Grafică asistată de calculator Suport de curs [626936]

Grafică asistată de calculator Suport de curs
1

Modelarea geometric ă 3D parametrizat ă

Considera ții generale

O trăsătură comună a tuturor pachetelor de programe de proiectare asistat ă de
calculator, care folosesc modelarea parametrizat ă, este aceea c ă lucrează cu blocuri grafice
de construc ție. Aceste blocuri grafice de construc ție sunt de dou ă tipuri: cu geometrie
implicită (găuri cu sec țiune circular ă, teșituri, racord ări, rotunjiri) și cu geometrie explicit ă
(în acest caz elementul de baz ă este forma sec țiunii).
Construirea modelului geometric al une i piese începe cu elementul de baz ă, care
este obținut întotdeauna prin ad ăugare de material. Dup ă realizarea elementului de baz ă
urmează adăugarea celorlalte blocuri grafice de construc ție, care pot fi de tipul ad ăugare
sau înlăturare de material. Toate acestea din urm ă vor fi legate direct sau indirect de
elementul de baz ă.
Legăturile dintre blocurile grafice de construc ție (relațiile “părinte-copil”)
reprezintă un element esen țial al modeloarelor geometrice parametrizate, prin faptul c ă
modificarea dimensiunilor sau geomet riei unui bloc grafic de construc ție conduce la
actualizarea automat ă a blocurilor grafice legate de acesta.
Blocurile de construc ție cu geometrie explicit ă au la baz ă un profil 2D ce reprezint ă
forma sec țiunii. Cu ajutorul acestui profil, se poate ad ăuga sau înl ătura material, printr-o
operație de extrudare, rotire în jurul unei axe sau de m ăturare a unei curb e date (sweep).
Proiectan ții cu experien ță în domeniul utiliz ării modeloarelor geometrice
parametrizate recomand ă planificarea activit ății de proiectare, și sugereaz ă parcurgerea
următorilor pași:
1. Determina ți dacă piesa care urmeaz ă a fi proiectat ă este dependent ă sau nu de
alte piese, și apoi hot ărâți ce mod de proiectare ve ți aborda: ve ți începe cu proiectarea
ansamblului (priectare de tipul “de sus în jos”), sau ve ți începe cu proiectarea pieselor
(proiectare de tipul “de jos în sus”);
2. Gândiți-vă care sunt inten țiile de proiectare ce stau la baza realiz ării piesei pe
care urmeaz ă să o modela ți;
3. Identifica ți blocul grafic de construc ție de bază, cel de care, într-un fel sau altul
vor fi legate toate celelalte elemente;
4. Identifica ți celelalte blocuri grafice de construc ție necesare finaliz ării modelului;
5. Stabili ți în ce succesiune ve ți adăuga celelalte blocuri grafice de construc ție
pentru a definitiva modelul.
In următoarele câteva pagini se vor descrie în detaliu cele cinci etape de realizare a
modelului unei piese.

Etapa I. Determinarea rela țiilor de interdependen ță și alegerea celei mai bune
metode de modelare.
Stabiliți dacă piesa pe care urmeaz ă să o modela ți este sau nu dependent ă de alte
piese, apoi hot ărâți-vă asupra modalit ății de proiectare. Pentru început ar trebui s ă decideți
cu ce veți începe: cu modelarea unei piese sau cu modelarea ansamblului. Dac ă aveți de
modelat o singur ă piesă, alegerea este simpl ă: modelați piesa. Dac ă aveți de modelat o
piesă ce intră în componen ța unui ansamblu (cazul cel mai des întâlnit în realitate), ave ți
două posibilități: fie crea ți piesele ca entit ăți independente și apoi le asambla ți (așa-numita
proiectare “de jos în sus”), fie începe ți direct cu ansamblul și modelați piesele în contextul
ansamblului (a șa-numita proiectare “de sus în jos”).

Grafică asistată de calculato r Suport de curs
2

A) Proiectarea “de jos în sus”
Creați fiecare pies ă într-un fi șier separat, apoi insera ți aceste piese într-un
ansamblu. Acest tip de proiectare v ă permite s ă vă concentra ți atenția asupra pieselor luate
ca entități separate, și este o metod ă de proiectare ce se recomand ă a fi utilizat ă în situația
în care nu este necesar s ă realizați legături între piese.

B) Proiectarea “de sus în jos”
In cadrul acestui tip de proiectare, începe ți cu realizarea ansamblului și apoi
realizați piesele în contextul ansamb lului. Acest mod de lucru v ă permite ca atunci când
modelați o piesă, să puteți face referiri la fe țele, muchiile sau vertexurile unei alte piese
care exist ă deja. De asemenea v ă permite s ă controlați mărimea sau forma unei piese prin
stabilirea unor rela ții geometrice cu alte piese.

Etapa II. Luarea în considerare a inten țiilor de proiectare.
Incercați să vă imaginați ce intenții a avut proiectantul în momentul în care a gândit
piesa. Răspundeți la următoarele întreb ări:

1. Cum lucreaz ă această piesă? Ce trebuie ea s ă facă?
De exemplu, piesa ar putea fi un suport pe care trebuie montat ă o altă piesă a cărei
masă este de 5 Kg.
2. Prin ce procedeu de fabrica ție este realizat ă piesa?
De exemplu, dac ă piesa este realizat ă prin injec ție, trebuie ca ea s ă prezinte
suprafețe înclinate astfel încât s ă poată fi scoasă cu ușurință din matri ță.
3. Ce rol au diferitele suprafe țe ale piesei?
Analizați fiecare suprafa ță a piesei și încercați să determina ți ce rol are ea. Este
suprafață cu rol func țional sau este o suprafa ță secundar ă, fără rol funcțional?
4. Este piesa simetric ă?
Multe piese prezint ă simetrii în raport cu diferite plane sau axe. De exemplu o
carcasă poate fi simetric ă în raport cu un plan median, iar g ăurile de fixare ale unei flan șe
pot să fie simetrice în raport cu axa flan șei.
5. Piesa este unicat, sau face parte dintr-o fa milie de piese?
Dacă piesa face parte dintr-o fam ilie de piese, ar trebui s ă fie modelat ă în așa fel
încât să i se poată aduce cu u șurință cât mai multe modific ări (realiza ți un model flexibil).

Grafică asistată de calculator Suport de curs
3

Etapa III. Stabilirea blocului grafic de construc ție de bază.
Incercați să vă imaginați piesa – sau s ă vă uitați la ea dac ă aveți un model fizic sau
un desen la îndemân ă – și stabiliți care este elementu l pe care îl construi ți prima dat ă. In
continuare v ă sunt prezentate câteva sugestii de care pute ți ține seama în momentul în care
stabiliți care este blocul grafic de construc ție de bază:

1. Faceți alegerea cea mai evident ă.
De cele mai multe ori pute ți alege ca și bloc grafic de construc ție de bază elementul
care pare a fi corpul piesei. Acesta poate fi construit printr-o opera ție de extrudare,
revoluție, sweep (m ăturarea unei curbe directoare cu aj utorul unei curbe generatoare) sau
loft (element de construc ție care se ob ține pe baza unor sec țiuni, de regul ă de forme
diferite).

2. Luați în considerare fe țele piesei.
Priviți piesa de sus, din fa ță și din lateral și încercați să vă imaginați ce ați obține
dacă ați extruda fa ța respectiv ă. Pentru multe piese pute ți extruda orice fa ță pentru a ob ține
blocul grafic de construc ție de bază. Dacă luați în considerare și celelalte elemente pe care
trebuie să le adăugați ulterior, pentru a ob ține modelul final al piesei, atunci o s ă constatați

Grafică asistată de calculato r Suport de curs
4

că extrudarea dup ă una din direc ții este mai favorabil ă decât extrudarea dup ă celelalte
două.
3. Obținerea blocului grafic de construc ție de bază prin opera ția de revolu ție.
De cele mai multe ori încep ătorii aleg extrudarea ca metod ă de obținere a blocului
grafic de construc ție de bază, deși adeseori este mai convenabil s ă se aleagă revoluția. De
exemplu, pentru realizarea piesei prezentate în figura de mai jos este mai simplu s ă se
folosească operația de revolu ție A (este adev ărat că forma profilului este ceva mai
complicat ă) decât să se obțină un cilindru prin extrudare și apoi să se adauge celelalte
elemente de construc ție pentru definitivarea piesei B.

Etapa IV. Identificarea celorlalte blocuri grafice de construc ție necesare
finalizării modelului.
Pentru a identifica celelalte blocuri grafice de construc ție necesare finaliz ării
modelului, pute ți ține cont de urm ătoarele sugestii:

1. Incepe ți cu elementele mai importante.
Incercați, pentru început, s ă ignorați elementele care dau un aspect estetic piesei
(racordări, rotunjiri, te șituri) și să vă concentra ți atenția asupra elementelor importante.
2. Incerca ți să identifica ți tipul fiec ărui element de construc ție (bloc grafic).
Stabiliți modul în care ve ți realiza fiecare bloc grafic de construc ție: prin ad ăugare
de material, prin înl ăturare de material (folosind opera ții de extrudare, revolu ție, sweep sau
loft), racordare, rotunjire, te șire, etc.
3. Căutați elementele care apar de mai multe ori în cadrul piesei.
Când un element apare de mai multe ori pe o pies ă (cum ar fi g ăurile de trecere
pentru șuruburi, de exemplu), instan țele pot fi generate i ndividual sau se pot ob ține în urma
unei opera ții de copiere multipl ă. Dacă există mai mult de dou ă instanțe ale unui element
de construc ție sau dac ă acestea formeaz ă o matrice liniar ă sau circular ă, probabil c ă este
avantajos s ă folosiți o operație de copiere multipl ă. Dacă există numai dou ă instanțe, atunci
probabil c ă o operație de copiere simpl ă rezolvă mai eficient problema.
4. Căutați să identifica ți simetriile.
Utilizați operația de oglindire de fiecare dat ă când un element de construc ție sau un
set de elemente este oglindit în raport cu un plan sau cu o ax ă.

Etapa V. Stabiliți succesiunea de ad ăugare a blocurilor grafice de construc ție.
După ce ați stabilit tipul blocurilor grafice de construc ție de care ave ți nevoie
pentru a modela piesa, înainte de a v ă apuca efectiv de modelarea geometric ă, stabiliți în ce
ordine veți construi aceste blocuri grafice.

Exemplu. Modelarea geometric ă 3D a unei bride de fixare

In cadrul acestui exemplu, pornind de la o schi ță a unei piese, se va realiza un
model geometric 3D. In tema de proiectare este specificat c ă va fi necesar ă și o altă
variantă a piesei, variant ă care difer ă de cea prezentat ă prin diametrul și poziția găurilor de
fixare și prin lungimea și lățimea canalului .
Pentru început s ă analizăm piesa, parcurgând cele cinci etape prezentate anterior.

Etapa I.
Din cauză că este vorba despre o pies ă independent ă (una care nu face parte dintr-
un ansamblu), problema este simpl ă: se va modela piesa.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
5

Etapa II.
Piesa prezentat ă în desen pare a fi o brid ă de fixare realizat ă prin procedee
tehnologice de a șchiere.
Cele două găuri vor fi probabil utilizate pentru fixarea br idei, prin intermediul a
două șuruburi, pe o alt ă piesă. Poziția celor dou ă găuri (pe lățimea piesei) este precizat ă
prin cele doua cote 27,5 mm, respectiv 30 mm ceea ce conduce la ideea c ă sunt simetrice
în raport cu planul median al piesei.

Canalul practicat în bra țul mai lung al bridei, probabil c ă va fi utilizat pentru
ajustarea pozi ției unei piese ce se va sprijini pe aceast ă bridă.

Etapa III .
Piesa este rectangular ă. Aceasta sugereaz ă ca blocul grafic de construc ție de bază să
fie obținut prin opera ția de extrudare (nu prin revolu ție, sweep sau loft).
Să privim piesa din lateral, de sus și din față și să vedem ce ob ținem prin extrudarea
profilului.

Grafică asistată de calculato r Suport de curs
6

A) Extrudând profilul piesei v ăzută din lateral, ob ținem un bloc grafic de
construcție de bază ca și cel prezentat în figura de mai jos.

B) Extrudând profilul piesei vazut ă de sus, rezult ă un bloc grafic de construc ție ca
și cel prezentat în figura urm ătoare. In acest caz, g ăurile și canalul sunt încapsulate în
aceeași schiță, ceea ce conduce la o mai mic ă flexibilitate de modela re decât în cazul în
care acestea ar fi modelate ca entit ăți separate.
C) Extrudând profilul piesei v ăzută din față, rezultă un bloc grafic de construc ție de
bază de formă paralelipipedic ă.

Analizând cele trei cazuri prezentate anterior, se poate constata c ă piesa obținută în
cazul A este alegerea cea mai favorabil ă.

Etapa IV.
Blocurile grafice de construc ție care au mai r ămas de realizat sunt:

Grafică asistată de calculator Suport de curs
7

a) Două găuri, care se pot ob ține în urm ătoarele moduri:
– prin realizarea a dou ă entități de tip gaur ă;
– prin realizarea unei g ăuri și oglindirea ei în raport cu planul median al piesei;
– prin realizarea unei g ăuri și apoi copierea ei folosind o schem ă de copiere
rectangular ă;
– prin îndep ărtare de material folosind opera ția de extrudare, pornind de la dou ă
secțiuni de form ă circulară;
b) Canalul din bra țul mai lung al bridei, care se poate ob ține prin îndep ărtare de
material utilizând opera ția de extrudare;
c) Patru rotunjiri de muchii (R5); d) Două racordări (R6,5).
Etapa V.
Piesa se poate modela geometric parcurgând urm ătoarea succesiune de opera ții:
a) Realizarea blocului grafic de construc ție de bază;
b) Realizarea unei g ăuri prin extrudare și apoi copierea ei folosind o schem ă de
copiere rectangular ă;
c) Adăugarea canalului;
d) Rotunjirea muchiilor (R5); e) Adăugarea racord ărilor (R6,5).

Grafică asistată de calculator Suport de curs
8

SolidWorks. Elemente de baz ă

Ce este SolidWorks?

SolidWorks este un pachet de programe de modelare geometric ă 3D asistat ă de
calculator, destinat proiectan ților din domeniul mecanic. Este o aplica ție nativă Windows,
ușor de înv ățat și utilizat, care permite modelarea pieselor ca și entități individuale, a
ansamblurilor de piese și generarea documenta ției 2D.

Cerințele minime ale sistemului de calcul pe care ruleaz ă SolidWorks 99
Sistem de operare Windows 95, Windows 98, Windows NT (cu Service Pack 4),
Windows XP, Windows Vist a, Windows 7, Windows 8.
Câteva dintre func ționalitățile programului sunt limitate atunci când se utilizeaz ă
sistemul de operare Windows 95 (98).
Calculator bazat pe microprocesor Pentium, Alpha sau minimum Intel Celeron (pentru
versiunea SolidWorks 2008).
Minim 512 MB memorie RAM.
Unitate CD/DVD-ROM (numai pent ru instalarea programului).
Dacă intenționați să generați automat familii de piese sau lis te de materiale cu ajutorul
programului SolidWorks, este recomandat s ă aveți instalat pe calculator minim pachetul de
programe Microsoft Office 97 Service Release 2 (SR-2).
Pentru a deschide fi șiere SolidWorks (aflate undeva în lume) cu ajutorul programului
Internet Explorer, trebuie s ă aveți instalată cel puțin versiunea 7.0 s au o versiune ulterioar ă.

Noțiuni de baz ă
Un model SolidWorks este o pies ă individual ă, respectiv un ansamblu de piese
sau o reprezentare 2D (un desen):
• In mod uzual, modelarea unei piese începe cu realizarea unei schi țe, pornind de
la această schiță se genereaz ă blocul grafic de construc ție de bază (base feature)
și apoi se adaug ă celelalte elemente de construc ție necesare finaliz ării
modelului. (Primul element de tip so lid al unui model SolidWorks poate fi și o
piesă importată dintr-un alt program de modelare).
• Odată realizat un model 3D, acesta poate fi rafinat prin ad ăugarea, modificarea
sau reordonarea blocurilor grafice de construc ție din care acesta este alc ătuit.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
9

• Asociativitatea între piese, ansambluri și documenta ția 2D asigur ă garanția că
orice modificare facut ă într-un document, se reflect ă automat în toate
documentele care fac apel la cel modificat.
• Documenta ția 2D și ansamblurile pot fi generate în orice moment al procesului
de proiectare.

Aplicația SolidWorks permite personalizarea medi ului de lucru, în acest fel fiecare
utilizator putând lucra cu o anumit ă configura ție a programului. Stabilirea valorilor
pentru diferite variabile de sistem se face selectând articolul de meniu Tools și apoi
subarticolul Options din meniul bar ă principal. In continuare sunt prezentate doar
câteva din modurile prin care se poate personaliza aplica ția SolidWorks 99:
• Color – stabilirea culorii pentru linii,
fețe ale modelului, elemente de
construcție ale modelului, etc.
• Detailing – alegerea standardului de
cotare, precizia și toleranțele; modul de
reprezentare al s ăgeților, al liniilor
ajutătoare, al liniilor de cot ă și al
intersecțiilor virtuale; tipul și mărimea
caracterelor (fontul), etc.
• Drawings – stabilirea dimensiunii foii
de hârtie pe care se realizeaz ă desenul,
alegerea factorului de scar ă și a tipului
de proiec ție, stabilirea modului implicit
în care sunt afi șate muchiile în vederile
generate automat, etc.
• Edges – Stabilirea modului în care sunt
afișate muchiile modelului, stabilirea
opțiunilor legate de selectarea
muchiilor, etc.
• External References – stabilirea
modului în care documentele SolidWorks sunt deschise și referite; definirea c ăilor de căutare pentru documentele
externe, biblioteci de elemente, etc.
• General – stabilirea modului de comporta re a programului când se lucreaz ă în
schițe sau model, incrementul unghiular și viteza de rotire a imaginilor, etc.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
10
• In fereastra SolidWorks se selecteaz ă pictograma
instrumente Standard , sau se selecteaz ă articolul din bara cu
de meniu Fileși apoi subarticolul New
• Din caseta de dialog New , se selecteaz ă Part,
Assembly sau Drawing și apoi se apas ă butonul
OK

• Grid/Units – stabilirea modului de afi șare a rețelei ajutătoare pentru schi țe,
parametrii re țelei și saltul in puncte predefinit e; stabilirea tipului de unit ăți de
măsură pentru m ărimile liniare și unghiulare, etc.
• Line Font – stabilirea tipului de linie și a grosimii acesteia pent ru diferite tipuri de
muchii
• Performance – stabilirea preciziei de afi șare a modelului pe ecranul monitorului

Deschiderea unui document SolidWorks
Pentru a deschide un document nou în SolidWorks:

Pentru deschiderea unui document (de tip pies ă, ansamblu sau desen) existent:
• In fereastra SolidWorks se selecteaz ă pictograma
din bara cu
instrumente Standard , sau se selecteaz ă articolul de meniu File și apoi subarticolul
Open . In caseta de dialog Open se selecteaz ă documentul dorit.

• Se selecteaz ă opțiunea Open as read-only dacă se dore ște deschiderea
documentului f ără a se face modific ări în acesta.
• Se selecteaz ă opțiunea Preview dacă se dorește vizualizarea documentului înainte
de deschiderea acestuia.
• Se selecteaz ă opțiunea Configure pentru deschiderea documentului într-o anumit ă
configura ție.
• Se apasă butonul Open pentru deschiderea efectiv ă a documentului.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
11

Termenii utiliza ți în SolidWorks 99

O fereastr ă SolidWorks are dou ă zone distincte:
• Zona grafic ă – zona în care se genereaz ă și se modific ă documentul
SolidWorks (pies ă, ansamblu sau desen);
• Zona de afi șare a arborelui documentului – zona în care este afi șată structura
arborescent ă a piesei, ansamblului sau a desenului.

Zona grafic ă

Zona de afi șare a
arborelui documentului

Grafică asistată de calculator Suport de curs

12

Grafică asistată de calculato r Suport de curs
13

Vizualizarea și mânuirea pieselor, ansamblurilor și a desenelor
Bara cu instrumente View – furnizeaz ă uneltele cu ajutorul c ărora se pot mânui
piesele, desenele și ansamblurile.

Butonul Descrierea ac țiunii

View Orientation

Undo Last Change

Zoom to Fit

Zoom to Area

Zoom In/Out

Zoom to Selection

Rotate View

Pan

Wireframe

Hidden in Gray

Hidden Lines Removed

Shaded

Grafică asistată de calculator Suport de curs

Bara cu instrumente Standard Views – furnizeaz ă uneltele cu ajutorul c ărora se poate
afișa rapid oricare dintre vederile standard, sau o vedere normal ă la o față plană.

Butonul Descrierea ac țiunii

Front View

Back View

Left View

Right View

Top View

Bottom View

Isometric View

Normal to
Caseta Orientation – cu ajutorul acesteia se poate afi șa o vedere standard sau o
vedere definit ă de utilizator, sau se pot modifica vederile
standard. Pentru a afi șa caseta Orientation, se selecteaz ă
articolul de meniu View și apoi subarticolul Orientation sau se
apasă tasta Space Bar.

Butonul Descrierea ac țiunii
Pushpin
New View
Update S tandar d View
Rese t Standar d View

14

Grafică asistată de calculator Suport de curs
15

Ce se poate face pentru a se economisi timp?
Se salveaz ă versiuni intermedia re sub diferite nume (utilizând comanda Save
As) ale piesei, ansamblului sau desenului; Pentru identificarea unui buton apar ținând unei bare
cu instrumente, se pozi ționează mouse-ul deasupra
butonului respectiv și se așteaptă câteva momente
(va apărea o scurt ă descriere a ac țiunii acelui
buton); Se utilizeaz ă butoanele s ăgeți pentru modificarea
unei valori numerice; Se folosește caseta Modify ca și calculator; Se consult ă periodic bara de stare (pozi ționată la
baza ferestrei SolidWorks).

Cunoștințele dobândite în AutoCAD pot fi folosite și în SolidWorks?

Utilizatorii familiariza ți cu desenarea folosind pachetul de programe AutoCAD, pot
continua s ă lucreze în aceea și manieră utilizând SolidWorks 2D Command Emulator.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
16

Blocuri grafice de construc ție cu geometrie implicit ă

Blocurile grafice de construc ție cu geometrie implicit ă (elementele de tip “Pick &
Place”) sunt acele elemente de construc ție, pentru care utili zatorul nu trebuie s ă defineasc ă
o schiță pentru a le putea realiza. Aceast ă categorie de elemente de construc ție cuprinde:
racordările (rotunjirile) cu raz ă constantă sau variabil ă, teșiturile, găurile simple și cele cu
secțiune complex ă, înclinările ( draft ), elementele de tip învelitoare ( shell ) și deformarea
suprafețelor plane ( dome și shape ).

Butonul Descrierea ac țiunii

Racordări/Rotunjiri (Fillet)
Pentru a racorda suprafe țe sau a rotunji muchii (cu raz ă constantă):
• Se apasă butonul Fillet din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Fillet/Round din meniul bar ă principal.
• Se selecteaz ă fețele și/sau muchiile care
urmează să fie racordate sau rotunjite.
• Se specific ă valoarea razei de
racordare/rotunjire.
• Se alege op țiunea de racordare/rotunjire cu
rază constantă.
• Se verific ă dacă s-au selectat corect
elementele care urmeaz ă a fi
racordate/rotunjite.
• Se specific ă dacă se dore ște propagarea
racordării/rotunjirii și la suprafe țele

Grafică asistată de calculator Suport de curs
17

(muchiile) tangente învecinate celor care au fost selectate.
• Se apasă butonul OK.
Pentru a racorda suprafe țe sau a rotunji muchii (cu raz ă variabilă):
• Se apasă butonul Fillet din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Fillet/Round din meniul bar ă principal.
• Se alege op țiunea de racordare/rotunjire cu
rază variabilă.
• Se selecteaz ă fețele și/sau muchiile care
urmează să fie racordate sau rotunjite.
• Se specific ă valoarea razei pentru punctele din
Vertex list. Pentru acele puncte care nu au
atribuită o valoare a razei, programul va
calcula raza de racordare/rotunjire în func ție
de lungimea segmentului ce une ște punctele și
în funcție de valoarea razei fixat ă pentru
punctele învecinate.
• Se alege modul de varia ție a razei de racordare/rotunjire între dou ă valori
specificate.
• Se apasă butonul OK.

Teșituri (Chamfer)
Pentru realizarea te șiturilor pe muchii sau vârfuri:
• Se apasă butonul Chamfer din caseta cu instrumente Features, sau Insert,
Features, Chamfer din meniul bar ă principal.
• Se selecteaz ă muchiile, fe țele și/sau vârfurile care
urmează a fi teșite.
• Se verific ă direcția de teșire (aceasta este indicat ă
printr-o s ăgeată). Dacă direcția de teșire nu este
cea corespunz ătoare, se modific ă prin activarea
opțiunii Flip direction.
• Se examineaz ă lista elementelor care urmeaz ă a fi
teșite (Items to chamfer ). Dacă s-a selectat din gre șeală un element, acesta poate fi
eliminat din lista de selec ție prin reselectarea lui, sau se pozi ționează cursorul
mouse-ului în zona grafic ă, se apasă butonul din dreapta și se alege op țiunea Clear
Selections .
• Se alege tipul de te șitură dorit și apoi se furnizeaz ă parametrii necesari : dacă s-a selectat op țiunea Angle-Distance , se introduc valorile pentru unghi și
distanță; dacă s-a selectat op țiunea Distance-Distance , se introduc valorile numerice
pentru te șitură sau se selecteaz ă Equal distance și se introduce numai o
valoare. Dacă s-a selectat op țiunea Vertex-Chamfer , se introduc valorile numerice
pentru teșire de-a lungul celor trei muchii care se întâlnesc în vârful selectat
(săgeata indic ă muchia de-a lungul c ăreia va fi m ăsurată distanța introdus ă).
Pentru teșire cu aceea și valoare, se selecteaz ă opțiunea Equal distance.
• Se apasă butonul OK.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
18

Găuri (Simple Hole, Hole Wizard)

Programul SolidWorks 99 permite realizarea a dou ă categorii de g ăuri: găuri simple
(Simple Hole ) și găuri cu sec țiune complex ă (Hole Wizard ). Este recomandat ca
elementele de construc ție de tip gaur ă să se realizeze cât mai târziu în timpul procesului de
modelare, pentru a se evita obturarea accidental ă a acestora atunci când se realizeaz ă alte
blocuri grafice de tipul “ad ăugare de material”. De și cu ajutorul comenzii Hole Wizard se
pot crea și găuri simple, la realizar ea acestora este totu și recomandat ă folosirea comenzii
Simple Hole deoarece este mai rapid ă.
Crearea unei g ăuri se realizeaz ă în două etape: se plaseaz ă gaura pe o suprafa ță
plană și apoi se specific ă poziția acesteia prin parametri di mensionali sau constrângeri
geometrice.
Specificarea adâncimii unei g ăuri, indiferent dac ă este o gaur ă simplă sau o gaur ă
cu secțiune complex ă, se poate face în mai multe moduri:

Opțiunea Descriere

Grafică asistată de calculator Suport de curs
19

Opțiunea Descriere

Pentru a crea o gaur ă simplă:
• Se selecteaz ă o față plană a modelului pe care se dore ște plasarea g ăurii.
• Se apasă butonul Simple Hole din caseta cu
instrumente Features, sau Insert, Features, Hole,
Simple din meniul bar ă principal.
• Se specific ă adâncimea g ăurii.
• Se specific ă diametrul g ăurii.
• Dacă pentru adâncimea g ăurii s-a ales o op țiune
care necesit ă selectarea unei suprafe țe sau a unui
vârf, se va selecta elementul corespunz ător (acesta
va fi afișat în caseta Selected Items ).
• Se examineaz ă modelul și dacă este necesar se modific ă sensul în care va fi dat ă
gaura. Schimbarea sensului se face prin selectarea op țiunii Reverse Direction .
• Dacă se dorește realizarea unei g ăuri conice, se selecteaz ă opțiunea Draft While
Extruding , se introduce unghiul de înclinare ( Angle ) și dacă este necesar se alege
opțiunea Draft Outward .
• Se apasă butonul OK.
• Pentru pozi ționare: Se selecteaz ă gaura (în zona grafic ă sau în arborele de defi nire al modelului), se
apasă butonul din dreapta al mouse-ului și se alege op țiunea Edit Sketch . Se adaug ă parametri dimensionali și/sau constrângeri geometrice pentru
poziționarea g ăurii în locul dorit. De asemenea se poate modifica și diametrul
acesteia. Se iese din schi ță sau se apas ă butonul Rebuild .

Pentru modificarea diametrului sau a adâncimii, se selecteaz ă gaura, se apas ă
butonul din dreapta al mouse-ului și se alege op țiunea Edit Definition . După efectuarea
modificărilor necesare se apas ă butonul OK.

Pentru a crea o gaur ă cu secțiune complex ă:
• Se selecteaz ă o față plană a modelului pe care se dore ște plasarea g ăurii (nu se va
selecta un element aux iliar de tip plan).
• Se apasă butonul Hole Wizard din caseta cu
instrumente Features, sau Insert, Features,
Hole, Wizard din meniul bar ă principal.
• Se selecteaz ă tipul găurii din lista Hole type
(gaură c u la m a j, g a u r ă cu teșitură, gaură
conică, etc.).
• Se modific ă, dacă este necesar, dimensiunile
din caseta Section dimensions (dimensiunile
secțiunii găurii).
• Se specific ă adâncimea g ăurii.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
20

• Dacă pentru adâncimea g ăurii s-a ales o op țiune care necesit ă selectarea unei
suprafețe sau a unui vârf, se va selecta elementul corespunz ător.
• Se apasă butonul Next . In urma ap ăsării acestui buton apare caseta de dialog Hole
Placement .
• Se adaug ă parametri
dimensionali și/sau
constrângeri geometrice pentru pozi ționarea g ăurii
în locul dorit.
• Se apasă butonul Finish .

Inclinări (Draft)

Comanda “draft” se utilizeaz ă pentru a înclina la un anumit unghi suprafe țe ale
modelului în raport cu un plan neutru sau în raport cu o curb ă.
Pentru înclinarea fe țelor utilizând un plan neutru:
• Se apasă butonul Draft din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Draft din meniul bar ă principal.
• In caseta Type of draft , se
selectează Neutral Plane , apoi se
efectueaz ă un clic cu mouse-ul în
caseta Neutral plane (pentru a
direcționa intr ările înspre aceast ă
zonă) și pe urmă se selecteaz ă planul
neutru (fa ță plană sau element
auxiliar de tip pl an) în zona grafic ă.
• Se introduce valoarea unghiului de
înclinare (Draft angle) și se
selectează opțiunea Reverse direction dacă se dorește înclinarea fe țelor în cealalt ă
direcție.
• Se efectueaz ă un clic cu mouse-ul în caseta Faces to draft (pentru a direc ționa
intrările înspre aceast ă zonă) și pe urm ă se selecteaz ă fețele care urmeaz ă a fi
înclinate.
• Se alege modul de propagare al înclin ării din caseta Face propagation .
• După ce se obține rezultatul dorit se apas ă butonul OK.

Opțiunea Descriere

Grafică asistată de calculator Suport de curs
21

Opțiunea Descriere

Elemente de tip învelitoare (Shell)

Cu ajutorul comenzii “shell”, se poate ob ține o pies ă cu pereți subțiri pornind de la
o piesă masivă. Acest lucru se realizeaz ă prin înlăturarea uneia sau a mai multor fe țe ale
modelului și prin specificarea grosimii de perete pentru suprafe țele rămase.
Pentru realizarea unei pi ese de tip învelitoare cu grosime de perete constant ă:
• Se apasă butonul Shell din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Shell din meniul bar ă principal.
• Se selecteaz ă fețele modelului care urmeaz ă a fi înlăturate. Aceste fe țe sunt listate
în caseta Faces to remove .

Grafică asistată de calculator Suport de curs
22

• Se specific ă valoarea grosimii peretelui pentru suprafe țele rămase.
• Se selecteaz ă opțiunea Shell outward dacă se dorește adăugarea materialului înspre
exteriorul piesei.
• Se apasă butonul OK.
Pentru realizarea unei unei piese de tip învelitoare cu grosime de perete variabil ă:
• Se apasă butonul Shell din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Shell din meniul bar ă principal.
• Se selecteaz ă fețele modelului care
urmează a fi înl ăturate. Aceste fe țe
sunt listate în caseta Faces to remove .
• Se specific ă valoarea implicit ă pentru
grosimea peretelui în caseta Thickness .
• Se efectueaz ă un clic cu mouse-ul în
caseta Multi thickness faces (pentru
a direcționa intrările înspre aceast ă zonă.
• Se selecteaz ă fețele (pereții piesei) pentru care se dore ște grosime diferit ă de perete.
Fețele selectate sunt listate în caseta Multi thickness faces.
• Se introduce valoarea grosimii de perete ( Thickness ) pentru fiecare element din
caseta Multi thickness faces.
• Se selecteaz ă opțiunea Shell outward dacă se dorește adăugarea materialului înspre
exteriorul piesei.
• Se apasă butonul OK.

Deformarea suprafe țelor plane (Dome)
Pentru a deforma o suprafa ță plană cu ajutorul comenzii dome:
• Se apasă butonul Dome din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Features,
Dome din meniul bar ă principal.
• Se selecteaz ă suprafața plană care urmeaz ă să fie
deformată.
• Se specific ă înălțimea ( Height ). Aceasta este
măsurată în raport cu centrul de greutate al
suprafeței selectate.
• Se alege op țiunea Reverse direction dacă se
dorește obținerea unei suprafe țe concave (implicit
aceasta este convex ă)
• Dacă a fost selectat ă o suprafa ță circulară sau
eliptică se poate alege op țiunea Elliptical dome . Aceasta creeaz ă un dom a c ărui
formă este o jum ătate de elipsoid, cu în ălțimea egal ă cu una din razele elipsoidului.
• Se apasă butonul OK.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
23

Realizarea schi țelor în SolidWorks (1)

Marea majoritate a blocurilor grafice de construc ție pe care utilizatorul trebuie s ă le
creeze atunci când modeleaz ă 3D o pies ă în SolidWorks, au ca și element de pornire o
schiță 2D.
Spre deosebire de schi țele 2D, care întotdeauna trebuie s ă fie realizate într-un plan
(element de construc ție ajutător) sau pe o suprafa ță plană a modelului, în SolidWorks 99 se
pot realiza și schițe 3D. Aceste schi țe 3D conțin elemente (linii, arce de cerc și puncte) care
nu sunt legate numai de un plan de schi țare.
Modul de utilizare a schi țelor 2D și 3D la realizarea blocurilor grafice de
construcție va fi prezentat mai târziu în cadrul acestui curs.

Realizarea unei schi țe 2D

Pentru a deschide o nou ă schiță, fie se apas ă butonul Sketch din caseta cu
instrumente Sketch , fie se selecteaz ă articolul de meniu Insert și apoi opțiunea Sketch din
meniul bar ă principal. Planul implicit pentru schi țare este Plane 1 . Dacă se dorește
realizarea schi ței într-un alt plan sau pe o suprafa ță plană a modelului, înainte de
deschiderea schi ței se va selecta planul sau suprafa ța dorită.
Când se deschide o nou ă schiță devin active toate butoanele din casetele cu
instrumente: Sketch , Sketch Relations , Sketch Entities și Sketch Tools . Dacă o casetă cu
instrumente nu con ține toate butoanele sau se consider ă ca aceasta con ține mai multe
butoane decât este necesa r, caseta cu instrumente poate fi personalizat ă prin adăugare sau
înlăturare de butoane, prin sele ctarea articolului de meniu Tools și apoi a op țiunii
Customize (din caseta de dialog Customize se alege op țiunea Commands ).

Grafică asistată de calculator Suport de curs
24

Caseta cu instrumente Sketch

Comenzile asociate butoanelor din aceast ă casetă cu instrumente ac ționează în cele
mai multe cazuri asupra schi ței luată ca un întreg.

Butonul Descrierea ac țiunii
Select Select este cea mai flexibil ă unealtă utilizată în SolidWorks 99.
Intr-o schi ță sau într-un desen (doc ument SolidWorks de tip
“drawing”), comanda Select poate fi utilizat ă pentru:
• selectarea entit ăților grafice 2D,
• deplasarea capetelor unei entit ăți pentru a se ob ține o nou ă
formă a schiței,
• selectarea fe țelor sau a muchiilor modelului,
• selectarea mai multor elemente simultan cu ajutorul unei
ferestre de selec ție,
• selectarea unei dimensiuni și mutarea acesteia într-o alt ă
poziție,
• modificarea valorii unei dimensiuni prin selectarea acesteia
și efectuarea unui dublu clic.
Grid
Sketch Cu ajutorul comenzii Sketch se deschi dși se închid schi țe 2D.
3D Sketch Cu ajutorul comenzii 3D S ketch se deschi dșis e î n c h i d schițe 3D.
O schiță 3D conține elemente care nu se g ăsesc în acela și plan sau
pe aceeași față plană a modelului.
Modify Cu ajutorul comenzii Modif yse poate deplasa, roti sau scala o
schiță 2D.
No Solve Move Comanda No Solve Move permite deplasarea entit ăților select ate
într-o nou ă poziție fără ca programul s ă aplice constrângerile
geometrice sau dimensionale. Dacă între elementele care urmeaz ă a fi deplasate și alte elemente
din schi ță sau model exist ă constrângeri geometrice sau
dimensionale, programul cere confirmarea anul ării (ștergerii)
acestor constrângeri. Un răspuns afirmativ la cererea de ștergere, conduce la anularea
constrângerilor și la mutarea elementelor selectate în noua pozi ție.
Dacă se răspunde negativ la cererea de ștergere, se va realiza o
copie a elementelor selectate în pozi ția dorită.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
25

Caseta cu instrumente Sketch Relations

Comenzile asociate butoanelor din aceast ă casetă cu instrumente permit
dimensionarea elementelor unei schi țe, adăugarea constrângerilor geometrice între
elemente și vizualizarea și anularea acestor constrângeri atunci când nu mai sunt necesare.

Butonul Descrierea ac țiunii
Dimension
Add Relations
Displ ay/Delete Relations
Scan Equal

Caseta cu instrumente Sketch Tools

Caseta cu instrumente Sketch Tools conține atât butoanele care au asociate
comenzile necesare realiz ării entităților ce alc ătuiesc schi ța (Sketch Entity ), cât și
butoanele care au asociate comenzile necesare modific ării acestor entit ăți (Sketch Tools ).

Grafică asistată de calculator Suport de curs
26

Butonul Descrierea ac țiunii
Sketch Entity
Line
Rectangle
Parallelogr am
Centerpoint Arc
3 Pt Arc
Tangent Arc
Circle
Centerline
Point
Spline
Parabol a
Ellipse

Sketch Tools
Trim
Exten d
Convert Entities
Mirro r
Fillet
Split Cu rve
Linear Step an d
Repeat
Circular Step an d
Repeat
Offset Entities

Utilizarea instrumentelor de desenare

Desenarea segmentelor de dreapt ă (Line)
Pentru realizarea unui segment de dreapt ă:
• Se apasă butonul Line din caseta cu instrumente
Sketch Tools , sau Tools , Sketch Entity , Line ;
• Se poziționează cursorul în zona grafic ă în punctul de
start al segmentului de dreapt ă și se apasă butonul din
stânga al mouse-ului;
• Cu butonul din stânga al mouse-ului ap ăsat, se
deplaseaz ă cursorul în pozi ția dorită și apoi se
eliberează butonul.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
27

Pentru modificarea unui segment de dreapt ă existent:
• Se apasă butonul Select și apoi: Dacă se dorește modificarea lungimii segmentului de dreapt ă, se selecteaz ă
unul din capetele acestuia și se mută în poziția dorită; Pentru mutare, se selecteaz ă segmentul de dreapt ă și se deplaseaz ă în poziția
dorită (în tot acest timp butonul din st ânga al mouse-ului se men ține apăsat); Pentru modificarea unghiului pe care îl face segmentul de dreapt ă cu o anumit ă
direcție, se selecteaz ă unul din capetele segmentului și apoi se mut ă în poziția
dorită. Dacă segmentul de dreapt ă are constrângeri geometrice (este orizontal
sau vertical), se apas ă butonul Display/Delete Relations și se anuleaz ă aceste
constrângeri înainte de modificarea unghiului.

Desenarea dreptunghiurilor (Rectangle)
Pentru realizarea unui dreptunghi:
• Se apasă butonul Rectangle din caseta cu instrumente
Sketch Tools , sau Tools , Sketch Entity , Rectangle ;
• Se poziționează cursorul în zona grafic ă în locul unde
se dorește a fi unul din vârf urile dreptunghiului și se
apasă butonul din stânga al mouse-ului;
• Cu butonul ap ăsat, se deplaseaz ă cursorul în pozi ția
dorită și se elibereaz ă butonul. In timpul deplas ării
cursorului dimensiunile dreptunghiului sunt afi șate
dinamic pe ecran.

Desenarea paralelogramelor (Parallelogram)

Comanda Parallelogram poate fi utilizat ă atât pentru realiz area unui paralelogram
cât și pentru realizarea u nui dreptunghi ale c ărui laturi nu sunt aliniate cu axele sistemului
cartezian asociat schi ței.
Pentru realizarea unui paralelogram:
• Se apasă butonul Parallelogram din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau
Tools , Sketch Entity , Parallelogram ;
• Se poziționează cursorul în zona grafic ă în locul unde se
dorește a fi unul din vârfurile paralelogramului și se
apasă butonul din stânga al mouse-ului;
• Se deplaseaz ă cursorul și se elibereaz ă butonul mouse-
ului când una dintre laturile paralelogramului este
corect definit ă;
• Se apasă tasta Ctrl și apoi se apas ă din nou butonul din
stânga al mouse-ului. Se deplaseaz ă cursorul în pozi ția
dorită și apoi se elibereaz ă butonul.
Pentru realizarea unui dreptunghi:
• Se parcurg etapele prezentate la realizarea paralelogramului, cu precizarea c ă la
ultimul pas nu se mai apas ă tasta Ctrl.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
28

Desenarea cercurilor (Circle)
Pentru desenarea unui cerc:
• Se apasă butonul Circle din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau Tools , Sketch
Entity , Circle ;
• Se poziționează cursorul în zona grafic ă în locul unde se
dorește a fi centrul cercului și se apas ă butonul din
stânga al mouse-ului;
• Cu butonul din stânga al mouse-ului ap ăsat, se
deplaseaz ă cursorul în pozi ția dorită (pentru specificarea
razei) și apoi se elibereaz ă butonul.
Pentru modificarea unui cerc existent:
• Se apasă butonul Select și apoi: Dacă se dorește modificarea razei (dia metrului), se selecteaz ă cercul și se
deplaseaz ă cursorul. Când se ajunge la dimensiunea dorit ă se elibereaz ă butonul
mouse-ului; Pentru mutare, se selecteaz ă centrul cercului, se deplaseaz ă cursorul și când se
ajunge în pozi ția dorită (în tot acest timp butonul din stânga al mouse-ului se
menține apăsat) se elibereaz ă butonul mouse-ului.

Desenarea arcelor de cerc (Centerpoi nt Arc, Tangent Arc, 3 Point Arc)

Arcele de crec pot fi realizate în tr ei moduri: prin specificarea centrului și a
capetelor, ca și arce tangente la o entitate desenat ă anterior (linie, arc de cerc sau curb ă
spline) și prin specificarea a tr ei puncte prin care s ă treacă arcul de cerc.
Pentru desenarea unui arc de cerc prin specificarea centrului și a capetelor:
• Se apasă butonul Centerpoint Arc din caseta cu
instrumente Sketch Tools , sau Tools , Sketch Entity ,
Centerpoint Arc ;
• Se poziționează cursorul în zona grafic ă în locul unde se
dorește a fi centrul arcului de cerc și se apasă butonul
din stânga al mouse-ului;
• Cu butonul din stânga al mouse-ului ap ăsat, se
deplaseaz ă cursorul în pozi ția dorită (pentru specificarea
razei) și apoi se elibereaz ă butonul;
• Se apasă din nou butonul din st ânga al mouse-ului și se
deplaseaz ă cursorul pentru stabilirea lungimii și a direcției arcului de cerc și apoi se
eliberează butonul.
Pentru desenarea unui arc de cerc tangent la o entitate
realizată anterior:
• Se apasă butonul Tangent Arc din caseta cu
instrumente Sketch Tools , sau Tools , Sketch Entity ,
Tangent Arc ;
• Se selecteaz ă un capăt al entității la care arcul de cerc se
dorește a fi tangent (element de tip linie, arc de cerc sau
curbă spline);

Grafică asistată de calculator Suport de curs
29

• Cu butonul din stânga al mouse-ului ap ăsat, se deplaseaz ă cursorul pân ă când arcul
de cerc ia forma și dimensiunea dorit ă și apoi se elibereaz ă butonul.
Pentru desenarea unui arc de cerc ce trece pr in trei puncte specificate de utilizator:
• Se apasă butonul 3Point Arc din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau Tools ,
Sketch Entity , 3Point Arc ;
• Se specific ă poziția primului punct;
• Se apasă butonul din stânga al mouse-ului, se
deplaseaz ă cursorul pân ă în pozi ția ce corespunde
celuilalt cap ăt al arcului de cerc și apoi se elibereaz ă
butonul;
• Se selecteaz ă arcul de cerc (prin pozi ționarea cursorului
deasupra lui și apăsarea butonului din stânga al mouse-
ului), se deformeaz ă până se ajunge la forma și
dimensiunea dorit ă și apoi se elibereaz ă butonul mouse-
ului.

Desenarea elipselor (Ellipse)
Pentru desenarea unei elipse:
• Se apasă butonul Ellipse din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau Tools ,
Sketch Entity , Ellipse ;
• Se poziționează cursorul în punctul în care se dore ște a
fi centrul elipsei;
• Se apasă butonul din stânga al mouse-ului, se
deplaseaz ă cursorul pentru a se specifica lungimea și
poziția unei semiaxe a elipsei și când se ajunge în
poziția dorită se elibereaz ă butonul;
• Se selecteaz ă elipsa (prin pozi ționarea cursorului
deasupra ei și apăsarea butonului din stânga al mouse-
ului), se deformeaz ă până se ajunge la forma și
dimensiunea dorit ă și apoi se elibereaz ă butonul mouse-ului.

Desenarea parabolelor (Parabola)
Pentru desenarea unui arc de parabol ă:
• Se apasă butonul Parabola din caseta cu instrumente
Sketch Tools , sau Tools , Sketch Entity , Parabola ;
• Se poziționează cursorul în punctul în care se dore ște a
fi focarul parabolei;
• Se apasă butonul din stânga al mouse-ului, se
deplaseaz ă cursorul pân ă când se ob ține suportul dorit
pentru parabol ă și apoi se elibereaz ă butonul;
• Se apasă din nou butonul din stânga al mouse-ului și se
deplaseaz ă cursorul. Când s-a ob ținut segmentul de
parabolă dorit, se elibereaz ă butonul mouse-ului.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
30

Desenarea curbelor spline (Spline)
Pentru desenarea unei curbe spline:
• Se apasă butonul Spline din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau Tools , Sketch
Entity , Spline ;
• Se deseneaz ă primul segment al curbei spline (se
procedeaz ă ca la desenarea segmentelor de dreapt ă);
• Se selecteaz ă ultimul punct specificat, se apas ă butonul
din stânga al mouse-ului, se deplaseaz ă cursorul în
poziția dorită și se elibereaz ă butonul;
• Se repetă pasul anterior pân ă când se ob ține forma final ă
a curbei spline.
• Dacă este selectat ă opțiunea Alternate spline creation
(în Tools, Options, General ), punctele curbei spline se
introduc printr-un singur clic de mo use (dublu clic pentru ultimul punct).
Pentru introducerea unor puncte de c ontrol suplimenta re într-o curb ă spline:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra curbei
spline, se apas ă butonul din dreapta și din meniul cursor
se alege op țiunea Insert Spline Point ;
• Se efectueaz ă câte un clic de mouse în fiecare pozi ție în
care se dore ște introducerea unui no u punct de control.

Punctele de control ale curbei spline pot fi utilizate pentru
modificarea formei acesteia. Intr e aceste puncte se pot stabili
constrângeri geometrice sau pot fi folosite la dimensionarea curbei spline în raport cu alte entit ăți.

Desenarea punctelor (Point)
Pentru introducerea unei entit ăți de tip punct într-o schi ță:
• Se apasă butonul Point din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau Tools , Sketch
Entity , Point ;
• Se efectueaz ă un clic de mouse în pozi ția în care se dore ște inserarea punctului.
Pentru inserarea unei entit ăți de tip punct la intersec ția virtual ă a două elemente
desenate anterior:
• Se apasă tasta Ctrl și apoi se selecteaz ă cele două elemente;
• Se apasă butonul Point din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau Tools , Sketch
Entity , Point .

Desenarea liniilor ajut ătoare (Centerline)
Pentru desenare a unei linii auxiliare într-o schi ță:
• Se apasă butonul Centerline din caseta cu instrumente Sketch Tools;
• Se poziționează cursorul în zona grafic ă în punctul de start al segmentului de
dreaptă, se apasă butonul din stânga al mouse-ului, cu butonul din stânga al mouse-
ului apăsat se deplaseaz ă cursorul în pozi ția dorită și apoi se elibereaz ă butonul.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
31

Realizarea schi țelor în SolidWorks (2)
Utilizarea instrumentelor de modificare a schi țelor
Convertirea entit ăților (Convert Entities)
Cu ajutorul comenzii asociate butonului Convert Entities se pot realiza elemente
în cadrul unei schi țe, prin proiectarea în planul de schi țare a unei muchii, a unui lan ț de
muchii sau a unei fe țe a modelului. Intre elementele nou create și entitățile care au fost
folosite la proiec ție, programul stabile ște în mod automat constrângeri geometrice de tipul
On Edge și Fixed , astfel încât orice modificare a elementului original conduce la
actualizarea schi ței.
Pentru a proiecta entit ăți existente în model, în planul sau pe suprafa ța de schițare:
• Cu schița activă, se selecteaz ă muchia, muchia aparent ă, lanțul de muchii sau
suprafața dorită;
• Se apasă butonul Convert Entities din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau
Tools , Sketch Tools , Convert Entities .

Oglindirea elementelor (Mirror)

Prin intermediul comenzii asociate butonului Mirror , se realizeaz ă cópii ale
elementelor selectate, prin oglindire în rapo rt cu o linie de tipul “centerline”. Când se
realizează elemente prin oglindire, programul aplic ă în mod automat rela ții de simetrie
între perechile corespunz ătoare de elemente grafice. In acest mod, atunci când se modific ă
unul dintre elemente se modific ă și perechea acestuia.
Pentru oglindirea unor entit ăți existente deja în schi ță:
• Cu schița activă, se apasă butonul Centerline din caseta cu instrumente Sketch
Tools , sau Tools , Sketch Entity , Centerline și se deseneaz ă linia de oglindire;
• Cu tasta Ctrl apăsată se selecteaz ă linia de oglindire și elementele care urmeaz ă a fi
oglindite;
• Se apasă butonul Mirror din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau Tools ,
Sketch Tools , Mirror .
Pentru oglindirea elementelor în moment ul în care acestea sunt realizate:
• Se selecteaz ă linia (de tipul “centerline”) în raport cu care se dore ște realizarea
oglindirii;
• Se apasă butonul Mirror din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau Tools ,
Sketch Tools , Mirror . In urma acestei ac țiuni, la cele dou ă capete ale liniei de
oglindire apare simbolul de simetrie, indicând faptul c ă oglindirea automat ă este
activă.
• Orice entitate desenat ă va fi oglindit ă în mod automat în mo mentul în care aceasta
este realizat ă;
• Pentru a dezactiva oglindirea automat ă, se apasă încă odată butonul Mirror .

Racordarea elementelor (Fillet)

Comanda asociat ă butonului Fillet din caseta cu instrumente Sketch Tools,
realizează racordarea cu raz ă constantă a două elemente care se intersecteaz ă.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
32

De asemenea, tot cu ajutorul acestei comenzi se pot racorda și elemente disjuncte
dacă acestea nu sunt dimensionate.
Pentru realizarea unei racord ări:
• Cu tasta Ctrl apăsată, se selecteaz ă cele două elemente care urmeaz ă a fi racordate.
Selectarea elementelor se poate face și după apariția casetei de dialog Sketch
Fillet .
• Se apasă butonul Fillet din caseta cu instrumente Sketch
Tools , sau Tools , Sketch Tools , Fillet . In urma acestei
acțiuni se deschide caseta de dialog Sketch Fillet .
• Se specific ă valoarea razei de racordare în caseta Radius .
• Se activeaz ă opțiunea Keep constrained corners dacă se
dorește păstrarea punctului de intersec ție a elementelor racordate.
• Se apasă butonul Apply , pentru realizarea racord ării.
• Se apasă butonul Close pentru a închide caseta de dialog Sketch Fillet .

Construirea elementelor echidistante (Offset Entities)

Comanda asociat ă butonului Offset Entities din caseta cu instrumente Sketch
Tools , permite realizarea elementelor echidista nte, de o parte sau de cealalt ă, a unei
muchii, lan ț de muchii sau element desenat în schi ță.
Pentru construirea elementelor echidistante:
• In schiță, se selecteaz ă una sau mai multe entit ăți desenate, muchii sau fe țe ale
modelului;
• Se apasă butonul Offset Entities din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau
Tools , Sketch Tools , Offset Entities . In urma acestei ac țiuni se deschide caseta de
dialog Offset Entities .
• Se specific ă distanța la care vor fi realizate copiile
elementelor selectate, în caseta Offset .
• Se activeaz ă opțiunea Reverse dacă se dorește construirea
elementelor în direc ția opusă;
• Se activeaz ă opțiunea Select Chain dacă se dore ște
includerea în setul de selec ție a tuturor elementelor tangente la elementul selectat;
• Se apasă butonul Apply și apoi butonul Close din caseta de dialog Offset Entities .

Ajustarea elementelor (Trim)

Comanda asociat ă butonului Trim din caseta cu instrumente Sketch Tools , permite
îndepărtarea segmentelor de dreapt ă, arc de cerc, curb ă spline sau elips ă, care dep ășesc o
anumită frontieră. De asemenea, cu ajutorul acestei comenzi se pot șterge linii, arce de
cerc, cercuri, elipse, curbe spline sau linii ajut ătoare, sau se pot extinde segmente schi țate
până întâlnesc o alt ă entitate.
Pentru a scurta sau șterge un element schi țat:
• Se apasă butonul Trim din caseta cu instrumente Sketch Tools , sau Tools , Sketch
Tools , Trim ;
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra segmentului care urmeaz ă a fi
îndepărtat (acesta este supraluminat) și se efectueaz ă un clic. Segmentul este șters

Grafică asistată de calculator Suport de curs
33

până la intersec ția acestuia cu un alt element schi țat (linie, arc, cerc, elips ă, curbă
spline sau linie ajut ătoare). Dac ă elementul selectat nu se intersecteaz ă cu nici un
alt element schi țat, atunci el va fi șters în întregime.
Pentru extinderea unui element schi țat până la intersec ția acestuia cu un alt element, se
selectează unul dintre capetele acestuia și se trage cu mouse-ul pân ă când punctul de
capăt devine coincident cu elementul dorit. Comanda Trim nu poate fi utilizat ă pentru
extinderea elementelor ale c ăror capete sunt deja coincidente cu alte elemente (pentru
extinderea acestor elemente se folose ște comanda Extend ).

Copierea multipl ă (Linear Step and Repeat, Circular Step and Repeat)

O entitate sau un grup de entit ăți desenate într-o schi ță pot fi copiate dup ă o schemă
de tipul “linii și coloane” sau dup ă o schemă circulară.
Pentru a realiza o copiere multipl ă după o schemă de tipul “linii și coloane”:
• Se selecteaz ă elementul sau mul țimea de elemente care urmeaz ă a fi copiat ă;
• Se apasă butonul Linear Sketch Step and Repeat , sau Tools , Sketch Tools ,
Linear Step and Repeat . In urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog
Linear Sketch Step and Repeat.
• Pentru fiecare dintre cele dou ă
direcții de copiere se precizeaz ă: Numărul de instan țe (în caseta
Number ) dorit, incluzând și
originalul; Distanța dintre dou ă elemente
consecutive (în caseta Spacing ); Unghiul pe care îl face direc ția de
copiere cu orizontala (în caseta Angle ).
• Se apasă butonul Preview dacă se dorește o previzualizare a cópiilor.
• Se apasă butonul OK.
Pentru a realiza o copiere multipl ă după o schemă circulară:
• Se selecteaz ă elementul sau mul țimea de elemente care urmeaz ă a fi copiat ă;
• Se apasă butonul Circular Sketch Step and Repeat , sau Tools , Sketch Tools ,
Circular Step and Repeat . In urma
acestei ac țiuni se deschide caseta de
dialog Circular Sketch Step and
Repeat.
• Se precizeaz ă poziția centrului de
copiere prin raz ă și unghi ( Radius ,
Angle )
• Se specific ă numărul total de instan țe
(inclusiv originalul) în caseta Number
și unghiul total al ar cului pe care se va
face copierea, în caseta Total angle .
• Se alege op țiunea Equal pentru ob ținerea instan țelor egal distan țate și Rotate dacă
se dorește rotirea obiectelor în timpul copierii.
• Se apasă butonul de previzualizare ( Preview ) și apoi butonul OK.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
34

Adăugarea parametrilor dimensionali și a constrângerilor geometrice

Dimensionarea schi țelor

In mod obi șnuit schițele se dimensioneaz ă în timpul realiz ării acestora. Totu și,
programul SolidWorks permite realizar ea blocurilor grafice de construc ție chiar dac ă
schițele nu sunt complet definite. Când se adaug ă sau se modific ă valoarea parametrilor
dimensionali dintr-o schi ță, aceste modific ări se reflect ă atât în modelul 3D cât și în
desenul generat pe baza modelului 3D.
Pentru ad ăugarea unui parametru dimensional:
• Se apasă butonul Dimension din caseta cu instrumente Sketch Relations ;
• Se selecteaz ă entitatea sau entit ățile care urmeaz ă a fi dimensionate;
• Se deplaseaz ă cursorul mouse-ului și se efectueaz ă un clic atunci când se ajunge în
poziția dorită pentru plasarea dimensiunii.
Pentru modificarea unei di mensiuni existente:
• Se apasă butonul Select din caseta cu instrumente Sketch ;
• Se efectueaz ă un dublu clic pe dimensiunea dorit ă. In urma acestei ac țiuni se
deschide caseta de dialog Modify .
• Se modific ă valoarea în interiorul casetei și se apasă tasta Enter .

In mod implicit, când se dimensioneaz ă un arc de cerc sau un cerc în raport cu un
alt element, programul ia în considerar e centrul arcului sau al cercului. Aceast ă schemă de
dimensionare poate fi modificat ă ulterior.
Pentru modificarea schemei de dimensiona re a unui arc de cerc sau a unui cerc:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra dimensiunii și se apasă butonul din
dreapta. Din meniul care apare, se alege opțiunea Properties .
• Din caseta de dialog Dimension Properties se
aleg opțiunile dorite pentru First arc condition
și pentru Second arc condition (aceasta din
urmă apare numai dac ă dimensiunea este între
două arce de cerc).

Grafică asistată de calculator Suport de curs
35

Pentru dimensionarea lungimii unui arc de cerc:
• Se apasă butonul Dimension din caseta cu instrumente
Sketch Relations ;
• Se efectueaz ă un clic pe arcul de cerc;
• Se efectueaz ă câte un clic pe cele dou ă capete ale
arcului de cerc;
• Se deplaseaz ă cursorul pân ă în poziția dorită și se
efectueaz ă un clic pentru plasarea dimensiunii.

Stabilirea constrângerilor geometrice în schi ță

Pe lângă parametrii dimensionali, pentru ca o schi ță să poată fi complet definit ă,
este nevoie și de stabilirea unor rela ții geometrice între elementele acesteia sau între
elementele acesteia și alte elemente realizate anterior (p lane, axe, muchii, muchii aparente,
etc.). Atunci când se stabile ște o legătură geometric ă este necesar ca cel pu țin unul dintre
elemente s ă aparțină schiței.
Constrângerile geometrice pot fi realizate în dou ă moduri: automat (de c ătre
program) și manual (de c ătre utilizator).
Pentru ca programul s ă aplice automat constrângeri geometrice este necesar ca
opțiunea Automatic Relations să fie activă. Activarea acestei op țiuni se realizeaz ă prin
marcarea (bifarea) articolului Automatic Relations din meniul Tools , Sketch Tools .
In timpul realiz ării schiței cursorul mouse-ului î și schimbă forma, indicând ce rela ție
geometric ă ar putea fi aplicat ă. Dacă este activat ă opțiunea Automatic Relations ,
programul aplic ă următoarele tipuri de constrângeri geometrice: segmente orizontale
sau verticale, coinciden țe, puncte de mijloc, puncte de intersec ție, tangen țe și
perpendicularit ăți.

Pentru realizarea manual ă a constrângerilor geometrice:
• Se apasă butonul Add Relation din caseta cu instrumente Sketch Relations , sau
Tools , Relations , Add. In urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Add
Geometric Relations .

Grafică asistată de calculator Suport de curs
36

• Se selecteaz ă elementele între care se dore ște stabilirea rela țiilor geometrice. In
funcție de elementele selectate, în caseta Add Geometric Relations programul
propune ad ăugarea unei constrângeri (un punct în
interiorul butonului). Constrângerile care exist ă
deja între elementele selectate sunt marcate printr-un cerc în jurul butonului respectiv, iar relațiile care nu se pot aplica, sunt afi șate
estompat (sunt inactive). Elementele selectate sunt afișate în caseta Selected Entities . Pentru
eliminarea unui articol din list ă, fie se
poziționează cursorul deasupra lui și se apas ă
tasta Delete (Del), fie se mai selecteaz ă odată din
zona grafic ă. Dacă se dore ște înlăturarea din
caseta Selected Entities a tuturor elementelor
selectate, se apas ă butonul din dreapta al mouse-
ului (cursorul s ă fie în zona grafic ă) și se
selectează Clear Selections .
• Se selecteaz ă relația care urmeaz ă a fi aplicat ă
între elemente și apoi se apas ă butonul Apply .
Pentru înl ăturarea ultimei rela ții aplicate se apas ă
butonul Undo .
• Se repetă de câte ori este necesar ultimii doi pa și descriși anterior.
• Se apasă butonul Close pentru a închide caseta Add Geometric Relations .

Constrângerea Mulțimea de selec ție Rezultatul
Horizontal Una sau mai multe segmente
de dreapt ă, două sau mai
multe puncte. Liniile devin orizontale (paralele cu
axa X a schi ței), iar punctele vor fi
aliniate pe aceea și orizontal ă.
Vertical Una s au mai multe segmente
de dreapt ă, două sau mai
multe puncte. Liniile devin ve rticale (par alele cu
axa Y a schi ței), iar punctele vor fi
aliniate pe aceea și verticală.
Collinear Două sau mai multe segmente
de dreaptă. Segmentele de dreapt ă vor ave a
același suport.
Coradial Două sau mai multe arce de
cerc. Arcele de ce rc vor avea acel ași
centru și aceeași rază.
Perpendicular Două segmente de dreapt ă. Cele dou ăsegmente de dreapt ă vorfi
reciproc perpendiculare.
Parallel Două sau mai multe segmente
de dreaptă. Segmentele de dreapt ă vor fi
paralele.
Tangent Un a rc de cerc (cerc), cu rbă
spline sau elips ă și un alt arc
de cerc sau un segment de dreaptă. Cele douăelemente vor fi tangente.
Concentric Două sau mai multe arce de
cerc (cercuri), sau un arc de
cerc (cerc) și un punct. Arcele de ce rc (cercu rile) vor fi
concentrice. Punctul se va afla în
centrul arcului de cerc.
Midpoint Un punct și un segment de
dreaptă. Punctul se va afla la mijlocul
segmentului de dreapt ă.
Intersection Două segmente de dreapt ăși P u n c t u ls ev aa f l al a i n t e rsecția celo r

Grafică asistată de calculator Suport de curs
37

Constrângerea Mulțimea de selec ție Rezultatul
un punct. dou ă segmente de dreapt ă.
Coincident Un punct și un segment de
dreaptă, arc de cerc (cerc) sau
elipsă. Punctul se va afla pe segmentul de
dreaptă, arcul de cerc sau pe elips ă.
Equal Două sau mai multe segmente
de dreapt ă, ori două sau mai
multe arce de cerc (cercuri). Lungimea segmentelo r de dreapt ăva
fi egală, iar arcele de cerc (cercurile)
vor avea aceea și rază.
Symmetric O linie de axă(cente rline)și
două puncte, segmente de
dreaptă, arce de cerc (cercuri)
sau elipse. Elementele select ate vo r fi si metrice
în raport cu linia de ax ă.
Fix Orice eleme nt cu excep ția
curbelor spline. Eleme ntul select at va fi blocat în
acea pozi ție, mai pu țin capetele (dac ă
are). Punctele de cap ăt ale
elementului sunt libere s ă se miște
de-a lungul suportului.
Pierce Un punct și o axă, muchie,
segment de dreapt ă sau curb ă
spline. Punctul select at se v a afla în locul
unde axa, muchia, segmentul de
dreaptă sau curba spline
intersecteaz ă planul de schi țare.
Merge points Două puncte schi țate sau
două puncte de cap ăt. Cele douăpuncte vor fi coincidente.

Atunci când se stabile ște o constrângere geometric ă și în aceasta sunt implicate
segmente de dreapt ă, arce de cerc, arce de elips ă sau arce de parabol ă, programul ia în
considerare suportul acestor elemente (dreapta, întregul cerc sau elips ă). Din aceast ă cauză
s-ar putea ca rezultatul ob ținut să nu fie cel scontat. De asem enea, atunci când într-o rela ție
geometric ă este implicat un element care nu se g ăsește în planul de schi țare, programul
utilizează proiecția acelui element în planul schi ței.

Afișarea și ștergerea constrângerilor geometrice (Display/Delete Relations)
Pentru inspectarea sau ștergerea constrângerilor geometrice:
• Se selecteaz ă elementul din schi ță pentru care se dore ște afișarea constrângerilor
geometrice. Dac ă nu se selecteaz ă nici un
element, vor fi afi șate toate constrângerile
geometrice din cadrul schi ței.
• Se apasă butonul Display/Delete Relations
din caseta cu instrumente Sketch Relations ,
sau Tools , Relations , Display/Delete. In
urma acestei ac țiuni se deschide caseta de
dialog Display/Delete Relations .
• Se alege modul de afi șare al constrângerilor:
după entități (Entity ) sau criterii ( Criteria ).
• Se selecteaz ă opțiunea Suppressed pentru
suprimarea sau anularea suprim ării constrângerii curente.
• Se apasă butonul Delete pentru ștergerea constrângerii curente, sau Delete All
pentru ștergerea tuturor constrângerilor selectate.

Grafică asistată de calculator Suport de curs
38

• Pentru anularea ultimei ac țiuni se apas ă butonul Undo .
• Se continu ă afișarea, respectiv ștergerea sau suprimarea rela țiilor geometrice
existente între elementele schi ței, iar pentru p ărăsirea casetei de dialog se apas ă
butonul Close .

Starea unei schi țe

Atunci când se creeaz ă sau se modific ă o schiță, aceasta se poate afla în una din
cele cinci st ări descrise în continuare (starea schi ței, luată ca întreg, este afi șată în linia de
stare aflat ă la baza ferestrei SolidWorks).

Starea schi ței Culoarea Descriere
Fully Defined neagră Pozi ția și dimensiunile tuturor elementelor
schiței sunt complet definite prin constrângeri
dimensionale, geometrice sau o combina ție a
acestora.
Over Defined roșie Schi țaare prea multe constr ângeri dimension ale
sau geometrice. Pentru înl ăturarea conflictelor se
folosește comanda Display/Delete Relations .
Under Defined albast ră Elementele schi ței nu sunt complet definite,
acestea putându- și modifica pozi ția și
dimensiunile prin tragere cu mouse-ul.
No Solution
Found roz Schi țanu este rezolv ată. Elementele geomet rice,
parametrii dimensionali și constrângerile
geometrice care împiedic ă soluționarea schi ței
sunt afișate.
Invalid
Solution Found galbenă Schi ța este rezolv ată dar conține eleme nte
necorespunz ătoare cum ar fi: segmente de
dreaptă cu lungimea zero, arce de cerc cu raz ă
nulă sau curbe spline care se autointersecteaz ă.

Programul SolidWorks nu impune ca schi țele să fie complet definite pentru
realizarea blocurilor grafice de construc ție. Totuși, pentru a ob ține un model geometric 3D
corect și robust, este necesar ca schi ța fiecărui bloc grafic de construc ție să fie complet
definită.

Complexitatea schi țelor

De cele mai multe ori, atunci când un corp (pies ă) se modeleaz ă geometric 3D cu
ajutorul blocurilor grafice de construc ție, se poate ajunge la acela și rezultat pe mai multe
căi. De exemplu, se poate ob ține o accea și piesă cu muchiile rotunjite prin extrudarea unui
contur complex (care s ă includă și rotunjirile), sau prin extr udarea unui contur simplu și
adăugarea ulterioar ă a rotunjirilor.
Considera ții privind realizarea schi țelor:
• Schițele complexe sunt reconstruite mai repede atunci când se regenereaz ă
modelul, dar sunt mai greu de realizat și modificat.
• Schițele simple sunt mai u șor de realizat și de gestionat, iar modelele construite
cu ajutorul blocurilor gr afice cu geometrie simpl ă, sunt mult mai flexibile
atunci când se pune problema modific ării lor.
• Se recomand ă ca schițele relativ complexe s ă se realizeze în pa și.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
39

Realizarea elementelor de construc ție auxiliare

Elementele de construc ție auxiliare sunt acele elemente care servesc direct sau
indirect la realizarea blocurilor grafice de construc ție 3D. Acestea sunt: elementele de tip
“plan”, “ax ă”, sistemele de coordonate și elementele de tip “curb ă”.

Realizarea elementelor de construc ție de tip “plan”
Pentru a construi un element auxiliar de tip “plan”:
• Se apasă butonul Plane din caseta cu instrumente
Reference Geometry , sau Insert, Reference
Geometry, Plane ;
• Din caseta de dialog Specify Construction Plane se
alege opțiunea dorit ă și apoi se apas ă butonul Next .
Opțiunile pentru realizarea elementelo r auxiliare de tip “plan” sunt urm ătoarele:

Offset . Cu ajutorul acestei op țiuni se realizeaz ă un plan paralel cu planul sau suprafa ța
selectată, plan situat la o distan ță specificat ă.
1. Se selecteaz ă un plan sau o suprafa ță plană
a modelului;
2. Se precizeaz ă distanța la care urmeaz ă a fi
realizat planul, în caseta Distance ;
3. Se activeaz ă opțiunea Reverse Direction ,
dacă este necesar;
4. Se apas ă butonul Finish .

At Angle . Cu ajutorul acestei op țiuni se construie ște un plan care trece printr-o ax ă,
muchie, sau un element de tip “linie” dintr-o schi ță, înclinat la un anum it unghi în raport cu
un plan sau cu o suprafa ță plană a modelului.
1. Se selecteaz ă planul, sau suprafa ța plană a
modelului;
2. Se selecteaz ă muchia, axa sau elementul de
tip “linie”;
3. Se precizeaz ă valoarea unghiului dintre
suprafața selectată și planul care urmeaz ă a
fi construit, în caseta Angle ;
4. Se activeaz ă opțiunea Reverse Direction ,
dacă este necesar;
5. Se apas ă butonul Finish .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
40

Three Point Plane . Cu ajutorul acestei op țiuni se realizeaz ă un plan auxiliar care trece
prin trei puncte.
1. Se selecteaz ă trei vârfuri (vertexuri),
puncte sau puncte de mijloc (pentru a selecta un punct de mijloc, se pozi ționează
cursorul mouse-ului deasupra entit ății
dorite, se apas ă butonul din dreapta și se
alege opțiunea Select Midpoint );
2. Se apas ă butonul Finish .

Parallel Plane at Point . Cu ajutorul acestei op țiuni se construie ște un plan care trece
printr-un anumit puct și este paralel cu un plan sau cu o suprafa ță plană a modelului.
1. Se selecteaz ă un plan sau o suprafa ța plană a modelului și un vârf, punct sau punct
de mijloc al unei entit ăți;
2. Se apas ă butonul Finish .

Line&Point . Cu ajutorul acestei op țiuni se realizeaz ă un plan care trece printr-o
muchie, ax ă, element de tip “linie” dintr-o schi ță și un punct.
1. Se selecteaz ă muchia, axa, sau elementul de tip “linie” și vârful, punctul sau
punctul de mijloc;
2. Se apas ă butonul Finish .

Perpendicular to Curve at Point . Cu ajutorul acestei op țiuni se construie ște un plan
care trece printr-un anumit punct și este perpendicular pe o muchie, ax ă sau curbă.
1. Se selecteaz ă muchia, axa sau elementul de tip “curb ă” și vârful sau punctul dorit;
2. Se apas ă butonul Finish .

On Surface . Cu ajutorul acestei op țiuni se realizeaz ă un plan tangent la o suprafa ță
curbă.
1. Se selecteaz ă suprafața curbă;
2. Se selecteaz ă un plan care intersecteaz ă această suprafață;
3. Dacă nu este afi șată nici o solu ție, este necesar ă selectarea unei muchii pe
suprafața inițial selectat ă;
4. Se apas ă butonul Other Solutions , dacă este necesar;
5. Se apas ă butonul Finish .

Elementele auxiliare de tip “plan” sunt afi șate în zona grafic ă a ferestrei document
sub forma unui cadru dreptunghiular ce are ata șat numele la unul din col țuri. Deoarece
planele sunt referin țe bidimensionale infinite, reprezen tarea lor sub forma unor cadre este
doar o reprezentare conven țională. Dacă este necesar, acest cadru poate fi mutat sau
redimensionat f ără ca aceste opera ții să altereze referin ța bidimensional ă. De asemenea, se
poate modifica în orice moment numele planului (implicit acesta este de forma Plane#).
Pentru activarea simbolurilor care permit redimensionarea și mutarea cadrului
dreptunghiular:
• Se selecteaz ă numele planului din arborele de definire a modelului, sau
• Se selecteaz ă cu mouse-ul cadrul dreptunghiular ce coresp unde planului vizat.
Prin utilizarea elementelor de control care apar în urma activ ării (culoare verde)
cadrului dreptunghiular se poate:

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
41

• Redimensiona cadrul prin tragere cu mous e-ul de marcatorii care apar la col țurile
cadrului și la mijloacele laturilor;
• Muta cadrul într-o alt ă poziție prin tragere cu mouse-ul de una din laturile acestuia;
Pentru modificarea distan ței sau a unghiului pentru planel e care au fost realizate cu
opțiunile Offset sau At Angle :
• Se efectueaz ă un dublu clic pe cadrul dr eptunghiular ce reprezint ă planul sau pe
numele acestuia în arborele de definire a modelului;
• Se efectueaz ă un dublu clic pe valoarea dimensional ă (distanță sau unghi);
• Se tipărește noua valoare în caseta de dialog Modify ;

-sau-

• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra num elui planului în arborele de
definire a modelului;
• Se apasă butonul din dreapta și se alege op țiunea Edit Definition ;
• Se introduce noua valoare pentru parametrul ce define ște poziția planului (distan ță
sau unghi) și se apasă butonul Finish .
Pentru schimbarea numelui unui plan:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra num elui planului în arborele de
definire a modelului;
• Se apasă de două ori butonul din stânga al mouse-ului ( clic-pauză-clic, nu dublu
clic);
• Se introduce noul nume.
Ascunderea respectiv afi șarea elementelor auxiliare de tip “plan” se poate face fie
global, prin:
• Activarea sau dezactivarea op țiunii Plane din articolul de meniu View (semnul
“bifat” în fa ța articolului de meniu Plane conduce la afi șarea tuturor planelor care
nu au fost ascunse individual)

Fie individual, prin:

• Poziționarea cursorului mouse-ului deasupra numelui planului în arborele de
definire a modelului;
• Apăsarea butonului din dreapta și alegerea op țiunii Hide (ascuns) sau Show
(vizibil).
Pentru schimbarea planului în care a fost realizat ă o schiță:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra numelui schi ței în arborele de
definire a modelului;
• Se apasă butonul din dreapta și se alege op țiunea Edit Sketch Plane;
• Se selecteaz ă un nou plan prin efectuarea unui clic de mouse pe numele planului în
arborele de definire a mode lului, sau se selecteaz ă o nouă suprafață plană a
modelului.
Schimbarea planului în care a fost realizat ă o schiță este o metod ă eficientă, care
conduce la importante economii de timp atunci când apar modific ări în proiect sau când s-a
greșit la alegerea planului de schi țare.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
42

Realizarea elementelor de construc ție de tip “ax ă”

Intr-un model SolidWorks fiecare element cilindric sau conic are o ax ă. Axele
create implicit de c ătre sistem se numesc axe temporare ( Temporary axes ) și nu apar ca și
articole în arborele de definire a modelului. Pe lâng ă axele temporare, un model poate avea
și elemente auxiliare de tip “ax ă” create de c ătre utilizator.
Pentru afi șarea axelor temporare:
• Se activeaz ă opțiunea Temporary Axes din articolul de meniu View (în mod
implicit axele temporare nu sunt afi șate de către sistem).
Ascunderea respectiv afi șarea elementelor auxiliare de tip “ax ă” se poate face fie
global, prin:
• Activarea sau dezactivarea op țiunii Axes din articolul de meniu View (semnul
“bifat” în fa ța articolului de meniu Axes conduce la afi șarea tuturor axelor care nu
au fost ascunse individual)

Fie individual, prin:

• Poziționarea cursorului mouse-ul ui deasupra numelui axei în arborele de definire a
modelului;
• Apăsarea butonului din dreapta și alegerea op țiunii Hide (ascuns) sau Show
(vizibil).
Pentru realizarea unui element auxiliar de tip “ax ă”:
• Se apasă butonul Axis din caseta cu instrumente
Reference Geometry , sau Insert, Reference
Geometry, Axis ;
• In caseta de dialog Referece Axis se opteaz ă pentru
unul din modurile de realizare a axei:

One Line/Edge/Axis . Se selecteaz ă o muchie a modelului, un element de tip
“linie” dintr-o schi ță sau o axă temporar ă. Two Planes . Se selecteaz ă două plane sau suprafe țe plane ale modelului. Two Points/Vertices . Se selecteaz ă două puncte, dou ă vârfuri, sau un punct și
un vârf. Cylindrical/Conical Surface . Se selecteaz ă o față cilindric ă sau conic ă a
modelului.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
43

Point and Surface. Se selecteaz ă un plan sau o suprafa ță plană a modelului și
un punct sau un vârf.
• Se verific ă dacă elementele listate în caseta Selected items sunt cele dorite;
• Se apasă butonul OK.

Realizarea elementelor de tip “sistem de coordonate”

Elementele auxiliare “sistem de coordonate” pot fi definite într-un document
SolidWorks de tipul pies ă (Part) sau ansamblu ( Assembly ). Sistemele de coordonate se
utilizează fie împreun ă cu comenzile Measure și Mass Properties fie atunci când se
exportă documente SolidWorks în alte format e (IGES, STL, ACIS, STEP, VDA sau
Parasolid).
Pentru realizarea unui element auxiliar de tip “sistem de
coordonate”:
• Se apasă butonul Coordinate System din caseta cu
instrumente Reference Geometry , sau Insert,
Reference Geometry, Coordinate System (în urma
acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Coordinate System )
• Se selecteaz ă un vârf, un punct din cadrul unei schi țe, un punct de mijloc al unei

muchii, sau originea piesei (sau a unei co mponente în cadrul unui ansamblu). In
urma acestei selec ții, numele entit ății selectate apare în caseta Origin .
• Se efectueaz ă un clic de mouse într-una dintre casetele X Axis , Y Axis sau Z Axis
pentru a direc ționa intrările înspre acea zon ă.
• Se selecteaz ă o muchie, o fa ță sau un vârf al piesei, sau un segment de dreapt ă
dintr-o schi ță pentru a indica direc ția pentru axa selectat ă.
• Se selecteaz ă o altă axă și apoi o alt ă față, muchie, sau vârf pentru a defini aceast ă
axă.
• Dacă s-a selectat un element nedorit, aceast ă selecție poate fi anulat ă prin
poziționarea cursorului mous e-ului în zona grafic ă, apăsarea butonului din dreapta
și alegerea op țiunii Clear Selections .
• Dacă se dorește schimbarea sensului pentru o ax ă, se activeaz ă opțiunea Flip pentru
acea axă.
• Când sistemul de coordonate este definit, se apas ă butonul OK.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
44

Pentru modificarea defini ției unui sistem de coordonate:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra nume lui sistemului de coordonate în
arborele de definire a modelului, se apas ă butonul din dreapt ă și se alege op țiunea
Edit Definition .
Ascunderea respectiv afi șarea elementelor auxiliare de tip “sistem de coordonate” se
poate face fie global, prin:
• Activarea sau dezactivarea op țiunii Coordinate Systems din articolul de meniu
View (semnul “bifat” în fa ța articolului de meniu Coordinate Systems conduce la
afișarea tuturor sistemelor de coordonate care nu au fost ascunse individual)

Fie individual, prin:

• Poziționarea cursorului mouse-ului deasupra numelui sistemului de coordonate în
arborele de definire a modelului;
• Apăsarea butonului din dreapta și alegerea op țiunii Hide (ascuns) sau Show
(vizibil).

Convertirea elementelor din cadrul unei schi țe, în elemente de construc ție ajutătoare

In cadrul unei schi țe sau al unui document desen ( Drawing ), elementele de
construcție auxiliare se ob țin prin convertirea elementelor geometrice de tip “linie”, “arc”
sau “spline”.
Pentru a converti o singur ă entitate schi țată în element de construc ție auxiliar:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra elementului
vizat;
• Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului și se alege
opțiunea Properties ;
• Se activeaz ă opțiunea For construction .
Pentru a converti mai multe entit ăți schițate în elemente de construc ție auxiliare:
• Se apasă tasta Ctrl;
• Cu tasta Ctrl apăsată, se selecteaz ă elementele dorite (selec ție multipl ă);
• După realizarea mul țimii de selec ție, se apas ă butonul din dreapta al mouse-ului și
se alege op țiunea properties;
• Se activeaz ă opțiunea For construction .
Pentru convertirea entit ăților dintr-un document SolidWorks de tip desen (Deawing) în
elemente de construc ție auxiliare, fie:
• Se procedeaz ă ca și al convertirea entit ăților dintr-o schi ță;

-fie-

• Se selecteaz ă elementul care urmeaz ă a fi convertit;
• Se activeaz ă opțiunea Construction Geometry din articolul de meniu Tools ,
subarticolul Sketch Entity .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
45

Realizarea elementelor de construc ție auxiliare de tip “curb ă”

Realizarea elementelor de construc ție auxiliare de tip “curb ă” se poate face în mai
multe moduri, printre acestea num ărându-se:
1) Proiectarea elementelor unei schi țe pe o suprafa ță a modelului (în acest fel se
pot obține curbe aflate pe suprafe țe curbe ale modelului);
2) Obținerea curbelor strâmbe pornind de la curbe plane situate în plane care se
intersecteaz ă;
3) Realizarea curbelor compozite care sunt o colec ție de curbe, elemente din schi țe
și muchii ale modelului;
4) Generarea curbelor de tip “elice” și “spirală”;
5) Generarea curbelor spline 3D pornind de la puncte și vârfuri ale modelului;
6) Generarea curbelor spline 3D pornind de la lista coordonatelor carteziene (X,
Y, Z) ale punctelor.

Elementele auxiliare de tip “curb ă” pot fi folosite la genera rea blocurilor grafice de
construcție 3D, cum sunt cele ob ținute prin: sweep, loft , draft, round, etc.
Pentru realizarea unei curbe prin proiectarea unei schi țe pe o suprafa ță a modelului:
• Se realizeaz ă, într-un plan sau pe una din fe țele plane ale
modelului, o schi ță care să conțină o singur ă curbă
(închisă sau deschis ă) constituit ă din linii, arce sau spline-
uri;
• Se închide schi ța;
• Se selecteaz ă schița, se apas ă tasta Ctrl și apoi se
selectează suprafața modelului pe care se dore ște proiectarea curbei schi țate;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul Insert , apoi opțiunea Curve și în final
Projected . Curba apare în arborele de definire a modelului și pe suprafa ța selectată.

Curbă obținută prin proiec ție,
utilizată la realizarea unui
canal prin “Sweep”

Pentru realizarea unei curbe pornind de la dou ă schițe care se g ăsesc în dou ă plane care
se intersecteaz ă:
• Se crează câte o schi ță în fiecare dintre cele dou ă plane (sau suprafe țe plane ale
modelului) care se intersecteaz ă, închizând fiecare schi ță în momentul în care este
gata;
• Se selecteaz ă cele două schițe menținând tasta Ctrl apăsată;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul Insert , apoi opțiunea Curve și în final
Projected .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
46

Pentru realizarea unei curbe compozite:
• Se apasă butonul Composite Curve din caseta
cu instrumente Reference Geometry , sau
Insert, Curve, Composite Curve (în urma
acestei actiuni se deschide caseta de dialog Composite Curve ).

• Se selecteaz ă elementele (entit ăți schițate, muchii, etc.) ce urmeaz ă a fi concatenate.
Lista elementelor selectate apare în caseta Items to join .
• Se apasă butonul OK pentru realizarea curbei compozite.
Pentru generarea unei curbe de tip “elice”:
• Se deschide o nou ă schiță și se deseneaz ă un cerc. Diametrul acestui cerc reprezint ă
diametrul de înf ășurare al elicei.
• Se închide schi ța și se selecteaz ă cercul;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul Insert , apoi opțiunea Curve și în final
Helix/Spiral . In urma
acestei ac țiuni se deschide
caseta de dialog Helix
Curve .
• Se alege modul de definire
a elicei în caseta Defined
by (Pitch and Revolutions ,
Height and Revolutions ,
Height and Pitch );
• In funcție de modul de
definire ales, se precizeaz ă
următoarele valori: Height . Inălțimea total ă
a elicei; Pitch . Pasul elicei
(distanța dintre dou ă spire); Revolution . Numărul de spire;
• Dacă se dorește realizarea unei elici conice, se activeaz ă opțiunea Taper Helix și
apoi se specific ă valoarea unghiului de înclinare ( Angle ). Opțiunea Taper outward
stabilește sensul în care va fi m ăsurat unghiul de înclinare (spre exterior dac ă este
activată).
• Dacă este necesar, se activeaz ă opțiunea Reverse direction (pentru modificarea
sensului în care va fi construit ă elicea), se modific ă valoarea unghiului de start
Starting angle (unghi m ăsurat în planul în care a fost schi țat cercul) și se alege

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
47

sensul de înf ășurare pentru elice ( Clockwise – sens orar, sau Counterclockwise –
sens trigonometric);
• Se apasă butonul OK.

Elice cu pas mare Elice cu pas mic Elice conic ă

Pentru realizarea unei spirale arhimedice;
• Se deschide o nou ă schiță și se deseneaz ă un cerc. Raza cercului schi țat este raza
spiralei în punctul s ău de start.
• Se închide schi ța și se selecteaz ă cercul;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul Insert , apoi opțiunea Curve și în final
Helix/Spiral . In urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Helix Curve .
• In caseta Defined by se alege op țiunea Spiral ;
• Se specific ă valoarea pasului ( Pitch );
• Se specific ă numărul de spire ( Revolutions );
• Dacă se dorește realizarea spiralei în in teriorul cercului, se activeaz ă opțiunea
Reverse direction ;
• Se modific ă unghiul de start ( Start angle ) și sensul de înf ășurare a spiralei
(Clockwise – sens orar, sau Counterclockwise – sens trigonometric) dac ă este
necesar;
• Se apasă butonul OK.

In timpul procesului de modelare geometric ă 3D, exist ă situații când o suprafa ță a
modelului trebuie împ ărțită în mai multe domenii. Acest lucru se realizeaz ă cu ajutorul
liniilor de scindare ( Split line ).
Pentru construirea unei linii (sau curbe) de partajare prin proiec ție:
• Se deschide o schi ță pe una dintre suprafe țele plane ale modelului sau într-un plan

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
48

și se deseneaz ă un contur deschis sau închis (dac ă se opteaz ă pentru un contur
deschis, este necesar ca acesta s ă depășească frontierele suprafe ței care urmeaz ă a fi
scindate, sau la limit ă, punctele de cap ăt ale
segmentelor extreme trebuie s ă fie coincidente cu
frontierele suprafe ței);
• Se închide schi ța;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul Insert ,
apoi opțiunea Curve și în final Split Line . In urma
acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Split
Lines .
• In caseta de dialog Split Lines se alege op țiunea
Projection și apoi se apas ă butonul Next . In urma
acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Project
Split Line .
• Cu intrările direc ționate spre caseta Sketch to
project , se selecteaz ă schița din arborele de definire
a modelului;
• Se direcționează intrările spre caseta Faces to split
prin efectuarea unui clic de mouse în interiorul acesteia, apoi se selecteaz ă fețele modelului care
urmează a fi scindate.
• Se apasă butonul Finish .

In cazuri speciale, când exist ă discontinuit ăți în
suprafața selectat ă, curba poate fi proiectat ă într-o singur ă
direcție.
In exemplul al ăturat, suprafa ța care urmeaz ă a fi
scindată (Face to split ) este cilindric ă, iar planul de
schițare în care se g ăsește segmentul de dreapt ă (Sketch to
project ) se afl ă în zona t ăieturii. Pentru scindarea
suprafeței cilindrice din partea superioar ă, se alege
opțiunea Single direction , pentru proiectarea curbei într-o
singură direcție, și dacă este necesar se activeaz ă și
opțiunea Reverse direction (direcția este indicat ă de
săgeată). Dacă nu se activeaz ă opțiunea Single direction ,
vor fi scindate ambele zone din suprafa ța cilindric ă.
Pentru realizarea unei curbe spline 3D care trece prin puncte și vârfuri ale modelului:
• Se apasă butonul 3D Curve din caseta cu instrumente
Reference Geometry , sau Insert, Curve, Curve
Through Reference Points (în urma acestei ac țiuni se
deschide caseta de dialog Curve )

• Se selecteaz ă punctele și/sau
vârfurile modelului;
• Dacă se dorește obținerea unei
curbe închise, se activeaz ă
opțiunea Closed c urve;
• Se apasă butonul OK.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
49

• Pentru extrudarea în
ambele sensuri ale

Blocuri grafice de construc ție cu geometrie explicit ă

Blocurile grafice de construc ție cu geometrie explicit ă, de tipul ad ăugare sau
înlăturare de material, sunt acele elemente de construc ție care au la baz ă cel puțin o schiță.
Primul element de tip solid al unui mode l SolidWorks este întotdeauna de tipul ad ăugare
de material și se nume ște element de baz ă (base feature). Un model are un singur element
de bază. După realizarea acestuia, celelalte elemente pot fi de tipul ad ăugare de material
(boss) sau înl ăturare de material (cut).

Realizarea prin extrudare a blocurilor grafice de construc ție 3D
Pentru construirea unui bl oc grafic 3D, de tipul ad ăugare de material, prin extrudare:
• Cu schița activă, se apasă butonul Extruded Base/Boss
din caseta cu instrumente Features , sau Insert, Base
(Boss), Extrude . In urma acestei ac țiuni se deschide
caseta de dialog Extrude Feature ;
• Se precizeaz ă tipul extrud ării în caseta Type (Blind,
Through All, Up To Vertex, Up To Surface, Offset
From Surface, Mid Plane );
• Dacă s-a ales op țiunea Blind sau Mid Plane , se va
preciza lungimea de extrudare în caseta Depth ;
• Dacă s-a ales o op țiune care necesit ă selectarea unui vârf
al modelului sau a unei suprafe țe, se va selecta elementul
corespunz ător. Acesta va fi afi șat în caseta Selected
Items ;
• Se activeaz ă opțiunea Reverse Direction dacă este
necesar;
• Dacă se dorește înclinarea pere ților în timpul extrud ării,
se activeaz ă opțiunea Draft While Extruding , se
introduce valoarea unghiului de înclinare în caseta Angle , și dacă este necesar se
activează opțiunea Draft
Outward ;

direcției de extrudare, se
activează opțiunea Both
Directions , se selecteaz ă
Direction 2 în caseta
Settings for și apoi se
introduc parametrii pentru cel de-al doilea sens al direcției de extrudare;
• Se apasă butonul OK.
Pentru realizarea unui bl oc grafic de construc ție de tipul înl ăturare de material, prin
extrudare:
• Cu schița activă, se apas ă butonul Extruded Cut din caseta cu instrumente
Features , sau Insert, Cut, Extrude . In urma acestei ac țiuni se deschide caseta de
dialog Extrude Cut Feature ;

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
50

• Se precizeaz ă tipul extrud ării în caseta Type (Blind,
Through All, Up To Vert ex, Up To Surface, Offset
From Surface, Mid Plane );
• Dacă s-a ales op țiunea Blind sau Mid Plane , se va
preciza lungimea de extrudare în caseta Depth ;
• Dacă s-a ales o op țiune care necesit ă selectarea unui vârf
al modelului sau a unei suprafe țe, se va selecta elementul
corespunz ător. Acesta va fi afi șat în caseta Selected
Items ;
• Dacă este necesar, se activeaz ă opțiunea Reverse
Direction ;
• Dacă este necesar, se activeaz ă opțiunea Flip Side To
Cut;
• Dacă se dorește înclinarea pere ților în timpul extrud ării, se
activează opțiunea Draft While Extruding , se introduce
valoarea unghiului de
înclinare în caseta Angle ,
și dacă este necesar se
activează opțiunea Draft
Outward ;
• Pentru extrudarea în
ambele sensuri ale direc ției
de extrudare, se activeaz ă
opțiunea Both Directions ,
se selecteaz ă Direction 2
în caseta Settings for și
apoi se introduc parametrii pentru cel de-al doilea sens al direcției de extrudare;
• Se apasă butonul OK.

Realizarea blocurilor grafice de construc ție prin revolu ție

Schița care stă la baza realiz ării unui bloc grafic de construc ție 3D prin revolu ție,
trebuie să conțină cel puțin un element de tipul “centerline” (linie de ax ă) și unul sau mai
multe elemente de tip linie, arc, elips ă, hiperbol ă, parabol ă sau curb ă spline care s ă
formeze contururi închise sau desc hise. Aceste contururi trebuie s ă se afle în întregime de
o singură parte a axei în jurul c ăreia se face rotir ea profilului (la limit ă, puncte sau
elemente ale profilului pot coincide cu linia de ax ă), și de asemenea, acestea nu au voie s ă
se autointersecteze sau, în cazul contururilor închise acestea s ă fie disjuncte.
Pentru realizarea prin revolu ție a unui bloc grafic de construc ție:
• Se realizeaz ă schița;
• Se apasă butonul Revolved Base/Boss din caseta Feature s, sau Insert, Base
(Boss), Revolve – pentru realizarea unui element de tipul ad ăugare de material. In
urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Revolve Feature .
• Se apasă butonul Revolved Cut din caseta Features , sau Insert, Cut, Revolve –
pentru realizarea unui element de tipul înl ăturare de material. In urma acestei
acțiuni se deschide caseta de dialog Revolve Feature .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
51

• Se specific ă direcția de
construcție în caseta Type
(One-Direction – rotirea
profilului se va face într-un singur sens, Mid-Plane –
rotirea profilului se va realiza în ambele sensuri cu un unghi egal cu jum ătate din valoarea
specificat ă, s a u Two-
Direction – rotirea se va face în
ambele sensuri, pentru fiecare sens
specificându-se o valoare unghiular ă);
• Se specific ă valoarea
unghiului de rotire a
secțiunii, în caseta
Angle ;
• Se activeaz ă opțiunea
Reverse , dacă este
necesar;
• Se apasă butonul OK.

Realizarea blocurilor grafice de construc ție 3D, prin deplasarea unui countur de-a
lungul unei curbe (m ăturare-sweep)

Blocurile grafice de construc ție 3D realizate prin deplasarea unei sec țiuni
transversale de-a lungul unei c ăi, pot fi de tipul ad ăugare sau îndep ărtare de material, iar la
definirea lor trebuie respectate urm ătoarele reguli:
– atunci când se realizeaz ă elemente de tip solid, conturul (sec țiunea transversal ă)
trebuie să fie închis;
– calea poate fi deschis ă sau închis ă, și poate fi constituit ă dintr-un set de
elemente din cadrul unei schi țe, o curb ă 3D sau o colec ție de muchii ale
modelului;
– punctul de start al c ăii trebuie s ă se afle în planul sec țiunii transversale;
– conturul, calea sau elementul rezultat nu are voie s ă se autointersecteze.
Pentru realizarea unui bl oc grafic de construc ție 3D prin m ăturare (sweep):
• Se realizeaz ă secțiunea transversal ă;
• Se construie ște calea de-a lungul
căreia va fi deplasat ă secțiunea
transversal ă;
• Se apasă butonul Sweep din caseta cu
instrumente Features, sau Insert,
Base (Boss), Sweep . In urma acestei
acțiuni se deschide caseta de dialog
Sweep .
• Dacă se dore ște realizarea unui
element de tipul îndep ărtare de
material, din articolul de meniu Insert ,

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
52

se alege op țiunea Cut și
apoi Sweep .
• Cu intrările direc ționate
spre caseta Sweep section ,
din arborele de definire a modelului sau din zona grafică, se selecteaz ă
secțiunea transversal ă;
• După selectarea conturului,
se direcționează intrările
spre caseta Sweep path și
apoi se selecteaz ă calea de-a lungul c ăreia trebuie deplasat ă secțiunea;
• In caseta Orientation/Twist control , se selecteaz ă opțiunea Follow path (dacă se
dorește păstrarea constant ă a unghiului dintre planul conturului și tangenta la cale)
sau Keep normal constant (dacă se dorește ca sec țiunile să rămână tot timpul
paralele);
• Se apasă butonul OK.

Realizarea blocurilor grafice de construc ție 3D prin trecerea de la un profil la altul
(îmbinarea sec țiunilor – loft)

Blocurile grafice de construc ție 3D obținute prin trecerea de la un profil la altul, pot
fi de tipul ad ăugare sau îndep ărtare de material. Plan ele în care se afl ă secțiunile între care
se face tranzi ția pot fi paralele sau nu, iar ca și caz particular, sec țiunile extreme pot fi
degenerate la puncte.
Pentru realizarea unui bl oc grafic de construc ție prin trecere de la un profil la altul:
• Se realizeaz ă secțiunile caracteristice;
• Se apasă butonul Loft din caseta cu instrumente Features, sau Insert, Base (Boss),
Loft. In urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Loft.

• Dacă se dorește realizarea unui element de tipul îndep ărtare de material, din
articolul de meniu Insert , se alege op țiunea Cut și apoi Loft.
• Se selecteaz ă profilele în ordinea dorit ă. Nu este necesar ă o selectare precis ă a
punctelor, deoarece sistemul ia în considerare cap ătul cel mai apropiat de punctul

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
53

de selecție. Pe măsură ce se selecteaz ă profilele, pe ecran apare o curb ă ce indică
vârfurile care vor fi unite.
• Se examineaz ă curba de concatenare a vârfurilor și se corecteaz ă dacă este cazul.
Corecția curbei se face fi e prin modificarea pozi ției unui profil în lista de selec ție
(cu ajutorul butoanelor Up sau Down ), fie prin dese lectarea unui profil și
reselectarea acestuia folosi nd un alt punct de selec ție.

• Se activeaz ă opțiunea Close along loft direction (dacă se dorește conectarea
ultimului profil selectat cu primul), Advanced smoothing (dacă se dore ște
obținerea suprafe țelor cu grad ridicat de netezime) sau Maintain tangency .
• Se apasă butonul OK.

Realizarea nervurilor (rib)

Nervura este un caz special de bloc grafic de construc ție 3D obținut prin extrudare.
Profilul de la care se porne ște este un profil deschis, ad ăugarea de material realizându-se la
grosimea dorit ă și în direcția specificat ă.
Pentru realizarea unei nervuri:
• Utilizând un plan care intersecteaz ă piesa, se schi țează
profilul nervurii;
• Se apasă butonul Rib din caseta cu instrumente Features ,
sau Insert, Features, Rib . In urma acestei ac țiuni se
deschide caseta de dialog Rib.
• Se selecteaz ă opțiunea Mid plane pentru extrudarea
simetrică a nervurii în raport cu planul de schi țare, sau
Single side pentru extrudarea de-o singur ă parte a
planului de schi țare. Dac ă s-a ales Single side , se
activează opțiunea Reverse dacă este necesar.
• Se introduce valoarea gr osimii nervurii în caseta
Thickness și apoi se apas ă butonul Next ;
• Dacă direcția propus ă de către program, pentru ad ăugarea
de material nu este cea corespunz ătoare, se activeaz ă
opțiunea Flip side of material .
• Dacă se dorește inclinarea pere ților nervurii, se activeaz ă
opțiunea Enable draft , se specific ă valoarea unghiului de
înclinare în caseta Angle , iar dac ă este necesar se
activează opțiunea Draft outward .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
54

• Se apasă butonul Finish .

Copierea blocurilor grafice de construc ție 3D, dup ă o schemă predefinit ă

Pentru reducerea timpului de modelare, atunci când piesa con ține mai multe
elemente identice, este recomandat ă copierea acestora utilizând facilit ățile de copiere
multiplă. Copierea multipl ă poate fi realizat ă fie după o schemă de copiere liniar ă (linii și
coloane – Linear Pattern ), fie după o schemă de copiere circular ă (Circular Pattern ).
Pentru copierea blocuril or grafice de construc ție 3D, folosind o schem ă de copiere
liniară:
• Se apasă butonul Linear Pattern din caseta cu instrumente Features , sau Insert,
Pattern/Mirror, Linear Pattern . In
urma acestei ac țiuni se deschide caseta
de dialog Linear Pattern .
• Se direcționează intrările spre caseta
Items to copy , și apoi se selecteaz ă
elementele care urmeaz ă a fi copiate;
• Se direcționează intrările către caseta
Direction selected , și apoi se
selectează o muchie a modelului sau
un parametru dimens ional liniar care
va stabili prima direc ție de copiere
First Direction .
• Dacă săgeata care apare pe ecran, nu
este orientat ă în sensul corect, se
activează opțiunea Reverse direction .
• Se specific ă pasul dintre dou ă instanțe consecutive (în caseta Spacing ) și numărul
total de instan țe de-a lungul direc ției selectate ( Total Instances );

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
55

• Dacă este necesar ă copierea dup ă două direcții, se alege op țiunea Second Direction
în caseta Settings for , și apoi se precizeaz ă parametrii pentru aceast ă direcție;
• Se apasă butonul OK.
Pentru copierea blocuril or grafice de construc ție 3D, folosind o schem ă de copiere
circulară:
• Se apasă butonul Circular Pattern din caseta cu instrumente Features , sau Insert,
Pattern/Mirror, Circular Pattern . In urma acestei ac țiuni se deschide caseta de
dialog Circular Pattern .
• Se direcționează intrările spre caseta
Items to copy , și apoi se selecteaz ă
elementele care urmeaz ă a fi copiate;
• Se direcționează intrările către caseta
Direction selected , și apoi se
selectează o muchie a modelului, o
axă, o ax ă temporar ă sau un
parametru dimensional unghiular, element care va fi folosit la definirea direcției de copiere;
• Se specific ă numărul total de instan țe
în caseta Total instances ;
• Se precizeaz ă incrementul unghiular
dintre dou ă instanțe consecutive, în
caseta Spacing ;
• Dacă s-a activat op țiunea Equal
spacing , atunci se va specifica unghiul total ( Total angle) în care vor fi distribuite
instanțele;
• Dacă valorile din casetele Total instances,
Spacing sau Total angle , se modific ă folosind
săgețile laterale, atunci rezultatul este imediat
vizibil pe ecran. Dac ă aceste valori se
modifică prin intermediul tastaturii, pentru
vizualizarea efectului modific ării este
necesară apăsarea butonului Preview .
• Se activeaz ă opțiunea Reverse direction dacă
se dorește copierea elementelor în sens
trigonometric (implicit copierea se face în sens orar);
• Se apasă butonul OK.

Oglindirea blocurilor grafice de construc ție 3D

Cu ajutorul comenzilor de oglindire se pot realiza cópii simetrice ale elementelor
selectate, în raport cu un plan sau cu o suprafa ță plană a modelului. Pentru oglindirea unui
set de blocuri grafice 3D selectate se utilizeaz ă comanda Mirror Feature , iar pentru
realizarea unei cópii simetrice a tutu ror elementelor unui model, se folose ște comanda
Mirror All . Dacă se modific ă elementele originale, aceste modific ări vor fi automat
reflectate și în elementele copiate.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
56

Pentru oglindirea unei mul țimi de elemente selectate, în raport cu un plan sau cu o
suprafață plană a modelului:
• Se apasă butonul Mirror Feature din caseta cu instrumente Features , sau Insert,
Pattern/Mirror, Mirror Feature . In urma acestei ac țiuni se deschide caseta de
dialog Mirror Pattern Feature .
• Cu intrările direcționate spre caseta
Mirror plane , se selecteaz ă planul
sau suprafa ța plană a modelului în
raport cu care se dore ște oglindirea;
• Se direc ționează intrările spre
caseta Features to mirror , și apoi
se selecteaz ă (din arborele de
definire a modelului sau din zona
grafică) elementele care urmeaz ă a
fi oglindite;
• Se apasă butonul OK.

Pentru oglindirea întregului model în raport cu un plan sau cu o suprafa ță plană:
• Din articolul de meniu Insert , se alege Pattern/Mirror și apoi Mirror All . In
urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog
Mirror All .
• Se selecteaz ă planul sau suprafa ța plană în raport cu
care se dore ște oglindirea (aceasta va fi afi șată în
caseta Mirror Plane );
• Se apasă butonul OK.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
57

Modelarea geometric ă 3D a pieselor, tratate ca entit ăți individuale

O piesă SolidWorks este o colec ție de blocuri grafice de construc ție 3D. Modelarea
geometric ă a unei piese const ă din: descompunerea acestei a în blocuri grafice de
construcție, stabilirea elementului de baz ă, stabilirea succesiunii de realizare a celorlalte
elemente de construc ție și realizarea efectiv ă a acestora. Deseori, dup ă ce a fost modelat ă
piesa, sau uneori chiar în timpul pr ocesului de modelare, apar modific ări în proiect sau sunt
necesare informa ții legate de pies ă. Dacă informațiile legate de geometria piesei, respectiv
informațiile legate de masa acesteia, volum, suprafa ță, poziția centrului de greutate (mas ă),
axe principale de iner ție, momente de iner ție, nu sunt dificil de ob ținut, cu totul altfel stau
lucrurile când se pune problema modific ării modelului, iar acesta nu a fost construit astfel
încât să înglobeze inten țiile de proiectare. Se recomand ă ca înaintea începerii efective a
procesului de modelare, s ă se studieze cu aten ție piesa, s ă se înțeleagă (sau uneori s ă se
intuiască) intențiile care au stat la baza proiect ării acesteia și să se realizeze un plan de
lucru. Dac ă aceste etape sunt parcurse (este adev ărat că sunt mari consumatoare de timp),
mai departe, modelarea geometric ă 3D a unei piese se transform ă în muncă de rutină.

Metode de selectare a elementelor

Finalizarea execu ției celor mai multe comenzi SolidWorks necesit ă selectarea
unuia sau a mai multor elemente. Selectarea se poate realiza fie în zona grafic ă, fie din
arborele de definire a modelului. Unealta specializat ă pentru selectarea elementelor este
butonul Select din caseta cu instrumente Sketch .
Pentru ușurarea select ării unor elemente speci fice se pot utiliza filtrele de selec ție.
Atunci când acestea sunt activate, este posibil ă selectarea numai a acelor tipuri de elemente
pentru care s-a stabilit filtrul (fe țe ale modelului, muchii, puncte, axe, plane, etc.). Pentru
activarea casetei cu instrumente Selection Filter se apasă butonul Toggle Selection Filter
Toolbar din caseta cu instrumente Standard , fie se apas ă tasta func țională F5. Primele trei
butoane ale casetei cu instrumente Selection Filter
stabilesc modul global de ac țiune a filtrelor. Primul
buton joac ă rol de comutator (activat/dezactivat)
pentru filtrele selectate. Butonul al doilea deselecteaz ă toate filtrele, iar butonul al treilea
activează toate filtrele. Celelalte butoane din caset ă
activează sau dezactiveaz ă un filtru specific (pictograma este sugestiv ă). Atâta timp cât
există filtre selectate, cursorul mouse-ului are ata șat un simbol de forma unei pâlnii.
Pentru a veni în întâmp inarea utilizatorului și pentru a u șura selectarea, forma
cursorului mouse-ului se schimb ă atunci când acesta este pozi ționat deasupra unui element.
Când se g ăsește deasupra unei fe țe a modelului are ata șat un stegule
ț, când este deasupra
unei muchii are ata șată o bară verticală, iar când se afl ă deasupra unui vârf, cursorul are
atașat un pătrat. Dacă se dorește selectarea mai multor elemen te, acest lucru se poate face
prin apăsarea tastei Ctrl, menținerea ei ap ăsată și selectarea elementelor dorite.
In momentul în care s-a selectat o fa ță a modelului, sistemul ia în considerare toate
lanțurile de muchii de pe acea suprafa ță (colecțiile de muchii cone ctate care formeaz ă
contururi închise). Pentru selectarea unui lan ț individual, se selecteaz ă suprafața, se apas ă
tasta Ctrl, se menține apăsată și apoi se selecteaz ă lanțul de muchii dorit (aceast ă acțiune
conduce la deselectarea tuturor celorlalte lan țuri de muchii).
Uneori, elementul care urmeaz ă a fi selectat, se g ăsește în spatele altor elemente
(caz des întâlnit atunci când se dore ște selectarea unei suprafe țe a modelului) sau este

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
58

suprapus peste un alt element (aceast ă situație se întâlne ște la selectarea muchiilor sau a
vârfurilor). Pentru selectarea unui element ascuns:
• Se poziționează cursorul mouse-ului în vecin ătatea elementului vizat și se apasă
butonul din dreapta;
• Din meniul cursor se alege op țiunea Select Other . In urma acestei ac țiuni cursorul
mouse-ului ia o form ă specifică.
• Apăsarea repetat ă a butonului corespunz ător opțiunii “nu” ( N) face ca elementele
aflate în imediata vecin ătate a zonei de selec ție să fie preselectate pe rând.
• In momentul în care este pres electat elementul dorit, se apas ă butonul mouse-ului
ce corespunde op țiunii “da” ( Y).

Selectarea elementelor din arborele de definire a modelului este o metod ă
convenabil ă de selecție, mai ales în situa ția în care elementele au nume sugestive. Oricum,
selectarea unui element în arbor ele de definire c onduce automat la supr aluminarea acestuia
în zona grafic ă. Pentru selectarea mai multor el emente consecutive, se efectueaz ă un clic
de mouse pe primul element, se apas ă tasta Shift și se menține apăsată, apoi se selecteaz ă
ultimul element dorit. Dac ă se dorește selectarea mai multor elemente care nu se afl ă unul
după celălalt în arborele de definire, se men ține apăsată tasta Ctrl în timpul efecu ării
selecțiilor.

Modificarea parametrilor de definire a unui bl oc grafic de construc ție

Datorită faptului c ă blocurile grafice de construc ție sunt elemente parametrizate,
modificarea acestora dup ă ce au fost realizat e se poate face cu u șurință.
Pentru modificarea parametrilor de defi nire a unui bloc grafic de construc ție:
• Se selecteaz ă elementul dorit, din zona grafic ă sau din arborele de definire a
modelului;
• Din aticolul de meniu Edit se alege op țiunea Definition , sau se apas ă butonul din
dreapta al mouse-ului și din meniul cursor se alege op țiunea Edit Definition . In
urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog corespunz ătoare definirii blocului
grafic de construc ție selectat.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
59

• Se fac modific ările dorite, prin specificarea unor noi parametri dimensionali sau
alegerea altor referin țe;
• Se apasă butonul OK (Apply ) pentru acceptarea modific ărilor, sau se apas ă butonul
Cancel pentru anularea acestora. Combina ția Edit Definition – Cancel se
utilizează frecvent în situa ția în care se dore ște vizualizarea modul ui în care a fost
definit un bloc grafic de construc ție.

Copierea blocurilor grafice de construc ție
Pentru a copia un bloc grafic de construc ție în cadul aceleia și piese:
• Se selecteaz ă blocul de construc ție dorit;
• Se apasă tasta Ctrl;
• Cu tasta Ctrl apăsată se trage de element și se deplaseaz ă în noua pozi ție.
Pentru a copia blocuri grafice de construc ție de pe o pies ă pe alta:
• Se deschid fi șierele ce con țin cele dou ă piese;
• Se dimensioneaz ă ferestrele celor dou ă piese astfel încât ambele s ă fie vizibile pe
ecran ( Windows , Tile Horizontally sau Tile Vertically );
• Se selecteaz ă elementele dorite (de pe o pies ă) și apoi se trag cu mouse-ul pe
cealaltă piesă. Pentru copiere se mai poate utiliza și procedura Windows clasic ă:
Copy – Paste .

Relațiile părinte – copil

Datorită faptului c ă procesul de modelare a unei pies e cu ajutorul blocurilor grafice
de construc ție este un proces cumulativ, unele elemente sunt realizate inevitabil înaintea
celorlalte. Elementele care sunt realizate mai tâ rziu în timpul procesului de modelare, sunt
legate, direct sau indirect, de unele sau de toate elementele care le preced. Rela țiile care se
stabilesc între elemente în timpul construc ției modelului, se numesc rela ții părinte – copil
(elementele referite sunt p ărinți pentru elementele care fac referire
la ele – de exemplu o gaur ă este copilul elementului în care aceasta
este dată). Aceste rela ții confer ă flexibilitate și inteligen ță
modelului 3D realizat.
Pentru vizualizarea rela țiilor părinte – copil:
• Se selecteaz ă elementul ale c ărui relații părinte – copil se
doresc a fi vizualizate;
• Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului și se alege
opțiunea Parent/Child din meniul cursor. Rela țiile părinte
– copil nu se pot modifica folosind caseta de dialog
Parent/Child Relationships , acestea pot fi numai
vizualizate.

Reordonarea blocurilor grafice de construc ție în arborele de definire a modelului

Regenerarea elementelor care compun modelul, atunci când se lanseaz ă în execuție
comanda Rebuild sau când o alt ă comandă provoacă regenerarea, se face în ordinea în care

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
60

acestea apar în arborele de definire. Ordine a elementelor în arbore poate fi modificat ă cu
respectarea condi ției ca un copil s ă nu ajungă niciodată în arbore deasupra p ărintelui său.
Pentru modificarea pozi ției unui element, în arborele de definire a modelului:
• Se poziționează cursorul deasupra numel ui elementului dorit;
• Se apasă butonul din stânga al mouse-ului și se trage elementul în pozi ția dorită.
Elementul selectat va fi repozi ționat în arbore, imediat sub elementul care este
supraluminat. Dac ă repoziționarea este posibil ă, cursorul mouse-ului ia forma unei
săgeți cu vârful orientat spre stânga, iar dac ă nu, acesta ia forma unui cerc barat.

In exemplul urm ător, tăietura realizat ă prin extrudare ( Cut-Extrude1 ) a fost ini țial
construită înaintea realiz ării piesei cu pere ți subțiri (Shell1 ). Apoi, pozi ția elementului
Shell1 a fost modificat ă astfel încât acesta s ă fie regenerat înaintea t ăieturii. Rezultatul
acestei modific ări se observ ă în figura din partea dreapt ă.

Utilizarea ecua țiilor

Ecuațiile se utilizeaz ă pentru definirea rela țiilor matematice între parametrii
dimensionali în cadrul documente lor SolidWorks de tip pies ă (Part) sau ansamblu
(Assembly ).
Pentru ad ăugarea unei ecua ții în cadrul unui document SolidWorks:
• Se apasă butonul Equations din caseta cu instrumente Tools ,
sau se alege articolul de meniu Tools (din meniul bar ă principal)
și apoi articolul Equations ;
• In caseta de dialog Equations , se apasă butonul Add;
• Se scrie ecua ția de legătură între diferi ții parametri dimensionali
ai modelului (în caseta New Equation ). Numărul maxim de caractere din care
poate fi alc ătuită o ecuație este 512. Evaluarea expresie i se face de la stânga la
dreapta.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
61

• Se apasă butonul OK. Ecuația este afi șată în caseta de dialog Equations , iar
valoarea numeric ă rezultată în urma evalu ării expresiei, este afi șată în coloana
Evaluates to .
• Dacă se dorește adăugarea de ecua ții în continuare, se apas ă din nou butonul Add,
iar dacă nu, se apas ă butonul OK
pentru închiderea casetei de dialog
Equations . După închiderea casetei
de dialog, în arbor ele de definire a
modelului apare un repertoar numit
Equations .
• Se apasă butonul Rebuild pentru
regenerarea modelului cu noile
valori pentru parametrii modifica ți
prin ecuație.
Pentru modificarea unei ecua ții existente:
• Se apasă butonul Equations din caseta cu instrumente Tools , sau se alege articolul
de meniu Tools (din meniul bar ă principal) și apoi articolul Equations ;
• Se apasă butonul Edit All din caseta de dialog Equations ;
• Se modific ă în mod corespunz ător ecuația sau ecua țiile din caseta de dialog Edit
Equations și apoi se apas ă butonul OK;
• Se apasă butonul Rebuild pentru regenerarea modelului.
Pentru ștergerea unei ecua ții:
• Se apasă butonul Equations din caseta cu instrumente Tools , sau se alege articolul
de meniu Tools (din meniul bar ă principal) și apoi articolul Equations ;
• Se selecteaz ă numărul ecuației (din partea stâng ă) și se apasă butonul Delete din
caseta de dialog Equations ;
• Se apasă butonul OK, apoi se apas ă butonul Rebuild .

Se recomand ă cu insisten ță ca orice rela ție care se scrie între parametrii modelului
să fie comentat ă. Dacă în momentul scrierii ecua ției este foarte clar ceea ce se dore ște a se
realiza prin introducerea unei anumite rela ții între parametrii modelului, s-ar putea ca la o
nouă consultare a documentului SolidWorks (care poate surveni dup ă o perioad ă mai
îndelungat ă de timp), s ă nu mai fie chiar a șa de ușor de înțeles la ce anume se refer ă
ecuația. Comentarea ecua țiilor se face atât pentru cel care a construit modelul, cât și pentru
cei care îl consult ă sau care trebuie s ă-i aducă modificări.
Adăugarea comentariilor se poate face în momentul definirii ecua ției sau ulterior.
Orice comentariu începe cu simbolul ( ‘ ). Tot ce se tip ărește după acest simbol nu mai este
luat în considerare de c ătre sistem atunci când se f ace evaluarea expresiei.
In cadrul unei ecua ții, pot fi folosi ți următorii operatori și funcții:

Operatorul
sau funcția Numele operatorului
sau al func ției Observații
+ adunare
– sc ădere
* înmul țire
/ împ ărțire
^ ridicare la putere

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
62

Operatorul
sau funcția Numele operatorului
sau al func ției Observații
sin(α) sinus α este exprimat în radiani
cos(α) cosinus αeste exp rimat în r adiani
tan(α) tangent ă αeste exp rimat în r adiani
abs(a) modul func ția retu rneazăvaloarea absolut ă a lui a
exp(n) exponen țială funcția retu rneazăpeela puterea n
log (a) loga ritmică funcția retu rneazălogaritmul n atural din a
sqr(a) rădăcină pătrată funcția retu rneazărădăcina pătrată a lui a
int(a) întreg func ția retu rneazăvaloarea între agă a lui a
sgn(a) semn func ția retu rneazăsemnul lui a
pi constanta π

Suprimarea blocurilor grafice de construc ție

Suprimarea blocurilor grafice de construc ție constă în anularea temporar ă a afișarii
acestora f ără ca ele să fie eliminate din arborele de defi nire a modelului. De asemenea,
elementele suprimate nu sunt luate în considerare de c ătre sistem, atunci când se efectueaz ă
calculele specifice pentru determ inarea volumului, masei, suprafe ței, etc.
Anularea temporar ă a afișării blocurilor grafice de construc ție se utilizeaz ă atunci
când se modeleaz ă familii de piese și membrii familiei difer ă unul de altul nu numai prin
dimensiuni ci și prin form ă, atunci când se dore ște realizarea unei noi variante pentru o
piesă existentă, sau în situa țiile în care se dore ște mărirea vitezei de regenerare sau de
redesenare.
Uneltele SolidWorks cu ajutorul c ărora se realizeaz ă suprimarea blocurilor grafice
de construc ție, respectiv cele cu care se
anulează suprimarea, se g ăsesc în caseta cu
instrumente Tools . Dacă butoanele nu apar
în aceast ă casetă, ele pot fi ad ăugate
(Tools, Customize, Commands ).
Suprimarea elementelor este
guvernată de relațiile părinte – copil care exist ă între blocurile grafice 3D ale modelului.
Dacă se suprim ă un element care are copii, atunci va fi anulat ă si afișarea copiilor.

Golul ini țial Nesuprimat Suprimat Nesuprimat
Copiile Nesuprimate Suprim ate Suprimate
Pentru suprimarea unui element:
• Se selecteaz ă elementul dorit din arborele de definire a modelului sau o fa ță a
blocului grafic de construc ție din zona grafic ă. Pentru selec ție multipl ă, se apasă și
se menține apăsată tasta Ctrl.
• Se apasă butonul Suppress din caseta cu instrumente Features , sau Edit,
Suppress ;

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
63

• In caseta de dialog Feature Properties , se activeaz ă opțiunea Suppressed și apoi
se apasă butonul OK.
Pentru anularea suprim ării unui element:
• Se selecteaz ă elementul suprimat (afi șat estompat)
din arborele de defi nire a modelului;
• Se apasă butonul Unsuppress din caseta cu
instrumente Features , sau Edit, Unsuppress ;
• In caseta de dialog Feature Properties , se
dezactiveaz ă opțiunea Suppressed și apoi se apas ă
butonul OK.
Pentru anularea suprim ării unui element și a tuturor copiilor acestuia:
• Se selecteaz ă elementul suprimat (afi șat estompat) din arborele de definire a
modelului;
• Se apasă butonul Unsuppress with Dependents din caseta cu instrumente
Features , sau Edit, Unsuppress with Dependents . Elementul suprimat și toate
celelalte elemente legate de acesta vor fi reafi șate pe ecran.

Piese derivate

In SolidWorks se pot realiza piese noi, porni nd de la piese existente. Aceste noi
piese, se numesc piese derivate, au ca și prim element în arborele de definire piesa
originală și sunt legate de aceasta prin a șa numitele referin țe externe. Orice modificare a
originalului este automat reflectat ă și în piesa derivat ă.
Când o pies ă are referin țe externe, numele acesteia în arborele de definire a
modelului este urmat de semnul ->. Pentru vizualizarea numelui, locului și a stării
documentului referit, se pozi ționează cursorul mouse-ului deas upra piesei derivate, se
apasă butonul din dreapta și din meniul curs or se alege op țiunea List External
References .
In SolidWorks este posibil ă generarea a trei tipuri de piese derivate: Base part ,
Mirror Part și Derived Component Part .

Cu ajutorul comenzii Base Part se genereaz ă piese care au ca și element de
construcție de bază o altă piesă.
Pentru realizarea unei piese de rivate pornind de la o pies ă existentă:
• Se deschide un nou document SolidWorks de tip pies ă (Part);
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert și apoi Base Part ;
• Se selecteaz ă documentul pies ă dorit și apoi se apas ă butonul Open (sau se
efectueaz ă un dublu clic pe numele fi șierului).

Cu ajutorul comenzii Mirror Part se crează versiuni în oglind ă ale unei piese
existente. Aceast ă comandă se
utilizează frecvent în cazul în
care se dore ște realizarea
versiunii pentru mâna stâng ă
sau dreapt ă a unei piese (de

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
64

exemplu o carcas ă de mouse asimetric ă).

Acest tip de oglindire conduce la rezultate dife rite, comparativ cu Mirror Feature
sau Mirror All .
Pentru realizarea unei versiuni în oglind ă a unei piese:
• Intr-un document SolidWorks de tip pies ă, se selecteaz ă un plan sau o suprafa ță
plană a modelului în raport cu care se dore ște realizarea oglindirii;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert și apoi Mirror Part .
Piesa oglindit ă va fi deschis ă într-o nou ă fereastră.

Cu ajutorul comenzii Derive Component Part se pot realiza pies e pornind de la o
component ă a unui ansamblu. Piesele deriva te create în acest mod, con țin toate blocurile
grafice de construc ție realizate în contextul ansamblu lui. De exemplu se poate crea
cavitatea activ ă a unei matri țe în contextul unui ansamblu, și apoi prin derivare se pot
obține semimatri țele. Piesele derivate p ăstrează legăturile cu componentele din cadrul
ansamblului și orice modificare va fi automat reflectat ă.
Pentru realizarea unei piese deri vate pornind de la o component ă a unui ansamblu:
• Intr-un document SolidWorks de tip ansamblu, se selecteaz ă componenta dorit ă;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu File și apoi Derive
Component Part . Piesa derivat ă va fi deschis ă într-o nou ă fereastră de tip pies ă.

Modificarea pieselor ob ținute prin derivare se reduce doar la ad ăugarea unor noi
blocuri grafice de construc ție. Pentru a se opera modific ări într-o pies ă derivată, este
necesar a se ac ționa asupra originalului.
Pentru modificarea piesei originale:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra numelui piesei derivate în arborele
de definire a modelului, și se apasă butonul din dreapta;
• Din meniul cursor se alege op țiunea Edit In Context . Dacă piesa derivat ă s-a
obținut cu ajutorul comenzii Base Part sau Mirror Part , atunci se va deschide
documentul piesei originale, iar dac ă piesa a fost ob ținută pornind de la un
ansamblu, se va deschide documentul ce con ține acel ansamblu.
• Se opereaz ă modificările dorite asupra piesei. Aceste modific ări se vor reflecta în
toate piesele derivate care au aceast ă piesă ca și original.

Când se salveaz ă o piesă care are referin țe externe, odat ă cu aceasta sunt salvate și
calea unde se afl ă documentul referit (originalul) precum și identificatorul intern (ID) al
acestuia. Programul are nevoie de aceste informa ții pentru a putea localiza și verifica
documentul original la proxima de schidere a piesei derivate. Dac ă din greșeală se modific ă
locul originalului sau numele acestuia, la pr ima deschidere a piesei derivate programul
avertizeaz ă că nu poate g ăsi fișierul referit și dă posibilitatea utilizatorului s ă rezolve
problema.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
65

Realizarea ansamblurilor de piese

Un ansamblu poate fi creat folosind met oda de proiectare “de jos în sus”, atunci
când se realizeaz ă toate piesele componente ca și entități individuale, f ără legături directe
între ele, metoda de proiectare “de sus în jos”, atunci când se începe cu proiectarea
ansamblului și piesele componente se realizeaz ă în contextul acestuia, sau o metod ă de
proiectare combinat ă, când o parte din componentele ansamblului sunt realizate ca
elemente separate, iar celelalte sunt proiectate în contextul ansamblului. Elementele componente ale unui ansamblu pot fi atât piese i ndividuale, numite pe scurt componente,
cât și alte ansambluri realizate anterior, numite în acest caz subansambluri. Pentru cele mai
multe dintre opera țiile care se efectueaz ă în cadrul unui ansamblu, cele dou ă tipuri de
elemente sunt tratate identic.
Un document SolidWorks de tip ansamblu are extensia .sldasm , iar în cadrul
acestuia elementele componente sunt doar refe rite. Cu alte cuvinte, atunci când se
realizează un ansamblu, în cadrul acestuia se definesc doar rela țiile între componente, iar
orice modificare ce se opereaz ă asupra unui component va fi înregistrat ă în fișierul acelui
element. In acest fel modific ările se vor reflecta în toat e ansamblurile care apeleaz ă
elementul modificat.
O fereastr ă “ansamblu” tipic ă este prezentat ă în figura urm ătoare:

Arborele de definire a ansamblului con ține următoarele elemente:
– numele ansamblului (primul articol din arbore); – planele implicite( Plane1, Plane2 și Plane3 ) și originea ansamblului ( Origin );
– repertoarele Lighting și Annotations ;

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
66

– elementele componente ale ansamblului (piese individuale și subansambluri);
– relațiile dintre componentele ansamblului MateGroup ;
– blocurile grafice de construc ție realizate în ansamblu ( g ăuri și elemente de tip
îndepărtare de material) și elementele ob ținute prin copiere multipl ă.
In cadrul unui ansamblu, un element poate fi inserat de mai multe ori. Fiecare
component ă are un sufix <n>, iar pentru fiecare instan ță, numărul n este incrementat cu o
unitate. In arborele de definire a ansamb lului, numele elementelor componente pot fi
precedate de simboluri ce indic ă starea elementului respectiv (absen ța prefixului indic ă
faptul că poziția elementului este complet definit ă):
– (-) underdefined (poziția elementului în cadrul ansamblului nu este complet
definită, acesta putându-se mi șca liber în limita gradelor de libertate neanulate);
– (+) overdefined (poziția elementului este supradefinit ă);
– (f) fixed (elementul este fixat într-o anumit ă poziție. De regul ă, în cadrul unui
ansamblu, un singur element ar trebui s ă posede acest prefix);
– (?) not solved (poziția elementului nu poate fi determinat ă de către sistem).

Adăugarea elementelor componen te în cadrul unui ansamblu

Atunci când se insereaz ă un element într-un ansamblu, se stabile ște o legătură între
documentul de tip ansamblu și documentul (fi șierul) elementului inserat. De și elementul
apare în cadrul ansamblului, datele care îl definesc r ămân în fisierul original. Orice
modificare survenit ă în acest fi șier se va reflecta în ansamblu.
Pentru inserarea unui element utilizând articolele de meniu;
• In cadrul unui document de tip ansamblu, din meniul bar ă principal se alege
articolul de meniu Insert , apoi subarticolul Component și opțiunea From File . In
urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Insert Component .

• Se selecteaz ă numele fi șierului ce con ține componenta care urmeaz ă a fi inserat ă
(piesă sau ansamblu);
• Se activeaz ă opțiunea Preview , dacă se dorește vizualizarea elementului înainte de
a fi inserat;
• Se apasă butonul Open din caseta de dialog Insert Component ;

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
67

• Se insereaz ă elementul în cadrul ansamblului pr in efectuarea unui clic în zona
grafică.
Pentru inserarea unui element utilizând tehnica “Drag and Drop” (trage și lasă)
atunci când este deschis fi șierul piesei (subansamblului):
• Se deschide fi șierul ansamblului de destina ție și fișierul sursei (dac ă acesta nu este
deja deschis);
• Din meniul bar ă principal se selecteaz ă articolul de meniu Window și apoi se alege
opțiunea Tile Horizontally (sau Tile Vertically );
• Din arborele de definire a modelului (fi șierul surs ă), se selecteaz ă pictograma
elementului care urmeaz ă a fi inserat în ansamblu (p rimul element din arbore), se
deplaseaz ă cursorul mouse-ului în zona grafic ă a documentului ansamblu și se
eliberează butonul din stânga al mouse-ului. Dac ă se insereaz ă o piesă individual ă
(nu un subansamblu), aceasta poate fi selectat ă din zona grafic ă a ferestrei
documentului surs ă.
Pentru inserarea unui element utilizând tehnica “Drag and Drop” din Windows
Explorer :
• Se deschide fi șierul ansamblului de destina ție;
• Se deschide Windows Explorer -ul;
• Se selecteaz ă pictograma fi șierului ce
conține elementul care urmeaz ă a fi inserat
în ansamblu, se deplaseaz ă cursorul mouse-
ului în zona grafic ă a documentului
ansamblu și se elibereaz ă butonul din
stânga al mouse-ului. Dac ă piesa are mai
multe configura ții, se deschide caseta de
dialog Select a configuration . In acest caz
se alege configura ția dorită și apoi se apas ă
butonul OK.

Poziționarea aproximativ ă a componentelor în cadrul unui ansamblu

După ce elementele componente ale ansamblu lui au fost inserate, acestea pot fi
deplasate, rotite sau fixate într-o anumit ă poziție. Poziționarea aproximativ ă se folose ște
pentru a u șura munca atunci când se stabilesc rela țiile de asamblare (pozi ționarea precis ă a
componentelor prin împerecherea acestora). Atâta timp cât pozi ția unui element în cadrul
unui ansamblu nu este complet definit ă (elementul nu are toate cele șase grade de libertate
anulate), acesta poate fi mi șcat în limita gradelor de libertate neanulate, în acest fel
putându-se simula func ționarea mecanismelor.
Pentru a fixa un element într-o anumit ă poziție:
• Se selecteaz ă elementul dorit din arborele de definire a
ansamblului sau din zona grafic ă;
• Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului și din meniul
cursor se alege op țiunea Fix.
Pentru a reda unui element grad ele de libertate anulate prin
fixarea sa într-o anumit ă poziție:

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
68

• Se selecteaz ă elementul vizat din arborele de de finire a ansamblului sau din zona
grafică;
• Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului și din meniul cursor se alege op țiunea
Float .

Atunci când se mi șcă un component în cadrul unui ansamblu, acesta p ăstrează toate
legăturile care au fost stabilite prin rela ții de asamblare între el și celelalte elemente ale
ansamblului. Mi șcarea se poate face numai în limita gr adelor de libertate neanulate (nu se
pot mișca acele elemente a c ăror poziție este complet definit ă prin relații de asamblare, sau
elementele fixate).
Pentru deplasarea uni element în cadrul unui ansamblu:
• Se apasă butonul Move Component din caseta cu instrumente Assembly , sau
Tools, Component, Move ;
• Se selecteaz ă elementul dorit (din zona grafic ă
sau din arborele de de finire a ansamblului);
• Prin tragere cu mouse-ul se deplaseaz ă în poziția
dorită.
Pentru rotirea liber ă a unui component:
• Se apasă butonul Rotate Component Around Centerpoint din caseta cu
instrumente Assembly , sau Tools, Component,
Rotate ;
• Se selecteaz ă elementul dorit (din zona grafic ă sau
din arborele de defini re a ansamblului);
• Prin tragere cu mouse-ul se rote ște elementul pân ă ajunge în pozi ția dorită.
(Selectarea butonului Rotate View din caseta cu instrumente View , rotește întregul
ansamblu).
Pentru rotirea unui component în jurul unei axe:
• Se selecteaz ă o axă, o muchie liniar ă sau un segment de dreapt ă dintr-o schi ță;
• Se apasă tasta Ctrl și se selecteaz ă elementul care
urmează a fi rotit;
• Se apasă butonul Rotate Component Around Axis
din caseta cu instrumente Assembly ;
• Prin tragere cu mouse-ul se rote ște elementul pân ă ajunge în pozi ția dorită.

Poziționarea precis ă a elementelor componente din cadrul unui ansamblu

Poziționarea precis ă a elementelor în cadrul unui ansamblu se realizeaz ă prin
intermediul constrângerilor geometrice de tipul: coinciden ță, tangență, paralelism,
perpendicularitate, etc. Aceste constrângeri se numesc rela ții de asamblare sau rela ții de
împerechere a elementelor. Fiecare rela ție de asamblare este specific ă pentru o anumit ă
combinație de elemente geometrice.
Când se creaz ă un nou ansamblu, în arborele de definire a acestuia apare în mod
automat un grup de rela ții geometrice, ini țial gol și cu numele implicit MateGroup1 .
Fiecare rela ție de asamblare care se stabile ște între elementele ansamblului va fi ad ăugată
acestui grup. Pentru vizualizarea rela țiilor de asamblare stabilite în cadrul ansamblului se

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
69

efectueaz ă un clic de mouse pe semnul +, semn ce precede numele grupului de rela ții.
Fiecare rela ție din cadrul grupului are ata șate numele elementelor între care s-a stabilt acea
relație geometric ă.
Toate rela țiile geometrice din cadrul unui grup de rela ții sunt rezolvate împreun ă,
ordinea în care acestea ap ar neavând nici o importan ță.
Pentru stabilirea rela țiilor de asamblare între componentele unui ansamblu:
• Se apasă butonul Mate (agrafa) din caseta cu instrumente Assembly , sau Insert,
Mate . In urma aceste ac țiuni se deschide
caseta de dialog Assembly Mating .
• Dacă se dore ște stabilirea mai multor
relații de asamblare înainte de închiderea
casetei de dialog, se apas ă butonul din
stânga sus a acesteia;
• Se selecteaz ă fețele, muchiile, vârfurile
sau planele dorite. Acestea vor fi listate
în caseta Items Selected .
• Se selecteaz ă tipul de rela ție care
urmează a fi stabilit între elementele
selectate (în zona Mate Types a casetei
de dialog). Sunt disponibile pentru selecție numai rela țiile valide. Dac ă s-a
selectat op țiunea Distance sau Angle , se
va introduce și valoarea numeric ă dorită.
• Se selecteaz ă o condiție de aliniere din
zona Alignment Condition a casetei de dialog: Aligned (normalele la suprafe țele selectate vor avea acela și sens); Anti-aligned (normalele la suprafe țele selectate vor avea sensuri opuse); Closest (componentele vor fi Aligned sau Anti-aligned, în func ție de num ărul
minim de mi șcări pe care trebuie s ă îl execute piesele atunci când se stabile ște
relația de asamblare);
• In zona Workbench a casetei de dialog se apas ă butonul Preview pentru a vedea
cum arată ansamblul atunci când va fi aplicat ă relația de asamblare;
• Dacă este necesar ă schimbarea sensului de m ăsurare a distan ței sau a unghiului
atunci când s-a ales Distance sau Angle , se activeaz ă opțiunea Flip Dimension to
Other Side .
• Dacă în urma ap ăsării butonului Preview se constat ă că nu s-a ales corespunz ător
condiția de aliniere, se apas ă butonul Undo , se modific ă opțiunea și se apasă din
nou butonul Preview ;
• Dacă se dorește stabilirea mai multor rela ții de asamblare și aplicarea simultan ă a
lor, se activeaz ă opțiunea Defer Mate . Sistemul va aplica rela țiile de asamblare fie
în momentul în care se închide caseta de dialog Assembly Mating , fie atunci când
se dezactiveaz ă opțiunea Defer Mate .
• Se apasă butonul Apply .
Pentru modificarea rela țiilor de asamblare existente:
• Se expandeaz ă grupul de rela ții (MateGroup ) din arborele de definire a
ansamblului;
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra rela ției care urmeaz ă a fi modificat ă;

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
70

• Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului și din meniul cursor se alege op țiunea
Edit Definition ;
• In caseta de dialog Assembly Mating se face modificarea dorit ă. Nu se poate
schimba tipul rela ției de asamblare.
• Se apasă butonul Apply .

In figurile urm ătoare sunt prezentate efectele
modificării condi țiilor de alin iere pentru
constrângerile de tipul Coincident și Distance , și al
schimbării sensului de m ăsurare pentru constrângerea
de tipul Distance .
In toate exemplele s-au folosit acelea și
suprafețe la stabilirea rela țiilor de asamblare, iar
pentru o mai bun ă vizualizare, piesele s-au
reprezentat sec ționate.

Suprafețele selectate

Pentru ștergerea unei rela ții de asamblare:
• Se selecteaz ă, din arborele de defi nire a asamblului, rela ția care urmeaz ă a fi
ștearsă;
• Se apasă tasta Delete , sau din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu
Edit și apoi Delete ;
• Se apasă butonul Yes pentru a confirma ștergerea rela ției. Aceasta va fi ștearsă din
toate configura țiile ansamblului.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
71

Reprezent ări ale ansamblului cu componente le separate (vederi explodate)

Deseori, pentru a se putea în țelege mai bine cum a fost construit un ansamblu sau
pentru a genera documenta ția 2D necesar ă la montaj, este util ă reprezentarea ansamblului
cu componentele separate (reprezentare în explozie). In SolidWorks este posibil ă realizarea
unei singure vederi explodate pentru fiecare configura ție a ansamblului.
O vedere explodat ă poate fi generat ă automat, cu ajutorul op țiunii AutoExplode (se
recomand ă utilizarea acestei op țiuni atunci când ansamblul are pu ține elemente), sau
manual prin definirea individual ă a fiecărui pas de explozie (aceast ă variantă se utilizeaz ă
de regulă la ansambluri cu num ăr mare de componente).
Pentru generarea unei reprezent ări a ansamblului cu componentele separate, utilizând
AutoExplode :
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert și apoi Exploded
View . In urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Assembly Exploder .
• In caseta de dialog Assembly Exploder se apasă butonul AutoExplode și apoi
butonul OK.

• Pentru generarea pe cale manual ă a unei vederi explodate:
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert și apoi Exploded
View . In urma acestei ac țiuni se deschide
caseta de dialog Assembly Exploder .
• Se apasă butonul New din zona Step
Editing Tools . In urma ap ăsării acestui
buton, caseta de dialog se extinde și
fiecare zon ă a acesteia se activeaz ă în
ordinea necesar ă realizării unui pas în
cadrul vederii explodate.
• Se selecteaz ă o față sau o muchie care
este paralel ă cu direcția în care se dore ște
deplasarea elementului vizat. In zona grafică a ferestrei ansamblului apare o
săgeată care indic ă direcția și sensul de
deplasare, iar elementul selectat apare în
caseta Direction to explode along .
• Se selecteaz ă, din arborele de definire a an samblului sau din zona grafic ă, unul sau
mai multe elemente care urmeaz ă a fi deplasate de-a
lungul direc ției stabilite la pasul anterior. Numele acestor
elemente va fi listate în caseta Components to explode .
• Se apasă butonul Apply din zona Step Editing Tools a
casetei de dialog. Componentele selectate vor fi deplasate
de-a lungul direc ției stabilite, în acela și timp ap ărând pe
ecran și un element de control (mâner) sub forma unui
triunghi.
• Cu ajutorul mouse-ului, prin tragere de mâner, se aduc
elementele în pozi ția dorită;
• Se apasă butonul Apply , pentru confirmarea acestui pas.
• Dacă se dorește deplasarea elementelor cu o anumit ă valoare, se introduce aceast ă
valoare în caseta Distance , iar dacă sensul de deplasare nu este cel corespunz ător,
se activeaz ă opțiunea Reverse direction .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
72

• Se definesc în mod asem ănător toți pașii, iar când rezultatul este cel scontat, se
apasă butonul OK al casetei de dialog.

Pentru modificarea unei vederi explodate:
• In ConfigurationManager , se expandeaz ă configura ția ansamblului (prin
efectuarea unui clic de mouse pe semnul + din stânga numelui configura ției), astfel
încât să poată fi selectat elementul ExplView ;
• Se expandeaz ă elementul ExplView pentru a vedea pa șii definiți la realizarea
vederii explodate;
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra numelui pasului care urmeaz ă a fi
modificat ( Explode Step#) sau easupra elementului ExplView , se apasă butonul
din dreapta și se alege op țiunea Edit Definition ;
• In caseta de dialog Assembly Exploder se utilizeaz ă butoanele Next Step și
Previous Step pentru a trece de la un pas la altul;
• Se fac modific ările dorite în cadrul fiec ărui pas, dup ă care se apas ă butonul Apply ;
• Când rezultatul modific ărilor este cel corespunz ător, se apas ă butonul OK al casetei
de dialog.

Detectarea zonelor de interferen ță dintre elementele componente ale unui ansamblu

In ansamblurile complexe, cu num ăr mare de componente, poate fi dificil sau
uneori chiar imposibil de determinat pe cale vizual ă dacă între elemente exist ă zone de
interferen ță. Programul SolidWorks pune la dispozi ția utilizatorul ui instrumente
specializate cu ajutorul c ărora se pot identifica și vizualiza zonele de interferen ță dintre
piese.
Pentru determinarea zonelor de interferen ță dintre componentele unui ansamblu:
• Din meniul bar ă principal, se selecteaz ă
articolul de meniu Tools și apoi
Interference Detection . In urma
acestei ac țiuni se deschide caseta de
dialog Interference Volumes .
• Se selecteaz ă două sau mai multe
componente. Acestea vor fi afi șate în
caseta Selected components . Dacă se
selectează numele ansamblului din
arborele de definire ( top-level
assembly ), vor fi luate în considerare
toate componentele ansamblului.
• Se activeaz ă opțiunea Treat

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
73

coincidence as interference dacă se dorește ca elementele coincidente (fe țe ale
pieselor, muchii sau vârfuri care se ating sau se suprapun) s ă fie raportate ca
interferen țe.
• Se apasă butonul Check . Dacă există interferen țe între elementele selectate acestea
vor fi listate în caseta Interference
results (este raportat ă câte o interferen ță
pentru fiecare pereche de elemente care se suprapun sau vin în contact). Când se selectează un articol din aceast ă listă, în
zona grafic ă apare paralelipipedul de
dimensiuni minime care înglobeaz ă
volumul de interferen ță, iar în caseta de
dialog sunt listate numele celor dou ă
componente care interfereaz ă.
• Cu caseta de dialog deschis ă, se pot
selecta alte elemente pentru determinarea interferen ței. Se pozi ționează cursorul
mouse-ului în zona grafic ă, se apasă butonul din dreapta, se alege op țiunea Clear
Selectio ns, se selecteaz ă noile componente pentru care se dore ște verificarea
interferen ței și se apasă butonul Check .
• Pentru părăsirea casetei de dialog Interference Volumes se apasă butonul Close .

Modificarea culorii elementelor unui ansamblu

Implicit, elementele care se insereaz ă într-un ansamblu au culoarea specificat ă în
fișierul de definire. Acest atribut poate fi modificat în cad rul ansamblului, și, de asemenea,
se pot modifica propriet ățile de material cum ar fi: transparen ța, reflexia, etc. Aceste
modificări operate în documentul de tip ansamblu, nu afecteaz ă documentul original de tip
piesă.
Pentru modificarea culorii unui component al ansamblului:
• Se selecteaz ă elementul dorit, din arborele de de finire a ansamblului sau din zona
grafică. Dacă se dorește selectarea mai multor componente se apas ă și se menține
apăsată în timpul selec ției tasta Ctrl.
• Se apasă butonul Edit Color din caseta cu
instrumente Standard ;
• Se alege culoarea dorit ă din paleta de
culori disponibil ă (caseta de dialog Edit
Color ), sau se define ște o nou ă culoare
(pentru a se putea face acest lucru, se apasă butonul Define Custom Colors );
• Se apasă butonul Apply ;
• Dacă se dorește atribuirea culorii implicite
a ansamblului se apas ă butonul Use
assemby , iar dac ă se dore ște utilizarea
culorii stabilite în fi șierul în care este
definită piesa, se apas ă butonul Remove .
• Pentru închiderea casetei de dialog Edit Color , se apasă butonul OK sau Close .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
74

• Se selecteaz ă elementul sau elementele
ansamblului sau din zona grafic ă dorite, din arborele de definire a
(pent ru selecție multipl ă se folose ște

tasta Ctrl);
• Se apasă butonul din dreapta al
mouse-ului și din meniul cursor se

Pentru stabilirea culorii implicite a ansamblului:
• In arborele de definire a ansamblului se selecteaz ă primul element ( top-level
assembly );
• Se apasă butonul Edit Color din caseta cu instrumente Standard ;
• Se alege o culoare din paleta de culori sau se define ște una nou ă, după care se apas ă
butonul OK. Culoarea selectat ă este culoarea care va fi atribuit ă elementelor atunci
când se alege op țiunea Use assembly .
Pentru modificarea culorii și a propriet ăților de material a componentelor unui
ansamblu:

alege op țiunea Component
Properties ;
• In caseta de dialog Component
Properties se apasă butonul Color ;
• Din caseta de dialog Assembly
Instance Color se alege una din
opțiunile Use Assembly, Change
Color sau Remove Color ;
• Dacă se dore ște modificarea
proprietăților de material, se apas ă
butonul Advanced ;
• Se fac modific ările dorite în caseta de
dialog Material Properties ;
• Se apasă butonul OK mai întâi în
caseta de dialog Material Properties ,
apoi în caseta Assembly Instance
Color și în final în caseta de dialog
Component Properties .
Pentru modificarea culorii tuturor instan țelor unui component, modificare operat ă
inclusiv în fi șierul de definire a piesei:
• Se selecteaz ă elementul dorit, din zona grafic ă sau din arborele de definire a
ansamblului;
• Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului și se alege op țiunea Edit Part din
meniul cursor;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Tools apoi Options și Color ;
• Din caseta System se alege elementul Shading și apoi se apas ă butonul Edit;
• Se alege culoarea dorit ă din caseta Color , se apasă butonul OK pentru a închide
această casetă de dialog, apoi se apas ă butonul OK din caseta Options .
• Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului și din meniul cursor se alege op țiunea
Edit Assembly: Numele Ansamblului .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
75

Modelarea pieselor în contextul ansamblului

Modelarea pieselor în contextul ansamblului se utilizeaz ă în cadrul proiect ării de
sus în jos (atunci când se începe cu proiectarea ansamblului).
Totdeauna când se realizeaz ă sau se modific ă o component ă (piesă sau
subansamblu) în contextul ansamblului, aceasta este afi șată cu o culoare specific ă (implicit
culoarea roz). In acest fel se scoate în eviden ță faptul că se modific ă acea component ă și nu
ansamblul.

Crearea și modificarea pieselor în contextul ansamblului

Când se creeaz ă o piesă în contextul ansamblului, se poate face referire la oricare
element al acestuia, realizându-se pe aceast ă cale o pies ă “inteligent ă”, ce are înmagazinate
în baza de date inten țiile de proiectare. Fiecare pies ă realizată în acest fel are propriul fi șier
de definire, astfel încât ea poate fi modificat ă independent de ansamblul în care a fost
creată inițial.
Pentru a crea o pies ă în contextul unui ansamblu:
• Intr-un document SolidWorks de tip ansamblu, din meniul bar ă principal se alege
articolul de meniu Insert , Component și New Part ;
• In caseta de dialog Save As , se introduce numele noii piese și apoi se apas ă butonul
Save . Numele piesei apare în arborele de defi nire a ansamblului, iar cursorul ia o
formă specifică (o săgeată care are ata șat un paralelipiped);
• Se selecteaz ă un plan sau o suprafa ță plană a unei componente a ansamblului. Intre
planul Plane1 al noii piese și suprafața selectat ă, se stabile ște automat o rela ție de
tipul InPlace , relație care define ște complet pozi ția piesei în cadrul ansamblului (îi
anulează acesteia toate cele șase grade de libertate). Dac ă se dorește repoziționarea
acestei componente, trebuie mai întâi anulat ă relația de tipul InPlace .
• Se realizeaz ă piesa cu ajutorul bloc urilor grafice de construc ție, folosind metodele
cunoscute de la realizarea pieselor ca entit ăți individuale.
• Pentru a se reveni la ansamblu, se apas ă butonul Edit Part din caseta cu
instrumente Assembly , sau se pozi ționează cursorul
mouse-ului în zona grafic ă într-o regiune unde nu
există nici un element al ansamblului, se apas ă
butonul din dreapta, și din meniul cursor se alege
opțiunea Edit Assembly: Numele Ansamblului .
Pentru a modifica o pies ă în contextul ansamblului:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra numelui piesei (în arborele de
definire a ansamblului) sau deasupra acesteia în zona grafic ă, și se apasă butonul
din dreapta. Din meniul cursor se alege op țiunea Edit Part . O altă modalitate de a
iniția procesul de modificare a unei piese în contextul ansamblului este selectarea
acesteia și apăsarea butonului Edit Part din caseta cu instrumente Assembly .
• Se fac modific ările dorite;
• Pentru a se reveni la ansamblu, se apas ă butonul Edit Part din caseta cu
instrumente Assembly , sau se pozi ționează cursorul mouse-ului în zona grafic ă
într-o regiune unde nu exist ă nici un element al ansamblului, se apas ă butonul din
dreapta, și din meniul cursor se alege op țiunea Edit Assembly: Numele
Ansamblului .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
76

Copierea multipl ă a componentelor

Dacă într-un ansamblu este nevoie de mai multe instan țe ale unui element, iar
aceste cópii sunt dispuse dup ă o anumit ă schemă de poziționare, se poate utiliza func ția de
copiere multipl ă.
Realizarea cópiilor multiple în cadrul unui ansamblu se poate face în dou ă moduri:
prin definirea unei scheme de copiere (copiere circular ă sau după o schemă de tipul “linii și
coloane”) sau prin utilizarea unei scheme care a fost deja definit ă atunci când s-a realizat
unul din elementele ansamblului (de exempl u inserarea suruburilor de fixare în g ăurile,
deja existente, ale unui capac).
Pentru inserarea multipl ă a componentelor prin defini rea unei scheme de copiere:
• Din meniul bar ă principal se selecteaz ă articolul de meniu Insert și apoi
Component Pattern ;
• Din caseta de dialog Pattern Type , se alege op țiunea Define your own pattern
(Local) , una dintre op țiunile Linear sau Circular și apoi se apas ă butonul Next ;
• Se selecteaz ă componentele care urmeaz ă
a fi copiate, fie din zona grafic ă, fie din
arborele de definire a ansamblului. Aceste elemente sunt listate în zona Seed
component(s) a casetei de dialog Local
Component Pattern .
• Se direc ționează intrările către caseta
Along Edge/Dim și apoi se selecteaz ă un
element (muchie sau dimensiune liniar ă
pentru copiere dup ă schemă liniară,
muchie, ax ă sau dimensiune unghiular ă
pentru schem ă de copiere circular ă) pentru
definirea direc ției de copiere;
• Se activeaz ă opțiunea Reverse Direction , dacă sensul de copier e nu este cel dorit;
• Se specific ă spațiul dintre instan țe și numărul acestora, în casetele Spacing și
Instances ;
• Se apasă butonul Finish .
Pentru inserarea multipl ă a componentelor prin utilizarea unei scheme de copiere
existentă:
• Se insereaz ă în ansamblu o component ă care are blocuri grafice de construc ție
realizate prin copiere multipl ă, și unul sau
mai multe elemente, care la asamblare
utilizează aceste blocuri grafice de
construcție;
• Se poziționează elementele cu ajutorul
relațiilor de asamblare;
• Din meniul bar ă principal se alege
articolul de meniu Insert și apoi
Component Pattern ;
• Din caseta de dialog Pattern Type se
activează opțiunea Use an existing
feature pattern (Derived) și a p o i s e
apasă butonul Next ;

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
77

• Se selecteaz ă componentele care urmeaz ă a fi copiate (din arborele de definire a
ansamblului sau din zona grafic ă). Acestea vor fi listate în zona Seed
component(s) a casetei de dialog Derived Component Pattern .
• Se direcționează intrările către zona Pattern Feature și apoi se selecteaz ă unul
dintre blocurile grafice realizate prin opera ția de copiere multipl ă;
• Se apasă butonul Finish .

Pentru înl ăturarea din ansamblu a unei instan țe obținută prin copiere multipl ă:
• Se selecteaz ă elementul care urmeaz ă a fi înlăturat (prin selectar e cu mouse-ul din
zona grafic ă sau din arborele de de finire a ansamblului);
• Se apasă tasta Delete .
Pentru restaurarea unei instan țe care a fost ștearsă:
• Se selecteaz ă, din arborele de definire a ansamblului, blocul care con ține instan țele
obținute prin copiere multipl ă, se apasă butonul din dreapta al mouse-ului și din
meniul cursor se alege op țiunea Edit Definition ;
• Din caseta Positions to Skip , se selecteaz ă instanța care urmeaz ă a fi restaurat ă și
apoi se apas ă tasta Delete (pentru înl ăturarea din list ă).

Utilizarea schi țelor ca și elemente auxiliare în ansamblu

O tehnică eficientă și des utilizat ă în cadrul proiect ării “de sus în jos”, este aceea a
utilizării schițelor ca și elemente auxiliare în cadrul ansamblului. Principalul avantaj al
folosirii acestei metode de proiectare , este posibilitatea de a face modific ări într-un singur
loc, și anume în schi ță, aceste modific ări reflectându-se automat în ansamblu și în
documentele SolidWorks de tip pies ă ale elementelor ce compun ansamblul.
Pentru proiectarea unui ansamblu utilizând schi țe auxiliare:
• Se realizeaz ă în cadrul ansamblului o schi ță ale cărei elemente reprezint ă piesele
ansamblului;
• Se proiecteaz ă piesele ansamblului, stabilind rela ții geometrice între acestea și
elementele schi ței auxiliare.

In continuare este prezentat ă succint, (folosind ca exemplu o transmisie cu curea a
unui motor de automobil), tehnica proiect ării ansamblurilor folosind schi țele auxiliare.
• In cadrul ansamblu lui se realizeaz ă o schiță în care ro țile de curea, respectiv rolele
întinzătoare sunt reprezentate prin cercuri, iar por țiunile drepte ale curelei sunt
reprezentate prin segmente de dreapt ă tangente la aceste cercuri;
• Se dimensioneaz ă și se poziționează corespunz ător fiecare element al schi ței;
• Pentru fiecare roat ă de curea și rolă întinzătoare se realizeaz ă câte o pies ă în contextul
ansamblului (la definirea blocurilor grafice de construc ție se vor folosi rela ții
geometrice de tipul Concentric , Coradial , etc.);

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
78

• Se realizeaz ă cureaua, tot ca și piesă creată în contextul ansamblului folosindu-se și în
acest caz constrângeri geometrice în care s ă fie implicate elementele schi ței auxiliare.

Ansamblul proiectat const ă dintr-o curea și un set de ro ți a căror poziție și mărime
este dictat ă de schița auxiliar ă. Avantajul acestui mod de pr oiectare devine evident în
momentul în care se pune problema modific ării ansamblului. De exemplu, prin ac ționare
doar asupra elementelor schi ței auxiliare se pot: repoziționa roțile în cadrul ansamblului; modifica dimensiunile ro ților de curea și ale rolelor întinz ătoare; stabili parametrii dimensionali unghiulari care s ă controleze pentru fiecare roat ă
cât de mare s ă fie zona acoperit ă de curea, etc.
Când se p ărăsește schița auxiliar ă, după efectuarea eventualelor modific ări, în mod
automat ansamblul și piesele componente sunt actualizate. Dac ă s-ar proiecta acest
ansamblu f ără a se utiliza schi ța auxiliar ă, și ar fi necesare modific ări ulterioare, acestea ar
trebui făcute la nivelul fiec ărui element component, iar dup ă fiecare modificare ar trebui
regenerat ansamblul.

Realizarea blocurilor grafice de construc ție într-un document de tip ansamblu

Atunci când se lucreaz ă într-un document SolidWorks de tip ansamblu, se pot
realiza blocuri grafice de construc ție (de tipul “cut” și “hole”), care vor exista numai în
ansamblu, nefiind modificate în nici un fel fi șierele în care sunt definite componentele
acestuia. Stabilirea pieselor care vor fi afectate de blocurile grafice de construc ție create în
cadrul ansamblului, se realizeaz ă prin definirea a șa-numitului domeniu de acțiune.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
79

Blocurile grafice de construc ție realizate în cadrul ansamblului se recomand ă a fi
utilizate în situa ția în care acestea afecteaz ă mai mult de o component ă a ansamblului. De
asemenea, se recomand ă ca înainte de realizarea blocurilor de construc ție în cardul
ansamblului, toate componentele s ă fie complet definite din punct de vedere al pozi ției
acestora, sau s ă fie blocate în anumite pozi ții (folosind comanda Fix). In acest fel se evit ă
rezultatele nea șteptate care pot ap ărea la o eventual ă modificare a pozi ției acestora.
Domeniul implicit de ac țiune ( scope ) al blocurilor de construc ție realizate în cadrul
ansamblului include toate elemen tele componente ale acestuia. Dac ă se dorește ca numai
anumite elemente ale ansamblului s ă fie afectate, se va preciza explicit acest lucru, înainte
sau după realizarea blocurilo r grafice de construc ție.
Pentru a defini domeniul de ac țiune al blocurilor grafice de construc ție realizate în
cadrul ansamblului:
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Edit și apoi subarticolul
Feature Scope ;
• Se selecteaz ă componentele
care să fie afectate de blocul
grafic de construc ție. Aceste
elemente vor fi afi șate în
caseta de dialog Edit
Assembly Feature Scope .
Pentru înl ăturarea unui element
din listă, se va selecta înc ă
odată acel element, iar pentru
înlăturarea tuturor elementelor,
se poziționează cursorul mouse-ului în zona grafic ă, se apasă butonul din dreapta și
din meniul cursor se alege op țiunea Clear Selections .
• Se apasă butonul OK.
Pentru realizarea unui element de tip “cut” prin extrudare:
• Se deschide o nou ă schiță pe o suprafa ță plană a unui element din ansamblu, și apoi
se schițează profilul;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert , apoi Assembly
Feature , Cut, Extrude ;
• In caseta de dialog Extrude Cut Feature se precizeaz ă toți parametrii necesari
realizării blocului grafic (a se vedea realizarea prin extrudare a blocurilor grafice de
construcție);
• Se apasă butonul OK.
Pentru realizarea unui element de tip “cut” prin revolu ție:
• Se deschide o nou ă schiță pe o suprafa ță plană a unui element din ansamblu, și apoi
se schițează profilul care urmeaz ă a fi rotit și linia de ax ă (centerline);
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert , apoi Assembly
Feature , Cut, Revolve ;
• In caseta de dialog Revolve Feature se precizeaz ă toți parametrii necesari realiz ării
blocului grafic (a se ve dea realizarea prin revolu ție a blocurilor grafice de
construcție);
• Se apasă butonul OK.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
80

Pentru realizarea unui element de tip “hole” în cadrul unui ansamblu:
• Se selecteaz ă o suprafa ță plană a unei componente a ansamblului. Selectarea se va
face în apropierea lo cului în care se dore ște plasarea g ăurii.
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert , apoi Assembly
Feature , Hole Simple ;
• Se precizeaz ă elementele de definire a g ăurii în caseta de dialog Hole Feature;
• Se apasă butonul OK.
• Pentru a pozi ționa gaura cu precizie, se adu ce cursorul mouse-ului deasupra g ăurii
(în arborele de definire a an samblului sau în zona grafic ă) și se apasă butonul din
dreapta. Din meniul cursor se alege op țiunea Edit Sketch și apoi se pozi ționează
gaura cu ajutorul parametrilor dimensi onali sau a constrângerilor geometrice.
Pentru modificarea unui bloc grafic de construc ție realizat în cadrul ansamblului:
• Se selecteaz ă elementul vizat și se apasă butonul din dreapt a al mouse-ului;
• Din meniul cursor se alege una din op țiunile Edit Sketch , Edit Definition sau
Feature Scope ;
• Se realizeaz ă modificările dorite.

Realizarea pieselor cu configura ții complexe prin unirea pieselor cu configura ții
simple

Uneori, pentru realizarea pieselor cu configura ții complexe se poate apela la unirea
a două sau mai multe piese cu configura ții simple. Opera ția de unire elimin ă suprafețele
care se întrep ătrund și unește piesele într-un singur solid.
Pentru realizarea unei pies e complexe prin unirea a dou ă sau mai multe piese simple:
• Se modeleaz ă piesele cu configura ție simplă și apoi
se realizeaz ă un ansamblu în care se insereaz ă aceste
piese;
• Se poziționează piesele în cadrul ansamblului;
• Se salveaz ă ansamblul ( Save );
• Se realizeaz ă o nouă piesă în contextul ansamblului; Din meniul bar ăprincipal se alege articolul de
meniu Insert , și apoi Component , New Part ; Se introduce numele piesei cu configura ție
complexă și apoi se apas ă butonul Save ; Se selecteaz ă un plan sau o suprafa ță plană a
uneia dintre componentele ansamblului;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu
Insert , și apoi Features ,
Join.
• Se selecteaz ă piesele care
urmează a fi unite pentru
a realiza piesa cu configura ție complex ă.
Acestea vor fi listate în zona Design component
a casetei de dialog Join.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
81

• Se activeaz ă (dacă este necesar) op țiunile Hide input components și/sau Force
surface to surface contact ;
• Se apasă butonul OK al casetei de dialog Join;
• Pentru părăsirea modului de lucru Editing Part , se poziționează cursorul mouse-
ului undeva în zona grafic ă, se apasă butonul din dreapta și din meniul cursor se
alege opțiunea Edit Assembly: Numele Ansamblului .
Pentru modificarea piesei complexe prin ad ăugare sau înl ăturare de elemente:
• Se efectueaz ă un clic de mouse pe semnul + care se g ăsește la stânga piesei
complexe (ob ținute prin unire);
• Se selecteaz ă elementul Join# și se apasă butonul din dreapt a al mouse-ului;
• Din meniul cursor se alege op țiunea Edit Definition . In urma acestei ac țiuni se
deschide caseta de dialog Join.
• Se efectueaz ă modificările dorite (se adaug ă sau se elimin ă piese din caseta Design
component );
• Se apasă butonul OK al casetei de dialog Join.

Piesa complex ă obținută prin unirea a dou ă sau mai multe piese cu configura ție
simplă este dependent ă atât de piesele originale cât și de ansamblu. Aceasta înseamn ă că
orice modificare operat ă asupra pieselor originale sau asupra pozi ției acestora în cadrul
ansamblului se va reflecta automat și în piesa ob ținută prin unire.

Modelarea pieselor sudate

Piesele sudate (structurile sudate) sunt ansambluri de elemente, unite între ele cu
ajutorul cordoanelor de sudur ă.
Pentru ad ăugarea unui cordon de sudur ă între componentele unui ansamblu:
• Se realizeaz ă elementele componente ale
ansamblului;
• Se deschide un document SolidWorks de tip
ansamblu și se insereaz ă elementele care
urmează a fi sudate;
• Se pozi ționează elementele cu ajutorul
relațiilor de asamblare;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul
de meniu Insert , apoi Assembly Feature ,
Weld Bead ;

• Din caseta de dialog Weld Bead Type se
alege tipul sudurii și apoi se apas ă butonul
Next ;
• Din caseta de dialog Weld Bead Surface : Se selecteaz ă forma suprafe ței libere a
cordonului de sudur ă (Surface Shape ).
Aceasta poate fi plan ă (Flat), convex ă
(Convex ) sau concav ă (Concave ); Se specific ă parametrii Top Surface
Delta (distanța dintre cel mai înalt punct

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
82

al cordonului de sudur ă și suprafețele de contact – pentru
cordoane convexe), Bottom Surface Delta (parametru
necesar cordoanelor de sudur ă concave) și pentru sudurile
de colț Radius (raza unei bile imaginare ce ruleaz ă de-a
lungul cordonului de sudur ă – muchiile cordonului de
sudură coincid cu punctele de tangen ță dintre bil ă și
suprafețele sudate);

• Se apasă butonul Next al casetei de dialog Weld Bead Surface (în urma acestei
acțiuni se deschide caseta de dialog Weld Bead Mate Surfaces );
• Se selecteaz ă suprafețele necesare. Pentru toate tip urile de sudur ă se
precizeaz ă Contact Faces (acele
suprafețe care sunt unite de cordonul de
sudură). In funcție de tipul de sudur ă ales poate fi
necesară precizarea suprafe țelor care
delimiteaz ă lungimea cordonului de
sudură (Stop Faces ) și suprafa ța de la
care se va m ăsura valoarea stabilit ă pentru
parametrul Top Surface Delta (Top
Faces ).

• Se apasă butonul Next al casetei de dialog Weld Bead Mate Surfaces ;
• In caseta de dialog Weld Bead Part , fie se accept ă
numele implicit pentru fi șierul în care va fi salvat
cordonul de sudur ă, fie se precizeaz ă un alt nume;
• Se apasă butonul Finish al casetei de dialog Weld
Bead Part .
Pentru modificarea cordonului de sudur ă:
• In arborele de definire a ansamblului se expandeaz ă cordonul de sudur ă,
se poziționează mouse-ul deasupra elementului Weld Bead , se apasă butonul din
dreapta și din meniul cursor se alege op țiunea Edit Definition ;
• In fiecare dintre casetele de di alog care se deschid se opereaz ă modificările dorite.
Trecerea de la o caset ă la alta se face cu ajutorul butonului Next , iar când se ajunge
la ultima caset ă de dialog se apas ă butonul Finish .

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
83

Generarea documenta ției 2D (vederi, sec țiuni, detalii)

Realizarea documenta ției 2D (realizarea desenelor) în SolidWorks se face în dou ă
etape. Intr-o prim ă fază, pe baza modelului piesei sau por nind de la ansamblu, se genereaz ă
vederile 2D (proiec ții ortogonale, sec țiuni și vederi de detaliu). In faza a doua, se import ă
parametrii dimensionali care au fost folosi ți la modelarea piesei, se introduc tabelele de
componen ță pentru ansambluri, se introduc informa țiile de tip text necesare și apoi se
cosmetizeaz ă desenul.
Intre documentele SolidWorks de tip pies ă (sau ansamblu) și desen exist ă
asociativitate uni sau bidirec țională, ceea ce înseamn ă că orice modificare operat ă asupra
piesei sau ansamblului în fi șierul de definire, se va reflecta automat și în documentul de tip
desen.
Deși la prima vedere generarea documenta ției 2D poate p ărea o treab ă simplă, în
realitate nu este o opera ție complet automatizat ă și deseori consum ă mult timp (în special
faza de cosmetizare a desenului).

Crearea unui document SolidWorks de tip desen

Documentele SolidWorks de tip desen au extensia .slddrw și constau din una sau
mai multe vederi generate pe baza unui document de tip pies ă sau ansamblu. Pentru a se
putea genera vederile, piesele sau ansamb lurile asociate cu desenul trebuie s ă fie mai întâi
salvate.
Pentru a crea un document nou, de tip desen:
• Din caseta cu instrumente Standard se apasă butonul New , sau din meniul bar ă
principal se selecteaz ă articolul de meniu File și apoi subarticolul New ;
• In caseta de dialog New , se selecteaz ă Drawing și apoi se apas ă butonul OK.
• Din caseta de dialog Template To Use , se selecteaz ă un șablon: Standard Template . Sablon standard furnizat odat ă cu programul SolidWorks
(de exemplu A3-Landscape ); Custom Template . Sablon
utilizator definit anterior. No Template . Fără șablon.
In acest caz se precizeaz ă
mărimea plan șei (foii de
hârtie), fie prin alegerea din listă fie prin specificarea
dimensiunilor atunci când se alege op țiunea User
Defined .
• Se apasă butonul OK al casetei de dialog Template To Use .

Modificarea parametrilor plan șei pe care se realizeaz ă desenul

Parametrii care definesc plan șa pe care se va realiza desenul (m ărimea hârtiei,
factorul de scar ă, tipul de proiec ție, etc.) pot fi stabili ți înaintea gener ării primei vederi sau
pot fi modifica ți în orice moment al procesului de realizare a documenta ției 2D. Un desen

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
84

poate con ține mai multe plan șe, iar în cadrul unei aceleia și planșe pot fi inserate vederile
mai multor piese.
Pentru specificarea parametrilor unei plan șe:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra numelui plan șei în arborele de
definire a desenului, sau într-o zon ă goală a desenului și se apas ă butonul din
dreapta;
• Din meniul cursor, se alege op țiunea Properties ;
• Se opereaz ă modificările dorite în cadrul casetei de dialog Sheet Setup : Name . Se introduce numele
planșei (de exemplu Plansa1 ); Paper size . Se stabile ște
mărimea hârtiei pe care se
realizează desenul, prin selectare
din listă. Dacă se alege op țiunea
User Defined , este necesar ă
specificarea în ălțimii ( Height ) și
lățimii ( Width ) hârtiei; Scale . Se precizeaz ă factorul de
scară implicit pentru toate
vederile care vor fi inserate în desen și aparțin acestei plan șe.
Factorul de scar ă poate fi
modificat ulterior, pentru fiecare vedere în parte.
Template . Se alege șablonul
dorit din list ă, sau se alege op țiunea Custom sau None . Dacă se alege op țiunea
Custom , se va utiliza butonul Browse pentru a selecta șablonul utilizator dorit. Type of projection . Se stabile ște tipul de proiec ție (european – First angle sau
american – Third angle ) care va fi utilizat la generarea vederilor. Next view label , Next datum label . Se precizeaz ă litera din alfabet care va fi
utilizată atunci când se genereaz ă secțiuni sau când se marcheaz ă bazele de
cotare.
• Se apasă butonul OK al casetei de dialog Sheet Setup .
Pentru ad ăugarea unei noi plan șe în cadrul unui document SolidWorks de tip desen:
• Din meniul bar ă principal se alege articolul de meniu Insert și apoi subarticolul
Sheet . De asemenea se poate pozi ționa cursorul mouse-ului deasupra oric ărui nume
de planșa (în arborele de definire a desenului sau în partea de jos a ferestrei desen)
și apoi se poate ap ăsa butonul din dreapta și alege op țiunea Add Sheet din meniul
cursor.
• In caseta de dialog Sheet Setup se opereaz ă modificările dorite și apoi se apas ă
butonul OK.
Pentru a șterge o plan șă din cadrul unui desen:
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra numelui plan șei în arborele de
definire a desenului sau în pa rtea de jos a ferestrei desen și se apasă butonul din
dreapta;
• Din meniul cursor se alege op țiunea Delete ;

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
85

• Se apasă butonul Yes din caseta de dialog Confirm Delete pentru a confirma
ștergerea (ac țiunile care conduc la pierdere de informa ție, de obicei cer confirmare).

Sabloane, plan șe și vederi

Entitățile de tip not ă, elemente schi țate, etc., create în cadrul unui document de tip
desen, apar țin șablonului, plan șei sau vederii care a fost activ ă în momentul realiz ării
entității respective. In general, pentru a putea fi modificat ă o astfel de entitate, trebuie
activat în prealabil “proprietarul” ei.
De exemplu, se activeaz ă o vedere și se deseneaz ă o linie ce apar ține acestei vederi.
Dacă ulterior se mut ă sau se șterge vederea, segmentul de dreapt ă va fi și el mutat sau
șters. Pentru modificarea segmentului de dreapt ă este necesar a se ac tiva mai întâi vederea.
Dacă segmentul de dreapt ă este desenat când este activ ă planșa, acesta nu este afectat
atunci când se mut ă sau se șterg vederile.
In cazul modific ării șabloanelor, atâta timp cât acest ea sunt active, de pe ecran
dispar toate celelalte elemente care apar țin planșei (vederi și elemente schi țate sau note).
Pentru modificarea unui șablon:
• Din meniul bar ă principal, se selecteaz ă articolul de meniu Edit și apoi subarticolul
Template . De asemenea se poate pozi ționa cursorul mouse-ului într-o zon ă goală a
planșei pe care se realizeaz ă desenul sau deasupra numelui plan șei în arborele de
definire a desenului, pozi ționare urmat ă de apăsarea butonului din dreapta și
alegerea op țiunii Edit Template din meniul cursor. Dac ă planșa nu are definit un
șablon, se poate crea unul prin selectarea op țiunii Edit Template urmată de
apăsarea butonului Rebuild .
• Se fac modific ările dorite;
• Pentru părăsirea modului de lucru Edit Template (modificare șablon), din meniul
bară principal se selecteaz ă articolul Edit și apoi Sheet , sau din meniul cursor se
alege opțiunea Edit Sheet .

Vederile care se genereaz ă în cadrul unui document SolidWorks de tip desen, sunt
de două tipuri: vederi generate pe baza unei piese sau a unui ansamblu ( Standard 3 View ,
Named , Relative to Model ) și vederi care au la baz ă alte vederi generate anterior
(Projection , Auxiliary , Detail , Section , Aligned Section , Broken ). De asemenea pot fi
create și vederi goale ( Empty ) pentru realizarea schi țelor (situa ție în care calculatorul este
folosit ca și planșetă electronic ă).
Pentru unele opera ții care se efectueaz ă în cadrul documentelo r de tip desen este
necesară selectarea unei vederi iar pentru altele este necesar ă activarea vederilor.
Operațiile care necesit ă selectarea unei vederi sunt: ge nerarea unei alte vederi prin
proiecție, inserarea liniilor de ruptur ă în cadrul vederii, mi șcarea vederii pentru
repoziționarea ei pe plan șa de desenare și redimensionarea frontierelor unei vederi. O
vedere selectat ă apare pe ecran cu frontierele supraluminate (culoare verde și elemente de
control la col țuri și pe mijloacele laturilor) , iar selectarea efectiv ă se realizeaz ă prin
efectuarea unui clic de mouse în interiorul acesteia.
Activarea unei vederi se realizeaz ă prin efectuarea unui d ublu clic de mouse în
interiorul acesteia, și permite construirea prin schi țare a elementelor în cadrul vederii.
Acestea sunt necesare pentru schi țarea liniilor (traseelor) de sec ționare și pentru definirea
zonelor care sunt utilizate la generarea vederilor de detaliu. Pentru modificarea unui
element schi țat este necesar ă activarea în prealabil a vederii de care acesta apar ține. O

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
86

vedere activ ă este prezentat ă pe ecran sub forma unei fere stre cu marginile (dreapta și jos)
umbrite.
Când cursorul mouse-ului se pozi ționează deasupra unei vederi, frontierele acesteia
sunt supraluminate. M ărimea ferestrei în care este afi șată vederea, atunci când aceasta este
inserată în cadrul unui desen, este calculat ă automat de c ătre sistem, pe baza m ărimii,
formei și orientării piesei sau ansamblului. Dimensiun ile acesteia pot fi modificate, astfel
încât vederea s ă poată fi selectat ă sau activat ă mai ușor.
Pentru modificarea dimensiuni lor ferestrei unei vederi:
• Se selecteaz ă vederea;
• Se poziționează cursorul mouse-ului pe unul dintre
elementele de control din col țurile chenarului sau de pe
mijloacele laturilor;
• Când cursorul î și schimbă forma, se trage de elementul
de control și se redimensioneaz ă fereastra.

Generarea vederilor care au la baz ă o piesă sau un ansamblu

Vederile care au la baz ă o piesă sau un ansamblu sunt: Standard 3 View (vederile
standard), Named View (vedere desen care are la baz ă o vedere model predefinit ă sau
definită de utilizator) și Relative View (vedere în care orientarea piesei se define ște pe
baza select ării a două suprafețe perpendiculare ale modelului).
Pentru generarea vederilor standard ( Standard 3 View ):
• Se deschide fi șierul piesei sau al ansamb lului pentru care urmeaz ă a fi generat ă
documenta ția 2D;
• Se deschide un nou document SolidWorks de tip desen;
• Se apasă butonul Standard 3 View din
caseta cu instrumente Drawing , sau din
meniul bar ă principal se alege articolul de
meniu Insert , apoi subarticolul Drawing
View și în final Standard 3 View .
Cursorul mouse-ului ia o form ă caracteristic ă (o săgeată care are ata șată o prismă);

• Se activeaz ă fereastra piesei sau a ansamblului și se efectueaz ă un clic de mouse
într-o regiune liber ă a zonei grafice sau se selecteaz ă numele piesei sau al
ansamblului din arborele de definire.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
87

Generarea vederilor standard se face în conformitate cu sistemul de proiec ție ales
(sistemul de proiec ție european – First angle sau sistemul de proiec ție american – Third
angle ).
Pentru generarea unei vederi desen care are la baz ă o vedere model ( Named View ):
• Se apasă butonul Named View din caseta
cu instrumente Drawing , sau din meniul
bară principal se alege articolul de meniu
Insert , apoi subarticolul Drawing View
și în final Named View .
• Se activeaz ă fereastra piesei sau a
ansamblului și se efectueaz ă un clic de
mouse într-o regiune liber ă a zonei
grafice.
• Din caseta de dialog Drawing View –
Named View se selecteaz ă numele
vederii și apoi se apas ă butonul OK.
• In fereastra desenului se efectueaz ă un
clic de mouse în zona în care se dore ște
plasarea vederii.
Pentru generarea unei vederi în care orientarea piesei se define ște pe baza select ării a
două suprafețe perpendiculare ale modelului ( Relative View ):
• Se apasă butonul Relative View din
caseta cu instrumente Drawing , sau din
meniul bar ă principal se alege articolul de
meniu Insert , apoi subarticolul Drawing
View și în final Relative to Model .
• Se activeaz ă fereastra piesei sau a ansam-
blului.
• Se selecteaz ă o suprafa ță plană pentru
care se dore ște o anumit ă orientare. In
urma acestei ac țiuni se deschide caseta de dialog Drawing View Orientation .
• Se selecteaz ă orientarea fe ței (Front , Top, Left, etc.) și apoi se apas ă butonul OK.
• Se selecteaz ă o altă față, perpendicular ă pe prima, se stabile ște orientarea acestei
fețe și apoi se apas ă butonul OK.

• In fereastra desenului se efectueaz ă un clic de mouse în zona în care se dore ște
plasarea vederii. Vederile generate în aces t fel nu sunt aliniate implicit cu alte
vederi și pot fi pozi ționate liber în orice zon ă a planșei.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
88

Generarea vederilor care au la baz ă o altă vedere generat ă anterior

Vederile desen care au la baz ă o vedere generat ă anterior sunt: Projected View
(vedere ob ținută prin proiec ție ortogonal ă de-a lungul direc ției verticale sau orizontale),
Auxiliary View (vedere auxiliar ă – obținută prin proiec ție ortogonal ă de-a lungul normalei
la suprafa ța selectată), Detail View (vedere de detaliu), Broken View (vedere cu ruptur ă),
Section View (secțiune) și Aligned Section View (secțiune rotită).
Pentru generarea unei vederi prin proiec ție (Projected View ):
• Se selecteaz ă o vedere existent ă prin efectuarea unui clic de mouse în interiorul
acesteia;
• Se apasă butonul Projected View din
caseta cu instrumente Drawing , sau din
meniul bar ă principal se alege articolul de
meniu Insert , apoi subarticolul Drawing
View și în final Projection .
• Pentru stabilirea direc ției de proiec ție, se deplaseaz ă cursorul mouse-ului pe ecran
de o parte sau de alta a vederii selectate. Pozi ția vederii proiect ate poate fi la
dreapta, la stânga, deasupra sau sub vederea selectat ă.
• Când vederea se g ăsește în pozi ția dorită, se efectueaz ă un clic de mouse pentru
plasarea ei. Noua vedere este aliniat ă cu vederea p ărinte, și implicit poate fi
deplasată numai de-a lungul direc ției de proiec ție.

• Pentru afi șarea unei s ăgeți care să indice direc ția de proiec ție, se pozi ționează
cursorul mouse-ului deasupra vederii ob ținute prin proiec ție, se apas ă butonul din
dreapta și din meniul curs or se alege op țiunea Properties . In caseta de dialog
Drawing View Properties se activeaz ă opțiunea Display view arrow și apoi se
introduce eticheta dorit ă (maxim dou ă caractere).
Pentru generarea unei vederi auxiliare ( Auxiliary View ):
• Se selecteaz ă muchia de referin ță (se va evita selectarea unei muchii orizontale sau
verticale);
• Se apasă butonul Auxiliary View din
caseta cu instrumente Drawing , sau din
meniul bar ă principal se alege articolul de

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
89

meniu Insert , apoi subarticolul Drawing
View și în final Auxiliary .
• Se poziționează cursorul mouse-ului în
zona în care se dore ște inserarea vederii și
apoi se apas ă butonul din stânga.
Programul afi șează automat o s ăgeată (sau
un set de s ăgeți dacă se utilizeaz ă
standardul ANSI) care indic ă direcția și
sensul de vizualizare.
• Pentru înl ăturarea săgeții, se pozi ționează
cursorul mouse-ului deasupra vederii
auxiliare sau deasupra numelui acesteia în
arborele de definire a desenului, se apas ă
butonul din dreapta și din meniul cursor se
alege opțiunea Properties . In caseta de dialog Drawing View Properties se
dezactiveaz ă opțiunea Display view arrow .
Pentru generarea unei vederi de detaliu ( Detail view ):
• Se activeaz ă vederea p ărinte (nu se poate genera o ve dere de detaliu pe baza unei
alte vederi de detaliu, pe baza unei vede ri explodate – ansamb lu, sau pe baza unei
vederi de tipul Named View ce are atributul Perspective activat);
• Utilizând instrumentele de desenare (schi țare) se va desena un profil închis în jurul
zonei de interes (profilul poate avea orice form ă dar este recomandat totu și să fie
cerc). Dac ă se dorește poziționarea precis ă a profilului în raport cu modelul, acesta
poate fi dimensionat.
• Se selecteaz ă un element al profilului;
• Se apasă butonul Detail View din caseta
cu instrumente Drawing , sau din meniul
bară principal se alege articolul de meniu Insert , apoi subarticolul Drawing View
și în final Detail .

• Când vederea este în pozi ția dorită, se efectueaz ă un clic de mouse pentru plasarea
vederii. In mod implicit vederile de detaliu nu sunt aliniate cu alte vederi și în
consecință, pot fi plasate oriunde pe plan șă.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
90

Pentru generarea unei vederi cu ruptur ă
(Broken View ):
• Se selecteaz ă vederea în care se dore ște
introducerea rupturii;
• Din meniul bar ă principal se alege articolul
de meniu Insert și apoi Vertical Break
(sau Horizontal Break ). In fereastra
vederii apar dou ă linii de ruptur ă.
• Cu ajutorul mouse-ului (prin tragere), se
poziționează liniile de ruptur ă în zona
dorită;
• Se apasă butonul din dreapta al mouse-ului
și din meniul cursor se alege op țiunea
Break View .

Dacă se dorește revenirea la dimensiunile
inițiale ale vederii, se pozi ționează cursorul
mouse-ului în interiorul acesteia, se apas ă butonul
din dreapta și din meniul cursor se alege op țiunea Un-Break View .
Pentru generarea unei sec țiuni ( Section View ):
• Se activeaz ă vederea p ărinte (prin dublu clic în in teriorul vederii sau prin ap ăsarea
butonului din dreapta al mouse-ului și selectarea op țiunii Activate View – în
ipoteza în care este dezactivat ă opțiunea Dynamic drawing view activation din
Tools , Options , Drawings );
• Se deseneaz ă traseul de sec ționare folosind comanda Centerline sau Line ;
• Din meniul bar ă principal, se alege articolul de meniu Insert și apoi Make Section
Line . Săgețile indică sensul de vizualizare a sec țiunii, iar dac ă se dorește
schimbarea acestuia, se efectueaz ă un dublu clic pe un segm ent al traseului de
secționare.
• Cu traseul de sec ționare selectat, se apas ă
butonul Section View din caseta cu
instrumente Drawing , sau Insert ,
Drawing View , Section .

• Când vederea se g ăsește în pozi ția dorită, se efectueaz ă un clic de mouse pentru
poziționarea acesteia. In mod implicit sec țiunea este aliniat ă cu vederea p ărinte și
poate fi deplasat ă doar de-a lungul direc ției indicat ă de săgeți.

Pentru generarea unei sec țiuni rotite ( Aligned Section View ) se procedeaz ă în mod
similar. Traseul de sec ționare trebuie s ă conțină două segmente de dreapt ă la un unghi

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
91

diferit de 90°, iar la generarea vederii se va ține cont de faptul c ă segmentul selectat
dictează direcția de proiec ție.

Când se genereaz ă secțiuni în ansambluri, exist ă posibilitatea de a exclude anumite
componente din mul țimea pieselor care vor fi sec ționate (cazul tipic al arborilor și al
nervurilor sec ționate longitudinal).

De asemenea, tot când se genereaz ă secțiuni în ansambluri, mai exist ă și
posibilitatea ha șurării automate, cu parametri diferi ți, a pieselor care vin în contact.

Modificarea pozi ției vederilor în cadrul plan șei de desenare

Poziția inițială a vederilor generate în cadru l unui desen poate fi modificat ă prin:
deplasarea vederii într-o alt ă poziție (mutare), alin ierea vederilor și rotirea acestora.

Grafică asistată de calculator   Suport de curs
92

Pentru deplasarea unei vederi într-o alt ă poziție:
• Se selecteaz ă vederea;
• Se poziționează cursorul mouse-ului deasupra cadr ului ferestrei (nu pe elementele
de control pentru redimensionare);
• Prin tragere cu mouse-ul, se deplaseaz ă vederea în pozi ția dorită.
Pentru alinierea a dou ă vederi:
• Se selecteaz ă vederea care urmeaz ă a fi aliniat ă;
• Din meniul bar ă principal, se selecteaz ă articolul de meniu Tools , apoi Align
Drawing View și Horizontal to another view (sau Vertical to another view );
• Se selecteaz ă vederea cu care urmeaz ă a fi făcută alinierea. Centrele celor dou ă
ferestre vor fi alinia te de-a lungul direc ției de aliniere.
Pentru rotirea unei vederi din cadrul desenului:
• Se selecteaz ă o muchie a modelulu i din cadrul vederii;
• Din meniul bar ă principal, se selecteaz ă articolul de meniu Tools , apoi Align
Drawing View , Horizontal Edge (sau Vertical Edge ). Vederea va fi rotit ă până
când muchia selectat ă devine orizontal ă sau vertical ă.

Afișarea muchiilor modelului în cadrul vederilor desen

In cadrul unei vederi desen, much iile vii ale modelului pot fi afi șate în trei moduri:
reprezentarea tuturor muchiilor – reprezen tare de tip “cad ru de fire” ( Wireframe ),
muchiile ascunse afi șate estompat ( Hidden In Gray ) și afișarea modelului f ără muchiile
ascunse ( Hidden Lines Removed ). Muchiile aparente (zonele de tangen ță ale suprafe țelor)
pot fi afișate în dou ă moduri (cu linie continu ă sau cu tip de linie specificat de utilizator)
sau pot să nu fie afi șate deloc.
Pentru specificarea m odului implicit de afi șare a muchiilor în cadrul unei vederi:
• Din meniul bar ă principal, se selecteaz ă articolul de meniu Tools , apoi Options și
Drawings ;
• In zona Default display for new drawing views a casetei de dialog, se selecteaz ă
Wireframe , Hidden in gray sau Hidden lines removed pentru muchiile vii, și
Tangent edges visible , Tangent edges with font sau Tangent edges removed
pentru muchiile aparente.
• Se apasă butonul OK al casetei de dialog Options .