________________________________________________________________________________ [626967]
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
FACULTATEA DESIGN DE PRODUS ȘI MEDIU
GHID
PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI
DE
DIPLOM Ă/DISERTATIE
Program de studii de licență :
•MECATRONICA
•OPTOMETRIE
•INGINERIE MEDICALA
Program de studii de masterat:
•SISTEME MECATRONICE PENTRU INDUSTRIE SI MEDICINA
Braș ov
2012
1 PREFAȚĂ
In etapa finală de pregătire a student: [anonimizat], principala activitate o constituie
întocmirea proiectului de licență/disertație și susținerea acestuia în cadrul examenului de
licență/disertație. În aceeași etapă se încheagă procesul de for mare, de cizelare profesionalã cvasi
finală a student: [anonimizat], elaborare și susținere a proiectului are la bazã o bogată și selecti vă consultare a
literaturii de specialitate.
Pentru a asigura o uniformitate mai avansată în structurarea, elaborarea și redactarea
proiectelor de licență/disertație, o repartizare corespunzătoare a volumului de pagini pe diferitele
capitole, precum și pe ntru a preîntâmpina apariția de proiecte care sã abunde în descrieri din
literatură, fără relații și formule, sau cu o problematică necorespunzătoare – manifestări oare pot
al apară în lipsa unei concepții unitare și să influențeze negativ obiectivitatea c omparării și
aprecierii diferitelor proiecte ca și a gradului de pregătire profesională o absolvenților – se
impune cu necesitate existența unui material unic care să ghideze activitatea de întocmire a
proiectelor respective.
Prezenta lucrare are la bază dezideratele arătate mai sus, precum și experiența didactică,
activitatea îndelungată de îndrumare a proiectelor de licență/disertație ca și participarea în
comisiile examenelor de finalizare a studiilor.
In acest sens, se prezintă scopul urmărit de proiec tul de licență/disertație, modul de
stabilire și repartizare a temelor, conținutul temelor, activitatea de îndrumare a absolvenților,
structura pe care trebuie să o aibă un proiect; se fac referiri la aspecte ca documentarea,
elaborarea, redactarea, precum și la modul de susținere a examenului licență/disertație.
Bogata varietate a temelor, însoțită de multitudinea metodelor de rezolvare și de
complexitatea problemelor ce se cer a fi rezolvate, împiedică realizarea unui ghid care sã
furnizeze toate amănunte le necesare elaborării proiectului. Din acest motiv, ghidul de față își
propune jalonarea principalelor aspecte legate de proiect și de elaborarea lui la specializarea de
respectivă. In acest sens, utilizarea ghidului va trebui făcută diferențiat pentru fi ecare proiect,
impunându -se o selectare, ordonare și completare, în funcție de specificul lucrării și a
problematicii ce va trebui dezvoltată.
Autorii își exprimă speranța că, prin această lucrare, vin în sprijinul studenților pentru
utilizarea mai eficie ntă a timpului afectat acestei activități și a cunoștințelor dobândite,
stimulează interesul studenților pentru o mai bună cunoaștere a realizărilor în domeniul temei
abordate, pentru alegerea unor soluții optime și contribuie la dezvoltarea aptitudinilor de
cercetător, proiectant și conducător de procese ale viitorilor absolvenți ai secției de mecanicã
finã.
Prezentul ghid se adresează studenților de la specializările de mecatronică, optometrie,
inginerie medicală și, de asemenea, el va fi utilizat la ela borarea proiectelor de disertație.
Colectivul de elaborare
2 CUPRINS
PREFAȚĂ
1
CUPRINS 1
1. SCOPUL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ/DISERTA ȚIE 3
2. STABILIREA TEMELOR 4
3. TEMATICA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ/DISERTA ȚIE 6
3.1. Programul de licență – MECATRONICĂ 6
3.2. Programul de licență – OPTOMETRIE 6
3.3. Programul de licență – INGINERIE MEDICALĂ 7
3.4. Programul de master – SISTEME MECATRONICE PENTRU INDUSTRIE ȘI
MEDICINĂ 7
4. ÎNDRUMAREA PROIECTULUI 8
5. CONȚINUTUL PROIECTULUI 9
5.1. Cuprinsul 10
5.2. Introducerea 10
5.3. Lista simbolurilor folosite 10
5.4. Analiza critică a soluțiilor existente și justificarea soluției preconizate 11
5.5. Obiectivele și ipotezele cercetării 11
5.6. Memoriul de calcul 11
5.7. Conținutul teoretic al temei analiza te 14
5.8. Proiectul de execuție 14
5.9. Metodologia și rezultatele cercetării științifice realizate 14
5.10. Realizarea practică și studiul experimental 15
5.11Măsuri de protecția muncii, tehnica securității și de prevenire și stingerea
incendiilor 16
5.12 Concluzii finale 16
5.13Lista bibliografică 16
6. DOCUMENTAREA 17
7. ELABORAREA 18
8. REDACTAREA 22
9. SUSȚINEREA 24
ANEXE 27
3 1
SCOPUL PROIECTULUI D E DIPLOMĂ/DISERTAȚIE
Proiectul de diplomă/disertație urmărește verificarea nivelului de pregătire și a capacității
de documentare, analiză, sistematizare, sintetizare, utilizare și prezentare a cunoștințelor din
sfera mecatronicii, o ptometriei si ingineriei medicale, formată în decursul studiilor. El trebuie să
pună în evidență posibilitățile absolventului de rezolvare și prezentare a unor probleme teoretice
și practice privind conceperea, cercetarea și proiectarea unor probleme, prod use și procese de
producție din specialitate, de alegerea soluțiilor optime din punct de vedere al economicității și
rentabilității, precum și măsura în care utilizează soluții moderne de mecanizare, automatizare,
electronizare, robotizare și cibernetizare .
Proiectul de diplomă/disertație reprezintă puntea de legătură între activitatea de pregătire
din facultate și activitatea de cercetare -proiectare și de producție ce va fi desfășurată în viitor,
fiind primul pas din activitatea de cercetare -proiectare făc ut sub îndrumarea catedrei, contribuie
la perfecționarea pregătirii și la dezvoltarea aptitudinilor de creator în domeniul specialității
absolventului, în cazul de față al mecatronicii, optometriei și al ingineriei medicale.
Proiectul de diplomă/disertație poate încorpora idei noi, care prin importanța și valoarea
lor teoretică și practică pot constitui propuneri de brevete de invenții.
Proiectul de diplomă/disertație este dovada concretă a unei capacități superioare de
gândire tehnico -științifică a absolve ntului învățământului superior.
Prin lucrarea de disertație, studentul/absolventul trebuie să facă dovada: că a acumulat
cunoștințe minime, competențe și aptitudini specifice domeniului complex al Sistemelor
mecatronice pentru industrie și medicină; că are capacitatea de analiză critică a rezultatelor
actuale și a rezultatelor obținute în urma temei de disertație; că are abilități de căutare, analiză și
sistematizare a informației din diverse surse și referințe bibliografice; că este familiarizat cu cele
mai noi și avansate dezvoltări ale cunoașterii în domeniu; că poate asigura aplicarea creativă a
tehnicilor de cercetare și de rezolvare a problemelor; că poate asigura abordarea la un nivel
superior celui de licență a tuturor problematicilor apărute în dezv oltarea și rezolvarea temei
propuse.
Lucrarea de disertație trebuie să fie dedicată aplicației practice (studiul de caz, analiza
comparată, cercetare etc.).
4 2
STABILIREA TEMELOR
La stabilirea temelor proiectelor de diplomă/disertație se va ține seama de cerințele
agenților economici, precum și de necesitatea dezvoltării Departamentului Design de produs,
Mecatronică și Mediu, precum și a Centrului de cercetare Sisteme mecatronice avansate și, nu în
ultimu l rând, de aptitudinile, aspirațiile și dorința de dezvoltare a absolvenților.
O primă sursă pentru temele proiectelor de diplomă o constituie lucrările de cercetare
științifică ale catedrei, din care se pot separa anumite părți ce pot fi rezolvate de stud enți prin
proiectele de diplomă în cadrul activității de cercetare -proiectare.
In fiecare an, prin contact direct sau prin intermediul corespondenței – de la institutele de
cercetare științifică și inginerie tehnologică de specialitate, de la firmele const ructoare de mașini,
firme specializate în aparatură de măsură și control, aparate optice și optometrice, aparate
biomedicale, elemente hidropneumatice de automatizare, aparate cine -foto, echipamente de
automatizare și echipamente de calcul, activități de s ervice aparatura sau servicii către populație
și de la toate firmele care dețin sisteme de automatizare sau procese ce se impun a fi
automatizate, sisteme de calcul sau procese ce impun utilizarea calculatoarelor și care formează
o a doua sursă pentru teme le proiectelor de diplomă – se colectează teme de cercetare –
proiectare, care pot fi rezolvate pe bază de contract sau convenție de către colective de studenți și
cadre didactice în cadrul activității de integrare și pot constitui în același timp, teme de proiecte
de diplomă pentru absolvenți.
Necesitatea de dotare a laboratoarelor cu aparatură și instalații ce nu pot fi oferite de
firmele de specialitate și nici nu pot fi importate se poate rezolva prin proiectele de diplomă ale
studenților, punând în evi dență a treia sursă pentru temele proiectelor de diplomă.
Temele sosite sunt supuse unei prelucrări prin care se selectează, se ordonează și dacă
este cazul, se completează sau se reformulează, ținând seama de volumul și conținutul tehnico –
economic și spec ialitate care trebuie să fie în concordanță cu nivelul de pregătire al absolvenților
și cu timpul afectat pentru activitatea de cercetare -proiectare sau a activității de practică
desfășurate în firme de specialitate sau in burse de practică.
Temele astfel stabilite vor fi repartizate studenților, sub formă de subiecte de cercetare –
proiectare la începutul semestrului II al penultimului an de studii, în funcție de opțiunile acestora
în cadrul activității de cercetare -proiectare.
La începutul ultimului an de studii temele propuse vor fi rediscutate, unele reformulate
sau modificate în funcție de modul în care au fost abordate și de rezultatele investigațiilor cu
privire la posibilitățile reale de rezolvare teoretică și experimentală sau în funcție de noi dire cții
apărute ca urmare a contractelor de cercetare ale catedrei sau de necesitățile stringente ale
Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă/disertație
5 producției. Temele proiectelor de diplomă astfel stabilite vor fi discutate și aprobate în ședința de
departament, conform reglementărilor în vigoare , emise de Rectoratul Universității.
Temele aprobate se afișează la catedre în termen de cel mult 15 zile de la începerea
anului universitar pentru a fi cunoscute de către studenți.
După 15 -20 zile de la data afișării temelor, catedra împreună cu șefii disciplinelor
profilatoare, reprezentantul asociației și toți studenții anului de la specialitatea respectivă trec la
repartizarea definitivă a temelor pentru fiecare student ținând seama de opțiunea studentului, de
preocupările anterioare, de pregătirea studentului, de gradul de dificultate al temei și de
caracterul preponderent (teoretic sau practic) al temei. Studenții vor completa o Cerere de
alegere tema (Anexa 2) pe care o vor depune la sediul catedrei.
Eventualele schimbări de teme se pot face la cererea bine motivată a studentului și cu
aprobarea conducerii facultății, dar nu mai târziu de sfârșitul primului semestru al ultimului an de
studii.
6 3
TEMATICA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ/DISERTAȚI E
3.1. PROGRAMUL DE LI CENȚĂ – MECATRONICĂ
Absolvenții specializării de mecatronică trebuie să fie capabili să conceapă, să proiecteze,
să exploateze, să monitorizeze, să întrețină și să depaneze produse și sistem e mecatronice. În
acest scop tematica specifică presupune:
– Studiul principiilor constructive și de proiectare a sistemelor mecatronice;
– Studiul, cunoașterea și proiectarea sistemelor electrice și electronice din componența
sistemelor mecatronice;
– Studiul, cunoașterea și proiectarea asistată a soluțiilor hardware și software de comandă și
cu microcontrollere a sistemelor mecatronice ;
– Studiul și cunoașterea principiilor sistemelor automate, a bazelor inteligenței mașinilor;
– Proiectarea asistată (2D – AutoCAD și 3D – CATIA, ProEngineering, LifeMode -Adams)
a sistemelor mecanice și mecatronice;
– Implementarea, utilizarea și programarea MU cu comandă numerică și a roboților;
– Utilizarea unor limbaje de programare (C, MATLAB, LabVIEW) în cercetarea și
dezvoltarea sis temelor mecatronice;
– Utilizarea instrumentelor inteligenței artificiale (sisteme expert, logica Fuzzy, rețelele
neuronale) și a celor legate de procesarea imaginilor ți vederea artificială;
– Sisteme de conducere în robotică bazate pe Senzori și traductoare, Sisteme de acționare
electrice, hidropneumatice și mecanice
– Modelarea și simularea sistemelor mecatronice cu aplicații în industrie, medicină,
servicii, agricultură, produse de larg consum, multimedia.
– Ergonomia, Fiabilitatea și mentenanța sistemelor meca tronice .
3.2. PROGRAMUL DE LI CENȚĂ – OPTOMETRIE
Tematica proiectelor de licență /disertație se va încadra în următoarele domenii:
– Studii de cazuistică realizate pe eșantioane de subiecți, proceduri și corecții ale viciilor de
refracție prin diverse metode .
– Proiectarea și realizarea unor seturi de proceduri dedicate pentru antrenament și
recuperare vizuală.
– Analiza tehnologică a unor produse supuse uzurilor/degradărilor controlate sau aleatorii.
– Proiectarea unor structuri de amenajare centre optometrice;
Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă/disertație
7 – Ergonomia aparatelor optometrice și a spațiului de activitate,
– Adaptarea ramelor și lentilelor oftalmice sau a lentilelor de contact pe subiecți;
– Proiectarea unor sisteme adaptate la aparatele de cabinet sau atelier optometric;
– Informatizarea sistemelor de investigare, antrenament și a activității de cabinet;
– Proiectarea asistata de calculator a sistemelor de compensare și corecție,
– Modelarea și simularea unor structuri de adaptare, corecție sau compensare optometrică.
3.3. PROGRAMUL DE LI CENȚĂ – INGINERIE MEDICALĂ
Tematica proiectelor de diplomă pentru absolvenții specializării de Inginerie medicală se
va înscrie în orientarea generală a curriculei ce stă la baza specializării. Principalele domenii din
care, potențial, se aleg temele proiectelor de diplom ă sunt:
– Componente și structuri mecatronice din componența sistemelor biomedicale;
– Informatică medicală, informatizarea sistemelor de sănătate etc.;
– Tehnici și sisteme de măsură și control în și pentru sistemele biomedicale;
– Sisteme de comandă și control a sistemelor biomedicale;
– Aparate pentru testări și investigări de cabinet și laborator;
– Fiabilitatea echipamentelor medicale;
– Ergonomia aparatelor medicale;
– Modelarea și simularea sistemelor biomecanice;
– Elemente de proiectare și analiză a protezelor și or tezelor ; ingineria protezării și ortezării;
– Construcția și mentenanța aparaturii biomedicale;
– Aparatură pentru terapie intensivă, pentru reabilitare și antrenament.
3.4. PROGRAMUL DE MA STER – SISTEME MECATRONICE PENTRU
INDUSTRIE ȘI MEDICIN Ă
Alegerea temei de disertație trebuie să se aibă în vedere diferența esențială dintre licență
și master, respectiv creșterea importanței și ponderii activității de cercetare finalizată, cu grad
ridicat de exigență și de originalitate în comparație cu lucrarea de licență .
Se vor aborda teme de cercetare experimentală și inovare, de asemenea și temele care
abordează o problemă științifică complexă, de mare actualitate. Soluțiile propuse trebuie să
aducă ceva nou, ceva diferit în raport cu stadiul actual în domeniu. In cad rul lucrării de disertație
accentul va fi pus pe originalitate și creativitate. Este obligatoriul ca absolventul să sublinieze în
mod expres elementele de originalitate și de creativitate aduse pe parcursul cercetării efectuate.
Inexistența acestei evidenț ieri exprese echivalează cu lipsa aportului propriu și acest lucru va fi
luat în calcul la evaluarea și aprecierea lucrării.
Tematica lucrărilor de disertație va aborda subiecte complementare ce vizează domenii
ale științei cu performanțe de vârf în implem entarea noilor tehnologii, în ingineria micro și nano
senzorilor și sistemelor de acționare, materiale și compozite pretabile pentru implementări la
scară celulară sau atomică, structuri celulare și rețele neuronale, sisteme ce prefigurează
conceptele de n anoelectronică capabile să producă viitoarele nano -procesoare, noi concepte ale
inteligenței artificiale privind adaptabilitatea, capacitatea de a raționa, capacitatea de instruire,
noi sisteme de conducere axându -se în special pe controlul robust, toleran t la defecte, adaptiv,
inteligent, sisteme expert, mașini inteligente, sisteme agro și biomecatronice etc.
8 4
ÎNDRUMAREA PROIECTUL UI
După alegerea temei de proiect, catedra desemnează pentru fiecare temă un coordonator
științific care, în funcție de specificul temei, este un cadru didactic (profesor, conferențiar sau șef
de lucrări) sau un inginer specialist din cercetare, proiectare sau producție, cu titlul de doctor în
științe și care se aprobă de conducerea facultății sau a departamentului de cercetare daca este
proiect de disertație.
Conducătorul științific stabilește problemele principale pe care trebuie să le rezolve
proiectul, căile de rezolvare, instrumentele de investigare și gradul de profunzime, în
concordanță cu pregătirea studentului, cu dezvoltarea științei, tehnicii și culturii, cu solicitările
beneficiarului și cu exigențele economiei de piață. Conducătorul științific, cu ocazia primelor
întâlniri cu studentul, completează în două exemplare Anexa 3 cu Fișa preliminară a lucrării de
diplom ă/disertație, care se avizează de departament și se aprobă de conducerea facultății.
Exemplarul de bază se înmânează studentului, iar copia se oprește la departament.
Conducătorul științific, pe baza unui plan, îndrumă documentarea și elaborarea
proiectului, acordă consultații studentului, controlează stadiul lucrării și informează periodic
depa rtamen tul asupra modului cum studen tul își desfășoară activitatea și asupra stadiului
proiectului, cu sublinierea aspectelor pozitive și negative, menționând modul cum răspunde sau
nu la tema dată, corectitudinea rezolvării temei, nivelul științific și tehnic de rezolvare, pregătirea
teoret ică și practică a absolventului, aptitudinile autorului de a alege și a concepe soluții optime,
utilitatea și aplicabilitatea lucrării, etc., prin acordarea a cel puțin 3 vize și propunând, în final,
admiterea sau respingerea proiectului. Referatul conducătorului se avizează de directorul de
departament.
În cazul în care referatul de analiză recomandă respingerea -neadmiterea prezentării
candidatului la examenul de diplomă, se va numi o comisie formată din trei cadre didactice (din
care unul este președintele comisiei de examen) care vor analiza proiectul de diplomă.
Propunerea comisiei se va dezbate în ședința colectivului de departament , care va decide dacă se
aprobă sau nu se aprobă acceptarea proiectului de diplomă și a prezentării candidatului la
examen. Colectivul departamentului va lua în discuție toate propunerile conducătorilor științifici
astfel încât intrarea în examenul de diplomă va avea și aprobarea colectivului de departament.
Proiectele se depun la secretariatul departamentului cu cel puțin 10 zile înainte de
începerea ex amenului de diplomă, după avizarea de către cadrul didactic îndrumător prin semnarea
Fișei lucrării de diplomă/ disertație (Anexa 4).
Aprecierea conducătorului științific, va fi adusă la cunoștința absolventului înainte de
susținerea proiectului.
9 5
CONȚINUTUL PROIECTUL UI
5.1 Cuprinsul………..……………………………………………… 10
5.2. Introducerea……………… ……………………………………… 10
5.3. Lista simbolurilor folosite………………………………………. 10
5.4 Analiza critică a soluțiilor existente și justificarea soluției
preconizate……………………… ………………………………. 11
5.5 Obiectivele și ipotezele cercetării………………………………… 11
5.6 Memoriul de calcul………………………………………………. 11
5.7 Conținutul teoretic al temei analizate……………………………. 14
5.8 Proiectul de execuție…………………………………………….. 14
5.9 Metodologia și r ezultatele cercetării științifice realizate………… 14
5.10 Realizarea practică și studiul experimental……………………… 15
5.11 Măsuri de protecția muncii, tehnica securității
și de prevenirea și stingerea incendiilor………………………….
16
5.12 Concluzii finale………………… ………………………………. 16
5.13 Lista bibliografică……………………………………………….. 16
Lucrarea de diplom ă va conține între 75 -110 de pagini (minim 75 pagini), iar cea de
disertație va conține între 45 -70 de pagini (minim 45 pagini) și se va structura pe capitole,
subcapitol e.
Lucrarea de diplomă trebuie sa conțină:
– Rezumatul lucrării ( abstractul ) redactat în limba română și engleză;
– Declarație pe proprie răspundere privind plagiatul;
– Introducerea, dacă este cazul;
– Lista simbolurilor folosite;
– Analiza critică a solu țiilor existente și justificarea soluției preconizate ;
– Memoriul de calcul;
– Proiectul de execuție (dacă este cazul);
– Realizarea practică și studiul experimental;
– Elemente de protecția muncii;
– Concluzii finale;
– Bibliografie
Lucrarea de disertație trebuie să cuprindă:
– Sinteza lucrării ( abstractul ) redactată, în limba română și engleză;
– Declarație pe proprie răspundere privind plagiatul;
Departamentul Design de produs, Mecatronică și Mediu
10 – Introducerea, dacă este cazul;
– Lista simbolurilor folosite;
– Obiectivele și, eventual, ipotezele cercetă rii științifice;
– Conținutul teoretic al temei analizate;
– Metodologia și rezultatele cercetării științifice realizate;
– Concluziile și eventualele implicații practice ale cercetării științifice realizate.
– Bibliografie
În raport cu specificul fiecărei teme investigate, aceste elemente vor fi grupate în capitole,
subcapitole etc.
5.1. CUPRINSUL
Cuprinsul va trebui să permită cunoașterea rapidă a problemelor conținute și rezolvate în
cadrul proiectului, precum și regăsirea unui anumit titlu din proiect.
Capitolele, paragrafele și punctele din proiect se vor trece în mod succesiv, având pe linie
numărul de ordine, titlul capitolului sau paragrafului și pagina la care se găsește.
5.2. INTRODUCEREA
Această introducere urmărește evidențierea importanței temei , justifică abordarea ei,
explică la ce se referă tema și -l informează pe cititor despre s -a rezolvat în acest domeniu și
despre conținutul proiectului, subliniind ceea ce este caracteristic în aceasta lucrare:
– Încadrarea tematicii proiectului în preocupăr i din țară și din străinătate, explicarea temei.
– Punerea în evidență și sublinierea importanței domeniului temei, punerea în evidență și
sublinierea actualității și oportunității rezolvării problemelor din sfera temei,
aplicabilitatea rezultatelor ce se po t obține și influența lor asupra domeniilor conexe.
– Scurt istoric și evoluția domeniului temei proiectului până la stadiul actual. Bilanțul
realizărilor din acest domeniu și problemele mari care se impun a mai fi rezolvate.
– Ce își propune pentru rezolvare tema proiectului din mulțimea problemelor semnalate
mai sus și scurt rezumat al proiectului cu sublinierea a ceea ce este caracteristic sau mai
important.
– Trecerea în revistă a instituțiilor, colectivelor și persoanelor față de care se îndreaptă
atenția și recunoștința autorului pentru sugestiile, indicațiile sau materialele bibliografice
primite pentru tema abordată.
In cazul lucrărilor de disertație, introducerea va avea o întindere de 1 -3 pagini și va
cuprinde elemente care să prefigureze necesitatea și utilitatea cercetării științifice propuse. În
acest sens, pot fi prezentate sintetic cercetările existente în domeniul temei analizate și limitele
acestora, motivația opțiunii pentru tema aleasă etc.
5.3. LISTA SIMBOLURI LOR FOLOSITE
Lista simbolurilor f olosite va permite reducerea volumului lucrării prin eliminarea
repetării explicațiilor, fără a introduce dificultăți de înțelegere a lucrării.
Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă/disertație
11 Simbolurile tuturor mărimilor cu care se operează în proiect se recomandă să fie trecute
în ordine alfabetică îm preună cu explicațiile corespunzătoare, după alfabetul latin și apoi după
alfabetul grec.
5.4. ANALIZA CRITICĂ A SOLUȚIILOR EXISTEN TE
ȘI JUSTIFICAREA SOLU ȚIEI PRECONIZATE
Toată această parte va fi o sinteză pe baza lite raturii existente și a realizărilor existente,
trecută prin filtrul autorului, având ca scop să pună în temă pe cititor cu ce se va prezenta în
proiect (lucrare) și să argumenteze soluția preconizată precum și modul de rezolvare, atestând
gradul de informa re și cunoaștere a realizărilor în domeniul temei precum și capacitatea de
selectare, prelucrare și sinteză a unui material de către autor, fiind compusă din:
– Prezentarea pe scurt a metodei, aparatului, instalației sau sistemului cu principiul de
construc ție și principiul de funcționare scoțând în evidență ceea ce este caracteristic,
important sau influențează în mod esențial proiectul (lucrarea).
– Cerințele ce se impun pentru obiectul proiectului având în vedere nivelul tehnicii
mondiale, optimizarea dintr -un anumit punct de vedere și posibilitățile de realizare.
– Domeniul de lucru (funcționare) și limitele sale în cazul unui aparat sau sistem și
domeniul de utilizare în cazul unei metode sau algoritm.
– Prezentarea și analiza critică (tehnico -economică) a sol uțiilor sau metodelor existente
concluzionând cu esențialul, avantajele și dezavantajelor care să constituie argumente
pentru soluția preconizată.
– Perspectivele de viitor în țară și în străinătate ale obiectului lucrării.
5.5. OBIECTIVELE ȘI IPOTEZELE CE RCETĂRII
La lucrarea de disertație, obiectivele și ipotezele cercetării vor cuprinde enunțarea
obiectivelor generale și specifice, precum și, dacă este cazul, formularea explicită a ipotezelor
cercetării științifice.
5.6. MEMORIUL DE CAL CUL
Această parte – cea mai dezvoltată din proiect – va trebui să pună în evidență posibilitățile
absolventului de a folosi cunoștințele dobândite în timpul studiilor și literatura de specialitate în
rezolvarea unor probleme de concepere, cercetare și proiectare a unor algor itme, produse,
procese sau sisteme din sfera specialității sale. Acestea vor fi susținute prin:
– Date inițiale, dimensiuni, masă, clasă de precizie, temperatură nominală, forță nominală,
sensibilitate, precizie, domeniu de lucru, capacitate de lucru, putere nominală, pierderi
nominale etc.
– Principiul de funcționare și principiul de construcție. Adoptarea geometriei, determinarea
dimensiunilor geometrice și a gabaritului.
Departamentul Design de produs, Mecatronică și Mediu
12 – Identificarea procesului, schemei de măsurare, determinarea matematică a procesului,
diagramele de sarcină (forță, cuplu, putere, factor de putere) și calculul mărimilor
echivalente.
– Conceperea structurii, proiectarea structurală, calculul de alegere și verificare a
elementelor componente.
– Măsurarea diferitelor mărimi: schemele de măsurare, a paratele de măsurare,
caracteristicile lor, fluxul informațional, codificarea și decodificarea informației,
prelucrarea informației, transmiterea informației.
– Caracteristica statică: determinarea sau calculul caracteristicii statice ale elementelor
compone nte sau ale subansamblurilor, determinarea sau calculul caracteristicii statice
totale.
– Calculul mecanic: dimensionarea cinematică, calculul forțelor, calculul cuplurilor,
calculul deplasărilor, calculul vitezelor, calculul accelerațiilor, etc.
– Calculul el ementelor pentru acumularea energiei și traducerii semnalelor(arcuri lamelare,
arcuri spirale plane, arcuri bară de torsiune, arcuri elicoidale, arcuri bimetalice,
membrane, tuburi ondulate, arcuri manometrice, arcuri din cauciuc);calculul elementelor
pentru ghidarea mișcării (arbori drepți, arbori flexibili, lagăre prin alunecare, lagăre
cilindrice, lagăre conice, lagăre cu suprafețe sferice, lagăre pentru vârfuri, lagăre prin
rostogolire, elemente pentru ghidarea mișcării de translație);calculul elementel or pentru
transmiterea, transformarea și amplificarea semnalelor (roți de fricțiune, roți dințate, roți
necirculare, roți cu un număr incomplet de dinți – crucea de Malta, elemente stelate;
calculul elementelor de legătură și antrenare, cuplaje (cuplaje pe rmanente, cuplaje
intermitente sau ambreiaje); calculul elementelor pentru transmiterea și transformarea
indirectă a mișcării (transmisiile pe bază de aderență, transmisiile prin lanțuri,
transmisiile prin curele dințate); calculul elementelor de asamblare (asamblări
demontabile, asamblări nedemontabile); calculul elementelor de citire și înregistrare ale
aparatelor (sisteme cu scară gradată și indicator, sisteme de citire cifrice);calculul
elementelor de comandă și carcasele aparatelor.
– Calculul sistemelor optice componente; antecalculul de dimensionare (diametre, raze,
focale, grosimi), paraxială și extra axială pentru sistemele antecalculate, verificarea
aberațiilor impuse și calculate (utilizarea de software dedicate), corectarea dimensională
și construc tivă a sistemelor optice calculate și verificate la aberații. Calculul sistemelor
optice; stabilirea soluției constructive, calculul de gabarit și dimensionare, calculul
mecanismelor și sistemelor de poziționare din punct de vedere cinematic.
– Calculul la rigiditate: calculul deformațiilor de volum stabilite pentru tipuri de solicitări,
încărcări și sisteme de rezemare, calculul deformațiilor locale de contact utilizând relațiile
lui Hertz; măsuri pentru mărirea rigidității; micșorarea momentelor de încovoi ere sau
torsiune prin reducerea deschiderii (lungimii dintre reazeme, respectiv a brațului forței
(care dă momentul de torsiune); adoptarea formei secțiunii pieselor solicitate la
încovoiere astfel ca ele să aibă momente de inerție ( I) și modul de rezisten ță (W) maxime,
adică secțiuni ușoare cu rigiditate mărită (profiluri inelare, în H, în I etc.); micșorarea
lungimii pieselor solicitate la întindere -compresiune; alegerea unor materiale cu module
de elasticitate ( E și G) ridicate etc.
Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă/disertație
13 – Calculul la vibrații: pulsația proprie a sistemului, amplitudinea vibrațiilor (forțate),
accelerații maxime, rezonanță; măsuri pentru asigurarea aparatelor împotriva
fenomenului: rigidizarea unor piese (carcase îndeosebi) prin măsuri constructive (aripi,
nervuri), reducerea mo mentelor de inerție și echilibrarea corectă a părților care execută
mișcări de rotație, alegerea corespunzătoare a jocului dintre piese, utilizarea
dispozitivelor speciale de micșorare a vibrațiilor(moderatoare, amortizoare etc.)
– Calculul la uzură: uzura de aderență, uzura prin oboseala stratului superficial (ciupire,
pitting), uzura abrazivă, uzura corosivă, uzura prin cavitație.
– Calculul la încălzire: sursele termice, rezistențele termice, schemele termice echivalente,
fluxurile de căldură, încălzirea în regim staționar și în regim dinamic, determinarea
dilatării pieselor astfel încât să nu dispară jocul inițial prevăzut între ele sau să apară
jocuri prea mari care să influențeze precizia de funcționare, determinarea unei
temperaturi de regim la care func ționarea mecanismului sau elementului sub toate
aspectele, să nu fie periclitată.
– Protecția climatică: ansamblul de măsuri care se iau în cadrul calculelor de dimensionare
și alegere a materialelor pieselor și componentelor, în proiectarea formei și detali ilor
constructive, în stabilirea acoperirii suprafețelor și a tehnologiei de execuție, pentru a
asigura că acțiunea complexă a factorilor climatici pe o anumită durată să nu influențeze
nefavorabil asupra proprietăților funcționale și asupra aspectului apa ratului în condițiile
locului de folosire.
– Calculul energetic: alimentarea cu energie, schema fluxului energetic, transformările
energetice, pierderile de putere, randamentul energetic, diagramele energetice etc.
– Calculul electric și magnetic: alegerea și calculul conductoarelor pentru realizarea căilor
de curent, determinarea capacităților, determinarea inductivităților, determinarea
frecvențelor, determinarea reactanțelor, determinarea impedanțelor, tensiunile
electromotoare, schemele electrice, calculul curenților, calculul tensiunilor și căderilor de
tensiune, simplificarea schemelor echivalente ale circuitelor electrice, geometria
circuitului magnetic, permeabilitățile magnetice, configurația și calculul câmpului
magnetic, forțele și cuplurile electroma gnetice și diagramele lor, parametri circuitelor
învârtitoare, estimarea pierderilor prin curenți turbionari, etc.
– Caracteristica dinamică: definirea matematică a diferitelor elemente componente și
determinarea parametrilor, ecuațiilor diferențiale intrar e-ieșire, ecuațiile de stare, matrice
de tranziție, ecuațiile operaționale, funcțiile și matricele de transfer, reducerea schemelor
structurale, caracteristicile de frecvență.
– Stabilitatea în funcționare a aparatului sau sistemului.
– Determinarea răspunsulu i și analiza calității lui.
– Studiul de ergonomie aparatului sau instalației.
– Sensibilitatea, erorile și precizia.
– Proiectarea algoritmilor, întocmirea organigramelor de calcul și a programelor pentru
calculator.
– Corectarea produsului în vederea obținerii p erformanțelor impuse și dorite.
– Optimizarea în raport cu timpul minim, cu criteriul energetic, cu momentul echivalent, cu
consumul de materiale, cu costul minim etc.
Departamentul Design de produs, Mecatronică și Mediu
14 – Măsuri constructive pentru protecția omului împotriva manifestărilor produsului.
– Fiabilita tea produsului.
– Modelarea pe calculator (analogic sau numeric) a diferitelor regimuri de funcționare și
analiza funcționării.
5.7. CONȚINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE
Conținutul teoretic al temei analizate va asigura evaluarea critică, originală și crea tivă a
cercetărilor existente și relevante din domeniul temei investigate. În acest sens, vor fi prezentate
principalele teorii și soluții propuse pentru rezolvarea diverselor aspecte ale temei analizate,
precum și limitele acestora. Prezentarea cercetăril or anterioare se va realiza după criterii precis
determinate, care pot fi cronologice, tematice ori de altă natură. Această parte a lucrării va
fundamenta opțiunile și soluțiile propuse de student sau de masterand în legătură cu diversele
aspecte ale temei investigate.
5.8. PROIECTUL DE EX ECUȚIE
Proiectul de execuție trebuie să conțină informațiile necesare înțelegerii logice a structurii
concepute și să dovedească deținerea de către absolvent a cunoștințelor specifice realizării lui:
– Schema cinematică cu i ndicarea parametrilor de turație, viteze, sarcini, puteri, debite etc.
– Schemele bloc, schemele optice și schemele de măsurare.
– Schemele instalațiilor hidraulice, pneumatice, electrice și de automatizare.
– Ansamblul general cu planșe, secțiuni și vederi suf iciente din care să reiasă întreaga
construcție, cu tabelul indicator cuprinzând subansamblurile și piesele componente ,
cotele principale de legătură și gabarit, toleranțe, condiții tehnice etc. Se recomandă ca
poziționarea să se facă în ordine crescătoar e, în sensul de rotire a acelor de ceasornic,
pentru fiecare proiecție în parte.
– Subansamblurile, reprezentând părți componente ale aparatului sau instalației pentru care
au fost necesare calcule sau realizate în vederea clarificării sau detalierii corect e în
cadrul desenelor de execuție.
– Desenul de execuție cuprinzând proiecția ortogonală a piesei în atâtea vederi, secțiuni
sau rupturi câte sunt necesare determinării riguros exacte și fără posibilități de
interpretare diferită a formei piesei. Desenul de execuție va cuprinde detalii privind:
materialul, condițiile tehnice, toleranțe, abateri de formă și poziție, starea calității
suprafeței etc.
5.9. METODOLOGIA ȘI REZULTATELE
CERCETĂRII ȘTIINȚIFI CE REALIZATE
În cad rul lucrării de disertație, metodologia cercetării științifice va cuprinde opțiuni și
referi explicite la metodele de cercetare științifică utilizate pentru atingerea obiectivelor de
cercetare propuse. Rezultatele cercetării științifice vor conține prezent area și analiza datelor,
precum și interpretarea rezultatelor cercetării realizate.
Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă/disertație
15 În cadrul acestui capitol se vor prezenta programele și subprogramele de calcul numeric
întocmite de absolvent atât pentru soluționarea problemelor de calcul constructiv c ât și pentru
calcule tehnico -economice și apoi o parte din rezultatele obținute sub formă tabelară și de
diagrame sau nomograme.
Tabelele și diagramele vor fi însoțite de interpretări atât de ansamblu cât și comparative
cu rezultate similare din bibliogra fie. Cercetările experimentale vor fi prezentate pe baza unor
fotografii ale instalației realizate, diagrame de măsurători, tabele valorice obținute experimental.
Se vor compara rezultatele experimentale cu cele obținute în urma calculelor numerice, se va
prezenta o analiză a acestora și se vor trage concluziile aferente.
5.10. REALIZAREA PRA CTICĂ ȘI STUDIUL EXP ERIMENTAL
Fiecare proiect va conține, pe cât posibil, și o parte practică care să evidențieze
aptitudinile și pregătirea practică a autorului. De as emenea, va trebui să ateste justețea și
corectitudinea soluției adoptate, premizelor de la care s -a plecat, a ipotezelor simplificatoare de
care s -a ținut seama, calculelor efectuate și rezultatelor teoretice precum și posibilitatea aplicării
în practică a acestora prin:
– Efectuarea de studii experimentale de laborator în vederea obținerii de date și informații
necesare proiectării sau studiului.
– Măsurarea parametrilor și performanțelor exemplarelor existente în vederea obținerii de
informații necesare elabo rării lucrării sau comparării rezultatelor teoretice obținute.
– Efectuarea de investigații și determinări pe eșantioane de subiecți dedicați analizelor
pentru care s -a conceput sistemul.
– Aplicarea și verificarea pe exemple fizice existente a metodelor deter minate, a
algoritmilor proiectați sau a programelor întocmite pentru calculator.
– Realizarea practică a unuia sau mai multor exemplare din produsul proiectat, în cazul în
care acesta este posibil.
– Verificarea geometrică a produsului realizat (forme geometri ce, dimensiuni, unghiuri,
suprafețe, volume).
– Încercarea mecanică a produsului realizat (rezistența mecanică, stabilitatea și robustețea
la vibrații și șocuri, parametri cinematici, forțe, cupluri, deplasări, viteze, accelerații,
mase, momente de inerție, nivel de vibrații, nivel de zgomot, anduranță etc.).
– Încercarea termică a produsului realizat (încălzire, ventilație, influența temperaturii
asupra unor parametri, gama de temperaturi în care poate funcționa etc.).
– Determinarea caracteristicilor de funcți onare.
– Verificarea diferitelor regimuri de funcționare.
– Verificarea influenței condițiilor externe (temperatură, presiune, umiditate, apă, câmpuri
electrice, câmpuri magnetice, zgomote, vibrații etc.).
– Verificarea protecției produsului împotriva eventualel or avarii sau funcționări nepermise
și a protecției omului împotriva manifestărilor produsului proiectat și realizat.
– Verificarea fiabilității în funcționare.
Departamentul Design de produs, Mecatronică și Mediu
16 5.11. MĂSURI DE PROT ECȚIA MUNCII, TEHNIC A SECURITĂTII
ȘI DE PREVENIREA ȘI STINGEREA INCEN DIILOR
Fiecare proiect va conține în mod obligatoriu măsuri de protecția muncii, tehnica
securității și de prevenirea și stingerea incendiilor, care vor pune în evidență pregătirea
absolventului în acest domeniu.
Având în vedere principiul de construcție ș i principiile de funcționare și ținând seama de
depozitarea, transportul, funcționarea, utilizarea și depanarea produsului proiectat, se va elabora
un ansamblu de măsuri de protecția muncii, tehnica securității și de prevenirea și stingerea
incendiilor, sp ecifice fiecărui procedeu sau metodă tehnologică etc., precum și implicațiile ce
decurg din nerespectarea acestora.
5.12. CONCLUZII FINA LE
Acest capitol al proiectului va face o sinteză a tuturor concluziilor parțiale din toată
lucrarea, a avantajelor și dezavantajelor tehnico -economice ce rezultă din comparația cu alte
produse similare, a originalității și a tot ce este mai deosebit în lucrarea respectivă.
Vor fi puse în evidență implicațiile economico -sociale ale aplicării în economie a
rezultatelor lucr ării cu privire la: reducerea sau minimizarea consumului specific de materii
prime și materiale, înlocuirea materialelor energo -intensive și a materialelor strategice cu
materiale indigene noi și ieftine, diminuarea sau minimizarea consumului de energie și creșterea
bazei energetice, reducerea costului pe produs și a costului investițiilor, îmbunătățirea calității și
creșterea competitivității produselor, înlocuirea importului de asemenea produse sau creșterea
solicitărilor externe de asemenea produse, creș terea capacității, eficienței și a productivității în
funcționare, creșterea venitului național, introducerea și dezvoltarea progresului tehnic,
asigurarea protecției omului și utilajului, asigurarea confortului și corecției corespunzătoare
problemelor op tometrice, dezvoltarea de noi sisteme, metodologii și dispozitive utile procesului
de asigurare a calității vieții, dezvoltarea și generalizarea mijloacelor moderne de automatizare și
cibernetizare a economiei, mărirea siguranței în funcționare, introducer ea sistemului de
conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor, perfecționarea sistemului informațional
economico -social, diminuarea sau ștergerea graniței dintre munca manuală și intelectuală,
îmbunătățirea condițiilor de muncă, reducerea zilei d e lucru, ridicarea nivelului de trai etc.
La lucrarea de disertație, c oncluziile și eventualele implicații practice ale cercetării
științifice vor prezenta, în sinteză, soluțiile propuse pentru rezolvarea aspectele supuse cercetării
științifice și modalită țile de materializare practică a acestora.
5.13. LISTA BIBLIOGR AFICĂ
Bibliografia selectată trebuie să dovedească gradul de informare a autorului în domeniul
lucrării elaborate ca și capacitatea de documentare într -un anumit domeniu.
Se recomandă ca lista bibliografică să conțină 50…100 de poziții, care au fost folosite la
elaborarea lucrării și la care se fac referiri în conținutul lucrării.
17 6
DOCUMENTAREA
Faza de documentare începe din primele zile ale activității de cercetare -proiectare, cea
mai mare parte a ei efectuându- se în acest semestru și se termină odată cu transcrierea
proiectului.
Având tema, datele inițiale și problemele care se cer a fi rezolvate în cadrul proiectului,
pe baza conținutului din ghid, se alcătuiește împreună cu conducătorul științific o tematică, adică
un prim-cuprins al proiectului.
Contactându- se și consultându -se specialiștii din învățământ, cercetare, proiectar e,
producție și exploatare, care au preocupări și experiență în domeniul tematicii proiectului, se vor
obține informații referitoare la nivelul de rezolvare, la căile de rezolvare, la comportarea în
exploatare, precum și la bibliografia necesară.
Cunoscând tematica proiectului, pe baza clasificării zecimale, se extrag din fișierele
bibliotecilor toate lucrările (cărți, articole, brevete, prospecte, STAS -uri etc.) din ultimii 5…10
ani din domeniul problematicii proiectului, sau care ar prezenta o tangență cu problematica
proiectului. Această operație se continuă până la transcrierea lucrării.
Succesiunea operațiilor în identificarea surselor bibliografice este indicată în Anexa 8.
Fișele respective trebuie să conțină în final pe cât posibil toate lucrările re prezentative
legate de problematica proiectului pe o anumită perioadă.
Fișele se țin în ordine alfabetică după numele autorilor.
Consultând lucrările pentru care s -au întocmit fișe bibliografice, se completează în
continuare fișe cu un scurt rezumat al lucrării, cu faptul dacă este utilă sau nu și cu probleme prin
care se face utilă.
De asemenea, consultând lucrările pentru care s -au întocmit fișe, din fiecare lucrare se
extrage, pe foi volante și pe probleme, materialul care se consideră necesar elaborării proiectului,
menționându -se pe foile respective autorul, titlul lucrării, și paginile de la care s -a extras
materialul.
Se vor extrage idei, principii, algoritmi, organigrama, metode, desene, schițe, scheme,
relații, demonstrații, grafice, tabele, exemple, interpretări, concluzii și tot ce se consideră că este
necesar rezolvării temei, chiar dacă uneori aceste materiale se repetă.
Aceste foi, cu material extras din lucrările bibliografice, se sortează pe probleme în
concordanță cu problematica din conținu tul proiectului, formându-se dosare cu material extras
pentru fiecare problemă mai importantă din proiect.
18 7
ELABORAREA
La elaborarea proiectului se va ține seama că el se adresează unor cadre cu pregătire
superioară, specialiști din domeniul respectiv, că trebuie să reflecte chintesența pregătirii
absolventului în domeniul specialității sale, capacitatea crea tivă, spiritul inventiv, receptivitatea
la nou, precum și faptul că absolventul este capabil să aleagă soluții optime și să rezolve
probleme utile și într -un mod corespunzător exigențelor economiei noastre în plină dezvoltare.
Având materialul extras, pe baza cuprinsului întocmit se trece la utilizarea bibliografiei
selectate, prelucrarea materialului extras și elaborarea diferitelor părți ale proiectului.
Etapa de elaborare a proiectului se va desfășura în cadrul activității de cercetare
proiectare și va începe în cursul semestrului VI.
Elaborarea diferitelor părți se recomandă să fie făcută în următoarea ordine: lista
simbolurilor utilizate, analiza tehnico -economică a soluțiilor existente și justificarea soluției
preconizate, calculele de dimensionare și în paralel cu aceste experimentări de laborator și
măsurători de parametri și performanțe pe exemplare existente, tehnologia de realizare,
realizarea practică, verificarea experimentală, calculul economic, măsuri de protecția muncii,
cartea tehnică sau re feratul lucrării, introducerea, concluziile finale, lista bibliografică și
cuprinsul lucrării.
Analiza tehnico -economică a soluțiilor existente și justificarea soluției preconizate se
bazează pe literatura existentă și realizărilor existente în domeniul re spectiv, contribuția
autorului constând în identificarea acestui material, filtrarea, organizarea și sinteza lui, la care se
adaugă interpretarea și concluziile autorului. În elaborarea acestei părți se va evita prezentarea
fotografică a unui material ext ras din literatura de specialitate fără interpretarea și concluziile
autorului. Cunoscând că se adresează unor specialiști, elaborarea acestei părți se va realiza cu
ajutorul schițelor, schemelor de principiu, relațiilor, graficelor și tabelelor însoțite d e enunțarea
pe scurt a principiilor și legilor pe care se bazează. Pentru lămuriri suplimentare se vor face
trimiteri bibliografice. Tot conținutul acestei părți va trebui elaborat de așa manieră încât să
constituie un ansamblu de argumente care să justifi ce necesitatea abordării ulterioare a temei
propuse în cadrul proiectului. În finalul acestei analize tehnico -economice al stadiului actual al
problematicii, este necesar să se sintetizeze principalele aspecte negative printr -o analiză critică,
în cadrul unui capitol separat, din care să rezulte necesitatea (oportunitatea) abordării temei de
proiect cât și principalele direcții propuse spre soluționare în vederea înlăturării deficiențelor
semnalate.
Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă/disertație
19 Ținând seama de analiza tehnico -economică a soluțiilor ex istente, se concepe structura și
arhitectura produsului și se adoptă metodica sau algoritmul de calcul, după care se trece la
efectuarea calculului de dimensionare a diferitelor componente și subansambluri, la alegerea
componentelor și a calculelor de veri ficare în toate regimurile posibile de lucru. Calculele vor fi
însoțite de scheme structurale bloc și graf și de schițe explicative, respectând standardele și
normele în vigoare la reprezentarea grafică a diferitelor elemente componente. Calculele se vor
efectua pe baza relațiilor din literatura de specialitate. În cazul în care aceste relații nu sunt
exprimate în sistemul internațional de unități, ele vor fi prelucrate și aduse la forma
corespunzătoare sistemului internațional.
În vederea alegerii din lite ratură a relațiilor corespunzătoare, se vor stabili condițiile în
care se desfășoară fenomenul și ipotezele simplificatoare, ce stau la baza alcătuirii unui model
matematic propriu care să prindă cât mai bine aspectele teoretice ale fenomenului studiat și care
poate confirma justețea algoritmului teoretic adoptat, prin rezultatele practice și experimentale
obținute ulterior. Dacă în literatura de specialitate nu se găsesc relații de calcul necesare,
cunoscând fenomenul care are loc și pornind de la unele p rincipii, teoreme sau legi din literatură
care guvernează fenomenele respective, se demonstrează relațiile căutate și apoi se verifică
experimental.
Pentru verificarea premiselor de la care s -a plecat, metodicii de calcul și a conducerii
calculelor, unele dimensionări se pot face pe mai multe căi, comparând rezultatele obținute, iar
rezultatele teoretice se vor compara cu rezultatele unor experimentări de laborator sau cu
rezultatele unor măsurători efectuate pe produse similare existente. Se vor explica ev entualele
neconcordanțe între rezultatele teoretice și cele experimentale, iar în cazurile în care abaterile vor
fi inadmisibile se vor efectua corecțiile corespunzătoare ale metodicii sau algoritmului de calcul.
În vederea obținerii unor produse superioar e, se recomandă calculul mai multor variante
și alegerea variantei celei mai bune, precum și optimizarea consumului de materiale și energie,
maximizarea randamentelor, minimizarea prețului de cost, etc. Unele rezultate finale mai
frecvent utilizate în prac tică se vor exprima atât în sistemul internațional cât și în sistemul utilizat
în practică. Pentru efectuarea calculelor se va utiliza calculatorul electronic. În acest scop se vor
stabili algoritme de proiectare, organigrame de calcul și programe corespun zătoare pentru
calculator. Pentru a pune mai bine în evidență anumite dependențe funcționale, caracteristici sau
răspunsurile unor sisteme se vor folosi reprezentările grafice.
După terminarea dimensionării, alegerii și verificării elementelor componente, pentru
analiza funcționării produsului proiectat se va efectua modelarea cu ajutorul calculatorului a
diferitelor regimuri de funcționare ca și a diferitelor fenomene mai complexe care au loc în
produs. Pe baza rezultatelor obținute, se vor efectua eventua lele corecții ale structurii produsului
sau sistemului proiectat, sau ale metodicii și algoritmului de proiectare.
După calculele de dimensionare și verificare se realizează desenele diferitelor piese,
desenele subansamblelor, desenul de ansamblu, schemele de principiu și schemele de montaj, în
concordanță cu standardele și normele în vigoare. Aceste contribuții încep cu setul de valori
obținute pe baza cărora se poate realiza produsul sau sistemul și se continuă cu conceperea
structurală și arhitectura pro dusului proiectat cu perfecționarea caracteristicilor tehnico –
economice, cu înlocuirea materialelor de import și energo -intensive cu materiale indigene și
ieftine, cu adaptarea unor dispozitive, sisteme, metode sau algoritme din alte domenii de
activitate, cu lărgirea și generalizarea sferei de aplicabilitate a unor sisteme, metode, algoritme
Departamentul Design de produs, Mecatronică și Mediu
20 sau tehnologii, cu conceperea și proiectarea unor dispozitive, sisteme, algoritme sau tehnologii și
cu minimizarea consumului de materiale, consumului de energie și pr ețului de cost.
Conducătorul științific va alege un subansamblu din proiect cât mai complet pentru care
se vor elabora desene de execuție complete, întocmite conform standardelor în vigoare. În cazul
tematicii de studii comportamentale, respectiv pe eșanti oane de subiecți se vor prezenta, grafic,
algoritmii de analiză statistică, soluțiile adoptate și rezultatele obținute pe perioada desfășurării
analizelor și a procesului de supraveghere a procedurii aplicate.
Precizarea componentelor, materialelor și dime nsiunilor împreună cu realizarea desenelor
permite trecerea la proiectarea tehnologiei de realizare a întregului produs sau a unui ansamblu
din produsul proiectat. Elaborarea procesului tehnologic va trebui să țină seama de proiectul de
execuție a produsul ui, de caracteristicile constructive și dimensionale ale piesei sau
subansamblului, de condițiile de precizie dimensională și de formă, de calitatea suprafețelor
prelucrate, de volumul producției, de semifabricatele folosite, de organizarea procesului de
fabricație, de cadrele disponibile, de condițiile de muncă etc.
După stabilirea operațiilor tehnologice și ordinea lor, alegerea SDV -urilor și eventuala
proiectare a lor, stabilirea mașinilor de lucru și reglarea lor și calificarea personalului, se
elaborea ză documentația tehnologică, adică totalitatea documentelor de uz intern prin care se
sintetizează elementele procesului tehnologic.
Partea practică a proiectului poate să înceapă paralel cu efectuarea calculelor de
dimensionare, prin experimentări de labo rator sau realizări de măsurători, caracteristici sau
performanțe pe exemplare existente, în vederea obținerii de informații suplimentare, necesare
pentru conducerea calculelor efectuate.
În cazul în care tema proiectului se referă la proiectarea unei meto de, algoritm sau
program pentru calculator, după terminarea proiectării se impune verificarea rezultatelor obținute
pe un exemplar de produs sau sistem existent, iar atunci când se verifică se vor efectua corecțiile
corespunzătoare.
Dacă tema proiectului s e referă la proiectarea unui produs, unei instalații sau unui sistem
–pe cât posibil – se va realiza practic un exemplar sau o parte din instalația respectivă, care să
confirme corectitudinea calculelor efectuate, obținerea unor rezultate în urma cercetări i
experimentale pe produsul fizic realizat, compararea lor cu cele teoretice și prelucrarea statistică
a acestora, simularea funcționării sistemelor elaborate pe standuri existente sau machete
funcționale, teste de fiabilitate în vederea aplicării imediate în producție a rezultatelor cercetării
științifice.
Produsul sau subansamblul realizat va permite încercarea lui în toate regimurile posibile
de funcționare, timp în care se vor măsura valorile importante ale mărimilor caracteristice și se
vor înregistra evoluțiile în timp ale diferitelor mărimi sau dependențele funcționale dintre
anumite mărimi.
Ținând seama de importanța pe care o prezintă schemele folosite pentru măsurările și
înregistrările efectuate, se vor prezenta aceste scheme împreună cu justifică rile și calculele de
dimensionare respective.
Rezultatele practice obținute în urma studiului experimental se compară cu rezultatele
teoretice, explicându -se eventualele neconcordanțe, iar când acestea sunt inadmisibile, se vor
efectua corecțiile corespunz ătoare.
Proiectul tehnic, tehnologia de realizare și cunoașterea produsului, la care se adaugă și
realizarea practică, furnizează toate datele necesare efectuării calculului economic conform
Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă/disertație
21 punctelor stabilite în cadrul conținutului, care să demonstreze eficiența și rentabilitatea
produsului și care să pună în evidență și să dezvolte capacitatea absolventului de a alege soluții
optime. Daca anumite părți din construcția sistemului sau sistemul integral pot constitui variante
brevetabile se va stabili o pro cedură de prezentare a soluțiilor și variantelor proiectate care să
respecte legislația în vigoare .
Cunoașterea principiului de construcție, a principiului de funcționare, a structurii și
arhitecturii produsului, ca și a dimensionării acestuia, permite – prin analogie cu alte produse
similare – elaborarea unui ansamblu de măsuri de protecția muncii, tehnica securității și de
prevenire și stingerea incendiilor, care se impun a fi respectate cu ocazia depozitării,
transportului, funcționării și depanării produsului proiectat, ținând seama de elementele în
mișcare, de piesele sub tensiune, de piesele cu temperatură ridicată, de gazele toxice etc.
După elaborarea părților de mai sus, se trece și la elaborarea introducerii proiectului,
respectând ideile enunțate în conținut.
Filtrând concluziile parțiale din tot cuprinsul proiectului se elaborează concluziile
generale care trebuie să sublinieze în mod sintetic aspectele deosebite tehnice, economice și
sociale ce se pot desprinde din proiectul respectiv. Concluziile finale vor fi organizate, formulate
de așa manieră încât cu ajutorul unor exemple din proiect (lucrare) să se pună în evidență
următoarele trăsături sau atribute ale lucrării: actualitatea și oportunitatea abordării unei astfel de
teme, instrumentele și metodele de investigare, nivelul științific de rezolvare a temei,
originalitatea și partea de noutate a proiectului, partea practică și experimentală a lucrării,
integrarea conținutului lucrării în literatura de specialitate, aplicabilitatea rezultatelor obținute,
implicațiile tehnico -economice și sociale ale acestor rezultate, nivelul și volumul cunoștințelor
autorului în disciplinele care formează specialitatea sa, gradul de pregătire în cercetarea,
conceperea, proiectarea, realizarea și exploatarea produselor din sfera specialității sale și
importanța teoretică și practică a lucrării elaborate.
Pentru elaborarea listei bibliografice, din toate titlurile extrase și consultate se selectează
acele lucrări la care s -au făcut trimiteri în conținutul proiectului, care acoperă ultima perioadă de
5…10 ani cu cele mai reprezentative și mai noi lucrări în domeniul respectiv și care să ateste că
autorul a explorat toate realizările tehnico -științifice pentru elaborarea lucrării.
Lista bibliografică va conține lucrările selectate în ordinea alfabetică a autorilor, conform
celor prezentate în Anexa 8.
După terminarea elaborării tuturor părților proiectului se face o nouă punere de acord a
titlurilor capitolelor, paragrafelor și punctelor cu conținutul lor și se corectează succesiunea
diferitelor paragrafe și ponderea diferitelor părți în conținutul proiectului.
În final se elaborează cuprinsul proiectului care va trebui să conțină în ordinea adoptată
toate capitolele, paragrafele și punctele din proiect.
22 8
REDACTAREA
Redactarea proiectului sau lucrării de diplomă trebuie făcută ținând seama că reprezintă
o sinteză a muncii absolventului, care se adresează unor specialiști în domeniul respectiv și în
așa fel încât să se poată identifica ușor ce aparține a utorului proiectului și ce aparține altor autori,
iar fiecare etapă din proiect să fie însoțită de justificările corespunzătoare. Modul de redactare
trebuie să îndeplinească cerințele unei lucrării tehnico -științifice de nivel superior.
Pentru o redactare cât mai concisă se va face uz , într -o măsură cât mai mare de relații
matematice, schițe, desene, scheme, reprezentări grafice și tabele.
Se va evita redactarea descriptivă sau fotografică, lipsită de interpretări și concluzii,
precum și copierea de texte din literatura de specialitate.
Ținând seama că proiectul nu este un manual, se va evita în cadrul proiectului prezența de
explicații cunoscute sau prezența de demonstrații care există în literatură. Pentru cititorii
interesați se vor face trimiteri biblio grafice. Absolventul trebuie să dea dovadă de probitate
științifică în sensul recunoașterii realizărilor tehnico -științifice ale altor autori. Trimiterea la
lucrările din bibliografie se face încadrând în paranteze mari numărul lucrării respective, spre
exemplu: în lucrarea [32]…
Pentru justificarea utilizării unei relații pentru calculul valorii unei anumite mărimi, se
vor menționa condițiile în care se desfășoară fenomenul sau procesul și ipotezele simplificatoare
care se pot face.
La calculul valorii une i mărimi se scrie literal relația corespunzătoare, menționând pagina
și lucrarea de unde s -a luat, după care, se repetă mai jos relația cu mărimile înlocuite prin valorile
numerice corespunzătoare și se egalează cu rezultatul calculelor respective urmat de unitatea de
măsură.
În cazul determinării unor relații necesare care nu se găsesc în literatura de specialitate –
se menționează legea, principiul sau relația cunoscută e la care se pleacă împreună cu trimiterea
bibliografică, condițiile și ipotezele în c are se face demonstrația, unele etape mai importante din
cursul demonstrației și forma finală a relației obținute.
În cazul în care se impune alegerea unor date din tabele sau determinarea lor din
reprezentări grafice (curbe), se reproduc tabele sau porțiu nea corespunzătoare din tabele,
respectiv pagina și lucrarea de unde s -a luat, se face justificarea necesară și se prezintă valorile
alese sau determinate.
Menționarea în proiect a unor afirmații, interpretări sau concluzii ale unor autori vor fi
însoțite de trimiteri bibliografice. Totodată se vor specifica în ce condiții sunt valabile în cazul
temei tratate în proiectul de diplomă.
Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă/disertație
23 Redactarea se va face conform foii de stil prezentate în Anexa 7. la întocmirea listei
bibliografice se vor avea în vedere pr ecizările din Anexa 8.
Lucrarea de diplomă, în urma redactării, va conține între 75 și 110 de pagini (min 75
pagini) și vor fi împărțite în capitole, subcapitole, paragrafe, puncte și subpuncte, respectând
ponderea fiecărei părți în cadrul lucrării de diplomă.
Lucrarea de disertație va conține între 45 -70 de pagini (minim 45 pagini) și se va
structura pe capitole, subcapitole.
Fiecare parte din proiect va constitui un capitol care va începe pe o pagină nouă.
Capitolele, subcapitolele, paragrafele, punctele și subpunctele se recomandă a fi
numerotate cu cifre arabe în sistemul zecimal, iar titlurile să fie scrise cu caractere care să iasă în
evidență.
Se recomandă ca părțile componente să aibă următoarea pondere în structura proiectului:
1. Cuprinsul proiectului ………………………………………………………………circa 1%
2. Introducerea ……………………………………………………………………circa 2 -3 %
3. Lista simbolurilor folosite…………………………………………………………circa 1 %
4. Analiza critică tehnico -economică a soluțiilor existente și justificarea
soluției preconizate……………………………………………………………circa 15 -20%
5. Memoriu de calcul……………………………………………………………circa 55 -60 %
6. Tehnologia de realizare……………………………………………………….circa 5 -10 %
7. Măsuri de protecția muncii …………………………………………………….circa 2 -3 %
8. Concluzii finale…………………………………………………………………circa 2-3 %
9. Lista bibliografică ……………………………………………………………………….circa 1 -2 %
Proiectul va fi legat și copertat, având pe copertă conținutul din Anexa 9, iar subcoperta
ca în Anexa 10. Prima filă din proiect va fi tema repartizată, cu aprobarea șefului de departament
și a decanului facultății, ștampilată și înregistrată la departament , adică Fișa lucrării de
diplomă/disertație (Anexa 4).
24
9
SUSȚINEREA
Examenul de diplomă/disertație se va desfășura public, în fața comisiei numită prin
Ordinul Rectorului și în intervalul de timp fixat de MECTS (de regulă 15 -25 iunie).
Înscrierea candidaților se efectuează cu cel puțin 7 zile înainte de înc eperea examenului,
prin depunerea Dosarului de înscriere , la secretariatul facultății de care aparține programul de
studii respectiv. La dosar se atașează Fișa lucrării de diplom ă/ disertație (Anexa 4) Cererea de
înscriere la examen Anexa 5, și Declarație pe proprie răspundere (Anexa 6) privind
originalitatea lucrării .
Absolvenții în regim cu taxă sau care repetă examenul trebuie să prezinte Chitanța de
plată a taxei de examen. Absolvenții bugetați sunt scutiți de taxă numai la prima prezentare.
Pentru abso lvenții de la alte universități, taxele se stabilesc pe bază de deviz, de către facultățile
care organizează examenul și se aprobă de Biroul Senat.
În comisia examenului de diplomă/disetrtație, pentru fiecare proiect va fi cooptat și
coordonatorul științific.
Programarea absolvenților la examenul de diplomă se va face alocându -se pentru fiecare
candidat circa 20 minute și ținând seama de coordonatorul științific, de locul de muncă al
acestuia și de specificul temei. Această programare pentru toți candidații se va afișa cu cel puțin
48 ore înaintea începerii examenului și se va corecta după fiecare zi de examen.
Examenul de diplomă se va ține într -o sală amenajată special în acest scop cu aparate de
proiecție, posibilități de afișare de planșe.
Pentru susținere, autorul proiectului va întocmi o prezentare PowerPoint a cărei durată să
fie de circa 10 minute (aproximativ 10 slide-uri), care va începe cu încadrarea temei în
preocupările actuale, subliniind actualitatea și oportunitatea abordării temei, un scurt istoric și o
prezentare critică a soluțiilor existente, ce va justifica prezentarea în continuare a principalelor
probleme și a principalelor contribuții din proiectul realizat (calculul teoretic, realizarea practică
Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă/disertație
25 și studiul experimental), punând în evid ență aspectele importante ale lucrării și terminând prin
câteva concluzii mai importante. Din expunere nu vor lipsi aspectele și implicațiile economice
ale soluțiilor prezentate. În concordanță cu prezentarea se va afișa un material grafic care va
conține desenul de ansamblu, desenele subansamblelor mai importante, schițe și desene
explicative, scheme structurale și scheme de principiu sau tehnologice, tabele, curbe, relații etc.
Aceste materiale grafice vor trebui să fie dintre cele mai reprezentative din proiect și în același
timp să ajute la înțelegerea susținerii proiectului, iar realizarea lor să fie în așa fel încât scrisul să
poată fi citi de la o distanță de 4 m. În cazul în care proiectul este prevăzut cu realizare practică
se pregătește produsul re spectiv pentru a putea fi prezentat în stare de funcționare comisiei și
examinat sub aspect constructiv și de funcționare și pentru punerea în evidență a unor
caracteristici sau fenomene prin măsurare sau respectiv vizualizare. Se recomandă ca absolventul
să înceapă susținerea prin a se adresa președintelui comisiei, comisiei de examinare și publicului
auditor, după care expune liber proiectul în baza a materialului grafic și pe cât posibil și pe baza
realizării practice, atunci când această realizare exist ă și poate fi montată în fața comisiei, în
restul cazurilor realizarea practică se va prezenta după expunerea proiectului. Dacă realizarea
practica constă în prezentarea unei proceduri efectuate într -un spațiu dedicat activității –
cabinete, ateliere etc. Se vor putea prezenta mici secvențe video cu desfășurarea acesteia.
Prezentarea verbală, materialul grafic auxiliar și realizarea practică vor trebui astfel corelate încât
autorul să comunice comisiei pe cale auditivă și pe cale vizuală, într -un timp limit at, o cantitate
cât mai mare de informație și de calitate cât mai buna, cu privire la cele mai importante probleme
și aspecte din proiect. În continuare, în circa 10 minute membrii comisiei (inclusiv conducătorul
științific) vor adresa absolventului din c adrul proiectului și din sfera specialității sale, întrebări
care să dovedească capacitatea de alegere a soluțiilor optime și moderne, capacitatea de utilizare
a cunoștințelor dobândite în facultate precum și gradul de informare și pregătire în domeniul
specialității absolvite. În finalul susținerii, absolventul își va îndrepta atenția către firmele,
colectivele și persoanele de la care a primit date, informații, bibliografie sau consultații în
legătură cu elaborarea proiectului.
Fiecare membru al comisiei va aprecia cu note de la 10 la1 proiectul, realizarea practică,
susținerea și răspunsurile date fiecărui membru din comisie. Nota minimă de promovare a
examenului de diplomă este 6(șase). Evaluarea lucrărilor de diplomă/ disertație se face pe baza
următoa relor criterii*:
1. Relevanța temei și obiectivelor lucrării pentru domeniul de specialitate; Pertinența temei
pentru domeniul (mecatronie, optometrie, inginerie medicală);
2. Tratarea subiectului (dimensiune, tratare superficială/ în profunzime; concordanța în tre
conținutul lucrării și temă, respective obiectivele asumate, etc);
3. Organizarea lucrării, respectarea structurii impuse, aspectul estetic al lucrării,
documentare și utilizarea resurselor;
4. Gândire critică, aplicarea conceptelor și a metodologiilor – studiu de caz;
5. Soluționarea unor probleme practice, cu aplicabilitate imediată; Corectitudinea soluțiilor
propuse;
6. Originalitate, contribuții personale; Capacitatea de a reliefa contribuțiile originale;
7. Calitatea expunerii; încadrarea în intervalul de ti mp; structura prezentării; instrumente
folosite;
Departamentul Design de produs, Mecatronică și Mediu
26 8. Evaluarea răspunsurilor; Abilități de comunicare;
9. Utilizarea tehnicilor moderne;
10. Stil, exprimare, stăpânirea terminologiei;
11. Criteriile de diferențiere s -au introdus datorită eterogenității tipurilor de lucrări de licență /
disertație și în scopul unei evaluări corecte. Se vor puncta astfel suplimentar următoarele:
Caracter interdisciplinar; Execuție practică, dezvoltare software; Nivel științific; Origina –
litate/inovație; Noutatea domeniului; Participa rea la activități didactice și de cercetare,
*Observație: nu trebuie atinse toate aceste caracteristici în lucrare; reprezintă o modalitate de diferențiere.
Candidații care nu au dovedit preocupare continuă, serioasă și plină de responsabilitate în
pregăt irea proiectului de diplomă, nu prezintă un material – memoriul scris cât și partea grafică –
la nivelul impus unei lucrări tehnico -științifice de învățământ superior , nu reușesc să răspundă
corect și convingător la întrebările comisiei vor fi respinși. Re spingerea poate fi :cu refacerea
unor părți din proiect, păstrând tema și având același conducător științific; cu schimbarea temei
și păstrând conducătorul științific; cu schimbarea temei și a conducătorului științific.
Resusținerea examenului de diplomă s e aprobă conform regulamentelor în vigoare.
La sfârșitul fiecărei zile de examen, comisia se va retrage în vederea acordării notelor
absolvenților examinați în ziua respectivă, note ce se vor consemna într -un proces verbal, se vor
comunica absolvenților îm preună cu concluziile comisiei asupra celor examinați.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA ȘOV
FACULTATEA DESIGN DE PRODUS SI MEDIU
LICENȚĂ/ DIPLOMĂ/ DISERTAȚIE, anul ………
F03-PS 7.6 -01/ed.1,rev.3
CERERE DE ALEGERE A TEMEI DE ABSOLVIRE/ L ICEN ȚĂ/ DIPLOMĂ/
DISERTAȚIE ȘI A CADRULUI DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR
Subsemnatul(a)…………………………………………………… …. student(ă) / absolvent (ă) la
programul de studii …………………………………., g rupa………., forma de învățământ (ZI , ID,
IFR)…… .., doresc să realizez LUCRAREA DE ABSOLVIRE / LICENȚĂ / PROIECT UL DE
DIPLOMĂ/ LUCRAREA de DISERTAȚIE cu
tema: ……………………………………………………………………… …….. ….
………………………………………………………………………………………….. …
………………………………………………………………………………………….. ….
Cadrul didactic îndrumător : ……. …………..………………………………… ………….
În cazul în care nu voi fi acceptat, următoarele opțiuni sunt:
2. Tema: …………………………………….. ……………………………………………………… ……
……………………………………………………………………………………
…… ………………………………………………………………………………
Cadrul didactic îndrumător : ………………………… …………………………………….
3. Tema: ……………………………………. ……………………………………………………… ……
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
Cadrul didactic îndrumător :………………………… …………………………………….
Brașov ,……………..
(data)
Student/ Absolvent ,
(nume, prenume, se mnătura)
F04-PS7.6 -01/ed.1,rev.3 Universitatea Transilvania din Bra șov
Facultatea Design de Produs si Mediu
Departamentul Design de produs, Mecatronica si
Mediu
Programul de studii
Anul universitar
Candidat
Grupa Promoția
Cadrul didactic îndrumător
Departamentul
FIȘA PRELIMIN ARĂ A LUCRĂRII DE ABSOLVIRE/ LICENȚĂ /
PROIECTULUI DE DIPLOM Ă/ LUCRĂRII DE DISERTAȚIE
Tema lucrării
Problemele principale care vor fi tratate
Locul și durata practicii
Bibliografia recomandată
Aspecte particulare privind lucrarea
(desene obligatorii, aplicații practice , metode specifice recomandate)
TERMENE obligatorii de consultații
TERMENUL de predare a lucrării: ………………………
Data: ………………
Director departament, Cadru didactic îndrumător Student
(nume, prenume, semnătură) (nume, prenume, semnătură) (nume, prenume, semnătură)
F05-PS7.6 -01/ed.1 ,rev.3 1 Fișa lucrării de absolvire/ licență/ proiectului de diplomă/ lucrării de disertație
Universitatea Transilvania din Brașov
Lucrare de absolvire/ licență/ diplomă/
disertație nr. ……….
Facultatea Design de Produs si Mediu
Departamentu l Design de produs, Mecatronica si
Mediu Viza facultății
Programul de studii
Anul universitar
Candidat
Promoția
Cadrul didactic îndrumător
LUCRARE DE ABSOLVIRE/ LICENȚĂ/ DIPLOM Ă/ DISERTAȚIE
Titlul lucrării:
Problemele principale tratate:
Locul și durata practicii:
Bibliografie:
Aspecte particulare:
(desene, aplicații practice, metode specifice etc.)
Primit tema la data de:
Data predării lucrării:
Director departament , Cadru didactic îndrumător,
(nume, prenume, semnătura)…………………………………… …………… (nume, prenume, semnătura)
Candidat,
(nume, prenume, semnătura)
F05-PS7.6 -01/ed.1 ,rev.2 2 LUCRARE DE AVSOLVIRE/ LICENȚĂ / DIPLOM Ă/ DISERTAȚIE – VIZE
Data
vizei Capitole/ problemele analizate Semnătura cadrului
didactic îndrumător
APRECIEREA ȘI AVIZUL CADRULUI DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR
(aprecierea lucrării se face prin raportare la cerințele privind elaborarea și redactarea
lucrării stab ilite pe PS/ facultate; pot fi utilizate instrumente de evaluare, grile cu criterii
unitare de apreciere adoptate de facultate/ catedră )
Data:
ADMIS pentru susținere/
RESPINS
CADRU DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR
(nume, prenume, semnătură)
AVIZUL DIRECTORULUI DE DEPARTAMENT
Data: ADMIS pentru susținere/
RESPINS Director departament
(nume, prenume, semnătură)
SUSȚINEREA LUCRĂRII DE ABSOLVIRE/ LICENȚĂ / DIPLOM Ă/ DISERTAȚIE
Sesiunea
Rezultatul
susținerii PROMOVAT cu media:
RESPINS cu refacerea lucrării
RESPINS fără refacerea lucrării
ȘEF COMISIE
(nume, prenume, semnătura)
F05-PS 7.6 -01/ed.1,rev.0
AANNEEXXAA 55
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA _ ______________________________
CERERE DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL DE _____ __________________
I. Datele personale ale candidatului
1. Date privind identitatea persoanei
Numele de naștere:____ _______________________ Numele din CI/ BI ( dacă este cazul ):____________
Prenumele: ___________________________ CNP ___________________________ Telefon _________
2. Sexul: Feminin Masculin
3. Data și locul nașterii:
Ziua / luna / anul ________ /____ __________ / __________
Locul (localitate, județ) _________________ / _________________________
4. Prenumele părinților:
Tata: ____________________________ Mama:____________________________________
5. Promoția : ______ / _______ (anul înmatriculării/ anul a bsolvirii )
6. Mențiuni privind școlarizarea : ___________________________________________________
________________________________________________________________________________
7. Forma de învățământ absolvită : Zi ID IFR
Fără taxă Cu ta xă
8. Solicit înscrierea la examenul de _____________, Sesiunea _____________ , anul __________
9. Lucrarea de _______________ pe care o susțin are urm ătorul titlu:
________________________________________________________________________________
__________ ______________________________________________________________________
10. Cadrul didactic îndrumător :
_________________________________________________________
11. Menționez că susțin examenul de ____________ (pentru prima oară, a doua oară – după caz)
_________________________________
II. Documentele în original depuse la dosarul de înscriere :
1. Diplomă de bacalaureat ________________________________________________
2. Diploma de licență sau inginer ___________________________________________
3. Alte documente_ _______________________________________________________
Brașov, (data)
SEMNĂTURA, VERIFICAT,
Secretar facultate
_________________________________ ____________________
(numele și prenumele, semnătura )
Am primit documentele în original depuse la dos arul de înscriere la examenul de _________________.
_____________________ _____________ ________________
(Numele și prenumele) (Semnătura) (Data)
F07-PS 7.6 -01/ed.1,rev.3
DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA LUCRĂRII DE ABSOLVIRE/ LICENȚĂ
/ PROIECTULUI DE DIPLOMĂ/ LUCRĂRII DE DISERTAȚIE
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DESIGN DE PRODUS SI MEDIU
PROGRAMUL DE STUDII…………………………………….. ……………………………………………..
NUMELE ȘI PRENUMELE……………………………………………………………………………………
PROMOȚIA…………………
SESIUNEA DE ABSOLVIRE/ LICENȚĂ / DIPLOMĂ / DISERTAȚIE
…………………………………………
DENUMIREA LUCRĂRII / PROIECTULUI
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
…………………………… …………………………………………………………………………………………..
CADRUL DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR ………………………………………………………………….
Declarăm pe propria răspundere că luc rarea de față este rezultatul muncii
absolventului, pe baza cercetărilor proprii și pe baza informațiilor obținute din surse care
au fost citate și indicate conform normelor etice, în textul lucrării/proiectului, în note și în
bibliografie.
Declarăm că nu s -a folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din
teză/ proiect nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică
sau juridică.
Declarăm că lucrarea/proiectul nu a mai fost p rezentat(ă) sub această formă vreunei
instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori
didactic.
În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, vom suporta rigorile legii.
Data: Nume, prenume, semnătura
Absolvent
Cadru didactic îndumător
UNIVERSITATEA TRANSI LVANIA D IN BRAȘOV
Facultatea Design de Produs si Mediu
Programul de studii : MECATRONICĂ sau OPTOMETRIE sau
INGINERIE MEDICALĂ /
SISTEME MECATRONICE PENTRU INDUSTRIE ȘI MEDICINĂ PROIECT DE DIPLOMĂ /DISERTAȚIE Pag.
1
AANNEEXXAA 77
1. TEXT, FIGURI ȘI T ABELE
Titlul capitolului (Titlu 1) se bazează pe stilul Normal și va fi scris cu caractere majuscule
TNR bold, 16 pt, before 40 pt, tab centered, urmat de stilul primul aliniat.
1.1. STILURI DE TEXT
Titlul paragrafului (Titlu 2) se bazează pe stilul Titlu 1, caractere majuscule TNR bold, 14 pt,
before 30 pt, centered, interlinie exactly 16 pt, urmat de stilul primul aliniat.
Primul aliniat* este un stil ce se aplică după fiecare titlu: se bazează pe stilul Normal, TNR 12
pt, just ified, before 6 pt, first line la 1,25 cm, interlinie exactly 16 pt, urmat de stilul Normal aliniat
strâns*.
Stilul Normal aliniat strâns* se folosește pentru întreg textul dezvoltat în proiect, mai puțin
cazurile particulare specificate în acest fișier ma triță. El este: se bazează pe stilul Normal, TNR 12 pt,
justified, first line la 1,25 cm, interlinie exactly 16 pt, Romanian, cu diacritice, urmat de stilul Normal
aliniat strâns*.
Stilul Normal se folosește după ecuații, figuri si tabele. El este: TNR 12 pt, justified, first line
none, interlinie exactly 16 pt, 6 pt before, Romanian, cu diacritice, urmat de stilul Normal aliniat
strâns*.
1.1.1. Enumerări
Titlul subparagrafului (Titlu 3) se bazează pe stilul Titlu 2, TNR bold, 14 pt, before 20 pt,
centered, interlinie exactly 16 pt, urmat de stilul primul aliniat.
Enumerările sunt de două tipuri:
– enumerare scurtă;
– enumerare lungă.
Caracteristicile lor sunt:
1. Enumerarea scurtă * se folosește atunci când se înșiruie o serie de variante, a căror
descriere nu est e necesară și care au o formă mai scurtă decât o propoziție întreagă. Se bazează pe
stilul Normal aliniat strâns*, TNR 12 pt, justified, identation left 1,25 cm, hanging 0,5 cm, marcator ,
cu identare marcator la 1,25 cm si identare text la 1,75 cm, interl inie exactly 16 pt, Romanian, cu
diacritice, urmat de stilul Normal aliniat strâns*.
2. Enumerarea lungă * se folosește atunci când se înșiruie o serie de variante, a căror
descriere necesită o propoziție întreagă. Se bazează pe stilul Normal, TNR 12 pt, justi fied, identation
left 0 cm, firs line 1,25 cm, numerotare , cu identare marcator la 1,25 cm si identare text la 0 cm,
interlinie exactly 16 pt, Romanian, cu diacritice, urmat de stilul Normal.
UNIVERSITATEA TRANSI LVANIA D IN BRAȘOV
Facultatea Design de Produs si Mediu
Programul de studii : MECATRONICĂ sau OPTOMETRIE sau
INGINERIE MEDICALĂ /
SISTEME MECATRONICE PENTRU INDUSTRIE ȘI MEDICINĂ PROIECT DE DIPLOMĂ /DISERTAȚIE Pag.
2
1.1.2. Legende
În decursul derulării proiectului, se pot întâln i două tipuri de legende:
1. Legendă figură* care se plasează după fiecare figură: se bazează pe stilul Normal, TNR 11
pt, centered, first line none, 10 pt before, 10 pt after, interlinie simply (1 rând), ident left 1 cm, ident
right 1 cm, Romanian, cu diacri tice, urmat de stilul Normal.
2. Legendă tabel* care se plasează înainte de fiecare tabel: se bazează pe stilul Normal, TNR
11 pt, aligned right, first line none, 10 pt before, 10 pt after, interlinie simply (1 rând), ident left 1 cm,
ident right 1 cm, Romani an, cu diacritice, urmat de stilul Normal.
Dacă tabelul este mai îngust decât spațiul destinat legendei, aceasta se va alinia la stânga
tabelului, astfel în cât să nu depășească extremitatea tabelului și să se păstreze un aspect estetic al
paginii.
Legend ele de figură și de tabel sunt terminate întotdeauna prin punct, iar debutul este cu
caractere bold, ca în exemplele de mai jos.
1.2. FIGURI ȘI TABEL E
Figurile și tabelele se plasează în concordanță cu referințele din text, de preferință cât mai
apropiate de acestea și, dacă este posibil, pe aceeași pagină. Fiecare este urmat de legenda proprie, așa
cum este descris la paragraful anterior.
Stilul Figură * este: se bazează pe stilul Normal, TNR 12 pt, centered, first line none, 6 pt
before, 0 pt after, inter linie simply (1 rând), urmat de stilul Legendă figură*.
Fig. 1.1. Reprezentarea inteligenței cu simetrie sferi că.
Stilul Text tabel * este: se bazează pe stilul Normal, TNR 11 pt, centered, first line none, 2 pt
before, 2 pt after, interlinie simply (1 rând), urmat de stilul Normal. Capul de tabel va fi scris cu
caractere bold, iar textul va fi aliniat după necesi tăți, centrat sau aliniat la dreapta. Liniile separatoare
sunt simple cu grosimea de ½ puncte.
Inserarea tabelului se va face în stilul Normal + centrat, cu dimensiuni ajustate la conținutul
textului din cuprinsul său.
Tabelul 1.1. Despre conținutul proiec tului de licență.
Nr. Denumirea categoriei Punctul
1. Titlu capitol 1
2. Stiluri de text 1.1
3. Enumerări 1.1.1
UNIVERSITATEA TRANSI LVANIA D IN BRAȘOV
Facultatea Design de Produs si Mediu
Programul de studii : MECATRONICĂ sau OPTOMETRIE sau
INGINERIE MEDICALĂ /
SISTEME MECATRONICE PENTRU INDUSTRIE ȘI MEDICINĂ PROIECT DE DIPLOMĂ /DISERTAȚIE Pag.
3
4. Legende 1.1.2
5. Figuri și tabele 1.2
6. Figuri 1.2.1
2. ECUAȚII
Ecuațiile sunt inserate în text, în ordinea cerută de dezvoltarea logică a demonstrației și
numerotate cu două caractere, plasate între paranteze rotunde: primul este identic cu numărul
capitolului și al doilea, este numărul de ordine ale ecuației în dezvoltarea matematică. De exemplu,
(4.12), unde: 4 este numărul capito lului și 12 exprimă faptul că este vorba de a 12 -a ecuație, în ordinea
numerotării.
Stilul Ecuație* se bazează pe stilul Normal, TNR 12 pt, justified, first line 1,25 cm, 6 pt before,
0 pt after, interlinie simply (1 rând), tab 16 cm right, urmat de stilul Normal, ca în exemplul de mai jos:
a
0n
1i2
idx bx F
, (1.1)
unde: a și b sunt constante de material, F este funcție de optimizare și x este coordonata curentă.
Ecuațiile sunt scrise în editorul de ecuații cu dimensiunile:
Full 12 pt
Subscript/sup erscript 8 pt
Sub Subscript/superscript 6 pt
Symbol 18 pt
Sub symbol 12 pt.
3. BIBLIOGHRAFIE
Bibliografia se va întocmi conform instrucțiunilor din Anexa 8 și se va scrie de forma:.
[1.] HUNTER, Eric. AACR: anglo -american Cataloguing Rules. 2nd ed. Conn: Clive Bingley, 1979.
178 p. ISBN ……
[2.] NICOLAU, Andrada. Juvenile Parodontitis: epidemiology, etiology, clinical and immunological
aspects. în : Jurnal Medical Brașovean . Brașov, an I, 2005, nr. 2, p. 29 -31. ISSN 1841 -0782.
[3.] ROSCOE, John. The Baganda. 2nd ed. London: Frank Cass, 1976. chap. 8, Government, p.232 –
270;
[4.] PRICE Derek de Sola. A general theory of bibliometric and other cumulative advantage
processes. în GRIFFITH, Belver C. Key papers în information science. New York: Knowledge
Industry Publications, 1 980, p. 177 -191;
[5.] PRICE Derek de Sola. A general theory of bibliometric and other cumulative advantage
processes. în GRIFFITH, Belver C. Key papers în information science. New York: Knowledge
Industry Publications, 1980, p. 177 -191;
UNIVERSITATEA TRANSI LVANIA D IN BRAȘOV
Facultatea Design de Produs si Mediu
Programul de studii : MECATRONICĂ sau OPTOMETRIE sau
INGINERIE MEDICALĂ /
SISTEME MECATRONICE PENTRU INDUSTRIE ȘI MEDICINĂ PROIECT DE DIPLOMĂ /DISERTAȚIE Pag.
4
[6.] Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology [online]. 3rd ed. New York: John Wiley,
1984 [citat în 3 Ianuarie 1990]. Disponibil prin DIALOG Informati on Services, Palo Alto
(Calif.) ;
[7.] World Factbook [CD-ROM]. [Washington, D.C.]: Central Intelligence Agency, 1990. Spain vital
statistics. ID number: CI WOEFACT 1206 ;
[8.] ZHUKOVSKY, Vladimir; ITKIN, Vladimir; and CHERNENKO, Lev. Helicopters over the
Crater. în Current Digest of the Soviet Press, 11 Iunie 1986 [citat în 14 Februarie 1991]. Access
no. 000752. Disponibil prin FIALOG Informat ion Services, Palo Alto (Calif.) ;
[9.] Journal of Technology Education [online]. Blacksburg (Va): Virginia Polytechnic Institute and
State University, 1989 [citat în 15 martie 1995]. Bianual. Disponibil pe Internet>70/1 jte ISSN
1045 -1064 ;
[10.] STONE, Nan. The Globali zation of Europe. Harvard Business Review [online]. May – June
1989 [citat în 3 Septembrie 1990]. Disponibil prin BRS Information Technologies, McLean
(Va.).
AANNEEXXAA 88
PRELUCRAREA INFORMAȚ IILOR ÎN VEDEREA ALC ĂTUIRII
BIBLIOGRAFIEI ȘI A T RIMITERILOR ÎN TEXT
LA BIBLIOGRAFIE
1. ETAPE:
a. Stabilirea criteriului de ordonare a referințelor bibliografice regăsite (alfabetic, cronologic, pe
subiecte etc.)
b. Redactarea propriu -zisă a referințelor bibliografice (alcătuirea listei bibliografice); în
realizarea acestei operații, autorul bibliografiei trebuie să respecte cele două standarde care
reglementează forma de prezentare a acestor referințe bibliografice: SR ISO 690 : 1996
(pentru documente pe suport tradițional) și SR ISO 690 -2 : 2001 (pentru documente
electronice).
A. Documente tipărite
a. În cazul monografiilor pe suport tradițional trimiterea la sursă trebuie
să cuprindă:
Numele și prenu mele autorului/autorilor, titlul, ediția, volumul,
locul de apariție, editura, anul apariției, pagina, număr standard (ISBN)
Ex. HUNTER, Eric. AACR: anglo -american Cataloguing Rules. 2nd ed. Conn: Clive
Bingley, 1979. 178 p. ISBN ……
La periodice se adaugă:
titlul periodicului, locul de apariție, anul de apariție, anul calendaristic, numărul, ziua și
luna, pagina. ISSN :
Ex. NICOLAU, Andrada. Juvenile Parodontitis: epidemiology, etiology, clinical and
immunological aspects. în : Jurnal Medical Brașovean . Brașov, an I, 2005, nr. 2, p.
29-31. ISSN 1841 -0782.
b. Parte componentă (capitol, articol etc.)
Părți din monografii (capitol, volum, anexă etc.) sau din publicații seriale
titlul și alte detalii specifice acestei părți (capitol, volum etc.) după elemente le referitoare
la întreaga lucrare
Ex. ROSCOE, John. The Baganda. 2nd ed. London: Frank Cass, 1976. chap. 8,
Government, p.232 -270
Contribuții în monografii sau în publicații seriale
datele privind responsabilitatea principală, titlul etc. referitoare la c ontribuția
respectivă trebuie urmate de referința la documentul gazdă și trebuie separate de
acesta prin punct sau prin cuvântul „În”
localizarea contribuției în documentul gazdă trebuie dată printr -o paginație
corespunzătoare, indicată la sfârșitul referi nței
Ex. PRICE Derek de Sola. A general theory of bibliometric and other cumulative
advantage processes. în GRIFFITH, Belver C. Key papers în information science.
New York: Knowledge Industry Publications, 1980, p. 177 -191
B. Documente pe suport electron ic
a. Monografii electronice, baze de date și programe de calculator
Document complet – referința trebuie să conțină
obligatoriu următoarele elemente:
responsabilitate principală; titlu; tip de suport; ediție; loc de
publicare; data actualizării/revizuiri i; data citării (obligatoriu
pentru documente online; facultativ pentru celelalte);
disponibilitate și acces (obligatoriu pentru documenente online;
facultativ pentru celelalte), număr standard
Ex. CAROLL, Lewis. Alice’s Adventures în Wonderland [online]. Textinfo ed. 2.1
[Dortmund, Germany]: Windspiel, November 1994 [citat în 10 Februarie 1995].
Disponibil pe World Wide Web http://www.germany.eu.net./books/caroll/alice.html
Disponibil și în PostScript și ASCII de pe Internet:
Ex. Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology [online]. 3rd ed. New York:
John Wiley, 1984 [citat în 3 Ianuarie 1990]. Disponibil prin DIALOG Information
Services, Palo Alto (Calif.).
Părți de monografii electro nice, baze de date sau programe de calculator –
referința bibliografică trebuie să conțină obligatoriu următoarele elemente:
responsabilitate principală a documentului gazdă, titlu (al documentului gazdă), tip de
suport, ediție, loc de publicare, editor, d ata de publicare, data actualizării/revizuirii,
data citării, capitol sau element de identificare echivalent (al părții), titlu (al părții),
localizare în cadrul documentului gazdă, disponibilitate și acces (obligatoriu pentru
toate documentele online; fac ultativ pentru celelalte), număr standard
Ex. World Factbook [CD-ROM]. [Washington, D.C.]: Central Intelligence Agency,
1990. Spain vital statistics. ID number: CI WOEFACT 1206
Contribuții în monografii electronice, baze de date sau programe de calculator -se
menționează următoarele elemente:
responsabilitate principală a contribuției, titlu al contribuției, responsabilitate principală a
documentului gazdă, titlu al documentului gazdă, tip de suport, ediție, loc de publicare,
editor, data de publicare, dat a actualizării/revizuirii, data citării (obligatoriu pentru
documente online; facultativ pentru celelalte); localizare în cadrul documentului gazdă;
disponibilitate și acces; număr standard
Ex. ZHUKOVSKY, Vladimir; ITKIN, Vladimir; and CHERNENKO, Lev.
Helicopters over the Crater. în Current Digest of the Soviet Press, 11 Iunie 1986
[citat în 14 Februarie 1991]. Access no. 000752. Disponibil prin FIALOG
Information Services, Palo Alto (Calif.)
b. Publicații seriale electronice
Publicație serială completă se face menționarea următoarelor elemente
bibliografice:
Titlu; tip de suport; ediție; loc de publicare; editor; data de publicare; data citării;
disponibilitate și acces (obligatoriu pentru documente online; facultativ pentru celelalte);
număr standard
Ex. Journal of Technology Education [online]. Blacksburg (Va): Virginia
Polytechnic Institute and State University, 1989 [citat în 15 martie 1995]. Bianual.
Disponibil pe Internet>70/1 jte ISSN 1045 -1064
Articole și alte contribuții – menționarea următoarelor elemente este obligatorie:
Responsabilitatea principală a contribuției, titlu al contribuției, titlu al publicației
seriale, tip de suport, ediție, număr, data actualizării/revizuirii; data citării; localizare în
cadrul documentului gazdă; disponibilitate și acces (obligatoriu pentru documente
online; facultativ pentru celelalte); număr standard
Ex. STONE, Nan. The Globalization of Europe. Harvard Business Review [online]. May
– June 1989 [citat în 3 Septembrie 1990]. Disponibil prin BRS Information
Technol ogies, McLean (Va.).
PROIECT DE DIPLOMĂ/ DISERTAȚIE
Absolvent:
……………………….
Program de studii :
………………………
Conducător științific:
…………………………………………
Brașov
2012
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
Facultatea de Design de Produs s i Mediu
UNIVERSITATEA TRANSI LVANIA DIN BRAȘOV
Facultatea de Design de Produs si Mediu
Departamentul Design de Produs, Mecatronica si Mediu
NUME absolvent
TITLU PROIECT
PROIECT DE DIPLOMĂ/ DISERTAȚIE
Program studii:
Brașov
2012
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ________________________________________________________________________________ [626967] (ID: 626967)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.