Dizertatie 19 03 2019 [626980]

Regenerarea Bucureștiului
Halele Matache
Student: [anonimizat]:

I. Introducere
Argumentarea temei
Metoda(metodologie)+ bibliografie
Introducere, explicarea termenilor si a conceptului

II. Plan de idei

Inca o introducere de ce manifest
III. Manifest

IV. Spatiul public

V. Concluzii

VI. Bibliografie

VII. Sursa ilustratiilor

VIII. Anexe

Argument

“Filozofii si psihologii ar trebuii sa se preocupe in primul rand cu metafizica poetica; care
reprezinta, stiinta care nu cauta dovezi in lumea externa, ci in adancul mintii care mediteaza asupra
sa. De cand natiuniile sunt reprezentate de oameni, este in mintea lor ca principiile sale sa fie
cautate.” 1

Este dificil de semnalat dacă interesul personal pentru oraș în general și pentru studiul istoriei și
teoriei formei urbane în particular s -a format treptat, de -a lungul proiectelor succesive din cadrul
atelierelor, pentru ca mai apoi să -și găsească asocieri directe cu teoriile urbane postbelice, sau dacă,
subconștient, un mod personal de a privi și interacționa cu orașul, de a -l compune și recompune
mental pe măsura cunoașterii lui, de a face analogii trans -culturale și trans -istorice pentru a
categorisi tipologii formale au influențat o metodologie, devenită aproape manieristică ce precede
proiectul de arhitectură.
Această lucrare prezintă o scurta introducere a potențialului de dezvoltare si cunoaștere a inelului
central al Bucureștiului. O nevoie a orașului de a fi redescoperit de cetățenii săi, dar si descoperit
din postura de turist, student: [anonimizat], atât in parte teoretică cât si in partea
practica prin referințe directe către fragmentele de istorie prezente si astăzi în țesutul urban.
Proiectul general se va rezuma la 6 zone reprezentative ale Bucureștiului – Calea Moșilor Vechi,
strada Arthur Verona, Calea Victoriei, Magistrala Berzei -Buzești, Operă Națională București și
Cartierul Rahova.
Studiul realizat de lucrarea acesta v -a fundamenta doar axul nord -sud, magistrala Berzei -Buzești.
Aceasta a apărut din necesitatea degajării t raficului din zona centrală a orașului și translatarea lui
către o zonă adiacentă, centrul orașului revenind la ceea ce a fost odinioară, și conform tendințelor
marilor capitale ale luminii, un centru preponderent pietonal. Zona Berzei -Buzești, se situează în
afara limitei protejate a Bucureștiului, dar totuși conține un număr mare de clădiri clasate in 2004 si
ulterior cu statutul de monument. Dar cu toate acestea lipsa sensibilității autorităților pentru unele
dintre aceste clădiri care in loc de a fi mut ate, translatate au fost demolate, a stârnit nenumeroase
controverse publice pe aceasta zona – este drept ca unele dintre aceste clădiri au rămas fost
neîngrijite iar statutul de monument era mult spus, ele fiind mai degrabă ruine.
Situația a degenerat c ând s -a ajuns la fostele hale Matache, iar decizia de a o demola și reconstruii,
o promisiune pe care nici până acum nu a fost livrată, a stârnit foarte mari controverse în ceea ce
privește acest nou ax al capitalei. Toate acestea au făcut ca acum la ora a ctuală primăria să sisteze
lucrările de reabilitare, lăsând in urma lor un adevărat carnagiu arhitectural si urbanistic. Bineînțeles
că odată cu acest abandon al lucrărilor municipalității planurile urbanistice zonale au fost anulate pe
pretextul nerespect ării deciziilor de dezvoltare a magistralei, iar direcția a fost abandonată
Proiectul va propune o lucrare manifest în această zonă, o reabilitare a frontului a doua din cele
câteva insule urbane măcelărite, și readucerea mândriei magistralei, dar tot odat ă amintind de
sensibilitatea zonei si de cruzimea cu care autoritățile a tratat acest subiect.

1 – Giambattista Vico, Principles of a New Science , 1759

III. Manifestul

III. I. Introducere general

„Suntem noi pur si simplu executorii unor gusturi? Deja nu mai credem ca putem schimba
societatea. Amarati modernisti iresponsabili. Trebuie sa acceptam un rol mult mai umil. Are
arhitectura un continut social? Nicio problema. Atunci suntem proiectanti. Sau intelectuali ai
spatiului. Suntem noi capabili sa conducem dezbateri sociale? Manifestele noastre vorbesc si
despre altceva in af ara de otel? Ne lipseste posibilitatea de a gresii. Nu este domeniul nostru.
Indiferenti de ce s -a intamplat cu cei care au incercat sa schimbe lumea? ” 2

In urma proceselor de dezvoltare incepand cu secolul XX cand orasele s -au existins,
periferiile au trebuit regandite si integrate in noul spatiu central. Cu toate acestea focusarea excesiva
pe con struirea de cladiri a facut ca spatiul urban sa fie greu de adaptat med iului din punct de vedere
al sch imbarilor economice , sociale si culturale. Cu alte cuvinte a devenit dificil pentru tehnologiile
conventionale sa satisfaca nevoile sociale, sa respecte legislatia in vigoare , dar și să devina un
spatiu atractiv si sigur , pastrand tot usi identitatea culturala si istorica a zonei.
Semnificatia spatiului urban a fost schimbata de nenumarate ori de diverse forte colective
organizate spontan dealungul timpului. Astfel a început să se resimtă discrepan ța intre forma si
functionalitate, ce a generat cai noi de gandire si materializare a imaginatiei diferitilor arhitecti.
Acest concept a fost prezent at de Henri Lefebvre in cartea Productio n of space ca o
negociere intre functionalitate (poate scriu ceva despre firmitas venustas si utilitas) si forma. El a
introdus acest al trei lea concept care intra in opozitie directa cu cele doua concepte deja existente.
Reprezentarea spatiului („Representation of spaces” – forma) revine utilizatorului pe cand
spatiul reprezentativ („Space of representation” –functionalismul) revine arhitectului si urbanistului.
Crea rea spatiului necesita astazi o abordare inversa fa ta de …(arhitectura vernaculara, oras)
pentru a raspunde di namismului zilelor noastre. Arhitectul ocupa rolul de a produce spatiul viu.
Orasul e ste aproape deja curatat. Cladirile vechi au fost reamenajate sau demolate si
inlocuite cu turnuri generice mai mari si mai inalte. Facem ceva gresit. Nu mai sunt frisoane,
dragoste, pasiune. Nu mai este arhitectura ce a fost odata ci doar arhitectura imobiliara.

„ Ceea ce vrem este o piață imobiliară fictivă – o arhitectură a minții” 3

Totusi sensibilitatea orasului nu a disparut complet. Orasul este inca este un labirint
experimentat. Suntem pier duți pe acest traseu al înțelegerii discrepanței dintre vechi și nou.

„Pictezi lumea din jurul tău cu valorile imaginației tale, și le dai drumul să zboare intr -un
spațiu mult mai liber, calculator, construind -o intr -o lume fară gravitație sau alte constrângeri. Ești
liber să folosești orice curbă sau tipar, și flirtezi cu propria ta creație.” 4

De aceea ne tot intrebăm : Unde e poarta c ătre realitate? Arhitectura este despre situa ții și,
împletirea continu ă între experien ță și spațiu.
Eros zeul iubirii a înzestrat corpul uman cu puterea atrac ției, nu doar fizic ă dar și prin
atitudine. Eros cauta frumusetea si arm onia. Inarmati cu spitirul l ui Ero s, arhitectii trebuie sa
proiecteze dincolo de radar. Trebuie sa incercam sa fim eros, si sa inzestram aceste calitati in munca

2 Thedictionary of modern architecture ……
3 Want we want is surrreal estate – architecture of mind …… cartea si autorul
4 „you paint the world around with your imaginings, and give them flight in the much freer space of your computer,
building them into worlds without gravity or constraint. You are free to use any curve or pattern, and flirt with your own
creation.” Citatul al cui e

noastra. Trebuie sa fim pregatiti pentru a abstractiza si a trata formele acestor structuri urbane si sa
le injectam cu pa siune. Avem puterea de a scu lpta corpurile si de a le face sa se atraga unul pe
celalalt , sa ii seducem pe cei din jurul lor si nu doar sa o facem sa se incadreze acolo cum se
intampla acum.
Acolo este si viata, si tot acolo sunt oameni si povesti impletitie. Gandurile , emotiile,
anietatea, si procesul de nastere si moarte al omnului reprezinta miscari continui care proiectează
instabilitatea, variabilitatea si fluctuatiile mediului inconjurator. Arhitectii trebuie sa aleaga sa
genereze spatii, sa le dea forme culori si marime, gandindu -se la actiunile, emotiile individuale
zilnice ale o amen ilor. Trebuie sa prinda ritmul si vite za exact fara sa le incomodeze. Perceperea
lumii populate de dinamica permite posibilitatea generarii unui spatiu urban care este in substanta o
metarmorfoza continua, de aceea el este comparabil cu naturala, mai ales natura omului. Cladirile
trebuie sa r eprezint e lucruri in care ne mutam, nu lucruri care ne muta pe noi.
De dezvoltat despre Heiddegger,omul in centrul unversului.

III. II. … despre manifest

Prezenta lucrare isi propune sa demonstreze ca arhitectura manifest este activa, diversa
puternic legata de viata comunitatilor si are un rol bine definit in evolutia societatii.
Manifestul ca actiune, indiferent de materializarea sa reprezinta o reactiune. El apare cu un
anume motiv si reprezinta actiunea, atitudinea fata de o stare, un process sau un fenomen care
reflecta starea si, in acelasi timp, se adreseaza societatii. Manifestul reprezinta o pozitie. El se
integreaza intr -un spatiu existent, la intersectia intereselor unei comunitati, care este folosit in
comun atat ca spatiu real dar si in plan metaphoric. Manifestul coabiteaza cu mediul in care este
edificat.

„Coabitarea presupune o arhitectura pluralista si eterogena baza pe diversitate si simultaneitate si
functioneaza pe baza unui process continuu de intelegere si negocieri pentru coabitare intre părți.”
5

Manifestul provoaca si invita la schimbare. El trebuie să convingă gândirea publică ca
această schimbare merită și să facă să creadă în ea, deoarece memoria este întotdeauna selectivă.
Manifestul caută soluții noi sau alternative ce conduc, în contextul modernitații arhitecturale,
la descoperirea de noi dimensiu ni importante ale trecutului și a urmei acesteia lăsate de -a lungul
timpului.
A trecut aproximativ un secol de la manifestele lui Le C orbusier, Marinett i si L oos.
Analizandu -le acum este aproape imposibil sa ignori magnitudinea ambi țiilor, optimismul enor m in
poatential si puterea arhitecturii pe care o exprima. O arhitetura necesara, decisiva, plina de
sensibilitatile proprii, dar care nu vede realitatea ambiguitatii, incertitudinii si necunoasterii. Foarte
benefica acelor timpuri aceste manifeste au rama s in urma cu cerinele din ziua de azi, devenind
nostalgice.
Arhitectura se bazeaza pe intrebari. Manifestul se poate intelege examinand diferentele intre
intrebarile puse propriu -zis si prin intelegearea tipurilor de intrebari care au fost puse.
Daca admit em schimbarile continue ale sistemului urban si evolutia complexa a sa, atunci
putem invata sa acceptam si dinamica oraselor in loc sa ramanem pe solutii fixe, stabile. Orasul
este mai mult ca un organism biologic care se dezvolta continuu decat o panza d e pictuara ce
asteapta sa fie terminata. Munca noastra trebuie sa fie abordata din perspectiva strategiilor care sunt
in continua evolutie, nu bazate pe reguli sau nevoi urgente pe moment. Orasele evoleaza organic,
biologic, si intr -un mod evolutiv, ceea c e ar trebuie sa ne directioneze pe noi sa cautam sa creem
metode si strategii de dezvoltare opuse a tot ce inseamna fix, specifice unui loc care sa raspunda la
ce este acum sau le ceea ce a fost. In zilele noastre am avansat peste manifestele individuale s au

5 – metapolis dictionary of advanced architecture .

personale. Este nevoie de o munca colectiva, efortul trebuie sa fie mai mult tactic si strategic,
nuanțat de circumstan țele politice.

„Manifestele prezintă intr-o manieră pesimistică prezentul” 6

Cladirea manifest trebuie sa transmita imaginea schim barii, sa convinga prin forma structura
si functionalitate si sa ofere proiectia in viitor a schimbarii propuse. Sa exprime o idee un sentiment
un mesaj care sa poate fi perceput analizat, criticat, asimilat cu gandirea colectiva.
Manifestul se impune prin imagine, contactul vizual este cel care mijloceste surpriza,
contrarietatea curiozitatea, indignarea indoila sau chiar indiferenta.
Manifestul trebuie sa fie seducator sau sa produca un soc pentru a putea sa opreasca
trecatorul pe ntru un momentu si sa -l faca sa contempleze asupra sa. Acesta din urma creaza un
moment intim intre observator si manifest care genereaza un prim verdict in urma analizei si
intelegerii vizuale.

„Spatiul si arhitectura sunt lucruri despre care iti dai seama cu ochiul. Deci te poti juca cu tot ceea
ce ochiul poate integra prin vedere si poti abuza de ochi. Acestea sunt mijloace pentru arhitect de a
crea un spatiu virtual sau un spatiu mintal, este un mod de a abuza simturile si este mai ales un
mod de a conserva un teritoriu de destabilizare (…) dar avem nevoie sa ne rezervam teritorii care
sunt teritorii de destabilizare . ”7

Manifestul reprezinta un element complex, prin care creatorul poate folos i metode complexe
caracterizate prin ambiguitati nat urale, tehnici arhitecturale sau creativitatea altor arte.
Receptorul este cel care asimileaza analizeaza critica neaga sau accepta manifestul.

III. II. Noi directii si perceptii

Arhitectura a inlocuit construitul inca din momentul inceputuri lor sale aproximativ 500 de
ani in urma.cand arhitectura ca disciplina si inovatii originale s -a separat de contructii bazate pe
traditii.
Diferentele dintre arhitectura si constructii este ca architectura speculeaza despre noile
posibilitati. De aceea designul arh itectural trebuie implementat impreuna cu o teorie arhitecturala
care are la baza traiectorii istorice ale societatii si teorii arhitecturale cu un rol progresi v in acest
proces.
Arhit ectura se gaseste in punctul de mijloc al ciclului de adaptari inovative, reuneltind
disciplina si adaptand mediul constructiv la era socio economica actuala.
Cheia care pune problema ca arhitectura si urbanismul avangadist ar trebui i sa se poată
adresa se poate rezuma in sloganul: „Organiza m si articula m complexitat ea crescut ă a societ ății
post-fordiste.8
Provocarea este sa ceezi si sa dezvolti un repertoriu arhitectural si urbanistic strans legat de
complexitatea, policentricitatea, continuitatea si difer entialitatea domeniilor urbane .

O noua sensibilitate si dorinta de schimbare a adus impreuna sute de arhitecti care si -au
reviziuti prioritatile, cautand noi metode si redefinind rolul arhitectului in societate.9
Arhitectura nu mai este indentificata cu cladirea10, dar ia o cale diferita se extinde catre alte
discipline si imbratiseaza complexitatea orasului contemporan , invoca grupuri mai mari de oameni

6 – Greg Lynn…. Cartea pagina
7 – baudrillard jean nouvel jean, obiectele singurale arhitectur asi filozofia, editura paideia, 2005, pag 13.
8 Parametricism manifesto – zaa hadid si patrick schumacher
9 (Emiliano gandalfi – a posible manifesto) o noua directie
10 (the simulacrum of rules and commerce)

si se preocupa mai mult de aspectul non materialis decat cel materialist.
Scopul fina l este sa creeze orase diferite sa deschida un diagolog in ce directie trebuie sa o
luam, sa regandeasca un spatiu public co mun si sa ajunga la o balanta cu su stenabilitatea in ceea ce
priveste ecosistemul.
Noi unelte si metode au fost implementate pentru a atinge aceste cerinte. Arhitectii si -au
abandonat studiorile si s -au integrat cu oras ele si suburbiile, cautand si pu nand intrebari, desenand
harti, cautand aliante si descoperind noi moduri de interventie.
Designerul nu mai asteapta comisionul, este liber de competitie si de cerintele
dezvoltatorilor. El interpreteaza nevoi si creaza programe si devine personal promotor al viziunii
prin campanii si evenimente publice continue.
Interventiile pot fi temporare, instalatii urbane, structu ri gonflabile cladiri la limitata legii
sau evenimente multimedia.

„Avem nevoie de o noua forma de activism una care este transdisciplinara care navigheaza prin
densi tatea perceptiilor sociale economice si geopolitice, care ocupa legitim, situri imprumuta te sau
furate, ale caror tactici sunt ascunse si are se construieste din caramizi, cerneaza si pixeli. ” 11

Spatiile residuale ale oraselor devin teatree ale noii functiuni, spatii ale imaginatiei, locuri
experimentale sau cataclisme ale viitorului posibil.
Tehnologii si materiale noi sunt folosite pentru a dezvolta orase mult mai eficiente din punct
de vedere energetic, unde copacii si plantele sunt parti integrate ale constuctiilor.

(O metodologie a manisfestului futurist)

Se favorizeaza o arhitectura a materialului, o convingere ca ideele arhitecturale si materiale
trebuiesc impletite. Tratarea materialelor reprezinta conceptualizarea ide eilor pe cand arhitectura
reprez inta substanta psihica(ceva ca reprezinta teoria de a materializa materialele)
„
„Arhitectura nu trebuie sa ard ă, dar poate mocni .” 12

Pentru evadarea din cataloagele clasice de arhitectura trebuie sa intelegem cum functioneaza
utilajele care produc materialele, trebuie sa intelegem de ce sunt ele capabile pentru a putea da frau
liber conceptelor arhitecturale. Trebuiesc imbratisate fabribicile, turnatoriile, laboaratoarele si
atelierele pentru a intelege materialul si capacitatile acesteia .

„ Nu avem nevoie de sigle, semnaturi sau se fim un brand. …., adaptabil, iute de mână in
loc sa faci pe eroul. Colaborează în loc să fii << autorul >>, este un process de auto -formare.” 13

Arhitectura trebui e să avansese peste cladirea însăși pentru ca cladirile nu sunt de ajuns.
Sunt mari, o acumulare risipitoare de resurse naturale care sunt greu de adaptat la continuele
schimbari a le conditiilor vietii moderne.

„Majoritatea cladirilor sunt r ezultatele cosiderentelor economice, realizate de prin formule
matematice si negocieri interminabile. De aceea majoritatea cladirilor sunt urate, nefolositoare si
risipitoare .” 14

11 ( Soft manifesto – diller scafidio si renfro)
12 – Barkow leibinger architects (in cartea out there volum 5).
13 „we dont need signs, singatures or to be a brand. Tou an be exploitive, adaptive, or use sleight of hand rathen than
being heroic. Be collaborative rather than „the author” it is a self editing procest
Arhitecture being the building – aaron betsky

14 (cine a mai zis -o si pe asta )

Trebuie sa intelegem mai intai acest as pect confuz. Cladirile sunt cladiri, iar arhitectura nu
este o cladire. Ea este un verb (sau o actiune) . Cladirea este o structura. Arh itectura este felul in care
gandim despre cladir i, cum organizam cladirile, cum facem cladiri, si cum se prezint cladirile intre
ele. Clad irile reprezinta modul cel mai folosit de exprimare a arhitecturii.

„Natura devine mu za inspira țiilor pentru noua ecologie urbana.” 15

Oamenii gasesc un nou echilibru cu ecosistemul. Fiecare obiect nevolositor este reutilizat si
reatribuit catre o noua viata. Mobili erul, casele si spatiile publice sunt construite cu elemente
refolosite (gunoaie). Cladirile insasi sunt reutilizate, devenind spatii pentru e xperimentalea si
inventarea noilor tipuri, transformate la interior cat si la exterior. Programe televizate, interventii
specifice si ateliere de specialitate devin uneltele pentru revitalizarea suburbiior.
Noi tipuri de propagare media sunt explorate, arh itectura devine o imagine dinamica, prin
manipularea digitala si mediul interactiv. Imaginea este utilizata pentru a propune posibile scenarii
pentru a ajunge la o armonie intre noi si viitorul disturbing sau doar pentru a arata o alternavita a
realitatii.
Fiecare actiune ajuta sa iti dea stimuri pentru a incuraja si consolida constructia viitorului
imaginativ. Semintele catre o lume mai buna.

„Acum este momentul ca arhitecții să taseze deschis drumul lumii, in felul lor de a o vedea ,
a obiectivele lor, a orientarile lor si ca au contracarat mitul spectrului de arhitectura, un manifest
architectural care poate depăși concepul de construcție.”
(“it is now time that architects openly shoed the world they way of seeing, their goals, their
orientation, and tha t they countered the myth of the specter of architecture , an architectural
manifesto that can overcame the concept of building.” )

Arhitectura peste cladiri16 sugereaza ca arhitectura are un miez, practica, focusat în esență pe
structur ă, fie ea de beton, metal, caramida, sticla, creând un adapost. Tot odata aceste cuvinte
sugereaza si ca exista o alternativa la toate acestea, care nu se focueaza neaparat pe practica, o
alternativa ce ar putea sa elibereze campurile arhitecturii de ceea ce se pune accentul acum si ar
putea duce arhitectura la un alt nivel.
Arhitectura de astazi, neput ând sa reziste hegemoniei17, sufera de o marginalizare a rolului
arhitectului. Arhitectii ar trebuii sa lase deoparte constructiile si sa creeze conexiuni mai puternice
cu restul lumii: lumea arhitecturala . Arhitectul se prezintă ca: revolutionar, precursor al culturii si
filozofiei, lucrator social, ecologist si poate un pion important in jocul geopolitic?
Sau, ar trebuii sa acceptam , intr-un mod idealist , ca nu exista ceva ca „peste(beyond) ”, care
este specific in profesie – practica – acea cultura critica capacitatii ar trebuii investigate si
reformulata. Un alt nivel se poate atinge si prin investigarea dinamicii interactiunilor sociale si
contempland asupra semnificatiilor practicii designului pana in functionalitatea relatiilor socia le.
Nu ar trebuii ca proiectarea si folosirea de habitacluri umane sa ramana pe scena principala?
Arhitectura este despre facilitati, conexiuni, structuri, si sisteme rationale: proiectarea care
stimuleaz ă intalniri/ incrucisari/ ciocniri in care nu toate valorile sunt economice , visatoare si ideale,
dar pot veni impreuna. S ă construie ști o comunitate nu este despre altruismul in sine , dar uitan -du-
ne la altii in ochi in timp ce sun tem de acord sau nu: despre tole ranta care nu are nimic de aface cu
stabilir ea unei granite; despre a impartii in timp ce pozitioneaza ????; a fi si a respecta. Aceasta
metoda de abordare necesita implicare din toate part ile, o bunavointa a intelegerii, ca personal tot
reprezinta politic pentru un arhitect.

15 nature becomes the inspirational muse for conceiving new urban ecology”.)
16 Concept introdus de saskia van Stein in lucrarea architects beyond architecture
17 Hegemonie – explicare a termenului ca habar nu am ce inseamna

In final este despre a avea o sensibilitate pentru a recunoaste adevaratul fenomen si a fi
constient de complexitatea oraselor contemporane. Arhitectura, in esenta sa, este despre creerea
conditiilor spatiale atat materiale cat si imateriale/ non-materiale. De aici, este o provo care sa cre ezi
noi icoane simbolice care , ele insăsi, sa poata cara incarcaturi istorice. Adevarata provocare este in a
face o diferenta intre conditia existenta definita de istorie.
Globalizarea pare a fi un cuvant de referinta, un cuvant cheie in definitia noului.

III. IV . Evolutia

Efectul evolutiei tehnologice in ceea ce priveste asezarile omenesti este fascinant. Lifturile
au dat viata zgarienorilor, masinile au condus la creerea de suburbii, avioanele au introdus
conceptul de proximitate si asa mai departe. Aceste accesori au aparut ca raspuns la nevoile
oamenilor si se poate zice ca tot odata au crescut si nivel ul general de viata.18
Ar fi absurd sa neglijezi acest potential. Ar fi ireal sa ne imaginam o era a tehnlogiei care ar
bate pasul pe loc, in loc sa ne obijnuim cu ceea ce avem deja, si sa ne pregatim pentru ceea ce va
urma.
Este posibil sa avem incredere in tehnologie din nou? Ce s -ar intampla daca am face asta?
Care sunt posbilitatile? Cum ar ar ata arhitectura atunci? Ce orase ?
Aceste gan duri permit o analiza a potentialelor primejdii. Ce solutii se pot dezvolta manual?
Asta e singura care pentru a ne scapa de frica.
Intr-o lucrare teoretica, specularea este acceptata, asadar sa ne pu rtam pe cul mile stiintei si
ale fictiunii, cei doi parinti genetici fundamentali ai arhitecturii. Cum ar arata orasul tehnologiei?
Putem creea noi orase si provoca noi societati. Visul unei societati pospere/avansate/nu stiu cum sa
scriu aici apare din nou. Putem sa ne simtim ca acasa intro lume tehnlogica care se schimba
continuu? Putem cauta o cale sa o iubim diin nou? Putem prin urmare sa contra balansam frica? O
frica care poate conduce usor la ganduri reactioniste(sau ceva de genul) care ar putea fi prezente in
arhitectura. Hai sa credem in tehnologie, sa ne obijnuium cu ea. Sa participam, sa comentam, sa
sugeram si sa schimbam orice dubie avem asupra acesteia. Hai sa inovam si sa inventam.

Arhitectura avangardista contemporana se bazeaza pe generarea de articula tii complexe
bazate pe principiile de baza ale designului parametric. Astfel se poate considera introducerea unui
nou stil arhitectural numic parametricism19. Parametricismul vine in continuarea modernismului,
postmodernismul si deconstructivismul , acestea rămânând episoade tran ziționale care au ajutat la
acest val lung de studii și inovatii ale noului stil arhi tectural.
In parametricism siturile se considere forme pline de un fluid cu densitate medie care ,
aluneca ulterior si se combina cu peisajul natural.

III. V . Linia de seară

Totul este informatie, iar informatia se cauta a fi libera si gratuita. Trebuie sa creiem un prezent
infinit adanc, deschis si complex. Cladirile trebuie sa se pregateasca pentru propria ei abseta si sa
inteleaga naratiunea proprie in locul demolarilor interminabile si reconstruirea unui viitor actual, ar
trebuii sa le reintregam intr -o alta structura sau intr -un sistem al rescumpararilor.20

18 Winy maa s MVRDV Technoparadise technocity
19 Concept introdus de Zaha Hadid si Patrick Schumacher
20 Concept prezentat de Matthew Ritchie

IV. Spatiul public

Spatiul privat si spatiul public

Spatiul public este mobil. Spatiul privat este static. Spatiul public este dispersat. Spatiul
privat este concentrat. Spatiul public e gol; reprezinta imaginatia. Spatiul privat este plin; este
alcatuit din obiecte si memoriil spatiul public este nedetermin at. Spatiul privat este functional.
Spatiul public reprezinta informatia, spatiul privat opinia. Spatiul public reprezinta sprijinul.
Spatiul privat este mesajul. Spatiul public este, in final, intr -un echilibru instabil. Spatiul privat este,
din necesita te, stabil.21

Spatiul public – 1 spatiul al drepturilor publice. 2. spatiul accesibil tuturor, care poate fi
insusit dar nu poate fi desinut; setari pentru actiuni heterogene nenumarate si actori care nu sunt
rezultatii unei morfologii specifice, dar al unei calitati sensibil articulate produsa de operatiunile
practice si procura te de schematizarea spatiu -timp, traita (simtita. Retraita, live) de utilizatorii
sai.22

Spatiul publicului – daca, ca notile perspicace ale lui paulo virilio, spatiul public a fost
inlocuit de imaginea sa, atunci, el exista pentru noi pentru a schimba sp atiul de reprezentare pe cel
ai prezentarii. Este necesar sa restabilesti relatiile corp la corp pentru adevaratele constructii ale
spatiilor publice. Un spatiu nu neaparat incadrat de forma sa, ba din contra incadrat de
capacitatea de a beneficia de relat ia cu vecinatatile – ca opus al distantarii. Daca agora nu mai
este un spatiul al pronosticurilor, spatiul trebuie regandid intr -un alt mod din pespectiva
contactelor corp la corp (ar trebuii sa schimb contactelor body to body cu altceva).23

“un arhitect in zilele noastre poate creea doar naratiunea. Arhitectura nu mai este profesia
constructiilor; acest aspect al arhitecturii moderne s -a incheiat […] arhitectura e narativa, ca un
roman sau un vis” – andrea branzi, tutto e metropoli 1995, p.117 – poate fi introdus -a la manifest

21 . – dictionarul bla bla bla
22 Public space
23 (space of the public)

Bibliografie studiată :
Arhitecții voluntari – Cui i -e frica de cartierul Matache?, Editura PRO PATRIMONIO 2012, 2012
Comorasu Cristian – Problematica inserției și renovarea construcțiilor in situri istorice
Giurescu Constantin C. – Istoria Bucureștilor, Editura SPORT -TURISM, București, 1979
Ioan Augustin – O nouă estetică a reconstrucției, Editura Paideia, București, 2002

BAUDRILLARD Jean, nouvel jean obiecte singulare – arhitectura si filozofie
De jong cees , Matie Erik, Architectural competitions 1950 -today
Gausa manuel, guallart vincente, muller willy, soriano federico, porras fernando, marales jose – the
metapolis dictionary of advanced architecture
Jodidio philip sir norman foster
Koolhaas rem delirious new york
Koolhaas rem si mau bruce small medium large extralarge office of metropolitan architecture
Rand harry hundertwasser
Waters john k blobiectura

despre arhitect si spatiul public al filozofului – ana maria zahariade
arh sp public – celia ghyka
art deco spatiul public ca sp scenografic, mihaela criticos