezultatul unui lung proces de negociere ce a dus la o apropiere consistentă a Republicii
Moldova de Uniunea Europeană. Negocierile dintre cele două păr ți au apărut ca efect al unor
schimbări profunde și pozitive c e s-au înregistrat imediat după lansarea PaE și implementarea noii
dimensiuni a PEV în spa țiul din răsăritul Europei. S-au purtat 15 runde de negocieri între Republica
Moldova și UE , începând cu 12 ianuarie 2010 și până pe 15 martie 2013136. Acestea au fost urmate
de alte le, toate ducâ nd la finalizarea negocierilor (15 iunie 2013) și definitivarea textul ui sub raport
juridic137. Ca urmare, a avut loc parafarea AA la 29 noiembrie 2013 în cadrul celui de -al 3-
lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius. Cu aceea și ocazie, la Vilnius a fost parafat și
acordul de creare a unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător ( DCFTA138). În acest fel,
Republicii Moldova i -au fost recunoscute progresele înregistrate în domeniul reformelor politice și
juridice , dar și în continuarea reformelor pentru pregătirea punerii în aplicare a AA și a DCFTA139.
Din p ăcate, progrese le nu au fost îndeajuns, fapt demonstrat de „vulnerabilitatea unora dintre
institu țiile statului vis-a-vis de interese private” sau de „limitele sistem ului constitu țional de control
și echilibr u” în contextul crizei politice de la începutul anului 2013140.

135 Jeff Lovitt (coord.), European Integration Index 2014 fo r Eastern Partnership Countries , Eastern Partnership Civil
Society Forum, februarie 2015, p. 8, http://www.eap -index.eu/sites/default/files/EaP%20Index%202014.pdf , accesat î n
data de 08.09.2015.
136 Acordul de Asociere UE -RM, Moldova Europeană, Centrul de Resurse "DIALOG -PRO" ,
http:/ /infoeuropa.md/acordul -de-asociere -ue-rm/, accesat în data de 08.09.2015.
137 Association Agenda between The European Union and The Republic of Moldova , Bruxelles, 26 iunie 2014, p. 1,
http://eeas.europa.eu/moldova/pdf/eu -moldova -association -agenda -26_06_en.pdf , accesat în data de 14.08.2015.
138 Deep and Comprehensive Free Trade Area.
139 Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Soci al European și Comitetul
Regiunilor . Politica de vecinătate la răspântie: punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate în 2013 , …, p. 5.
140 Ibidem.

49 Cooperarea dintre UE – Republica Moldova în materie de libertate, securitate și justiție a
înregistrat pe parcursul anului 2013 evoluții pozitive în ma terie de implementare a Planului de
acțiune privind liberalizarea regimului de vize. „ Propunerea Comisiei de a transfera Moldova pe
lista pozitivă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 539/2001 și de a acorda cetă țenilor moldoveni care
dețin pa șapoarte biomet rice un regim de călătorie fără viză în spa țiul Schengen”141 a fost adoptată de
Parlamentul European (27 februarie 2014) și aprobată de Consiliu l Uniunii Europene (14 martie
2014 ). Această decizie a intrat în vigoare în data de 28 aprilie 2014, reprezentând un semnal ,
consistent la nivel public , de sus ținere a Republicii Moldova de către UE. Până la finalul anului
2014 de această decizie au beneficiat peste 360.000 de cetă țeni moldoveni care au circulat fără vize
în spa țiul Schengen142.
În cadrul Summit -ului de la Bruxelles din 27 iunie 2014 a avut loc semnarea solemnă a AA
dintre Republica Moldova și UE. A urmat votul de ratificare din Parlamentul Republicii Moldova de
pe data de 2 iulie 2014 și din Parlamentul European din 16 septembrie acela și an143. Procesul de
ratificare a urmat calea parlamentelor na ționale, între timp, începând cu 01 septem brie 2014,
guvernul moldovean începand implementarea provizorie a prevederilor AA în conformitate cu
deciziile Consiliului Uniunii Europene144. Ca parte a Acordului de Asoc iere, dispozi țiile acordului
de creare a DCFTA au început să fie implementate începând cu aceea și dată145. DCFTA este, în
fond, un acord de liber schimb între UE – Republica Moldova încheiat pe perioadă ne determinat ă
care presupune liberalizarea graduală a c omer țului de bunuri și servicii, reducerea taxelor vamale,
înlăturarea restric țiilor de circula ție a for ței de muncă, a barierelor tehnice și netarifare, abolirea
restric țiilor cantitative în domeniul comer țului, dar și adaptarea legislativă la acquis -ul UE. Textul
AA prevede o perioadă de tranzi ție pentru implementarea în întregime a prevederilor DCFTA de 10
ani146.
Textul Acordului de Asociere este unul amplu și face trimitere la o gamă diversă de domenii
vizate din perspectiva unei integrări comune UE și Republica Moldova . Acesta cuprinde un
preambul, 7 păr ți/titluri principale, 35 de anexe și 4 protocoale. Scopul declarat al AA este acel a de
a dezvolta parteneriatul bilateral UE – Republica Moldova în cadrul mai amplu al PaE. Obiectivele
AA fac trimitere la accelerarea aprofundării rela țiilor politice și economice, la consolidarea cadrului
de dialog politic, inclusiv printr -o participare mai consistentă a Republicii Moldova la politicile și
programele UE, precum și la integrarea graduală a Moldovei pe pia ța internă a UE. Apoi, între
obiectivele invocate regăsim „consolidarea democra ției și stabilitatea politică, economică și
institu țională”, „ cooperarea în spa țiul de libertate, securitate și justi ție”, „îmbunătă țirea securită ții
frontierelor, prin promovar ea cooperării transfrontaliere și a bunelor rela ții de vecinătate”147.

141 Ibidem , p. 12.
142 Comisia Europeană, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Exter ne și Politica de Securitate,
Implementation of the European Neighbourhood Policy in the Republic of Moldova Progress in 2014 and
recommendations for actions , Joint Staff Working Document, Brussels, 25.3.2015 SWD(2015) 69 final, p. 2,
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/2015/repulic -of-moldova -enp-report -2015_en.pdf , accesat în data de 12.09.2015.
143 Roman Petrov, Constitutional challenges… , p. 1.
144 Victor Chirilă, Positio n Paper 5: Moldova , în Felix Hett, Sara Kikić, Stephan Meuser (eds.), op. cit. , p. 19.
145 Implementation of the European Neighbourhood Policy in the Republic of Moldova Progress in 2014 and
recommendations for actions , …, p. 2.
146 A se vedea Acordul de Asoci ere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele
membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte , în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ,
L 260, 30.08.2014,
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:22014A0830%2801%29&qid=
1413899014416&from=EN , accesat în data de 27.08.2015
147 Ibidem , p. 7 -8.

50 În acest sens, AA contribuie la dezvoltarea rela țiilor de vecinătate ale UE, la promovarea
schimburilor dintre păr ți, la cooperarea în vaste domenii de interes reciproc, la consolidarea
libertă ților și democra ției, la crearea unei zone de liber schimb, la cooperarea transfrontalieră și
interregională .
Chiar dacă nu reu șește să impună în textul AA o eventuală trimitere concretă referitoare la o
viitoare aderare, Republica Moldova ob ține a ngajamente solide din partea UE în ceea ce prive ște
„disponibilitatea de a contribui la reformele economice din Republica Moldova ”, „de a oferi sprijin
pentru implementarea reformelor și de a utiliza în acest scop toate instrumentele disponibile în
materie de cooperare și de asisten ță tehnică, financiară și economic ă”148. Din această perspectivă,
AA reprezintă o „etapă pregătitoare în vederea dobândirii statutului de țară cand idată”, Moldovei
oferindu -i-se un cadru formal pentru o viitoare integ rare economic ă149. Prin aceasta , autorită țile de la
Chișinău se pozi ționează în contextul obiectivului strategiei na ționale de integrare deplină în
structurile UE.
Implementarea AA și a DCFTA a fost anticipată ca fiind un proces dificil și anevoios în ciuda
voinței pol itice și a opiniei publice favorabile integră rii. Ȋn scopul pregăti rii și facilitării
implementă rii AA, inclusiv a DCFTA, a fost elaborată o Agendă de Asociere , care a fost aprobată pe
data de 26 iunie 2014, cu ocazia c elei de a XVI -a Reuniuni a Consiliulu i de Cooperare UE –
Republica Moldova. Agenda de Asociere urmăre ște să creeze „cadrul practic prin intermediul căruia
pot fi realizate obiectivele primordiale ale asocierii politice și integrării economice” , stabilindu -se un
set complex de priorită ți stabi lite de comun acord pentru perioada 2014 -2016150. „Priorită țile
Agendei de Asociere reflectă responsabilitatea UE și a Republicii Moldova de a implementa pe
deplin prevederile Acordului de Asociere”, odată cu intrarea în vigoare a acestuia151.
Planul de Ac țiuni RM -UE, semnat la 22 februarie 2005 , a fost astfel înlocuit în cadrul PEV și
componentei sale PaE. Angajamentul financiar al UE este explicit în privin ța sus ținerii Republicii
Moldova pentru implementarea Agendei de Asociere , respectiv pentru realizarea p riorită ților și
obiectivelor stabilite . El însă , rămâne în acela și cadru programatic : Instrumentul European de
Vecinătate (IEV) și programele multilaterale prevăzute în cadrul IEV152.
România, ca stat membru al UE, este între principalii benefic iari ai acest ei de schideri a
Republicii Moldova, c ooperarea firească, dată de mo ștenirea comună cultural -identitară și
lingvistică dintre România și Republica Moldova, fiind stimulată acum de acest nou cadru european .
Programele de cooperare transfrontalieră și impleme ntarea PEV la frontiera româno -moldovenească
este, astfel, instrumentată pe noi fundamente având la dispoziț ie instrumente diversificate și mult
mai cuprinzătoare.
Acordul de Asociere dintre UE și Ucraina . Evolu ția rela țiilor dintre UE și Ucraina a cunoscu t
fluctua ții majore de la o perioada la alta. Tendin ța remarcat ă pe parcursul ultimului sfert d e veac, de
când Ucraina este stat independent, poate fi caracterizată prin pa șii mărun ți făcu ți spre modelul și
valorile occidentale. Momentele importante ale ac estei apropieri de Uniunea Europeană, cum ar fi
semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare, lansarea PEV, adoptarea Planului de Ac țiune,
lansarea PaE, negocierea și semnarea Acordului de Asociere, inclusiv a DCFTA, au găsit mai mereu
Ucraina alături de Republica Moldova. Mai mult, din nefericire cele două state împărtă șesc o

148 Ibidem , p. 5-6.
149 Victor Chirilă, op. cit. , p. 19.
150 Association Agenda between The European Union and The Republic of Moldova , …, p p. 1-27.
151 Ibidem , p. 1.
152 Association Agenda between The European Union and The Republic of Moldova , …, p. 2.

51 experință comună din cele de nedorit: nu reu șesc să controleze întregul teritoriu l recunoscut
interna țional. În ambele situa ții, deși nu recunoa ște oficial, Rusia se află în spatel e acțiunilor
separatiste pe care le sprijină, inclusiv militar.
O diferen ță semnificativă o putem totu și constata între cele două state prin prisma evolu ției și
apropierii lor de UE. În cazul Republicii Moldova situa ția politico -economică, coroborată și cu
conflictul din Transnistria, au creat premisele unei apropieri greoaie de UE . Negocierile au evoluat
și ele greu, la fel de dificilă fiind și restructurarea sistemului. În schimb , Ucraina, ma i ales după
2004 , a înregistrat evolu ții pozitive în procesul ap ropierii de UE. Mai târziu ȋnsă, și aici ȋncep
asemănă rile, avea și ea să se c onfrunte cu problemele Moldovei, siste mul politic fiind aproape de
colaps odată cu anex area Crime ei de către Rusia și izbucnirea conflictelor separatiste în est. În acest
context , ajutorul UE s -a dovedit a fi esen țial pentru ambele state.
După amânarea parafării Acordului de Asociere la Vilnius (noiembrie 2013), pe 27 iunie 2014
la Bruxelles este semnat în întregime AA dintre UE și Ucraina.
Etapele care au condus la această nouă apropiere UE-Ucraina prin intermediul PEV au fost înso țite
de complicate negocieri cu Rusia și, evident, presiunea continuă exercit ată de aceasta asupra sa,
Rusia neaccept ând să-și piardă influen ța într -un stat al cărui teritoriu îl consideră parte a mo ștenirii
sale istorice.
În perioada analizată, Ucraina făcuse ȋnsă pași importan ți în rela ția sa cu Europa și lumea
democratică . Astfel, c ele două păr ți deschis eseră negocierile pentru un nou acord consolidat chiar
înainte de lansarea PaE, în 2007, iar în 2008 Ucraina f usese admisă în Organiza ția Mondială a
Comer țului (o precondi ție pentru DCFTA). În 2009, Agenda de Asociere înlocui a Planul de
Acțiune, iar în noiembrie 2010 în cadrului Summit -ul UE -Ucraina e ra anunțat un plan de ac țiune
privitor la liberal izarea regimului de vize153.
Negocierile pentru Acordul de Asociere dintre UE și Ucraina s -au desfă șurat foarte rapid. În
decembrie 2011 acestea erau finalizate, iar în martie 2012, UE și Ucraina au parafat textul din
Acordul de Asociere (AA) și de creare a unor Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
(DCFTA)154. Acest acord, ca și în cazul Republicii Moldova, prevedea o asociere politică și o
integrare economică a Ucrainei cu Uniunea Europeană. Semnarea AA a fost amânată din cauza
faptului că reformarea statului ucrainean nu a răspuns a șteptărilor UE. În decembrie 2012, UE a
reafirmat angajamentul de a semna AA, atunci când Ucraina va demonstra un progres concret în
punerea în aplicare a Agendei de Asociere. La 15 mai 2013, Comisia Europeană a decis să demareze
procedurile oficiale de semnare a AA dintre UE și Ucraina.
Autorită țile ucrainene nu au demonstrat ȋnsă suficientă determinare în acest proces de semnare
a AA această atitudin e având legatură ș i cu presiuni le politice și economice ale Rusiei. Mani pulările
și dezinformările au creat percep ția unei „viitoare” economii ucrainene falimentare sub asediul
competi ției puternice din UE. O campanie serioasă de informare cu privire la semnifica ția AA și
DCFTA a fost lansată doar în septembrie 2013, cu două l uni înainte de Summit -ul de la Vilnius155,
târziu ȋnsă pentru a se evita amânarea parafă rii AA.

153 Hennadiy Maksak, op. cit. , p. 22.
154 The EU -Ukraine Association Agreement and Deep and Comprehensive Free Trade Area. What’s it all about? ,
http://eeas.europa.eu/delegations/ ukraine/documents/virtual_library/vademecum_en.pdf , accesat în data de 03.08.2015.
155 Kataryna Wolczuk, Ukraine and the EU: turning the Association Agreement into a success story , în Policy Brief ,
European Policy Centre, 23 April 2014, p. 3, http://ssrn.com/abstract=2430226 , accesat în data de 14.08.2015.

52 În Ucraina a urmat un episod nedorit pe ntru mersul democratic al ță rii, care , din păcate , nu
este nici pe departe finalizat. Protestele pa șnice care au urmat dec iziei autorită ților de la Kiev au fost
reprimate violent, iar radicalizarea acestora a condus la plecarea de la put ere a pre ședintelui Victor
Ianukovici (februarie 20 14). Era doar începutul crizei, Crimeea fiind, așa cum ș tim, anexată Rusiei,
iar în estul Ucrainei izbucnind un război separatist sus ținut de Rusia.
Concluzia UE este edificatoare și se constituie într -un semnal și pentru alte state între care și
Republica Moldova. „ Evenimentele dramatice din Ucraina constituie un exemplu privind modul în
care un guvern care nu s -a angajat, care ignoră aspira țiile mai ample ale popula ției și care este supus
unei presiuni externe inacceptabile poate să provoace o uria șă dezordine politică și social ă”156.
Noile autorități politice de la Kiev au reluat discuția cu U E pentru semnarea în regim de
urgență a AA. Pe fondul tensiunilor financiare cu Rusia, „Comisia Europeană a anunțat, la 5 martie
2014, un pachet de sprijin pentru Ucraina, devansând astfel și consolidând multe dintre politicile și
instrumentele Parteneriat ului Estic”157. La 21 martie 2014, la trei zile de la anexarea de facto a
Crime ei, UE și Ucraina au semnat prevederile politice ale Acordului de Asociere, „confirmându -și
angajamentul de a proceda la semnarea și la încheierea păr ților din acord rămase , care împreună cu
prevederile politice, constituie un singur instrument”158. Celelalte păr ți ale AA au fost semnate pe 27
iunie 2014 la Bruxelles159. A urmat ratificarea în aceea și zi a Acordului de Asociere și DCFTA în
parlamentul ucrainean și Parlamentul European (16 septembrie). În urma negocierilor dintre cele
două păr ți s-a hotărât aplicarea provizorie a AA începând cu 1 noiembrie 2014, iar de la 1 ianuarie
2016 să intre în vigoare sec țiunea DCFTA a AA160.
Acordul de Asociere cuprinde peste 1200 de pagini, având în componență un Preambul, 7
părți/titluri, 43 de anexe și 3 protocoale. Acesta are în vedere o asociere politică și instituirea
graduală a unui comerț liberalizat. Noile canale de dialog politic, de convergență și cooperare în
domeniul politicii externe ș i de securitate plasează Ucraina mai aproape de UE. Reguli noi de
cooperare sunt stabilite în domenii precum justiția, libertate a și securitate a sau educa ția,
transporturi le și energia , protec ția mediului, protec ția și dezvoltare a socială, protec ția
consumatorului, egalitatea de șansă etc. Ucraina se angajează să -și reformeze statul, să promoveze
principiile democratice, să dezvolte o economie de pia ță, să promoveze buna guvernare, să respecte
drepturile omului și libertă țile fundamentale , să respecte statu l de drept161. Sunt promovate
cooperare a transfrontalieră și cooperare a interregională. AA și DCFTA oferă oportunită ți și
beneficii nu doar pentru Ucraina, ci și pentru vecinii acesteia. Cooperarea și crearea de re țele trece
dincolo de frontierele PaE, astfe l PEV este o politică integratoare162.

156 Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul
Regiunilor . Politica de vecinătate la răspântie : punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate în 2013 , …, p. 3.
157 Ibidem .
158 Ibidem.
159 Hennadiy Maksak, op. cit. , p. 22.
160 Parlamentul European ratifică Acordul de Asociere UE -Ucraina , Parlamentul European, Comunicat de Presă,
16.09.2014, http://www.europarl.europa.eu/news/ro/news -room/content/20140915IPR62504/html/Parlamentul -European –
ratific%C4%83 -Acordul -de-Asociere -UE-Ucraina , accesat în data de 11.09.2015.
161 Association Agreement between the European Union and its Member States, of the one part, and Ukraine, of the
other part , Official Journal of the European Union, 29.5.2014, L 161,
http://eeas.europa.eu/ukraine/docs/association_agreement_ukraine_2014_en.pdf , accesat în data de 03.09.2015.
162 Comunicare comună către Parlamentul European, Consili u, Comitetul Economic și Social European și Comitetul
Regiunilor . Politica de vecinătate la răspântie: punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate în 2013 , …, p. 7.

53 1.4.3. PEV încotro? Summit -ul de la Riga (21 -22 mai 2015)
Întrebarea firească, în condi țiile existenț ei PaE, a noului său format de după semnarea
AA/DCFTA, și a repozi ționării unora dintre cei șase parteneri ai UE din estul Europei pe fondul
disputelor cu Rusia, este :
– în ce măsură mai putem vorbi despre PEV pe care o cuno șteam noi și, dacă PEV mai există
cu adevărat, care este noul format al acestei politici europene?
PaE și-a atins limitele în condi țiile anexării Cri meei și a conflictului deschis din Ucraina.
Chiar dacă trei state (Republica Moldova, Georgia și Ucraina) au ajuns să semneze Acorduri
bilaterale de Asociere cu UE, celelalte trei state (Belarus, Armenia și Azerbaijan) au făcut mai
degrabă un pas în spate în rela ția cu UE. Mai mult, pe fondul presiunii Rusiei și a situa țiilor interne,
procesul nu este ireversibil nici măcar în primele trei state. Majorită țile fragile proeuropene pot fi
răsturnate de anumite schimbări geopolitice. Chiar și UE a fost nevoită să-și regândească strategiile.
Noile relații cu Rusia, atât la nivel regional cât și la nivel european a u determinat, într -o bună
măsură, regândirea Parteneriatului Estic.
Participan ții la cel de -al IV -lea Summit al PaE de la Riga au încercat să dea asigur ări ferme
privitoare la continuitatea politicii europene de vecinătate prin ini țiativa PaE. A fost reafirmat ă
importan ța deosebită pe care o acordă UE Parteneriatului Estic ca o „dimensiune specifică a Politicii
Europene de Vecinătate ”. Declara ția comună a summit -ului reafirmă viziunea comună privitoare la
„acest parteneriat strategic și ambi țios ca unul bazat pe interese și angajamente reciproce și
sprijinirea proceselor de reformă ” promovate în statele partenere PaE163. Cu toate acestea, în textul
declara ției comune identificăm și mesaje mai prudente , ȋn special față de extinderea europeană către
est164. Dreptul fiecărui stat de a -și decide nivelul de integrare europeană, respectiv domeniile de
cooperare sau obie ctivele la care aspiră în rela ția cu UE, este e viden țiat de accentul pus pe
„suveranitatea” statelor partenere165. Apoi, este accentuată „rela ția diferen țiată între UE și cei șase
parteneri suverani și independen ți”166, aceasta oarecum în defavoarea platformelor multilaterale de
cooperare care sunt abordat e doar la nivel general -declarativ. Este evident că limbajul este diferit și
prudent, exprimâ nd p reocuparea UE pentru situația dificilă ȋn care se află parten erii săi din PaE.
Actuala formă a PEV pare a nu mai corespunde realită ților geopolitice actuale date fiind realită țile
concrete de la frontierele lor și/sau ale UE. Este suficient să amintim faptul că PEV fusese văzută
multă vreme ca un fel de „anticameră” pen tru extinderea Uniunii Europene, la acest moment fiind
evident c ă simpla a doptare a reformelor , implementarea politicilor și a aquis -ului UE nu mai sunt
suficient e. Din pă cate, ținând cont de conflictul din Ucraina, de situa ția din Orientul Apropiat și din
nordul Africii, de criza refugia ților/imigran ților este cert că nici UE nu î și mai permite să promită
aderarea acestor state la UE.
Apoi, o altă vulnerabilitate a politicilor comune ale UE în privin ța vecinătă ții, vizibilă și în
timpul Summitului de la Riga, este dată de dimensiunea securită ții în abordarea PEV. Aceasta se
dovede ște a fi insufici ent de clar ă și necorelată cu situa ția geopolitică actuală , securitatea
doved indu-se a fi, astfel , un „punct slab”167 pe agenda vecinătă ții europene.

163 Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit (Riga, 21 -22 May 2015) , (1), p. 1,
http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/international -summit/2015/05/Riga -Declaration -220515 -Final_pdf , accesat
în data d e 22.08.2015.
164 Silvia -Alexandra Matache -Zaharia, op. cit. , p. 254.
165 Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit (Riga, 21 -22 May 2015) , (2), p. 1
166 Ibidem , (6), p. 3.
167 Kakha Gogolashvili, Position Paper 4: Georgia , Felix Hett, Sara Kikić, Stepha n Meuser (eds.), op. cit. , p. 18.

54 Chiar și așa, dezvoltarea pe mai departe a unor mecanisme bilaterale și multilaterale de
cooperare, prin pr omovarea unei bune guvernan țe bazate pe respectarea valorilor europene, s unt
singurele solu ții ale UE pentru stabilizarea zonelor din vecinătatea sa. Republica Moldova este în
acest moment statul cel mai apropiat de „modelul” european, dar, și aici, existe nța unui clivaj între
taberele politice privitoare la o posibilă aderare la UE , făcând posibilă modificarea preferinț elor
politice ale statului moldovean. Mai mult, perspectiva aderării într -un orizont mediu de timp este și
mai sumbră dată fiind realitatea transni streană care, prin conflictul său ȋ ngheț at, taie din elanul
extinderii UE spre est și face ca Uniunea să se concentreze mai mult pe sud -estul Europei adică
Albania, Muntene gru, Macedonia, Serbia, Bosnia ș i, la un moment dat, Kosovo.
Se impune ca a tare regândirea PEV, a scopului său fundamental, nu doar prin suplimentarea
instrumentelor fin anciare, UE trebuind să promoveze o bună vecinătate și dincolo de stimulentele
financiare. Astfel, UE trebuie s ă țină cont de orientările strategice al e vecinilor săi, de „măsura în
care fiecare dintre ei dore ște să coopereze cu diver și actori, inclusiv cu UE”. Uniunea Europeană,
conștientă de faptul că unii dintre partenerii săi din PaE au orientări diferite, se angajează să respecte
„aceste op țiuni suverane și este dispusă să aibă în vedere alte forme de dialog” cu aceste state168.
Dar, ȋn aceeași măsură, statele din PaE trebuie să -și definească explicit aspirațiile și forma
cooperă rii cu UE, să spună deschis ce fel de parte neriat doresc. Unul care să ducă la adera re sau care
să permită doar o mai bună cooperare politică și colaborare economică fără alte angajamente politice
sau d e securitate. Astfel, UE ar putea gândi colaboră ri asimetric e, diferențiate ȋn funcție de dorinț a
parteneril or din est.

168 Către o nouă politică europeană de vecinătate , …, p. 3.

55 CAPITOLUL 2
STAD IUL COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE A ROMÂNIEI
CU UCRAINA ȘI REPUBLICA MOLDOVA

Cooperarea transfrontalieră a României cu Ucraina și Republica Moldova se înscrie în
parametrii unei rela ții de bună vecinătate. Rela țiile dintre aceste state sunt influenț ate de d ouă
categorii de factori:
– cadrul european al vecinătă ții și contextul geopolitic interna țional;
– nivelul contactelor bilaterale și preferin țele na ționale ale statelor.
Contextul geopolitic de după prăbu șirea URSS, coroborat cu procesul de democratizare a
Europei de Est, a contribuit la dezvoltarea unor rela ții speciale între România și noile state
independente Ucraina și Republica Moldova. La început, rela ția cu Ucraina a trecut printr -o perioadă
de neîncredere reciprocă, pentru ca , mai apoi , cele două sta te să înceapă un proces de deschidere , la
aceasta contribuind și UE. Dimpotriv ă, relația României cu Republica Moldova a fost marcată de la
început de o apropiere firească dată de mo ștenirea cultural -identitară comună, asta chiar dacă , la
nivelul discursul ui politic al unora dintre liderii politici de la Chi șinău, existau reticen țe față de
România. Concluzionând, relația cu Ucraina părea mai dificilă decâ t cea cu Moldova.

2.1. Analiza cadrului legislativ și institu țional din România, Ucraina și Republica
Moldova privind cooperarea transfrontalieră
Încă de la începutul demersului nostru, dorim să precizăm faptul că nu ne propunem în acest
studiu să facem o analiză exhaustivă asupra reglementărilor juridice referitoare la cooperarea
transfrontalieră, ci doar să creionăm un cadru general cu privire la acestea.
Cooperarea transfrontalieră a Românei cu vecinii săi, indiferent care sunt ace știa, a fost
marcată de transformări legislative și institu ționale. Acestea au fost generate de un proces de
normalizare și stimulare a rela țiilor cu statele vecine, datorat între altele și integrării euro -atlantice.
PEV contribuie și ea la acest mecanism de rela ții transfrontaliere prin intermediul instrumentelor
financiare, dar și al armonizării legislative de ambele păr ți ale frontierelor externe ale UE. IEVP,
văzut ca stimulent în procesul dezvoltării rela țiilor cu vecinii UE, este astfel în măsură să creeze
punți de legătură atât la nivel politic, socio -economic, cultural, cât și la nivelul infrastructurii
transfrontaliere.

2.1.1. Delimită ri conceptuale
Frontiera, forma și caracteristicile acesteia, reflectă natura rela țiilor de vecinătate, deschiderea
sau dimpotrivă reticen ța față de vecini. În acest sens, ne propunem ca, pe scurt, să vizualizăm câteva
dintre aspectele ref eritoare la frontieră în documentele oficiale și literatura de specialitate169.

169 Aceste concepte au fost dezvoltate pe parcursul altor studii la care facem acum trimitere. A se vedea Mircea Brie,
Ioan Horga, Le frontiere europee – espressioni dell’identità , în Transylvanian Review , ISI Journal, vol. XXIII, supliment
nr.1, 2014, p. 202 -216; Mircea Brie, Ioan Horga, The European Union External Border. An Epistemological Approach ,
…, p. 7 -8; Mircea Brie, Ioan Horga, Europa: frontiere culturale int erne sau areal cultural unitar, în Moldoscopie , nr. 3
(L), 2010, Chișinău, p. 123 -143; Ioan Horga, Mircea Brie, Europe: A Cultural Border, or a Geo -cultural Archipelago , în

56 Frontiera, definită conform Dictionnaire de géographie170 ca o „limită ce separă două zone, două
state”, o ruptură „între două moduri de organizare a spa țiului, între re țele de co munica ții, între
societă ți adesea diferite și câteodată antagonice”171, reprezintă „interfa ța discontinuită ților
teritoriale”172. Frontierele marchează limitele jurispruden ței, suveranită ții și sistemului politic. Ele
pot îndeplini astfel rolul unor linii de d emarca ție, a unor „bariere” sau a unor „borne”. Pe de altă
parte, ele marchează tipologia construc ției politice. Rela ția frontieră -sistem politic este surprinsă
interesant de către Jean -Baptiste Haurguindéguy, care vede „la frontière comme limite du politi que”
și „le politique comme limite de la frontière”173.
Din perspectiva reglementărilor UE, frontiera externă reprezintă limitele geografice fixate prin
acordurile și tratatele Uniunii. Din perspectiva Acordului Schengen, frontierele externe sunt definite
ca fiind: „frontiera terestră și maritimă, precum și aeroporturile și porturile maritime ale Păr ților
Contractante, dacă nu sunt frontiere interne”174. „Prin derogare de la defini ția frontierelor interne,
[…] aeroporturile sunt considerate frontiere externe pentru zborurile interne”175. Trecerea acestor
frontiere poate fi făcută, în principiu „numai la punctele de trecere a frontierei și potrivit orarului de
funcționare al acestora”176. De altfel, noile tratate europene țin să accentueze și să reglementeze
princ ipiile libertă ților individuale, între care, libera circula ție a persoanelor ocupă un loc aparte.
Dispozi țiile finale ale Tratatului asupra func ționării Uniunii Europene, reglementat după reforma de
la Lisabona a vechii „constitu ții europene”, surprind, în ciuda abrogării articolului 67 din textul
vechiului tratat177, de o manieră foarte clară faptul că, Uniunea constituie un spa țiu al libertă ții, al
securită ții și justi ției178. Pentru ob ținerea acestor standarde și, totodată, pentru garantarea drepturilor
cetățenești s-a instituit obligativitatea protejării și strictului control al frontierelor exterioare. De
altfel, toate protocoalele asupra rela țiilor externe, care fac referiri la frontierele externe prevăd
„necesitatea pentru statele membre de a asigura cont rolul efectiv la frontierele lor exterioare”179.
La nivel european, cooperarea dintre statele membre în vederea implementării unui management
eficient în spa țiul frontalier, cu accent direct asupra regimului de tranzit al frontierei și combaterea
criminalită ții transfrontaliere, este coordonată de către Agen ția Europeană pentru Gestionarea
Cooperării Operative la Frontierele Externe (FRONTEX)180. Rolul acestei agen ții este de a
„îmbunătă ți gestionarea integrată a frontierelor externe ale Uniunii și de a intensi fica cooperarea între

The Cultural frontiers of Europe , Eurolimes , vol. 5, volume edited by Alina Stoica, Didier Francfort, Judit Csoba
Simonne, Oradea, 2010, p p. 155 -169.
170 P. Baud, S. Bourgeat, Dictionnaire de géographie , Paris, Hatier,1995.
171 Apud Gabriel Wackermann, Les frontières dans monde en mouvment , Paris, 2003, Ellipses, p. 11.
172 Ibidem , p. 10 .
173 Jean-Baptiste Haurguindéguy, La frontière en Europe: un territoire? Coopération transfrontalière franco -espagnole ,
Paris, L`Harmattan, 2007, p. 154.
174 Convenția din 19/06/1990, publicată în Broșură nr. 0 din 19/06/1990 de aplicare a acordului de la Schengen din 14
iunie 1985 privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune , Schengen, 19 iunie 1990, art. 1.
175 Ibidem , art. 4, paragraful 4.
176 Ibidem , art. 3, paragraful 1.
177 Textul Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa , titlul V, capitolul 1, surprinde în articolele 67 -76
Dispozițiile generale ale Spațiului de libertate, de securitate și de justiție . A se vedea textul tratatului constituțional în
Marianne Dony, Après la réforme de Lisabonne. Les nouveaux européens , Bruxelles, 2 008, p. 35 -164.
178 Charte des droits fondamentaux de l`Union proclamée le 12 décembre 2007 , cap. II, art. 6 -19. Apud Marianne Dony,
op. cit ., pp. 270 -277.
179 O asemenea formulare găsim și în Protocolul asupra relațiilor statelor membre cu privire la trece rea frontierelor
exterioare (1997), anexat Tratatului asupra funcționării Uniunii Europene . Apud Marianne Dony, op. cit ., p. 235.
180 Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale
Uniunii Europene , http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:l33216&from=RO , accesat în
data de 14.09.2015.

57 autorită țile na ționale de frontieră”181. În spa țiul UE mai există reglementări privitoare la frontieră,
respectiv la cadrul juridic și institu țional de cooperare în spa țiul frontalier/transfrontalier, în ceea ce
prive ște frontiera Schen gen. Cadrul juridic, aquis -ul Schengen reglementează, atât aspectele ce au în
vedere frontierele interne, cât și cele externe. Cooperarea transfrontalieră, în ceea ce prive ște
tranzitul și controlul la frontieră, „ar trebui să fie gestionată și coordonată” de către FRONTEX182.
Dincolo de existen ța unui cadru juridic referitor la frontiere, există reglementări specifice care
fac trimitere direct la cooperarea transfrontalieră. La început, cooperarea transfrontalieră era
reglementată doar prin intermediul legi slației na ționale. Având în vedere faptul că această cooperare
era realizată de structuri institu țional -admi nistrative locale sau regionale din state diferite, a apărut
necesitatea de a se crea un cadru juridic suprastatal, care să reglementeze aceste acti vități. Legisla ția
care reglementează cooperarea transfrontalieră poate fi împăr țită în patru categorii de documente :
„(1) documentele normative europene elaborate de principalele organizaț ii europene – Consiliul
Europei, Uniunea Europeană și Organiza ția pentru Securitate și Cooperare în Europa; (2) tratatele
bilaterale și mult ilaterale interstatale, care au un rol deosebit în crearea cadrului de lucru pentru
cooperarea transfrontalieră; (3) angajamentele politico -juridic e ale statelor luate în cadrul foste i
Conferin țe pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) , respectiv, actualei Organiza ții pentru
Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), precum și (4) actele interne ale instituț iilor Consiliului
Europei și Uniunii Europene”183.
O însemnătate deosebită au tratatele interna ționale și/sau multilaterale adoptate de către
Consiliul Europei și Uniunea Europe ană care stau la baza cooperării transfrontaliere de azi.
Amintim în cele ce urmează câteva dintre aceste documente fundamentale.
Carta Europeană a Auton omiei Locale , semnată la Strasbourg în 15 octombrie 1985 și ratificată de
parlamentul român în 1997, prevede „posibilitatea colectivită ților teritoriale locale, prin autorită țile
administrative proprii de a coopera, în condi țiile prevăzute de lege, cu colectivită ți teritoriale locale
din alte state”184.
Conven ția-cadru Europeană asupra Cooperării Transfrontaliere a Colectivită ților sau
Autorită ților Teritoriale și protocoalele ei adi ționale185, adoptată la Madrid în anul 1980, este un
document fundamental, car e stă la baza reglementării cooperării transfrontaliere europene, fiind
primul act, cu fundament legiferat, din acest domeniu. Începând cu această conven ție-cadru se poate

181 Ibidem. A se vedea suplimentar rolul FRONTEX urmă rind Regulamentul (UE) nr. 1168/2011 al Parlamentului
European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului de
instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale
Uniunii Europene , în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 304, 22.11.2011, http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/ ?uri=CELEX:32011R1168&from=RO , accesat în data de 14.09.2015.
182 Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a
unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (C odul Frontierelor Schengen) , în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , 19 / volumul 8, p. 6, (13); art. 16, (1), (2), http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TX T/PDF/?uri=CELEX:32006R0562&from=RO , accesat în data de 15.09.2015.
183 Mihai Roșcovan, Veaceslav Bulat, Mariana Puntea, Viorel Miron, op. cit. , p. 37.
184Carta Europeană a Autonomiei Locale din 15.10.85 , ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1253 -XIII din
16.07.97, publicată în ediția oficială „Tratate internaționale”, 1999, volumul 14, p. 14,
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CB4QFjAAahUKEwi -pfr5pY3IAhVMjSwKHUK –
CVE&url=http %3A%2F%2Fwww.inj.md%2Ffiles%2Fu4%2F2_7_2_CARTA_EUROPEANA_A_AUTONOMIEI_LOCALE.do
c&usg=AFQjCNH46iRPnKVHd3ZVpMjJzPTdtO184A&sig2=tbQ5 -OnmO39lc5S9i9waLg&bvm=bv.103388427,d.bGg , accesat
în data de 20.09.2015.
185 Convenția -cadru europeană privind cooperarea trans frontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale ,
Madrid, 21 mai 1980, http://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/PDF/Romanian/106 -Romanian.pdf , acce sat în data
de 26.08.2015.

58 vorbi de institu ționalizarea, din punct de vedere juridic, a cooperării transfrontal iere la nivel
european186, fiind un cadru de referin ță pentru orice formă a politicilor de cooperare transfrontalieră
de după 1980187.
Tratatul asupra Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht) , din anul 1992, reglementează
domeniul cooperării transfrontali ere, în sensul cooperării la nivel transna țional188.
Conven ția-cadru pentru Protec ția Minorită ților Na ționale , încheiată la Strasbourg în februarie
1995, și pe care România a adoptat -o în parlament la scurt timp (aprilie 1995), con ține, încă din
preambulul său, trimiteri clare la cooperarea transfrontalieră. Astfel, „ realizarea unei Europe
tolerante și prospere nu depinde numai de cooperarea dintre state, ci necesită și cooperarea
transfrontalieră dintre autorită țile locale de bază și regionale, cu respectar ea constitu ției și a
integrită ții teritoriale a fiecărui stat, ținând seama de Conven ția pentru apărarea drepturilor omului și
a libertă ților fundamentale și de protocoalele sale, ținând seama de angajamentele privind protec ția
minorită ților na ționale con ținute în conven țiile și declara țiile Na țiunilor Unite ”189. Mai mult, în
scopul asigurării protec ției minorită ților, statele europene sunt încurajate să ia „ măsuri pentru
încurajarea cooperării transfrontaliere”190.
Conven țiile-cadru care au inciden ță asupra c ooperării transfrontaliere, dar și alte conven ții și
protocoale adi ționale europene, constituie cadrul juridic de reglementare în acest domeniu191.
Regimul juridic al frontierelor statului român cuprinde „totalitatea normelor prevăzute de
legisla ția internă , care privesc frontiera de stat și desfă șurarea diferitelor activită ți în zona de
frontieră, în zona aeroporturilor și porturilor deschise traficului interna țional”192.

2.1.2. Cooperarea transfrontalieră a Româ niei cu Re publica Moldova ș i Ucraina
La nivel ul legisla ției na ționale, cooperarea transfrontalieră este reglementată ținând cont de
cadrul formal al reglementărilor europene. Pe fondul adoptării de către statele din estul Europei a
legisla ției cadru referitoare la cooperarea transfrontalieră, s -a int ensificat încheierea acordurilor
bilaterale și multilaterale, inclusiv între România și vecinii săi. S -au identificat „diferite tipuri de
acorduri, protocoale, tratate interna ționale, conven ții” pentru a furniza un cadru de reglementări cât
mai vast și car e să permit ă cooperarea transfrontalieră la nivel local, inter -regional, inter –
guvernamental și multina țional193. Programele de activită ți în vederea cooperării transfrontaliere au
fost bogate, iar domeniile diverse. Prezentăm câteva dintre aceste tipuri de documente cu rol de
reglementare în domeniul cooperării transfrontaliere: acorduri de bună vecinătate la frontiere;

186 Diana Cârmaciu, Gabriela Csûrös, Carmen Domocoș, Cristian Miheș, Ioan Horga, Mihaela Pătrăuș și alții, Stadiul
actual al reglementărilor naționale și comunitare în domeniul cooperării transfrontaliere, Editura Primus Oradea, 20 09,
pp. 45-46.
187 A se vedea suplimentar Charles Ricq, op. cit. , pp. 22-24.
188 EUR -Lex, Access to European Union law, Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană , http:/ /eur-
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=uriserv:xy0026 , accesat în data de 14.09.2015.
189 Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995 pentru ratificarea Convenției -cadru pentru protecția minorităților naționale,
încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995 , publi cată în Monitorul Oficial nr. 82 din 4 mai 1995,
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=15669 , accesat în data de 15.09.2015.
190 Ibidem , Titlul II, art. 18, 2.
191 A se vedea Diana Cârmaciu, Gabriela Csûrös, Carmen Domocoș, Cristian Miheș, Ioan Horga, Mihaela Pătrăuș și
alții, op. cit. , pp. 51-55.
192 Ordonanța de urgență nr. 105 din 27 iunie 2001, privind frontiera de stat a României , Cap. I. Dispoziții generale ,
Art. 1, (o), http://www.politiadefrontiera.ro/lege.php?id_cdrl=2 , accesat în data de 22.09.2015.
193 Mihai Roșcovan, Veaceslav Bulat, Mariana Puntea, Viorel Miron, op. cit. , p. 42.

59 acorduri pe domenii specifice de cooperare transfrontalieră; acorduri de constituire a structurilor
specializate de coordonare a politicilor de cooperare transfrontalieră; acorduri care au pus bazele
cooperării transfrontaliere între autorită țile locale/regionale194.
Diferitele tipuri de acorduri interguvernamentale, inclusiv conven ții, protocoale și tratate,
continuă să fie parte din instrumen tele de bază necesare pentru a facilita cooperarea transfrontalieră.
Spre exemplu, între România și Republica Moldova, pe parcursul perioadei 1991 -2015, au fost
semnate nu mai pu țin de 126 de conven ții și acorduri bilaterale specifice195. Rela țiile de cooper are
transfrontalieră din România și Ucraina sunt stabilite în baza T ratatului de R elații de Bună
Vecinătate și Cooperare dintre cele două state, semnat la Constan ța în 2 iunie 1997 și ratificat de
România prin legea 129/1997196. În baza acestui acord, cele d ouă state au semnat ulterior mai multe
acorduri bilaterale cu inciden ță în domeniul cooperării transfrontaliere.
Ca țară membră a UE, România are obliga ția, nu doar de a dezvolta rela ții bilaterale cu vecinii
săi, ci și de a aplica politica de vecinătate a UE fa ță de Republica Moldova și Ucraina.
Competen țele UE se exercită având în vedere principiul subsidiarită ții, principiu care prevede
“protejarea capacită ții de decizie și de ac țiune a statelor membre” și “legitimează interven ția Uniunii
pentru cazul în care obiectivele unei ac țiuni nu pot fi realizate în mod suficient de statele membre, ci
pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii”197. Acest principiu are în vedere eficientizarea cooperă rii
și aducerea la un nivel cât mai apropiat de cetă țeni a exercit ării competen țelor. Cooperarea
transfrontalieră din această perspectivă nu mai este exclusiv o politică a statului, ci ea se transferă
spre autorită țile regionale, locale, spre asocia ții regionale, firme transna ționale etc.
Autorită țile regionale de la fr ontierele României cu Ucraina și cu Republica Moldova,
asocia țiile de dezvoltare au un rol semnificativ în conturarea și dezvoltarea cooperării
transfrontaliere. În baza legisla ției române, autorită țile publice regionale și locale din zonele de
frontieră „ pot încheia între ele în țelegeri de cooperare transfrontalieră cu structuri similare din
statele vecine”, conducând la crearea de „organisme care să aibă, potrivit dreptului intern,
personalitate juridică”, dar fără a avea competen țe administrative198.
Coope rarea transfrontalieră este a șadar parte a politicii de dezvoltare regională. Din această
perspectivă, politicile de dezvoltare regională europene și naționale sunt în măsură să stimuleze
cooperarea transfrontalieră, atât la nivelul reglementărilor juridic e, cât și la nivelul creării unui cadru
institu țional. Acest cadru institu țional este necesar, atât la nivelul coordonării, cât și la cel al
reprezentării intereselor regionale ȋn faț a structurilor na ționale sau europene199. Programele de
susținere financiar ă a cooperării transfrontaliere din cadrul PEV, prin IEVP, au stimulat ini țiativele
locale și regionale, inclusiv asocierile regionale de tipul euroregiunilor de la frontierele României cu
Ucraina și Republica Moldova. Astfel, u nitățile administrative regi onale din România de la

194 Ibidem , pp. 42-43.
195 Lista tratatelor bilaterale încheiate de Republica Moldova , pp. 136 -152, http://www.mfa.gov.md/img/docs/Lista –
Tratate -Bilaterale_16_09_15.pdf , accesat în data de 12.09.2015.
196 Cătălin -Silviu Săraru, op. cit. , p. 89.
197 A se vedea Principiul subsi diarității , http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_1.2.2.html ,
accesat în data de 22.09.2015.
198 A se vedea Legea nr. 215 d in 23 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) administrației publice locale
(actualizată până la data de 3 iulie 2008*) , art. 15, (1), (3).
199 Asociațiile regionale transnaționale devin promotori ai descentralizării și aplicării principiului european al
subsidiarității. Un exemplu în acest sens poate fi Asociația Europeană a Regiunilor Frontaliere (AEBR) fondată încă din
anul 1971. Mihai Roșcovan, Veaceslav Bulat, Mariana Puntea, Viorel Miron, op. cit. , p. 15.

60 frontierele cu cele două state au creat, alături de unită ți administrative similare de peste grani ță,
următoarele euroregiuni:
 Euroregiunea „Carpatica” , aceasta fiind înfiin țată oficial în ora șul maghiar Debrecen, la data de
14 feb ruarie 1993, cu ocazia reuniunii mini ștrilor de externe și a reprezentan ților administra țiilor
locale din Polonia, Ucraina și Ungaria. Statul român este parte din această euroregiune din 29
aprilie 1997, prin jude țele Bihor, Boto șani, Maramure ș, Satu Mare, Sălaj, Suceava și Harghita.
 Euroregiunea „Siret -Prut-Nistru”, a apărut ca urmare a unei ini țiative comune a unor consilii
județene din România și Republica Moldova. Protocolul de înfiin țare a acestei euroregiuni a fost
semnat la Ia și, în 18 septembrie 200 2, dar a căpăt at personalitate juridică doar ȋn anul 2005.
Euroregiunea include în prezent jude țele Ia și, Vaslui și Prahova din România și, respectiv,
majoritatea unită ților teritorial -administrative care compun Republica Moldova, exceptând
Transnistria200 (Găgăuzia a fost acceptată ca membru cu drepturi depline începând cu 01 ianuarie
2015) .
 Euroregiunea „Prutul de Sus” , a fost creată la 22 septembrie 2000, fiind formată din regiunea
Cernăuți și Ivano -Frankivsk (Ucraina), județele Botoșani și Suceava (Români a), municipiul Bălți,
raioanele Briceni, Edineț, Râșcani, Glodeni, Fălești, Sângerei, Dondușeni și Ocnița (Republica
Moldova)201.
 Euroregiunea „Dunărea de Jos” , este un demers de asociere regională a autorită ților locale și
regionale de la frontiera comună din România, Republica Moldova și Ucraina. La 14 august
1998, cele trei păr ți participante au semnat, la Gala ți, acordul de constituire a euroregiunii.
Componen ța Euroregiunii „Dunărea de Jos” este u rmătoarea: din partea României, județele
Gala ți, Brăila și Tulcea, iar din partea Republicii Moldova, județul Cahul (fostele raioane Cahul,
Cantemir și Vulcăne ști) si, din partea Ucrainei, regiunea Odessa202. În speran ța unei funcționări
mai eficiente, în special în domeniul atragerii finan țărilor europene, Eurore giunea a decis să se
transforme în asocia ție, astfel , în martie 2009, la Gala ți, a fost creată Asocia ția de Cooperare
Transfrontalier ă “Euroregiunea Dunărea de Jos203.
Perspectiva Uniunii Europene asupra rela țiilor sale cu Ucraina și Republica Moldova, de ai ci
implicit și rela țiile României cu aceste state, au în vedere drept suport și punct de plecare Politica
Europeană de Vecinătate . La rândul să u, Strategia Dunării poate fi un alt mecanism de cooperare a l
statelor din regiune destinat dezvoltării economice și sociale. România, Ucraina și Republica
Moldova, participă, alături de alte 11 state europene, la această ini țiativă de cooperare regională
transna țională.

2.2. Analiza comparativă a rezultatelor cooperării transfrontaliere pentru perioada
anterioară 2 007 – 2013
Cooperarea transfrontalieră dintre România și Republica Moldova, respectiv dintre România și
Ucraina, a fost realizat ă în perioada 2007 -2013 prin intermediul instrumentelor și mecanismelor
europene. Această perioadă coincide cu primii ani de dup ă aderarea României la UE, iar în noua sa

200 A se vedea site -ul euroregiunii http://www.euroregiune.org/ , accesat în data de 18.2015.
201 România – Republica Moldova. Analiza relațiilor economice bilaterale , Expert -Grup / Societatea Academică
Română, 11/17/2009, p. 51 -52, http://sar.org.ro/wp -content/uploads/2011/08/studiu -final.pdf , accesat în data de
08.08.2015.
202 Ibidem , p. 52.
203 A se vedea site -ul ACTEDJ, http://www.actedj.ro/ , accesat în data de 14.09.2015.

61 calitate , statul român devenea un promotor activ ș i interesat al PEV. Astfel, p rin intermediul IEVP,
cooperarea transfrontalieră la grani țele României cu cele două state vecine, a fost finan țată prin:
Programul Op erațional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria -Slovacia -România -Ucraina;
Programul Opera țional de Cooperare Transfrontalieră România -Ucraina -Republica Moldova,
respectiv Programul Opera țional de Coo perare în Bazinul Mării Negre.204 Pe lângă aceste programe
direc ționate spre sprijinirea explicită și directă a cooperării transfrontaliere, aceasta a fost sus ținută
și prin alte programe europene de integrare și dezvoltare a zonelor de la frontierele UE cu Ucraina și
Republica Moldova. Apoi, în discu ție intră și programele na ționale sus ținute prin bugetele na ționale.
Un exemplu este oferit de mecanismul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (AOD ), administrat de
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucure ști, prin care au fost alocate finan țări consistente în
princ ipal direc ționate spre Republica Moldova.

2.2.1. Programul Opera țional Comun România -Ucraina -Republica Moldova 2007 -2013
Prezentare generală
Acest program este finan țat prin IEVP CBC 2007 -2013, ca parte a Politicii Europene de
Vecinătate, fiind adoptat de către Comisia Europeană prin Decizia nr. 3806 din 29.07.2008205. El are
drept scop „ evitarea creării de noi linii de demarca ție între UE și vecinii săi”, prin implementarea
unor proiecte care să contribuie la „o mai strânsă cooperare politică, economică, cu lturală și în
domeniul securită ții”206. Astfel, în contextul necesită ții existen ței unor grani țe sigure, programul și-a
propus să stimuleze poten țialul de dezvoltare al zonei de frontieră, favorizând realizarea unor
contacte bilaterale directe între partener ii de pe ambele păr ți ale grani țelor, pentru a îmbunătă ți
situa ția socio -economică, dar și pe cea a mediului. În fond, este stabilit un cadru pentru cooperarea
transfrontalieră bilaterală – între România ca stat membru al UE și Ucraina, pe de o parte, resp ectiv
Republica Moldova, pe de altă parte, – dar și la nivel trilateral.
Strategia programului a fost stabilită în concordan ță cu cele patru obiective generale ale IEVP
în domeniul cooperării transfrontaliere: 1. promovarea unei economii durabile și dezvol tare socială;
2. rezolvarea comună a problemelor de mediu, de securitate și siguran ță publică sau pe cele ce țin de
prevenirea și lupta împotriva crimei organizate; 3. securizarea și managementul eficient al frontierei;
4. promovarea activită ților de tipul „people -to-people ”207.
În raport cu acestea au fost stabilite și obiectivele specifice ale programului: „ 1. Stimularea
dezvoltării economice și sociale în aria programului și în ariile adiacente; 2. Abordarea aspectelor
privind mediul înconjurător în zona de frontieră și asigurarea unui nivel ridicat de pregătire pentru
situa ții de urgen ță; 3. Încurajarea contactelor și cooperării între locuitorii zonelor de grani ță”208.

204 În analiza realizată s -au avut în vedere numai POC Romania -Ucraina -Republica Moldova 2007 -2013, cele
multilaterale, cum ar fi HUSKROUA și Marea Neagră sunt doar menționate, meritând o analiză separată. Desigur, și
acestea din urmă au contribuit la realizarea obiectivelor cooperării transfrontaliere cu celelalte state vecine.
205 Programul Opera țional Comun România -Ucraina -Republica Moldova ENPI CBC 2007 -2013 , Secretariatul Tehnic
Comun, Biroul Regional pentru Cooperare Transfron talieră Iași, Romania – Republica Moldova,
http://www.brctiasi.ro/programe , accesat în data de 15.08.2015 .
206 Programul Operațional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013 (versiunea 2008), p. 4, http://www.mdrl.ro/_
documente/coop_teritoriala/granite_externe/ro_uk_mo/POC%20Ro -Ua-Md%2029%20feb%20romana.pdf , accesat în data de
15.08 .2015
207 Ibidem, p. 5.
208 Programul Operațional Comun România -Ucraina -Republica Moldova ENPI CBC 2007 -2013 , Secretariatul Tehnic
Comun, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava pentru Granița România -Ucraina,

62 Toate aceste obiective generale ale IEVP, care vizează domeniul cooperării transfrontali ere, dar și
obiectivele specifice ale programului, au fost urmărite prin intermediul a trei priorită ți209, cu
domeniile cheie specifice, numite măsuri210:
Prioritatea 1. Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră , având ca scop îmbunătă țirea
perfor manțelor economice ale zonei de frontieră prin diversificarea și modernizarea economiei într -o
manieră durabilă.
Măsuri:
1.1. Îmbunătă țirea productivită ții și competitivită ții în zonele urbane și rurale.
1.2. Dezvoltarea de ini țiative de cooperare în dome niul transportului, al infrastructurii de
frontier ă și rețelelor de energie.
Prioritatea 2. Mediul și pregătirea pentru situa ții de urgen ță având ca scop sprijinirea solu țiilor pe
termen lung la problemele de mediu cu care se confruntă zonele de frontieră, în special cele asociate
urgen țelor de mediu, în cazul cărora o abordare coordonată este esen țială.
Măsuri:
2.1. Rezolvarea în comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregătirea pentru situa ții de
urgen ță.
2.2. Managementul resurselor de apă și al de șeurilor.
Prioritatea 3. Promovarea activită ților people to people având ca scop promovarea unei
interac țiuni intensificate între popula ția și comunită țile care locuiesc în zona de frontieră.
Măsuri:
3.1. Sprijin pentru administra ția locală și regională, pent ru societatea civilă și comunită țile
locale.
3.2. Schimburi culturale, sociale și în domeniul educa ției.
Asisten ța Tehnică a programului a avut ca scop implementarea efectivă și eficientă a programului
atât prin sprijin tehnic și administrativ cât și prin sprijinul consolidat al pregătirii și monitorizării.
Măsuri:
1. Managementul și implementarea programului
2. Publicitate și informare

În momentul lansării sale, acest program a avut un buget total de 138.122.693 de euro, pentru
cei șapte ani de programare . Din această sumă, contribu ția UE prin IEVP este de 126.718.067 de
euro, în timp ce statele partenere a u fost nevoite să participe la finan țarea proiectelor cu o
cofinan țare în valoare totală de aproximativ 11.404.626 de euro211.

http://www.brctsuceava.ro/pagini/programul -operational -comun -enpi-cbc-2007 -2013/ro -ua-md/obiective -i-priorit -i-
1.html , accesat în data de 28.07.2015
209 A se vedea Programul Operațional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013 (versiunea 2008), …, p. 6.
210 Programul Operațional Comun România -Ucraina -Republica Moldova 2007 -2013. Priorități și măsuri , http://www.ro –
ua-md.net/program/prezentare -generala/prioritati -si-masuri/ , accesat în data de 11.09.2015.
211 Programul Operațional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013 (versiunea 2008), …, p. 81.

63 Tabelul 1. Programul Ope rațional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013.
Planul financiar pe priorită ți

Fonduri
UE
(euro) Procent din
finan țarea totală
UE Co-finan țare
(euro) Procentul de
co-finan țare
(%) Finan țare
totală
(euro)
Prioritatea 1 56.
668.623 45% 5.666.862 10% 62.335.485
Prioritatea 2 44.976.39
1 35% 4.497.639 10% 49.474.030
Prioritatea 3 12.401.24
6 10% 1.240.125 10% 13.641.371
Asisten ță
Tehnică 12.671.80
7 10% n/a n/a 12.671.807
Total 126.718.0
67 100% 11.404.626 – 138.122.693
Sursă: Adaptare proprie după Progr amul Opera țional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013
(vers. 2008)…, p. 81 .

Aria eligibilă a programului, care acoperă un teritoriu de 176,6 kilometri pătra ți, este
constituită din regiuni aparținând celor trei state vecine, respectiv, jude țele Boto șani, Gala ți, Iași,
Suceava, Tulcea și Vaslui din România, regiunile Odessa și Cernău ți din Ucraina și întregul teritoriu
al Republicii Moldova. Pe lângă aceste regiuni, programul mai cuprinde la sugestia statelor, anumite
regiuni adiacente, care „pot influen ța în mod pozitiv cooperarea în zona de grani ță”. În această
categorie au fost incluse: „jude țul românesc Brăila, oblasturile ucrainene Ivano Frankivska,
Vinniytska, zece districte din oblastul Khmelnyitska și doisprezece districte din Ternopilska”212.
Benef iciarii eligibili ai acestui program au putut fi „autorită țile publice regionale și locale,
organiza țiile non -guvernamentale, asocia țiile, universită țile, institutele de cercetare, organiza țiile
educa ționale/de instruire etc.”213. Varietatea acestor benefici ari eligibili este mai mare și are în
vedere specificul fiecărei priorită ți, lista acestora fiind anun țată cu ocazia fiecărui apel. Solicitan ții
trebuie să se asocieze într -un parteneriat, care să includă cel pu țin doi parteneri de o parte și de
cealaltă a frontierei. Obligatoriu unul dintre parteneri trebuie să fie din România, iar acesta trebuie
să aibă cel pu țin un partener din Republica Moldova, și/sau din Ucraina214.

212 Programul Operațional Com un România -Ucraina -Republica Moldova 2007 -2013 – finanțat din ENPI ,
http://www.mdrap.ro/dezvoltare -regionala/ -2257/programe -de-cooperare -teritor iala-europeana/ -3696 , accesat în data de
28.08.2015.
213 Ibidem.
214 Joint Operational Programme Romania -Ukraine -Republic of Moldova 2007 -2013. Guidelines for Grant Applicants ,
Priority 1 – Towards a more competitive border economy and Priority 2 – Environmen tal challenges and emergency
preparedness , p. 14, http://www.mdrap.ro/dezvoltare -regionala/ -2257/programe -de-cooperare -teritoriala -europeana/ –
3696, accesat în data de 04.09.2015.

64 Structura de management a programului
Aceasta a fost organizată în baza Regulamentului Comisiei (CE) Nr. 951/2007 , care a stabilit
câteva reguli privitoare la implementarea IEVP, inclusiv un format de „structuri de gestiune a
programelor opera ționale comune”215, desemnate în baza unei în țelegeri comune a statelor
participante la program.
Rom ânia, Ucraina și Republica Moldova au desemnat următoarele organisme responsabile cu
implementarea programului: 1. Comitetul Comun de Monitorizare; 2. Autoritatea Comună de
Management; 3. Secretariatul Tehnic Comun; 4. Autoritatea de Audit.

Comitetul Comun de Monitorizare (CCM) este structura decizională principală, în compozi ția căruia
se află reprezentan ți numi ți de fiecare țară participantă în program. În concordan ță cu textul
programului, acest organism îndepline ște următoarele roluri216:
„• aprobă progr amul de lucru al ACM; • decide asupra alocării din resursele programului
pentru asisten ță tehnică și resurse umane; • analizează deciziile de management luate de ACM; •
desemnează comitetele de selec ție a proiectelor; • aprobă criteriile de selec ție a proi ectelor și ia
decizia finală asupra selec ției proiectelor cât și asupra sumelor alocate acestora; • evaluează și
monitorizează, progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor programului, pe baza documentelor
transmise de ACM; • analizează toate rapoar tele (inclusiv raportul de audit) transmise de ACM, și
dacă este cazul, ia măsurile necesare; • analizează fiecare caz de recuperare a debitelor care îi este
adus în aten ție de către ACM; • Decide asupra efectuării evaluărilor programului, desemnând
evalua tori independen ți”.
Între atribu țiile stabilite ale CCM mai intră și aceea de a lua în considerare realocările financiare
între priorită țile programului, cu scopul de a îmbunătă ți managementul și impactul programului217.

Autoritatea Comună de Management (ACM) este un organism executiv având ca sarcină întreaga
responsabilitate de gestionare și implementare a programului, inclusiv a asisten ței tehnice. ACM are
obliga ția de a stabili sisteme și standarde de management, control și contabilitate corespunzătoare în
scopul asigurării unui management financiar adecvat. ACM este, de asemenea , responsabilă pentru
asigurarea legalită ții și regularită ții opera țiunilor sale, cât și pentru calitate și eficien ță.
În urma deciziei comune a celor trei state partenere în aces t program, Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice și Locuin țelor din Guvernul României218 a fost desemnat să îndeplinească această
funcție. ACM îndepline ște următoarele roluri219:

215 Regulamentul (CE) NR. 951/2007 al Comisiei din 9 august 2007 de stabilire a normelor de aplicare a programelor
de cooperare transfrontalieră finanțate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului Europe an și al
Consiliului de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de
parteneriat , în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 210/15 – L 210/18, 10.8.2007, http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32007R0951&from=EN , accesat în data de 02.09.2009.
216 Programul Operațional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013 (versiunea 2008), …, p. 85.
217 http://www.ro -ua-md.net/comitetul -comun -de-monitorizare -ccm/ , accesat în data de 02.09.2015.
218 Actualul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
219 http://www.ro -ua-md.net/autoritatea -comuna -de-management -acm/, acccesat în data de 03.09.2015.

65 „• organizarea și secretariatul reuniunilor Comitetului Comun de Monitorizar e, inclusiv
întocmirea proceselor verbale de reuniune; • pregătirea bugetelor anuale detaliate ale programului
și a cererilor de plat ă adresate Comisiei Europene; • întocmirea rapoartelor opera ționale și
financiare anuale și transmiterea acestora Comitetul ui Comun de Monitorizare și Comisiei
Europene; • punerea în aplicare prin intermediul serviciului s ău de audit intern, a unui program de
audit al circuitelor interne și al aplicării corecte a procedurilor în cadrul Autorită ții Comune de
Management; • lansa re după aprobarea CCM a licita țiilor de oferte și a apelurilor pentru
propuneri de proiecte; • primirea ofertelor, organizarea și asigurarea pre ședinției și secretariatul
comitetelor de selec ție; • în urma selectării proiectelor de către Comitetul Comun de Monitorizare,
încheierea contractelor cu beneficiarii de grant și contractorii; • monitorizarea și gestiunea
financiară a proiectelor; • informarea imediată a CCM cu privire la toate cazurile de recuperare
litigioase; • realizarea studiilor de impact asu pra mediului la nivelul programului; • punerea in
aplicare a unui plan de informare și comunicare ”.

Secretariatul Tehnic Comun (STC) este un organism care asistă direct Autoritatea Comună de
Management. Decizia celor trei state a fost de a deschide două s tructuri ale STC în România: unul la
Suceava, în cadrul Biroul ui Regional pentru Cooperare Transfrontalieră referitor la Grani ța
România -Ucraina (BRCT Suceava) , și celălalt la Ia și, în cadrul Biroul ui Regional pentru Cooperare
Transfrontaliera pentru Gran ița România -Republica Moldova (BRCT Ia și). Ținând cont de
complexitatea programului, dar și de aria geografică amplă de ac țiune, s -a stabilit de asemenea ca
STC să stabilească oficii antenă în țările partenere. Astfel, au fost create două oficii în Ucraina
(Oficiul Antena STC din Odessa: Organiza ția Nonguvernamentală pentru Tineret “We plus” și
Oficiul Antena STC din Cernău ți: “Agen ția Bucovineană pentru Ini țiativă și Dezvoltare”) și unul în
Republica Moldova (Oficiul Antena STC din Chi șinău: Cancelaria de stat a Republicii Moldova).
Rolul acestor oficii este acela de a asigura publicitatea referitoare la program și informarea
poten țialilor aplican ți și beneficiari220. STC are atribu ții în următoarele activită ți de sprijin a ACM:
„a) Asigură secretariatul pent ru Comitetul Comun de Monitorizare (atribu țiile includ atât
organizarea ședințelor, pregătirea și transmiterea documenta ției cât și redactarea minutelor
ședințelor, pregătirea întâlnirilor CCM pentru selec ția proiectelor); b) Sub supervizarea ACM,
coordone ază activitatea de generare de proiecte prin organizarea de info -days cu sesiuni publice
destinate poten țialilor aplican ți referitoare la procedurile de depunere a aplica țiilor; c) Sprijină
ACM în elaborarea Ghidului aplicantului; d) Colectarea și înregist rarea tuturor aplica țiilor; e)
Organizează sesiunile de evaluare și asigură secretariatul comitetelor de evaluare; Efectuează
activită ți de informare, publicitate și rela ții publice …; g) Coordonează și supervizează activitatea
oficiilor STC; h) Cooperează cu organiza ții, institu ții și rețele relevante pentru obiectivele
programului; i) Cu sprijinul oficiilor, organizează și coordonează monitorizarea programului,
inclusiv vizitele pe teren; j) Prime ște și verifică din punct de vedere tehnic și financiar cer erile de
plată, transmise de beneficiari, împreună cu raportul și lista de verificare pentru documentele de
suport; transmite Autorită ții Comune de Management documentele verificate împreună cu o
notificare privind regularitatea cheltuielilor și concordan ța lor cu regulile de eligibilitate; k)

220 http://www.mdrap.ro/dezvoltare -regionala/ -2257/programe -de-cooperare -teritoriala -europeana/ -3696 , accesat în data
de 12.09.2015.

66 Introduce datele necesare în sistemul informatic de monitorizare; l) Asistă beneficiarii în procesul
de implementare ”221.

Autoritatea de audit este o structură stabilită și organizată în conformitate cu regulamentul de
implementare al programului222. Rolul acesteia este de a realiza auditul financiar anual ex -post
asupra conturilor ACM. Astfel:
„Auditul extern va acoperi cheltuielile directe ale ACM privind asisten ța tehnică și
managementul programului . Raportul de audit extern va certifica declara ția de venituri și cheltuieli
inclusă de ACM în raportul financiar anual și va certifica totodată acurate țea și eligibilitatea
cheltuielilor cât și faptul că acestea au fost efectuate ”223.
De comun acord, cele trei state partener e au decis ca auditul extern să fie realizat de către
Autoritatea de Audit din cadrul Cur ții de Conturi a României. Raportul de audit extern ex -post
estetrimis ACM, iar aceasta din urmă îl folose ște ca anexă la raportul său anual către CE și CCM224.

Rezulta te ale programului. Proiecte selectate pentru finan țare
În cadrul acestui program, selec ția aplica țiilor a fost realizată în urma a 2 apeluri de proiecte.
Analizăm în cele ce urmează lista proiectelor selectate spre finan țare pe cele 3 priorită ți ale
progr amului a șa cum ne sunt prezentate pe site -ul oficial al programului.
Pe lângă această procedură standard, în acord cu priorită țile programului, CCM, în urma
deciziei comune a partenerilor din cadrul acestui program, poate decide identificarea unor „proiec te
de amploare semnificativă ce vizează investiții transfrontaliere care nu fac obiectul unor cereri de
propuneri”225. Este vorba despre o listă de proiecte majore de investi ții226 pe care cele trei state, în
urma unei decizii comune, le pot implementa ca inve stiții majore cu impact transfrontalier, respectiv
„lucrări, activită ți sau servicii destinate să îndeplinească o func ție indivizibilă cu caracter precis,
care vizează obiective clar identificate și de interes comun”227.
La un an de la aprobarea programului de către Comisia Europeană, a fost lansat primul apel de
proiecte (al doilea semestru al anului 2009). Bugetul acestuia a fost de 30 de milioane de euro pentru
primele două priorită ți, iar pentru cea de -a treia prioritate de 5 milioane de euro228. Termenul limită
pentru proiectele depuse pe Prioritatea 3, fiind proiecte mai mici, a fost 28 septembrie 2009, iar
pentru cele mai mari, depuse pe Prioritatea 1 și Prioritatea 2 a fost 28 octombrie 2009229.

221 Programul Operațional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013 (versiunea 2008), …, pp. 90-91.
222 Regulamen tul (CE) NR. 951/2007 al Comisiei …, L 210/21, art. 31.
223 Programul Operațional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013 (versiunea 2008), …, pp. 92.
224 Regulamentul (CE) NR. 951/2007 al Comisiei …, L 210/21, art. 31 (3).
225 Ibidem , L 210/12, art. 4.
226 Pentru i nformații suplimentare vă rugăm să parcurgeți Guidance Note on Large -Scale Projects (LSP) , http://www.ro –
ua-md.net//wp -content/uploads/2014/03/LSP_G uidance_note_10_May_2009 -corect.pdf , accesat în data de 04.09.2015.
227 Regulamentul (CE) NR. 951/2007 al Comisiei …, L 210/11, art. 2 (7).
228 Cu aprobarea CCM, era prevăzută posibilitatea de extindere a bugetului pentru acest apel în funcție de necesități,
interesul constatat pentru fiecare prioritate, precum și în cazul identificării unor proiecte valoroase.
229 http://www.mdrap.ro/dezvoltare -regiona la/-2257/programe -de-cooperare -teritoriala -europeana/ -3696 , accesat în data
14.08.2015.

67 În perioada de depunere a proiect elor au fost înregistrate 422 de aplica ții, iar bugetul solicitat a
fost de 320 milioane de euro230. Dintre acest ea, 112 au fost aplicanți din Moldova și au fost primite
382 de propuneri avȃnd parteneri din Moldova, comparativ cu 247 din Ucraina și cu 375 din
Romȃnia231.
Dorim să s ubliniem particularitățile evalu ărilor specifice programelor de cooperare, în
comparație cu cele ale programelor naționale. Cele referitoare la cooperarea transfrontalieră se
realizează de către reprezentanți ai tuturor statelor, care trebuie să pună de acord propriile viziuni cu
interesul general al programului și obiectivele pe care acesta și le propune. Fiind primul exercițiu de
acest fel (evaluările din programele Phare desfășurându -se separat, pe țări, în timp ce în statele terțe
se realiza sub coordonare a Delegațiilor CE) a reprezentat o provocare, atât pentru participanți, cât și
pentru structurile coordonatoare – ACM și STC. Sistemul de selecție competitiv (impus de
regulamente), pe baza punctajelor obținute de proiecte, indiferent de țara de unde provi ne
organizația aplicantă, a fost, de asemenea, acceptat cu dificultate de reprezentanții țărilor
participante, întrucât, percepția inițială era aceea că bugetul programului/ apelului ar trebui să se
distribuie egal între state.
Primele contracte pe Priorit atea 3 s -au semnat abia la începutul anului 2011, iar cele pe
Prioritatea 1 și 2 doar în octombrie 2011 (la 2 ani de la depunerea proiectelor)232.
În urma acestui prim apel de proiecte, au fost contractate spre a fi finan țate un număr de 85 de
aplica ții câ știgătoare în valoare totală de 34.507.722,36 euro233, la care se adaugă partea de
cofinan țare. La nivelul celor trei priorită ți, situa ția era următoarea:

– Prioritatea 1, un număr de 16 proiecte contractate pentru a fi finan țate cu fonduri europene în
valoare totală de 19.404.166,64 euro;
– Prioritatea 2, un număr de 5 proiecte contractate pentru a fi finan țate cu fonduri europene în
valoare totală de 7.536.082,72 euro;
– Prioritatea 3, un număr de 64 proiecte contractate pentru a fi finan țate cu fonduri eu ropene în
valoare totală de 7.567.473 de euro.

Interes mare s -a constatat pentru aplica țiile depuse pe Prioritatea 3, aceasta în ciuda faptului că
i-au fost alocate doar 10% din fondurile programului. Fiecare proiect trebuia să se încadreze între
suma min imă de 30.000 de euro și cea maximă de 150.000 de euro. Numeroasele aplica ții venite
dinspre societatea civilă, ONG -uri, activi ști, institu ții și autorită ți publice etc., a făcut ca bugetul
alocat în cazul acestu i apel să fie suplimentat .

230 Cristian Ghinea, Bianca Toma, Bune practici în relația România – Republica Moldova. Modele de parteneriat , Policy
Memo, nr. 47, CRPE, septembrie 2013, p. 7, http://www.crpe.ro/wp -content/uploads/2013/10/policy -memo -47-crpe-
Moldova -Bune -Practici -raport -final.pdf , accesat în data de 14.09.2015.
231 Policy Memo, nr 46 , Centru Romȃn pentru Politici Europene , august 2013, p.5, http://www.crpe.ro/wp –
content/uploads/2013/08/Policy -Memo -Cooperare -Regionala -FINAL.pdf accesat în data de 20.09.2015.
232 Dragoș Dinu, Ludmila Gamurari, The Joint Operational Program Romania – Ukraine – Republic of Moldova .
Current challenges and further developments , Policy Memo, nr. 36, CRPE, A new framework for better cooperation:
Romania -Ukraine -Moldova , Centrul Român de Politici Europene , Februarie 2013, p. 4, http://www.crpe.ro/wp –
content/uploads/2013/02/Trilaterala -romania -ucraina -ok.pdf , accesat în data de 12.08.2015.
233 A se vedea lista completă a proiectelor contractate, precum și alocările financiare pentru proiect, este disponibilă pe
pagina web a programului http://www.ro -ua-md.net/proiecte -3/proiecte -contractate/proiecte -contrac tate-apelul -1/,
consultat în data de 14.09.2015.

68 Al doilea apel de proiecte, care a fost deschis pentru aplica ții în noiembrie 2011 , a avut ca
termen limită de depunere a proiectelor 30 ianuarie 2012234, dată până la care au fost înregistrate
1.060 de cereri de finan țare235, 272 fiind aplicanți din Moldova, 141 Ucraina și 63 7 din Romȃnia. La
nivel absolut numărul proiectelor s -a dublat în cea de -a doua perioadă, ceea ce denotă un interes din
ce în ce mai crescut al statelor participante, însă la nivel sistemic era nevoie de mult mai mult236.
În conformitate cu lista de proiect e prezentată pe site -ul oficial al programului, în cadrul celui de -al
doilea apel, s -a contractat pentru finan țare un număr de 50 de aplica ții câștigătoare în valoare totală
de 35.602.720,65 euro237, la care se adaugă partea de cofinan țare. La nivelul celor trei priorită ți,
situa ția era următoarea:

– Prioritatea 1, un număr de 15 proiecte contractate pentru a fi finan țate cu fonduri europene în
valoare totală de 16.334.337,29 euro;
– Prioritatea 2, un număr de 12 proiecte contractate pentru a fi finan țate cu fonduri europene în
valoare totală de 16.713.892,90 euro;
– Prioritatea 3, un număr de 23 proiecte contractate pentru a fi finan țate cu fonduri europene în
valoare totală de 2.554.490,46 euro.

Pe lângă aplica țiile, care au ob ținut finan țare în urma celor două apeluri de proiecte, pe cele 3 priorită ți
ale programului, au mai fost selectate un număr de 8 proiecte majore de investi ții în valoare totală de
44.173.979,55 de euro238, la care se adaug ă partea de cofinan țare. Aceste proiecte sunt rezultatul
identif icării unor nevoi speciale majore de către reprezentan ții celor trei state partenere. Decizia de
susținere a finan țării lor a fost luată la propunerea CCM, și avea în vedere realizarea unor investi ții cu
impact transfrontalier de amploare.
Vom prezenta, ȋn cele ce urmează, câ teva informa ții generale referitoare la aceste proiecte de
investi ții de care se vorbea mai sus, dar, mai ales, la justificarea și implementarea acestora.

Tabelul 2 Programul Opera țional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013.
Lista proiectelor majore de investi ții

Nr.
crt. Beneficiar
Țara Țara/regiunea
în care se
desfă șoară
interven ția Denumirea interven ției Valoarea
finan țării
europene
(EUR)
1 Serviciul Vamal al
Republicii Moldova MD RO, MD IMPEFO – Îmbunătă țirea cooperării tra ns-
frontaliere dintre Republica Moldova și România în 3.094.194,60

234 Anunț privind lansarea celui de -al doilea apel de propuneri de proiecte , Programul Operațional Comun România –
Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013, http://www.mdrap.ro/userfiles/ro_uk_mo_anunt_apel2.pdf , accesat în data
de 08.09.2015.
235 http://www.fonduri -structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=10543 , accesat în data de 08.09.2015.
236 Policy Memo, nr 46 , Centru Romȃn pentru Politici Europene , august 2013,p.5, http://www.crpe.ro/wp –
content/uploads/2013/08/Policy -Memo -Cooperare -Regionala -FINAL.pdf accesat în data de 20.09.2015.
237 A se vedea lista completă a proiectelor contractate, precum și alocările financiare pentru proiect, este disponibilă pe
pagina web a programului http://www.ro -ua-md.net/proiecte -3/proiecte -contractate/proiecte -contractate -apelul -2/,
consultat în data de 14.09.2015.
238 Lista acestor proiecte poate fi consultată pe site -ul oficial al programului, http://www.ro -ua-md.net/proiecte –
3/proiecte -contractate/proiecte -majore -de-investitii/ , accesat în data de 07.08.2015.

69 domeniul produselor petroliere și alimentare
2 Ministerul Afacerilor
Interne – Inspectoratul
General pentru Situații de
Urgență
RO RO, MD Îmbunătă țirea capacită ții de răspuns a Serviciulu i
Mobil de Urgen ță, Resuscitare și Descarcerare
(SMURD) prin intermediul unui sistem comun
integrat pentru monitorizarea eficientă și atenuarea
consecin țelor dezastrelor, pentru popula ția aflată
între grani țele comune ale României, Ucrainei și
Republicii M oldova 6.008.363,41
3 Agenția Națională
pentru Resurse Minerale RO RO, MD Conducta de gaz pentru interconectarea sistemului
de transport al gazelor naturale din România și
sistemul de transport al gazelor naturale din
Republica Moldova din direc ția Iași (România) –
Ungheni (Moldova) 7,000,000.00
4 Departamentul de mediu
și resurse naturale al
Administrației Regionale
de stat Odessa UA UA, MD, RO Inventarierea, evaluarea și remedierea surselor de
poluare antropogenică din Regiunea Dunării de Jos
dintre Ucr aina, România și Republica Moldova 5.181.782,42
5 Ministerul Economiei din
Republica Moldova
MD MD, UA, RO Studiu de fezabilitate pentru interconectarea
sincronă dintre sistemele de alimentare cu energie
electrică din Ucraina și Republica Moldova cu
sistemul continental european de transport al
energiei electrice ENTSO -E 6.360.639,12
6 Ministerul Transporturilor
și Infrastructurii, România RO RO-UA-MD Infrastructură trans -frontalieră (infrastructură de
comunicații dintre România, Ucraina și Republica
Moldova) 4.700.000
7 Ministerul de Finanțe al
Ucrainei UA UA-RO Consolidarea infrastructurii de frontieră prin
modernizarea punctelor de trecere vamală între
Ucraina și România 3.500.000
8 Ministerul Mediului și
Schimbărilor Climatice,
România RO RO-UA-MD Prevenirea și protec ția împotriva inunda țiilor din
bazinele râurilor Prut și Siretul de Sus prin
implementarea unui sistem de monitorizare modern
cu sta ții automate – EAST AVERT 8.329.000
Sursă: Site oficial program, http://www.ro -ua-md.net

Primul proiect major de investi ții care a ob ținut finan țare prin Programul Opera țional Comun
România – Ucraina – Republica Moldova 2007 -2013, a fost contractat la data de 4 martie 2013.
Proiectul IMPEFO – „Îmbunătă țirea cooperări i trans -frontaliere dintre Republica Moldova și
România în domeniul produselor petroliere și alimentare ” a avut în vedere „eficientizarea
managementului frontierei prin măsuri de modernizare a punctelor de trecere a frontierei, prin
dotarea cu laboratoare mobile de verificare a produselor petroliere și alimentare și prin cooperarea
între Serviciul Vamal din Republica Moldova și Autoritatea Na țională a Vămilor din România”239.
Proiectul, în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro (3.094.194,60 fonduri euro pene), a avut o
perioadă de implementare a activită ților de 2 ani și și-a propus să contribuie la o reducere a
activită ții criminale cauzate de contrabanda cu produse petroliere și alimentare la frontiera dintre
România și Republica Moldova.

239 A se vedea comunicarea MDRAP, http://www.mdrap.ro/comunicare/presa/comunicate/primul -contract -semnat -pentru –
un-proiect-major -de-investitii -in-cadrul -programul -operational -comun -romania -ucraina -republica -moldova -2007 -2013 ,
accesat în data de 14.09.2015.

70 Un proiect cu un impact foarte mare la nivel public, dar și de o utilitate deosebită, a fost cel
legat de extinderea serviciilor SMURD în Republica Moldova. Implementat de către Ministerul
Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din Rom ânia (IGSUR),
proiectul „Îmbunătățirea capacității de răspuns a Serviciului Mobil de Urgență, Resuscitare și
Descarcerare (SMURD) prin intermediul unui sistem comun integrat pentru monitorizarea eficientă și
atenuarea consecin țelor dezastrelor, pentru popu lația aflată între grani țele comune ale României,
Ucrainei și Republicii Moldova ”, lansat oficial pe 8 august 2013, a ob ținut o finan țare europeană de
6.008.363,41 euro. Finalitatea acestui proiect a fost transferarea experien ței SMURD România în
Republica Moldova. Proiectul a plecat de la nevoia de asisten ță pentru urgen țele care pot afecta
mediul și popula ția, iar România s -a angajat să se implice printr -un transfer de expertiză și logistic ă
spre serviciul de urgen ță din Republica Moldova. Este propusă „o soluție pentru integrarea
sistemului de urgen țe medicale, resuscitare și descarcerare în zona de grani ță între România și
Republica Moldova”240.
Prin experien ța pe care a ob ținut-o în România, proiectul SMURD contribui e la
„îmbunătă țirea capacită ții de int erven ție și la reducerea timpului de răspuns în cazul situa țiilor de
urgen ță, în zona transfrontalieră”, respectiv la „îmbunătă țirea preven ției și managementului
situațiilor de urgență, a planificării și coordonării resurselor umane și s peciali știlor”241. Transferul de
experien ță a fost întreprins într -o primă fază prin realizarea unui program de instruire pentru 25 de
medici, care au format cinci echipe mixte de urgen ță. Un aspect foarte important al implementării
proiectului este legat de faptul că sunt pre văzute investi ții de infrastructură în domeniul siguran ței
cetățenilor. A doua fază a interven ției a vizat dotarea unui centru SMURD, procesul fiind sus ținut
complementar de Guvernul României. Astfel, p rimul centru SMURD Moldova, dotat cu cinci
autospecial e performante, a fost deschis în 28 august 2014 la Băl ți242, iar un al doilea centru regional
SMURD a fost deschis la Cahul în ianuarie 2015 . Pe lângă cele cinci autospeciale performante au
mai fost achiziționate un laborator mobil pentru investigații radioa ctive și chimice și 32 de unități de
echipament de radio -comunicare mobile și portabile.243 Până la finalul anului 2015 cooperarea
transfrontalieră referitoare la situa țiile de urgen ță va fi aprofundată prin realizarea unor interven ții
comune utilizând elico pterele de ținute de centrele SMURD din Ia și și Gala ți. Totodată, tot până la
finalul proiectului vor fi deschise două posturi mobile de reanimare și descarcerare în raioanele
Comrat și Ungheni.
În cazul municipiului Băl ți, precum și al regiunii Nord din Re publica Moldova, rezultatele
proiectului transfrontalier SMURD vor fi consolidate în timp și prin intermediul unui alt proiect
complementar care a presupus modernizarea unei remize de salvatori și pompieri din Băl ți. Unitatea
modernizată a fost inaugurată la 12 iunie 2015. Investi ția a fost realizată în cadrul unui proiect în
valoare de 360.000 USD finan țat de Ambasada SUA în Republica Moldova.244 Totodată, în func ție

240 Buletin electronic , Secretariatul Tehnic Comun al Programului Operațional Comun România – Ucraina –
Republica Moldova 2007 – 2013, nr. 1, 2015, p. 4 -5, http://www.brctsuceava.ro/UserFiles/File/Programe/RO -UA-
ML/buletine/2015/BE_1_2015_RO.pdf , accesat în data de 14.09.2015.
241 Ibidem , p. 5.
242 http://www.e -sanatate.md/News/3270/a -fost-deschis -primul -centru -smurd -din-republica -moldova -am-primit -cinci –
autospeciale -de-ultim a-generatie , accesat în data de 14.09.2015.
243 Raportul anual 2014 cu privire la Asistența Externă acordată Republicii Moldova, Direcția monitorizare și evaluare a
Direcției generale coordonarea politicilor, asistenței externe și reforma administrației pu blice centrale din cadrul
Cancelariei de Stat, august 2015, p. 17.
244 Trebuie menționat faptul că, începând cu 2007 până în prezent, Ambasada SUA în Republica Moldova a finanțat
modernizarea a peste 6 remize de salvatori și pompieri localizate în nordul, ce ntrul și sudul Republicii Moldova .

71 de succesul primului proiect SMURD, este de a șteptat ca acesta să fie extins și la nivelul regiunilor
transfrontaliere din Ucraina, cum ar fi Cernău ți și Odessa. O primă vizită a autorită ților de
specialitate din Odessa în vederea informării despre rezultatele atinse în cadrul proiectului a avut
loc la începutul lunii septembrie 2015. În cadrul vizitei au fost discutate aspecte privind dezvoltarea
cooperării regionale în domeniul prevenirii și reducerii impactului situa țiilor excep ționale, inclusiv
prin valorificarea experien ței dobândite în procesul de implementare a proiectului SMURD.245 Chiar
dacă studiu l curent nu are rolul de a oferi concluzii specifice evaluării interven țiilor publice se poate
considera că acest proiect se dovede ște a avea un impact social și mediatic foarte ridicat în domeniul
cooperării transfrontaliere .
Plecând de la experi ența acumulată din primul proiect, autorită țile din România și Republica
Moldova au extins cooperarea și transferul de cunoa ștere, experien ță și asisten ță tehnică în cadrul
unui nou proiect „Zona de cooperare transfrontalieră România – Republica Moldova, o zona mai
sigură prin îmbunătățirea infrastructurii de operare a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și
Descarcerare (SMURD), nivelului de pregătire profesională și menținerea capacității de intervenție a
personalului în situații de urgență”. Proiectul face parte dintr -un grup de patru, numite Proiecte Mari
de Infrastructură și care se atribuite prin încredințare directă. Acest proiect a fost selectat pentru a fi
implementat în perioada următoare (2016 -2017).246 În perioada 2014 -2020 , va exista de asemene a,
un proiect pe tema situațiilor de urgență și pe granița cu Ucraina. Î n vederea sporirii impactului
intervenției, autoritățile de specialitate din România caută soluții pentru asigurarea unei finanțări
complementare.
De un impact mediatic semnificativ a fost proiectul „ Conducta de gaz pentru interconectarea
sistemului de transport al gazelor naturale din România și sistemul de transport al gazelor naturale
din Republica Moldova din direc ția Ia și (România) – Ungheni (Moldova) ”, al cărui lider de proiect
a fost Agen ția Na țională pentru Resurse Minerale din România. Proiectul, prin care s -a propus
diversificarea surselor energetice ale Republicii Moldova, a ob ținut o finan țare europeană de 7
milioane de euro (26.42% din valoarea eligibilă a proiectului)247, la care se adaugă o contribu ție
proprie semnificativă din partea celor două state . Partenerul român a contribuit cu o cofinanțare de
14,2 mil. Euro în timp ce cofinanțarea aferentă partenerului moldovean a fost de 5,28 mil.
Euro248.Această interconectare a re țelelor na ționale de transport a gazelor naturale a constituit un
obiectiv strategi c al ambelor state, contribuind la consolidarea securită ții energetice. Construirea
acestei conducte se înscrie totodată în politica UE privitoare la garantarea securită ții aprovizionării
cu gaze naturale și care prevede interconectarea sistemelor de transport gaze din țările membre UE
cu sistemele similare din țările vecine249. Lucrările de investi ții au presupus realizarea unei conducte

245 A se vedea comunicatul de presă al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale , http://www.dse.md/vizita –
oficial%C4%83 -colegilor -ucraineni -la-serviciului -protec%C5%A3iei -civile -%C5%9Fi -situa%C5%A3iilor –
excep%C5%A3ionale -fot, accesat în data de 28.09.2015.
246 A se vedea Fișa de Prezentarea a POC România -Republica Moldova, accesibilă la http://www.mdrap.ro/dezvoltare –
regionala/ -4970/ -7572/-9278 accesat în data de 15.12.2015.
247 http://www.ro -ua-md.net/proiecte -3/proiecte -contractate/proiecte -majore -de-investitii/ , accesat în data de 07.0 8.2015.
248 România s -a angajat să suporte partea de cofinanțare a Republicii Moldova prin grantul nerambursabil de 100 de
milioane de euro pus la dispoziția Guvernului de la Chișinău de către partea română. A se vedea în acest sens
declarația președintelui Traian Băsescu, în timpul întrevederii cu premierul Iurie Leancă, 17 iulie 2013,
http://adevarul.ro/moldova/politica/gazoduct -iasi-ungheni -traian -basescu -1_51e697c6c7b855ff564a0a53/index.html ,
accesat în data de 11.09.2015.
249 Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind
măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a

72 de transport a gazelor naturale cu diamet rul de 500 mm, având o lungime de 32 km pe teritoriul
României, o subtraversare a râului Prut de 736 m, și un segment de 11 km pe teritoriul Republicii
Moldova, la care se adaugă o sta ție de măsurare a gazelor amplasată pe teritoriul Republicii
Moldova250. Investi ția a fost finalizată la mijlocul anului 2014, iar inaugurarea oficială a co nductei
s-a făcut pe data de 27 august 2014.
Proiectul „ Inventarierea, evaluarea și remedierea surselor antropogenice de poluare în
Regiunea Dunării de Jos din Ucraina, Româ nia și Republica Moldova ”, a fost propus de către
Departamentul de mediu și resurse naturale al Administrației Regionale de stat Odessa , având
parteneri din toate cele trei state implicate în program. Obiectivul general al proiectului a fost
„reducerea imp actului depozitelor chimice și deversărilor de ape reziduale asupra mediului
înconjurător, în regiunea Dunărea de Jos, îmbunătă țirea monitorizării gradului de poluare a solului și
a apei, precum și asigurarea accesului publicului larg la informa ții de inte res”251. Bugetul total a fost
de 5.819.540,00 euro, din care 5.181.782,42 euro (89,04%) din bugetul UE .
Proiectul „ Studiu de fezabilitate pentru interconectarea sincronă dintre sistemele de
alimentare cu energie electrică din Ucraina și Republica Moldova cu sistemul continental european
de transport al energiei electrice ENTSO -E”, propus de către Ministerul Economiei din Republica
Moldova, în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comer țului și Mediului de Afaceri din România și
Ministerul Energiei și Industri ei Cărbunelui din Ucraina, a ob ținut o finan țare europeană de
6.360.639,12 de euro252. Acest parteneriat și-a propus realizarea unui studiu de fezabilitate care să
analizeze „posibilitățile tehnice, legale și organizaționale” de conectare a „rețelelor electr ice din
Republica Moldova și Ucraina la re țeaua electrică ENTSO -E”253. Bugetul aprobat al proiectului a
fost de 7.067.376,80 euro, din care 6.360.639,12 euro (90%) constituie finan țarea nerambursabilă a
UE. Utilizarea eficientă a re țelei energetice transfro ntaliere și creșterea capacită ții de interconectare
a celor na ționale , reprezintă o parte din rezultatele implementării acestui proiect.
„Infrastructură trans -frontalieră (infrastructură de comunica ții dintre România, Ucraina și
Republica Moldova) ”, este un alt proiect major de investi ții propus de către Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii din România, în parteneriat cu Ministerele Afacerilor Interne din Republica Moldova și
România și Ministerul Tehnologiilor Informa ționale și Comunica ții din Re publica Moldova. Acest
proiect a ob ținut o finan țare totală de 5.225.000 de euro, din care 4.700.000 de euro reprezentând
fonduri europene nerambursabile254. Scopul declarat al proiectului a fost „îmbunătă țirea capacită ții
de cooperare în cadrul schimbului d e informa ții dintre autorită țile publice din regiunea de frontieră a
României și Republicii Moldova, prin implementarea unui sistem integrat de comunicare”.
Implementarea proiectului a presupus „dezvoltarea de magistrale de radio -comunica ție între
Chișinău – Cahul și Chi șinău – Palanca, modernizarea re țelei de transmisie digitală între Ia și și

Consiliului , Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 295, 12.11.2010, http://eur -lex.europa.eu/legal –
conte nt/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32010R0994&from=RO , accesat în data de 14.09.2015.
250 Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Economiei, http://www.mec.gov.md/ro/content/conducta -de-interconectare –
sistemului -de-transport -gaze-naturale -din-republica -moldova -cu, accesat în data de 14.09.2015.
251 Buletin electronic publicat de Secretariatul Tehnic Comun al Programului Operational Comun Romania – Ucraina
– Republica Moldova 2007 – 2013 , nr. 3, 2013, p. 8, http://www.brctsuceava.ro/UserFiles/File/Programe/RO -UA-
ML/buletine/2013/Dec/Buletin_electronic_RO_3_2013_1.pdf , accesat în data de 14.09.2015.
252 http://www.ro -ua-md.net/proiecte -3/proiecte -contractate/proi ecte-majore -de-investitii/ , accesat în data de 07.08.2015.
253 Buletin electronic publicat de Secretariatul Tehnic Comun al Programului Operational Comun Romania –
Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013 , nr. 3, 2013, p. 7 -8, document accesibil în versiune electronică la
http://www.brctsuceava.ro/UserFiles/File/Programe/RO -UA-
ML/buletine/2013/Dec/Buletin_electronic_RO_3_2013_1.pdf , accesat în data de 07.08.2015 ;
254 Ibidem , p. 8.

73 Gala ți, crearea a două interconexiuni ale re țelelor de comunica ție în sistem integrat, în două direc ții:
Iași – Chișinău și Gala ți – Giurgiule ști, crearea unui sistem integrat de comunica ții în regiune”255.
Proiectul bilateral „ Consolidarea infrastructurii de frontieră prin modernizarea punctelor de
trecere vamală între Ucraina și România ”, a avut un buget total de aproximativ 3,88 mil. euro,
dintre care 3,5 milioane de euro au fost asigura ți din fonduri europene și 0.388 au reprezentat în
mare măsură cofinanțare din partea Ucrainei .256
„Prevenirea și protec ția împotriva inunda țiilor din bazinele râurilor Prut și Siretul de Sus
prin implementarea unui sistem de monitorizare modern cu sta ții automate – EAST AVERT ”, este
un proiect coordonat de către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din România. Bugetul
total a fost de 9.278.000 de euro, di n care 8.329.000 de euro reprezi ntă finan țarea UE257. Scopul
proiectului este „reducerea vulnerabilită ții localită ților din regiunile de frontieră în fa ța inunda țiilor
prin efectuarea de lucrări de modernizare la Complexul hidrologic Stânca -Coste ști, îmbunătă țirea
sistemului de avertizare prin instalarea de sisteme de monitorizare în bazinele râurilor Siret și Prut și
creșterea capacită ții de reac ție a popula ției prin măsuri de informare”258. Prin implementarea acestui
proiect se urmăre ște crearea unui sistem modern de monitorizare care va asigura prevenirea și
protec ția împotriva inu ndațiilor în bazinele superioare ale râurilor Prut și Siret259.
Analizând cele 8 proiecte majore de investi ții, constatăm faptul că jumătate dintre acestea sunt
implementate în toate cele trei state membre ale programului, 3 sunt implementate în România și
Moldova și doar 1 în România și Ucraina. În 4 cazuri, lideri de proiect sunt institu ții din România,
iar în câte 2 sunt din Republica Moldova și Ucraina. Republica Moldova este parte în 7 proiecte, în
timp ce Ucraina este în doar 5 din cele 8 proiecte major e de investi ții. Dincolo de pozi ția privilegiată
a României (ca membru al UE avea asigurată prezen ța în toate proiectele transfrontaliere),
Republica Moldova este principalul beneficiar al acestor investi ții260, asta ținând cont și de
dimensiunea granturilor oferite proiectelor în care s -au implicat institu ții din această țară.
Considerăm totu și că un factor important, care a contribuit la această pozi ționare a fost rela ția
privilegiată cu România, la care se adaugă sprijinul financiar acordat de statul român pentru
implementarea acestor proiecte.
Din punct de vedere geografic261, dispunerea proiectelor implementate poate fi urmărită mai jos,
dinamica pozitivă din Moldova fiind evidentă în comparație cu performanțele de absorție ale
Ucrainei262:

255 Ibidem.
256 Acest proiect a derivat din proiectul trilateral de creare a infrastructurii globale de frontieră . Republica Moldova nu a
participat însă la acest proiect . Asistența acordată Republicii Moldova d in partea Uniunii Europene, p. 5,
http://www.ncu.moldova.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy8xODUxNjEwX21kXzE1MDA0M
jNfbWRfMjMucGRm , accesat în data de 14.09.2015.
257 Buletin electronic , …, nr. 3, 2013, p. 6.
258 http://www.ro -ua-md.net/east -avert -prevenirea -si-protectia -impotriva -inundatiilor -in-bazinele -raurilor -siret-si-prut-
sistem -de-monitorizare -modern -cu-statii -automate -un-nou-proiect -finantat -din-programului -operat/ , accesat în data de
15.09.2015.
259 Proiect EAST AVERT , Administrația Bazinală de Apă Siret, http://www.rowater.ro/dasiret/Proiecte/Proiect –
EastAvert.aspx , accesat în data de 15.09.2015.
260 Menționăm că punctul de vedere al MDRAP cu privire la ACM, ca organism executiv, este acela că s -a situat
întotdeauna într -o poziție echidistantă față de țările participante și că toate deciziile strategice din cadrul progra mului au
fost luate în CCM în format trilateral;
261 Harta proiectelor, Website -ul Programului de Cooperare Transfrontalieră Romȃnia – Ucraina -Republica Moldova,
2007 -2013 http://www.ro -ua-md.net/proiecte -3/harta -proiectelor/ accesat în data de 20.09.2015.

74

2.2.2 Alte tipur i de cooperări bilaterale și multilaterale (ODA, programe guvernamentale ș.a.)
Contribu ția României la dezvoltarea Republicii Moldova și a Ucrainei este sus ținută și prin
intermediul interven țiilor specifice AOD derulate de Ministerul Afacerilor Externe. Interven țiile de
tip AOD reprezintă obliga ții ale statelor membre ale UE263, având rolul de a contribu i la întărirea
pozitiei Uniunii la nivel global. Potrivit prevederilor Strategiei Na ționale privind Politica Na țională
de Cooperare Interna țională pentru Dez voltare , România și -a propus să acționeze „ …în regiunile și
sectoarele unde poate avea o contribuție semnificativă, datorată experienței acumulate în procesul
de tranziție către statul de drept și economia de piață ”. În plus, conform Planul ui de ac țiune p entru
aplicarea Strategiei , Republica Moldova și Ucraina sunt considerate state prioritare pentru a
benefici a de AOD . Asistența pentru dezvoltare acordată de România este oferită atât bilateral, cât și
trilateral sau multilateral – prin programe și proiect e derulate cu alte state membre ale UE, Comisia
Europeană sau organizații multilaterale.
Pentru perspectiva financiară aferentă perioadei 2014 – 2020 , Ministerul Afacerilor Externe și -a
actualizat concepția referitoare la finanțarea intervențiilor prin in termediul ODA. Astfel, conform
noilor abordări , intervențiile ODA vizează măsuri264 precum:
 coordonarea cu alte instrumente de politică externă, cum ar fi cele legate de dialogul
politic, relațiile comerciale și economice ș.a.;
 sporirea impactului și a vizibilității asistenței românești pentru dezvoltare;
 promovarea și valorificarea e xpertizei românești capitalizate în instituții publice,
organizații neguvernamentale și cele din mediul privat;
 fundamentare pe rezultate atent monitorizate și evaluate.

262 Actualul studiu nu și -a propus să evalueze exhaustiv proiectele finanțate, dar pentru a avea o imagine mai clară
asupra performanțelor programului, harta poate fi accesată în regim electronic, având posibilitatea măririi imaginii și
identificării informați ilor aferente fiecărui proiect.
263 A se vedea art. 177 și art. 181 din Tratatul privind Comunitatea Europeană.
264 Conform prevederilor Planului anual de acțiune 2015 pentru acordarea de asistență pentru dezvoltare din bugetul
Ministerului Afacerilor Externe, a se vedea http://roaid.wwwiew.com/uploads/documents/31/planuldeactiune2015.pdf ,
accesat ȋn data de 30.10.2015.

75 Analiz ând evoluția contribuției generale a României la implementarea obiectivelor specifice
cooperării pentru dezvoltare se evidențiază faptul că valoarea alocărilor bugetare pentru interven țiile
AOD au variat anual în func ție de valoarea VNB (venitul național b rut), având o medie de 0,079%
din valoarea VNB pentru perioada 2007 – 2013. În valoare nominală se remarcă o cre ștere
semnificativă a alocării bugetare pentru intervențiile specifice AOD (de la 3 milioane EUR în 2006 ,
la 151 milioane EUR în 2014)265. Confor m statisticilor prezentate de Comisia Europeană (Memo
4748 din 8 aprilie 2015) , se constată faptul că în timp ce unele stat e membre scad valoarea alocărilor
pentru AOD , România se află printre cele 11 state membre care pe parcursul anului 2014 și -au mărit
alocarea resurselor pentru acest tip de interven ții (cu o pondere de 0, 10% din PNB). C u toate că
Romania este încă foarte departe fa ță de ținta de 0, 33% din VNB pentru anul 2015 , asumată prin
Strategia internă , aceasta totuși își consolidează statutul față de alte state din regiune (d e exemplu ,
România se situează în fața Poloniei, Bulgariei, Slovaciei ș.a.). În contextul acestei creșteri ,
Republica Moldova și Ucraina beneficiază automat de mult mai multe proiecte finanțate. C u toate
acestea, de -a lungul t impului Ucraina a beneficiat de o alocare financiară mult mai redusă decât
Republica Moldova.266 De exemplu, pentru anul 2014 contribuția totală a României prin intermediul
ODA pentru Republica Moldova a fost de aprox. 30 mil. euro, iar pentru Ucraina de doa r 290 mii de
euro.267 Totodată, în cazul Republicii Moldova trebuie specificat faptul că asistența pentru
dezvoltare este alocată în principal prin intermediul următoarelor surse:
a) din bugetul gestionat de Ministerul Afacerilor Externe – având alocări financi are
variabile , în funcție de valoarea bugetul ui anual aprobat. Republica Moldova
beneficiază în medie de o pondere de 35% din valoarea asistenței bilaterale și
trilaterale, care constituie aprox. 60% din bugetul AOD . Pe lângă alocările
financiare AOD, MAE gestionează și resursele din bugetul de stat alocate pentru
proiectele specifice prezervării identității românești, iar unele proiecte finanțate prin
intermediul acestor surse, chiar dacă au un alt specific , acoperă tangențial și
elemente specifice AOD ;
b) din bugetul gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale ș i Administrației Publice,
cu alocări anuale și multianuale aferente implementării programului de asistență
tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100
milioan e EUR, program elaborat în 2009, prevăzut inițial a fi implementa t în
perioada 2010 – 2014, pentru ca ulterior cadrul de execuție să fie extins până în
2018.

Complementar acestor două surse, din bugetul de stat , anumite ministere dispun de alocări
financi are distincte pentru proiecte specifice asistenței pentru dezvoltare. De asemenea , ministerele
și autoritățile guvernam entale de specialitate, pe lângă intervențiile de tip AOD, identifică resurse
complementare pentru sprijinirea aprofundării relațiilor Re publicii Moldova cu Uniunea Europeană,
de exemplu sprijin în implementarea prevederilor Acordului de Asociere sau a Planurilor de Acțiune
și diverselor documente de parcurs. În procesul de documentare și colectare a datelor am constatat

265 AOD: Publicarea datelor preliminare privind asistența oficială pentru dezvoltare aferente anului 2014,Comisia
Europeană, document disponibil la: http://europa.eu/rapid/press -release_MEMO -15-4748_en.pdf , accesat ȋn data de
27.09.2015.
266 De exemplu, în ultimii ani au fost finanțate prioritar câteva proiecte privind consolidarea societății civile cu o valoare
totală anuală de aproximativ 60.000 e uro. După: http://www.roaid.ro/page/regiunea -extinsa -a-marii -negre -75, accesat ȋn
data de 29.10.2015.
267 După infograficele RoAID 2014, http://roaid.wwwiew.com/uploads/documents/29/RoAid%20in%202014.pdf ,
accesat ȋn data de 29.10.2015.

76 că, deși asistența tehni că este semnificativă , aceasta nu este pe deplin contabilizată, iar experiența
dobândită în urma proceselor de implementare a proiectelor nu este valorificată. De asemenea ,
programe le guvernamentale derulate deja în ultimii 25 de ani nu sunt evaluate și, implicit, nu sunt
îmbunătățite astfel încât să devină într -o mai mare măsură relevante pentru div ersele categorii de
beneficiari și, respectiv, să -și atingă într-o mai mare măsură impactul scontat. De exemplu,
programul de burse acordate tinerilor din Republica Moldova și Ucraina continuă să fie implementat
în baza abordării specifice anilor ʼ90.

77 Graficul 1. Evoluția alocării financiare pentru Republica Moldova din bugetul de asistență
oficială pentru dezvoltare gestionat de MAE. Sursa: MAE, UAD

Pentru perioada 2007 – 2014, prin intermediul intervențiilor specifice AOD, MAE a acordat
proiectelor implementate în Republica Moldova o finanțare în valoare de peste 15 milioane euro.
Conform Graficului 1 se poate observa că alocările anuale au variat semn ificativ în cadrul acestei
perioade de referință. Astfel, dacă la nivelul anului 2007 alocarea pentru Republica Moldova a
însumat aproape un milion de euro, în următorii doi ani valoarea alocărilor a scăzut semnificativ268.
În 2010, după o serie de intervenț ii și critici ale societății civile, bugetul MAE a fost suplimentat
astfel încât valoarea granturilor acordate să crească până la 2 milioane de euro, iar în următorii trei
ani alocările financiare pentru perioada 2011 – 2013 s -au plafonat în jurul unei val ori medii anuale
de 770.000 EUR. În schimb, vârful alocărilor s -a atins în anul 2014 când MAE a acordat finanțări în
valoare de peste 9 milioane de euro pentru proiecte implementate în Republica Moldova. În ceea ce
privește fondul total al alocărilor pentr u 2015, acesta încă nu este cunoscut, însă, conform datelor
prezentate de Unitatea de Asistență pentru Dezvoltare din cadrul MAE, pentru proiectele
implementate în Republica Moldova au fost alocate deja granturi în valoare de peste 2,5 milioane
euro. Confo rm datelor prezentate de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova269, după volumul
asistenței în derulare în anul 2014, România s -a situat pe al treilea l oc, fiind precedată de SUA și
UE, după România situâ ndu-se Banca Mondială și ONU. În anul 2014 au fost a ngajate la plată și
rambursate cheltuieli în valoare de 41.541 milioane de euro , reprezentâ nd proiecte gestionate de
România din zona cooperă rii transfrontaliere, asistenței pentru dezvoltare și suport financiar.270
Dacă privim din perspectiva dezideratului enunțat de Româ nia în anul 2009, când s-a lansat ideea
alocării unei finanțări nerambursabile în valoare de 100 milioane lei astfel încât România să devină
al treilea donator al Republicii Moldova, după SUA și UE, putem considera că acesta a fost atins.

268 Scăderile erau just ificate prin faptul că respectiva perioadă a fost specifică escaladării crizei financiare și economice .
269 Raportul anual 2014 cu privire la Asistența Externă acordată Republicii Moldova, Direcția monitorizare și evaluare a
Direcției generale coordonarea politicilor, asistenței externe și reforma administrației publice centrale din cadrul
Cancelariei de Stat, august 2015, p. 8.
270 Idem, p. 36.

78 Însă, atingerea acestui obiectiv vine puțin cam târziu dacă avem ȋ n vedere ne voile Moldovei, pe de o
parte, și interesele Româ niei și ale UE, pe de alta.
În compara ție cu proiectele implementate de marii donatori ai asisten ței pentru dezvoltare
(UE, BERD, P olonia, Banca Mondială) , proiectele implementate cu sprijinul României prin AOD
sunt proiecte relativ mici, cu rezultate și indicatori de impact local și regional. Fiind proiecte mai
mici, implementarea acestora este în general mai ușoară, iar UAD, împreun ă cu organizațiile
multilaterale partenere , deține capacitatea de monitorizare a procesului de implementare și pe aceea
de a oferi suportul necesar pentru remedierea principalelor aspecte deficitare. Din punct de vedere
tematic , proiectele finanțate prin i ntermediul bugetului gestionat de MAE se axează în principal pe
următoarele arii prioritare de intervenție: tranziția spre democrație (reconstrucția statului, guvernanța
democratică, reforma administrativ ă, sprijinul acordat societății civile, mass -media, rezolvarea
conflictelor); susținerea agriculturii și dezvoltarea economică sustenabilă, în contextul schimbărilor
climatice; protecția mediului înconjurător și sprijinirea activităților de promovare a energiei
durabile, în contextul schimbărilor climatice.271 Mai trebuie spus c ă, sănătatea și educația sunt
considerate domenii secundare, deși , dacă analizăm dinamica alocărilor financiare pe arii și sectoare
de intervenție , vom remarca faptul că, în cazul Republicii Moldova , au fost finanțate o serie de
proiect e specifice celor două domenii.

Figura 1. Evoluția priorităților de intervenție în cadrul Acordului

Prevederile Acordului inițial, 27.04.2010  infrastructură;
 unități de învățământ.
Primul Protocol Adițional, 23.09.2010  infrastructură;
 unități de învățăm ânt;
 asistență umanitară acordată în cazul unor
situații de urgență.
Al doilea Protocol Adițional, 10.08.2011  infrastructură;
 unități de învățământ;
 asistență umanitară acordată în cazul unor
situații de urgență;
 sectorul energetic.
Al treilea Protocol Adițional, 10.12.2013  infrastructură;
 unități de învățământ;
 asistență umanitară acordată în cazul unor
situații de urgență;

271 Normele interne de implementare privind acordarea finanțării asistenței pentru dezvoltare, UAD, MAE.

79  sectorul energetic;
 domeniul protecției mediului și schimbărilor
climatice.
Al patrulea Protocol Adițional, 27.08.2015  infrastruct ură;
 unități de învățământ;
 asistență umanitară acordată în cazul unor
situații de urgență;
 sectorul energetic;
 domeniul protecției mediului și schimbărilor
climatice.
Al cincilea Protocol Adițional, 22.09.2015  infrastructură;
 unități de învățământ;
 asistență umanitară acordată în cazul unor
situații de urgență;
 sectorul energetic;
 domeniul protecției med iului și schimbărilor
climatice – extinderea către întărirea
controlului sanitar -veterinar;
 reabilitarea, extinderea, modernizarea și/sau
renovarea de con strucții publice aparținând
instituțiilor publice din Republica Moldova.

În ceea ce privește cooperarea bilaterală derulată în cadrul Acordul ui între Guvernul
Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asisten ță tehnică
și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro,
acordat de România Republicii Moldova , lucrurile nu sunt la fel de clare . Scopul Acordului e ra
acela de a contribui la promovarea procesului de reformă în Republ ica Moldova și la reducerea
disparită ților economice și sociale. Acordul a fost semnat la 27 aprilie 2010 , iar până în prezent
domeniile de interven ție prevăzute în cadrul Acordului (art. 4) s -au multiplicat de la an, la an.
Astfel, d acă inițial s -a plecat de la două priorită ți de interven ție, în septembrie 2015 numărul
acestora a ajuns la șase. Astfel, d e la semnarea Acordului , au fost întocmite cinci protocoale
adiționale, ultimul fiind semnat la 22 septembrie 2015. Evolu ția priorită ților de interven ție indică
faptul că ini țial n u a existat o viziune clară privind schimbă rile dorite . În acest sens, logica
interven ției s-a fundamentat mai degrabă pe discursuri politice și nu pe o analiză atentă a nevoilor,
relevan ței și disponibilită ților existente în cele două țări. Ariile de intervenție prioritare au fost
modificate sau completate în funcție de oportunitățile politice, dar și din nevoia de asigurare a
complementarității pentru anumite intervenții ce erau eligibile din fonduri europene272. Nu sunt puse

272 De exemp lu, a se vedea cazul proiectului gazoductului Iași – Ungheni, pentru care a mai fost alocată suma de
5.214.836,84 de euro din fondurile gestionate de MDRAP.

80 la înd oială necesitatea și oportunitatea diversificării ariilor de interven ție, dar este criticabil modul
de concepere ini țială a Acordului.273 Dacă Acordul ar fi fost conceput ini țial pe nevoi, disponibilită ți
și norme clare de implementare, obiectivele acestuia aveau să fie atinse la un nivel spo rit de
eficien ță și eficacitate chiar în limita celor patru ani de implementare prevăzu ți inițial.
În vederea unei implementări eficiente și eficace a interven țiilor finan țate prin intermediul
programului de asisten ță tehnică și financiară acordată de România era nevoie ca documentele
subsecvente Acordului să fie c oncepute într -un cadru participativ și transparent. În acest sens, era
nevoie să se clarifice încă de la momentul lansării ideii cine anume răspunde de buna ges tionare a
programului. Varianta gestionării directe de către două ministere de linie s-a dovedit a fi una
nefezabilă.274 În acest scop, era necesară înființarea unei unități comune de implementare, formată
din experți de la București și Chișinău, care să răs pundă de toate fazele implementării programului.
Pe parcursul ultime lor două decenii , în Republica Moldova s -a creat o vastă re țea de organiza ții
publice și neguvernamentale ce de țin o capacit ate sporită de implementare a interven țiilor specifice
asisten ței pentru dezvoltare la nivel na țional și comunitar, structuri care puteau fi cooptate încă în
faza conceperii cadrului de interven ție specific asisten ței tehnice și financiare . De exemplu, Fondul
de Investi ții Sociale din Moldova, organiza ția responsabilă de pregătirea, implementarea, asigurarea
vizibilită ții și raportarea Programului de asisten ță tehnică și financiară acordată de Guvernul
României pentru institu țiile pre școlare din Republica Moldova a fost creată în 1997, cu suportul
Băncii Mondiale, și deține o experien ță considerabilă în implementarea unor ample interven ții în
infrastructura socială din Republica Moldova. Fondul de Investiții Sociale din Moldova a fost
cooptat în implementarea parțială a programului abia în aprilie 2014. În decursul unui an de
participare activă în cadrul procesului de implementare a componentei de infrastructură educațională
preșcolară, aferentă perioadei august 2014 – august 2015275, FISM a obținut o rată de realizare de
peste 75% a activităților prevăzute pentru această c omponentă a asistenței tehnice.276 Prin urmare,
dacă, încă de la începutul programului , se opta pentru un management descentralizat , prin crearea
sau nominalizarea unei organizații, publice sau private, în calitate de unitate de implementare a
programului, s -ar fi înregistrat o cu totul altă evoluție, în sens pozitiv .
La momentul conceperii Acordului și stabilirii priorită ților de interven ție, pe de o parte,
Guvernul României nu a avut capacitatea necesară de a interpreta starea de fapt și nevoile reale de
dezvoltare ale Republicii Moldova, precum și situația existentă la fața locului (impedimente de ordin
legislativ, tehnic, resurse ș.a.). Pe de altă parte, Guvernul Republicii Moldova nu a știut să -și
stabilească priorită țile de interven ție și să le coroborez e cu asisten ța pentru dezvoltare acordată de
alte state partenere. Astfel, s -a preferat orientarea interven țiilor pe domenii neacoperite anterior, dar
fără a estima capacitatea și disponibilitatea factorilor interesa ți de a implementa eficace și eficient
interven țiile finan țate prin intermediul Acordului. Totodată , specificul politic al Acordului poate

273 Aici putem aminti faptul că Centrul Român de Politici Europene a publicat o serie de note analiti ce, puncte de vedere
și studii și a organizat o serie de conferințe și dezbateri publice referitoare la implementarea deficitară a Acordului.
274 În perioada de referință au existat și situații anecdotice când deși în întâlnirile oficiale se vorbea aceeași limbă,
reprezentanții celor două ministere de resort înțelegeau diferit anumite nuanțe specifice implementării programului;
275 Grantul de 20 milioane de euro fiind disponibil pentru valorificare abia începând cu luna august 2014, după
promulgarea amendamen tului la Legea bugetului Republicii Moldova pe anul 2014.
276 Raportul de Progres privind implementarea Programului de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul
României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova pentru perioada august 2 014 – august 2015 ,, Fondul de
Investiții Sociale din Moldova, septembrie 2015. Document disponibil în versiune electronică la
http://fism.gov .md/sites/default/files/document/attachments/raport_grant_ro_septembrie_2015_0.pdf , accesat ȋn data de
02.09.2015.

81 genera situații c e pun in pericol derulare a sa277, atât în statul beneficiar, cât și în cel donator. Pe
lângă întârzierile mari înregistrate din ca uza procedur ilor de aprobare a Protocoalelor adiționale, în
cei peste patru ani de implementare a Acordului, în cazul statului beneficiar au existat neînțelegeri
între autoritățile implicate, multe ținând de natura interesului politic al partidelor din coaliția de
guvernare , ceea ce a condus la blocaje în cooperarea inter -ministerială .
În aceste condi ții, dat fiind faptul că procesele de ratificare a Protocoalelor Adi ționale au fost
de durată, implementarea interven țiilor finan țate prin intermediul Acordului a fost t ergiversată în cea
mai mare parte a perioadei de referin ță. Prin urmare, în perioada 2011 – 2014 a fost valorificat (prin
plăți efectuate și valori angajate) doar puțin peste o treime din fondul alo cat, ceea ce reprezintă
34,95 milioane de euro. Situa ția valorificării fondului alocat prin Acord de 100 milioane de euro pe
sectoare și obiective de interven ții este prezentată în T abelul 3. Dacă în versiunea ini țială a
Acordului se preved ea o durată de implementare de patru ani a proiectelor selectate, conform
prevederilor celui de -al patrulea Protocol Adi țional semnat la 2 7 august 2015, perioada de acordare
a contribuției a fost extinsă până la 27 martie 2019 , iar perioada de valabilitate a Acordului a fost
extinsă până la 28 martie 2021 . De aceea, având în ve dere extinderea repetată a perioadei de
acordare a contribu ției și de implementare a Acordului, se poate considera că eficacitatea în ceea ce
privește obiectivele stabilite ini țial a fost ratată.

Tabelul 3. Situația valorificării fondului alocat (plăți ef ectuate și angajate)
de 100 milioane de euro pe sectoare și obiective de intervenții. Sursa datelor: MDRC RM

În ceea ce prive ște stadiul actual al interven țiilor realizate prin intermediul Acordului se poate
remarca faptul că investi țiile prio ritare au vizat sistemul de educa ție pre școlară. În func ție de nevoile
particulare ale celor 774 de unită ți beneficiare de granturi, proiectele se refer ă fie la lucrări de
modernizare, consolidare, extindere a clădirilor , amenajare a terenurilor de joacă , repar ație a
sistemelor termice , fie la dotare a unită ților cu mobilier, jucării sau echipamente logistice. Investi țiile

277 Cristian Ghinea, Dragoș Dinu, Ludmila Gamurari, Oana Ganea, Cum putem salva Programul ”100 de milioane
pentru Republica Moldova” , Policy M emo, nr. 49, Centrul Român de politici Europene, document accesibil în versiune
electronică la: http://www.crpe.ro/wp -content/uploads/2013/11/Policy -Memo -49-CRPE.pdf , accesat la 02.10.2015. Beneficiarul intervenției din
Republica Moldova Sectorul/ aria de
intervenție Obiectivul intervenției Valoarea investiției
(mil. EUR )
Ministerul Economiei sectorul energetic Construcția conductei de
gaz Iași – Ungheni 5,29
Ministerul Educației instituții de învățământ
preșcolar Reconstrucția,
consolidarea și
modernizarea a 774 de
grădinițe 19,9 + 5
Ministerul Dezvoltării
Regionale ș i Construcțiilor situații excepționale Construcția a 560 de case
în zona localității Cotul
Morii 4,76
TOTAL 34,95

82 s-au focalizat în special pe mediul rural. Astfel, prin intermediul asisten ței financiare și tehnice
acordate de Guvernul României, la 31 augu st 2015 , din numărul total de unită ți beneficiare, la 524
de grădini țe lucrările au fost finalizate, iar la 120 de grădini țe lucrările se aflau în diverse stadii de
execu ție, estimându -se că până în decembrie 2015 acestea să fie încheiate .278 Pentru extinder ea
intervenției către alte comunități locale , s-a solicitat suplimentarea grantului cu încă cinci milioane
de euro, valoare angajată pentru anul 2015.
În contextul ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova din 22 septembrie
2015 de la Nep tun, au fost discutate o serie de interven ții prioritare de cooperare bilaterală pentru
următoarea perioadă. Priorită țile de interven ție în versiune sintetizată sunt prezentate în F igura 2.
Sursele de finan țare pentru realizarea acestor interven ții vor fi asigurate fie din fondurile privind
implementarea programului de asisten ță tehnică și financiară, inclusiv cele stabilite prin obiectivele
AOD , fie din alte surse financiare prevăzute în bugetul ministerelor de resort. Diversificarea
priorită ților exprim ă aprofundare a rela țiilor bilaterale în diverse domenii și sectoare. Aici trebuie
amintit faptul că , în cazul unor domenii, priorită țile de interven ție au fost concepute „pe fugă”, ca să
zicem aș a, un exemplu fiind politicile de tineret și sport, cele două m inistere de resort convenind
puțin ȋnainte de ȋnceperea sedinț ei comune de guvern să-și canalizeze eforturile pentru construc ția
unui Palat Na țional al Sporturilor Nautice la Chi șinău, precum și pentru dezvoltarea unei rețele de
complexe sportive regionale .279

Figura 2 – Direcții prioritare de cooperare bilaterală pentru următoarea perioadă
Infrastructură  Continuarea proiectelor de infrastructură în domeniul energetic, pentru asigurarea
interconectării sistemelor naționale electrice și de gaze naturale;
 Proiectarea și construcția unor noi poduri peste Prut;
 Crearea de parcuri industriale în mai multe raioane din Republica Moldova.
Agricultură și mediu  Întărirea controlului sanitar -veterinar;
 Proiecte specifice protecției mediului.
Educație  Extinderea prog ramelor de burse pentru studiu în România, mai ales în cazul calificărilor
neacoperite în Republica Moldova;
 Pregătirea în România a specialiștilor din administrația publică.
Sănătate  Extinderea serviciului de intervenție de urgență în Republica Moldova – SMURD 2;
 Investiții pentru centre de dializă din principalele spitale;
 Renovarea și dotarea unor blocuri chirurgicale și de tratament din principalele spitale din
Republica Moldova.

278 A se vedea Raportul de Progres privind implementarea Programului de asistență tehnică și financiară acordată de
Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova pentru perioada august 2014 – august 2015 ,,
Fondul de Investiții Sociale din Moldova, septembrie 2015. Document disponibil în versiune e lectronică la
http://fism.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_grant_ro_septembrie_2015_0.pdf .
279 Aici trebuie specificat faptul că în domeniul politicilor de tineret ministerele de resort au cooperat intens în ultimii ani
pentru reglemen tarea în domeniul voluntariatului ș i în domeniul creșterii gradului de conștientizare cu privire la
proiectele pentru tineri. După: http://www.roaid.ro/page/republica -moldova -66 , accesat ȋn data de 30.10.2015.

83
În cazul Republicii Moldova, cooperarea transfrontalieră în domeniul justiției s-a realizat
prin implementarea unor proiecte ce ofereau asistență juridică în vederea susținerii aprofundării
relațiilor cu UE. Totodată, Ministerul Justiției din România a oferit asistență juridică în domeniul
probațiunii, dar și în domeniul co nsolidării unor structuri naționale în domeniul juridic, cum ar fi
cele referito are la combaterea corupției și a criminalității transfrontaliere. Unele măsuri referitoare la
transferul experienței dinspre România spre Republica Moldova a u vizat acordarea d e burse și
organizarea unor vizite de studii în domenii precum managementul penitenciarelor și digit alizarea
curților. Trebuie subliniat faptul că , în domeniu l justiției , cooperarea transfrontalieră între cele două
țări este susținută de implicarea activă a societății civile. De exemplu, Centrul Român pentru Politici
Europene a implemen tat în perioada noiembrie 2014 – august 2015 proiectul „Consolidarea
capacitaților CNI, precum și intensificarea schimbului de experiență dintre DNA și CNA”, finanțat
de Unit atea Asistență Oficială pentru Dezvoltare a MAE. Proiectul a vizat realizarea unui transfer de
bune practici constând în soluții instituț ionale, tehnice și legislative deja testate de Agenția
Națională de Integritate din România.280 Importanța și nevoia tran sferului practicilor privind
consolidarea instituțională a DNA dinspre R omânia către autoritățile omolo ge din Republica
Moldova este foarte des invocată în ultimii ani de o parte a partidelor politice, dar și de societatea
civilă și mass -media din Republic a Moldova. În acest sens se poate afirma că DNA a devenit pentru
Republica Moldova o instituție de referință.
În domeniul educației , pe lângă programul de oferire a burselor de studii în învățământul
preuniversitar și universitar din România derulat de pes te 25 de ani281, în ultimii ani paradigma
coope rării bilaterale a cunoscut o modificare semnificativă în sensul asigurării convergenței
instituționale între cele două state. Astfel, î ncepând cu anul 2014 , Ministerul Educației și Cercetării
Științifice din Ro mânia acordă asistență metodologică și expertiză Ministerului Educației din
Republica Moldova pentru reformarea învățământului profesional și tehnic, elaborarea
metodologiilor și standardelor de evaluare a calității în învățământul secundar profesional și în
învățământul superior, în preluarea și adaptarea Cadrului Național al Calificărilor și a Registrului
National al Calificărilor.282 Unele dintre prioritățile colaborării bilaterale sunt deja susținute prin
intermediul unor proiecte finanțate din fondul AOD283 sau prin intermediul programelor derulate de
MDRAP284. În prezent, cele două ministere conlucrează la elaborarea unui Protocol de colaborare
bilaterală în domeniul educației, prin care să se valorifice într -o mai mare măsură dimensiunea
cooperării transfro ntaliere în educație (intensificarea tuturor formelor de mobilități , elaborarea de
proceduri și abordări comune în domeniul educației și formări i profesionale, conceperea și

280 După: site -ul CRPE http://www.crpe.ro/proie cte-in-implementare/ , accesat ȋn data de 29.10.2015.
În ultimii cinci ani CRPE a mai implementat câteva proiecte specifice transferului instituțional și bunelor practici în
domeniul justiției dinspre România spre Republica Moldova.
281 De exemplu, conform d atelor prezentate de MAE, în 2013, ponderea asistenței pentru dezvoltare oferită de MECS
tinerilor din Republica Moldova a fost de 73%, iar în 2014 de 74%. În valoare nominală, contribuția totală dedicată
finanțării burselor pentru tinerii din Republica Mo ldova a fost de 57.993.200 lei în 2014. După:
http://www.roaid.ro/page/republica -moldova -66 , accesat la 30.10.2015.
282 Asistența și transferul experienței se realizează în cadrul unui Program de cooperare bilaterală, semnat la Chișinău la
21 februarie 2014 .
283 De exemplu, în 2015 , MAE a selectat pentru finanțare proiectul „Calitate sporită în furnizarea serviciilor educaționale
în învățământul superior”, având o valoare de 70 mii euro, prin care se urmărește acordarea asistenței în elaborarea
metodologiilor și standardelor de evaluare a calității în învățământul superior.
284 De exemplu, în octombrie 2014 MDRAP , a donat Ministerului Educației din Republica Moldova 100 de microbuze
școlare. Totodată, în anul 2014 MDRAP a donat instituțiilor publice din Republica Moldova autocare pentru teatre,
precum automobile pentru diverse servicii publice. Valoarea totală a acestor donații a constituit aprox. 4 mil de euro .

84 implementarea de proiecte finanțate din fonduri regionale și europene ș.a.) . Aici trebuie subliniat
faptul că universitățile din zona de est a României (în special, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza
din Iași”, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați)
și cele din Republica Moldova colabor ează intens în derularea proiectelor transfrontaliere . Acestea
au înființat începând cu anul 1999 chiar și o serie de facultăți și programe de studii transfrontaliere,
de exemplu la Cahul și Bălți.
Cooperarea bilaterală în domeniul cercetării , ce implică ș i activități cu specific
transfrontalier, se derulează în cadrul Acordului privind cooperarea economică, industrială și
tehnico -științifică , semnat la 16 noiembrie 2005 între Autoritatea Națională pentru Cercetare
Științifică și Inovare din România și Acad emia de Științe a Republicii Moldova . Astfel, în baza
Programul ui de colaborare bilaterală în domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și
inovării, pentru anii 2008 -2014 , autoritățile de specialitate din cele două țări au desfășurat o serie de
activități comune referitoare la convergența reformelor în sectorul CDI, derularea unor demersuri de
cercetare și asigurarea transferului rezultatelor și abordărilor către mediul interesat din Republica
Moldova. De exemplu, î n cadrul Programului s -au d esfășurat trei competiții comune pentru
depunerea proiectelor și au fost implementate cu succes 45 de proiecte științifice bilaterale. 285 La
momentul redactării prezentului studiu , Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
din România și Academia de Științe a Republicii Moldova elaborează un nou p rogram de co operare
între cele două state pentru o perioadă de cinci ani .286 Astfel, pe modelul p rogramului precedent,
cele două autorități vor lansa simultan apeluri de participare l a competiții ș tiințifice comune, la care
vor putea înainta cereri de finanțare organizații de cercetare -dezvoltare, instituții de învățământ
superior, precum și companii publice și private din România și Republica Moldova. Trebuie să
menționăm faptul că Autoritatea Nați onală pentru Cercetare Științifică și Inovare din România
derulează în cadrul Acordul ui dintre Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea
științifică și tehnologică , semnat la 29 martie 1996 , un program similar de proiecte comune.
Dacă am f ace o inventariere în toate domeniile privind derularea proiecte lor sau măsuri lor cu
specific de cooperare transfrontalieră am constata intensificarea constantă a intervențiilor . Preferința
națională privind direcționarea fondurilor AOD către Republica Mol dova , dar și conceperea unor
programe guvernamentale tematice sunt elemente care contribuie la întărirea cooperării și
direcționării resurselor pentru soluționarea unor probleme sociale și economice stringente. Este
totuși important ca intervențiile să fie susținute prin abordări și proceduri unitare, iar gestionarea să
fie realizată de organisme de management specializate.

285 Comunicatul Guvernului României din 30 septembrie 2014, cu titlul „ Cooperarea în domeniile educației, cercetării
științifice și culturii între România și Republica Moldova, continuată prin trei acorduri ”, accesibil în versiune
electronică la: http://gov.ro/ro/print?modul=sedinte&link=cooperarea -in-domeniile -educatiei -cercetarii -tiintifice -i-
culturii -intre-romania -i-republica -moldova -continuata -prin-trei-acorduri , accesat ȋn data de 05.10.2015.
286 În ședința Guvernului României din 30 septembrie 2015 a fost aprobat Memorandumul privind negocierea și
semnarea Programului de cooperare științifică și tehnologic ă între Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și
Inovare din România și Academia de Științe a Moldovei.

85 CAPITOLUL 3
PATRU DIMENSIUNI ALE COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE ÎNTRE ROMÂNIA
ȘI UCRAINA, RESPECTIV ÎNTRE ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLD OVA PENTRU
PERIOADA 2014 – 2020. PROVOCĂRI, OPORTUNITĂȚI ȘI RECOMANDĂRI

În cadrul acestui capitol urmărim să realizăm o analiză a fezabilității obiectivelor și
priorităților stabilite prin P rogramul Operațional Comun (P.O.C.) România – Republica Moldova
2014 – 2020 și P .O.C România – Ucraina 2014 – 2020. Miza analizei este aceea de a oferi o
perspectivă complementar ă celei deja exprimate în scopul unei mai bune implementă ri a
programelor operaționale de cooperare transfrontalieră, dar și a celor cu finanț are națională.
Totodată, pentru eficientizarea cooperării transfrontaliere între România și Ucraina, respectiv
între România și Republica Moldova în cadrul acestei analize, sunt conturate și fundamentate
punctual o serie de recomandări și propuneri de int ervenție.

3.1 P .O.C. 2014 -2020 Româ nia-Republica Mo ldova, respectiv, Româ nia-Ucraina

Ȋncepem prin a sistematiza dificultățile ce au fost constatate în derularea programelor 2007 –
2013 de către beneficiari și parteneri287 cu dorința de a fi luate ȋn calcul ȋn derularea noului exerciț iu
financiar 2014 -2020. Astfel:

 este importantă identificarea corectă a partenerilor de proiect, mai ales ȋn condițiile existenței
unei fragmentă ri a competenț elor atât în Republica Moldova cât și în Ucraina. În plus , trebuie
ținut cont de specificul relaț iei cu c ele două state vecine. Astfel, ȋ n cazul Romȃniei și al
Republicii Moldova, relația bila terală pozitivă și avantajul limbii vorbite au avut un efect
benefic , stimulând parteneriatele și în consecință cunducând la depuner ea unui număr mare de
aplicaț ii, situaț ie car e nu se reproduce exact la fel ȋ n cazul Ucrainei. Mai mult, un alt factor ce
trebuie avut ȋ n vedere este legat de niveluri le de dezvoltare diferite dintre statele membre ale
UE și statele partenere, ceea ce face ca aceștia din urmă să întȃmpine dificultăți în a deveni
parte egală a unor proiecte de anvergură;
 Republica Moldova și Ucraina au fost adesea privite ca un tot, ceea ce a generat, pe de o parte,
insatisfacție pentru statul mai performat ș i pe de alta, of erte nediferențiate la probleme ce nu
erau ȋ ntotdeauna identice;
 ȋn raport cu alte politici ale UE, sumele alocate cooperării sunt insuficiente pentru regiunile din
afara Uniunii avȃnd în vedere faptul că acestea trebuie să facă numeroase reforme pentru a se
ralia la standardele europene;
 instabilitatea politică quasi -permanentă de la Chișinău, dar , mai ales , criza majoră prelun gită
din Ucraina sunt și ele două e lemente ce trebuie avute ȋ n vedere;
 cofinanțarea (obligatorie, de altfel) de 10% din valoarea proiectului este și ea o constrângere
pentru beneficiari și un impediment important în imple mentarea cu succes a proiectelor dată
fiind situația economică precară a acestor state, vulnerabilitate agravată de crizele politice din
cele două state partenere;

287 Policy Memo, nr 46 , Centru Romȃn pentru Politici Europene , august 2013 http://www.crpe.ro/wp –
content/uploads/2013/08/Policy -Memo -Cooperar e-Regionala -FINAL.pdf accesat în data de 20.09.2015 .

86  perioada între depunere și contractarea proiect or este prea lungă, circ umstanțele și realitățile ȋn
care se va desfăș ura derularea acestora suferind uneori modificări semnificative. Aceasta este o
dificultate majoră , ținȃnd cont de faptul că , de exemplu, ȋ n cazul Ucrainei, suveran itatea
acesteia a fost afectată prin anexarea de că tre Rusia a peninsulei Crim eea cu efecte multiple
inclusiv pentru implementarea unor p roiecte de acest gen deoarece, ȋn loc să se preocupe de
cooperarea la frontiere, de p ermeabili zarea acestora se ocupă mai mult de securi zarea acestora,
deci, de ȋ nchiderea lor;

Din punct de vedere geo grafic , Programul de Cooperare T ransfrontalieră (ENI 2014 -2020) are
ȋn vedere următoarea acoperire geografică288:

Frontiere terestre Puncte de trecer e maritime Bazine maritime
Kolarctic/Rusia Italia/Tunisia Regiunea Mării Baltice
Karelia/Rusia Marea Neagră
SE Finlanda/Rusia Marea Mediterană
Estonia/Russia Regiunea Atlanticului
Letonia/Rusia
Lituania/Rusia
Polonia/Rusia
Letonia/Lituania /Belarus
Polonia/Belarus/Ucraina
Ungaria/Slovacia/Romȃnia/
Ucraina
Romȃnia/Moldova
Romȃnia/Ucraina

Așa cum se poate observa comparativ cu exercițiul financiar 2007 -2013289, se continuă în
mare parte aceleași programe, cu excepția regiunii Atl anticului ce acum cuprinde Spania, Portugalia

288 “Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) – 2014 -2020 Programming document for EU
support to ENI Cross -Border Cooperation (2014 -2020) ” , European External Action Service, EUROPEAN Com mission –
Directorate General For Development And Cooperation – Europe aid http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-
enp/cbc_2014 -2020_programming_document_en.pdf p.18, accesat în data de 20.09.2015.

87 și Marocul și a modifică rii programe lor trilaterale ce devin bilaterale, precum cele dintre Romȃnia –
Ucraina și Romȃnia -Republic a Moldova ce substituie pe cel d intre Romȃnia -Republica Moldova –
Ucraina.
Din pun ct de vedere al obiectivelor specifice cooperării transfrontaliere stabilite de
Documentul de Programare IEV 2014 -2020 al EEAS , ȋn perioada 2014 -2020290, acestea sunt :

1. Dezvoltare de afaceri și IMM -uri

– Promovarea cooperării dintre mediul public și privat ;
– Consolidarea de clustere economice;
– Consolidarea competitivității;
– Promovarea și sprijinirea antreprenoriatului;
– Sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea întreprinderilor din sectoare specifice (de exemplu,
turism, agricultură, pescuit);.

2. Sprijinirea educației, cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării

– dezvoltarea cooperării dintre întreprinderi și instituțiile de formare pentru inovare și
cercetare&dezvoltare, planificarea educațională comună;
– Promovarea dezvoltării competențelor ș i învățării continue;
– Sprijinirea cooperării locale în domeniul educației;
– Promovarea și sprijinirea cercetării și inovării;

3. Promovarea culturilor locale și conservarea patrimoniului istoric

– Promovarea culturil or locale și a istorie i
– Sprijinirea tehnicilor tradiționale de dezvoltare economică locală;

4. Promovarea incluziunii sociale și lupta împotriva sărăciei

– Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor sociale
– Îmbunătățirea accesului la serviciile sociale
– Promovarea egalității de gen și egalitat ea de șanse;
– Sprijin pentru integrarea imigranților și a grupurilor vulnerabile;
– Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;
– Stimularea gradului de angajabilitate al tinerilor;

5. Sprijin pentru buna guvernanță local ă și regională

– Creșterea capacității autorităților și comunităților locale /regionale și ȋncheierea de parteneriate ȋ ntre
sectorul privat și mediul academic;
– Coordonarea activităților de planificare;

289 A se vedea European Commission, ENPI Cross Border C ooperation Strategy Paper 2007 -2013, document disponibil
la: https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/enpi_cbc_sp_ip_2007 -2013_final_en.pdf , accesat în data de
15.12.2015.
290 “Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) – 2014 -2020 Programming document for EU
support to ENI Cross -Border Cooperation (2014 -2020) ” , European External Action Service, EUROPEAN Commission –
Directorate Gen eral For Development And Cooperation – Europe aid pp.25 -27 Anexa 1
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-enp/cbc_2014 -2020_programming_document_en.pdf accesat accesat în data
de 20.09.2015.

88 – Sprijin pentru integrarea regională;
– Promovarea cooperă rii juridice și administrative;

6. Protecția mediului, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice

– Acțiuni comune pentru protecția mediului și gestionarea eficientă a spaț iului maritim și a
resurselor ;
– Conservarea și utilizarea durabilă a re surselor naturale, inclusiv a biodiversității;
– Suport pentru gestionarea sustenabilă a deșeurilor și a apelor uzate
– Acțiunea comună și cooperarea în abordarea provocărilor schimbăril or climatice, inclusiv
modelare a impactului schimbărilor climatice și dezvoltarea de măsuri corespunzătoare (comune);
– Sprijin pentru eficiența energetică și a resurselor (inclusiv utilizarea energiei din surse regenerabile)

7. Îmbunătățirea accesibilității regiunilor, dezvoltarea unor rețele și sisteme de transport și
comuni cații durabile

– Îmbunătățirea mobilității persoanelor și a mărfurilor;
– Dezvoltarea serviciilor de transport și a infrastructurilor;
– Dezvoltarea infrastructurii TIC, schimbul de date și interoperabilitatea

8. Provocări comune în domeniul siguranței și securității

– Sprijin pentru dezvoltarea sistemului sanitar;
– Îmbunătățirea accesului la sănătate;
– Prevenirea și combaterea criminalității organizate;
– Aplicarea legii, cooperare polițienească și vamală (schimb de intelligence și
informații etc.)
– Sprijin pentru activități comune de prevenire a dezastrelor naturale și provocate de om, precum și
acțiuni comune în situații de urgență.

9. Promovarea și cooperarea în securitatea energetică și energia durabilă

– Generarea de energie sustenabilă;
– Sisteme e nergetic e de transmisie și distribuție .

10. Promovarea gestionării frontierelor și securitatea frontierelor, managementul mobilității și a
migrației

– Sprijin pentru eficiența și securitatea frontierelor;
– Ȋmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere și e chipamentului de la punctele de trecere;
– ȋmbunătățirea operațiunilor de management al frontierei, vămi și procedur i de acordare a vizelor .

11. Alte obiective care nu se regăsesc în lista de sus dar care pot avea un impact transfrontalier
semnificativ (neces ită justificări de la caz la caz)

Obiectivele sunt stabilite în Documentul de Programare ENI 2014 -2020, dar programele au
fost s electate, în funcție de nevoi le identificate la nivelul ariei proprii, oprindu -se la un numar
maximum de 4 obiective implement abile. Seturile de documente referitoare la ambele POC -uri au

89 fost transmise Comisiei Europene la 30 iunie 2015291, iar la 18 decembrie 2015 ambele programe au
fost aprobare de către Comisia Europeană292 în primul set de programe adoptate . Se preconizează că
primele apeluri de propuneri de proiecte să fie lansate în semestrul al doilea al anului 2016 , conform
calendarelor din programele operaționale.
În continuare analizăm o serie de oportunități, provocări și propunem recomandări specifice
privind cooperarea t ransfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între România și Republica
Moldova pentru perioada 2014 – 2020:

3.2. Cooperare ș i colaborare transfrontalier ă
Vom ȋncepe cu dimensiunea politică, continuăm cu cea economică și socială , ajungem la importa nța
existenței unei culturi a implementării măsurilor adoptate și ȋncheiem cu complementari tatea acestor
programe cu altele având aceeași destinaț ie.

3.2.1. Cooperarea politică
Stabilitatea politică este unul dintre factorii importanți ai întăririi coope rării transfrontaliere
între cele trei țări. Dacă , în cazul României există stabilitate politică, în cel al Ucrainei, iar, în ultima
perioadă, și în cel al Republicii Moldova, s -au consumat mai multe momente de tensiune și
instabilitate politică. Ȋn plus, caracterul predom inant centralizat al celor trei țări se reflectă inevitabil
și asupra modului de implementare eficientă și eficace a intervențiilor cu specific de cooperare
transfrontalieră ceea ce face ca, orice instabilitate politică la nivel central , să se resimtă , mai
devreme sau mai târziu, la nivel regional. Drept rezultat, intervențiile coordonate de autoritățile
locale sau regionale sunt tergiversate sau amânate.
Desele schimbări politice și , mai ales, excesiva alternanță guvernamental ă generează adesea
modifică ri ale obiectivelor stabilite ȋ n cooperarea bilateral ă și multilateral ă ce nu sunt ȋ ntotdeauna
cele specifice POC. Reordonarea priorităților implică automat și efectuarea unor noi runde de
negocieri, identificarea altor surselor de finanțare aferente , ceea ce duce la ȋntârzieri ȋ n aplicarea
programelor. Cel mai bun exemplu ȋn acest sens, ȋl reprezintă asistența tehnică și financiară acordată
de România Republicii Moldova, d esele neînțelegeri politice i nterne din Republica Moldova
determinâ nd întârzierea sau blocarea unor propuneri de proiecte înaintate de către ministerele sau
autoritățile publice eligibile. Vorbind d espre viitor, este previzibil ca o eventuală revenire la
guvernare a partidelor de stânga , să conducă la blocarea unor intervenț ii aprobate sau aflate în curs
de aprobare.
Bătăliile politice interne între partide, ȋn cazul guvern elor de coaliție, generează și ele multiple
dispute referitoare la intervențiile prioritare . Ȋn cazul Republ icii Moldova, disputele pe alocă rile
bugetare a le proiectelor cuprinse ȋn Acordul cu Româ nia au vizat mai degrabă subiecte din categoria
cine și cum gestionează resursele și ce avantaje politice rezultă în urma i mplementării intervențiilor
decât cele legate de eficiența sau relevanț a acestora.
În cazu l Ucrainei, conflictul armat din partea de est, dar și anexarea de către Federația Rusă a
regiunii Crimeea a u generat o serie de temeri politice referitoare la stabilitatea regiunilor de frontieră

291 Conform fișelor de prezentare a celor două POC -uri dispon ibile la : http://mdrap.ro/dezvoltare -regionala/ -4970/ –
7572/ -9495 , accesat ȋn data de 27.09.2015.
292 A se vedea comunicatele de presă ale MDRAP din 21 decembrie 2015, disponibile la:
http://www.mdrap.ro/comunicare/presa/comunicate/programul -operational -comun -romania -republica -moldova -eni-
2014 -2020 -a-fost-adoptat -de-comisia -europeana , accesat la 21 decembrie 2015.

90 din sud -vestul Ucrainei (regiunile Odessa și Cernăuți). În acest co ntext, comportamentul centralizat
al autorităților centrale s-a acentuat ș i, drept rezu ltat, au fost diminuate competențe le specifice
regiunilor. Astfel, orice intervenție cu specific de cooperare transfrontalieră, fie că este finanțată prin
asiste nța tehnică a UE, fie că este susținută prin intermediul unor programe guvernamentale, trebuie
să fie aprobată la nivel central. Această stare de fapt gen erează întârzieri ale proces elor de
programare, luarea decizi ilor și implementării intervențiilor. De evidențiat, dorința autorităț ilor
ucrain iene de a intensifica relația cu Româ nia, u n exemplu de acest fel regă sindu -se în proiecte le de
cooperare Debrecen – Oradea (dezvoltat de Institutul de Studii Euroregionale) ș i Suceava – Cernăuți.
Multiplicarea unor asemenea experiențe va contribui la facilitarea implementării eficiente a POC
România – Ucraina pentru perioada 2014 – 2020.
La nivelul experților se constată existența unei colaboră ri mult mai eficiente decât cea de la
nivelul clasei politice. Un exemplu ȋl reprezintă colaborarea existentă ȋ n materie de expertiză în
domeniul gospodării apelor. Astfel, în cazul experților de la nivelul regional sau național există o
deschidere puternică privind relația cu partea română, chiar dacă situația de la nivelul pol itic
ucrainiean este oarecum incertă. Aceeași situație a fost identificată și în cazul altor sectoare de
intervenție vizâ nd dezvolt area regională .
În mod normal, corespondența uzuală cu autoritățile naționale din cele două țări are loc în mod
direct, fiind vorba de chestiuni tehnice. Au fost însă și cazuri în care nefiind obținute rezultatele
scontate s -a solicitat intervenția MAE pe canale diplomatice, ceea ce, chiar dacă a dus la o
întârziere , a facilitat reluarea procesului , ce ar fi fost în alte condiți i blocat . Ministerul româ n al
Afacerilor Externe face eforturi pentru eficientizarea comunicării cu autoritățile centrale ale celor
două țări parte nere, înregistrându -se însă uneori întârzieri în obținerea răspunsurilor sau punctelor
lor de ved ere. Există și situații ȋn care, mai ales ȋ n cazul unor proiecte complementar e, poziția
Autorității Comune de Management trebuie coroborată cu cea a Ministerului Fondurilor Europene,
ceea ce duce, de asemenea, la un ele ȋntârzieri, justificate, ȋ n opinia noastră . Dar, marile probleme
legate de ȋntârzieri vin dinspre cei doi parteneri și se datorează tensiunilor interne existente între
diversele autorități ale acestora. De exemplu, în cazul Republicii Moldova ies deseori la iveală
tensiuni le existente între Cancelaria de Stat și anumite ministere de linie , respectiv, de sinteză
referitoare la modul de gestion are a fonduri lor externe. Ori, aceste tensiuni se transferă și ȋ n calitatea
comunicării di ntre autoritățile publice vizate de respectivele intervenții. Pentru următoa rea perioadă
este de așteptat ca această stare de lucruri să continue, mai ales că instabilitatea politică va continua
și ea, probabil , alimentând, ȋ n continuare, asemenea dispute instituționale .

RECOMANDARE
Știut fiind că AC/AM joacă rolul principal în i mplementarea POC apreciem că, î n contextul
implementării POC România – Ucraina și POC România – Republica Moldova pentru exerciț iul
financiar 2014 – 2020, este nevoie să crească rolul Ministerului Afacerilor Externe în procesul de
facilitare a implementări i programului . Acest lucru presupune, întărirea capacității administrative a
MAE prin înființarea unei unități de suport pentru implementarea intervențiilor de tipul cooperării
transfrontaliere sau asistenței tehnice și financiare acordate Republicii Moldo va și Ucrainei. Pentru
ca această unitate să fie eficientă, este nevoie ca designul său organizațional și funcțional să
corespundă structurilor de consultanță și asistență tehnică specifice altor ministere de linie sau de
sinteză din România . Pentru aceast a, bugetul MAE ar trebui suplimentat, iar unității de suport să i se
aloce un număr suficient de posturi.

91 Totodată, ca urmare a deselor schimbări politice din cele d ouă țări partenere, sunt frecvente
schimbările de personal în agențiile și autoritățile gu vernamentale responsabile cu implementarea
proiectelor . Aceste schimbări s-au reflectat negativ și asupra implementării POC România – Ucraina
– Republica Moldova 2007 – 2013 ș i, cum p entru exerciț iul financiar 2014 – 2020 există ȋ n
continuare riscul unor f luctuații semnif icative ale personalului de facilita re a implementării
program elor, este nevoie ca efectul negativ al aces tui proces ce nu poate fi controlat din afar ă, să fie
măcar diminuat .

RECOMANDARE
Pentru diminuarea efectelor generate de comunicare a defectuoasă ca urmare a deselor schimbări de
personal din agențiile și autoritaț ile guvernam entale ale celor două ță ri partenere, este nevoie ca , la
nivel interguvernamental , să se instituie o cooperare intensificată sub forma unor reuniuni periodice
atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul grupurilor de experți. De exemplu, trimestrial ar putea fi
organizate ședințe comune între Guvernul României și cel al Republicii Moldova, iar modelul poate
fi extins și în cazul Ucrainei. Pe linie ierarhică inf erioară , pot fi organizate ședințe comune între
autoritățile publice județene din România și cele raionale din Republica M oldova, respectiv din
Ucraina. Ȋn ace easi direcție, recomandăm, ca atât în cazul celor d ouă POC -uri, precum și în cel al
Acordului înt re Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea
programului de asistență tehnică și financiară să fie elabor ate documente sintetice ale fiecă rei
reuniuni care să intre ȋ n portofolii le electronice ale respectivelor proiecte /program e.293 Astfel,
utilizatorii sistemului vor avea acces la informații le necesare implement ării intervențiilor indiferent
de schimbările de personal ce pot apărea ȋntre timp. Ȋ n acest fel, memoria institu țională suplineș te
conti nuitatea personalului implicat ȋn aceste activităț i.

În fine , subliniem faptul că numeroasele animozități, controverse, rivalități sau ezitări de
natură politică c reează întârzieri în implementarea intervențiilor specifice cooperării transfrontaliere
între România și cele două state part enere. De aceea, pentru diminuare a efectelor instabilităț ii
politice , este nevoie ca autoritățile românești să aibă un comportament proactiv și prospectiv. Ac esta
ar asigu ra structurilor de management a programelor scenarii care să permită adecvarea progra melor
la context ul din res pectivele ță ri partenere și, astfel, continuarea demersurilor d e implementare a
intervențiilor, diminuându -se, ȋn acest fel, probabilitatea amână rii/sistării intervenț iilor.

3.2.2. Colaborarea economică și socială
În ultimii ani schimburile economice între România și Ucraina, respectiv România și
Republica Moldova s -au îmbunătățit considerabil. Cu toate că, în contextul crizei politice din
Ucraina, relațiile economice dintre cele două state s -au diminuat, acestea se mențin pe un trend
pozitiv față de perioada precedentă, 2008 – 2009. În cazul schimburilor economice între România și
Republica Moldova, România se situează pe locul I în rândul țărilor partenere ale Republicii
Moldova, atât la capitolul importuri (14,8% din totalul ex porturilor), cât la cel al exporturilor (23%

293 În cazul P rogramului ROUAMD au fost elaborate minute ale fiecarei ședinte care, după semnarea de către
Președintele CCM , au fost distribuite către toți membrii CCM. Aceeași practică va fi valabilă și î n 2014 -2020 și se
recomandă extinderea sa și către alte forme de cooperare.

92 din totalul exporturilor).294 Poziționarea României pe primul loc al clasamentului este stabilă din
2008 (când a depășit schimburile comerciale avute de Republica Moldova cu Federația Rusă), iar în
această perioad ă valoarea nominală a tranzacțiilor a crescut constant. Această stare de fapt denotă
tendința de consolidare a prezenței economice a României în Republica Moldova. De exemplu, până
în anul 2014 valoarea totală a investițiilor românești atrase în Republica Moldova a fost de
aproximativ 180 milioane USD295. La 1 ianuarie 2015, pe teritoriul Republicii Moldova funcționau
aproximativ 1600 de persoane juridice cu capital românesc, ceea ce constituia 16% din numărul de
întreprinderi înregistrate în Republica Moldov a.296 Investițiile românești sunt direcționate în
principal spre următoarele domenii: activități financiare; comerț; industria prelucrătoare; tranzacții
imobiliare și servicii de consultanță.
Cu toate acestea, persistă ȋncă o anume neîncredere în rândul oame nilor de afaceri români cu
privi re la oportunitatea investiții lor în Republica Moldova sau în arealul transfrontalier din Ucraina.
Gradul ridicat de corupție, funcționarea defectuoasă a instituțiilor, impredictibilitatea și instabilitatea
politică sunt pri ncipalele cauze care generează această stare de neîncredere.
Totodată, dacă în cazul Republicii Moldova , dinamica investițiilor r omânești poate fi
cuantificată , în cazul Ucrainei aceasta este mai greu de stabilit. Ceea ce se constată ȋ nsă este că, în
ultimii ani unele structuri cu rol de facil itare a schimburilor economice di ntre cele două state, cum ar
fi Camera de Comerț Bilaterală România – Ucraina, și -au diminuat semnificativ activitatea.

RECOMANDARE
Revitalizarea camerelor de comerț bilateral sau înf iințarea unor camere de comerț transfrontalier,
prin intermediul unor proiecte care să stimule ze apariția ș i/sau dezvoltarea activități i acestora.
Proiectele pot urmă ri organizarea de forumuri, prezentări de produse și servicii, activități de
consultanț ă ș.a. și pot fi finanțate din fondurile Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu
Mediul de Afaceri . Totodată, pentru promovarea evenimentelor economice ș i consolidarea relațiilor
economice între România și Ucraina, respectiv înt re România și Re publica Moldova este nevoie de
supliment area bugetul ui MAE ș i, deci al Ambasadelor și C onsulatelor României în Ucraina și,
respectiv, Republica Moldova.

Experiența exerciț iului financiar 2007 – 2013 ne arată că , dimensiunea economică a cooperării
trans frontaliere , a avut ca obiectiv, ȋntre altele, creș terea competitivității prin intermediul măsurilor
de diversificare și modernizare în scopul realizări unei durabil e, dar și a infrastructurii de transport și
a rețelelor energetice. De aceea, din perspecti vă economică , intervențiile finanțate prin POC
trilat eral s-au concentrat pe investiții cu impact macro -economic, cum ar fi , în cazul Republicii
Moldova , diversificarea surselor de energie și a rețelelor transnaționale sau, pentru Ucraina,
modernizarea pun ctelor de frontieră dintre România și Ucraina. De aici ș i sumele semnificative
alocate acestor proiecte. Exemplu, gazoductul Iași – Ungheni al cărui buget total a fost de
aproximativ 26 milioane de euro (din POC România – Ucraina – Republica Moldova , fiind alocați 7

294 Conform datelor Biroului Național de Statistică din Republica Moldova, a se vedea nota informativă Activitatea de
comerț ex terior a Republicii Moldova în ianuarie -septembrie 2015 , 13 noiembrie 2015,
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4957&parent=0 accesat ȋn data de 15.11.2015.
295 Conform datelor prezentate de Ambasada Republicii Moldova în Romania pe site -ul să la secțiunea „ Relații
comercial -economice ”: http://www.romania.mfa.md/trade -economic -relations -rom-ro/, accesat ȋn data de 19.11. 2015.
296 Ibidem

93 milioane de euro). D in păcate, odată finalizat proi ectul, se constată că efortul fă cut nu est e suficient
și că , pentru ca această investiție să fie pe deplin funcționa lă și să aibă impactul scontat , ar mai fi
nevoie de investiții suplimentare ȋn valoare de 200 milioane de euro.297 Astfel ȋncâ t, o investiție c e
avea un dublu scop, de susținere a dezvoltării econ omice a Republicii Moldova și de contracarare a
dependenței energet ice de Federația Rusă nu-și atinge pe deplin scopurile politice urmărite. Așa cum
știm, Programul ROUAMD 2007 -2013 avea un buget de 126,7 mili oane EURO, din ca re numai
30% puteau fi utilizați pentr u investiții în proiecte majore de infrastru ctură selectate direct. Astfel
încat, cu resursele disponibile și cu o cofinanțare impor tantă din partea României a fost realizată
interconectarea sistemelor de transpor t gaze din cele doua țări, proiect care îndeplineș te criteriile
privind impactul transfrontalier. Pentru restul investiției necesară continuării rețelei de transport
gaze pe teritoriul moldovean, vor trebui să fie identificate noi surse interne sau internaționale. La
momentul încheierii documentării pentru realizarea prezentului studiu , prin conductă se alimenta
orașul Ungheni, rămânând un deziderat extinderea alimentării cătr e alte localități din Republica
Moldova.
Plecând de la exemplul invocat în paragraful anterior, este important ca , în procesul de
identificare a priorităților de finanțare a investițiilor în infrastructură , să se aibă în vedere, ȋn egală
măsură , eventualel e precondiții referitoare la funcționalitatea d eplină a acestora, dar și de existența
unor nevoi sociale locale și regionale reale din aria de intervenție a programului. Este mai potrivit să
se finanțeze intervenții mai mici și viabile , decât proiecte mari care sunt ȋnsă dependente de alte
investiț ii premergătoare sau ulterioare c eea ce face ca, uneori, eficienț a sco ntată a proiectelor să nu
fie atinsă . Cum exist ă riscul ca și în cazul exerciț iului financiar 2014 – 2020 să se înregistreze o
asemenea situați e, mai ales că au fost stabilite deja o serie de proiecte mari de infrastructură care vor
fi atribuite prin încredințare directă298, este de dorit evit area repetă rii acestui scenariu.

RECOMANDARE
Dat fiind faptul că , în cazul proiectelor mari de infrastru ctură nu pot fi operate ȋn timpul derulă rii
unor modificări majore este nevoie ca autoritățile implicate, împreună cu structurile de management
ale celor două POC -uri, să demareze din timp acțiuni le specifice de identificare a eventualelor
situații de comp lementaritate și /sau a nevoilor adiț ionale de investiții , astfel încât impactul economic
scontat să fie atins ȋn parametri planificați și ȋ ntr-un timp cât mai scurt. Totodată, pentru proiectele
ce vor fi selectate pe baz ă de competiție, autoritățile de man agement ar trebui să promoveze
proiecte le ce vor oferi , în timp , valoare adăugată consolidării relațiilor economice transfrontaliere.

Chiar dacă obiectivul tematic 1 stabilit de Documentul de Programare IEV 2014 -2020 ,
dezvoltarea de afaceri și a IMM -urilor, nu a fost selectat de către cele două POC -uri, este important
ca interve nțiile aprobate să contribuie, prin dezvoltarea de afaceri și îmbunătățirea investițiilor
bilaterale sau multilaterale în arealul de referință, la consolidarea relați ilor economice
transfrontaliere di ntre România și cele două state partenere. Un asemenea rezultat poate fi obținut
prin con lucrarea dintre structurile de ma nagement a celor două POC -uri și solicitanți, iar o bținerea

297 A se vedea opinia expertului Victor Parlicov enunațată în cadrul unui interviu pentru postul de Radio E uropa Liberă,
12 noiembrie 2015. Interviu disponibil la: http://www.europalibera.org/content/article/27359589.html , accesat ȋn data de
15.11.2015.
298 Care vor constitui 30% din contribuția UE pentru implementarea celor două POC -uri. După fișele de prezentar e a
celor două POC -uri disponibile la: http://mdrap.ro/dezvoltare -regionala/ -4970/ -7572/ -9495 , accesat ȋn data de
27.09.2015.

94 unui asemenea rezultat ar constitui un indicator al existenț ei culturii de implementare a proiectelor
de cooperare transfrontalieră.

3.2.3. Implementarea mă surilor specifice intervențiilor de cooperare transfrontalieră
Cultura implementării programelor și proiectelor reprezintă o dimensiune esențială pentr u
consolidarea cooperării transfrontaliere. Eficiența, eficacitatea, relevanța și adecvarea intervențiilor
sunt criterii care indică nivelul culturii implementării proiectelor într -o anumită comunitate sau arie
de intervenție. Cultura implementării interve nțiilor publice se întărește în timp, iar în cazul
cooperării transfrontaliere implică o „contagiere” pe tot arealul de intervenție. De aceea, în cazul
României, care a beneficiat de asistență tehnică și financiară din partea UE încă din anul 1995,
putem v orbi deja de o vastă experiență în implementarea intervențiilor. Prin intermediul fostului
program PHARE CBC, România a contribuit la inițierea unor procese de dezvoltare a culturii
implementării intervențiilor publice în regiunile adiacente graniței. Din punct de vedere normativ,
se aștepta ca prin intermediul Programului trilateral aferent perioadei 2007 – 2013 să se continue
demersul de consolidare a acestei culturi, astfel încât proiectele finanțate să fie implementate
corespunzător și să -și atingă imp actul scontat. Atingerea unui asemenea obiectiv ar trebui să implice
existența, pe întregul areal de intervenție, a unui set de abordări, principii, instrumente și proceduri
convergente. Experiența ultimilor ani ne -a arătat faptul că, deși existau toate pr emisele necesare
pentru consolidarea continuă a nivelului culturii implementării, acesta a rămas unul moderat.
Menționăm faptul că Programele 2007 -2013 au introdus responsabilități crescute pentru statele terțe ,
astfel încât exercițiul financiar amintit a constituit și o per ioadă de adpatre la rigorile acestuia.
Subliniem faptul că, conform metodologiei PHARE/TACIS, proiectele statelor terțe erau
implementate prin intermediul Delegațiilor CE din aceste state, implicarea autorităților naționale
fiind minimă .
Un prim factor care a determinat acest nivel moderat constă în faptul că elaborarea și
aprobarea reglementărilor interne ale celor două țări partenere s -au derulat destul de greu, ceea ce a
cauzat întârzierea demarării proiectelor, mai ales în cazul Ucra inei. Acest risc se prefigurează și
pentru perioada financiară 2014 – 2020, deoarece până în prezent nu s -a realizat corelarea de ordin
legislativ și normativ între cele două țări în privința programelor de cooperare transfrontalieră.299
Riscul este cu atât mai vizibil cu cât , în cazul Ucrainei , elaborarea și aprobarea cadrului normativ
intern aferent programului se efectuează la nivel central, iar în cazul Republicii Moldova
continuarea instabilității politice periclitează aprobarea și intrarea în vigoare a cadrului normativ
aferent POC România – Republica Moldova. Totodată, un aspect important se referă la faptul că, în
cazul programului trilateral pentru perioada 2007 – 2013, toate deciziile s -au luat , firesc, în format
trilateral și datorită acestui aspect a fost nevoie de mai mult timp pentru atingerea consensului între
toate părțile implicate. În cazul noii abordări referitoare la POC România – Republica Moldova,
respectiv România – Ucraina pentru perioada 2014 – 2020, p rocesul de luare a deciziilor ar trebui s ă
fie, din acest punct de vedere, mai rapid. Cu toate acestea, există riscul ca anumite decizii să fie
întârziate din cauza diferitelor viziuni programatice, precum și din cauza instabilității politice. Aici
mai trebuie amintit faptul că autoritățile naționale din cele două țări pa rtenere nu au si răspundere a
directă a gestion ării programului.

299 Există diferențe între legislațiile naționale privind achizițiile publice, construcțiile, resurse umane, ceea ce conduce la
dificultăți în aplicarea unor criterii/condiții sau termene unitare pe cele două părți ale frontierei.

95
RECOMANDARE
Pentru programele cu finanțare națională, cum ar fi cazul intervențiilor finanțate prin intermediul
Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea
programului de asistență tehnică și financiar este nevoie să existe o metodologie, instrumente și
proceduri unitare, clare și transparente. Recomandăm ca aceste tip de programe să fie gestionate de
o unitate de imple mentare, aflată în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Poziționarea
în preajma prim -ministrului îi va perm ite unității să gestioneze mai flexibil anumite componente ale
intervențiilor, cum ar fi luarea deciziilor, comunicarea cu ministerele și autoritățile de specialitate
românești și din statele partenere. Varianta MAE este și ea valabilă, dacă ministrul de externe ar
avea o poziț ie de vice prim -ministru (cum s -a ȋntâmplat ȋn anumite etape ale pregătirii aderării
Româ niei la UE) ceea ce, de asemenea, ar asigura o mai bună coordonare a activităț ii ministerelor
implicate.

Pentru POC România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013 plafonul prefinanțărilor a
fost de până la 80% din valoarea bugetelor proiectelor. Desigur, un plafon ridicat al prefinanțării
este în avantajul beneficiarilor. În contextul unei culturi de implementare moderat dezvoltate, un
plafon ridicat al prefinanțării prezintă ȋnsă riscul ca beneficiarii să nu -și îndeplinească activitățile în
conformitate cu prevederile cereri lor de finanțare ca urmare a absenț ei presiunii raportării financiare
periodice în vederea decontării sumelor cheltuite. Totodată, pentru echipele de management și
implementare ale programelor este dificil ă monitorizarea atentă a fiecărui proiect în cazul aplicării
procedurilor de recuperare a prefinanțărilor. Chiar și aș a, m enținerea unui plafon ridicat de
prefinanțare pentru POC România – Ucraina, respectiv POC România – Republica Moldova aferent
perioadei 2014 – 2020 , este esențială implementă rii proiect elor, dar, pentru a diminua riscul
subliniat mai sus , trebuie ȋntărită componenta de monitorizare și îndrumare a beneficiarilor de căt re
echipele de management și implementare ale programului. Este de dorit ca activitățile de control să
fie dublate în mod permanent prin metode și tehnici de coaching și debriefing . S-a constatat că au
existat sesiuni de instruire pentru beneficiari și că ofițerii de monitorizare efectuează vizite la
proiecte în baza unui plan anual și ad -hoc.
Un alt aspect care contribuie l a menținerea unui nivel moderat al culturii implementării în
cazul cooperării transfrontaliere se referă la faptul că programul este implementat în unități
teritorial -administrative diferite ca tip și dimensiune. De exemplu, doar regiunea ( oblasti -ul) Odes sa
din Ucraina are o suprafață aproape egală cu cea a Republicii Moldova.
În contextul adoptării de o manieră centralizată a deciziilor referitoare la implementarea
programului se consumă destul de mult timp și resurse pentru solicitarea și obținerea aprob ărilor
necesare conceperii și implementării proiectelor. Aici trebuie menționat faptul că , în cazul Ucrain ei,
în comparație cu Republica Moldova, apare un nivel intermediar de organizare teritorial –
administrativă. La rândul lor, în cazul României și al Rep ublicii Moldova , regiunile de dezvoltare nu
dețin autonomie funcțională deplin ă ȋn implementarea programului, mai ales când este vorba despre
transferul de practici și abordări inov ative în dezvoltarea regională.
Chiar dacă logica intervenției pentru noile POC aferente perioadei 2014 – 2020 a fost
modificată, nivelurile diferite de organizare teritorial -administrativă complică problema cu atât mai
mult cu câ t se menține și dependența regiunilor față de autoritățile centrale. Ori, această stare de fapt
contr ibuie la perpetuarea unor comportamente precum amâ narea deciziilor , apelarea la metode de

96 influențare a decidenț ilor, căutarea unor soluții ocoli toare etc., comportamente ce nu fac decât să
crească gradul de neîncredere a beneficiarilor în autorități și să contribuie la diminuarea motivației
beneficiarilor de a depune cereri de finanțare inovatoare și generatoare de pr actici sustenabile și
durabile.

RECOMANDARE
Este necesar ă direcționarea eforturilor, atât ale structurilor de management ale POC -urilor, cât și ale
autorităților guvernamentale , spre o mai larg ă autonomi e regiona lă în gestionarea intervențiilor cu
specific de cooperare transfrontalieră. Această recomandare vizează atât autoritățile românești, cât și
pe cele din statele partenere, și are ȋn ved ere că, în cazul celor două POC -uri, nu sunt eligibile
intervenții specifice obiectivului tematic 5 al Documentului de Programare ENI 2014 -2020 , care
prevede sprijinul pentru buna guvernanță locală și regională . De aceea, în lipsa unor fonduri
direcționate ȋn acest sens, este important să fie încura jate propunerile de proiecte c e își pro pun
întărir ea cadrului de coordonare a activităților de planificare a d ezvoltării regionale, a proceselor de
integrare regională și, nu ȋn ultimul rând, a guvernanței locale și regionale.

Pe parcursul implementării POC România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013
structurile de gestionare ale programului s -au confruntat cu o serie de probleme cum ar fi:
insuficiența uneori a resurselor umane, nevoia de perfecționare a p ersonalului, insuficienta dotare cu
echipamente logistice, comunicarea deficitară cu anumite autorități publice din România sau din
țările partenere ș.a. Este de apreciat faptul că resursa umană este deobicei performantă , iar
activitățile de dezvoltare a c ompetențelor transversale sunt permanent susținute . Cu toate acestea,
este evident că , personalul are nevoie de pe rfecționare continuă în direc ția dezvoltă rii și actualiză rii
unor competențe precum metodele și tehnicile de evaluare ex-ante și ex-post a imp actului sau a
performanței în diverse domenii și arii de activitate, estimarea reală a costurilor pentru anumite
bunuri, servicii sau lucrări, îmbunătățirea gândirii analitice ș.a. De aceea, prin intermediul POC
aferent perioadei 2014 – 2020 este nevoie ca autoritatea de management să -și stabileasc ă drept
prioritate acest obiectiv și să identifice resurse necesare perfecționării și ȋn continu are a personalului
din structurile responsabile cu implementarea programului. Prin întărirea competențelor profesiona le
și transver sale ale resurselor umane se contribui e în mod indirect la dezvoltarea nivelului culturii
implementării în cazul intervențiilor de cooperare transfrontalieră. În acest sens, personalul
instituțiilor responsabile trebuie să -și asume rolul de p romotori ai unor abordări inovative în ceea ce
privește conceperea și implementarea proiectelor, precum și în aspecte ce țin de dezvoltarea
economică și socială în ariile de acoperire a programului.
O particularitate a programelor de cooperare teritorială transfrontalieră se referă la faptul că
evaluarea programului, atât în faza intermediară, cât și în cea ex -post, este realizată de Comisia
Europeană într -un mod global, pentru toate programele de cooperare transfrontalieră cuprinse în
Politica Europeană de Vecinătate și Instrument ul European de Vecinătate și Parteneriat pentru
perioada 2007 – 2013300. Evaluarea a surprins doar o parte din particularitățile specifice programului
de cooperare trilaterală între România, Ucraina și Republica Moldova, și anume cel e care au stat la

300 De exemplu, evaluarea intermediară a Programului a fost realizată în 2012. Raportul final al evaluării a fost dat
publicității la 11 aprilie 2013. Raportu l de evaluare poate fi accesat la: http://admin.enpi.interact –
eu.net/downloads/8245/Publication_Mid_Term_Evaluation_of_Cross_Border_Cooperation_Programmes_under_the_Eu
ropean_Neighbourhood_and_Partnership_Instrument_ENPI_2007_2013.pdf accesat ȋn data de 12. 09.2015.

97 baza mandatului evaluării. În acest context, structurile comune de management și de implementare
nu-și pot dezvolta pe deplin o capacitate proprie de evaluare comprehensivă privi toare la
implementarea programului. Utilizarea unei abordări conform căreia toate activitățile trebuie
desfășurate cu scopul de a obține rezultate apreciate favorabil de către Comisia Europeană nu
stimulează structurile instituționale în a -și elabora și implementa propriile instrumente și
componente instituționale de evaluare continuă a programului. În consecință, structurile comune de
management și de implementare dețin seturi minimale de evidențe și explicații cauzale referitoare la:
 modul în care se desfășoară programul;
 progresul real al intervențiilor finanțat e;
 impactul direct sau indirect al intervențiilor în comunitățile vizate;
 contextul și particularitățile măsurilor implementate cu succes, dar și ale celor eșuate;
 modalitățile de adaptare a intervențiilor astfel încât acestea să -și atingă mai bine
obiec tivele și indicatorii aferenți.
Menținerea acestei abordări și în pe rioada 2014 – 2020 va perpetua situaț ia descris ă mai sus .

RECOMANDARE
Ținând cont și de faptul că resursele sunt limitate, iar volumul de muncă este unul ridicat, este
nevoie ca structuri le comune de management și de implementare să-și dezvolte capacităț i propr ii de
evaluare , prin in strumentul „ metode lor alternative ”. O asemenea metodă altern ativă poate fi
dezvoltarea de parteneriate cu instituții de învățământ superior sau institute de ce rcetare care să
desfășoare evaluări periodice și tematice ale programului sau ale unor componente ale sale.

Dacă în cazul programelor finanțate de UE există o componentă de evaluare, în cazul
cooperării transfrontaliere între România și Republica Moldova , susținut ă din fondurile naționale de
asistență financiară și tehnică, intervențiile nu sunt evaluate. De exemplu, prima intervenție, în
valoare de 4,76 mil. de euro, realizată în cadrul Acordului între Guvernul Republicii Moldova și
Guvernul României pri vind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza
unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, acordat de România
Republicii Moldova , a presupus construirea a 560 de case pentru familiile sinistrate din lo calitățile
Cotul Morii, Nemț eni și Obileni în urma viiturilor de pe râul Prut din vara anului 2010. Cu toate
acestea, intervenția nu a f ost evaluată astfel încât să fie evidenț iate/comensurate impactul,
vizibilitatea și modul de operare în situații de urge nță și, de ce nu, să fie formulate recomandări utile
unor acțiuni ulterioare specifice acestui tip de intervenții . În contextul în care MDRAP nu a realizat
o evaluare a acestei intervenții, atât în presa din Republica Moldova, cât și în cea din România au
apărut articole în care se făcea u referiri la inutilitatea intervenției, avantajarea părții donatoare,
fraude ș.a. Dacă ar fi existat un raport de evaluare asumat de o parte externă intervenției s -ar fi putu t
diminua nivelul de speculare, iar vizibilitatea intervenției ar fi fost mai ridicată. Este totuși
îmbucurător faptul că în cazul reconstrucției, consolidării și modernizării a 774 de grădinițe
structura gestionară a intervenției a adoptat stilul evaluării continue. Astfel, evidențele referitoare la
intervenție sunt disponibile practic în timp real. Această experiență pozitivă derivă însă dintr -o
cultură a implementării intervențiilor formată de -a lungul timpului la nivelul organizației
implementatoare (în acest caz FISM), și nu dintr -o solicitare direct ă a finanțatorului intervenției (în
acest caz MDRAP din România ș i MDRC din Republica Moldova).

98 Un alt factor care a generat starea existentă se referă la faptul că principiile și „ regulile
jocului ” sunt înțelese diferit sau obligativitatea aplicării lor e ste pusă în discuție sau interpretată .
Chiar dacă limba de lucru a programului este engleza, sensurile unor concepte sunt înțelese diferit.
Fenomenul este un rezultat al lipsei cunoașterii referitoare la managementul intervențiilor publice, și
totodată al lipsei experienței necesare. Din perspectiva autorităților naționale , fenomenul înțelegerii
diferențiate sau eronate a conceptelor și principiilor referitoare la managementul programului și a
proiectelor s -a diminuat deoarece, de -a lungul timpului, organis mele de cooperare transfrontalieră au
dobândit obișnuința de a clarifica eventualele divergențe conceptuale. Cu toate acestea, la nivelul
echipelor de management și de implementare a proiectelor, înțelegerea diferențiată a abordărilor și
principiilor rămân e în continuare o problemă sesizabilă. Este de așteptat ca, odată cu dobândirea
experienței în implementarea proiectelor cu finanțare europeană, precum și prin diversificarea
surselor de finanțare să crească gradul de utilizare a unor sensuri unitare ale c onceptelor și
principiilor referitoare la managementul proiectelor. În acest sens, POC -urile România – Ucraina,
respectiv România – Republica Moldova pentru perioada 2014 – 2020 vor putea fi mai facil
implementate, în comparație cu perioada financiară prec edentă.
Nivelul redus al culturii implementării în cazul intervențiilor de cooperare transfrontalieră se
explic ă prin existența unor proceduri d iferite de reglementare sau autorizare, cum ar fi cele
referitoare la derularea achizițiilor publice, regimul em iterii autorizațiilor de construcție ș.a. Aceste
diferenț e procedurale atrag decalaje semnificative în derularea proiectelor, precum și diminuarea
ratei de atingere a indicatorilor stabiliți în cererile de finanțare. Deși în ultimii ani au fost organizate
o serie de grupuri de lucru și comitete interguvernamentale în vederea identificării soluțiilor
adecvate pentru diminuarea gradului de diferențiere a procedurilor, până în prezent nu s -a reușit
îmbunătățirea acestui neajuns . Riscul utilizării de proceduri diferențiate persistă, mai ales că în
România va intra în vigoare, începând cu ianuarie 2016, un nou cadru legislativ referitor la derularea
achizițiilor publice, ceea ce va adânci decalajele procedurale di ntre România și cele două țări
partenere.
Vizibili tatea redusă a intervențiilor cu specific de cooperare transfrontalieră este un alt factor
al nivelul redus al culturii de implementare a proiectelor. În unele situații, rezultatele proiectelor au
fost diseminate și percepute de populație ca fiind elemente de promovare electorală a concurenților
politici din România sau din Republica Moldova. Acest mod de transmitere eronată a mesajelor
privind reușitele actului de guvernare diminuează semnificativ vizibilitatea rezultatelor obținute în
cadrul proiectelor d e cooperare transfrontalieră. De exemplu, aici poate fi invocată situația
proiectelor cu impact social și economic, cum ar fi gazoductul Iași – Chișinău, lansarea serviciului
SMURD pe teritoriul Republicii Moldova, donarea a cinci autospeciale pentru medic ina de urgență,
a microbuzelor școlare, precum și a autoturismelor pentru diverse servicii publice ș.a. Riscul
interferențelor politice există și în prezent, însă acesta poate fi diminuat prin intermediul realizării
campaniilor periodice de conștientizare în rândul publicului beneficiar cu privire la sursa finanțării și
obiectivele urmărite prin proiecte. Totodată, este nevoie de o etichetare corespunzătoare a lucrărilor
și materialelor rezultate în urma proiectului. În unele situații, în cazul lucrărilor p ublice de
infrastructură, panourile informative se degradează în timp, fără a fi înlocuite la vreme.

RECOMANDARE
Este necesară monitorizarea periodică a beneficiarilor după încheierea proiectelor pentru a vedea
dacă sunt respectate condițiile de asigurare a vizibilității. În acest sens, manualele de identitate

99 vizuală trebuie să conțină prevederi explicite referitoare la durata obligatorie de menținere a
vizibilității intervențiilor.

Este de apreciat faptul că, pe parcursul anilor de implementare a progra mului, Autoritatea
Comună de Management, împreună cu secretari atele tehnice au organizat o serie de forumuri ȋn
scopul facilitării inițierii și consolidării parteneriatelor între instituțiile interesate din aria eligibilă a
programului. Totodată, Autoritat ea Comună de Management a organizat conferințe anuale în care au
fost prezentate informații ref eritoare la dinamica programelor . De aceea, în vederea maximizării
vizibilității rezultatelor obținute în urma intervențiilor finanțate, este nevoie ca structuri le
instituționale ale programelor să intensifice organizarea evenimentelor de follow -up, cum ar fi
caravane le informative sau campanii le de informare prin canalele de media scrisă și electronică, dar
și prin intermediul rețelelor de socializare.

3.2.4. Co mplementaritatea cu alte programe
Plecând de la faptul că , de-a lungul timpului , Comisia Europeană a încu rajat statele membre și
țările terțe să apeleze la principiul complementarității fondurilor și programelor care servesc
atingerii aceloraș i obiective de intervenț ie, este important ca , în cazul cooperării transfrontaliere
între România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova , acest ȋ ndemn să devin ă
unul călăuzitor. În acest sens, u ltimii cinci ani ne permit s ă asistăm la o deschidere a a ccesului
Republicii Moldova și Ucrainei la diverse programe și inițiative ale Comisiei Europene. Astfel,
ambele țări sunt eligibile, conform prevederilor particulare ale fiecărui program în parte, la
Programul Transnațional Dunărea 2014 – 2020, Programul E rasmus+, Programul European pentru
Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru țările din vecinătatea Uniunii Europene (ENPARD) ș.a.
Trebuie subliniat faptul că , odată cu progresul implementării Acordurilor de Asociere, precum și a
Acordurilor privind crearea Zonei de Liber Schimb , ambele state partenere vor beneficia de o
extindere treptată, în baza principiului „ mai mult pentru mai mult ”, a accesului la alte programe și
inițiative finanțate de UE.

RECOMANDARE
După modelul asocierii universităților din zona b azinului Dunării, ținând cont de condiționările de a
avea acces la finanțările prin Programul Transnațional Dunărea 2014 – 2020, ar fi oportun ca
universitățile limitrofe zonei specifice de cooperare transfrontalieră între cele trei țări să se asocieze
într-un consorțiu universitar transfrontalier. Această asociere ar aduce multiple avantaje în
conceperea și implementarea proiectelor de cooperare transfrontalieră, dezvoltarea polilor tematici
de expertiză și consultanță, dezvoltarea unor programe comune de formare inițială și continuă. Tot
în acest cadru , pot fi dezvoltate noi programe transfrontaliere de formare inițială și continuă în
domenii cu specific și impact asupra dezvoltării regionale.

În acest context, ținând cont de faptul că , resursele financi are sunt mereu limitate în rap ort cu
nevoile, este oportun ă continuarea și pe mai departe a unor acțiuni care să țină cont de principiile
adiționalității și complementarității. Din acest punct de vedere, una dintre cele mai mari provocări se
referă la iden tificarea și definirea plauzibilă a posibililor joncțiuni între fond urile provenite de la UE,
bugetul de stat al României sau al altor state sau organizații donatoare cât și a bugetelor de stat ale

100 celor două state partenere. În acest sens, este nevoie de gândire și acțiune comun ă, precum și de o
centralizare și ordonare coerentă a informațiilor, evidențelor și actiunilor specifice fiecă rui domeniu
în parte. Starea de fapt de până acum ne demonstrează că a fost preferat un model de gestionare
asincronă și u nilaterală a intervențiilor, pierzâ ndu-se, astfel, avantajul complementarității și/sau
adiționalităț ii. Ca urmare, puțin e intervenții au reușit să implementeze principiul comple mentarității
și adiționalității, ȋntre acestea putâ nd fi numit proiectul „Condu cta de gaz pentru interconectarea
sistemului de transport al gazelor naturale din România și sistemul de transport al gazelor naturale
din Republica Moldova din direcția Iași (România) – Ungheni (Moldova) ” care a folosit re surse
complementare POC -ului tril ateral, în valoare de peste 19 milioane de euro, provenite atât din alte
fonduri europene, cât și din cele prevăzute în bugetele de stat ale României301 și ale Republicii
Moldova. În concluzie, complentarietatea și adiționalitatea presup une coordonare a fluxu rilor
informaționale referito are la intențiile de finanța re a unor proiecte în diverse domenii de intervenție.
În ca zul Republicii Moldova, acest deziderat este mai ușor de atins deoarece Cancelaria de Stat a
preluat în ultimii ani rolul de coordonare a as istenței externe acordate acestei țări. În schimb, în
cazul Ucrainei este ceva mai dificil date fiind particularitățile de organizare administrativ -teritoriale,
precum și alte aspecte ce țin de design -ul funcțiilor și prerogativelor autorităților guvername ntale
centrale, regionale și locale.
Un alt aspect problematic identificat se referă la faptul că atât în cazul Republicii Moldova, cât
și în cazul Ucrainei, se manifestă fenomenul lipsei bugetelor de cofinanțare pentru programele de
cooperare transfrontal ieră sau chiar și pentru participarea la alte programe sau inițiative ale Uniunii
Europene. În acest caz, beneficiarii, fie ei autorități, organizații private pentru profit sau nonprofit,
sunt nevoite să identifice și să contracteze asistență financiară a dițională. O asemenea situație
conduce uneori la imposibilitatea implementării proiectelor sau, în cel mai bun caz, la o întârziere a
implementării activităților prevăzute în proiecte. Este de așteptat ca , în următoarea perioadă această
situație să persist e, iar , pe fundalul extinderii accesului la alte surse de finanțare , să apară riscul ca ,
potențialii beneficiari , să nu aibă capacitatea de a concura cu cereri de finanțare sau de a implementa
proiectele contractate.

RECOMANDARE
În cazul Republicii Moldov a, în situația aprobării unor proiecte cu finanțare europeană, este oportun
ca, în cazul lipsei de cofinanțare pentru anumite domenii prioritare de intervenție și care ar putea fi
complementare obiectivelor de intervenție aferente P .O.C., cofinanțarea să f ie asigurată din bugetul
prevăzut prin Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind
implementarea programului de asistență tehnică și financiară.

Având în vedere că pentru intensificarea cooperării transfrontaliere sunt multe domenii și arii
de intervenție prioritară este destul de dificil ca prioritățile să fie ordonate după criterii care să
reflecte interesele diverse lor categorii de beneficiari sau grupuri interesate. De aceea, fiind conștienți
că fiecare domeniu este priori tar în felul său, dorim să oferim exemple de posibile intervenții
complementare în domeniul politicilor educaționale sau culturale, foarte des invocat atunci când se

301 De exemplu, pentru acest proiect au fost alocați 5,29 de milioane de euro din bugetul aferent Acordului între
Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și
financiară în baza unui ajut or financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, acordat de România
Republicii Moldova. În plus, beneficiarul român a cofinanțat cu 14,2 mil. Euro lucrările de pe partea română.

101 discută despre aprofundarea relațiilor între România și Republica Moldova, sau România și Ucraina.
În acest sens, investiția în reconstruirea și modernizarea grădinițelor din Republica Moldova este o
reușită și ar trebui să devină un exemplu pentru alte niveluri de învățământ sau compo nente
educaționale. Din perspectiva instituțională, în ultim ul deceniu asistența oferită de România
Republicii Moldova a continuat să se concentreze pe donații masive de carte, fără a se face o
evaluare a nevoilor potențialilor beneficiari, dar și a disponibilităților bibliotecilor școlare,
universitare și a celor publice. În consecință, deși fondul de carte a fost îmbunătățit, donațiile de
carte nu au contribuit la transformarea bibliotecilor din Republica Moldova în componente
dinamice ale comunităților. Pentru a transforma bibliotecile în centre de dezvoltare co munitară,
cooperarea transfrontalieră și sprijinul acordat de partea română ar trebui concentr at , în primul rând,
pe o abordare inovativă și ancorată în tendințele actuale referitoare la accesul la resursele de
informare și documentare. În al doilea rând, în cea mai mare parte, infrastructura bibliotecilor este
învechită și necesită, la fel ca în cazul instituțiilor preșcolare, lucrări de reparații capitale,
consolidare și extindere a clădirilor, dotarea cu echipamente noi și perfecționarea personalului de
specialitate. De aceea, deși an de an donațiile de carte au fost apreciate, nu ȋntotdeauna s-a urmărit și
obținerea unei valori adăugate a aces tui efort . Astfel, în această privință, logica de acțiune trebuie
schimbată în direcția transformării biblioteci lor în centre de dezvoltare comunitară, după exemplul
programului „Global Libraries în Moldova pentru modernizarea bibliotecilor – Novateca”.302 Un
program asemănător este implementat și în România, fiind beneficiare atât bibliotecile municipale,
cât și cel e locale, dar și în Ucraina. De aceea, pe dimensiunea cultural -educațională, cooperarea
transfrontalieră poate fi întărită și prin intermediul unor asemenea programe internaționale, care vor
ajuta la schimbarea opticii pentru anumite acțiuni considerate a nacronice.
Având în vedere rezultatele obținute în urma implementării programului „Novateca”,
cooperarea transfrontalieră în domeniul educațional și cultural dintre România și Republica
Moldova, respectiv dintre România și Ucraina poate fi direcționată și spre o asemenea dimensiune,
mai ales că programul este implementat în toate cele trei țări. În cazul Republicii Moldova, echipa
de management a programului și reprezentanții Ambasadei României în Republica Moldova au avut
deja o serie de discuții referitoa re la oportunitatea contribuției României la dezvoltarea și extinderea
programului. O asemenea reorientare a suportului pentru dezvoltare se justifică și prin faptul că în
domeniul modernizării și d igitalizări i bibliotecilor publice locale, precum și a cel or universitare,
România a făcut o serie de progrese majore. De exemplu, merită amintit procesul de creare a
consorțiului bibliotecilor universitare și institutelor de cercetare în cazul Asociației Universităților,
Institutelor de Cercetare – Dezvoltare și Bibliotecilor Centrale Universitare din România „Anelis
Plus” care, având o valoa re de 33 milioane de euro, asigură universit ăților și centrelor de cercetare,
pentru perioada 2013 – 2016, accesarea resurselor electronice de informare și documentare (baze de
date, platforme de text integral și baze de date bibliografice și bibliometrice), precum și dezvoltarea
unui campus virtual pentru accesarea repozitoriului național.303

302 Acest program urmărește „dezvoltarea liderilor bibliotecari în inovarea serviciilor de bibliotecă și modernizarea
bibliotecilor la nivel local, regional și național”. Programul este implementat în Republica Moldova începând cu anul
2012 de IREX Moldova, cu sprijinul USAID, la inițiativa Fundației Bill și Melinda Gate s. În cazul Republicii Moldova
până în prezent au fost modernizate peste 400 de biblioteci publice de nivel local, regional și național. Pentru următorii
patru ani este preconizată extinderea intervențiilor de modernizare pentru alte 500 de biblioteci. Tot odată, pe parcursul
perioadei de implementare a crescut considerabil: numărul de utilizatori ai serviciilor bibliotecilor publice, numărul de
accesări a resurselor electronice de informare și documentare; numărul evenimentelor legate de dezvoltarea
comunit ăților, numărul bibliotecarilor instruiți pentru utilizarea noilor tehnologii de comunicare și informare, ponderea
resurselor alocate din bugetele autorităților publice locale ș.a. A se vedea site -ul programului „Novateca”
http://novateca.md/ro/about -novat eca/statistica -novateca/novateca -overview , accesat ȋn data de 5.11.2015.
303 Pentru detalii a se vedea http://www.anelisplus.ro/ , accesat ȋn data de 5.10.2015;

102
RECOMANDARE
În vederea sporirii competitivității regionale este important ca aceste f acilități să fie extinse și pentru
universitățile și institutele de cercetare limitrofe teritoriilor specifice cooperării transfrontaliere.
Totodată, după modelul programului „Novateca”, prin intermediul instrumentelor europene de
investiții la care Români a are acces, inclusiv prin programele de cooperare comună, pot fi inițiate și
pe teritoriul României, mai ales în județele limitrofe frontierei de est, proiecte de relansare,
modernizare și inovare a serviciilor de bibliotecă la nivel local și regional.

Plecând de la exemplele invocate mai sus în fiecare domeniu pot fi identificate astfel de
intervenții complementare, fie că vorbim de transporturi, agricultură sau protecția mediului.
Totodată, chiar dacă în prezent se vorbește din ce mai mult despre invoca rea principiului „ mai puțin
pentru mai puțin ”, din cauza prelungitei crize politice din Republica Moldova, respectiv din cauza
dezinteresului autorităților ucrainene de a implementa reforme structurale comprehensive , este totuși
important ca cele două POC -uri să stimuleze și să sprijine aplicarea principiului complementarității.
Valoarea adăugată a celor două POC -uri va putea fi atinsă mult mai ușor dacă se vor face eforturi
concertate în vederea asigurării complementarității, iar experiențele dobândite în perioada financiară
2007 -2013 vor fi multiplicate și generalizate în alte domenii de intervenție. Deci, poziția noastră este
aceea c ă pledăm pentru continuarea aplică rii celuilat principiu, mai mult, pentru mai mult .

103 CONCLUZII

În ceea ce privește repa rtizarea resurselor financiare pentru perioada 2014 -2020, alocarea
financiară pentru PEV cooperare transfrontalieră 2014 -2020 va fi de 1 .052.650.355 euro304,
comparativ cu suma de 1.118.434.420 euro305. PEV și PaE au fost adesea criticate nu numai pentru
viziu nea prea generalistă, ci și pentru precaritatea alocă rilor bugetare , resursele oferite de către UE
dezvoltă rii relațiilor cu vecinii fiind mai reduse decȃt în exercițiul financiar precedent. Acest lucru ar
putea părea suprinzător ținȃnd cont de faptul că , Ucraina se confruntă cu un conflict deschis pe
teritoriul său, fapt ce destabilizează nu numai securitatea proprie, ci și securitatea regională, inclusiv
pe cea a UE.
Mai trebuie spus c ă, pe lȃngă nivelul regional de securitate, criza ucrainiană a afectat și relația
pe care o are UE cu Federația Rusă. Dacă pentru perioada 2007 -2013 suma alocată granițelor UE cu
Rusia era de 267.533.348 euro306, pentru perioada 2014 -2020 aceasta a scăzut la un total de
182.647.822 euro cu posibilitatea accesării unor resurse adiționale307, fapt ce constitui e un mesaj
politic al Uniunii care se a lătura celui transmis de sancțiunile impuse Moscovei în sensul susținerii
parcursului european a l Kievului și Chișinăului.
Analizȃnd granița UE cu Republica Moldova și Ucr aina, cele mai m ari resurse financiare vor
fi alocate programului Polonia -Belarus -Ucraina, însă comparativ cu exercițiul financiar 2007 -2013
(186.201.367 euro308) această sumă a scăzut. La nivelul cooperării transfrontaliere dintre Romȃnia –
Ucraina -Moldova, asa cum am arătat, în exerciț iul financiar 2007 -2013 alocarea s -a făcut la nivel
multilateral , iar suma totală a fost de 126.718.066 euro309, comparativ cu cele două programe
bilaterale Romȃnia -Moldova, Romȃnia -Ucraina din perioada 2014 -2020, unde alocarea financiară
totală a crescut simțitor la 141.000.000 euro310. Deci, ȋn termeni absoluți, crește suma alocată

304 “Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) – 2014 -2020 Programming document for EU
support to ENI Cross -Border Cooperation (2014 -2020) ” , European External Action Service, EUROPEAN Commission –
Directorate General For Development And Cooperation – Europe aid tabel 2.p.2
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-enp/cbc_2014 -2020_p rogramming_document_en.pdf accesat în data de
20.09.2015.
305 “European Neighbourhood & Partnership Instrument Cross -Border Cooperation Strategy Paper 2007 -2013 Indicative
Programme 2007 -2010 ” Executive Summary, 2007, p.33,
http://www.enpicbcmed.eu/documen ti/29_38_20090108121312.pdf accesat în data de 20.09.2015.
306 “European Neighbourhood & Partnership Instrument Cross -Border Cooperation Strategy Paper 2007 -2013 Indicative
Programme 2007 -2010 ” Executive Summary, 2007, p.33.
http://www.enpicbcmed.eu/documen ti/29_38_20090108121312.pdf accesat în data de 20.09.2015.
307 “Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) – 2014 -2020 Programming document for EU
support to ENI Cross -Border Cooperation (2014 -2020) ” , European External Action Service, EURO PEAN Commission –
Directorate General For Development And Cooperation – Europe aid, tabel 2, p.1.
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-enp/cbc_2014 -2020_programming_document_en.pdf accesat în data de
20.09.2015.
308 “European Neighbourhood & Partners hip Instrument Cross -Border Cooperation Strategy Paper 2007 -2013 Indicative
Programme 2007 -2010 ” Executive Summary, 2007,p.33,
http://www.enpicbcmed.eu/documenti/29_38_20090108121312.pdf accesat în data de 20.09.2015.
309 Ibidem
310 “Programming of the Eur opean Neighbourhood Instrument (ENI) – 2014 -2020 Programming document for EU
support to ENI Cross -Border Cooperation (2014 -2020) ” , European External Action Service, EUROPEAN Commission –
Directorate General For Development And Cooperation – Europe aid table 2, p.1.
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-enp/cbc_2014 -2020_programming_document_en.pdf accesat în data de
20.09.2015.

104 programelor Poloniei cu aceste state, dar ȋ n termeni relativ i, crește cea alocată României ȋn relația sa
cu aceste state.
Din punct de vedere al regiunilor eligibile ca re pot aplic a pentru fondurile disponibile în
exerciț iul financiar 2014 -2020 din Romȃnia sunt eligibile în plus Satu Mare și Maramureș, iar din
Ucraina , Ivano -Frankivsk, Zakarpatska , aceste județe/oblastsuri au fost eligibile și în perioada
anterioară în c adrul ENPI HUSKROUA 2007 -2013 . În ceea ce privește Republica Moldova, sunt
eligibile toate regiunile țării, la fel ca și în perioada 2007 -2013. O altă schimbare adusă prin noul
program operațional constă în faptul că , regiunile învecinate nu mai sunt lista te311 așa cum se
întȃmpla în ainte ceea ce făcea ca, de pildă , Brăila din Romȃnia să fie exclusă, la fel ca și
Ternopilska, Khmelnitska și Vinnitska Oblasts din Ucraina312. De fapt, noul instrument ENI,
eliminând conceptul de arii adiacente (categorie în care s e încadra jud. Braila) , dă voie programelor
să-și selecteze centrele ec onomice și sociale majore pe care să le introducă în aria programului , în
funcție de valoarea adăugată pe care le -o pot aduce acestuia.
În ceea ce privește dinamica regională, Ucraina e ste privită ȋn continuare și ȋn pofida uriaș elor
proble me cauzate de anexarea Crimeii și conflictele din Estul să u, drept un coridor de i mportanță
strategică pentru UE în privinta transportu rilor și energiei , ȋn timp ce Moldova se confruntă și ea cu
vulner abilitățile provocate de regiunea transnistriană.
Alte aspect e important e ale provocărilor pe care le aduce frontiera estică a UE au leg ătură cu
lupta împotriva crimei organizate și asigurarea unor frontiere eficiente și sigure313 mai ales acum
când Europa se confruntă cu cel mai mare val de imigranț i de la ce l de-Al Doilea Război Mondial
ȋncoace. Uniunea Europeană stimulează statele membre să dezvolte și întărească mecanisme
bilaterale și multilaterale de cooperare transfrontalieră, atât ȋntre ele cât și c u țări terțe. În cazul
acestora din urmă , cooperarea transfrontalieră urmărește, pri ntre altele, promovarea unei b une
guvernanțe bazate pe respec tarea valorilor europene, intensi ficarea relațiilor economice,
consolidarea dezvoltării sociale și teritoriale. Prin revizuirea operat ă în anul 2013 a instrumentelor
sale financiare, inclusiv a Instrumentului European de V ecinătate, sprijinul pentru vecinii UE devine
mai rapid și flexibil, permițând creșterea diferențier ii și a stimulentelor , dar și asumarea unei m ai
mari responsabilități și implicări reciproce .314 În cazul vecinătății estice a UE, prin cooperarea
transfrontalieră , se realizează stabilizarea zonală , întărirea proceselor de reformă structurală și
sprijinirea procesului de aprofundare a relațiilor cu UE . În acest sens, până la mijlocul anului 2015,
Republica Moldova era statul cel mai apropiat de „modelul” european, iar r olul României în
sprijinirea „ parcursului european ” al Republicii Moldova se dovedește a fi fost substanțial.
Totodată, România contrib uie intens și la întărirea „ parcursului european ” al Ucrainei. În cazul
celor două țări, agend a viitoarei perioade trebuie să fie una derivat ă din prevederile Acordurilor de
Asociere cu Uni unea Europeană. De aceea, România trebuie să monitoriz eze ș i pe mai departe cu

311 Ibidem p.13.
312 “European Neighbourhood & Partnership Instrument Cross -Border Cooperation Strategy Paper 2007 -2013 Indica tive
Programme 2007 -2010 ” Executive Summary, 2007, p. 31,
http://www.enpicbcmed.eu/documenti/29_38_20090108121312.pdf , accesat în data de 20.09.2015.
313 “Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) – 2014 -2020 Programming document for EU
support to ENI Cross -Border Cooperation (2014 -2020) ” , European External Action Service, EUROPEAN Commission –
Directorate General For Development And Cooperation – Europe aid p.7, http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-
enp/cbc_2014 -2020_programming_docu ment_en.pdf , accesat în data de 20.09.2015.
314 A se vedea Comunicarea Comisiei Europene din 18 noiembrie 2015 privind Revizuirea Politicii Europene de
Vecinătate {SWD(2015) 500 final} , document accesibil la: http://eeas.europa.eu/enp/documents/2015/151118_j oint-
communication_review -of-the-enp_en.pdf , accesat la 21 decembrie 2015;

105 atenție gradul de îndeplinire a prevederilor acordurilor ș i, în limita posibilităților, împreună cu
celelalte state membre din regiune, să ofere suport tehnic ș i financiar în diferite domenii .
Pe lângă sprijinul general acordat aprofundării re lațiilor Republicii Moldova și ale Ucrai nei cu
UE, România contribuie la acest efort si prin intermediul unor intervenții punctuale de cooperare
transfrontalieră sprijini nd, astfel, dezvoltarea economică, socială și culturală a acestor țări. Astfel,
de-a lungul timpului, cooperarea transfrontalieră s -a intensificat, atât prin implement area POC
România -Ucraina -Republica Moldova 2007 -2013, cât și prin implement area unor programe
guvernamentale naționale. Per ansamblu , se constată că, în contextul implementări i tuturor
programelor de cooperare transfrontalieră, partenerul „preferat” al Românei este Republica
Moldova. Aceasta beneficiază de cele mai multe proiecte finanțate prin POC -ul trilateral, cât și prin
fondurile AOD. Totodată, Republica Moldova beneficiaz ă și de un program de asistență financiară
și tehnică acordat de România, iar unele dintre intervențiile finanțate din această sursă includ
elemente de cooperare transfrontalieră. Preferința națională privind direcționarea fondurilor AOD
către Republica Mo ldova, dar și conceperea unor programe guvernamentale tematice sunt elemente
care susțin soluționarea unor probleme sociale și economice pentru arii și comunități d e beneficiari.
Este important ȋnsă ca intervențiile să fie susținute prin abordări și proce duri unitare, iar gestionarea
lor să fie realizată de organisme de management specializate.
Instabilitatea politică este principalul factor care periclitea ză buna desfășurare și întărire a
cooperării transfrontaliere între România și cele două state vecine. Astfel, instabilitatea politică de la
nivelul central se resimte, mai devreme sau mai târziu, la nivel regional. Drept urmare, intervențiile
coordonate de autoritățile locale sau regionale referitoare la cooperarea transfrontalieră sunt
tergiversate sau a mânate. De aceea, se simte nevoia întăririi capacității Ministerului Afacerilor
Externe de a avea o prezență mai activă în dezvoltarea cooperării transfrontaliere între România și
Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova.
Experiența ultimilor ani ne -a arăta t faptul că, deși existau premisele necesare consolidă rii
nivelului culturii implementării proiectelor de cooperare transfrontalieră, acesta este doar unul
moderat. Printre principalii factori ai acestei stări de fapt menționă m întârzierea de marării
programu lui și implicit a proiectelor, implementarea programului în unități teritorial -administrative
diferite ca tip și dimensiune; existența unor proceduri diferențiate sub aspe ctul reglementării și/sau
al autoriză rii, comunicarea deficitară cu unele autorități pu blice din România sau din țările
partenere, înțelegerea eronată, uneori, intenți onat, a unor principii referitoare la managementul
programului ș. a. La toate acestea se adaugă anumite lacune manifestate la nivelul capacităț ii
administrativ e a structurilor de management ale POC România -Ucraina -Republica Moldova, cum ar
fi insuficiența resurselor umane, precum și slaba dotare cu echipamente logistice. Acești factori
rămân de actualitate și riscă să pericliteze implementarea viitoarelor POC -uri.
Ca urmare a diferitelor viziuni programatice, precum și din cauza instabilității politice din
Ucraina și din Republica Moldova, se înregistrează întârzieri semnificative în luarea deciziilor
referitoare la implementarea proiectelor cu finanțare european ă, precum și a celor cu finanțare de la
bugetul de stat. În acest sens, chiar dacă autoritățile naționale din cele două țări partenere nu au o
răspundere directă ȋn gestionarea POC, este nevoie ca prin intermediul canalelor diplomatice să se
agreeze un aco rd interguvernamental privind flexibilizarea luării deciziilor referitoare la
implementarea Programului în aria de eligibilitate a acestuia.
Evaluarea realizat ă în anul 2012 de către Comisia Europeană a surprins doar o parte din
particularitățile programul ui de cooperare trilaterală între România, Ucraina și Republica Moldova.
Nu se cunosc date specifice cooperării transfrontaliere între România și Ucraina, respectiv între

106 România ș i Republica Moldova, cum ar fi impactul direct sau indirect al intervenți ilor în
comunitățile vizate, contextul și particularitățile măsurilor implementate cu succes, dar și ale celor
mai putin reu șite, modalitățile de adaptare a intervențiilor astfel încât acestea să -și atingă mai bine
obiectivele și indicatorii aferenți. De ace ea, este nevoie ca autoritățile de management ale celor două
POC -uri bilaterale să ide ntifice resurse pentru întărirea capacității interne de evaluare continuă a
programelor.

Deși Comisia Europeană încurajează statele membre și pe cele terțe să apeleze l a principiul
complementarității fondurilor și programelor care deservesc aceleași obiective, în cazul
intervențiilor susținute din fondurile de asistență financiară și tehnică acordate Republicii Moldova,
evaluările de aceste fel lipsesc cu desăvârșire. As tfel, se cunosc foarte puține date privind impactul,
vizibilitatea, modul de operare sau recomandările utile unor acțiuni ulterioare finanțate fie din
fonduri europene , fie din alte finanțări externe, pe de o parte, fie, pe de alta, din fonduri interne ale
României sau ale Republicii Moldova. Mai mult, la momentul lansării ide ii nu s -a clarificat cine
răspunde de buna gestionare a programului. O altă experiență este aceea a extinderii repetate a
perioadei de acordare a contribuției și , respectiv, a celei d e implementare a Acordului, ceea ce po ate
induce ideea unei eficacități reduse a atingerii obiectivelor stabilite inițial . De aceea, odată cu luarea
deciziei de prelungire a perioadei de acordare a contribuției până la 27 martie 2019, este absolut
necesară regandirea mangementului, adoptarea unui stil desconcentra lizat de management și de
implementare a asistenței financiare și tehnice acordate Republicii Moldova. Astfel, în calitate de
unitate de implementare a programului, Guvernul României poate apela fi e la crearea unei asemenea
structuri, fie la identificarea și nominalizarea unei organizații, publice sau private, după modelul
gestionării fondurilor AOD.
Desigur, Politica de Vecinătate, parte d in PESC, pare a fi ȋn criză, precum și o parte din
politic a externă a UE, acum câ nd atenta tele se țin lanț ȋn Europa, când sute de mii de imigranți din
afara Europei presează granițele externe ale UE, când Rusia pune presiune asupra Uniun ii și statelor
din jurul acesteia, deci ș i celor vizate de studiul nostru, cân d ISIS modifică agen da mondială . Pe de
altă parte , să nu uităm că Europa comunitară de astăzi s -a născut din criza celui de -Al Doilea Război
Mondial ș i a evoluat major sub spec trul crizelor. Uniunea Economică și Monetară, Spațiul de
libertate, securitate ș i justiție, Cooperarea structurată continuă să fie marile provocă ri ale viito arei
UE și ale modelului său ȋnțeles drept compromis politic și sinteză juridică a unei federații de state –
națiun i capabilă să -și rezolve problemele interne și să genereze securit ate ȋn afara graniț elor sale . O
Uniune Europeană sigură, prosperă și stabilă va avea o infl uență benefică asupra vecină tății sale
imediate generâ nd un spațiu ȋnvecinat stabil, prosper ș i sigur. Uniunea are nevoie de vecinii săi, iar
aceștia, la rândul lor, au nevoie de s prijinul acesteia. Identitatea ș i modelul european se consolidează
ȋn interior și se extrapolează ȋn exterior, primul cerc vizat ȋ n acest sens fiind cel al statelor cuprinse
ȋn PEV. De aici și interesul special al Rusiei pentru aceste state și modelul de dezvoltare ales, dar și
al Uniunii care dore ște să-i creasc ă influența Uniunii ȋn regiune. Putem spune ȋnsă că , dincolo de
evenimentele negative ce ȋmpiedică evoluția normală a identității ș i modelului european,

„(…) Uniunea European ă ȋși construiește și afirmă ȋntr -o formă progresivă o adevarată
identitate europeană bazată pe o uniune economică și monetară și exprimată printr -o uniune
politică , o politică externă comună, dar și o strategie destinată asigurării securității și
apărării com une ȋ n viitorul imediat;
– altfel spus, avem de -a face cu un nou model social, cel european, c el al economiei -sociale de
piață, dar și cu un nou regim politic și o ordine juridică specială . Avem de -a face cu un

107 construct politic ȋn care subzistă și colaborea ză nivelul statal cu cel suprastatal,
interguvernamentalismul c u federalismul, politica internă cu cea externă, drepturile și
libertățile cu obligaț iile specifice contractele lor constitu ționale dintre cetățean ș i
stat/comunitate315”.

Spunem toate acestea deoarece, pe de o parte, evoluț ia Uniu nii Europene, a identității și modelului
său influen țează politicile sale, deci ș i pe cele de vecin ătate, și, pe de altă parte, evoluția vecinățății
Uniunii obligă aceasta din urmă la modificări ale poziționă rii sau chia r ale politicilor sale și ale
modelului său. Ȋntre una și alta din tre cele două părți , UE ș i statele vecine, există o legătură
puternică dată, ȋ nainte de orice, de proximitate geografică, politică, economică, culturală . Ceea ce se
doreș te este ca, ȋntr-o zi, aceste state să devină membre ale UE și să ȋmpărtășească ȋn totalitate
valorile ș i principiile acesteia. Iar, cooperarea transfrontalieră, PEV și PaE ca ș i Acordurile de
Asociere ale acestor state cu UE pot fi privite tot instrumente pentru continuarea parcursului
european al Republicii Moldova ș i Ucrainei.

315 Iordan Gheorghe Bărbulescu, Noua Europă. Identitate ș i model european , Polirom, 2015

108 Bibliografie:

Surse primare

1. Acordul de Asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte , în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , L 260, 30.08.2014, http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:22 014A0830%2801%29&qid=
1413899014416&from=EN , accesat în data de 27.08.2015.
2. Acordul de Asociere UE -RM, Moldova Europeană, Centrul de Resurse "DIALOG -PRO" ,
http://infoeuropa.md/acordul -de-asociere -ue-rm/, accesat în data de 08.09.2015.
3. Acord de Parteneriat și Cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora și
Republica Moldova , Jurnalul Ofic ial al Uniunii Europene, 11/vol. 71, p. 6 http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:21998A0624(01)&from=EN , accesat în
data de 03.09.2015 .
4. Agenda de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova , Moldova
Europeană , Centrul de Resurse "DIALOG -PRO" , http://infoeuropa.md/ue -privind -rm/agenda -de-
asociere -dintre -uniunea -europeana -si-republica -moldova/ , accesat în data de 28.08.2015.
5. Association Agreement between the European Union and its M ember States, of the one part, and
Ukraine, of the other part , Official Journal of the European Union, 29.5.2014, L 161,
http://eeas.europa.eu/ukraine/docs/associat ion_agreement_ukraine_2014_en.pdf , accesat în data
de 03.09.2015.
6. Association Agenda between The European Union and The Republic of Moldova , Bruxelles, 26
iunie 2014, http://eeas.europa.eu/moldova/pdf/eu -moldova -association -agenda -26_06_en.pdf ,
accesat în data de 14.08.2015.
7. Avizul Comitetului Economic și Social European privind implicarea societății civile în
Parteneriatul estic , 2009/C 277/06, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , 17.11.2009, C
277/31,
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2009:277:FULL&from=RO ,
accesat în data de 11.09.2015.
8. Carta Europeană a Autonomiei Locale din 15.10.85 , ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.
1253 -XIII din 16.07.97, publicată în ediția oficială „Tratate internaționale”, 1999, volumul 14,
https://www.google .ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CB4QFjAAahUKEwi –
pfr5pY3IAhVMjSwKHUK –
CVE&url=http%3A%2F%2Fwww.inj.md%2Ffiles%2Fu4%2F2_7_2_CARTA_EUROPEANA_A_AU
TONOMIEI_LOCALE.doc&usg=AFQjCNH46iRPnKVHd3ZVpMjJzPTdtO184A&sig2=tbQ5 –
OnmO39lc5S9i9waLg&bvm=bv.103 388427,d.bGg , accesat în data de 20.09.2015 .
9. Către o nouă politică europeană de vecinătate , Document comun de consultare, Comisia
Europeană, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de
Securitate, Bruxelles, 4.3.2015 JOI N(2015) 6 final,
http://ec.europa.eu/enlargement/neighbourhood/consultation/consultation_romanian.pdf , accesat
în data de 18.08.2015 .
10. Communication de la Commission. Une politique européenne de voisinage vigoureuse ,
Bruxelles, 05/1272007, COM(2007) 744 final.
11. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu. Parteneriatul estic , Bruxelles,
3.12.2008, COM(2008) 823 final, http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0823&from=EN , accesat în data de 12.08.2015 .
12. Comunicatul de presă al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor E xcepționale ,
http://www.dse.md/vizita -oficial%C4%83 -colegilor -ucraineni -la-serviciului -protec%C5% A3iei –
civile -%C5%9Fi -situa%C5%A3iilor -excep%C5%A3ionale -fot, accesat în data de 28.09.2015 .

109 13. Comunicatul Ministerului Sănătății din 28 septembrie 2015, accesibil la:
http://www.ms.gov.md/?q=stiri/ruxanda -glavan -romania -este-partenerul -incredere -al-sistemului –
sanatatii , accesat în data de 28.09.2015 .
14. Comunicatul Guvernului României din 30 septembrie 2014, cu titlul „ Cooperarea în domeniile
educației, cercetării științifice și culturii între România și Republica Moldova, continuată prin
trei acorduri ”, accesibil în versiune electronică la:
http://gov.ro/ro/print?modul=sedinte&link=cooperarea -in-domeniile -educatiei -cercetarii –
tiintifice -i-culturii -intre-romania -i-republica -moldova -continuata -prin-trei-acorduri , accesat la
05.10.2015.
15. Convenția -cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau
autorităților teritoriale , Madrid, 21 mai 1980,
http:// conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/PDF/Romanian/106 -Romanian.pdf , accesat în data
de 26.08.2015.
16. Convenția din 19/06/1990, publicată în Broșur a din 19/06/1990 de aplicare a acordului de la
Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduală a contr oalelor la frontierele comune ,
Schengen, 19 iunie 1990 .
17. Comisia Europeană, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de
Securitate, Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social Europ ean și Comitetul Regiunilor . Politica de vecinătate la răspântie: punerea în aplicare a
politicii europene de vecinătate în 2013 , p. 7, EUR -Lex, Access to European Union law , http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52014JC0012&from=RO , accesat în data
de 29.08.2015.
18. Comisia Europeană, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de
Securitate, Implementation of the European Neighbourhood Policy in the Republic of Moldova
Progress in 2014 and recommendations for actions , Joint Staff Working Document, Brussels,
25.3.2015 SWD(2015) 69 final, http://eeas.europa.eu/enp/pdf/2015/repulic -of-moldova -enp-
report -2015_en.pdf , accesat în data de 12.09.2015.
19. Comunicarea Comisiei Europene din 18 noiembrie 2015 privind Revizuirea Politicii Europene de
Vecinătate , {SWD(2015) 500 final}, document accesibil la:
http://eeas.europa.eu/enp/documents/2015/151118_joint -communication_review -of-the-
enp_en.pdf , accesat la 21 decembrie 2015
20. Declarația comună a reuniunii la nivel înalt de la Praga privind Parteneriatul Estic , Praga, 7
mai 2009, (1),
http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%208435%202009%20INIT , accesat în
data de 02.09.2015.
21. EUR -Lex, Access to European Union law, Instrumentul europe an de vecinătate și de parteneriat
– Documentul de strategie privind cooperarea transfrontalieră 2007 -2013 , Cooperarea
transfrontalieră 2007 -2013 – Sinteză, http://eur-lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:r17104&from=RO , accesat în data de 19.08.2015 .
22. EUR -Lex, Access to European Union law, Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană ,
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=uriserv:xy0026 , accesat în data de
14.09.2015.
23. EUR -Lex, Access to European Union law, Regulamentul (UE) NR. 232/2014 AL Parlamentului
European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument european de
vecinătate , Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 77/27, 15.03.2014, http://eur –
lex.europa.eu/legal -conten t/RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2014.077.01.0027.01.RON , accesat în
data de 30.08.2015.
24. European Union, External Action, European Neighbourhood Instrument 2014 -2020 –
Programming documents, http://eeas.europa.eu/enp/documents/financing -the-enp/index_en.htm ,
accesat în data de 19.08.2015.

110 25. European Neighbourhood and Partnership Instrument, Republic of Moldova, Country Strategy
Paper 2007 -2013 , http://eeas.europa.eu/enp/pdf/pdf/country/enpi_csp_moldova_en.pdf , accesat
în data de 06.09.2015.
26. European Neighbourhood and Partnership Instrument, Republic of Moldova, National Indicative
Programme 2007 -2010, http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-
enp/moldova_national_indicative_programme_2007 -2010_en.pdf , accesat în data de 20.08.2015.
27. European Neighbourhood and Partnership Instrument, Republic of Moldova, National Indicative
Programme 2011 -2013 ,
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/pdf/country/2011_enp_nip_mo ldova_en.pdf , accesat în data de
18.08.2015 .
28. European Neighbourhood & Partnership Instrument, Cross -Border Cooperation, Strategy Paper
2007 -2013, Indicative Programme 2007 -2010 ,
http://www.enpicbcmed.eu/documenti/29_38_20090108121312.pdf , accesat în data de
19.07.2015.
29. Fișa de prezentare a POC România -Republica Moldova , http://mdrap.ro/dezvoltare -regionala/ –
4970/ -7572/ -9278 accesat în data de 18.10.2015 .
30. Fișa de prezentare a POC R omânia -Ucraina , http://mdrap.ro/dezvoltare -regionala/ -4970/ -7572/ –
9495 accesat în data de 18.10.2015 .
31. Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2011. Regional Report: Eastern
Partnership , Joint Working Document, Brussels, 15.5.2012, SWD(2012) 112 final,
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/docs/2012_enp_pack/e_pship_regional_report_en.pdf , accesat în
data de 13.08.2015.
32. Implementation of the European Neighb ourhood Policy in 2012. Regional Report: Eastern
Partnership , Joint Staff Working Document, Brussels, 20.3.2013, SWD(2013) 85 final,
http://eeas.europ a.eu/enp/pdf/docs/2013_enp_pack/2013_eastern_pship_regional_report_en.pdf ,
accesat în data de 13.08.2015 .
33. Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2013. Regional Report: Eastern
Partnership , Joint Staff Working Document, Brussels, 27.3.2014, SWD(2014) 99 final,
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/2014/regional/eastern_partnership_report.pdf , accesat în data de
13.08.2015.
34. Instrumentul european de vecinătate , Moldova Europeană, Centrul de Resurse "DIALOG -PRO" ,
http://infoeuropa.md/instrumentul -european -de-vecinatate/ , accesat în data de 31.08.2015 .
35. Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit , Warsaw, 29 -30 September 2011 ,
14983/11 PRESSE 341,
http://www.co nsilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/124843.pdf , accesat
în data de 02.09.2015.
36. Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit, Vilnius, 28 -29 November 2013, Eastern
Partnership: the way ahead , Consiliul Uniunii Europene, Vilnius, 2 9 November 2013 17130/13
(OR. en) PRESSE 516,
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/139765.pdf , accesat
în data de 08.09.20 15.
37. Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit (Riga, 21 -22 May 2015) , (1),
http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/intern ational -summit/2015/05/Riga -Declaration –
220515 -Final_pdf , accesat în data de 22.08.2015.
38. Joint Operational Programme Romania -Ukraine -Republic of Moldova 2007 -2013. Guidelines
for Grant Applicants , Priority 1 – Towards a more competitive border economy and Priority 2 –
Environmental challenges and emergency preparedness , http://www.mdrap.ro/dezvoltare –
regionala/ -2257/programe -de-cooperare -teritori ala-europeana/ -3696 , accesat în data de
04.09.2015.
39. Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995 pentru ratificarea Convenției -cadru pentru protecția
minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995 , publicată în Monitorul

111 Oficial nr. 82 din 4 mai 1995, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=15669 ,
accesat în data de 15.09.2015.
40. Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) administra ției publice locale
(actualizată până la data de 3 iulie 2008*)
41. Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind dezvoltarea regional ă în Rom ânia, Cap.
1, Art. 31,
http://www.adrnordest.ro/user/file/library%20law%20ro%20and%20en/LEGE%20nr.%20315%2
0din%202004.pdf , accesat în data de 30.08.2015.
42. Lista tratatelor bilaterale încheiate de Republica Moldova ,
http://www.mfa.gov.md/img/docs/Lis ta-Tratate -Bilaterale_16_09_15.pdf , accesat în data de
12.09.2015 .
43. New EU Neighbourhood Policy: the European Neighbourhood and Partnership Instrument
(ENPI) and the Instrument for Pre -Accession Assistance (IPA), Association of European Border
Regions (AEBR ), http://www.aebr.eu/files/publications/NeighbourhoodPolicyEN.pdf , accesat în
data de 21.08.2015.
44. Nota informativă „Activitatea de comerț exterior a Republicii Moldova în ianu arie-septembrie
2015”, din 13 noiembrie 2015, Biroul Național de Statistică din Republica Moldova,
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4957&parent=0 accesat în data de
18.11.2015 .
45. Ordonanța de urgență nr. 105 din 27 iunie 2001, privind fr ontiera de stat a României , Cap. I.
Dispoziții generale , Art. 1, (o), http://www.politiadefrontiera.ro/lege.php?id_cdrl=2 , accesat în
data de 22.09.2015.
46. Parlamentul European ratifică Acor dul de Asociere UE -Ucraina , Parlamentul European,
Comunicat de Presă, 16.09.2014, http://www.euro parl.europa.eu/news/ro/news –
room/content/20140915IPR62504/html/Parlamentul -European -ratific%C4%83 -Acordul -de-
Asociere -UE-Ucraina , accesat în data de 11.09.2015.
47. Parteneriatul Estic , Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene,
http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eastern -partnership/ , accesat în data de 08.09.2015.
48. Parteneriatul Estic , Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova,
site-ul oficial, http://www.mfa.gov.md/totul -despre -pae/, accesat în data de 24.08.2015.
49. Parteneriatul Estic , Moldova Europeană, Centrul de Resurse "DIALOG -PRO" ,
http://infoeuropa.md/partneriatul -estic/ , accesat în dat a de 08.09.2015 .
50. Planul de Acțiuni UE -Moldova , http://infoeuropa.md/files/planul -de-actiuni -ue-moldova.pdf ,
accesat în data de 03.09.2015.
51. Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) – 2014 -2020 , Programming
document for EU support to ENI Cross -Border Cooperation (20 14-2020) ,
http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-enp/cbc_2014 –
2020_programming_document_en.pdf , accesat în data de 13.08.2015 .
52. “Programming of th e European Neighbourhood Instrument (ENI) – 2014 -2020 Programming
document for EU support to ENI Cross -Border Cooperation (2014 -2020)” , European External
Action Service, EUROPEAN Commission – Directorate General For Development And
Cooperation – Europe ai d http://eeas.europa.eu/enp/pdf/financing -the-enp/cbc_2014 –
2020_programming_document_en.pdf p.18 , accesat în data de 20.09.2015.
53. Programul Operational Comun România -Ucraina -Republica Moldova ENPI CBC 2007 -2013 ,
Secretariatul Tehnic Comun, Biroul Regional p entru Cooperare Transfrontalieră Iași, Romania –
Republica Moldova, http://www.brctiasi.ro/programe , accesat în data de 15.08.2015.
54. Programul Operațional Comun România -Ucraina -Moldova 2007 -2013 (versiunea 20 08),
http://www.mdrl.ro/_ documente/coop_teritoriala/granite_externe/ro_uk_mo/POC%20Ro -Ua-
Md%2029%20feb%20romana.pdf , accesat în data de 15.08.2015 .

112 55. Programul Operațional Comun România -Ucraina -Republica Moldova ENPI CBC 2007 -2013 ,
Secretariatul Tehnic Comun, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava pentru
Granița România -Ucraina, http://www.brctsuceava.ro/pagini/programul -operational -comun -enpi-
cbc-2007 -2013/ro -ua-md/obiective -i-priorit -i-1.html , accesat în data de 28.07.2015 .
56. Programul Operațional Comun România -Ucraina -Republica Moldova 2007 -2013. Priorități și
măsuri, http://www.ro -ua-md.net/program/prezentare -generala/prioritati -si-masuri/ , accesat în
data de 11.09.2015.
57. Programul Operațional Comun România -Ucraina -Republica Moldova 2007 -2013 – finanțat din
ENPI , http://www.mdrap.ro /dezvoltare -regionala/ -2257/programe -de-cooperare -teritoriala –
europeana/ -3696 , accesat în data de 28.08.2015.
58. Principiul subsidiarității,
http://www.europar l.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_1.2.2.html , accesat în
data de 22.09.2015.
59. Raportul anual 2014 cu privire la Asistența Externă acordată Republicii Moldova, Direcția
monitorizare și evaluare a Direcției generale coordonarea politici lor, asistenței externe și
reforma administrației publice centrale din cadrul Cancelariei de Stat , august 2015
60. Raportul de Progres privind implementarea Programului de asistență tehnică și financiară
acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșco lare din Republica Moldova pentru
perioada august 2014 – august 2015,, Fondul de Investiții Sociale din Moldova, septembrie 2015.
Document disponibil în versiune electronică la
http://fism.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_grant_ro_septembrie_2015_0.
pdf, accesat la 02.09. 2015 .
61. Regulamentul (UE) nr. 1168/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie
2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului de instituire a Agenției
Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre
ale Uniunii Europene , în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 304, 22.1 1.2011, http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011R1168&from=RO , accesat în data
de 14.09.2015.
62. Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlam entului European și al Consiliului din 15 martie
2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către
persoane (Codul Frontierelor Schengen) , în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , 19 /
volumul 8, p. 6, (13); art. 16 , (1), (2), http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006R0562&from=RO , accesat în data de 15.09.2015.
63. Regulamentul (CE) NR. 951/2007 al Co misiei din 9 august 2007 de stabilire a normelor de
aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanțate în cadrul Regulamentului (CE)
nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor generale
privind institu irea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat , în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, L 210/15 – L 210/18, 10.8.2007, http://eur -lex.europa.eu/ legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32007R0951&from=EN , accesat în data de 02.09.2009.
64. Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie
2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze natu rale și de abrogare a
Directivei 2004/67/CE a Consiliului , Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 295, 12.11.2010,
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT /PDF/?uri=CELEX:32010R0994&from=RO ,
accesat în data de 14.09.2015.
65. Strategia de dezvoltare a județului Satu Mare până în 2020. COMPAS 20 – Concepții și
Orientare Modernă, Planficare Armonioasă și Strategică până în 2020 , Capitolul 8. Cooperare
transfront alieră .
66. The EU -Ukraine Association Agreement and Deep and Comprehensive Free Trade Area. What’s
it all about? ,
http://eeas.europa.eu/delegations/ukraine/doc uments/virtual_library/vademecum_en.pdf , accesat
în data de 28.08.2015.

113 67. The EU -Ukraine Association Agreement and Deep and Comprehensive Free Trade Area. What’s
it all about? ,
http://eeas.europa.eu/delegations/ukraine/documents/virtual_library/vademecum_en.pdf , accesat
în data de 03.08.2015.
68. Uniunea Europeană, Versiune consolidată a Tratatelor, Luxemburg, OPUE, 2010, TFUE, Titlul
XVII
69. Victor Parlicov, inte rviu pentru postul de Radio Europa Liberă, din 12 noiembrie 2015. Interviu
accesibil la: http://www.europalibera.org/content/article/27359589.html accesat ȋn data de
15.11.2015.

Surse secundare:

1. Bărbulescu, I.Gheorghe, Noua Europă. Identitate și model eu ropean , Polirom, 2015.
2. Berbec, Adriana Reassessing European Union Limits: What Role for The New Regional
Partnerships ?, Romanian Journal of European Affairs, Vol. 10, nr. 2, 2010.
3. Bocková, Kristina; Lenč, Marek Eastern Partnership Reality Check . The case o f Moldova and
Georgia , în Radovan Gura, Gilles Rouet (coord.), Intégration et voisinage Européens , Paris,
L´Harmattan, 2014.
4. Brie, Mircea, Europe from Exclusive Borders to Inclusive Frontiers: Case Study Romanian –
Ukrainian Frontier , în Ioan Horga, Istvan Suli-Zakar (coord.), Cross -Border Partnersip with Spacial
Regard to the Hungarian -Romanian -Ukrainian Tripartite Border , Oradea -Debrecen, 2010
5. Brie, Mircea European Instruments of Cross -border cooperation. Case study: the Romanian –
Ukrainian border , în Identités, citoyennetés et démocratie, 20 ans après , sous la direction de
Fabienne Maron, Grzegorz Pozarlik, Editions Bruylant, Bruxelles, 2010.
6. Brie, Mircea, The European Neighborhood Policy, Mass -media and Cross -border Cooperation , în
Analele Universității d in Oradea, Seria Relații Internaționale și Studii Europene , 2009.
7. Brie, Mircea; Blaga, Daniela, Identity rematch in the European space , în Cultural Diplomacy at the
East and West Borders of the European Union , 2015 (volum în curs de apariție).
8. Brie, Mircea ; Horga, Ioan Europa: frontiere culturale interne sau areal cultural unitar, în
Moldoscopie , nr. 3 (L), 2010, Chișinău;
9. Brie, Mircea; Horga, Ioan Europe: A Cultural Border, or a Geo -cultural Archipelago , în The
Cultural frontiers of Europe , Eurolimes , vol . 5, volume edited by Alina Stoica, Didier Francfort,
Judit Csoba Simonne, Oradea, 2010.
10. Brie, Mircea; Horga, Ioan Le frontiere europee – espressioni dell’identità , în Transylvanian Review ,
ISI Journal, vol. XXIII, supliment nr.1, 2014, p. 202 -216;
11. Brie, Mircea; Horga, Ioan, Le frontiere culturali europee: tra l’identita dello spazio europeo e le
politiche comunitarie , în Sorin Șipoș, Gabriel Moisa, Mircea Brie, Florin Sfrengeu, Ion Gumenâi
(coord.), The Historian’s Atelier. Sources, Methods, Interpretati ons, Academia Română, Centrul de
Studii Transilvane, Cluj -Napoca, 2012.
12. Brie, Mircea, Horga, Ioan, The European Union External Border. An Epistemological Approach , în
Revista Română de Geografie Politică , 2009.
13. Brie, Mircea; Horga, Ioan The Romanian -Ukrani an Cross -Border Cooperation an The European
Instruments , în Ucraina – Romania – Moldova: aspecte istorice, politice si culturale ale relatiilor în
contextul proceselor europene contemporante , vol. 3, Cernăuți, 2009 .
14. Cârmaciu, Diana ; Csûrös, Gabriela; Domoco ș, Carmen; Miheș, Cristia; Horga, Ioan; Pătrăuș
Mihaela și alții, Stadiul actual al reglementărilor naționale și comunitare în domeniul cooperării
transfrontaliere, Editura Primus Oradea, 2009
15. Costea, Ana Maria , East versus West: When politics collide wi th economics , Tritonic, 2015
16. Delcour, Laure A Missing Eastern Dimension? The ENP and Region -Building in the Post -Soviet
Area , în Laure Delcour, Elsa Tulmets, Pioneer Europe? Testing European Foreign Policy in the
Neighbourhood , Nomos, 2008. Available at SS RN: http://ssrn.com/abstract=2276461

114 17. Delcour, Laure The Institutional Functioning of the Eastern Partnership: An Early Assessment , în
Eastern Partnership Review , Estonian Center of Eastern Partne rship, nr. 1, octombrie 2011,
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2276452 , accesat în data de 23.08.2015.
18. Delcour, Laure In Need of a New Paradigm? Rethinking the Eur opean Neighbourhood
Policy/Eastern Partnership , în Eastern Partnership Review , Estonian Center of Eastern Partnership,
nr. 20, aprilie 2015
19. Dinu, Dragoș; Gamurari, Ludmila The Joint Operational Program Romania – Ukraine – Republic of
Moldova . Current chall enges and further developments , Policy Memo, nr. 36, CRPE, A new
framework for better cooperation: Romania -Ukraine -Moldova , Centrul Român de Politici Europene ,
Februarie 2013, http://www.crpe.ro/wp -content/uploads/2013/02/Trilaterala -romania -ucraina -ok.pdf ,
accesat în data de 12.08.2015.
20. Dragneva, Rilka; Wolczuk, Kataryna The EU -Ukraine Association Agreement and the Challenges of
Inter -Regionalism , în Review of Central and East European Law , 39, 2014.
21. Dony, Marianne Après la réforme de Lisabonne. Les nouveaux européens , Bruxelles, 2008
22. Elsuwege, Peter Van ; Petrov, Roman T owards a New Generation of Agreements with the
Neighbouring Countries of the European Unio n?, în European Law Review , Vol. 36, 2011,
http://ssrn.com/abstract=2039449 , accesat în data de 01.09.2015.
23. Engle, Eric From Russia with Love: The EU, Russia, and Special Relationships , decembrie 2010,
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1721485 accesat în data de 23.08.2015.
24. Ghinea, Cristian; Toma, Bianca Bune practici în relația România – Republica Moldova. Modele de
parteneriat , Policy Memo, nr. 47, CRPE, septembrie 2013 http://www.crpe.ro/wp –
content/uploads/2013/10/policy -memo -47-crpe-Moldova -Bune -Practici -raport -final.pdf , accesat în
data de 14.09.2015.
25. Ghinea, Cristian; Dinu, Dragoș; Gamurari, Ludmila; Ganea, Oana Cum putem salva Programul
”100 de milioane pentru Republica Moldova” , Policy Memo, nr. 49, Centrul Român de politici
Europene, document accesibil în versiune electronică la: http://www.crpe.ro/wp –
content/uploads/2013/11/Policy -Memo -49-CRPE.pdf , accesat la 02 octombrie 2015.
26. Gruszczak, Artur „ The securiti zation of the Eastern borders of the European Union. Walls or
bridges?,” (paper to the UACES 40th Annual Conference Exchanging Ideas on Europe: Europe at a
Crossroads, Bruges, 6 -8 September 2010), http://www.uaces.org/pdf/papers/1001/gruszczak.pdf
accesat în data de 20.09.2015.
27. Gylfason, Thorvaldur ; Martínez -Zarzoso, Inmaculada; Per Magnus Wijkman, Can and Should the
EU’s Eastern Partnership be Saved? , CESifo Working Paper Series No. 4869. Iulie 2014
http://ssrn.com/abstract=2469729 , accesat în data de 21.08.2015.
28. Haurguindéguy, Jean -Baptiste La frontière en Europe: un territoire? Coopération transfrontalière
franco -espagnole , Paris, L`Harmattan, 2007.
29. Kleenmann, Kristof The European Neighbourhood Policy – A Reality Check. How effective is the
European Neighbourhood Policy in promoting good governance? , Civil Society Against Corruption ,
http://www.againstcorruption.eu/uploads/rapoarte_finale_PDF/The -%20European -Neighbourhood –
Policy -A-Reality -Check.pdf , accesat în data de 17.08.2015
30. Kochenov, Dimitry The Eastern Partnership, The Union for The Mediterranean and the Remai ning
Need to do something with The ENP , CRCEES Working Papers, WP2009/01, 2009,
http://ssrn.com/abstract=1459560 , accesat în data de 23.08.2015.
31. Kochenov, Dimitry ENP’s New Developments: Imitating Change – Ignoring the Problems , în
Comparative European Politics , 9, 2011 http://ssrn.com/abstract=1847796 , accesat în data de
23.08.2015.
32. Lovitt, Jeff (coord.), European Integration Index 2014 for Eastern Partnership Countries , Eastern
Partnership Civil Society Forum, februarie 2015, http://www.eap –
index.eu/sites/default/files/EaP%20Index%202014.pdf , accesat în data de 08.09.2015.

115 33. Kuzmi n, Denys; Maksymenko, Iryna Analysis of The EU – Ukraine Relations in the Context of The
Association Agreement and Related Documents and The EU 2014 -2020 Financial Perspective ,
Center for International Studies, Odesa National University, Odessa, 2012.
34. Oehler-Șincai, Iulia Monica Uniunea Europeană – Parteneriatul estic: comentarii pe marginea celui de –
al treilea summit, Institutul de Economie Mondială, http://www.iem.ro/ro/articole -euroinfo/596 –
uniuneaeuropean -parteneriatul -estic-comentarii -pe-marginea -celuide -al-treilea -summit , accesat în data de
14.09.2015.
35. Maddock, Colin ; Papalexiou, Sophie ; Baranets, Georgui ; Ferretti, Elena Laura, Mid-Term Evaluation of
Cross Border Cooperation Programmes under the European Neighbourhood and Partnership Instrument
(ENPI) 2007 -2013 , The EU’s FWC COM 2011, Studies and Technical Assistance in All Sectors, Final
Report, Vol.1, 20 13, http://admin.enpi.interact –
eu.net/down loads/8245/Publication_Mid_Term_Evaluation_of_Cross_Border_Cooperation_Programmes
_under_the_European_Neighbourhood_and_Partnership_Instrument_ENPI_2007_2013.pdf , accesat în
data de 12.09.2015.
36. Maksak, Hennadiy Position Paper 6: Ukraine, în Felix Hett, S ara Kikić, Stephan Meuser (eds.),
Reassessing the European Neighbourhood Policy. The Eastern Dimension , Friedrich -Ebert -Stiftung,
iunie 2015, http://library.fes.de/pdf -files/id -moe/11483.pdf , accesat în data de 28.08.2015.
37. Matuszewicz, Régis Vers la fin de l`Élargissement? , în Laurent Beurdeley, Renaud de La Brosse,
Fabienne Maron (coord.), L`Union Européenne et ses espaces de proximité. Entre stratégie inclusive
et parteneriats removes: quell avenir pour le nouveau voisinage de l`Union? , Bruxelles, Bruylant,
2007.
38. Mocanu, Oana The Eastern Partnership – A Premise for an Enhanced EU Eastern Neighbours
Cooperation Relationship , http://ssrn.com/abstr act=1517754 , accesat în data de 13.08.2015.
39. Motyl, Alexander Dillemmas of Independence. Ukraine after Totalitarism , New York, 1993.
40. Niciu, Marțian, Drept internațional public , Ed. Servosat, 1999.
41. Perepelytsia, Grygoriy “Capacity of instruments for develop ment of mutually beneficial relations in
the format “Uraine -Visegrad Plus,” volume of the International Conference: Ukraine and the
Visegrad Four: Towards a Mutually Beneficial Relationship, May 13 -14, 2010.
42. Petrov, Roman Legal Basis and Scope of the New E U-Ukraine Enhanced Agreement. Is there any
room for further speculation? , EUI Working Paper MWP No. 2008/17,
http://ssrn.com/abstract=1367169 , accesat în dada de 18.08.2015.
43. Petrov, Roman Constitutional chal lenges for the implementation of association agreements between
the EU and Ukraine, Moldova and Georgia , în European Public Law , vol. 21, nr. 2, 2015,
http://papers.ssrn.com/sol3/pap ers.cfm?abstract_id=2598431 , accesat în data de 11.09.2015.
44. Petrov, Roman Relationship between the EU and Ukraine , în Nadezda Siskova (ed.), From Eastern
Partenership to the Association. A Legal and Political Analysis , Cambridge Scholars Publishing,
2014 .
45. Pristaș, Alina Ioana, Implicarea României în Politica de vecinătate a Uniunii Europene, teză de
doctorat, Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca, 2015, p. 61; Barbara Lippert, European
Neighbourhood Policy: Many reservations – some progress – uncertain prospects , iunie 2008.
46. Pop, Adrian, Pascariu, Gabriela, Anglițoiu, George; Purcăruș, Alexandru România și Republica
Moldova – între Politica Europeană de Vecintate și perspectiva extinderii Uniunii Europene ,
Institutul European din România – Studii de i mpact III,
http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Pais3_studiu_5_ro.pdf , accesat în data de 15.08.2015.
47. Ricq, Charles Manual de cooperare transfrontalieră pentru uzul colect ivităților locale și regionale în
Europa , Ediția a 3 -a, București, 2000.
48. Rinnert, David The Republic of Moldova in the Eastern Partnership. From »Poster Child« to
»Problem Child«? , Friedrich -Ebert -Stiftung, august 2013, http://library.fes.de/pdf -files/id –
moe/10184.pdf , accesat în data de 22.08.2015.
49. Roșcovan, Mihai Cooperarea transfrontalieră a Republicii Moldova cu România și Ucraina ,
www.ipp.md/public/files/Publicatii/2003/iulie/Pr~Roscovan.doc , accesat în data de 19.07.2015.

116 50. Roșcovan, Mihai ; Bulat, Veaceslav; Puntea, Mariana; Miron, Viorel Ghid de cooperare
transfrontalieră , Ediția a II -a, Chișinău, 2010.
51. Shapovalova, Alexandra Political Implications of The Eastern Partnership for Ukraine: A Basis for
Rapprochement or Deepening the Rift in Europe , în Romanian Journal of European Affairs , vol. 10,
nr.. 3, 2010.
52. Săraru, Cătălin -Silviu, „ Considérations sur l es accords de coopération transfrontalières entre les
unités administratives -territoriales limitrophes des zones frontalières de la Roumanie et les
structures similaires dans les pays voisins ”, în “Curentul Juridic” nr. 2(45)/2011.
53. Tsygankov, Andrei Russia and the West from Alexander to Putin , Cambridge University Press, New
York, 2012.
54. Voicu, Ana Parteneriatul euro -mediteranean de la Barcelona la Paris ,
http://www.iem.ro/rem/index.ph p/REM/article/viewFile/72/58 , accesat în data de 01.09.2015
55. Wackermann, Gabriel Les frontières dans monde en mouvment , Paris, Ellipses, 2003.
56. Wesselink, Edzard; Boschma, Ron Overview of the European Neighbourhood Policy: Its History,
Structure, and Implem ented Policy Measures , Utrecht University, ianuarie 2012,
http://www.ub.edu/searchproject/wp -content/uploads/2012/02/WP -1.4.pdf , accesat în data de
16.08.2015.
57. Wolczuk, K ataryna Implementation without Coordination: The Impact of EU Conditionality on
Ukraine under the European Neighbourhood Policy , în Europe -Asia Studies , vol. 61, nr. 2, martie
2009.
58. Wolczuk, Kataryna Ukraine and the EU: turning the Association Agreement in to a success story , în
Policy Brief , European Policy Centre, 23 April 2014 http://ssrn.com/abstract=2430226 , accesat în
data de 14.08.2015.
59. Anunț privind lansarea celui de -al doilea apel de propuneri de proi ecte, Programul Operațional
Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013,
http://www.mdrap.ro/userfiles/ro_uk_mo_anunt_apel2.pdf , accesat în data de 08.09.2015 .
60. Asistența aco rdată Republicii Moldova din partea Uniunii Europene,
http://www.ncu.moldova.md/download.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0aW9ucy8xODUxNj Ew
X21kXzE1MDA0MjNfbWRfMjMucGRm , accesat în data de 14.09.2015.
61. Buletin electronic , Secretariatul Tehnic Comun al Programului Operațional Comun România –
Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013, nr. 1, 2015,
http://www.brctsuceava.ro/UserFiles/File/Programe/RO -UA-
ML/buletine/2015/BE_1_2015_RO.pdf , accesat în data de 14.09.2015.
62. Comunicarea MDRAP, http://www.mdrap.ro/comunicare/presa/comunicate/primul -contract -semnat –
pentru -un-proiect-major -de-investiti i-in-cadrul -programul -operational -comun -romania -ucraina –
republica -moldova -2007 -2013 , accesat în data de 14.09.2015.
63. Declarația președintelui Traian Băsescu, în timpul întrevederii cu premierul Iurie Leancă, 17 iulie
2013, http://adevarul.ro/moldova/politica/gazoduct -iasi-ungheni -traian -basescu –
1_51e697c6c7b855ff564a0a53/index.html , accesat în data de 11.09.2015.
64. Ghid 2000. Politici Regionale, Ghid Practic de Cooperare Transfrontalieră Association of European
Border Regions, http://www.aebr.eu/files/publications/lace_guide.ro.pdf , accesat în data de
20.07.2015.
65. Ghidul integrării europene al Republicii Moldova , Publicație apărută în c adrul proiectului Dialoguri
Europene implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” cu suportul
financiar al Fundației Friedrich Ebert, Chișinău, 2006, p. 55, http://www.fes –
moldova.org/media/publications/2006/Ghidul%20integrarii%20europene%20al%20RM.pdf , accesat în
data de 03.09.2015.
66. Harta proiectelor, Website -ul Programului de Cooperare Transfrontalieră Romȃnia – Ucraina –
Republica Moldova, 2007 -2013 http://www.ro -ua-md.net/proiecte -3/harta -proiectelor/ accesat în data
de 20.09.2015.

117 67. Policy Memo, nr 46 , Centru Romȃn pentru Politici Europene , august 2013 http://www.crpe.ro/wp –
content/uploads/2013/08/Policy -Memo -Coopera re-Regionala -FINAL.pdf accesat în data de
20.09.2015.
68. Manual de Cooperación Transfronteriza , Asociației Europene a Regiunilor Frontaliere ( AEBR) ,
Berlin, 2014, http://www.aebr.eu/en/news /news_detail.php?news_id=373 , accesat în data de
10.08.2015.
69. România – Republica Moldova. Analiza relațiilor economice bilaterale , Expert -Grup / Societatea
Academică Română, 11/17/2009, http://sar.org.ro/wp -content/uploads/2011/08/studiu -final.pdf ,
accesat în data de 08.08.2015.

Website -uri:

1. Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor
Membre ale Uniunii Europene , http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:l33216&from=RO , accesat în data de 14.09.2015.
2. Ambasada Republicii Moldova în Romania , secțiunea „Relații co mercial -economice”:
http://www.romania.mfa.md/trade -economic -relations -rom-ro/, accesat la 19 noiembrie 2015.
3. AOD : Publicarea datelor preliminare privind asistența oficială pentru dezvoltare aferente anului
2014,Comisia Europeană, document accesibil la: http://europa.eu/rapid/press -release_MEMO –
15-4748_en.pdf , accesat ȋn data de 27.09.2015.
4. Cooperare transfrontalieră , http://transeco.ecosv.ro/cooperare_trans_ro.htm , accesat în data de
04.08.2015.
5. Europa în direct. Cooperare transfrontalieră , http://europaindirect.ecosv.ro/cooperare_trans.htm ,
accesat în data de 03.08.2015.
6. Guidance Note on Large -Scale Projects (LSP) , http://www.ro -ua-md.net//wp –
content/uploads/2014/03/LSP_Guidance_note_10_May_2009 -corec t.pdf, accesat în data de
04.09.2015.
7. Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Economiei,
http://www.mec.gov.md/ro/con tent/conducta -de-interconectare -sistemului -de-transport -gaze-
naturale -din-republica -moldova -cu, accesat în data de 14.09.2015.
8. Lista completă a proiectelor contractate, precum și alocările financiare pentru proiect, este
disponibilă pe pagina web a progra mului http://www.ro -ua-md.net/proiecte -3/proiecte –
contractate/proiecte -contractate -apelul -1/, accesat în data de 14.09.2015.
9. Proiect EAST AVERT , Administ rația Bazinală de Apă Siret,
http://www.rowater.ro/dasiret/Proiecte/Proiect -EastAvert.aspx , accesat în data de 15.09.2015.
10. Site-ul ACTEDJ , http://www.actedj.ro/ , accesat în data de 14.09.2015.
11. Site-ul oficial AEBR , http://www.aebr.eu/en/index.php 14.09.2015.
12. Site-ul oficial al Ambasade i Republicii Moldova în România , http://www.mfa.gov.md/despre –
relatiile -rm-ue/, accesat în data de 02.09.2015.
13. Site-ul euroregiunii http://www.euroregiune.org/ , accesat în data de 18.2015.
14. Site-ul CRPE http://www.crpe.ro/proiecte -in-implementare/ , accesat ȋn data de 29.10. 2015.
15. http://www.roaid.ro/page/republica -moldova -66, accesat ȋn data de 30.10.2015.
16. http://admin.enpi.interact –
eu.net/downloads/8245/Publication_Mid_Term_Evaluation_of_Cross_Border_Cooperation_Prog
rammes_under_the_European_Neighbourhood_and_Partnership_Instrument_ENPI_2007_2013.p
df accesat ȋn data de 05.10.2015 .
17. site-ul programului „Novateca” http://novateca.md/ro/about -novateca/statistica –
novateca/novateca -overview , accesat ȋn data de 05.10.2015.

118 18. http://www.anelisplus.ro/ , accesat ȋn data de 05.10.2015.
19. http://www.ro -ua-md.net/comitetul -comun -de-monitorizare -ccm/ , accesat în data de 02.09.2015.
20. http://www.ro -ua-md.net/autoritatea -comuna -de-management -acm/, acccesat în data de 03.09.2015.
21. http://www.mdrap.ro/dezvoltare -regio nala/ -2257/programe -de-cooperare -teritoriala -europeana/ –
3696 , accesat în data de 12.09.2015.
22. http://www.mdrap.ro/dezvoltare -regionala/ -2257/pro grame -de-cooperare -teritoriala -europeana/ –
3696 , accesat în data 14.08.2015.
23. http://www.fonduri -structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=10543 , accesat în data de
08.09.2015.
24. http://www.e -sanatate.md/News/3270/a -fost-deschis -primul -centru -smurd -din-republica –
moldova -am-primi t-cinci -autospeciale -de-ultima -generatie , accesat în data de 14.09.2015.
25. http://www.ro -ua-md.net/proiecte -3/proiecte -contractate/proiecte -majore -de-inves titii/, accesat în
data de 07.08.2015.
26. http://www.ro -ua-md.net/east -avert -prevenirea -si-protectia -impotriva -inundatiilor -in-bazinele –
raurilor -siret-si-prut-sistem -de-monitorizare -modern -cu-statii -automate -un-nou-proiect -finantat –
din-programului -operat/ , accesat în data de 15.09.20 15.
27. http://roaid.wwwiew.com/uploads/documents/31/planuldeactiune2015.pdf , accesat ȋn data de
30.10.2015.
28. http://www.roaid.ro/page/regiunea -extinsa -a-marii -negre -75, accesat ȋn data de 29.10. 2015;
29. http://roaid.wwwiew.com/uploads/documents/29/RoAid%20in%202014.pdf , acces at ȋn data de
29.10.2015.