Cercetare Privind Obiceiurile De Colectare Selectiva A Deseurilor [626886]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MARKETING

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Lect. dr. SILVIA PUIU

Student: [anonimizat] 2017

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MARKETING

Cercetare privind obiceiurile de colectare selectivă a deșeurilor

Coordonator științific:
Lect. dr.SILVIA PUIU

Student: [anonimizat] 201 7

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Cadrul conceptual privind reciclarea
1.1 Colectarea selectivă a deșeurilor …………………………………………………….1
1.2 Modalități de reciclare ……………………………………………………………….2
1.3 Campanii privind procesul de reciclare ………………………………………………4
1.4 Reciclarea în lume ……………………………………………………………………6

CAPITOLUL 2. Studiu privind obiceiurile de colectare selectivă a deșeurilor
2.1 Obiectivele cercetării și structura chestionarului ……………………………………12
2.2 A naliza și interpretarea rezultatelor …………………………………………………12
2.3 Propuneri și recomandări pen tru creșterea gradului de colec tare în România ………29

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

INTRODUCERE

Principiile de bază ale politicii de mediu din România sunt stabilite de către Guvern, în
conformitate cu normele europene și internaționale, asigurând astfel protecția și conservarea
mediului înconjurător , contribuind la utilizarea pe termen îndelungat a componentelor
acestuia.
Colectarea selecti vă a deșeurilor reprezintă una din problemele majore cu care se
confruntă țara noastră. Vorbim aici despre activitățile de colectare, transport, manipu lare,
valorificare și eliminare a deșeurilor. Cine este responsabil de gestionarea acestor activități?
Cei care le generează.
Autoritățile din domeniul administrației publice contribuie la implementarea unor
obligații la nivel local în privința gestionării deșeurilor, aceste condiții sunt asumate de
România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană (conform Legii nr 157/2005 ).
Activitățile privind gestionarea deșeurilor trebuie să se desfășoare în așa fel încât să fie
respectate condițiile impuse de legislația europeană privind protecția mediului. Aceste condiții
au fost transpuse în legislația din R omânia, determinând astfel o nouă abordare a problemei
gestionării deșeurilor. Treptat atenția se îndreaptă asupra necesității de a proteja și economisi
resursele pe care ni le oferă mediul, se reduc costurile cu gestiunea și propunerea unor soluții
pentru a reduce poluarea. Legile europene privind gestionarea deșeurilor sunt complexe, însă
odată transpuse în legislația română au fost necesară o anumită perioadă de tranziție pentru
atinge rezultatul ce se dorea a fi realizat. În ultimul timp, legislația rom ânească referitoare la
gestionarea deșeurilor, a avut un impact pozitiv, însă sunt necesare eforturi mari pentru a ne
alinia la standardele europene. (sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului Sibiu și
Asociația Autorităților Locale și Regionale d in Norvegia -Ghid pentru Managemtul Deșeurilor)
Lucrarea de față este destinată celor care se ocupă cu implementarea de noi soluții
pentru a reduce poluarea, celor care doresc să cunoască modalitățile prin care se poate păstra
un mediu curat, cititorilor c urioși de comparații (care sunt etapele unui proces de reciclare în
România și care sunt etapele în altă țară?), celor care doresc să își pună creativitatea la
încercare (reciclarea presupune creativitate? Vom vedea în cele ce urmează!). Scopul său este
de a informa că prin reciclare putem contribui la un mediu mai curat, prin aducerea la
cunoștință a modalităților ce trebuiesc parcurse pentru realizarea unei gestionări
corespunzătoare a deșeurilor.
Pentru a facilita parcurgerea lucrării, structura aceste ia este următoarea:
Capitolul1 -Cadrul conceptual privind reciclarea -în cadrul acestui capitol învățăm de ce este
important să reciclăm și cum să reciclăm selectiv, aduc la cunoștință și niște metode moderne
(și creative) de reciclare a deșeurilor . Pe principiul „hai să fac eu primul pas”, tot în cadrul
acestui capitol o să prezint și niste campanii de reciclare a unor companii (și nu numai), care
au îndrăznit să adopte conceptul de responsabilitate socială corporatistă, fiind un exemplu
pentru alții. L a finalul capitolului, aflăm cum e la ei. Care ei? Cei de peste hoatre. Sunt ei un
exemplu de urmat în ceea ce privește reciclarea? Care este bugetul pe care aceștia îl alocă
pentru a recicla sel ectiv și ce ansamblu de legi au adoptat? Adoptarea conceptulu i de reciclare
selectivă de către marile companii reprezintă un punct de plecare pentru ceilalți agenți
economici, pentru populație? Sau adoiptarea acestui concept presupune doar o imagine
favorbailă în rândul stkeholderilor?
Capitolul2 – Studiu privind ob iceiurile de selectare colectivă a deșeurilor – pentru a determina
gradul de cunoaștere al populației asupra obiceiurilor de colectare selectivă, am lansat un
chesti onar, aplicat pe un număr de 65 de persoane. Obiectivele cercetării sunt următoarele:

1. dacă populația știe de existența unui sistem de colectare selectivă în zona de reședință,
2. care sunt modalitățile prin care sunt eliminate deșeurile realizate în urma activității
desfășurate,
3. dacă principalul scop pentru care populația colectează (ar trebui să colecteze selectiv) este
protecția mediului,
4. care este gradul de implicare al instituțiilor în procesul de colectare selectivă,
5. care este gradul de colectare selectivă a DEEE și a deșeurilor periculoase,
6. care sunt companiile care s -au im plicat activ în activități de colectare selectivă a deșeurilor
7. dacă există modalități pentru a determina implicarea activă a populației în activități de
colectare selectivă,
8. care este gradul în care populația s -a implicat în activități de colectare s electivă,
9. dacă populația cunoaște campanii de colectare selectivă,
10. dacă există creativitate în ceea ce privește procesul de reciclare.
La finalul lucrării vin și cu câteva propuneri, recomandări pentru cei care doresc să afle
cum se poate îmbunătăți gradul de colectare a deșeurilor în România.

1
CAPITOLUL I

CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND RECICLAREA
1.1 Colectarea selectivă a deșeurilor

Colectarea selectivă a deșeurilor presupune economisirea de materii prime. Deșeurile
ce sunt selectate pentru reciclare vor deveni produse noi. Un alt motiv pentru a colecta selec tiv
îl presupune reducerea volumului de deșeuri la deponeu. Astfel putem garanta un viitor curat
pentru generațiile următoare și de ce nu, prin colectare selectivă, să ne arătăm grija față de
mediul înconjurător.
Iată un scurt ghid în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor:
1. Sticla se depozitează în r ecipientul verde. Mare atenție însă! Obiecte precum farfurii, ce ști
din ceramică, oglinzi sau becuri cu incandescență nu se aruncă în clopotul verde.
2. Obiectele din plastic se aruncă în p ubela galbenă sau sacul galben . Un sfat important în ceea
ce privește colectarea selectivă a deșeurilor din plastic ar fi să aplatizăm ambalajele PET
înainte de a le introduce în pubelă, astfel se reduce volumul deșeurilor. Ce obiecte nu se
aruncă în conta inerul galben: juncăriile, dvd -uri,
casete (atât audio cât și video), cd -uri și dvd -uri,
vasele din plastic rezistent, foliile pentru ambalat.
3. Metalul se aruncă în pubela galbenă (sau sacul
galben) . Obiecte precum tuburile de spray, dozele
provenite de la băuturile carbogazoase, foliile de
aluminiu, cutii de conserve sunt excelente pentru a
fi depozitate în cadrul pubelei galbene. De evitat a
se depozita în cadrul acestei pubele aluminiu,
tablă sau oțel. Ca și în cazul deșeurilor din plastic,
și în cadr ul deșeurilor din metal se recomandă
aplatizarea acestora, pentru a se reduce volumul.
4. Cartonul și hârtia se aruncă în clopotul albastru
(sau pubela galbenă) . Pentru o mai buna p rotecție
a mediului, este recomandat ca ambalajele din carton, ziare, caiete și reviste (mare atenție la
depărtarea părților adezive ale acestora), pungi de hârtie să fie aruncate în clopotul albastru.
Atenție la hârtia creată pentru faxuri sau hârtia indigo. Aceasta este tratată chimic și nu se
recomandă a se depozita în cl opotul albastru. Alte produse care nu se aruncă în clopotul
albastru sunt: hârtia de copt, biletele de transport plastifiate, pungile de plastic. Și în cadrul
acestora se recomandă aplatizarea pentru reducerea volumului.
5. Pubela neagră este destinată p entru deșeurile reziduale. Aici se aruncă tot ce nu poate fi
selectat: resturi de alimente (de exemplu: fructe, legume, oase), reziduurile de grădină, saci
pentru aspirator. Pietrele, moloz, resturi de metal, bateriile și acumulatorii nu se depozitează în
pubela neagră. Mare atenție la depozitarea pubelei/ sacului cu deșeuri mixte. Acesta nu trebuie
depozitat în sau lângă coșurile/ pubelel e stradale.
6. La final, poate vă într ebați ce putem face cu deșeurile electrice, electronice și
electrocasnice, aceste a fiind cunoscute sub acronimul DEEE. Acestea se aduc voluntar la
centrele de colectare. Este bine de știut că cutiile în care deșeurile DEEE au fost depozitate se
reciclează la hârtie, la fel și bucățile de polistiren ce au fost folosite la ambalare.

2
Deși reciclarea pare un proces complex, adoptându -l putem contribui la reducerea
poluării, economisim energie, micșorăm cantitatea de gunoi , conservăm resursele naturale:
Prin colectarea selectivă a ambalajului tip PET (prescurtarea provine de la polieti lenă
tereftalată), se pot economisi cantități mari de energie . De exemplu, pentru fabricarea unui
kilogram de material PET se utilizează aproximativ două kilograme de petrol și importante
cantități de energie (sursa: http://www.colecteazaselectiv.ro/stiati -ca/ ).
Degradarea unei doze de aluminiu se realizează în circa 500 de ani, așadar recicland -o
putem contribui la conservarea mediului. Aluminiul este 100% reciclabil, studiile demonstrând
că un televizor poate funcționa trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei
cutii de aluminiu.
Reciclând plasticul, putem reduce generarea de dioxid de carbon de 2,5 ori,
economisind totodată petrolul brut (care este necesar pentru fabricare a plasticului).
Reciclând ambalajele din hârtie, se pot salva anual milioane de copaci. Reciclând o
tonă de hârtie putem salva 17 copaci, eliberând în mediu cu 27 de kilograme de noxe mai
puțin. La reciclarea hârtiei, se folosește mai puțină energie decât la fabricarea acesteia, așa că
de ce să nu reciclăm?
Sticla are nevoie de un million de ani pentru a se descompune în bucățele mici.
„Merită” să așteptăm atât? Nu ar fi mai simplu să reciclăm? Sticla poate fi reciclată la
nesfârșit, fără să își piradă din calități. Echivalentul a unei tone de sticlă topită este
echivalentul a 315 kilograme de dioxid de carbon mai puțin emis în atmosferă și echivalentul a
1,2 tone de materii prime economisite (soda, nisip).

1.2 Modalități de reciclare

Colectarea, al ături de separare și procesare, reprezintă una din etapele reciclării. Aceste
etape au în vedere transformarea componentelor deșeurilor, fiind astfel transformate în
produse utile. Aproape toate materialele care intră în compoziția deșeurilor: hârtie, sticl ă,
ambalaje din plastic, cutii metalice pot face obiectul unu i proces de reciclare. (Bold,
Mărăcineanu, 2003 ).
Cel mai important pas în practicile de eficientizare a materialelor și prevenirea formării
(altor) deșeuri îl constituie reducerea. În cadrul reducerii , se regăsesc acțiuni de eliminare sau
reducere a cantității de toxicitate a materialelor, înainte ca acestea să ajungă la groapa de
gunoi. (Bold, Mărăcineanu, 200 3).
Reutilizarea reprezintă următorul pas în valorificarea materialelor, determinând astfel
prevenirea formării deșeurilor.
Cel de -al treilea pas în practicile de eficientizare a materialelor și prevenirea formării
(altor) deșeuri îl reprezintă reciclarea. Aceasta presupune convertirea articolelor în materie
primă. Se pot înlocui material ele naturale cu resurse naturale reciclate. Să nu uităm că
reciclând contribuim la o economie sustenabilă.
Se pun în discuție două aspecte importante în ceea ce privește reciclarea:
1. eficiența folosirii resurselor,
2. impactul asupra mediului.
În societatea contemporană, deșeurile nu mai reprezintă un aspect negativ, ci dimpotrivă, sunt
privite ca o sursă importantă de resurse secundare. Un alt avantaj al reciclării deșeurilor îl
reprezintă sursa de energie regenerabilă. Energia regenerabilă se poate defini ca energia
obținută din „lanțul” biomasă -biogaz -curent electric și agent termic. Termenul de biogaz se
refră la gazele rezultate din fermentarea anaerobă a materialelor biologice (sursa:

3
http://teb.com.ro/surse -regenerabile -de-energie/ ). Iată câteva exemple prin care poate fi
obținut biogazul: fermentarea deșeurilor agricole, fermentarea nămolurilor din stațiile de
epurare a apelor uzate. Utilizând biogazul, se reduce consumul de combustibili fosili și în
același timp se utilizează deș eurile organice, contribuind la reducerea emisiilor cu efect de
seră.
Pentru a -și satisface nevoile primare, omul a dezvoltat o serie de tehnici și tehnologii ,
mizând astfel pe creșterea confortului, a dezvoltării economice. Fabricarea produselor
presupu ne un anumit impact asupra mediului, începând cu consumul de resurse naturale și
până la eliminarea deșeurilor.
Este mai „simplu” să aruncăm ceva (de exemplu un ambalaj al unui produs) pe jos (subliniind
aici cât de mult costă neatenția unui om), însă cân d vine vorba de colectarea acestora
demonstrăm neglijență.
În cadrul acestei cerce tări am descoperit câteva metode prin care se urmărește reducerea
cantității de deșeuri și de reciclare:
Depozitarea deșeurilor pe terenuri sau îngroparea lor în afara orașe lor
Din punct de vedere economic, alegerea acestei metode repereintă un mare avantaj.
Din perspectivă ecologică, trebuie pus în discuție faptul că utilizând această metodă, se pot
contamina apele subterane sau poate să apară pericolul unor incendii prin acumularea gazelor
(vorbim aici despre deșeurile care au un conținut ridicat de materie organică, producându -se
astfel gazul metan). La nivel mondial, se utilizează din ce în ce mai mult depozitarea
deșeurilor în gropi ecologice, acestea fiind amplasate la marginea marilor orașe. Procesul de
depozitare al deșeurilor în gropile special amenaja te, constă în izolarea stratului de gunoi de
sol pentru a evita contaminarea. La final, gropile se acoperă cu pământ, accelerând astfel
activitatea de descompunere.
Arderea deșeurilor
Această metodă, deși reprezintă un inconvenient, se practică în cadrul instituțiilor
sanitare.
Transformarea deșeurilor biodegradabile în compost
Utilizarea acestei metode presupune un mare avatantaj: creștere fertilității solului.
Deșeurile biodegradabile pot fi folosite ca îngrășământ agricol.
Evacurea gunoaielor prin rețeaua de canalizare
Această metodă se utilizează cu precădere în Franța, Marea Britanie și Italia.
Dacă aceste metode de reciclare par complexe, cine spune că procesului de reciclare nu i se
poate atribui și o notă creativă? Adesea aruncăm peturile la coșul de gunoi sau ne întrebăm ce
putem face cu niște cauciucuri vechi și
uzate. Prețul unui ghiveci cu înălțimea de
20 centimetri este undeva la 3 lei,
echivalentul unei sticle de apă plată la 2
litri. Cum ar fi dacă ne -am pune
creativitatea la încercare și în schimb să
plantăm în ghiveci, am pune planta
respectivă într -un PET? Ajungem astfel la
concluzia că reciclarea înseamnă economie.
Așezând planta în PET, economisim suma
de bani pe care ar fi trebuit să o dăm în
schimbul achiziționării ghiveciului. U n alt
Sursa: ideipentrucasa.ro

4
avantaj ar fi acela de a contribui la un mediu curat. PET -ul a ocupat locul ghiveciului și nu a
ajuns să fie „depozitat” la groapa de gunoi. Poate că cei mai puțin avantajoși vor fi magazinele
care comercializează produse destinate înfrumusețării gradinii (de exemplu ghivece), dar
scopul este unul nobil, contribuind astfel la un mediu curat pentru generațiile următoare.
Copii i au crescut și nu mai folosesc jucăriile sau acestea nu sunt de actualitate? Ce
putem face cu ele? O idee bună ar fi să le reciclăm .

Sursa: ideipentrucasa.ro

1.3 Campanii privind procesul de reciclare

În acest subcapitol vom cunoaște diverse campanii de reciclare lansate de anumite
companii (și nu numai) care au îndrăznit să adopte conceptul de responsabilitate socială
corporatistă.
1.Recolamp -campanie privind colectarea deșeurilor de surse de lumină
Această campanie s -a desfășurat sub sloganul „Două țări, un scop, succes comun!”
Campania a avut loc în anul 2011, la Timișoara. Asociațiile Recolamp România și Electro –
Coord Ungaria au lansat această campanie cu scopul de a reduce poluarea „cu substanțe t oxice
prin îmbunătățirea managemtului deșeurilor de surse de lumină în județele de la granița dintre
Ungaria și România” (sursa: http://www.green -report.ro ). Proiectul s -a desfășurat în perioada
martie 2011 -mai 2 012, în județele Arad, Timiș, Satu -Mare (România) și Hajdu -Bihar,
Szabolcs -Szatmar -Bereg (Ungaria), beneficiind de finanțare europeană. Bugetul alocat a fost
de 1,6 milioane de euro, bani fiind investiți în producerea și amplasarea de containere
specializa te, precum și în construirea unei fabrici de reciclare a becurilor și tuburilor
flourescente. La ora actuală, fabrica este amplasată în Ungaria.
Proiectul a reprezentat un prim pas în ceea ce privește conștientizarea importanței colectării
selective a deș eurilor și (re)valorificarea resurselor. Ulterior, asociațiilor Recolamp și Electro –
Coord i s -a alăturat asociația Ecotic, aceștia din urmă dorind să încurajeze formarea unei
mentalități noi față de mediul înconjurător.
Printre obiectivele programului enumerăm:
a) informarea populației în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor din
surse de lumină,
b) dezvoltarea sistemului de colectarea a deșeurilor din surse din lumină,

5
c) creșterea ratei de colectare a deșeurilor din surse de lumină odată cu reducerea gradului de
poluare,
d) îmbunătățirea țintelor de colectare ale României și Ungariei.
2.Mai mult Verde și Coca -Cola Hellenic -campania „Viață după colectare”
Scopul acestei campanii este de a sensibiliza autoritățiile în vederea a doptării de
metode mordene în privința colectării. Asociația Mai Mult Verde și Coca -Cola Hellenic sunt
de părere că colectarea selectivă a deșeurilor reprezintă o soluție accesibilă tuturor și
presupune depozitarea deșeurilor în spații special amenajate pe ntru a urma să fie reciclate.
Campania are la ba ză și un video foarte sugestiv, făcâ ndu-se cunoscută și pe site -urile de
socializare. ( https://www.youtube.com/watch?v=0cM7x8gf -FE ).
3. Green Group – „Hai să facem schimb!”
Campania presupune strângerea de deșeuri electrice, electronice și electrocasnice,
derularea acesteia având loc în perioada 1 iunie 2012 -31 august 2012. În urma derulării
campaniei s -au acumulat șapte tone de DEEE. F iecare d eponent a primit la schimb un grătar
reversibil și un bilet participant la tombolă. Premiile oferite în urma tombolei au constat într –
un televizor LED FULL HD și un cuptor cu micorunde.
4. Green -Group -„Omul gospodar reciclează, Sigurec mobil premi ază”
Tot în domeniul DEEE, cei de la Green -Group și Sigurec au dat startul curățeniei de
iarnă, marele „ajutor în gospodărie” fiind serviciul SIGUREC MOBIL. Campania îndeamnă
populația să apeleze la serviciul Sigurec Mobil în perioada 23 noiembrie -23 dec embrie pentru
a contribui la reciclarea deșeurilor DEEE și automat vor fi înscriși automat în cursa pentru
unul dintre cele 20 de aspiratoare puse în joc.
5. Asociația Environ și Camera de Comerț și Industrie Romano -Germană (AHK România) –
„Provocare la Reciclare”
Proiectul urmărește îmbunătățirea relațiilor dintre angajați, companii și mediu și a
impactului ecologic pe care îl determină. Pentru implementare a acestui proiect s -a plecat de la
ideea că mediul înconjurător are din ce în ce mai mare nevoie de companii responsabile care
să înțeleagă că resursele sunt limitate. La rândul lor, companiile au nevoie de angajați
eficienți, iar angajații motivați și fer iciți la locul de muncă sunt cei mai productivi.
Campania se va desfășura în perioada 23 februarie -31 decembrie 2017 și se adresează
tuturor firmelor AHK România. Firmele membre sunt provocate să contribuie la procesul de
reciclare . Compania care v -a înregistra cel mai bun rezultat din punct de vedere al cantităților
colectate sunt destinate motivării și dezvoltării angajaților. Premiile oferite sunt următoarele:
locul 1 –amenajarea unui spațiu de relaxare creativă la birou, locul 2 – 10 bic iclete în siste m
bike sharing de care pot beneficia toți angajații, iar locul 3 constă în teambuilding de o zi într –
un parc de aventură pentru întreaga echipă. Motivational, nu? O scurtă recenzie a acestei
campanii ar fi următoarea: angajați fericiți, companii responsabi le, mediu curat și protejat.
6. Eco-Rom ambalaje -„Ai selectat, Ai câștigat!”
Compania a desfășurat în anul 2012, perioada 18 iunie -28 iulie o campanie de
informare și educare a cetățenilor cu privire la colectarea selectivă. Compania își desfășoară
activitatea în 23 de orașe, iar în perioada campaniei, la fiecare punct de colectare, promoterii
Eco-Rom au fost prezenți pentru a informa publicul despre campanie, dar și despre cât de
importantă este reciclarea deșeurilor. Cei care aduceau l a punctul de c olectare selectivă minim
10 deșeuri de ambalaje erau automat înscriși în tombola cu premii eco. Premiul ce mare fiind
echivalentul unui autoturism Ford KA. Orașul care colecta cea mai mare cantitate de deșeuri
de ambalaje era premiat cu amenajarea unei zon e de picnic. Design -ul pentru această zonă
fiind proiectat de un stude nt la arhitectură.

6
1.4 Reciclarea în lume

Majoritatea obiectelor pe care le aruncăm, pot fi reciclate (Mocan, 2015) . Reciclând,
contribuim pentru un mediu curat, se formează noi locuri de muncă și chiar se poate încuraja
inovarea.
Din cauza emisiilor mari de carbon și nu numai (gradul mare de poluare, caracterul
limitat al resurselor) au detrminat Uniunea Europeană să intensifice procesul de reciclare.
Printre obiectivele adoptăr ii acestui proces se enumeră: crearea de noi locuri de muncă,
reducerea costurilor de producție, diminuarea impactului pe care poluarea îl are asupra
mediului. Se are în vedere ca până în anul 2030, statele membre ale Uniunii Europene să
recicleze 70% din deșeurile municipal e și 80% din deșeurile de ambalaje. Un alt astpect
important care s -a pus în discuție este interzicerea depozitării deșeurilor reciclabile în gropile
de gunoi începând cu anul 2025.
Curtea Europeană estimează că aceste obiective odată puse în practică ar putea crea
peste o jumătate de million de locuri de muncă în industria gestionării deșeurilor. Tot în cadrul
acestor obiective s -a pus în discuție și planul privind combaterea deșeurilor marine și deșurile
alimentare, acestea din urmă p utând fi folosite „pentru a crea compost și îngrășăminte sau
pentru a crea energie din metanul pe care îl produc atunci când putrezesc.” (sursa: www.zf.ro ).
Putem vorbi despre o „economie circulară”. Materialele deja fol osite se întorc pentru utlizarea
productivă.
Compania de consultanță în management -McKinsey a efectuat o analiză prin care se
estimează că în anul 2030 „beneficiile financiare ale eficientizării utilizării resurselor ar fi de
aproximativ 3 000 de miliarde de dolari pe an, iar 70 -85% din acest potential ar fi în țările în
curs de dezvoltare” (sursa: www.zf.ro ). Este necesară creșterea economică, în condițiile în
care, conform estimărilor, la nivel mondial se vor naște peste două miliarde de oameni.
Reprezentantul Grenn Industry Initiative, Heinz Leuenberger este de părere că
reciclarea este o idee bună, însă este nevoie de mijloace adecvate profesional pentru a nu polua
mediul înconjurător. Drept exemplu, acesta amintește problema deșeurilor electronice din
China.
Reciclarea în China .
S-a tras un semnal de alarmă în privința reciclării deșeurilor menajere, a reducerii
consumului de apă, a poluării mediului, etc., dar în privința poluării cu deșeuri DEEE nu
suntem la fel de receptivi. Mediul are de suferit în urma dependenței noastre de tehnologie.
Această situație se întâmplă în China, unde deșeurile DEEE sunt arse pentru a obține orice
metal prețios. Condițiile de lucru pentru om și mediu sunt de nedescris. Aerul este poulat cu
noxele obținute în urma arderii deșeurilor, substanțe chimice sunt inhalate de către muncitori.
Doar în anul 2015, peste 30 de milio ane de tone de deșeuri electronice au fost aruncate în Asia
și în Africa. Ajunse aici, sunt recilate manual, cei care lucrează fiind expuși la riscuri foarte
mari. Drept exemplu luăm cazul localității Guiyu (localitate din sudul Chinei), aceasta fiind
cuno scută drept capitala deșeurilor electronice din întreaga lume. Studiile 1 arată că populația
din acea zonă deține cantități anormale de plumb în sânge.
În anul 2015, au fost identificate peste 5 000 de ateliere care fun cționau ilegal, ulterior
fiind transformate într -un parc industrial modern. Această trecere de la dispozitive improvizate

1https://www.researchgate.net/publication/6200471_Elevated_Blood_Lead_Levels_of_Children_in_Guiyu_an_El
ectronic_Waste_Recycling_Town_in_China

7

Fig. 1.1
Sursa: http://www.green -report.ro

de reciclare la dispozitive adecvate a făcut parte din „războiul Chinei cu poluarea”. Înaintea
trecerii la dispozitive ade cvate, în atel ierele din Guiyu (figura 1.1) ,
reciclarea se realiza prin dispozitive improvizate, muncitorii fiind nevoiți să lucreze în c ondiții
toxice.
Reciclarea în Germania
Germnaia înregsitrează cele mai mari rate în ceea ce privește implicarea în activitați de
colectarea selectivă. Cetățenii sunt activ implicații în gestionarea deșeurilor. Sistemul de
colectarea selectiv ă a deșeurilor este implementat cu succes. În cadrul fiecărui s upermarket
sunt amplasate dispoz itive speciale care colectează materialul de reciclat. După colectare,
dispozitivul emite un bon care poate fi valorificat la casele de marcat. Pentru reciclarea unei
sticle de plastic, de exemplu, se acordă 25 de cenți. Odată introdus acest sistem, se observă și
o mare implicare a populației în privința reciclării. Un alt aspect important este faptul că
germanii pun din ce în ce mai mult accent pe mâncarea bio, echipamente ecologice,
reîmpăduriri. De ce se axează germanii pe acest aspect? Cel mai probabil pentru a încerca să
încline balanța dezechilibrată de industrie.
Pe lângă supermarketuri, această activitate de reciclare are loc și în localuri. Un
cetățean c are își cumpără o băutură care se servește în sticlă trebuie să plătească 1 euro în plus
pe lângă valoarea băuturii. După ce acesta a consmuat băutura, se prezintă la barul localului cu
sticla și i se înapoiază banii. Cu banii strânși în urma colectării se învestește în susținerea
sistemului de reciclare (de exemplu: mai multe pubele ecologic e). Care este efectul o bținut în
urma acestor activități? Oașele au devenit vizibil mai curate și îngrijite. Ideea este că se poate,
dar pentru acest lucru este nevoie de politici guvernamentale adecvate și de multe campanii
care să îndemne populația să colecteze selectiv.
Tot din punct de vedere ecologic, clădirile din Frankfurt sunt acoperite cu panouri
solare (figura 1.2) sau pătu ri de vegetație.
În Marburg (Germa nia), există containere special amenajate pentru colectarea selectivă
a hainelor. Hainele pe care nu le mai purtăm, dar care sunt într -o condiție acceptabilă, se pot
depune înt -un astfel de container. Săptămânal hainele sunt colectate și se dau celor nevoi ași
sau sunt trimise țărilor defavorizate. Principal condiție este ca hainele să fie curate.

8
Aceste condiții au contribuit la schimbarea mentalității spre ecologie, Germania
devenind astfel u n spațiu de locuit eco -friendly.

Fig1.2
Sursa: http://greenly.ro

Reciclarea în Japonia
Dacă Germania investește banii proveniți din urma produselor reciclate pentru a
achiziționa alte aparate destinate procesului, în Japonia situația este total opusă. Într -un mic
oraș din Japonia (Kamikatsu) nu există mașini speciale pentru a transporta guno iul. Fiecare
locuitor trebuie să curețe, sorteze și să ducă personal deșeurile la centrul de reciclare. La
centrul de colectare din Kamikatsu există recipiente destinate fiecărui tip de produse: hârtie –
reviste, ziare; metal -aluminiu, oțel; plastic -flacoane din plastic, etc. Cu alte cuvinte, în
Kamikatsu, sortarea deșeurilor se realizează pe 34 de categorii. Rezulattul se dorește a fi unul
pe termen lung: zero waste (fără risipă) – un oraș fără deșeuri din cauze economice (nu își
permit din pu nct de vedere financiar să achiziționeze mașini pentru a transporta gunoiul) și
ecologice (se resimte necesitatea de reduce deșeurile).
Motivația poporului japonez pentru această situație se poate explica printr -un singur
termen: Mottainai (literal se tr aduce prin „Ce pierdere!”, manifestându -se prin dori nța de a
conserva și refolosi). Deasemnea, japonezii au luat în calcul și faptul că țara lor este restrânsă
ca și suprafață, iar depozitarea gunoiului nu se poate realiza la nesfârșit. O observație destul de
inteligentă. Oare nu ar trebui să fie adoptată de întreaga planeta? Câți dintre noi s tăm ș i ne
gândim unde se duc deșurile pe care le creăm, cât spațiu ocupă acestea?
Acest orășel din Japonia a captat atenția internațională, alte orașe urmându -i exemp lul:
Berkeley (California) a înregistrat un procent de reciclare de 80%, San Francisco – 70%. În
Italia, există orașe care au implementat procesul de reciclare din Kamikatsu. Japonia are
propia politică de stat în ceea ce privște reciclarea. Companiile sunt obligate prin lege să
recicleze. Locuitorii din Yokohama -Japonia (un oraș cu aproximativ 4 milioane de locuitori)
primesc manuale despre cum să sorteze produsele.

9
Un alt aspect care mi -a captat atenția despre modalitățile de colectarea selectivă din
Japonia este următorul: în Tokyo nu există coșuri de gunoi pe străzi! Autoritățile sunt de
părere că lipsa coșurilor de gunoi de pe străzi conduce la motivarea populație i să genergeze
mai puține deșeuri și să ducă gunoiul în buzunar până la domiciului, unde îl sortează.
Reciclarea în Norvegia
Cea mai mare rată de transformare a deșeurilor municipale în energie termică și
electrică din Europa este determinată de Norvegia . Această țară non -membră a Uniunii
Europene, pe lângă valorificarea propiilor deșeuri, importă gunoi și din alte țări care preferă să
își exporte gunoiul (de exmplu Marea Britanie). Așadar Norvegia obține venituri duble în ceea
ce privește valorificarea g unoiului, determinând afacerile cu deșeuri să fie în creștere în
această țară.
Cum funcționează întregul proces ce stă la baza revalorificării deșeur ilor? Este
necesară o colectare selectivă riguroasă, aceast a fiind și prima condiție de funcționare a
incineratoarelor din Norvegia. Incineratoarele nu au voie să ardă orice, ci doar acele resturi
rămase după sortarea deșeurilor reciclabile (hârtie, plastic, resturi menajere). Există sisteme
integrate de management al deșeurilor, prin intermediul cărora se stimulează colectarea
selectivă. Iată cum funcționează un astf el de sistem:
Consiliile locale informează locuitorii din oraș cum să colecteze selectiv (sursa:
http://www.responsabilitatesociala.ro ):
 Deșeurile ca re pot fi aruncate în containerul propriu: cele alimentare -trebuie depozitate
în pungi verzi, plasticul în pungi albastre, iar alte deșeuri în pungi albe.
 Deșeuri care trebuie colectate în containere selective, amplasate la distențe mai mici de
300 de met ri de fiecare locuință: hârtie, sticlă, metal, dar și haine, pantofi sau alte
deșeuri „de sezon” (de exemplu brazii de Crăciun).
Aceste deșeuri urmează a fi reciclate: cele alimentare sunt destinate a fi îngrășăminte organice
sau biocombustibili, iar cele din plastic – jucării, scaune. Ceea ce rămâne este transportat către
incineratoarele de la Oslo, unde sunt procesate anual 410.000 tone de deșeuri. În urma arderii
acestora se obține 840 GWh de energie termică, aceasta fiind suficientă pentru a încălzi 25%
din totalul gospodăriilor din Oslo. În prezent, Oslo reciclează 94% din deșeurile municipale.
Organizațiile de mediu sunt de părere că incinerarea deșeurilor este o soluție
controversată, descurajând astfel această modalitate de a crea energie. Organiza ții precum
European Environmental Bureau și Friends of the Earth (FOE) sunt de părere că această
soluție este dăunatoare și în comparație cu reciclarea deșeurilor este mai puțin profitabilă.
Conform FOE Europe (sursa: http://www.foeeurope.org/incineration ), în Europa sunt
incinerate anual materiale reciclabile în valoare de 5 miliarde de euro. Dacă aceste materiale ar
fi reciclate, nu s -ar mai emite în atmosferă aprox imativ 150 de milioane de tone de dioxid de
carbon. Și să nu uităm că reciclând se pot crea noi locuri de muncă, mai multe decât adoptând
procesul de incinerarea al deșeurilor. Un calcul estimativ arată că pentru a recicla 10 000 de
tone de deșeuri este ne voie de 250 de locuri de muncă, în comparație cu incinerarea lor, unde
este nevoie de 20 până la 40 de persoane, iar pentru a depozita la groapa de gunoi este
necesară prezența a 10 persoane.
Reciclarea în Suedia
Conform statisticilor, în anul 2012 Suedia recicla 96% din deșeuri, în prezent acest
procent fiind aproape de 100%. O asemănare între Norvegia și Suedia în privința reciclării ar
fi că ambele țări importă anual o anumită cantitate de deșeuri. Existența unor programe de
prevenire, refolosire și re ciclare, implicarea cetățenilor în respectarea anumitor norme privind

10
reciclarea au condus la atingerea unui astfel de procent. Doar 1% din deșeurile produse de
către cetățenii suedezi aju nge anual la groapa de gunoi. Suedia se numără printre țările care a u
adoptat cu succes programul Waste -to-enery (WTE)2, de folosire a deșeurilor pentru
alime ntarea cu energie. Pentru a face posibilă o asemenea performanță, Suedia, înceracă să nu
producă gunoi. Deșeurile sunt incinerate în cele 32 de stații WTE , care adună aproape tot
gunoiul produs în țară, plus cele 800 000 de tone importate din țări precum Ialia, Marea
Britanie sau Irlanda. Utlizând acest sistem de reciclare, cu trei tone de gunoi incinerat, în
Suedia sunt încălzite 950 000 de gospodării. Trei tone de gu noi incinerat produc la fel de
multă energie ca o tonă de combustibil. Pentru ca programul WTE să funcționeze este necesar
(ca și în cazul Norvegiei) un sistem bine pus la pu nct de cole ctarea selectivă a deșeurilor.
Fiecare locuință din Stockholm (capitala Suediei, cât și din Oslo -capitala Norvegiei) pune
deșeurile organice în pungi verzi, produsele din plastic în pungi albastre și sticla se colectează
separat. Pungile sunt oferite gratuit în magazine.
Reciclarea în Austria
Ne îndreptăm puțin atenția și către Austria, țară care în momentul actual se poate spune
că este campioana Europei la capitolul colectare selctivă a deșeurilor. Aproximativ 50% din
deșeurile menajere sunt transformate în îngrășăminte naturale, acest procent fiind echivalentul
a 2 milio ane de compost obținut anual d e la 8,5 milioane de locuitori. Austria reușește această
performanță datorită investiției în sisteme de triere și valorificare a deșeurilor. În momentul de
față, Austria dispune de aproximativ 550 de instalații pentru valorifi carea deșeurilor în
agricultură.
În privința reciclării hârtiei și a cartonului, Austria ne oferă o lecție foarte importantă.
Majoritatea tindem să separăm hârtia de restul deșeurilor atunci când o trimitem spre reciclare,
dar cartonul, deși este tot hâr tie, se reciclează separat. De ce? Pentru că necesită un tratament
special de reciclare. Austria, a pus la dispoziția cetățenilor un proces simplu de a recicla
cartonul, acest proces desfășurându -se sub denumirea de OKO Box3. OKO Box -urile sunt
niște cutii de carton, unde cetățenii depun cartoanele de lapt e sau suc, acestea înainte de a fi
depozitate în OKO Box trebuie clătite și aplatizate. Capacitatea unei OKO Box este de 20 de
cartoane, iar la un interval de 2 ori pe lună, cutiile sunt ridicate de către o companie
specializată. Cetățeanul dă spre reciclare un anumit număr de cutii de carton , iar în schimbul
acestora primește a celași număr de cutii goale gata pentru a fi refolosite. OKO Box -urile
(figura 1.3) se primesc gratuit la poștă sau în supermarketuri.
Uleiul alimentar folosit le aduce un profit major austriecilor. În ultimii ani, numărul
firmelor din România care colectează uleiul folosit s -au dublat, partea mai puțin plăcută este
că uleiul colectat de aceste firme este exportat în țări precum Austria și Germania, unde este
transformat în creme și săpun.
Reciclarea uleiului ars înseamnă mai puține ape otrăvite. Un litru de ulei ars poluează
un milion de litri de apă, iar dacă ajunge într -un lac, omo ară peștii și plantele.
În restaurantele din România sunt colectate săptămânal câteva mii de tone de ulei ars.
Cei care și -au deschis firme de colectare a uleiului ars, pot vorbi de un anumit profit, după
colectare, ul eiul este dus într -un depozit, unde este ținut la temperaturi ridicate pentru filtrare.
După filtrare, acesta este pregătit pentru transport, din păcate nu pe teritoriul României ci
dincolo de granițe, în țări precum Austria și Germania, aceste țări fiind r ecunoscute pentru
industria dezvoltată a reciclării. în urma procesului de reciclare, uleiul ars este transformat în

2 https://www.youtube.com/watch?v=Kr_DGf77OhM
3 http://www.oekobox.at/

11
biodisel -un combustibil folosit de mașinile eco sau alte produse care ajung a fi comercializate
pe piață: creme pentru îngrijire personală sau săpunuri.
După spusele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în anul 2009, în România
existau aproximativ 80 de firme autorizate pentru colectarea uleiului rezidual, iar în anul 2012
numărul acestora aproape că s -a dublat. Din păcate, în Româ nia, nu există, la momentul
actual, o fabric ă de regenerare a uleiului uzat, deși date cu privire la reciclarea deșeurilor în
România datează din 1991 (Scorțar, Lazăr, Zelter, 2009).

Fig. 1.3
Sursa: http://www.tschernobylkinder -tirol.at/

Reciclarea în România
O promisiune a României față de Comisia Europeană constă în a ajung e să recicleze
jumătate din deșeurile aruncate de populație, termenul limită fiind anul 2020. În prezent,
România reciclează doar 7%. Promisiunea este respectată în pași mărunți, singurul capitol la
care țara noastră și -a îndeplinit obligațiile fiind cel al reciclării deșeurilor de ambalaje, anual
fiind reciclate 500.000 de tone. Profitul obținut în urma reciclării ambalajelor fiind de
aproximativ 70 de milioane de euro.
Facem un pas în urmă cu 10 ani, în România. În legislația de atunci apăreau primele
semne despre colectarea selectivă, mai ales despre obligațiile de reciclarea și de valorificare a
deșeurilor de ambalaje. Aceste reguli vizau mai mult firmele și nu populația. Scopul era ca
rata de reciclare a deșeurilor din ambalaje să fie de 15%, din ambala jele puse pe piață de
agenții economici. Ulterior, procentele au începu să crească, atât pentru cantitățiile totale de
ambalaje puse pe piață, cât și pentru fiecare tip de material în parte – plastic, metal, hârtie,
carton și lemn -, iar pentru anumite ambal aje, precum PET și aluminiu, au apărut obligații
specifice introduse pentru producătorii și importatorii de bunuri ambalate (începând cu anul
2011).
Companiile puteau fie să gestioneze intern responsabilitatea legală, fie să delege atribuțiile
unei organiz ații de transfer care să îi îndeplinească obiectivele. Tot atunci, autoritățile locale
era obligate prin lege să creeze cadrul pentru respectarea legii. Cunoscând deja procedura
similară din afara țării, multinaționalele s -au constituit într -o asociație ca să creeze o nouă
structură având interesul comun de a respecta hotărârea de guvern.

12
CAPITOLUL II

STUDIU PRIVIND OB ICEIURILE DE COLECTARE SELECTIVĂ A
DEȘEURILOR

2.1 Obiectivele cercetării și structura chestionarului

Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunității, are puterea și obligația de a influența
procesul de ecologizare a propriului oraș sau a zonei unde își petrece vacanța. Soluția este la
îndemâna noastră și constă în depozitarea selectivă a deșeurilor .
Pentru a afla care este nivelul de implicare al populației din România cu privire la
colectarea selectivă, am lansat un chestionar, online, respondenții (în număr de 65 de
persoane) păstrându -și anonimatul.
Obiectivele cercetării:
1. dacă populația știe de exi stența unui sistem de colectare selectivă în zona de reședință,
2. care sunt modalitățile prin care sunt eliminate deșeurile realizate în urma activității
desfășurate,
3. dacă principalul scop pentru care populația colectează (ar trebui să colecteze selectiv) este
protecția mediului ,
4. care este gradul de implicare al instituțiilor în procesul de colectare selectivă,
5. care este gradul de colectare selectivă a DEEE și a deșeurilor periculoase,
6. care sunt companiile care s -au implicat activ în acti vități de colectare selectivă a deșeurilor
7. dacă există modalități pentru a determina implicarea activă a populației în activități de
colectare selectivă,
8. care este gradul în care populația s -a implicat în activități de colectare selectivă,
9. dacă populația cunoaște campanii de colectare selectivă,
10. dacă există creativitate în ceea ce privește procesul de reciclare.
Chestionarul este format din 21 de întrebări, 19 întrebări cu răspunsuri închise și 2
întrebări cu răspunsuri deschise, prin inter mediul cărora se dorește a se obține sugestii de la
respondenți. Depășirea procentului de 100% sau mai puțin, în unele cazuri, se datorează
multiplelor opțiuni pe care le -au făcut respondenții sau omi etrea unei a dintre întrebări de către
aceștia.

2.2 Anal iza și interpretarea rezultatelor

Profilul persoanelor chestionate
Dintre persoanele chestionate: 81,5% sunt femei și 18,5% sunt bărbați. Conform
tabelului 2.1, publicul feminin este mult mai receptiv la tot ce presupune procesul de colectare
selectivă a deșeurilor.

Tabel 2.1
Genul respondenților
Feminin Masculin
81,50% 18,50%
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat

13
După cum se poate observa în figura 2.1, 12,3% dintre cei chestionați au vârsta sub 20
de ani, 64,6% au vârsta cuprinsă între 20 -30 ani, 9,2% între 31 -40 ani ani, 12,3% între 41 și 50
de ani, iar între 51 -60 ani -1,5%.

Figura 2.1. Vârsta respondenților

Mediul de proveniență al persoanelor chestionate este reprezentat în figura 2.2.
observăm că 67,70% din cei chestionați provin din mediul urban, în timp ce 32,30% din
respondenți provin din mediul rural.

Figura 2.2. Mediul de proveniență al respondenți lor

Având în vedere nivelul de educație (figura 2.3), remarcăm procentul ridicat
determinat de categoria studii superioare (46,2% – studii universitare; 20% -studii post –
universitare . Aceste două categorii cumulează un total de 66,2% ). Nu aceeași situație o
întâlnim la cei care au finalizat doar studiile primare ( 33,8%).
sub 20
ani20-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani peste 60
ani12,30% 64,60%
9,20% 12,30%
1,50% 0% Varsta:
32,30% 67,70%
ruralurbanMediul de provenienta:

14

Figura 2.3. Nivelul studiilor absolvite

După ce am identificat profilul persoanelor chestionate, în continuare o să aflăm care
este opinia acestora cu privire la obiceiurile de colectare selectivă, acestea răspunzând la o
serie de întrebări.
La întrebarea În orașul/localitatea dumneavoastră a fost introdus un sistem de
colectare selectivă? , răspunsurile provenite de la cei chestionați sunt următoarele:

Figura 2.4. Existența sistemelor de colectare selctivă

De precizat că întrebarea este cu răspuns unic, așadar persoanele chestionate au fost
nevoite să aleagă un singur răspuns. Analizând răspunsurile, observăm că există șanse destul
de optimiste ca până în anul 2020 (termen impus de Uniunea Europeană) ca România să se
alinieze în rândul țărilor care colectează selectiv deșeurile (Târțiu,2011) . Astfel, 40% din cei
chestionați au răspuns afirmativ la întrebarea privind existența sistemelor de colectare
selectivă în orașul/localitatea unde locuiesc . Aproximativ 30% (29,20% conform fig. 2.4) din
cei chestionați nu au habar de existența unor s isteme de colectare selectivă a deșurilor, acest 34%
46% 20% Nivelul studiilor:
liceale universitare post-universitare
da nu nu stiu40%
30,80% 29,20% In orasul/localitatea dumneavoastra a fost introdus un
sistem de colectare selectiva?

15
procent fiind îngrijorător. Care să fie cauza? Nu este populația suficient informată în privința
colectării selective a deșeurilor sau interesul față de protejarea mediului înconjurător este
minim?
Implementarea u nui s istem integrat de gestiune a deșeurilor (colectare selectivă,
sortare, compostare și depozitare) va contribui la îmbunătățirea calităț ii mediului? , este
o întrebare cu scală de atitudini (Scala lui Likert), care oferă posibilitatea respondentului de a –
și exprima părerea, aceasta putând fi sau nu de acord cu afirmația prezentată.

Figura 2.5 Implementarea unui sistem integrat de gestiune

După cum putem observa în figura 2.5, respondenții sunt de acord cu acest aspect
93,9% (total sau parțial). De aici rezultă că activitățile de colectare selectivă , sortare,
compostare și depozitare sunt un pas important spre un mediu înconjurător mai curat. Un
procent redus (4,60%) este indiferent față de îmbunătățirea calității mediului, prin adoptarea
unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor. Cu alte cuvinte, principalul scop pentru care (ar
trebui să) colectăm selectiv deșeurile este protejarea mediului . De această părere sunt și cei
65 de chestionați.

Tabel 2.2
Pricipalul scop pentru care (ar trebui să) colectăm selectiv deșeurile
Scop Procent
protejarea mediului 81,5%
micș orarea cantitatii de gunoi 13,8%
crearea de noi locuri de muncă 3,10%
economisirea de en ergie 1,50%
încurajez inovaț ia 0%
Sursa: Provine din datele calculate pe baza chestionarului anexat

Conform tabelului 2.2, 81,5 % din cei chestionați sunt de părere că introducerea unui
sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor contribuie la imbunătățirea calității mediului.
Aceștia colectează (sau ar trebui să colecteze selectiv) pentru a proteja mediul. Micșorarea
canti tății de gunoi (13,8%) reprezintă un alt motiv pentru care populația (ar trebui să)
dezacord
totaldezacordindiferentde acord
cu totul de
acord1,50% 0% 4,60% 38,50% 55,40% Implementarea unui sistem integrat de gestiune a
deseurilor va contribui la imbunatatirea calitatii
mediului?

16
colecteze selectiv deșeurile. Deșeurile reprezintă o oprtunitate de a crea noi locuri de muncă,
de această părere fiind 3,10% dintre persoanele chestionate. Economisirea de energie (1,50%)
determină colectarea selectivă a deșeurilor. De exemplu, sticla. Este un material 100%
reciclabil, recuperarea ei salvând un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei
din cioburi consumă mult mai pu țina energie decât fabric area ei din materiile prime de bază.
Sticla reciclată se folosește la fabricarea recipientelor pentru băuturi s au pentru hrană, precum
și ca iz olator în contrucții.
Ce se întâmplă cu gunoiul după ce îl colectăm selectiv? (Cadar, Belenyi, 2012) .
Analizând răspunsurile provenite concluzia ar fi că puțini sunt cei care știu ce se întâmplă cu
deșeurile după ce sunt ridica te din locurile de depozitare. Conform figurii 2.6, un procent
redus din populație cunoaște procesul la care sunt supuse deșeurile după ce su nt ridicate de la
locul de depozitare, respectiv 26%.

Figura 2.6. Ce se întâmplă cu deșeurile după depozitare

Deoarece și cunoștințele mele sunt minime în privința a ceea ce se întâmplă cu
deșeurile după ce sunt ridicate de la locul de depozitare, am căutat pe site -ul companiilor care
se ocupă cu colectarea selectivă. De exemplu, Asociația RoRec se ocupă cu colectarea,
depozitarea și transportul deșeurilor electrice către fab ricile de reciclare specializate, unde au
loc procesele de reciclare specifice fiecărei categorii de deșeuri electrice. Cei care sunt
interesați să respecte m ediul și să colecteze selective aceste deșeuri, pot apela gratuit TelVerde
(0800 444 800) pentru a beneficia gratuit de serviciile de colectare oferite de Asociația RoRec.
Este important ca până la preluarea ec hipamentelor electrice de către echipa RoRec, posesorii
acestora să le manipuleze cu mare atenție pentru a evita spargerea sau distrugerea anumi tor
componente din care se pot elimina substanțe periculoase.
Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă cu deșeurile după ce sunt ridicate de la locul
de depozitare, o să luăm drept exemplu procesul de reciclare al deșeurilor din lămpi: procesul
de dezmem brare presupune diverse etape -de tratare umedă sau uscată, concasare preliminară,
concasare sau tăiere vid. Dezmembrarea propriu -zisă a lămpilor are ca scop îndepărtarea
mercurului și reciclarea fracțiilor de lămpi într -un mod eficient. Foarte importantă e ste
evitarea spargerii l ămpilor, fapt care ar avea ca e fect eliberarea mercurului. Mercurul este un
metal greu toxic, care prin bioacumulare cauzează leziuni ale creierului și leziuni hepatice,
dacă este ingerat sau inhalat. DA
26%
NU
74% Stiti ce se intampla cu deseurile dupa ce sunt ridicate din
locurile de depozitare?

17
Un alt exemplu, mai simplu, privind informarea despre ce se întâmplă cu deșeurile
după ce sunt depozitate este procesul de reciclare al sticlei. Procesul de reciclare al sticlei se
poate rezuma în 3 pași, sau mai bine zis în cei 3R (Reduce, Refolosește, Reci clează).
Prin reducerea consumului de sticlă se urmărește evitarea fabricării ei, adică noi
consumuri de materii prime.
În occident sticlele de lapte sunt unele din puținele tipuri de sticlă folosite ca ambalaj
care sunt refolosite (în medie de 12 ori). Trebuie luată în calcul și varianta refolosirii sticlelor
și borcanelor ca recipiente pentru vinul sau berea făcute în casă, pentru dulcețuri sau alte
conserve.
Reciclare
Clătiți buteliile și borcanele -dacă se poate în aceeași apă. Dacă se poate, îndepărtați
capacele, dopurile și inelele de plast ic sau metal. În cazul în care colectarea se face pe culori –
albă, verde sau maro, aveți grijă să depozitați sticla în containerul potrivit. La fel de important
este să vă asigurați că sticla albă nu este amestecată cu cea colorată, deoarece astfel i se reduce
considerabil valoarea (sticla alba necontaminată are un preț mult mai mare).

Figura 2.7 Calitatea privind colectarea deșeurilor periculoase

Când auzim de deș euri periculoase, gândul ne duce la deșeuri radioactive, proiectile
neexplodate, containere cu mercur și alte asemenea lucruri. În realitate, însă, deșeurile
periculoase sunt mai aproape de noi decât ne putem imagina. Unele le folosim zilnic: bateriile –
care conțin diverși electro liți, frigiderele -care conțin agenți de răcire pe bază de freon, becurile
economice – care conțin metale grele și mercur. Concentrațiile substanțelor nocive ale fiecăruia
sunt, în general, mici. Din fericire. Însă ele sunt peste tot. Iată și alte exemple de deșeuri
periculoase care ne înconjoară: uleiurile arse, ape contaminate (cu detergent), material folosite
pentru renovare (vopsea). De la laboratoare, provin deșeuri precum: reactivi pentru analize și
solvenți, dezinfectanți . Un alt exemplu, ar fi deșeuri le produs e în activtățile agricole:
îngră șăminte chimice, substanțe anti -dăunători (pesticide, ierbicide, raticide), ambalajele
provenite de la acestea.
Lista este una lungă și poate continua. De ce este relevant ca deș eurile de mai sus să fie
colectate (cu grijă)? Toate generează problem e de sănătate, malformații, intoxicații. Conform
figura 2.7, un procent semnif icativ (63%) au răspuns afirmativ în ceea ce privește generarea de
deșeuri periculoase, în urma activității d esfășurate. Ce-ar fi să nu mai fim indiferenți?
DA
63% NU
29% NU STIU
8% In urma activitatii pe care o desfasurati rezulta
deseuri periculoase (baterii, detergenti, vopsele
etc.)?

18
Deșeurile electrice reprezintă 6% din totalul deșeurilor une i comunități. Așa cum
gunoiul m enajer nu este păstrat în casă, nici echipamentele electrice vechi sau stricate nu
trebuie depozitate în gospodărie ori aruncate la întâmplare.

Firgura 2.8 Calitatea privind colectarea DEEE

Ele trebuie colectate și reciclate corect din rațiuni ce țin de protecția mediului
înconjurător, de riscul pe care îl prezintă potențialul lor toxic, precum și de protejarea
resurselor naturale ale pământului. Aproximativ 33% din cei chestionați sunt indif erenți în fața
colectării selective a DEEE. Se remarcă un nivel ridicat de indiferență în prvința colectării
selective a deșeurilor electrice și electronice, la fel ca și în cazul colectării deșeurilor
periculoase.
Foarte puțini sunt cei care consideră că procesul privind col ectarea DEEE este
satisfăcătoar – 23% (foarte bună -1,50%, respectiv 21,50% -bună). Se poate îmbunătăți acest
proces? Dacă da, cine ar trebui să contribuie mai mult sau cine nu contribuie suficient? Aceste
echipamente (deșeurile DEEE) pot avea în componența lor elemente nocive pentru mediu și
sănătatea populației, elemente care eliberate în aer, apă sau sol au efecte dăunătoare, pe termen
lung, asupra hranei noastre, a apei pe care o bem sau a aerului pe care îl respirăm. De
asemenea, m ajoritatea sunt constituite d in componente ce conțin materiale ce pot fi recuperate
și reintroduse în industrie, ca materii prime secundare, pentru a preveni exploatarea irațională
a resurselor primare, desgur, doar printr -un grad de valorificare înalt obț inut cu tehnologii de
reciclare performante.
Așadar, luăm atitudine sau rămânem indiferenți? În continuare vorbim despre
companii, ONG -uri, instituții locale și agenția municipală de mediu și gradul lor de implicare
în colectarea selectivă a deșeurilor.
În ceea ce privește consiliile locale, am luat drept exemplu activitățile de implicare ale
primăriei Municipiului Craiova. Aceasta a încheiat în anul 2011 un parteneriat cu SC
Salubritate Craiova SRL și societatea Eco -Rom Ambalaje SA , privind implementarea unui
sistem de colectare selectivă în cartierele de blocuri din Craiova. În prezent, în Craiova sunt
amplasate 223 de containere de colectare selectivă în 87 de locații aflate pe domeniul public,
de unde au fost colectate și valorificate (în anul 2015) pe ste 200 de tone de deșeuri reciclabile.
foarte
proastaproasta nicio parere buna foarte buna9,20% 35,40%
32,20%
21,50%
1,50% Cum apreciati calitatea colectarii selective a deseurilor
electrice si electronice?

19
De asemenea, SC Salubritate Craiova SRL oferă posibilitatea agenților economici și
instituțiilor publice din Craiova să colecteze separat deșeurile generate, prin încheierea unui
act adițional la contractul de prestă ri servicii de salubrizare.

Tabel 2.3

Implicarea următoarelor instituții în implementarea colectării selective a deșeurilor
Foarte bună
(5) Bună
(4) Nicio părere
(3) Proastă
(2) Foarte
proast ă (1)
a)Primăria 1 8 9 32 15
b)Agenția
municipală
pentru
protecția
mediului 1 10 14 27 13
c)Societatea
de salubrizare 2 22 6 19 16
d)Agenții
economici 1 7 26 22 9
e)ONG -urile 3 15 23 18 6

În tabelul 2.3 am trecut numărul de răspunsuri înregistrate de fiecare instituție, am
calculat scorul fiecăreia, la final calculând scorul global.

În urma scorurilor calculate și prezentate în tabelul 2.3, influența instituțiilor care se
implică în activități de colectare selectivă a deșeurilor este următoarea:
Societatea de salubrizare reprezintă instituția care a înreg istrat cel mai mare scor, respectiv
2,62, aceasta fiind după părerea persoanelor chestionate, instituția care se implică cel mai mult
în activități privind gestionarea deșeurilor.

20
Conform http://www.salubri tate-craiova.ro , angajații Salubrității din Craiov a, golesc
recipientele de colec tare separat , astfel încât ambalajele să nu fie amestecate. O sortare
suplimentară are loc în cazul ambalajelor fabricate din plastic. Ambalajele colectate selectiv
sunt cântă rite și apoi valorificate de SC Salubritate Craiova SRL către firme specializate. Banii
obținuți în acest fel sunt ulterior folosiți pentru susținerea obiectivelor de investiții ale
societății. De la scripitic pana la faptic este totuși o cale lungă, astfe l se explică de ce populația
are o părere slabă despre compania de salubritate, atunci când vine vorba de colectarea
selctivă a deșeurilor.
Agenții economici reprezintă, de asemenea, o instit uție a cărei pondere este
importantă privind implicarea în activități de colectare selectivă a deșeurilor (2,52) . Dar oare
care este motivul pentru care aceștia adoptă un caracter social responsabil? Cei chestionați
sunt de părere că gradul ridicat de implicare al companiilor în a ctivități privind protejarea
mediului este determinat de imaginea pe care acestea doresc să o reflecte în societate
(64,60%).

Figura 2.9 Motivul implicării agenților economici în activități cu caracter responsabil

Conform figura 2.9, motivul pentru care companiile s -ar implica sau se implică în mod
activ în activități cu caracter responsabil îl reprezintă acela de a proteja mediul înconjurător,
este determinat de un procent, în opinia celor chestionați, de 23,10% (a proape de trei ori mai
mic decât motivul „pentru imagne”). Foarte puțini sunt cei care consideră că implicarea și
motivarea angajaților reprezintă un motiv întemeiat pentru ca o companie să adopte conceptul
de responsabilitate socială (în cazul de față, să se implice în activități de colectare selectivă a
deșeurilor). Am oferit respondenților ocazia de a veni cu alte motive pentru care o companie
se implică în activități cu scop CSR. Printre acestea s -au numărat: obțin erea de parteneriate
strategice. Un răspuns foarte bun, de altfel. Companiile urmăresc încheierea unor parteneriate
strategice de afaceri între companie și întreprinderile sociale. Un exemplu aici, ar putea fi
stațiile SIGUREC amplasate în apropierea marilor centre comerciale4.

4 http://www.sigurec.ro/ro/noutati/carrefour -si-green -group -lanseaza -prima -statie -sigurec -din-ploiesti.html
pentru imagine
pentru a proteja
mediulpentru
implicarea si
motivarea
angajatiloraltele64,60%
23,10%
7,70%
4,60% Adesea companiile aleg sa se implice in activitati de
protejare a mediului . Care credeti ca este motivul
principal pentru care aleg aceasta optiune?

21
ONG -urile au obținut scorul de 2,4. Și totuși în mass -media ne informează zilnic de
activitățile pe care acestea le întreprind. Să nu fie acestea suficiente pentru a contribui la un
mediu mai curat, sau ne lovim de aceeași situație ca și în cazul societăților de sal ubrizare și
anume de a pune pe hârtie doar vorbe frumoase, pe când faptele sunt minime?
Agenția municipală pentru protecția mediului este o instituție juridică, finanțată de
la bugetul de stat, se înscrie în contextul european și internațional al cooperăr ii, pentru
apărarea principiilor și implementarea legislației în domeniul protecției mediului. Site -ul
ANPM5 este unul foarte complex, ne oferă informații cu privire la biodiversitate, calitatea
aerului, dezvoltare durabilă, etc. Atunci care este explicați a pentru care scorul obținut de către
aceasta tinde către indiferent, respectiv 2,37. Conform tabeluilui 2.3, 10 persoane din 65 sunt
de părere că agenția municipală pentru protecția mediului deține o bună pondere în privința
colectării selective.
Pe ultimul loc, cu un scor de 2,2 s -a clasat primăria. Aceasta pune accentul pe
colectarea selectivă a deșeurilor, nu într -un ritm alert, ci dimpotrivă. O promisiune a României
față de Comisia Europeană constă în a ajung e să recicleze jumătate din deșeuril e aruncate de
populație, termenul limită fiind anul 2020. În prezent, România reciclează doar 7%.
Promisiunea este respectată în pași mărunți, singurul capitol la care țara noastră și -a îndeplinit
obligațiile fiind cel al reciclării deșeurilor de ambalaje, anual fiind reciclate 500.000 de tone.
Profitul obținut în urma reciclării ambalajelor fiind de aproximativ 70 de milioane de euro.

Tabel 2.4
Instituțiile implicate în actvități de colectare selectivă
Instituția Scorul obținut
Primăria 2,2
Agenția municipală pentru protecția mediului 2,37
Societatea de salubrizare 2,62
Agenții economici 2,52
ONG -urile 2,4
SCOR GLOBAL 2,42

O clasificare a scorurilor obținute de către fiecare instituție în parte se află în tabelul
2.4. Scorul global obținut în urma calculelor este de 2,42. Acest scor se plasează la granița
dintre slab și indiferent. Așadar, ce ar fi să nu mai fim indiferenți?
Cum elimina ți deșeurile generate în urma activității pe care o defașurați ? Până în
prezent, atât la nivel mondial, cât și la nivel național, predomină evacuarea reziduurilor
menajere în așa zisele „gropi de gunoi”, care de fapt sunt niște gropi provenite din depresiuni
geografice naturale, fie rezultate în urma unor descopertări de teren.
În ult imul timp aceste gropi din jurul localităților urbane rămân tot mai puține, iar
distanța până la cele care au mai rămas este din ce în ce mai mare și deci cheltuielile cu
transportul reziduurilor colectate se măresc. De aceea se mai folos esc și alte terenuri care nu
sunt în totalitate gropi sau maidane, terenuri mai puțin fertile pentru agricultură, din care o
parte sunt amenajate în așa fel încât depozitarea reziduurilor menajere să se facă pe vertical, în
adâncime și înălțime, raportate la nivelul suprafeței terenului respectiv. Din această cauză,
locurile de depozitare a rezduurilor menajere mai poartă denumirea și de rampe sau halde, iar

5 http://www.anpm.ro/web/guest/acasa

22
depozitarea reziduurilor, după modul în care se asigură protecția mediului înconjurător, poartă
denu mirea de depozitare simplă sau depozitare controlată.

Figura 2.10 Modalități de depozitare a deșeurilor

Depozitarea simplă constă în descărcarea simplă, neorganizată a reziduurilor menajere
pe mai dane, în diverse gropi sau pe al te terenuri, fără a se lua unele măsuri speciale pentru
protecția mediului înconjurător. Acest sistem de depozitare este sistemul cel mai larg folosit,
pentru că este și cel mai ieftin, mai comod, dar și cel mai neigi enic.
Depozitarea controlată începe să f ie utlizată tot mai mult, rămânâ nd principalul sistem
de depozitare și neutralizare de reziduuri menajere până când sitemele de prelucrare moderne
(sisteme de slectare și valorificare a materialelor refolosibile și a energiei potențiale se vor
dezvolta și vor câștiga prio ritate). Pentru alegerea amplasamentului rampei de gunoi se va ține
cont de următoarele condiții:
-distanța față de periferia centrelor populate -1000 m,
-poziția rapmei față de vânturile dominante,
-evitarea zonelor în care se pot produce inundații.
Depozitarea în/ pe sol , ca modalitate de depozitare a deșeurilor, în opinia
respondenților este determinată de 15,40%, conform figura 2.10.
Incinerarea deșeurilor reprezintă o soluție sau un pericol pentru mediu? Conform
figura 2.10, un procent semnificativ (15,40%) dintre cei chestionați utlizează această
modalitate de depozitare a deșeurilor.
Incinerarea deșeurilor pentru obținerea energiei a fost una din măsurile pe care țările
vestice le -au găsit pentru a răspunde crizei petrolului din 1970, sperând că le va aduce un
anumit grad de independență energetică și că în acelașin timp vor rezolva problema depozitării
deșeurilor la gropile de guno i. Un alt exemplu este Suedia, care in momentul actual își asigură
20% din necesarul de energie prin arderea deșeurilor pe care a ajuns să le importe din Italia și
Marea Britanie.
Din ce în ce mai mul te voci reclamă această practică ca fiind total împotri va ecologiei.
Cel mai important avantaj ar fi acela că incinerarea este o metodă rapidă de tratare a
deșeur ilor, putând fi distruse cantită ți foarte mari într -un timp relativ scurt. Cantitatea de
depozitare in/pe solin depozite special amenajateevacuare in apaincinerarecontract cu o firma specializatatransformareAltele
15,40% 43,10% 1,50% 15,40% 33,80% 6,20% 3,10% Cum eliminati deseurile generate in urma activitatii pe
care o defasurati?

23
material solid rezultat în urma arderii reprezintă doar 15 -20% din greutatea inițială a
deșeurilor, acest lucru conducând la reducerea suprafeț elor de teren necesare depozită rii și
utilizarea acestora în alte scopuri. De asemenea, procesul de tratare termică r educe la z ero
pericolul inf estării pânzei freatice prin posibile infiltrații ale levigatului rezultat în depozite și
reduce emisiile de metan prin desființarea depozitelor.
Dezavantajele utilizării acestui tip de depozitarea a deșeurilor, conduc la comparații
între incineratoare și centerele nucleare, din punc t de vedere al acceptabilității lor și măsurilor
preventive. O varietate de studii au raportat asocierea dintre problemele respiratorii, anomalii
congenitale, etc și munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare.
Inițiativa pentru o lume mai verde își face timid simțită pr ezența și la noi. Când vine
vorba dspre recuperarea deșeurilor la nivelul utilizatorior casnici însă, lucrurile nu au intrat
încă în reflexul acestora. Dacă atunci când vine vorba de obiecte precum sticla, hârtia, adică
deșeu ri reciclabile, pe care oamenii au început să le separe de restul gunoiului menajere, se
simte o mică responsabilitate, cu privire la gunoiul menajer, situația este una iresponsabilă.
Încă nu suntem obișnuiți să facem efortul de a separa, de plildă, restur ile organice de celelalte
resturi de gunoi, 6,20% din cei chestionați adoptă această procedură, conform figura 2.10. un
procent redus, dar care a înțeles cât de benefic este acest tip de îngrășământ pentru plantele,
legumele și fructele care cresc frumos ș i sănătos, prin contribuția lui nemijlocită.

Figura 2.11 La ce vă gândiți când vedeți următoarea imagine?
Sursa: http://interiorsuite.com

Am preferat să ies puțin din rutina unui chestionar „obișnuit” și m -am gândt să aduc
puțină ”culoare” procesului de completare a acestuia. Am lansat, în cadrul chestionarului,
imaginea 2.11, însoțită de următoara întrebare: „La ce vă gândiți când vedeți ur mătoarea
imagine?” , răspunsuril e nu au întârziat să apară: natură (11 răspunsuri), curățenie/curat (9

24
răspunsuri), verde (7 răspunsuri), ecologizare (3 răspunsuri ), creativitate (2 răspunsuri),
primăvară (2 răspunsuri), copilărie, frumusețe, decorațiune, v acanță, drăguț, aer curat,
armonie, etc. (1 răspuns fiecare). Ce -i drept, în momentul lansării imaginii mă așteptam ca cei
chestionați să facă cumva legătura între tema chestionarului și imaginea în sine. Mă așteptam
la mai multe răspunsuri precum „creativ itate” și/ sau „reutilizare/reciclare”. Analizând mai în
detaliu răspunsurile, am descoperit și aceste cuvinte: creativitate – 1 răspuns și reutilizare -1
răspuns.
La scară mai largă, am descoperit că există persoane care au lansat conceptul de
reciclare creativă.6 Echipa se numește chiar Reciclare Creativă, ei se descriu ca fiind oameni
pasionați de a transforma obiecte, materiale, lucrușoare, bucăți și bucățele în lucruri
interesante și utile sau pur și s implu de a încerca artă pură și nebună…așa ca un manifest al
propriei creativități. Echipa este implicată în acțiuni de educație non -formală, organizând
ateliere pentru copii ș i părinți sau pentru tineri, elevi, studenți, companii și pentru oricine
dorește să învețe despre creativitatea folosirii unor m ateriale aparent nefolositoare (sursa:
http://reciclarecreativa.ro ).
Reciclare Creativă este un proiect al Asociației D `Avent7.

Figura 2.12 Companii care s -au implicat în activități de colectare selectivă

Orange oferă clienților anumite beneficii dacă aduc, la magazinele Orange, un telefon
vechi sau o tabletă pentru a fi date spre reciclare. Aceste beneficii fac parte din programul
Buy-Back. Scopul programului este de a -i determina pe clienți să aducă un te lefon vechi sau o
tabletă, în urma aducerii acestora, vor primi un voucher a cărui valoare depinde de evaluarea
dispozitivului. Beneficiile se acordă în baza oricărui model de telefon sau tabletă. De exemplu,
dacă telefonul este evaluat la minim 10 euro, c lientul primește, în plus, un voucher în valoare
de 100 euro. Voucherul poate fi folosit pentru achiziția unui telefon Huawei P10, odată cu
prelungirea unui abonament individual, mai mare de 5 euro, pe o perioadă de 24 de luni (sursa:

6 http://reciclarecreativa.ro/
7 https://www.facebook.com/davent.org/
OrangeSensibluCoca-ColaDecathlonPetromAuchanAltele
12,30% 7,70% 12,30% 24,60% 23,10% 47,70% 16,90% Ce companii care s -au implicat activ in activitati de
colectare selectiva a deseurilor cunoasteti?

25
https://www.orange.ro/orange -care/buy -back/ ). Un alt exemplu, privind programul Buy -Back
de la Orange se referă la telefoanele Samsung Galaxy. Dacă acest model de telefon este
evaluat la minim 10 euro, clientul primeș te, în plus, un voucher în valoare de 100 euro.
Voucherul poate fi folosit pentru achiziția unui telefon Samsung S8 sau Samsung Galaxy S8+,
odată cu prelungirea unui abonament individual, mai mare de 5 euro, pe o perioadă de 24 de
luni.
Conform figur a 2,12 , Orange este cunoscută populației în proporție de 12,30% ca fiind
una din companiile care se implcă în activități de colectare selectivă a deșeurilor.
Campania „Și mama reciclează!”8, desfășurată în parteneriat cu Can Pack Recycling și
Asociația Alucro și magazinele Auchan, în perioada 30 iunie 2016 -30 iunie 2017, se dorește a
fi un parteneriat de succes, aproximativ 48% din cei chestionați indicând compania Auchan ca
fiind una din companiile care se implică în activități de colectare selectivă. Scopul proiectului
este de a îi încuraja pe români să recicleze dozele de aluminu.
Campania presupune un mecanism de răsplată pentru consumatorii care vor colecta
dozele de aluminu în aparatele dedicate companiei. Astfel, în funcți e de opțiunile pe care le
vor a lege la fața locului, cei care vor folosi aparatele amplasate în hipermarketurile Auchan
vor putea primi vouchere de cumpărături având o valoare ce reprezintă totalul dozelor
introduse (fiecare doză valorează 4 bani) sau un premiu instant. La cel puțin cin ci doze
colectate, participanții pot opta pentru un bilet de tombolă care îi înscrie automat în extragerea
pentru un premiu săptămânal sau lunar. În plus, consumatorii vor putea dona suma echivalentă
dozelor introduse în aparat Asociației Non Profit Alucro , pentru programul Every Can
Counts9.
Și Petrom se numără printre companiile care se implică în activități de colectare
selectivă, protejând astfel mediul înconjurător. În anul 2016 a avut loc cea de -a cincea ediție a
programului „Idei din țara lui Andrei” , program prin intermediul căruia se urmărește
dezvoltarea învățământului profesional și a mediului înconjurător. Din totalul de 13 proiecte, 5
vizează mediul înconjurător, prin ecologizări, folosirea de mijloace de transport nepoluante,
colectarea selecti vă și reciclarea deșeurilor. Petrom este cunoscut publicului pentru implicarea
în activități de colectare selectivă în proporție de 23,10%. Poate că procentul s -ar majora dacă
s-ar cunoaște următorul aspect: din punct de vedere financiar, 12 proiecte vor f i finanțate cu
15.000 euro, iar cel de -al 13 -lea va fi susținut prin f inanțare de până la 5.000 euro.
Conform figura 2.12, Coca -Cola este cunoscută pentru implicarea în activități de
reciclare, în proporție de 12,3%. Acest gigant de pe piața băuturilor răcoritoare, promovează în
Asia o serie de spot -uri10 prin care banalele ambalaje din plastic se transformă în obiecte cu o
utilizare inedită. Am putea supune că există viață după Coca -Cola. Vizionând spot -urile,
realizăm cum sticlele goale de Coca -Cola dev in pensule pentru vopsit, ascuțitoare, etc.
campania este realizată de agenția Ogilvy&Mather China, fiind lansată mai întâi în Vietnam și
urmează a fi dezvoltată în țări precum Thailanda și Indonezia. Ideea proiectului a pornit de la
criticile aduse compan iei americane pentru utilzarea în exces a ambalajelor din plastic. O
reacție imediată a celo r de la Coca -Cola a fost de a începe să folosească sticle din material
plastic reciclabil, r ealizat parțial din fibră vegetală.

8 http://auchan.ro/recicleaza -doze -de-aluminiu -si-castiga/
9 http://www.everycancounts.ro/
10 https://www.youtube.com/watch?v=46WX59wDB4E

26
Cum am spus în capitolul anterior, Asia nu prezintă un interes important privind
problema reciclării, în comparație cu vestul Europei, de exemplu. Însă locuitorii din zonă
găsesc în mod frecvent soluții creative privind reutilzarea sticlelor, precum umplerea acestora
cu apă și montarea lor într-un acoperiș găurit. Sticlele funcționează astfel ca o variantă ieftină
de a ilumina o încăpere deoarece lumina se reflectă în apa din ambalajul de plastic.
La această întrebare, am oferit respondenților ocazia de a preciza alte companii care
consideră că pentru un mediu curat este necesar s ă se implice în campanii de reciclare.
Răspunsurile obținute au fost următoarele: Praktiker, Lidl, Call PointEurope, Flanc o, Kaufland
și Ikea.
În Japonia nu există coșuri de gunoi pe străzi. Credeți că această modalitate: –
motivează cetățenii să se implice în colectarea selectivă a deșeurilor, aceasta a fost variante
care a obținut cel mai mare punctaj, respectiv 87,70%, conform figura 2.13.

Figura 2.13. Situația privind reciclarea în Japonia

Într-adevăr, acesta este motivul principal pentru care Japonia nu este adepta amplasării
coșurilor de gunoi pe străzi. Rezultatul este unul pe termen lung: zero waste, adică f ără
deșeuri, atât din cauze economice (există orașe mai puțin dezvoltate din punct de vedere
economic în Japonia care nu își permit achiziționarea unui incinerator -aici este cazul
orășelului Kamikatsu) și ecologice (reducerea deșeurilor).
Termenul mottai nai11 (literal se traduce prin „Ce pierdere!”) explică foarte bine
viziunea Japoniei cu privire la obiceiurile de colectare selectivă. Poporul japonez refuză risipa
și este conștient că o țară mică, cu un spațiu limitat, nu poate depozita la nesfârșit gunoiul. D e
asemnea, cei chestionați sunt de părere că Japonia este o țară restrânsă ca și suprafață, iar
depozitarea gunoiului nu se poate realiza la nesfârșit, respectiv 7,7%, conform figura 2.13.
Japonia nu își permite din punct de vedere financiar să investea scă în echipamente de
colectare selectivă, 4,6% din respondenți sunt de această părere. Acesta reprezintă unul din
motivele secundare pentru care această țară este adepta modalităților de colectare selectivă.

11 http://www.ab c.net.au/radionational/programs/philosopherszone/avoiding -waste -with -the-japanese –
concept -of-mottainai/6722720
motiveaza cetatenii sa se implice in
colectarea selectiva a deseurilorJaponia nu isi permite din punct
devedere financiar sa investeasca in
echipamente de colectare slectivaJaponia este o tara restransa ca si
suprafata, iar depozitarea gunoiului nu se
poate realiza la nesfarsit
87,70% 4,60% 7,70% In Japonia nu exista cosuri de gunoi pe strazi.
Credeti ca aceasta modalitate:

27
Este cazul orășelului Kamikatsu12, un orășel sla b dezvoltat din punct de vedere economic, dar
unde sortarea deșeurilor se face pe nu mai puțin de 34 de categorii. Acesta și -a propus un
obiectiv ambițios încă din anul 2003: să devină prima comunitate „zero waste” din țară până în
anul 2020. În prezent su nt reciclate în jur de 80% din deșeuri, ceea ce înseamnă că doar 20%
din ele ajung la gropile de gunoi.
În Kamikatsu nu există mașini de gunoi, fiecare locuitor trebuie să își spele, sorteze și
să ducă deșeurile la centrul de reciclare din sat. Mai depar te, deșeurile sunt supervizate de
către un muncitor de acolo, acesta asigurându -se că procesul de sortare este unul adecvat,
ficare deșeu ajunge în recipientul corespunzător.
Dacă Japonia reprezintă un model de urmat privind colectarea selectivă a deșeur ilor,
care ar fi modalitățile pentru a determina implicarea activă a populației în activități de
colectare selectivă?

Figura 2.14 Modalități de implicare

Două din modalități, în opinia respondenților (67,7%) , sunt de a fi introduse în
sistemul legislativ amenzi pentru cei care nu respectă condițiile impuse privind colectarea
selectivă și taxe de depozitare mai mari pentru cei care nu colectează selectiv (33,80%).
Conform http://www.salubritate -craiova.ro , potrivit Regulamentului de salubrizare al
municipiului, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Craiova, „utilizarea
recipienților pentru colectarea deșeur ilor reciclabile în alte scopuri decât cele pentru care sunt
destinați” se sancționează contravențional cu amenda cuprinsă între 500 și 1.500 lei, pentru
persoanele fizice și între 1.000 și 2.500 lei, pentru persoanele juridice. Tot aici aflăm că
sustrager ea ambalajelor depuse în recipientele de colectare selective se pedepsește conform
legii.
Instituțiile locale/mass -media să informeze cetățenii asupra importanței colectării
selective a deșeurilor (40%), urmată de lansarea unor programe cu scop informative
despre colectarea selective , reprezintă alte modalități prin care se poate determina implicarea
activă a populației în activități de colectare selectivă.

12 https://www.youtube.com/watch?v=KkfUArhfTXs
lansarea unor programe cu scop
informativ despre colectarea selectiva…institutiile locale/ mass-media sa
informeze cetatenii asupra importantei…amenzi pentru ce care nu respecta
conditiile impuse privind colectarea…taxe de depozitare mai mari pentru cei
care nu colecteaza selectivaltele
44,60% 40% 67,70% 33,80% 3% Modalitati pentru a determina implicarea activa
a populatiei in activitati de colectare selectiva

28
În anul 2012, a fost lansată cea de -a doua ediție a programului Campania națională de
conștientizare, responsabilitatea socială și colectare selectivă „Baterel și Lumea NON -E13”,
desfășurată impreună cu Asociația Environ. Campania este adresată copiiilor din toate ciclurile
de învățământ, iar principalul scop al acesteia este de implica atât elevii cât și profesorii în
realizarea unei rețele naționale de colectare selectivă (accentul punându -se pe deșeurile de
echipamente electrice și electronice -DEEE și a bateriilor).
Proiectul se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetări i, Tineretului și
Sportul ui și Garda Națională de Mediu, iar prima ediție a campaniei „Baterel și Lumea Non –
E” a avut ca rezultate concrete implicarea a peste 230 de școli și licee și au fost colectate
aproximativ 11 tone de deșeuri de echipamente electric e și baterii. Noutatea celei de -a doua
ediții este reprezentată de suportul de curs destinat cadrelor didactice în scopul de a susține
orele de educație ecologică cu informații și aplicații practice în ceea ce privește însușirea
principiilor de bază ale co lectării selective. Suportul de curs poate fi descărcat de pe site -ul
companiei www.baterel.ro
Am dorit să aflu dacă populația mai cunoaște și alte modalități de implicare în activități
de colectare selectivă , astfel am lansat opțiunea „altele” în cadrul acestei întrebări.
Răspunsurile, deși puține sunt foarte complexe: salubritatea să distribuie pubele dedicate,
primăria să instaleze astfel de pubele în mai multe locuri și amenajarea de coșuri de
gunoi diferentiate, mașini de gunoi care să colecteze selectiv, contracte cu firmele de
reciclare pentru reducerea deșeurilor, apoi campanii de conștientizare (răspunsul din
urmă fiind unul ceva mai complex, mi se pare că descrie et apele în ordine cronologică privind
lansarea unui proces de colectare selectivă).
În privința implicării în campanii de colectare selectivă a deșeurilor, rezultatele sunt
optimiste.
Aproximativ 60% au răsp uns negativ în privița aspectului privind implcar ea în
campanii , însă gradul meu de curiozitate s -a manifestat și în privința implicării viitoare în
astfel de campanii. În caz de răspuns negativ la întrebarea anterioară, care este
probabilitatea de a vă implica în următoarele 12 luni?

Tabel 2.5

Probabilitatea implicării în campanii în următoarele 12 luni
Procent
Foarte probabil 11,1%
Probabil 31,1%
Așa și așa 35,6%
Improbabil 11,1%
Foarte improbabil 11,1%

Mediul înconjurător se anunță a fi unul curat. Conform tabelului 2.5, probabilitatea
implicării în campanii în următoarele 12 luni este echivalentul a 42,2% (foarte probabil –
11,1%, respectiv 31,1% -probabil). Se resimte nesiguranța implicării, respectiv 35 ,6% au ales
varianta așa și așa , poate că acest procent va fi diminuat dacă aceste campanii ar b eneficia de
mai multă promovare. Este nevoie de promovare, astfel informația ajunge mult mai repede în
rândul publicului țintă.

13 http://environ.ro/index.php/ro/campanii/baterel -si-lumea -non-e

29
CONCLUZII

Colectarea selectivă a deșeurilor, respectiv reciclarea reprezintă acea operațiune de
valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse pentru a îndeplini funcția inițială
sau alt scop.
Conceptul de reciclare nu este unul descoperit recent, în că de la începuturile omenirii
fiind existent acest concept, atunci când resursele nu erau disponibile intr -un procent
majoritar.
În prezent, reciclarea este o strategie de bază din Managementul Deșeurilor (un set de
măsuri prin care se implementează un s istem integrat de gestionare a deșeurilor din punct de
vedere ecologic și economic).
Se poate recicla aproape orice. Pornind de la mediul industrial, la locul de muncă și
până la locuințele noastre, se pot găsi materialele reciclabile: hârtie, plastic, s ticlă, metal, etc.
Pentru un mediu inconjurător curat , pentru conservarea resurselor naturale, este important să
reciclăm.
Ne putem bucura de reciclare, aceasta aducând o serie de avantaje, atât din punct de
vedere financiar și social:
-crearea de noi locuri de muncă,
-costurile prvind reciclarea sunt considerabil mai mici decât cele privind incinerarea acestora,
Nici avantajele reciclării asupra mediului înconjurător și a resurselor naturale nu sunt
de ignorat:
-numărul agenților poluanți este în scăde re, dacă se adoptă conceptul de colectare selctivăa
deșeurilor, ulterior reciclarea acestora din urmă,
-resursele naturale sunt conservate. Există deja celebra frază: O tonă de hârtie reciclată
salvează 17 copaci!”,
-se reduce cantitatea de dioxid de carbo n.
Lipsa de informare în privința colectării selective, poate fi una din cauzele pentru care
populația nu are habar de existența unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor (29,20%) în
orașul/ localitatea unde locuiesc. Un procent considerabil (55%) es te de părere că
implementarea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor vă contribui la îmbunătățirea
calității mediului, acesta fiind și principalul scop pentru care ar trebui să colectăm selectiv.
Putem spune că este vorba de indiferență, atunci câ nd vorbim despre calitatea reciclării
deșeurilor periculoase (baterii, becuri economice, vopsele,detergenți). Eșste relevant ca
acestea să fie colectate cu grijă, deoarece generează probleme de sănătate, malformații,
intoxicații. Aproximativ 36% au răspuns afirmativ în ceea ce privește generarea de deșeuri
periculoase, în urma activității desfășurate. Tot de indiferență se poate vorbi și în cazul
colectării deșeurilor DEEE. Foarte puțini sunt cei care consideră că procesul privind colectarea
DEEE este satisfăcătoar – 23% (foarte bună -1,50%, respectiv 21,50% -bună).
Instituțiile care se implică în activități de colectare selectivă, o fac adesea cu scopul de
a avea o imagine favorabilă în rândul populației (64,60%), rareori contribuția acestora în
activit ăți cu caracter social responsabil poate fi explicat prin: protecția mediului -23,10%,
implicarea și motivarea angajaților -7,7%, altele -4%. Printre companiile care s -au implicat
adesea în campanii de colectare selctivă, se numără: Orange, Auchan, Sensiblu, Decathlon.
Ca modalități de depozitare a deșeurilor, cea mai mult pusă în discuție modalitate este
incinerarea (15,4%) acestora. Țările nordice (Suedia, Norvegia) sunt cele care utilizează
adesea acest concept, fiind total împotiriva ecologiei. Această mo dalitate de distrugere a

30
deșeurilor este comparată cu centrele nucleare, din punct de vedere al acceptabilității lor și a
măsurilor preventive.
Inițiativa pentru o lume mai verde iți face simțită prezența timid în țara noastră. Când
vine vorba dspre recu perarea deșeurilor la nivelul utilizatorior casnici însă, lucrurile nu au
intrat încă în reflexul acestora (6,20%) . Dacă atunci când vine vorba de obiecte precum sticla,
hârtia, adică deșeuri reciclabile, pe care oamenii au început să le separe de restul gu noiului
menajere, se simte o mică responsabilitate, cu privire la gunoiul menajer, situația este una
iresponsabilă. Încă nu suntem obișnuiți să facem efortul de a separa, de plildă, resturile
organice de celelalte resturi de gunoi.
Japonia este țara care la momentul actual și -a însușit foarte bine viziunea cu privire la
obiceiurile de colectare selctivă. Termenul mottainai („Ce pierdere!”) explică foarte bine
viziunea Japoniei. Japonia este o țară restrânsă ca și suprafață, iar depoz itarea gunoiului nu se
poate realiza la nesfârșit.
Principala modalitate prin care se poate determina implicare activă a populației în
activități de colectare selectivă este de a acorda amenzi pentru cei care nu respectă condițiile
impuse privind colectare a, iar ca și propuneri:
-lansarea de acținui de conștientizare și colectare a deșeurilor reciclabile (cu premii),
-instruirea în cadrul unităților de învățământ precum și colectarea deșeurilor reciclabile în
școli,
-organizarea de întâlniri publice cu cetă țenii și dezbaterea pe legislația în domeniu,
-reprezentantii asociaților de proprietari dețin un rol important în acest cadru, se pot realiza
instruiri, informări, discuții cu aceștia.
-în cartiere poate avea loc distribuirea de plainte și materiale promo ționale.

31
BIBLIOGRAFIE

1. Bold Valerian Octavian, Mărăcineanu Gelu Agafiel -Managemtul deșeurilor solide urbane și
industrial, București, editura Matrix Rom, 2003;
2. Agenția Națională pentru Protecția Mediului Sibiu și Asociația Autorităților Locale și
Regionale din Norvegia -Ghid pentru Managemtul Deșeurilor, editura Tribuna Sibiu
3. Xia Huo, Lin Peng, Xijin Xu, Liangkai Zheng, Bo Qiu, Zongli Qi, Bao Zhang, Dai Han,
and Zhongxian Piao , Elevated Blood Lead Levels of Chil dren in Guiyu, an Electronic Waste
Recycling Town in China , 2007
4. Târțiu Valentina, Selective Collection Of Municipal Waste în Romania:Characteristics and
Challnges, editura ASE Bucure ști, 2011
5. Mocan Florin Călin, The selective Collection of Recyclable Waste -A Challenge In The
Context of Romaniațs Sustainable Development, 2015
6. Cadar Eniko, Belenyi Kinga, Municipal Solid Waste Recycling in Romania and in the EU,
2012
7. Scorțar Lucia Monica, La zăr Ioan, Zelter Zagan Diana, The Conditon of Waste
Management in Romania, 2009).
8. http://teb.com.ro/surse -regenerabile -de-energie/
9. http://www.salubritate -craiova.ro/colectare -selectiva
10. http://reciclarecreativa.ro/reciclare -creativa/despre -noi/
11. http://www.rorec.ro/recicleaza -cu-noi/de -ce-cum-ce-colectam/
12. http://www.ecoteca.ro/periculoase.html
13. http://www.colecteazaselectiv.ro
14. http://www.green -report.ro
15. http://www.oekobox.at/
16. http://www.anpm.ro/web/guest/acasa
17. https://www.orange.ro/orange -care/buy -back/
18. http://auchan.ro/recicleaza -doze -de-aluminiu -si-castiga/
19. http://www.everycancounts.ro/
20. http://www.abc.net.au/radionational/programs/philosopherszone/avoiding -waste -with-the-
japanese -concept -of-mottainai/6722720
21. http://environ.ro/index.php/ro/campanii/baterel -si-lumea -non-e
22. https://www.youtube.com/watch?v=0cM7x8gf -FE
23. https://www.youtube.com/watch?v=Kr_DGf77OhM
24. https://www.youtube.com/watch?v=46WX59wDB4E

32
ANEXE

1. Genul:
a) feminin
b) masculin

2. Vârsta:
a) sub 20 de ani
b) 20 -30
c) 31 -40
d) 41-50
e) 51 -60
f) peste 60

3. Mediul de proveniență:
a) rural
b) urban

4. Nivelul studiilor:
a)gimnaziale
b) liceale
c)universtare
d) post -universtare

5. În orașul/localitatea dumneavoastră a fost introdus un sistem de colectare selectivă?
a) DA
b) NU
c) NU ȘTIU

6. Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor (colectare selectivă,
sortare, compostare și depozitare) va contribui la îmbunăt ățirea calitații mediului?
a) dezacord total
b) dezacord
c) indiferent
d) de acord
e) cu totul de acord

7. Care credeti ca este gradul in care actualul sistem de gestiune a deseurlor asigura o
protectie adecvata a mediului?
a) foarte scazut
b) scazut
c) mediu
d) ridicat
e) foarte ridicat

8. Știți ce se intamplă cu deșeurile după ce sunt ridicate din locurile de depozitare?
a) DA

33
b) NU

9. Cum eliminați deșeurile generate în urma activității pe care o defășurati?
a) depozitare in/pe sol
b) in depozite special amenajate
c) evacuare în apă
d) incinerare
e) contract cu o firma specializată în gestionarea deșeurilor
f) transformarea (de ex: transformarea deseurilor biodegradabile în compost)

10. Pricipalul scop pentru care (ar trebui să )colectăm selecti v deșeurile este:
a) protejarea mediului
b) micsorarea cantitaț ii de gunoi
c) pentr u crearea de noi locuri de muncă
d) economisirea de energie
e) incurajez inovaț ia

11. La ce vă gândiți când vedeți urmă toarea imagine?

12. Cum apreciaț i implicarea urmatoarelor instituții în implementarea colectării
selective a deș eurilor?

Instituția Foarte Proastă Proastă Nicio părere Bună Foarte bună
Primăria
Ag. Municp.
pt Protecția
Mediului
Societ. de
salubrizare
Agenții
economici

34

13. Cum apreciați calitatea colectării selective a deșeurilor electrice ș i electronice?
Foarte proastă Proastă Nicio părere Bună Foarte bună

14. În urma activitații pe care o desfașurați rezultă deș euri periculoase (baterii,
detergenț i, vopsele etc.)?
a) da
b) nu
c) nu ș tiu

15. Adesea companiile aleg să se implice în activităț i de protejare a mediul ui. Care
credeți că este motivul princi pal pentru care aleg aceasta opț iune?
a) pentru imagine
b) pentru a proteja mediul î nconjurator
c) pentru mo tivarea ș i implicarea ang ajatilor (acestia fiind implicați în activităț i cu caracter
responsabil)

16. Ce com panii care s -au implicat activ î n activitati de colectare selectiva a deseurilor
cunoasteti?
a) Orange
b) Sensiblu
c) Coca -cola
d) Decathlon
e) Petrom
f) Auchan
g) altele (enumerati)

17. In Japonia nu exista cosuri de gunoi pe strazi. Credeti ca aceasta modalitate:
a) motiveaza cetatenii sa se implice in colectarea selectiva a deseurilor
b) Japonia nu isi permite din punct de vedere financiar sa investeasca in echipamente de
colectare slectiva
c) Japonia este o tara restransa ca si suprafata, iar depozitarea gunoiului nu se poate realiza la
nesfarsit.

18.Modalitati pentru a determina implicarea active a populatiei in activitati de colectare
selectiva:
a) lansarea unor programe cu scop informativ despre colectarea selectiva in institutiile de
invatamant
b)institutiile locale/ mass -media sa informeze cetatenii asupra importantei colectarii selective a
deseurilor
c) amenzi pentru ce care nu respect a conditiile impuse privind colectarea selectiva
d) taxe de depozitare mai mari pentru cei care nu colecteaza selectiv
e) altele (enumerati)

19. V -ati implicat in campanii de colectare selectiva deseurilor?
a) DA
b) NU