Locotenent Raluca COȘEA [626887]

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”

Locotenent Raluca COȘEA

REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT

DOMENIUL: ȘTIINȚE MILITARE

Conducător de doctorat:
Gl.(r) prof. univ. dr.
Anghel ANDREESCU

București, 2015

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
2 din 19 CUPRINSUL
TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE
Capitolul I
RELIGIA ȘI SINUCIDEREA
1.1. Terorismul pe Glob
1.2. Legea Sharia
1.3. Fatwa și Suicidul
Capitolul II
PSIHOLOGIE ȘI SINUCIDERE
2.1. Introducere în Teoria Psihologică a Suicidului
2.2. „Efectul Lucifer”
2.2.1. Experimentul Standford
2.2.2. Abu Ghraib
2.2.3. Tehnici de manipulare
2.3. Istoria morții liber alese
2.4. Liderii teroriști și manipularea adepțiilor
2.5. Cauzele sociale ale sinuciderii și tipologii sinucigașe
– Studiu de caz: Tipologii sinucigașe –
2.5.1. Sinuciderea egoistă
2.5.2. Sinuciderea altruistă
2.5.3. Sinuciderea anomică
2.6. Impactul atacului sinuncigaș asupra societății
2.6.1. Societatea și suicidul
2.7.Teroristul sinucigaș
2.7.1. Personalitatea teroristului
2.7.2. Sinuciderea – Noua armă a războiului
2.7.3. Martirizarea – Provocare religioasă
Capitolul III
LEGISLAȚIA ÎMPOTRIVA ACTELOR DE TERORISM
3.1. Legi naționale privind combaterea terorismului
3.2. Percepția Uniunii Europene cu privire la acțiunile tero riste
3.3. Raporturi internaționale privind drepturile omului
3.4. Sancțiunile securității naționale împotriva terorismului
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
LISTA CU ABREVIERI
BIBLIOGRAFIE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
3 din 19 LISTA CU ANEXE
Nr. 1 – Legea 535 privind Prevenirea și combaterea terorismului ;
Nr. 2 – Legea 656/2002 republicată 2012 pentru prevenirea și sancționarea spălării
banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării
actelor de terorism;
Nr. 3 – Lege nr. 301 din 2004 „Codul penal” – Articolul 295 – Acte de terorism;
Nr. 4 – Strategia de Securitate a Uniunii Europene COMISIA EUROPEANĂ, Bruxelles,
22.11.2010, COM(2010) 673;
Nr. 5 – Acte normative, aplicabile în domeniul prevenirii și combaterii terorismului pe
teritoriul României;
Nr. 6 – Strategia de Securitate Națională a României (Rezumat);
Nr. 7 – Interviu cu Philip Zimbardo și comparația cu experimentul Pitești.

Cuvinte cheie: terorism, suicid, amenințar e, combatere, bombă, psihopatologie;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
4 din 19
Teza de doctorat „ Terorismul Suicidar – Amenințare gravă la adresa Securității
Naționale și Internaționale ” reprezintă un studiu de cercetare care demonstrează importanța
dezvoltării domeniului psihologei terorismului în general și al individului terorist în special.
La începutul acestei lucrări dorim a preciza faptul că în elaborar ea am fost animați de
persuasiunea că aceasta va contribui la îmbunătățirea domeniului de cercetare ales atât la nivel
conceptual cât și empiric. De asemenea, considerăm că va facilita creșterea eficienței studiilor
și testărilor psihologice, pe anumite pe rsoane implicate în atacuri teroriste și va duce poate la
dezvoltarea și conceptualizarea unor date concrete cu privire la profilul teroristului sinucigaș.
Considerăm că alegerea temei de cercetare este justificată din acest punct de vedere. În
analogie, în ceea ce privește motivația cercetării, aceasta este îndreptată în mai multe direcții. În
ultimii ani, evoluția societății a schimbat viziunea analiștilor și chiar populației asupra unui
viitor sigur, evoluție care a alunecat pe o panta a incertitudinii, iar actul de terorism sinucigaș a
„declarat” că este mult mai mult decât o simplă definiție.
O altă motivație este aceea că, în lumina evenimentelor tragice, analiza calitativă și
obiectivă a unui atac terorist și a unui terorist este dificilă, iar motive le pentru care un individ
devine terorist sinucigaș sunt dive rse și subtile. Un atac terorist sigucigaș deține implicații
sociale și economice consistente în regiunile și societățile care se confruntă cu astfel de acte.
Numărul mare de atacuri teroriste din ultima perioadă, demonstrează anvergura crescută
a amenințărilor și vulnerabilităților care înconjoară anumite zone și regiuni, peste tot pe glob.
Fiecare individ în parte și fiecare grup din care face sau nu parte are o tendință spre
ideea de suicid, tendință care nu a putut fi explicată prin psihologia și psihopatologia personală,
conștiința individului și nici prin natura respectivei persoane, locul sau familia în care a fost
educat și crescut. Totuși, în cazul unei persoane născute, crescute și educ ate într -o zonă
conflictuală, într -o societate cu caracteristici violente și criminale, cu deficiențe morale, o
descriere de acest gen va convinge pe oricine că un viitor terorist poate fi atras de ideea de
suicid în scopul ajutorului oferit grupării din c are face parte. Aceste tipologii de societăți
conflictuale sunt extrem de complexe, în comparație cu o societate fără probleme majore și fără
cutremure sociale sau morale.
Nu poate fi constituită o regulă strictă în această privință, dar de cele mai multe ori în
ceea ce privește suicidul, acesta este fără îndoială conectat cu istoricul social și educativ,
constituindu -se într -un fenomen colectiv1.
Organizațiile teroriste sunt considerate societăți închise, în care liderii acceptă noi adepți
cu diferite per sonalități, cu un ridicat grad de inteligență, profesioniști în domenii variate,
cercetători, oameni de știință, dar și oameni al căror scop unic în viață este răzbunare. Evident
nu putem compara oameni cu niște șobolani de laborator, dar de multe ori au f ost identificate
dovezi în acest sens, anume tratamente de tip laborator, manipulare și sacrificii. Aceste societăți
închise, organizații teroriste le pot oferi adepților lor posibilitatea de a refuza apartenența la
respectiva grupare cum Eric Berne explic ă în Psihologia destinului uman: „ …colivia are o ușă
deschisă și individul trebuie doar să iasă dacă vrea într -adevăr. Dacă nu vrea să iasă, de cele
mai multe ori propriul destin îl ține blocat. Aceasta cușcă este un loc confortabil și familiar. ”
Prin pr ocesele psihologice individuale se pot defini raporturile intergrupuri, majoritatea
teoretizărilor empirice având la bază studiul uniformităților individuale, fără a fi legate de

1 Durkheim, Emile, Despre Sinucidere , Ed. Institutul European, Iași, 2007, p.133 .

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
5 din 19 factori externi, interacțiuni sociale sau raporturile dintre grup și individ. Individul și relația
individuală a unei persoane cu grupul din care face parte și analiza psihologică a acestuia îi
conferă conceptului de grup o semnificație calitativă.
De-a lungul istoriei, stereotipurile, prejudecățile și fenomenele de discriminare n u au
fost uniform răspîndite în cadrul culturilor. Un exemplu în acest sens îl constituie victimele
persecuției antisemite din timpul celui de -al doilea război mondial, evreii fiind protejați de
unele autorități și de populația civilă, în timp ce, în alte țări, aceștia au fost considerați dușmani
și au fost îndepărtați prin diverse metode. Totul se rezumă la trăsături, explicate de psihologul
G.W. Allport2 prin modele învățate în cursul socializării infantile. În ceea ce privește teroristul,
fenomenele disc riminatorii pot deriva din influențele familiale la care copilul a fost supus pe
parcursul primilor lui ani de viață, în acest caz, regiunea în care a fost educat, societatea și
religia de care aparține.
De asemenea, un canal influent de propagare a preju decăților îl constituie și mass -media
care aduce frecvent în prim plan stereotipiile despre indivizi sau grupuri.
Fiind în imposibilitatea de a -și atinge obiectivele nerealiste prin mijloace convenționale,
teroriștii și grupările teroriste încercă să trans mită mesaje ideologice sau religioase prin acțiuni
violente. Prin alegerea țintei, de cele mai multe ori simbolice sau reprezentative ale regiunii
vizate, teroriștii doresc creearea unui impact puternic asupra publicului vizat sau inamicilor săi,
prin acte le de violență, în ciuda resurselor materiale limitate. În acest sens, prin acțiunile
violente, ei doresc să demonstreze spre exemplu, că guvernul vizat nu își poate proteja proprii
cetățeni, sau că asasinarea unei anumite persoane poate așeza în prim pla n viziunile politice ale
grupării.
Totodată, potențialul și dinamismul unui atac terorist sinucigaș, are o capacitate crescută
în atingerea țintei alese, pagube majore, cu o posibilitate minimă ca teroristul să poată fi prins și
interogat. Analiști din dom eniu au concluzionat că cercetarea în domeniul terorismului poate fi
diseminată pe mai multe direcții care se referă la abordarea psihologică și socială a individului,
la abordarea strategică care necesită legi și strategii eficiente de apărare dar și abor darea
religioase.
Rezultate analitice similare au evidențiat că atacurile teroriste de tip sinucigaș au
capacitatea de a ținti clar scopul propus, iar scopurile și ideologiile grupărilor rezonează într -un
fel sau altul cu nevoile psihosociale ale indivizilor care doresc să devină membrii în astfel de
grupări. În consecință, sunt necesare studii și cercetări permanente în ceea ce privește
terorismul sinucigaș și psihopatologia individului care recurge la aceste lucruri.
Însemnătatea verosimilă ac ordată cercetării în domeniul terorismului și terorismului
suicidar, pe plan internațional, coroborată cu datele statistice furnizate de către organizațiile
internaționale din domeniu, reliefează importanța temei de cercetare atât la nivel
macroeconomic câ t și la nivel microeconomic.
Pe plan național, studiile în acest sens sunt extrem de puține, vizând anumite segmente
ale problematicii de terorism în general și de terorism suicidal în special. Privind la acest
context, am dorit a prezenta gradul de nouta te al lucrării, în contextul situației de securitate
globale. Gradul de noutate este constituit din următoarele elemente:
 propunerea autoarei ce vizează perfecționarea unei tipologii de terorist sinucigaș;
 modul de aplicare al metodologiei de cercetare în acest domeniu;

2 Allport, G.W, The Nature of Prejudice . Ed. Addison – Wesley, (1954) pp34 -46.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
6 din 19  rezultatele analitice similare alături de rezultate complet diferite celor internaționale față
de tema abordată;
 realizarea unei cercetări ce vizează legislația în domeniu și posibilitatea unui nou cadru
legislativ în aceste domeniu.
În conc ordanță cu importanța temei de cercetare, este de menționat faptul că obiectivul
principal al demersului științific constă în identificarea elementelor psihosociale și tipologiilor
de caracter ale persoanelor care ajung să reacurgă la astfel de acte terori ste.
În acest sens, am încercat determinarea existenței unor legături și asocieri între actul
terorist și factori sociali și psihologici, toate acestea cu scopul de a determina nivelul de
gravitate și posibile metode de contracarare în domeniul legislativ național și internațional.
Obiectivul acestei lucrări se va realiza și mai departe prin intermediul unei cercetări cantitative
exhaustive.
Obiectivele secundare sunt ramificate din obiectivul principal al cercetării și sunt
delimitate la nivel teoretic ș i aplicativ. Astfel că, pe plan teoretic, am încercat clarificarea unor
concepte și abordări moderne ce vizează fenomenul suicidar și acțiunea de terorism suicidar,
analizarea fenomelogiei acestor acte pe plan național și internațional ca domeniu fundament al al
realizării unei stări de securitate. De asemenea, am încercat clarificarea sistematică a
importanței terorismului suicidar, clarificarea conceptelor adiacente, identificarea unui model
referitor la psihopatologia individului implicat în astfel de act e, dar și identificarea unor
indicatori care vizează eficientizarea unei astfel de analize.
La nivel aplicativ, au fost impuse următoarele obiectivele:
 identificarea unor legături între manipulare și martirizare în vederea perfecționării
analizei sociale;
 identificarea dimensiunii sociale și psihologice;
 gruparea trăsăturilor teroristului sinucigaș și analiza acestora;
 identificarea unor noi tipologii de teroriști sinucigași în funcție de tipurile de sinucidere;
 identificarea unor similarități între rezultatele prezentei cercetări și rezultatele
cercetărilor internaționale în domeniu.
În vederea conturării unui cadrul adecvat demersului științific și atingerii obiectivelor
propuse în cadrul cercetării, considerăm importantă sistematizarea prezentei l ucrări.
Atentatele sinucigașe cu bombă nu se pot separate de religie, atacatorii considerând că
conceptul de jihad este sinonim cu cel de război. Baza ideologică a unei astfel de interpret ări
are rădăcini adânci în teologie islamică, dar s -a remarcat cu pr ecădere în secolul al XX -lea, prin
scrierile teoreticienilor Frăției Musulmane și a fost dezvoltată în continuare de către succesorii
acestora , cei mai cunoscuți fiind Statul Islamic .
Atacurile teroriste de tip sinucigaș au devenit o armă preferată a grupărilor teroriste, din
cauza mortalității ridicate și capacității de a provoca haos și frică în rândul populației. Aproape
zilnic, mass -media transmite știri despre decese cauzate de atacurile sinucigașe, fără a explica
motivația atacatorilor. Între 198 1 și 2006, au avut loc 1200 atacuri sinucigașe, adică 4% din
totalul atacurilor teroriste din lume, cu 14599 morți, 32% din totalul deceselor în urma
atacurilor teroriste de orice fel.
Adevăratul musulman va explica faptul că la distanță de extremism și d eparte de
fanatism, adevărata religie a Islamului este o religie a harului, o religie a justiție și o religie

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
7 din 19 care poruncește ca toate contractele să fie îndeplinite și păstrate. Religia Islamică nu permite
minciuni, nefiind o religie barba ră sau care să a probe trădarea .
Sharia3, sau legea islamică, influențează codul de legi din majoritatea țărilor musulmane.
O mișcare pentru a permite Sharia să guverneze propriul statut, un set de reglementări care se
referă la căsătorie, divorț, moștenire și custodie, se extinde chiar și în Occident.
Legea Sharia este legea Islamului (de asemenea scris Shariah sau Shari'a) este dreptatea acțiunilor și
cuvintelor lui Muhammad, strânse de către acesta în „Sunnah” și Coran. Legea Sharia în sine nu
poate fi modificată, dar i nterpretarea acesteia poate fi o metodă de mișcare a imamilor. Unele
interpretări sunt folosite pentru a justifica pedepse crude, cum ar fi amputarea și lapidare,
precum și un tratament inegal femeilor cu privire la moștenire, port și independență.
Sharia a fost elaborată după sute de ani de la moartea profetului Muhammad, în anul 632,
la momentul extinderii Imperiul Islamic, spre Africa de Nord în vest și spre China, în est. Când
discutăm despre termenii de pedeapsă și egalitate în Sharia, cele mai import ante aspecte ale
legii sunt căsătoria și divorțul, în timp ce dreptul penal este cel mai controversat. În Sharia,
există categorii de infracțiuni, cele care prescriu o pedeapsă specifică din Coran, cele care intră
sub incidența discreției judecătorului, pr ecum și cele soluționate printr -o măsură tit -for-tat.
Sharia a devenit un subiect de preocupare politică în Statele Unite ale Americii în ultimii
ani, unde s tatul Oklahoma a adoptat în noiembrie 2010 interzicerea utilizării legii Sharia în
procese.
La în ceputurile terorismului, atacurile sinucigașe cu bombă, aveau cu preponderență
adepți de religie musulmană, îndoctrinați de către „instituții” extremiste și declarații jihadiste ,
iar atacurile sinucigașe au reprezentat o tactică de bază a grupărilor de ins urgenți încă din 1970.
Detalii cu privire la tipologia atacatorului sinucigaș din acele vremuri, se referă la persoane
iraționale, cu tendințe de nebunie, care decid să renunțe la propria viață în urma unor
circumstanțe grave4. Cu timpul însă, caracteristi cile acestor atacatori s -au modificat substanțial,
atât în ceea ce privește naționalitate individului, cât și motivele pentru care acesta recurge la
atacul propriu -zis, în urma căruia este conștient că își va pierde viața. Atacatorii din ultimii ani
nu pre zintă semne de depresie, nu sunt sociopați, din contră sunt mai degrabă voluntari decât
recruți, sunt produse ale interacțiunii sociale dintre indivizi5.
Religia încă ocupă un rol extrem de important pe podumiul motivelor pentru care
indivizii recurg la aceste acte și d e cele mai multe ori, sunt oferite motive cu implicații puternic
religioase, deși Coranul interzice suicidul.
Din punct de vedere psihologic, acțiunile tero riste se definesc prin violență și
agresivitate. Aceste caracteristici se pot proie cta în viața reală, în fantastic sau asupra propriei
persoane prin proiecții psihologice la nivelul preconștientului, fapt pentru care , prin analiză pot
fi îndepărtate.
Luând ca exemplu atacatorul terorist, aceste proiecții pot domina în întregime psihicul
individului, transformându -se în psihoză, cazurile de acest gen putând fi observate de cele mai
multe ori în cadrul grupărilor teroriste omogene ai căror lideri recurg la metode de tip „spălarea
creierului” și îndoctrinare. Adepții conviețuiesc cu lideri, agresori psihici care, îi menține
adeptului nevroza, determinându -l astfel să avanseze spre starea de psihoză.

3 http://cultural.bzi.ro/Sharia -sau-legea -islamica -14650/ – Accesat la data de 05.03.2014
4 http://www.inter -islam.org/Pro hibitions/suicide.html – Accesat la data de 03.03.2015
5 http://islamqa.info/en/70363 – Accesat la data de 03.03.2015

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
8 din 19 În ceea ce privește comportamentele teroriștiilor sinucigași, acestea sunt extrem de
diverse, simpla dorință de a -și încheia viața, răzbunarea sau susținerea unei alte persoane în
derularea planurilor, ca în cazul unor grupări teroriste care susțin astfel de atacuri în vederea
scopului malefic.
Istoria descrie suicidul ca un act de lașitate, rezultatul dezamăgirii față de viață, dar și o
dovadă de curaj sau chiar demnitate, ce ajută persoana în cauză să depășească momente de
umilință, rușine sau dezonoare. Implicațiile sociale multiple și consecințele diverse care duc la
înfăptuirea acestui act atât de mult contestat, au adus acest concept și ac eastă realitate în atenția
sociologilor, psihologilor, filosofilor, dar mai ales în cea a teologilor și bisericii, fie ea
ortodoxă, catolică sau de alte feluri.
Transformările care apar la nivelul psihologic al individului, în urma unor situații și
forțe e xterne puternice sunt de luat în considerare și este necesară o analiză aprofundată a
comportamentel or de tip deviant și distructiv, atunci când cadrul și mediul situațional este unul
nou sa u devine neprietenos . În acest sens, au fost aduse exemplificări d in cartea lui Philip
Zimbardo, Efectul Lucifer – de la experimentul concentraționar Stanford la Abu Ghraib6.
Din punct de vedere psihologic, Philip Zimbardo a definit „răul”, ca fiind o acțiune
deliberată care duce la rănirea, abuzarea, dezumanizarea sau d istrugerea celorlalți, nevinovați
– sau în folosirea propriei autorități și puteri pentru a încuraja sau a permite altora să facă
astfel în numele tău7. O definiție complexă, care cu siguranță cuprinde tendițele și
comportamentul unui lider terorist sau ad ept al unei grupări teroriste.
„Experimentul Standford”8 a avut ca scop necesitatea identificării unor dovezi care să
ateste că orice individ „bun” devine chiar și peste noapte „rău” în urma unor transformări
cognitive și comportamentale bruște. Inițiatorul experimentului, profesorul Philip Zimabardo a
dorit să demostreze științific reacția oameniilor la un mediu ostil și violent cu care nu sunt
obișnuiți, mediu care nu deține reguli și care poate copleși capacitatea psihică a individului de a
se opune în vreun fel.
În acest caz intervine m anipularea , care se re feră la acțiunea de a determina un actor
social (persoană, grup, colectivitat e) să gândească și să acționeze asemănător cu interesele
inițiatorului. Elementele unei acțiuni de manipulare sunt: inițiatorului acțiunii de manipulare ,
ținta, scopul , metodele s pecifice . Din punct de vedere a psihologiei sociale, manipularea poate
fi definită ca o situație socială creată cu scopul de a influența reacțiile și comportamentul țintei,
având ca finalitate un anumit scop.
Manipulările pot fi clasificate ca mici, medii și mari, dar trebuie luat în considerare
faptul că rezultatele acestora, nu va respecta amplitudinea clasificării primare. Rezultatul
manipulările mici se referă la schimbările minore a situației și mediului social, dar pot avea
consecințe majore la nivel ul individului sau societății, iar manipulările mari pot avea consecințe
minore sau deloc.
Dimensiunile impresionante ale noului terorism sunt evidențiate după cum aminteam și
mai sus, de terorismul suicidar, radicalizarea terorismului islamic, posibilită țile dezvoltării
terorismului per total și mai ales rolul statelor -actori care susțin direct sau indirect, la vedere sau

6 Philip Zimbardo, Efectul Lucifer – de la experimentul concentraționar Stanford la Abu Ghraib , București,
Editura Nemira, 2008, p.20
7 Philip Zimbardo, Efectul Lucifer – de la experimentul concentraționar Stanford la Abu Ghraib , București,
Editura Nemira, 2008, p.24
8„The Stanford Prison Experiment” – a început la 24 .08.1971

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
9 din 19 pe ascuns, terorismul și tentaculele acestuia. Terorismul suicidar modern are ca principale ținte
producerea de pagube materiale substa nțiale dar și de vieți omenești, astfel inducând
sentimentul de teamă și anxietate asupra populație -țintă și victimelor colaterale.
Comunicarea dintre lideri și adepți, între grupare și organizație, înseamnă circulația
informației atât pe verticală, cât și pe orizontală, dar pot exista și excepții, în care doar liderul
principal să cunoască informația secretă, informație pe care adepții sau cel care urmează a
acționa nu o va afla decât cu scurt timp înainte, astfel evitând breșele de securitate din
organi zație. Un lider bine informat, este capabil să evalueze realist și să stabilească regulile
subgrupării sau grupării pe care o comandă, astfel că o bună comunicare, o comunicare de
calitate îi permite liderului acesteia să reducă incertitudinea ce poate pla na asupra deciziilor
sale, să ia hotărâri care se pretează situației în care se află și să optimizeze cooperarea cu adepții
săi.
Psihologic vorbind, marea majoritate a teroriștilor nu sunt psihotici, așa cum poate s -a
crezut până acum, nu suferă de tulbură ri psihice, ci sunt persoane raționale, dedicate unei cauze
nobile , din punctul lor de vedere. Teroristul este o persoană rațională, dar care nu concepe și nu
își dă seama de suferința victimelor sale. În schimb, liderul unui astfel de grup terorist, are o
inteligență peste medie și este capabil să estimeze costurile și mai ales câștigurile unor astfel de
acțiuni. Prin personalitatea sa deschisă, fiind o persoană sociabilă, cooptează cu ușurință
nenumărați discipoli pe care, cu siguranță îi va convinge că s copurile organizației vor fi pe
primul plan și vor fi obligați, pentru binele lor și al grupării, să folosească orice metode
(violență, sinucidere) pentru a duce planul la bun sfârșit.
În majoritatea cazurilor, liderul este un individ carismatic, carismă ce îl ajută în a -i
convinge pe cei din jurul său de corectitudinea acțiunilor întreprinse și de necesitatea alăturării
unui novice ca adept al organizației. Liderii apelează deseori la citate religioase pentru
justificarea crimelor și violențelor, pentru a -și duce la bun sfârșit scopurile, fie ele religioase,
financiare sau politice. Grupările teroriste asigură membrilor, sentimentul de apartenență,
sentimentul de putere și în unele cazuri și nevoia de răzbunare după moartea unui membru al
familiei, sau răz bunarea unei întregi societăți, pentru că a fost dur lovită și exploatată. În astfel
de organizații, discreditarea liderilor, diminuarea puterii acestora, poate fi cea mai bună metodă
pentru ca acestea să fie dezbinate, iar noile recrutărie să fie stopate.
În cazul terorismului, individul, grupul și organizația, sunt interdependente, astfel
consolidându -se reciproc. Pentru realizarea obiectivele, organizația se bazează pe ceea ce
indivizii din cadrul grupului întreprind, organizație care lucrează subtil cu psihologia
individului. Funcționarea optimă a unei organizații teroriste, presupune disponibilitatea
adeptului să contribuie și să se implice în acțiunile gândite și implementate de către liderii
grupării sau organizației. Disponibilitatea unui adept vine din amplificarea acțiunilor de
socializare și îndoctrinare din cadrul grupului de indivizi. Sacrificiul de sine, sacrificarea vieții
nu sunt tendințe adaptive și din păcate sunt foarte mulți care decurg la astfel de acțiuni, cu
promisiunea devenirii marti rului și eroul unei întregi societăți.9
Folosirea carismei unor personalități, în cazul nostru iluștrii lideri teroriști, pentru
promovarea unor opțiuni sau comportamente convenabile sursei poate fi considerată tot o formă
de manipulare. În acest caz, pe rsuasiunea prin argumente bine gândite este parțial înlocuită cu

9 Ruge, Kenneth C., Lenson, Barry , Sindromul Othello, Bucureșt i: Curtea Veche Publishing, 2012 .

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
10 din 19 implicarea unor factori afectivi, predominant iraționali, care nu au nici o legătură cu fondul
problemei.
Fiecare grup social în general și fiecare individ în special, , are o tendință specif ică spre
sinucidere, care nu poate fi explicată nici prin fizicul sau constituția individului, dar cu atât mai
puțin prin mediul fizic și natura acestuia. Totuși, în cazul unui individ care se naște, crește și se
maturizează într -o zonă sau societate defic itară din punct de vedere moral, o societate
permanent în conflict, factorii care pot duce respectiva persoană cu gândul spre suicid pot fi mai
complexi, decât în cazul unui individ care face parte dintr -o societate normală, fără cutremure
sociale și moral e însemnate, dar acest lucru nu poate fi întotdeauna o regulă. Tendința spre
sinucidere este cu siguranță legată de cauze sociale, constituindu -se a fi astfel un fenomen
colectiv.10
În cazul grupărilor sau organizațiilor teroriste, acestea entități sunt de multe ori
considerate adevărate societăți închise, în care liderii atrag persoane cu personalități extrem de
diferite, de la oameni cu calități intelectuale de invidiat, specialiști în domeniul în care au
activat, cercetători ștințiifici, etc., până la oa meni al căror unic scop în viață este răzbunarea
cuiva din familie sau apropiat.
Deși societăți închise, organizațiile teroriste pot oferi doritorilor sau adepților săi,
posibillitatea de a refuza astfel de oferte. 11 După cum menționează Eric Berne în cartea sa,
…cușca are o ușă deschisă și omul nu trebuie decât să iasă de acolo, dacă vrea. Dacă nu vrea,
de cele mai multe ori scenariul său e cel care -l ține pe loc. Cușca e un loc familiar, liniștitor.
Dorința majorității atentatorilor teroriști este de a accede la paradis , dorință care fără
îndoială este, în cazul religiei islamice, marcată de un puternic caracter religios. Apropiere de
Allah și mulțumirea pe care liderul și societatea o oferă unui indi vid, îl va face pe acesta să
accepte moartea mult mai ușor.
Fiecare comunitate devine o mică societate și poate lua amploare în timp, pentru că în
ultimii ani societatea pe care noi toți o știm s -a scindat, mulți dintre indivizii rămași pe din
afară , încercând din răsputeri să găsească o ieșire, o scăpare din normele și regulile impuse, cu
o comunicare mai simplă și mai pe înțelesul lor. Ca și în cazul evreilor, persoanele de religie
islamică, au avut întotdeauna dorința mai mare de a lupta împotriva cure ntului, lucru datorată
ostilitățiilor celor din jur, care i -au obligat să stea departe de problemele politice, militare, etc.,
ale lumii care i -au determinat să trăiască uniți. Rezultatul era unul deja știut, dar impactul pe
care societățile negre urmau să îl aibă și metodele diverse pe care urmau să le folosească, nu au
fost poate anticipate.
Durkheim specifica faptul că, „În viață, nimic nu este bun fără măsură. Un caracter
biologic nu -și poate îndeplini misiunea decât cu condiția să nu depășească anumit e limite.
Observația este valabilă și pentru fenomenele sociale. (…) Când omul se detașează de
societate, își ia viața cu ușurință, dar o face și când este prea integrat acesteia” .12
În cazul atentatelor teroriste sinucigașe, indivizii care fac parte din astfel de grupări, au
de cele mai multe ori o stare psihică normală, dar sunt educați în spiritul urii .13 Pentru acești

10 Durkheim, Emile, Despre Sinucidere, Institutul European, Iași, 2007, p.133
11 Berne, Eric, Ce spui după Bună Ziua? Psihologia destinului uman, Ed. Trei, București, 2006, pp.90 -94
12 Durkheim, Emile , Despre Sinucidere, Ed. Institutul European, Iași, 2007, p.218
13 Post, J., Current Understanding of Terrorist Motivation and Psyhology: Implication for a Differentiated
Antiterrorist Policy, Psychology of Terrorism, 13, 1, 1990.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
11 din 19 indivizi, terorismul este o meserie, pe care o practică cu sau fără pasiune, dar cu multă
perseverență.
Actele de terorism suicidal, pot fi considerate fără nici o urmă de îndoială acte de
sinucidere altruiste, pentru că individul este gata să își dea viața, dar el nu o prețuiește pe cea a
aproapelui său, fapt pentru care nu îl vor interesa urmările actului său sinucigaș. Dar, acolo
unde p ersonalitatea individuală este mai presus de orice, omul va respecta și pe cel de lângă el,
automat și viața respectivului, suferind pentru orice ar putea -o diminua. După cum și Durkheim
explica în cartea sa Despre Sinucidere : „O simpatie mai adâncă pentru suferința umană
urmează devotamentului fanatic al timpurilor primitive. Fiecare fel de sinucidere este deci
forma exagerată sau deviată a unei virtuți, la maniera în care aceasta afectează conștiința
morală nu diferențiază sinuciderile suficient pentru a avea dreptul să le clasificăm în genuri
separate .”14
Societatea nu este doar un obiect care atrage, cu intensitate inegală, sentimentele și
activitatea individului, ci și o putere care le reglează15 ne explică Durkheim. Explicația se
găsește în afirmația sa care spune că „O ființă oarecare nu poate fi fericită, sau nu poate nici
măcar să trăiască, decât atunci când nevoile sale sunt corespunzătoare posibilităților existente.
Dacă cere mai mult decât poate avea, sau altceva decât are, atunci va fi în permane nță
neîmplinit și va suferi. O suferință care se produce prin suferință, tinde să ia sfârșit. Tendințele
ce nu pot fi satisfăcute se atrofiază și, cum dorința de a trăi este o consecință a tutror celorlalte
tendințe, ea nu poate decât să slăbească o dată c u ele.16
În momentele când societatea este tulburată de o criză de intensitate mare sau
dimpotrivă de ceva foarte fericit, dar care a venit prea brusc, acțiunea exercitată de societate
încetează temporar, astfel că de aici provin ascensiunile bruște ale curbei sinu ciderilor.
Impulsurile și comportamentele ce inițiază actele de violență și război pot lua noi forme
în momentul în care contextul este schimbat. În lumea contemporană, dorința de răzbunare și
lipsa de empatie față de societate în general și de o simplă persoană în particular, este o formă
particulară de agresiune care se construiește pe scheletul identității unui grup. Toți acești
factori au determinat creearea unui profil al luptătorului terorist, parte a societății.
Bolile, accidentele, oprimarea și războiul pot pune capăt chiar și celui mai atent
concept și mai bine susținut plan de viață, la fel și intrarea temporară în scenariul unei
persoane necunoscute – asasin, tâlhar sau șofer iresponsabil. Combinațiile acestor factori –
gene, plus oprimare, de exemplu – pot bloca atât de multe trasee ale membrilor unei anumite
familii, încât acestora le rămân prea puține opțiuni când își planifică scenariul, un curs tragic
al vieții fiind aproape inevitabil.
Dar chiar și cu limitări stricte, există aproape înto tdeauna alternative posibile. Un
bombardament aerian, o epidemie sau un masacru nu lasă deloc de ales, dar la următorul
nivel, persoane este în stare să aleagă între a ucide, a fi ucisă sau a -și lua viața, iar opțiunea
va depinde de scenariul său – adică d e tipul de hotărâri pe care le -a luat în copilăria mică.17
Secolul al XVII -lea se distinge prin excepțiile care se fac în reprimarea sinuciderii.
Reacția autorităților religioase și civile ale vremii combină severitatea de principiu și rigoarea
selectivă în aplicare.

14 Durkheim, Emile, Despre Sinucidere, Institutul Eu ropean, Iași, 2007, p.245
15 Durkheim, Emile, Despre Sinucidere, Institutul European, Iași, 2007, p.245
16 Durkheim, Emile, Despre Sinucidere, Institutul European, Iași, 2007, p.253
17 Berne, Eric, Ce spui după Bună Ziua? Psihologia destinului uman, Ed. Trei, București, 2006, p.89

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
12 din 19 Din acest motiv, cunoașterea formelor de manifestare a organizațiilor asociate
fenomenului terorist capătă o importanță crucială în luarea măsurilor ce se impun pentru
contracararea oricăror acțiuni care ar putea afecta siguranța națională.
Un atentat sinucigaș poate fi definit și ca o operațiune teroristă în care succesul este
condiționat de modul de operare și desigur de moartea atacatorului, care este în aproape 99%
din cazuri în deplină cunoștiință de cauză că atacul va fi îndeplinit dacă el va muri alături de
persoanele vizate. Această formă de acțiune depinde în mod necesar de moartea teroristului,
ceea ce nu se va întâmpla în celelalte tipuri de atacuri.
Atacul sinucigaș este convenabil pentru grupare și pentru individul implicat în
operaț ionalizarea și planificarea atacului, având în vedere costuri reduse, pagube și decese în
număr mare, iar atacatorul nu va furniza informații despre organizație, moartea acestuia fiind de
cele mai multe ori sigură.
Grupările și liderii acestuia se bazează pe impactul puternic pe care astfel de atacuri
sângeroase îl au asupra publicului și propagarea prin mass -media a sentimentului de teroare, de
panică, de existență a unui pericol real în rândul societății.
Cauzele tulburărilor de personalitate antisocială nu sunt întotdeauna cunoscute, dar
psihologii consideră că acestea sunt influențate atât de către factorii ereditari cât și de mediul
familial și social. Trăsăturile de personalitate sunt structuri de bază ale comportamentului.
Datorită sau din cauza facto rilor interni și externi, individul se transformă și acești factori îl
ajută sau nu în realaționarea cu sine și cu mediul social.
În ceea ce privește terorismul suicidal, factorii psihologici implicați la nivelul
individului, grupului sau organizației sunt extrem de numeroși și diferiți. La nivel individual,
comportamentul teroristului poate fi înțeles ca o formă de psihopatologie, la care includem un
set de motive mai mult sau mai puțin concludente pentru care aceste persoane decid să ajungă la
sacrificiu personal.
Dezvoltarea accelerată a mijloacelor tehnice a dus la renunțarea treptată la practica
atentatelor sinucigașe, atingerea scopului putându -se realiza și fără sacrificarea unui membru al
organizației teroriste. La jumătatea secolului XX, cele mai r ăspândite forme de manifestare ale
terorismului au devenit atentatele cu bombă pre -amplasate sau detonate prin telecomandă,
luările de ostatici și deturnările de aeronave. În replică, guvernele s -au văzut nevoite să -și
îmbunătățească cu rapiditate metodele contra -teroriste. Confruntate cu perimetre de securitate
în jurul obiectivelor vizate, detectoare de metale și măsuri de securitate din cele mai diverse,
organizațiile teroriste au procedat la revizuirea modalităților de operare.
Martirajul este în multe cazuri definit ca fiind acceptarea suferinței, torturii, agoniei
morții în vederea aderării la un cult, credință sau o cauză și dorința de a fi considerat erou sau
martir al unei societăți sau unui grup. Conceptele de martir și martiraj sunt două noțiuni b ine
cunoscute în istoria religiilor, în cazul minoritățiilor persecutate, dar și noțiuni periodice în
discursurile grupărilor care inițiază astfel de atentate sinucigașe. Aceste două concepte sunt
rezultate ale justificărilor religioase ale atacului sinuci gaș și reprezintă un element extrem de
important în fundamentarea cauzei teroriste. Ideea de martir și martiraj este o încercare de a
descrie sinuciderea ca fiind un sacrificiu necesar și indispensabil pentru societatea în care
trăiesc.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
13 din 19 Terorismul repr ezintă o amenințare serioasă la adresa securității, libertății, la adresa
valorilor Uniunii Europene și la adresa cetățenilor UE. Prin acțiunile și legislația Uniunii
Europene, se dorește un răspuns clar, adaptat condițiilor militare actuale, combaterii și
prevenirii fenomenului terorist de pe întreg globul.
Uniunea Europeană și -a fondat abordarea globală pe patru axe, anume: prevenirea, protecția,
urmărirea și răspunsul, alături de eforturi susținute pentru reprimarea acestor acte, dar nu în
ultimul rând în vederea protejării infrastructurilor și cetățeniilor.
Terorismul s -a dovedit după mult timp și în urma mai multor atentate petrecute pe glob,
o adevărată amenințare la adresa securității, libertății și în special a valorilor Uniunii Europene
și la adre sa cetățenilor UE. Uniunea Europeană a încercat să ofere răspunsuri adecvate și să se
adapteze în vederea combaterii eficiente a acestui fenomen18. Cele patru axe globale pe care UE
a încercat să le abordeze, se referă la prevenirea, protecția, urmărirea și răspunsul în ceea ce
privește terorismul19. Se dorește de asemenea, protejarea infrastructurilor și cetățenilor fiecărei
țări prin Strategia de Securitate a Uniunii Europene.
Uniunea Europeană încearcă abordarea întregului palier al cauzelor, resurselor ș i
capacităților terorismului astfel că esențiale sunt cooperarea internațională, coordonarea
autorităților responsabile din domeniul securității naționale și din cadrul UE în vederea
eficientizării luptei împotriva terorismului.
Bazele acestei acțiuni ale UE au fost puse cu ajutorul Tratatului de la Amsterdam,
acțiuni ce s -au intensificat după atacurile teroriste din Statele Unite din 2001 și din Madrid –
2004 și Londra – 2005.
Organizațiile care luptă pentru drepturile omului publică rapoarte anuale și r apoarte
speciale privind situații presante specifice în ceea ce privește aceste drepturi. Unul dintre cele
mai importante rapoarte în acest sens este Raportul Amnesty International.
În raportul de pe anul 2008 al Amnesty International20, se menționa faptul că „…liderii
lumii datorează scuze pentru incapacitatea de a livra promisiunea de justiție și egalitate stipulată
în Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptat acum șaizeci de ani. În ultimele șase
decenii, multe guverne au arătat mai mult inte res în abuzul de putere sau în exercitarea de
interese politice, decât în respectarea drepturilor celor pe care îi conduc” 21.
Tot într -un raport din 2008 privind drepturile omului ( Human Rights Watch World
Report 200822), apar date conform cărora „Rareori a fost democrația atât de apreciată și totuși
atât încălcată, atât de promovată și totuși atât de dură, atât de importantă și totuși atât de

18 http://www.humanrights.com/voices -for-human -rights/human -rights –
reports.html;http://www.ohchr.org/documents/publications/factsheet32en.pdf;http://www.hrw.or g/news/2014/07/2
1/us-terrorism -prosecutions -often -illusion;http://www.osce.org/odihr/29103?download=true;https://www.liberty –
human -rights.org.uk/human -rights/countering -terrorism;http://www.humanrights.gov/2010/11/12/international –
religious -freedom -act/;ht tp://www.humanrights.gov/wp -content/uploads/2011/06/P.L. -110-53-Title-XXI-Advance –
Democratic -Values -Address -Nondemocratic -Countries -and-Enhance -Democracy –
Act.pdf;http://www.nottingham.ac.uk/hrlc/publications/internationalhumanrightsreports.aspx;http://www. humanri
ghts.gov/reports/;http://www.un.org/en/sc/ctc/;http://www.ohchr.org/EN/Issues/Terrorism/Pages/IETerrorism.asp
x;http://www.ohchr.org/EN/Issues/Terrorism/Pages/SRTerrorismIndex.aspx;http://amnesty.org/en/ai_search?keyw
ords=suicide&op=Search&form_id=se arch_theme_form&form_token=3b1612134480de0a03f4b06668fb736e;htt
p://amnesty.org/en/ – Accesat la data de 12.11.2014
19 Amnesty International Annual Report
http://files.amnesty.org/air13/AmnestyInternational_AnnualReport2013_complete_en.pdf/ – Accesat la data de
19.11.2014
20 report2008.amnesty.org/eng/introduction/ – Accesat la data de 29.12.2014
21 report2008.amnesty.org/eng/introduction/ – Accesat la data de 15.12.2014
22 hrw.org/en/reports/2008/01/30/world -report -2008/ – Accesat la data de 15.12.2014

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
14 din 19 dezamăgitoare. Astăzi, democrația a devenit un termen sine qua non a legitimității. Puține
guverne doresc să fie văz ute ca nedemocratice.”
Infracțiunile împotriva siguranței și securității naționale sunt considerate acte criminale
și sunt particularizate față de alte manifestări infracționale prin anumite caracteristici și factori.
Acești factori se referă la tipologia modalităților de săvârșire a respectivului act terorist, la
infractori instruiți și specializați în anumite domenii. De asemenea, țintele vizate de atacatori
reprezintă valori și interese fundamentale din plan politic, militar, economic sau social care sun t
considerate ostile.
Potrivit Amnesty International, într -un studiu recent au făcut referire la numărul
alarmant de state care au recurs la pedeapsa cu moartea în încercarea disperată de a stopa
criminalitatea și terorismul în 2014.
Mulți indivizi acuzați de terorism din China, Iran, Irak și Pakistan, au fost condamnați la
moarte. Condamnările de acest gen au crescut cu aproximativ 500 în 2014, comparativ cu anul
anterior, în special din cauza sentințelor din Egipt și Nigeria, unde condamnările la moarte a u
fost date în procese de anvergură mare. În comparație cu 2013, aproximativ 2.466 de persoane
au fost condamnate la moarte pe întreg globul, cu 28% mai mult decât în 2013.
Deși condamnările la moarte au crescut semnificativ, număr execuțiilor a scăzut cu 22%,
la un număr de aproximativ 607. Acest număr nu include și China, unde informațiile privind
pedeapsa cu moartea sunt secret de stat, deși numărul este mai mare decât al tuturor celorlalte
state de pe glob la un loc.
Topul statelor cu cel mai mare număr de execuții include alături de China și Iran, Irak,
Arabia Saudită și Statele Unite ale Americii. În 2014, doar 22 de țări au condus execuții, față de
41, acum un deceniu. O altă țară care a abolit condamnarea la moarte este Madagascar, care
continuă deme rsurile globale de interzicere a acestei practici globale.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
15 din 19 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Libertatea religioasă23, este una dintre libertățile fundamentale ale lumii contemporane,
iar apărarea și asigurarea ei este un lucru imperativ. Conceptul de libertate religioasă este
definit de o multitudine de interpretări mai mult sau mai puțin greșite. Libertatea religioasă este
protejată peste tot în lume printr -o legislație și prin politici speciale, necesar a fi aplicate și puse
în practică de către guvernele fiecărei țări, dar și de către societate24.
Etnicitatea25și confesionalismul dominează actualmente ideologia islamică, sursa
primară fiind constituită de către supremația Coranului. Profetul Muhammad este considerat
unicul instrument prin care cunoașterea și conceptele islamice sunt transmise. Islamul a fost
construit pe ideea de Ummahh, egalitatea absolută între adepții unei credințe, fiind utilizat în
vederea desemnării unei comunități locale de credincioși, o societate universală. De ase menea,
ummahh se referă la „ahl al kitab” – adepții religiilor monoteiste, creștini și evrei, dar într -un
mod general, desemnează o întreagă comunitate de oameni. Ummahh26 este comunitatea și
societatea islamică, condusă de către profetul Muhammad.
În Coran , „ummahh” este modelul perfect de societate. Aceeași caracterizare o întâlnim
și în Declarația Universală a Drepturilor Omului în Islam27 din 1981, în articolul 23, care
menționeză că „…Lumea Islamică este de fapt o veritabilă Ummahh Islamia și fiecare
musulman ar trebui să aibă dreptul de a călătorii liber în orice țară musulmană sau în afara ei” 28.
O altă caracteristică a libertății religioase este posibilitatea de a crede în orice entitate,
Dumnezeu, idee sau concept și posibilitatea de a practica orice religie și model spiritual aferent
respectivei religii și promovarea acestora în mod pașnic și fă ră a abuza de acest drept.
Lumii întregi i -a fost oferit un cod ideal al drepturilor omului acum 14 secole. Aceste
legi islamice, definite de onoare și demnitate, cu scopul eliminării exploatării, opresiunii și
injustiție, duc lupte aprige în ceea ce priv ește drepturile omului. Drepturile omului explică că
entitatea supremă, fie ea Dumnezeu sau Allah, este sursa tuturor legilor și drepturilor umane.
Populația islamică, considerată de originie divină susține că nici un conducător, guvern sau
autoritate, nu poate reduce sau viola sub nici o formă drepturile pe care entitatea considerată
Allah le -a conferit.
Ordinea și legislația islamică este susținută de către drepturile omului și este obligatoriu
pentru toate formele de conducere și guvernare din țară să implementeze aceste legi. Unul
dintre cele mai importante documente în domeniul drepturilor omului este Declarația
Drepturilor Omului29, act promulgat de către Consiliul Islamic în vederea marcării celui de -al

23 Laycoc k , Douglas, Religious Liberty: Overviews and History, Wm. B. Eerdmans Publishing Co., USA, 2010,
pg. 54.
24 http://romania.usembassy.gov/2011 -irf-ro.html/ – Accesat la data de 12.12.2014
25 http://www.academia.edu/5681348/What_will_be_the_dominant_ideologie s_of_the_21st_Century/ – Accesat la
data de 12.12.2014
26 http://creativeummahh.com/; http://www.uwt.org/site/appeal.asp?id=1131;
http://www.uwt.org/site/article.asp?id=1148/ – Accesat la data de 12.12.2014
27 http://www.alhewar.com/ISLAMDECL.html / – Accesat la data de 16.11.2014
28 http://www.alhewar.com/ISLAMDECL.html / – Accesat la data de 16.11.2014
29 http://research.un.org/en/docs/humanrights/undhr; http://ask.un.org/faq/14581;
http://www.equalityhumanrights.com/your -rights/human -rights/what -are-human-rights%3F/the -universal –
declaration -of-human -rights; https://www.opendemocracy.net/5050/gita -sahgal/who -wrote -universal -declaration –
of-human -rights; http://www.lgbtglobalfaith.org/human -rights -day-jakarta -declaration// – Accesat la data de
16.12.2014

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
16 din 19 15-lea secol al erei islamice, primul document fiind Declarația Islamică Universală anunțată în
cadrul Conferinței Internaționale a Profetului Muhammad (Londra, 12 -15 aprilie 1980).
Termenul de Khawarij, sau în traducere „cei care au ieșit”, definește teroriștii de astăzi,
grupuri de persoane care au înțeles eronat Islamul. Această definiție, obținută din terminologia
islamică, a devenit o marcă înregistrată în mentalitatea musulmanilor și societăților islamice.
Eliminarea grupărilor de Khawariji înseamnă eliminarea terorismul și militantismul din
lume , sprijinirea acestora în orice mod fiind interzisă. Caracteristicile grupărilor de Khawariji
din trecut se regăsesc aproape, dacă nu în totalitate în ideologiile și credințele actualelor
organizații teroriste, grupărilor care ucid sau care sponsorizează t erorismul.
Jihadul, războiul sfânt, este considerat neînțeles de Occident, fapt pentru care mulți
învățați musulmani au ținut să aducă în evidență faptul că Jihadul are trei accepțiuni30: Jihadul
personal, acel al sufletului, care duce la purificarea suflet ească și anularea tuturor influențelor
negative; Jihadul verbal, despre care profetul a spus că adevărul este cea mai bun armă în fața
unui tiran și Jihadul fizic, lupta musulmanilor împotriva opresiunii dușmaniilor lui Allah, Islam
și musulmanilor, iar c onform învățaților, Jihadul fizic este acel Jihad atât de greșit înțeles.
Alături de Coran, în legislația islamică se înscrie Legea Sharia31, care influențează codul de legi
din majoritatea țărilor musulmane. În multe țări musulmane, Sharia guvernează propr iul statut,
printr -un set de reglementări care se referă la căsătorie, divorț, moștenire și custodie, set care se
extinde chiar și în Occident. Legea Sharia este considerată legea Islamului și nu poate fi
modificată, dar interpretarea acesteia poate fi o m etodă de mișcare a imamilor.
Justificarea pedepselor crude prin legea Sharia, cum ar fi amputarea și lapidare, precum
și un tratament inegal femeilor cu privire la moștenire, port și independență, au fost des întâlnite.
După sute de ani de la moartea profe tului Muhammad, în anul 632, în momentul când Imperiul
Islamic se extindea spre Africa de Nord în vest și spre China, în est, legea Sharia a fost
elaborată.
Credința profetului Muhammad, sub forma învățăturilor trasmise mai departe au fost
adunate în Hadi th, o multitudine de învățături și considerente proprii. Literatura hadith a crescut
și s-a dezvoltat în Școli de Gândire Islamice, dar cu idei diferite: școli Sunnite, Hanbali, Maliki,
Shafi'i, Hanafi și școala Șiită, Ja'fari.
Cea mai strictă interpretar e a legii Sharia este deținută de Arabia Saudită. Spre exemplu,
femeile sunt sub tutela rudele de sex masculin și în orice moment trebuie să fie complet
acoperite în public, iar în alte zone, guvernele sunt mult mai indulgente, spre exemplu în
Emiratele Ar abe Unite, unde alcoolul este tolerat. În ceea ce îi privește pe non -musulmani, nu
sunt obligați să se supună legii Sharia și în marea majoritate a țărilor sunt sub competența unor
comisii speciale și instanțe auxiliare, ambele sub control guvernamental.
După mult timp și în urma mai multor atentate petrecute pe glob, terorismul s -a dovedit
o amenințare dură la adresa securității, libertății și în special a valorilor Uniunii Europene, la
adresa cetățenilor UE, dar și global.
Uniunea Europeană a încearcat î n mod consecvent să ofere răspunsuri adecvate și astfel
să adapteze acțiunile în vederea combaterii eficiente a terorismului. Uniunea Europeană
încercat să abordeze mai multe direcții, anume prevenirea, protecția, urmărirea și răspunsul în

30 http://www.beliefnet.com/Faiths/Islam/1999/12/Ask -The-Scholar.aspx#2CpdAZb3mqbs4BFF.99/ – Accesat la
data de 16.12.2014
31 http://cultural.bzi.ro/Sharia -sau-legea -islamica -14650/ – Accesat la data de 10.12.2014

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
17 din 19 ceea ce privește terorismul, un alt scop fiind acela de protejare a infrastructurilor și a cetățenior
fiecărei țări cu ajutorul unor strategii specifice fiecărei țări sau pe plan internațional.
Actele criminale de acest gen sunt considerate infracțiuni împotriva siguranțe i și
securității naționale și prin anumite caracteristici și factori sunt particularizate față de alte
manifestări infracționale. În acest sens, factorii menționați se referă la tipologia modalităților de
săvârșire a respectivului act terorist, la persoane le instruite și specializate în anumite domenii,
iar în ceea ce privește țintele vizate de atacatori, acestea reprezintă valori și interese
fundamentale din plan politic, militar, economic sau social care sunt considerate ostile.
Ultimul eveniment care a a dunat lideri de pe întreg globul într -o întâlnire la nivel înalt în
domeniul securității internaționale, a fost Summit -ul NATO (04 -05.09.2014) din Țara Galilor.
Este primul summit care are loc în Regatul Unit, după cel din 1990 unde Margaret Thatcher i -a
întâmpinat pe marii lideri ai lumii. La summit -ul din septembrie au participat miniștrii din 60 de
țări, printre care și președintele SUA Barack Obama, președintele Franței Francois Hollande și
cancelarul german Angela Merkel.
Summit -ul a avut loc în contex tul retragerii trupelor Statelor Unite ale Americii din
Afganistan și stării de insecuritate și instabilitate a Ucrainei. În acest sens, summit -ul NATO
este definit ca o oportunitate de a continua consolidarea stabilității într -o lume impredictibilă.
Lider ii mondiali au făcut referire la problemele care amenință securitatea statelor NATO,
fragilitatea unor țări, care influențează pirateria, terorismul și atacurile cibernetice. Actor
puternic la masa națiunilor, Regatul Unit continuă să asigure forță militar ă pentru operațiunile
internaționale ale NATO. Imediat după aflarea locației Summit -ului NATO, Primul Ministru
britanic David Cameron a declarat faptul că ”este un moment extrem de important pentru Țara
Galilor să își arate atuurile moderne și economia str ălucitoare în fața întregii lumi. Vom avea
peste 60 de invitați care vin în Țara Galilor pentru această conferință a NATO, de aceea
consider că este un moment oportun pentru Țara Galilor să se pună în valoare și să își arate
atuurile”32.
Prioritățile discuț iilor din cadrul Summit -ului s -au axat în primul rând pe criza din
Ucraina și relațiile acesteia cu Rusia, viitorul statului Afganistan, modalitatea de abordare a
noilor amenințări, dar și consolidarea sprijinului forțelor armate și a unor viitoare partene riate.
Problematica teroristă a fost și va rămâne în continuare în prim plan, având în
considerare rezultatele atacurilor din ce în ce mai diversificate și tehnologiei care își modifică
consecvent forma și fondul.
Emergența indivizilor apți și doritori de acțiuni violente și criminale, emergența
grupărilor teroriste conduse de lideri carismatici și geniali, cere o atenție sporită în ceea ce
privește profilul unei persoane, anturajul acesteia, tehnici speciale de recrutare și manipulare,
fie ele directe sau cu ajutorul altor instrumente, know how în domeniul noilor tehnologii de
construire a bombelor artizanale. Este imperativ necesară o cunoaștere în profunzime a
dinamicii psihologice și sociale a grupărilor teroriste și a teroristului sinucigaș în special.
Deși cu siguranță, aceștia dețin în subconștient caracteristici de tip sinucigaș, normele
sociale și factorii externi influențează în mare măsură tendințele viitoare ale acestor indivizi.
Terorismul sinucigaș crește la nivel global și se diversifică din punct de vedere
geografic. Caracteristicile acestor indivizi sinucigași sunt puternic legate de teoriile identității

32 https://www.gov.uk/government/publications/ our-5-priorities -for-the-nato-summit -wales -2014/our -5-priorities –
for-the-nato-summit -wales -2014#tackling -new-threats – Accesat la data de 10.01.2015

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
18 din 19 sociale și relațiilor inter -grupuri. Condițiile sociale și sistemul puternic socio -cultural
condiționează mai devreme sau mai târziu dorinț ele de martirizare.
De-a lungul istoriei, sacrificiul suprem constituia etapa finală a vieții unui adevărat erou.
Din nefericire, o dată cu trecerea secolelor, atacul terorist de tip sinucigaș a luat forma
„sacrificiului suprem”, care de data aceasta dețin e conotații negative în comparație cu vechiul
concept. Egalitatea dintre aceste concepte este total greșită în concepția majorității populației
țărilor de pe glob. Acțiunea de suicid ca atac terorist necesită acel produs de valoare ridicată și
nevoia unui rezultat moral pozitiv din partea grupului din care face parte.
Mii de ani de istorie au susținut și caracterizat actul suicidal ca sacrificiu suprem, dar în
ultimii ani, societatea etichetează acest sacrificiu prin acțiunile de terorism suicidal. Aces te
etichete, aceste concepții, de cele mai multe ori eronate, provin din lipsa unor cunoștiințe și
informații clare despre natura eroismului.
Prin lucrarea de față s -a încercat explorarea, descrierea principalelor concepte și idei din
domeniul terorismului suicidal, valorile de bază ale unei societăți care luptă împotriva acțiunilor
teroriste, caracterizarea din punct de vedere psihologic a persoanelor care decid să se alăture
grupărilor și organizațiilor teroriste, dar mai ales a celor care sunt manipulați în vederea unui
atac sinucigaș.
Evoluțiile geopolitice, luptele dintre state, războaie civile interminabile și luptele interne
ale unor țări, dar și luptele interioare ale individului, aduc în prim plan schimbări majore care
proiectează viitorul într -un labirint încâlcit și periculos. Valorile etice, alături de scenarii și de
un management al crizelor și al riscului bine consolidat și cooperarea dintre instituțiile statelor
din domeniul apărării și securității vor simplifica labirintul viitorului și vor a duce cel puțin
parțial starea de securitate pe care orice persoană de pe glob o dorește atât de mult.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT
19 din 19 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 Andreescu, Anghel, Geneza Terorii. Măsuri corelative antiteroriste , Ed. Artprint,
București, 2007.
 Andreescu, Anghel, Jihadul Islamic , Ed. MIRA, București, 2008.
 Andreescu, Anghel, Organizații teroriste. Conceptualizarea terorii vs securitatea
europeană , Ed. Artprint, București, 2007.
 Andreescu, Anghel, Terorismul internațional – flagel al lumii contemp orane , Ed. MAI,
București, 2003.
 Barna, Cristian, Cruciada Islamului , Ed. Top Form, București, 2007.
 Barna, Cristian, Jihad în Europa , Ed. Top Form, București, 2008.
 Barna, Cristian, Terorismul. Ultima Soluție , Ed. Top Form, București, 2007.
 Maior, George Cristian, Noul Aliat – Regândirea politicii de apărare a României la
începutul secolului XXI , București, Ed. RAO, 2009.
 Aust, Stefan, Complexul Baader Meinhof , Ed. RAO, București, 2011.
 Aust, Ștefan, Schnibben, Cordt, 11 SEPTEMBRIE 2001 : Ziua în care lume a s-a
cutremurat , Ed. Runa, București, 2004.
 Bruguire, Jean -Louis, Ceea ce n -am putut spune. 30 de ani de lupta impotriva
terorismului – Convorbiri cu Jean -Marie Pontaut, Ed. Rao, București, 2012.
 Cartwright, Duncan, Minți Criminale: Psihanaliza violenței și Crimei , Ed. Trei,
București, 2010.
 Dughin, Aleksandr, A patra teorie politică. Rusia și ideile politice ale secolului XXI , Ed.
UP , Chișinău, 2014.
 Dughin, Aleksandr, Bazele Geopoliticii , vol.I, Viitorul geopolitic al Rusiei , Ed.
Euroasiatica, București , 2011.
 Estulin, Daniel, Stăpânii din umbră , Ed. Meteor Press, București, 2012.
 Falconi, Fabrizio, Sette, Antonello, Osama Bin Laden. Teroare în Occident , Ed. Alfa,
București, 2002.
 Frattasio, Antonio, Epistemologia terorii , Ed. Era, București, 2006, Vol. 1 și 2.
 Tariq, Ali, Ciocnirea Fundamentalismelor. Cruciade, Jihaduri și modernitate , Ed.
Antet, ediția a V -a, București, 2006.
 Tsang, Steve, Serviciile de informatiișidrepturile omuluiînera terorismului global –
Steve Tsang , Ed. Univers Enciclopedic, Buc urești, 2008.
 Williams, Paul L., Al Qaeda. Frăția terorii , Ed. Lucman, București, 2004.