1 UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC PROIECT DE DIPLOMĂ… [626878]
1 UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
PROIECT DE DIPLOMĂ
COORDONATORI ȘTIINȚIFIC I
Prof. dr. Ing. Valentin PETRESCU
Șef lucrări dr. ing. Valentin GRECU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
2
FOAIA DE LA SECRETARIAT
3 UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERI E ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
Proiectarea procesului tehnologic și a SDV -urilor
aferente execuției reperului placă de bază.
Plan de afaceri pentr u înființarea unui parc de
panouri fotovoltaice.
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. dr. Ing. Valentin PETRESCU
Șef lucrări dr.in ec., ing. Valentin GRECU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
1
REZUMAT ROMÂNĂ
Proiectul este format din două părți: o parte tehnică și o parte economică.
Prima parte cuprinde proiectare tehnologiei reperului ,, Placă de bază” și a unor SDV -uri
aferente acestui reper. Am făcut o analiză critică a piesei pe baza unui desen de execuție al
reperului, analiza semifabricatului și a materialului din care acesta fa ce parte. Proiectul cuprinde
calculul a șase operații și cele în două variante la care s -au stabilit: fazele operațiilor, elementele
sistemului tehnologic și calcularea regimurilor de așchiere și a normări tehnice. În continuarea
acestora s -au realizat rez ultatele din punct de vedere economic pentru operațiile tratate în cele 2
variante, deducând varianta optimă pentru fiecare operație în parte.
Apoi am realizat un dispozitiv special de găurit pentru operația 6 pentru Ø15 și un calibru
tampon T -NT.
În pa rtea a doua am realizat un plan de afaceri pentru înființarea unui parc de panouri
fotovoltaice care cuprinde introducerea, studiul actual al cunoașterii în domeniul studiat, studiul
de piață, oportunitatea înființării unei firme cu domeniul de activitate, planul de afaceri și
concluzii.
.
2
REZUMAT ENGLEZĂ
The project consists of two parts: a technical part and an economic part.
The first part includes design of the base plate technology and DTVs related to this benchmark. I
made a critical analysis of the piece based on a drawing of the landmark, the analysis of the
semi -finished product and the material to which it belongs. The project includes the calculation
of six operations and the two operations in which they have been established: the phases of the
operations, the elements of the technological system and the calculation of the cutting regimes
and technical norms. In addition, the results were obtained economically for the operations
treated in the two variants, deducting the optimal va riant for each operation.
Then we built a special drilling device for Ø15 operation and a T -NT buffer.
In the second part we made a business plan for the establishment of a photovoltaic park that
includes the introduction, the current study of the studied field, the market study, the opportunity
to set up a company with the field of activity, the business plan and the conclusions.
.
3 Cuprins
A. PARTEA TEHNOLOGI CĂ
Proiectarea procesului tehnologic și a SDV -urilor aferente execuției reperului placă de bază.
I.Studiul tehnic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7
1. Studiul piesei pe baza desenului de execu tie a reperului ………………………….. ………………………….. ……… 7
1.1 Analiza posibilităților de realizare a preciziei macro și microgeometrice (dimensionale, de formă,
de poziți e reciprocă a suprafețelor și a rugozităților) prescrise în desenul de reper. ………………………… 7
2.Date privind tehnologia semifabricatului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …8
2.1 Date asupra materialului semifabricatului ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
2.2.Stabilirea metodei și a procedeului economic de realizare a semifabricatului ………………………….. ..9
2.3.Tehnologia de obținere a semifabricatului ………………………….. ………………………….. …………………. 10
2.4.Adosuri totale de preluc rare conform STAS. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
2.5.Schița semifabricatului: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 11
3.Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica. ………………………….. ………………………….. .. 11
3.1. Proictarea structurii si succesiunii operațiilor procesului tehnologic. ………………………….. ………… 11
3.2. Proiectarea structurii și a succesiunii operațiilor procesului tehnologic ………………………….. …….. 12
4. Proiectarea conținutului a 6 operații de prelucrare mecanică din procesul tehnologic,din care minim 2
operații în minim două variante tehnologice. ………………………….. ………………………….. ………………………. 22
Operația 1 –Frezare frontală de degroșare S2 și S2’ ………………………….. ………………………….. ………….. 23
Operația 6 – Burghiere S3, 4x Ø16,7 (pregatire pentru alezare Ø17H8) ………………………….. …………… 26
Operația10 – Alezare S3, Ø17 H8 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 30
Operația 11 – Strunjire interioară S11, S6, S7 + teșit ………………………….. ………………………….. …………. 33
Operația 12 – Filetare M16, S4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 35
Operația 15 – Rectificare plană S2, S2’ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 37
II. Studiul economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 40
2.1 Caracterul producției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 40
2.2 Calculul lotului optim de fabricație. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 41
2.3 Calculul timpilor pe bucată ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 43
2.4 Calculele economice justificative pentru stabilirea variantei economice pentru cele două operații
tratate în două variante. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 44
2.4.1 Determinarea eficenței economice a soluțiilor tehnologice propuse. ………………………….. …… 49
III Probleme de organizare a procesului tehnologic. ………………………….. ………………………….. ……………… 49
3.1 Calculul numarului de ma șini unelte necesare și a gradului de încărcare pentru cele două operații
în varianta economică. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 49
4 3.2 Măsuri de protecție a munc ii la utilizarea mașinii de găurit ………………………….. ………………………. 50
3.3 Măsuri de protecție a muncii la utilizarea mașinilor – unelte ………………………….. …………………….. 50
IV. PROIECTARE S.D.V. – URI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 51
4.1. Proiectarea unui dispozitiv de gãurit pentru operația 6 – alezare Ø17. ………………………….. ………….. 51
4.1.1.Date inițiale necesare proiectãrii ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 51
4.1.2. Proiectarea schemei de orientare – fixare ………………………….. ………………………….. ………………. 51
4.2. Proiectarea unui calibru tampon t -nt pentru controlul dimensiunii Ø15H7 ………………………….. ……. 53
4.2.1. Rolul calibrului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 53
4.2.2. Determinarea dimensiunilor nominale a tolerantelor ………………………….. ………………………….. . 53
4.2.3. Desen de ansamblu ………………………….. ………………………….. ………. Error! Bookmark not defined.
5. Bibliografie: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 55
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 59
1.1. Motivație alegere temă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 59
1.2. Importanța cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 60
1.3. Structura lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 60
2. Stadiul actual al cunoașterii în domeniul studiat ………………………….. ………………………….. …………… 60
2.1. Ce sunt panourile fotovoltaice? ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 60
2.2. Potentialul de utilizare a panourilor fotovoltaice in România ………………………….. …………………… 63
2.3. Cum funcționează panourile fotovoltaice? ………………………….. ………………………….. ………………… 65
2.4. Reglementări privind utilizarea panourilor fotovoltaice ………………………….. ………………………….. . 69
3. Studiu de piață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 70
3.1. Scopul cercetării (descriere obiectiv) ………………………….. ………………………….. ………………………… 70
3.2. Instrumentul de cercetare (descriere chestionar) 10 -15 întrebări ………………………….. …………….. 71
3.3. Limitările cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 71
3.4. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 71
3.5 Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 78
4. Oportunitatea înființării unei firme cu domeniul de activitate ………………………….. ………………………… 78
5. Plan de afaceri (descriere firmă) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 79
5.1 Descrierea afacerii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 79
5.1.1. Descrierea firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 79
5.1.2. Misiunea Firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 79
5.1.3. Produse și servicii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 83
5.2. Analiza industriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 86
5.3. Piața țintă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 87
5.4. Concurența ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 88
5 5.5. Planul de marketing și strategia de vânzări ………………………….. ………………………….. ………………… 89
5.6. Funcționarea firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 90
5.7. Management și organizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 91
5.7.1. Organigrama societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 92
5.7.2. Forța de mu ncă: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 92
5.7.3. Protecția impotriva riscurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 94
5.8. Dezvoltarea pe termen lung ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 94
5.8.1. Ieșirea din afacere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 94
5.8.2. Dezvoltarea pe termen lung ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 95
6. Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 96
7. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 96
6
PARTEA A
PROIECTAREA PROCESULUI
TEHNOLOGIC ȘI A SDV -URILOR
AFERENTE EXECUȚIEI REPERULUI
PLACĂ DE BAZĂ.
7
I.Studiul tehnic
1. Studiul piesei pe baza desenului de executie a reperului
Suprafețele de prelucrat sunt marcate în schița din fig. 1
Figură 1 – Suprafețele piesei
1.1 Analiza posibilităților de realizare a preciziei macro și microgeometrice (dimensionale,
de formă, de poziție reciprocă a suprafețelor și a rugozităților) prescrise în desenul de
reper.
8 Etapele tehnologice de prelucrare a suprafețelor sunt prezentate în următorul tabel
Nr. suprafața Frorma
suprafeței Condiții tehnice impuse
suprafeței Procedeul final
deprelucrare Etape
intermediare
S1 Plană L=280, Ra=6,3 Frezare
frontală de
degroșare Debitare
S2 Plană L=25, Ra=1,6 Rectificare
plana de
degrosare Frezare
frontala de
semifinisare
S3
Cilindrică
interioară
Ø 17 H8,
Ra=1,6
Alezare de
finisare
Burgiere
Alezare de
degrosare
S4
Cilindrică
interioară 4 x M16;
Ra=6,3 Filetare
interioară cu
tarod
Burghiere Ø15
S5 Cilindrică
interioară Ø 12,5;
Ra=6,3 Burghiere –
S6 Conică
interioară 1×45°;
Ra=6,3 Teșire Strunjire de
degroșare
S7 Cilindrică Ø66,5±0,1
R=0,5; Ra=6,3 Strunjire
interioara de
semifinisare -Strunjire de
degroșare
S8 Conică
interioară Ø2×45°;
Ra=6,3 Teșit –
S9 Cilindrică
interioară Ø10,5±0,1;
H=14,5
;Ra=6,3
Burghiere
–
S10 Cilindrică
interioară Ø18;
Ra=6,3 Adâncire Burghiere
Ø10,5
S11 Cilindrică
interioară Ø50−0,10
Ra=6,3 Strunjire
interioară de
semifinisare Strunjire de
degroșare
S12 Cilindrică
interioară 2×45°;
Ra=6,3 Teșit Strunjire de
degroșare
S13
Cilindrică Ø20;
Ra=6,3 Adâncire Burghiere
Ø12,5
S14 Plană L=25, Ra=1,6 Rectificare
plana de
degrosare Frezare
frontala de
semifinisare
Tabel 1 – Etapele tehnologice de prelucrare
2.Date privind tehnologia semifabricatului
2.1 Date asupra materialului semifabricatului
Materialul din care este confectionat reperul ”Placa” este:
OLC 45 – oțel carbon de calitate pentru îmbunătățire cu 0,25% conținut mediu de carbon (STAS
880-88)
Compoziția chimică a materialului c onform STAS 880 -88
9
Oțeluri
Clasă
Marcă Compoziție chimică în %
C Mn Si P S Cr Ni Cn As
Carbon
de
calitate
Îmbunătățire OLC
45 0.42
până
la
0.5 0.5
până
la
0.8 0.17
până
la
0.37 Max
0.40 Max
0.40 Max
0.30 Max
0.30 Max
0.30 Max
0.05
Tabel 2 – Compozișie chimică
Caracteri stici mecanice ale materialului conform
Oțelur
i Marc
a Stare
a Caracteristici mecanice minime Duritate Brinell
Limita
de
curgere
Rp Rezistenț
ă la
tracțiune Alungir
e lșa
rupere Gâtuir
e la
rupere
Z KG
U
30/2 KGU2
30/5
Matriț
at
Reco
pt
Kgf/
mm2
Kgf/
mm2
% % Kgf*m/ cm2
N 36 62 18 35 – – 229 197
Carbo
n de
calita OLC
45
I
40
66
17
35
6
4,5
–
–
Tabel 3 – Caractericticile mecanice ale materialului
Tratamente termice
Mar
ca Forjare
°C Recoacere de
inmuiere Normalizare Cementa
re Călire Revenire
°C Răcir
e °C Răci
re °
C Răci
re °C Răci
re °C Răci
re
OLC
45 1100…8
50 680…7
00 Cupt
or 830…8
50 Aer – – 830…8
50 Apă
sau
ulei 550…6
50 Aer
Tabel 4 – Tratamente termice
2.2.Stabilirea metodei și a procedeului economic de realizare a semifabricatului
Semifabricatul fiind din oțel carbon de calitate (OLC45), metoda de obținere este prin
laminare la cald, deoarece prin laminare se pot obține diferite grosimi.
La acest tip de semifabricat se pornește de la un produs intermediar al laminorului numit
bramă și din care prin laminare se pot obține materiale groase. Prin laminare se obține o
suprafață plană și netedă a materialului datorită faptului că procesul poate avea loc prin mai
multe trec eri cu grade de reduceri mai mici a grosimii de la un laminor la altul.
Pentru materialul,forma,dimesiunile si seria se alege un semifabricat la cald din oțel
carbon de calitate (STAS 880-66)
Semifabricatul se va tăia cu flacără de oxigen și gaz.
10 Acest procedeu de tăiere a oțelului se bazează pe proprietatea fierului de a arde într -o
vînă de oxigen pur, degajând o cantitate mare de căldură. Procesul tăierii cu oxigen și cu gaz
constă în preincălzirea metalului cu ajutorul flăcării de preîncălzire produsă de aparatul de tăiat
(arzătorul), până la atingerea temperaturii de ardere în oxigen care în cazul oțelului este mai mică
decât temperatura de topire și este egală cu 1100….15000°C. Picăturile ce se formează prin
arderea oțelului sunt îndepărtate de suf lul curentului de oxigen.
Suprafața metalului care urmează să fie tăiat trebuie curățat pe toată lungimea tăieturii de
rugină, de vopsea sau de alte impurități care îngreunează încălzirea metalului. Pentru amorsarea
tăierii metalul este preâncălzit cu ajut orul flăcării de preîncălzire, robinetul de oxigen pentru
tăiere fiind închis. Când s -a ajuns la temperatura începutului de ardere a metalului, se deschide
robinetul pentru oxigenul de tăiere și după ce vâna de tăiere străpunge întreaga grosime a
metalului , începe deplasarea uniformă a aparatulu i de tăiere pe linia tăieturii.
2.3.Tehnologia de obținere a semifabricatului
Succesiune de operatii la taierea cu flacara
Prima operație este cea de laminare la cald a unei brame care se face pe un laminor
degrosișo r. Apoi pentru obținerea oțelului carbon de calitate se trece la următoarea operație de
laminare finală care se face pe un laminor liniar cu două caje, prima fiind o cajă degrosișoare, iar
cea de a doua finisoare.
Numărul de treceri, precum și sistemul de laminare adoptat depind de materia primă,
calitatea oțelului, forma geometrică a materialului și grosimea finală a materialului.
În timpul laminării la cald se răspândesc jeturi puternice de apă pentru desprinderea
țunderului.
2.4.Adosuri totale de preluc rare conform STAS.
Stabilirea dimesiunilor semifabricatului.
În cazul tablelor laminate la cald, adaosurile totale de prelucrare se vor stabi li tehnologic
dupa cum urmează:
Pentru obținerea cotei de 25 mm avem nevoie de două prelucrări, și anume :
– frezăr i frontale de degroșare: 2Ac = 2 x 2 mm = 4 mm
-rectificare : 2Ac=0,4mm (tab8.11)
2Ac total=4+0,4=4,4mm (STAS 437)
Așadar, 25 +4,4 = 29,4 mm și con form STAS 437 -80 aleg cota 30.
Pentru obținerea cotei de 280 mm avem nevoie:
– frezări frontale de degroșar e: 2Ac = 2 x 2 mm = 4 mm
l=280+2×4,4=288mm
11 2.5.Schița semifabricatului:
Semifabricatul are formă pătrată cu următoarele dimensiuni :
Figură 2 – Schița semifabricatului
3.Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica.
3.1. Proictarea structurii si succesiunii operațiilor procesului tehnologic.
Pentru fiecare operație se va prezenta: numărul și denumirea operației; schița operației;
fazele operaț iei; mașina unealtă utilizată:
Operația 0 – Receptie semifabricat debitat
Operația 1 – Frezare frontala de degrosare S2, S2’
Operația 2 – Frezare frontala de degrosare S14, S14’
Operația 3 – Frezare frontala de degrosare S1, S1’
Operația 4 – Ajustare muchii 2×45°
Operația 5 – C.T.C. intermediar
Operația 6 – Burghiere S3
Operația 7 – Burghiere S4
12 Operația 8 – Burghiere Ø12,5 + adâncire Ø20
Operația 9 – Burghiere Ø10,5 + adâncire Ø18
Operația 10 – Alezare Ø17 H8
Operația 11 – Strunjire interioară S11, S6, S7 + teșit
Operația 12 – Filetare M16
Operația 13 – C.T.C. final
Operația 14 – T.T
Operația 15 – Rectificare plană S2, S2’
3.2. Proiectarea structurii și a succesiunii operațiilor procesului tehnologic
Operația 0 – Receptie semifabricat debitat
Operația 1 –Frezare frontală de degroșare S2 și S2’
a)Schița operației.
b) Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2.Frezare frontală de degroșare S2
3.Întoarcere semifabricat.
13 4.Frezare frontală de degroșare S2’
5.Desprindere piesă
6.Control.
c)Mașină unealtă:
FV 36
Operația 2 – Frezare fr ontala de degrosare S14 și S14’
a)Schița operației
b)Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2.Frezare frontală de degroșare S14
3.Întoarcere semifabricat.
4.Frezare frontală de degroșare S14’
5.Desprindere piesă
6.Control.
c)Mașină unealtă:
FU320
14
Operația 3 – Frezare frontala de degrosare S1 și S1’
a)Schița operației.
a)Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2.Frezare frontală de degroșare S1
3.Întoarcere semifabricat.
4.Frezare frontală de degroșare S1’
5.Desprindere piesă
6.Control.
C)Mașină unealtă :
FV36
Operația 4 – Ajustare 4 muchii
2×45°
Operația 5 – C.T.C. intermediar
15 Operația 6 – Burghiere S3, 4x Ø16,7 ( pregatire pentru alezare Ø17H8)
a)Schița operației.
b) Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 4xØ16,7, pe h=25, la cote 220, între găuri 220.
3.Desprindere piesă
4.Control.
c)Mașină unealtă :
Mașina de găurit cu coloană G16
Operația 7 – Burghiere S4 , 4x Ø15 (pregatire pentru M16)
a)Schița operației.
16
b) Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 4xØ15 , pe h=25, la cote 110, între găuri 150.
3.Desprindere piesă
4.Control.
c)Mașină unealtă :
Mașina de găurit G16
Operația 8 – Burghiere Ø12,5 + adâncire S13, Ø20
a)Schița operației .
17
b) Fazele operației :
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 2xØ12,5,
3. Adâncire 2xØ20,
4. Desprindere piesă
5,Control
c)Mașină unealtă:
Mașina de găurit G16
Operația 9 – Burghiere S9, Ø10,5 + adâncire S10, Ø18
a)Schița operației
18
b) Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 2xØ10,5,
3. Adâncire 2xØ18,
4. Desprindere piesă
5,Control
c)Mașină unealtă :
Mașina de găurit G16
Operația 10 – Alezare S3, Ø17 H8
a)Schița operației.
19
b)Fazele operației
1.Prindere semifabricat
2.Alezare succesivă 4xØ17
3.Repoziționare semifabricat de 3 -ori
3.Desprindere piesă
4.Control
c) Masina unealta :
Mașina de găurit G16
Operația 11 – Strunjire interioară S11, S6, S7 + teșit
a)Schița operației.
20
b)Fazele operației
1.Prindere semifabricat
2.Strunjire interioară S11,
3. Strunjire interioară S6,
4. Strunjire interioară S7,
5.Ajustare muchii 2×45°
6.Desprindere piesă
7.Control
c) Masina unealta :
Strunjire SNA 360
Operația 12 – Filetare S4, M16
a)Schița operației.
21
b)Fazele operației
1.Prindere semifabricat
2.Filetare 4xM16 succesiv,
3.Repoziționare semifabricat de 3 -ori
4.Desprindere piesă
5.Control
c)Mașina unealt ă:
Mașina de g ăurit G16
Operația 13 – CTC final
-controlat aspect
-verificat toate cotele
Operația 14 – T.T
-cementat pe adâncimea minimă 0,8 ÷ 1,2 mm
-călire -revenire HRC ~58
Operația 15 – Rectificare plană S2, S2’
a)Schița operației .
22
b)Fazele operației
1.Prindere semifabricat
2.Rectificat plan S2
3.Întoarcere semifabricat.
4. Rectificat plan S2’
5.Desprindere piesă
6.Control.
c)Masina unealt ă:
Mașină de rectificat W. M.W.
4. Proiectarea conținutului a 6 operații de prelucrare mecanică din procesul
tehnologic,din care minim 2 operații în minim două variante tehnologice.
Operația 1 –Frezare frontală de degroșare S2 și S2’
Operația 6 – Burghiere S3
Operația 10 – Alezare Ø17 H8
23 Operația 11 – Strunjire interioară S11, S6, S7 + teșit
Operația 12 – Filetare M16
Operația 1 5 – Rectificare plană S2, S2’
Operația 1 –Frezare frontală de degroșare S2 și S2’
a)Schița operatiei .
b)Mașina unealtă și principalele caracteristici tehnice:
Mașină de frezat uni versal de scularie FV 36×140 CR
Caracteristici tehnice:
-gama de turații – 32-1600 rot/min
-numarul treptelor de avans – 18 trepte
-numarul treptelor de turații – 18 trepte
-suprafața de lucru a mesei – 360×1400 mm
-cursa mesei: -longitudinală – 900 mm
-transversală – 300 mm
-verticală – 420 mm
24 diametrul conului axului principal – 69,85 mm
-puter ea motorului principal – 7,5 Kw
c)Sculele așchietoare utilizate.
-Freză frontală cu plăcuțe sch imbabile STAS 9211/4, D=Ø315 mm
d)Dispozitiv de prindere a semifabricatului.
Dispozitiv special de prindere pe masa mașinii
e)Dispozitiv de prindere a scule i.
Dispozitiv de prindere port – freză; STAS 8705 – 79
f)Mijloace de control.
Șubler 300 STAS 1373 -73
g)Fazele operației:
.Prindere semifabricat
2.Frezare frontală de degroșare S2
3.Întoarcere semifabricat.
4.Frezare frontală de degroșare S2’
5.Desprindere piesă
6.Control .
h)Adaosurile de prelucrare intermediare și totale,dimensiunile
intermediare.Calculul analitic pentru cele 2 operații pentrul restul ope rațiilor tabular din
normative.
Ap=4 mm
Ra=1,6 µm
Se v-a adopta o singură trecere având în vedere că avansul ales se realizează o rugozitate
. Ra=1, 6 µm după cum cere desenul de execuție al piesei.
i)Regimul de așchiere
-adâncimea de așchiere
T=Ap=4 mm
-avansul -În funcție de rugozitatea Ra=1,6 µm și de rezistența oțelului de prelucrat se
alege din tabelul 9.13 avansul.
sr=0,2…1 mm/rot [30,II,tab.9.13,pag.95]
sd =sr
z =1
4=0,021 mm [30,II,pag.28]
-stabilirea durabilității economice
Tec=300 min [30,II,tab.9.25,pag.99]
-viteza de așchiere
25 Având în vedere că adâncimea de așchiere și avans s -a stabilit.Se alege tabular viteza de
așchire:
Vtab=32,5 m/min [30,II,tab.9.31,pag.101]
Se corectează viteza de aschiere cu următorii coeficenti.(Conform:
[30,II,tab.9.31,pag.101])
Criteriu Coeficient
În functie de freză (D;B;Z; Tec) KV1=1; Kv2=1,10; KV3=0.98; KV4=1
Calitatea si rezistenta oțelului σr=75 KV=0.38; KFZ=1,26; KNe=0,48
Starea materialului Laminat Ks=1
Coeficientul de corecție K=1,18
VCor=Vtab∙ K=32,5 ∙0,74=24,05 m/min
-turația frezei:
n=1000 ∙V
π∙D=1000 ∙24,05
3,14∙100=24050
314=80,59rot
min [30,II,pag.28]
Se alege din caracteristicile mașinii unelte:
nr=125 rot/min
-viteza reală de așchiere:
Vr=π∙D∙n2
1000=3,14∙100 ∙125
1000=24,72 m/min [30,II,pag.28]
-vitezei de avans:
Vs=Sd∙Z∙nr=1∙125 =125 m/mi [30,II,pag.28]
-Verificarea puterii consumate prin așchiere:
NMe=7,5 Kw
Ne=2,8∙1=2,8 Kw
Ne<NMe
j)Indicarea metodei de reglare a sculei la cotă .
Prin așchii de proba și sist emul la cotă al mașinii unelte.
k)Norma tehnică de timp
Tb=l+l1+l2
Vs∙i=120 +14,17+2,5
125∙1=1,09 min /faza
Tb=2.18 min/buc
l1=0,5(D -√D2−B2)+(0,5……3) [30,II,tab 12.1,pag 344]
l1=0,5(100 -√1002−802)+3=14,17 mm
l2=(1…6)mm adopt l2=2,5 mm [30,II,tab 12.1,pag 344]
-Timpul auxiliar:
26 Ta=ta1′+ta1′′+ta2+ta3+ta4=0,40+0,15+0,2+0,15+0,16=1,06 min/buc
Se alege din tabel:
-ta1′=0,40 min/buc →timp auxiliar de prindere și desprindere a semifabricatului.
[30,II,tab.12.16,pag.355]
-ta1′′=0,15 min/buc → timp auxiliar pentru curațirea dispozitivului de așchii.
[30,II,tab.12.21,pag.360]
-ta2=0,02+0,04+0,04+0,06+0,02+0,02=0,2min/buc →timp auxiliar pentru mânuiri si
mișcari la mașina de frezat. [30,II,pag.375]
-ta3=0,15 min/buc →timpul auxiliar pentru măsurarea la luarea așchiei de probă pe masa
mașinii de frezat. [30,II,tab 12.31,pag.375]
-ta4=0,16 min/buc →timp auxiliar pentru măsurări de control la p relucrarea pe mașini de
frezat [30,II,tab 13.22, pag.370]
-Timpul de deservire tehnică:
Tdt=Tb∙5,5
100=2,18∙5,5
100=0,1199 min [30,II,tab12.38,pag.383]
-Timpul de deservire organizatorică
Tdo=(Tb+Ta)∙1,4
100=(2,18+1,06)∙1,4
100=0,0455 min/buc [30,II,tab12.38,pag.383]
-Timpul de odihnă si necesități firești:
Ton=(Tb+Ta)∙3
100=0,0975 min/buc [30,II,tab12.30,pag.383]
-Timpul de preg ătire încheiere:
TpÎ=16,5+9+2,5=28 min [30,II,tab12.11,pag.351]
-Timpul unitar pe operație:
Tu=Tb+Ta+Tdt+Tdo+Ton=2,19+1,06+0,1199 +0,0455 +0,0975 =
3,51 min/buc
Operația 6 – Burghiere S3, 4x Ø16,7 (pregatire pentru alezare Ø17H8)
a)Schița operației.
27
b)Mașina unealtă și principalele caracteristici tehnice
Mașină de găurit -G16.
-diametrul găurii convențional -16 mm.
-diametrul de găurit în oțel -16,mm.
-cursa arborelui principal -160 mm.
-lungimea mesei -400 mm.
-lățimea mesei -300 mm.
-suprafața de prindere a plăcii de bază -500/400 mm.
-turați arborelui principal rot/min -150;212;300;425;600;850;1180;1700;2360.
-avansul cursei principale rot/min -0,10;0,16;0,25;0,4.
-puterea motorului electri Kw -1,5 Kw.
-CM-3.
c) Scule aschietoare utilizate
Burghiu elicoidal cu coadă conică D=Ø16 ,7 STAS 575 -80/Rp3
28 d) Dispozitiv de prindere al semifabricatului
Dispozitiv special de prindere pe masa mașina unealtă
e)Dispozitiv de prindere a sculei.
Reducție conică CM3:1 STAS 1373/2 -90.
f)Mijloace de control.
Șubler 150×1 STAS 1373 -73
Calibru tampon T -NT Ø16,7 STAS 2981 -68
g)Fazele operației.
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 4xØ16,7, pe h=25, la cote 220, între găuri.
3.Repoziționare semifabricat (de 3ori)
4.Desprindere piesă
5.Control.
h)Adaosul de prelucrare intermdiar și total.Calculul analitic pentru cel e două
operații în ambele variante,pentru restul operațiilor tabular,din normative.
2Ap=16,7 mm
i)Regimul de așchiere.
-Stabilirea adâncimii de așchiere.
t=D
2=5,8
2=2,9 mm [30,I,pag.67
-Stabilirea avansului de așchiere.
S=Ks∙Cs∙D0,6 [mm] [18,II,rel 16.3,pag.11] STAS r75 -80/Rp3
Ks=0,9-coeficentul de corecție in funcție de lungimea gauri
Cs=0,097 -coeficientul de avans [18,II,rel 16.9,pag.12]
D=16,7 -diametrul burghiului
S=0,9 ∙0,097 ∙5,80,6=0,252 mm/rot
Aleg din gama MU sr=0,16 mm /rot
Sd=Sr
Z=0,16
2=0,08 mm/d int
-Durabilitatea economică Te și uzura admisibilă hα
Te=55 min [30,I,tab 9.113,pag.241]
hα=1,0…1,2 mm [30,I,tab 9.116,pag.242]
-Stabilirea vitezei de aschiere
-viteza de aschiere teoretică
V=CV∙Dzv
Tm∙SYv∙KVp [18,II,rel.16,7,pa g.18]
29 CV=7
m=0,2
Zv=0,4, yv=0,5
Kvp=coeficientul de corecție
Kvp=KMV∙KTV∙KLV∙KSV=0,878 ∙1,32 ∙1∙1=1,158
V=7∙5,80,4
50,2∙0,160,5∙1,158=18,44 m/min
Adopt: V=19 m/min
-Numarul de rotație al sculei
n=1000 ∙V
π∙D=1000 ∙19
3,14∙5,8=19000
18,21=1153 ,71 rot/min
Aleg din gama M.U :
nr=1180 rot/min
-Viteza reală
Vr=π∙D∙nr
1000=3,14∙5,8∙1180
1000=21,49 m/min
-Puterea efectivă
Ne=Mt∙n
9750=3,3∙1180
9750=0,399 Kw
Ne
η=0,399
0,8=0,499 Kw
NMU=1,5 Kw
j)Metoda de reglare la cotă.
Sistemul de reg lare la cotă la mașina unealtă.
k)Norma tehnică de timp.
-Timpul de bază:
tb=L
Vs∙i=l+l1+l2
Vs [30,I,tab.12.36,pag.368]
i=1
l1=d
(2∙Tg 60°)+(0,5…3)=5,8
3,46+2=3,67
l=35 mm
l2=(0,5…4)mm Aleg l2=3 mm
tb=35+3,67+3
21∙1=0,220 min
tb=4∙0,220=0,88 min/buc
-Timpul auxiliar:
Ta=ta1+ta2+ta3 =0,82 min/buc [30,I,pag.70]
Unde:
30 ta1=0,40 min -timpul auxiliar de prindere -desprindere a semifabricatului
[30,I,tabel 12.49,pag.375]
ta3=0,07 min -timpul auxiliar pentru curațirea dispozitivului de așchi
[30,I,tabel 12.51,pag.376]
ta2=0,02+0,07+0,02+0,02+0,09+0,07+0,03=0,35 min -timpul auxiliar pentru comanda
masini unelte [30,I,tabel 12.52,pag.376]
te=tb+ta=0,88+0,82=1,7 min
-Timpul de deservire tehnică:
Tdt=tb∙2
100=0,88 ∙2
100=0,0176 min/buc [30,I,tabel 12.54,pag.378]
-Timpul de deservire organizatorică:
Tdo=(tb+ta)∙1,4
100=0,88+0,82∙1,4
100=0,017 min/buc
-Timpul de odihna si necesitați firești:
Ton=4
100∙te=4
100∙1,7=0,068 min/buc [30,I,tabel 12.55,pag.378]
-Timpul pentru pr egătire -încheiere:
Tpî=8+6=14 min [30,I,tabel 12.56,pag.379]
-Timpul unitar pe operație:
Tu=tb+ta+tdt+tdo+ton+tpî
2=0,88+0,82+0,0176+0,017+0,068+14
25000=1,80 min/buc .
Operația10 – Alezare S3, Ø17 H8
a)Schița operației.
31
b)Mașina unealtă și prin cipalele caracteristici tehnice
Mașină de găurit -G16.
-diametrul găurii convențional -16 mm.
-diametrul de găurit în oțel -16 mm.
-cursa arborelui principal -160 mm.
-lungimea mesei -400 mm.
-lățimea mesei -300 mm.
-suprafața de prindere a plăcii de bază -500/400 mm.
-turați arborelui principal rot/min -150;212;300;425;600;850;1180;1700;2360.
-avansul cursei principale rot/min -0,10;0,16;0,25;0,4.
-puterea motorului electri Kw -1,5 Kw.
-CM-3.
c) Scule aschietoare utilizate
Tarod -M17 STAS 1112/7 -75
d) Dispozitiv de prinder e al semifabricatului
32 Dispozitiv special de prindere pe masa masini unealtă
e)Dispozitiv de prindere a sculei.
Reducție conică CM3:1 STAS 1373/ 2-90.
f)Mijloace de control.
Șubler 300 STAS 1373 -73
Calibru tampon T -NT ØM16 STAS 2981 -68
g)Fazele operației.
1.Prindere semifabri cat
2.Alezare succesivă 4xØ17
3.Repoziționare semifabricat de 3 -ori
3.Desprindere piesă
4.Control
h)Adaosul de prelucrare intermdiar și total.Calculul analitic pentru cele două
operații în ambele variante,pentru restul operațiilor tabular,din normative.
Ap=0,5 mm
i)Regimul de așchiere.
-Stabilirea adâncimii de așchiere.
t=Ap
2=De−Di
2=17−16
2=1
2=0,5mm [30,I,rel.4.19,pag.64] [30,I,pag.67]
-Durabilitatea economică Te
Tec=90 min [30,I,tab 9.10,pag.161]
-Stabilirea vitezei de aschiere:
Se alege turația rec omandată pentru tarod M16:
n=220 rot/min [30,I,tab 11.74,pag.333]
Din caracteristicile mașini unelte se alege turația:
n=165 rot/min [30,I,tab 10.4,pag.275]
În aceste condiții viteza reală este:
Vr=π∙D∙nr
1000=3,14∙17∙165
1000=4,3026 m/min
j)Metoda de reglare la cotă .
Sistemul de reg lare la cotă la mașina unealtă.
k)Norma tehnică de timp.
-Timpul operativ:
Top=topi+k1+k2+tpd [30,I,rel. 4.21,pag.65]
topi=0,78 min/buc [30,I,tab 11.73,pag.332]
k1=0,88 -În funcție de dur itatea semifabricatului. [30,I,tab 11.73,pag.332]
33 k2=1,2-În funcție de modul de retragere al tarodului. [30,I,tab 11.73,pag.332]
tpd=0,53 min/buc [30,I,tab 11.78,pag.340]
Top=0,78+0,88+1,2+0,53=3,99 min/buc
-Timpul de deservire tehnică -organizarea si timpul de odihnă:
Td+Ton=Top∙8
100=3,39∙8
100=0,2712 min/buc [30,I, pag.65]
-Timpul de pregătire încheiere:
Tpi=TPi1+Tpi2 [30,I, pag.65]
TPi1=3-Pentru modul de prindere [30,I,tab 11.81,pag.343]
Tpi2=4-Pentru prinderea și predarea documentației și a SDV -urilor
[30,I,tab 11.81,pag.343]
Tpi=3+4=7 min/buc
-Timpul unitar pe operație:
Tu=Top+Td+Ton=3,39+0,2712 =3,6612 min/buc
Operația 11 – Strunjire interioară S11, S6, S7 + teșit
a)Schița operației
34 b)Mașina unealtă și principalele caracteristici
Strung SNA 360
-diametrul maxim de prelucrare 360 mm.
-înălțimea axului principal 175 mm
-distanța dintre vîrfuri 750,1000.15000 mm
-lungimea mesei -400 mm.
-lățimea mesei -300 mm.
-suprafața de prindere a plăcii de bază – 360 mm.
-turați arborelui principal rot/min -150;212;300;425;600;850;1180;1700;2360.
-avansul cursei principale rot/min -0,10;0,16;0,25;0,4.
-puterea motorului electri Kw -1,5 Kw.
-CM-3.
c)Sculele așchietoare
cuțit de strung pentru degroșat exterior: armat cu plăcuțe din carburi metalice, amovibile
K30; forma rombică cu unghiul ascuțit de 550; unghiul de atac principal, kr = 1200; raza la vârf,
rε=1,6; secțiunea corpului cuțitulu, B = 25 x 25; unghiul de așezare, α= 60; unghiul de degajare,
γ= 100; grosimea plăcuței, s = 4,76 mm; lungimea plăcuței, l = 12,70 mm; STAS 5608 – 1995
cuțit de strung pentru degroșat frontal: armat cu plăcuțe din carbur i metalice, amovibile
K30; forma pătratică; kr = 450; rε=1,6; B = 20 x 20; α= 60; γ= 100; grosimea plăcuței, s = 4,76
mm; lungimea plăcuței, l = 12,70 mm; STAS 358 – 86
cuțit de strung pentru canelat: armat cu plăcuțe din carburi metalice, amovibile K30; kr
≠ 900; rε=1,6; B = 25 x 25; α= 60; γ= 100; grosimea plăcuței, s = 4,76 mm; lungimea plăcuței,
L = 10 mm; l ățimea, l = 72 mm STAS 361 – 86
d)Dispozitivul de prindere al semifabricatului
Mandrină cu bucșă elastică; STAS 12577 – 87
e)Dispozitivele de prin dere ale sculelor așchietoare
Menghină pentru prelucrări pe mașini u nelte de strunjit; STAS 7381 -81
f)Mijloace de control
Micrometr u interior 100; SR ISO 3611
g)Fazele ooperației:
1.Prindere semifabricat
2.Strunjire interioară S11,
3. Strunjire interioară S6,
4. Strunjire interioară S7,
5.Ajustare muchii 2×45°
35 6.Desprindere piesă
7.Control
h)Adaosurile de prelucrare intermediare și to tale. Dimensiunile intermediare
Ø66,5: strunjire interioară de degroșare
2Ap = 4 mm; Tp = 1,5 mm (Vlase, Sturzu, Atanase, & Bercea, 1985, p. 108)
Dp min =Dc max + 2Ap = 66,5 + 4 = mm
Dp max = Dp min + Tp = 101 + 1,5 = mm, unde Ap este adaosul de prelucrare; Dp min,
diametrul precedent minim; Dp max, diametrul precedent maxim; Dc max, diametrul c urent
maxim.
Operația 12 – Filetare M16, S4
a)Schița operației
b)Mașina unealtă și principalele caracteristici tehnice
Mașină de găurit -G16.
36 -diametrul găurii convențional -16 mm.
-diametrul de găurit în oțel -16 mm.
-cursa arborelui principal -160 mm.
-lungimea mesei -400 mm.
-lățimea mesei -300 mm.
-suprafața de prindere a plăcii de bază -500/400 mm.
-turați arborelui principal rot/min -150;212;300;425;600;850;1180;1700;2360.
-avansul cursei principale rot/min -0,10;0,16;0,25;0,4.
-puterea motorului electri Kw -1,5 Kw.
-CM-3.
c) Scule aschietoare utilizate
Tarod -M16 STAS 1112/7 -75
d) Dispozitiv de prindere al semifabricatului
Dispozitiv special de prindere pe masa masini unealtă
e)Dispozitiv de prindere a sculei.
Reducție conică CM3:1 STAS 1373/2 -90.
f)Mijloace de control.
Șubler 150×1 STAS 1373 -73
Calibru tampo n T-NT ØM16 STAS 2981 -68
g)Fazele operației.
1.Prindere semifabricat
2.Filetare 4xM16 succesiv,
3.Repoziționare semifabricat de 3 -ori
4.Desprindere piesă
5.Control
h)Adaosul de prelucrare inter mdiar și total.Calculul analitic pentru cele două
operații în ambele variante,pentru restul operațiilor tabular,din normative.
Ap=0,5 mm
i)Regimul de așchiere.
-Stabilirea adâncimii de așchiere.
t=Ap
2=De−Di
2=16−15
2=1
2=0,5mm [30,I,rel.4.19,pag.64] [30,I,pag.67]
-Durabilitatea economică Te
Tec=90 min [30,I,tab 9.10,pag.161]
-Stabilirea vitezei de aschiere:
Se alege turația recomandată pentru tarod M16:
37 n=220 rot/min [30,I,tab 11.74,pag.333]
Din caracteristicile mașini unelte se alege turația:
n=165 rot/min [30,I,tab 10.4,pag.275]
În aceste condiții viteza reală este:
Vr=π∙D∙nr
1000=3,14∙16∙165
1000=3,1086 m/min
j)Metoda de reglare la cotă.
Sistemul de reg lare la cotă la mașina unealtă.
k)Norma tehnică de timp.
-Timpul operativ:
Top=topi+k1+k2+tpd [30,I,rel. 4.21,pag.65]
topi=0,78 min/buc [30,I,tab 11.73,pag.332]
k1=0,88 -În funcție de duritatea semifabricatului. [30,I,tab 11.73,pag.332]
k2=1,2-În funcție de modul de retragere al tarodului. [30,I,tab 11.73,pag.332]
tpd=0,53 min/buc [30,I,tab 1 1.78,pag.340]
Top=0,78+0,88+1,2+0,53=3,99 min/buc
-Timpul de deservire tehnică -organizarea si timpul de odihnă:
Td+Ton=Top∙8
100=3,39∙8
100=0,2712 min/buc [30,I, pag.65]
-Timpul de pregătire încheiere:
Tpi=TPi1+Tpi2 [30,I, pag.65]
TPi1=3-Pentru modul de prindere [30,I,tab 11.81,pag.343]
Tpi2=4-Pentru prinderea și predarea documentației și a SDV -urilor
[30,I,tab 11.81,pag.343]
Tpi=3+4=7 min/buc
-Timpul unitar pe operație:
Tu=Top+Td+Ton=3,39+0,2712 =3,6612 min/buc
Operația 1 5 – Rectificare plană S2, S2’
a)Schița operației
38
b) Mașina unealtă și principalele caracteristici
Mașină de rectificat W. M.W.
distanța între vârfuri, mm: 450; înclinația mesei: 0…90; diametrul pietrei exterior, mm:
300; înălțimea pietrei, mm: 40; puterea motorului [kW]: 0,9 (piesă); 3,2 (piatră exterior); 1,5,
numărul de rotații pe minut: 2 .040 (piatră exterior); 11.000
c)Scula așchietoare
Disc abraziv 28 x 60; STAS 601/1 – 84.
d)Dispozitivul de prindere al semifabricatului
autocentrant lung
-reazem pentru suprafete plane STAS 12577 – 87
e)Dispozitivele de prindere ale sculelor așchietoare
Dorn port – piatră.
Mijloace de control
Micrometru de interior 100 x 0,02; STAS 11671 -83
39 f)Adaosurile de prelucrare intermediare și totale. Dimensiunile intermediare:
rectificare
2Ap = 0,4 mm; Tp = 0,17 mm (Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 1985, p. 82)
Dp max =Dc min – 2Acmin = (30 + 0) – 0,4 = 29,06 mm
Dp min = Dp max – Tp = 29,06 – 0,17 = 28,89 mm, unde Dc min este diametrul curent
minim STAS 2981 -68.
g)Fazele operației.
1.Prindere semifabricat
2.Rectificat plan S2
3.Întoarcere semifabricat.
4. Rectificat plan S2’
5.Desprindere piesă
6.Control.
h)Adaosul de prelucrare intermdiar și total.Calculul analitic pentru cele două
operații în ambele variante,pentru restul operațiilor tabular,din normative.
Ap=0,5 mm
i)Regim de așchiere. Calcul tabelar
adâncimea de așchiere, t [mm]
t = 0,002 mm/c.d. (Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 19 85, p. 184) ; numărul de treceri, i = Ap
t
= 0,4
0,002 = 200 treceri/cd.
avansul, s [mm/rot]
s = 0,55* β = 0,55 * 60 = 33 mm/rot, unde β – lățimea discului abraziv (Vlase, Sturzu, M.,
& Bercea, 1985, p. 184)
viteza de așchiere, v [m/min]
v = 16 m/s = = 16*60 m/min = 960 m/min (Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 1985, p. 192)
turația, n [rot/min]
n = 1.000 ∗v
πd=1.000 ∗960
π∗28 = 10.913,5 rot/m in. Adopt nMU = 11.000 rot/min.
viteza de așchiere efectivă, vef
vef = π∗d∗nMU
60.000=π∗28∗11.000
1.000 = 967,8 m/min
Putere efectivă, Ne
Ne = 1,3 * 1 * 0,89 = 1,157 < 1,3 kW (Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 1985, p. 195)
k)Metoda de reglare la cotă.
Sistemul de reglare la cotă la mașina unealtă.
l)Norma tehnică de timp. Calcul tabelar
40 timpul de bază, tb [min]
tb = 6,67 min (Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 1985, p. 324)
timpul auxiliar, ta [min]
privind faza de lucru: 0,16 min (Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 1985, p. 329)
privind măsurările de probă: 0,33 min (Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 1985, p. 329)
pentru prinderea – desprinderea piesei: 0,18 + 0,07 + 0,06 + 0,03 = 0,34 min
(Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 1985, p. 330)
Σta = 0,16 + 0,33 + 0,34 = 0,83 min
tef = 6,67 + 0,83 = 7,5 min
timpul de deservire tehnică, tdt [min]
tdt = 1,9 min (Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 1985, p. 331)
timpul de deservire organizatorică, tdo [min]
tdo = 1,7
100*tef = 1,7
100 *7,5 = 0,1275 min (Vlase, Sturzu, M., & Ber cea, 1985, p. 331)
timpul de odihnă și necesități firești, ton [min]
ton = 3
100*tef = 3
100 *7,5 = 0,225 min (Vlase, Sturzu, M., & Bercea, 1985, p. 331)
timpul unitar pe operație, tui [min]
tui = tb + ta + tdt + tdo + ton = 6,67 + 0,83 + 1,9 + 0,1275 + 0,225 = 9,752 min
II. Studiul economic
2.1 Caracterul producției
Pentru determinarea caracterului producției este nevoie a se stabili coeficentului de serie
K cu relația:
K=C
Tu
Unde:
C=Fn∙60
N min/buc -Cadența
Fn=i∙h∙ze-fondul de timp normal pe an
i=2-numarul de schimburi
h=8 ore/schimb -numărul de ore pe schimb
Ze=Ztot−(S+D+Se)=365 −(2+52+11)=250 zile/an -zile lucrătoare pe an
Fn=2∙8∙250=4000
C=4000 ∙60
5000=48 min/buc
41 În continuare pentru fiecare operație în parte se vor determina coeficenți de serie cu
relația:
Ki=C
Tu
Astfel vom avea:
K2=8
3,51=2,27
K6B=8
1,49=5,36
K7=8
13,03=0,61
K9=8
3,66=2,18
K11B=8
12,50=0,64
K19=8
2,10=3,80
Făcând media coeficienților de serie:
K=∑ ∙Ki6
i=1
6=K2+K6B+K7+K11+K15B+K23
6=2,47
Putem încadra astfel producția acestui reper în c adrul producției de serie mare.
2.2 Calculul lotului optim de fabricație.
Mărimea lotului optim de fabricație se va determina cu relația de mai jos:
No=√2∙Nα∙D
(Cs+A)∙δ∙ε buc
Unde:
Nα=(1+B
100)∙N+(Ns+Nsg)
Unde:
B=0,2 -procentul de rebuturi.
N=3000 buc -prognoza anuală de fabricație.
(Ns+Nsg)=10
100∙3000 =300 buc
Unde:
Ns-numărul de piese pe schimb.
Nsg-mărimea stocului de siguranță.
Nα=(1+0,2
100)∙3000 +300 =3306 buc
Cheltuielile dependente de lotul de fabricație se vor c alcula cu relația:
D=D1+D2 lei/lot
42 D1=(1+P
100)∙∑ ∙tpi
60∙Rm∙mik
i=1 lei/buc
P=100%
Rm-retribuția orară de încadrare lucrului.
tpi-timpul de pregătire -încheiere pe operație activă.
mi-numărul de mașini necesare mașini unel te necesare reduceri operației.
Număr ul Operație Denumire Operație Timpul de pregătire –
încheiere Salariul muncitorului
1 Frezare 28 15
6 Burghiere 12 15
10 Alezare 9 10
11 Strunjire 7 10
12 Filetare 12 15
15 Rectificare 28 15
D1=2∙(7+3+1,5+1,16+3+7)=45,32 lei/lot
D2=∑ ∙tpi
60∙mi∙aik
i=1 lei/lot
ai=120 lei/oră -costul unui ore de întreținere și funcționare a utilajului.
D2=96
60∙1∙120=192 lei/lot
D=45,32+192=237 lei/lot
Costul semifabricatului se determină cu relația:
Cs=Gsf+Pc lei
Gsf=2,3 Kg -greutatea semifabricatului.
Pc =4,20 lei/Kg -prețul unui kilogram de material.
Cs=2,3 ∙4,20=9,66 lei
Valoarea aproximativă a cheltuielilor independent de mărimea lotului de fabricație se va
determina cu relația:
A=∑ ∙ Aik
i=1
Unde:
Ai=A1+A2+A3+A4+A5
A1=Cs=9,66 lei
A2=∑ ∙tbuc i∙Si
606
i=1 lei-costul manoperei.
Rm-retribuția orară a încadrări.
tpi-timpul pe bucată la fiecare operație activă.
43 Numărul Operație Denumire Operație Timpul de pregătire –
încheiere Salariul muncitorului
1 Frezare 3,51 15
6 Burghiere 1,49 15
10 Alezare 13.03 10
11 Strunjire 3,66 10
12 Filetare 12,50 15
15 Rectificare 2,10 15
A2=52,65+22,35+130 ,3+36,6+187 ,5+31,5
60=7,68 lei
A3=3,5∙A2=26,88 lei-Costuri indirecte de sector
A4=0,25∙(A1+A2+A3)=0,25 ∙(9,66+7,68+26,88)=11 lei -Costul indirect
general,pentru servicii tehnico administrative
A5=2,3∙10−7∙1,4∙∑ ∙(Cm n∙tbuci)6
i=1 lei-Costul exploatări mașini unelte pe timpul
executări
operației respective.
Cm2=CmFV36 =35000 lei
Cm6b =CmG16 =15000 lei
Cm7=CmG16 =15000 lei
Cm9=CmG16 =15000 lei
Cm11b =Cmbr =40000 lei
Cm19 =CmFV36 =35000 lei
A5=2,3∙10−4∙1,4∙(3,51∙35+1,49∙15)=0,25 lei
Cu valorile calculate anterior se va calcula:
A=9,66+7,68+26,88+11+0,25=55,47 lei
No=√2∙27550 +237
(9,66+55,47)∙1∙0,25=√55337
23.52=√2352 .8=48.5
Adopt:
N=49.
2.3 Calculul timpilor pe bucată
Acest calcul se va face cu rela ția
tbuc=tn+tpi
no min/buc
Astfel pentru fiecare operație in parte vom avea:
44 tbuc2 =3,51+28
49=4,54 min/buc
tbuc6 =1,49+12
49=1,93 min/buc
tbuc7 =13,03+9
49=13,36 min/buc
tbuc9 =3,66+7
49=3,91 min/buc
tbuc11 =12,50+12
49=12,94 min/buc
tbuc19 =2,10+28
49=3,13 min/buc
2.4 Calculele economice justificative pentru stabilirea variantei economice pentru cele două
operații tratate în două variante.
Se va calcula costul unei operații a procesului tehnologic în cele două variante,după care
se va concluziona care dintre ele est e mai avantajoasă a fi utilizată.
Astfel costul unei operatii a procesului tehnologic X piese se va calcula cu relația:
Cx=A∙X+B ron
Unde:
A-cheltuielile independente de mărimea lotului ron/buc
B-cheltuielile speciale lei/pr. anuală – cheltuieli cu amorti zarea și întreținerea SDV -urilor
A=∑ ∙Ai5
i=1
Unde:
Ai=A1+A2+A3+A4+A5
A1=Cs-costul semifabricatului.
A2=tbuci ∙si
60-costul manoperei
A3=3,5∙A2-cheltuieli indirecte de sector
A4=0,25∙(A1+A2+A3)-cheltuieli indirecte generale,pentru servicii tehnice
administrati ve.
A5=2,3∙10−7∙1,4∙(CMu∙tbuc)-costul exploatări mașini unelte pe timpul executari
operației respective.
B=CDPSF ∙(a+i)lei/programă anuală.
CDPSF =K∙n-costul dispozitivelor de prindere a semifabricatului,a sculelor si a
verificatorelor, în care:
K=coeficientul echivalent costului mediu pe piesă componentă a dispozitivului.
K=105 -pentru dispozitive simple.
45 K=210 -pentru dispozitive de complexitate medie.
K=315 -pentru dispozitive complexe.
n-numarul de piese componente a SDV -urilor
a-cota anuală de amortizare a SDV -urilor
i-cota de întreținere a SDV -urilor
i=20…..30
Adopt:i=20
Rezultă că B va fi:
B=CDPSF ∙100 +20
100=1,2∙k∙m
Operația 6 -Varianta A
A1=Cs=9,66 ron
A2=tbuc2a ∙s2a
60=1,80∙15
60=0,45 ron
A3=3,5∙0,45=1,57 ron
A4=0,25∙(A1+A2+A3)=0,25 ∙(9,66+0,45+1,57)=2,92 ron
46 A5=2,3∙10−7∙1,4∙(CMu∙tbuc)=2,3 ∙10−4∙1,4∙35∙1,80=0,024 ron
A=9,66+0,45+1,57+2,92+0,024=14,67 ron
B=1,2 ∙105 ∙8=1008 ron
Cx1=14,67∙X+1008
Operația 6 -Varianta B
A1=Cs=9,66 ron
A2=tbuc2a ∙s2a
60=1,49∙15
60=0,37 ron
A3=3,5∙0,37=1,29 ron
A4=0,25∙(A1+A2+A3)=0,25 ∙(9,66+0,37+1,29)=2,83 ron
A5=2,3∙10−7∙1,4∙(CMu∙tbuc)=2,3 ∙10−4∙1,4∙35∙1,49=0,016 ron
A=9,66+0,37+1,29+2,83+0,016=13,96 ron
B=1,2 ∙105 ∙14=1764 ron
Cx2=13,96∙X+1764
Concluzie:
-Dacă x=0 →Cx1=1008 ron
→ Cx2=1764 ron
-Dacă Cx1=Cx2 vom avea:
47 13,96∙X+1764 =14,67∙X+1008
0,71 ∙X=756
Xcr=1066 ,13→Xcr=1066
Xcr=numărul de bucăți pentru care prelucrarea se efectuează la același preț în ambele
variante.
X<Xcr→Cx2>Cx1
Pentru lotul 3000 de bucăți,variant a a-2-a este cea mai economică.
Operația 10-Varianta A
A1=Cs=9,66 ron
A2=tbuc2a ∙s2a
60=13,45∙15
60=3,36 ron
A3=3,5∙3,36=11,76 ron
A4=0,25∙(A1+A2+A3)=0,25 ∙(9,66+3,36+11,76)=6,19 ron
A5=2,3∙10−7∙1,4∙(CMu∙tbuc)=2,3 ∙10−4∙1,4∙40∙13,45=0,17 ron
A=9,66+3,36+11,76+6,19+0,17=31,14 ron
B=1,2 ∙105 ∙8=1008 ron
Cx1=31,14∙X+1008
48
Operația 10 -Varianta B
A1=Cs=9,66 ron
A2=tbuc2a ∙s2a
60=12,50∙15
60=3 ron
A3=3,5∙3=10,5 ron
A4=0,25∙(A1+A2+A3)=0,25 ∙(9,66+3+10,5)=5,79 ron
A5=2,3∙10−7∙1,4∙(CMu∙tbuc)=2,3 ∙10−4∙1,4∙40∙12,50=0,161 ron
A=9,66+3+10,5+5,79+0,161=29,11 ron
B=1,2 ∙105 ∙14=1764 ron
Cx2=29,11∙X+1764
Concluzie:
-Dacă x=0 →Cx1=1008 ron
→ Cx2=1764 ron
-Dacă Cx1=Cx2 vom avea:
29,11∙X+1764 =31,14∙X+1008
2,03 ∙X=756 →Xcr=372
Xcr=372 ,41→Xcr=372
49 Xcr=numărul de bucăți pentru care prelucrarea se efectuează la același preț în ambele
variante.
X<Xcr→Cx2>Cx1
Pentru lotul 3000 de bucăți,variant a a-2-a este cea mai economică.
2.4.1 Determinarea eficenței economice a soluțiilor tehnologice propuse.
Pentru programa anuală de fabricație X=N=3000 buc ,diferența dintre cele două costuri
aferente celor două variante va fi:
-Pentru Operația 6:
Cx1−Cx2=(14,67∙X+1008 )-( 13,96∙X+1764 )=2794 ron
-Pentru Operația 10:
Cx1−Cx2=(31,14∙X+1008 )−( 29,11∙X+1764 )=9394 ron
Deci economia anuală realizată prin adoptarea variantelor economi ce pentru cele două
operații va fi:
E=2794+9394=12188 ron
III Probleme de organizare a procesului tehnologic.
3.1 Calculul numarului de mașini unelte necesare și a gradului de încărcare pentru cele
două operații în varianta economică.
Numărul de mașini u nelte se calculează cu relația:
ᶯMu=TUi
Td
Unde:
TUi=n∙TUi
60 –timpul unitar necesar pentru mașina unealtă la operația i.
ᶯ=Nα=27550 buc-programa anuală totală de fabricație.
Td=i∙h∙z=2∙8∙255 =4080 ore-fondul de timp disponibil.
Gradul de încarcare al mașini unelte se calculează cu relația:
Kîi=100 ∙Tui
Td
Calculul numărului de mașini unelte necesare și a gradului de încărcare al acestora se va
face doar pentru cele două operații în varianta economică,astefl pentru:
Operația 6 -Varianta B:
Tu1=3000 ∙13,96
60=698 min
50 ᶯMu=698
4080=1,57→2MU
Kîi=100 ∙698
4080=31,42%
Operația 10 -Varianta B:
Tu1=27550 ∙29,11
60=1601 ,05 min
ᶯMu=1601 ,05
4080=0,39→1MU
Kîi=100 ∙1601 ,05
4080=39,24%
3.2 Măsuri de protecție a muncii la utilizarea mașinii de găurit
1. la mașina de găurit se lucrea ză numai cu aprobarea maistrului -instructor.
2. inainte de a începe lucrul verifică :
– dacă butoanele de comandă funcționează bine
– dacă apărătorile de siguranță sunt în stare bună
– dacă utilajul este bine legat la centura de împământare
– dacă burg hiul este fixat bine în mandrină
– dacă a fost scoasă din mandrină cheia de strângere
– dacă echipamentul de protecție este corespunzător (manșetele mânecilor încheiate,
șireturile și poalele hainelor strânse, părul prea lung legat).
3.în timpul funcțio nării mașinii :
– nu ține piesa cu mâna – dacă bughiul se gripează, oprește imediat mașina
– execută cu atenție găurirea pătrunsă, întrucât burghiul se poate rupe când iese din piesă
– poartă ochelari de protecție
– la funcționare anormală, oprește imediat mașina și anunță maistrul instructor
– nu strânge cu mâna așchiile re zultate în timpul prelucrării.
3.3 Măsuri de protecție a muncii la utilizarea mașinilor – unelte
1. la mașinile -unelte se lucrează numai cu aprobarea maistrului -instructor.
2. inainte de a începe lucrul verifică :
– dacă manetele și butoanele de comandă funcționează bine
– dacă apărătorile de siguranță sunt în stare bună
– dacă utilajul este bine legat la centura de împământare
– dacă piesa de prelucrat și scula de așchiere sunt bine fixate
– dacă nu există obiecte străine pe piesele care se rotesc
51 – dacă a fost scoasă din mandrină cheia tubulară
– dacă echipamentul de protecție este corespunză tor (manșetele mânecilor încheiate,
șireturile și poalele hainelor strânse, părul prea lung legat).
3. în timpul funcționării mașinii :
– nu executa măsurători
– nu curăța sau unge mașina
– apropie cu atenție scula de așchiere de piesă
– nu umbla la c urelele și dispozitivele de transmisie
– imediat după oprirea mașinii, nu frâna cu mâna, părțile mașinii care se rotesc.
IV. PROIECTARE S.D.V. – URI
4.1. Proiectarea unui dispozitiv de gãurit pentru operația 6 – alezare Ø17.
4.1.1.Date inițiale necesare proiectãrii
Datele referitoare la semifabricat (material, compozitie chimica și tehnologie de obținere)
sunt prezentate în cadrul parții de tehnologie .
4.1.2. Proiectarea schemei de orientare – fixare
52 Identificarea și analizarea condițiilor tehnice im puse prelucrării este prezentată în tabelul
expus în continuare.
Nr.
condiției
tehnice
Condițiile tehnice
impuse prelucrării De unde
rezultă
condiția
tehnică Condiții
tehnice
dimensionale
(C.DI.) Condiții tehnice de
poziție relativă
(C.P.R.)
Obs.
Poziție
relativă
constructivă
(P.R.C.) Poziție
relativă
de
orientare
(P.R.O)
C1 Respectarea cotă Ø17 desen * – –
C2 Respectarea Ra 1,6 desen – – –
C3 Planul format de 2 găuri
să fie ┴ pe oricare
latură a piesei subînțeles – – *
C4 Axa burghiului să fie ┴
pe S2 subînțeles – – *
C5 Respectare simetrie
220/2 ±0,1 desen – – *
C6 Respectarea l =25 desen – – –
C7 Respectarea 220/2 ±0,1 desen – – *
Tabel 7.Condiții tehnice
CDI- Condiție de tip dimensional – determinarea dimensională a suprafețelor care se prelucrează
CPR – Condiție de poziție relativă a suprafețelor de prelucrat între ele sau față de restul
suprafețelor piesei. Această condiție este de 2 feluri :
PRC – Cond iție de poziție relativă constructivă care se realizează prin construcția dispozitivului,
determinând poziția relativă între, diferitele suprafețe care se prelucrează în cadrul operației.
Aceste suprafețe neexistând, nu permite orientarea semifabricatulu i în dispozitiv.
PRO – Condiție de poziție relativă de orientare care asigură poziția relativă a suprafețelor de
prelucrat față de suprafețele prelucrate anterior sau neprelucrate. Acestea sunt condiții
determinate
Pentru realizarea dispozitivului, în funcție de condițiile tehnice impuse prelucrării, de
formă și dimensiunile semifabricatului și de schemele de orientare tipice clasei de repere în care
se încadrează piesa prelucrată, se propune schema de orientare prez entată prin simboluri
53 convenționale adecvate pe schița operației, care constituie un caz de orientare corectă
simplificată.
Pentru a putea fi acceptată, se impune verificarea preciziei de orientare caracteristice
acesteia prin calculul erorilor de orienta re admisibile și reale și compunerea acestora. Erorile de
orientare reale sunt determinate și prezentate în tabelul următor.
Tabel 8. Erori de orientare
Condițiile
tehnice
Determinante
(P.R.O.)
Ci Tipul (natura)
condiției
tehnice
determinante Toleranța
prescrisă
TCi Precizia medie
economică
ω = 1
2 TCi
Eroarea de
orientare
admisibilă
ε0a(Ci)= TCi- ω Obs.
C3 unghiulară 0,6 0,3 0,3 :100
C5 liniară 0,5 0,25 0,25
C7 liniară 0,6 0,3 0,3
C4 unghiulară 0,6 0,3 0,3 :100
Calculul erorilor de orientare reale caracteristice schemei de orientare propuse:
pentru condiția tehnică C3 εro = 0,3
pentru condiția tehnică C5: εro = 0,25
pentru condiția tehnică C7: εro = 0,3
pentru condiția tehnică C4: εro = 0,3
4.2. Proiectarea unui calibru tampon t -nt pentru controlul dimensiunii
Ø15H7 (+𝟎,𝟎𝟎𝟐𝟏
𝟎)
4.2.1 . Rolul calibrului
Calibrul tampon T -NT este conceput pentru verificarea dimensiunii interioare a alezajelor
de dimensiune Ø15, alezaje obținute în cadrul operației 7.
Calibrul limitativ T -NT are rolul de a verifica dacă diamentrul alezajului se încadrează îi n
campul de toleranță prescris.
4.2.2. Determinarea dimens iunilor nominale a tolerantelor
În vederea proiectării calibrului se vor determina mai întâi dimensiunile l imită al e
alezajului controlat:
54 Dmax=ND+ ES = 15,021 mm
Dmin=ND+ EI = 15 mm
Dimensiunile caracteristice ale părții active ale calibrului se vor determina cu
relațiile conform STAS 2981 -88;
Pentru “nu trece” (NT): NT = Dmax ±H
2 = 15,021 ±0,001
Pentru “trece” nou: Tnou = (Dmin+z)±H
2 = (15+0,002) ±0,003
2 =15,002 ±0,001 .
Pentru “trece” uzat: Tuzat = (Dmin−y) = 15-0,002 = 15 -0,002 = 14,998
H corespunde lui IT3 = 2,5 μm
Coada se va executa respectând cotele indicate în STAS 2992/1 -88. Părțile active ale
calibrului vor fi d e formă cilindrică și vor fi prevăzute cu coadă de prindere într -un mâner
tubular cu alezaje centrale conice la ambele capete.
Materialul de construcție a părții active va fi de tip OSC 10 STAS 1700 -86, călit -revenit
la durabilitate de 60 -62 HRC.
Mânerul s e va executa din oțel laminat de construcție de tip OL 37.1 STAS 500 -86, care
se va bruna după prelucrare.
În vederea efectuării controlului dimensiunile analizate se va considera că o piesă este
corespunzătoare dacă partea “trece” intră în alezajul de con trol iar partea “nu trece” nu intră în
alezaj sub acțiunea masei calibrului sau fără aplicarea unei forțe axiale prea mari. În caz contrar,
piesa controlată se consideră rebut.
Calibrul nou se va da munncitorului, care execută operația de prelucrare a supr afeței
controlate iar cali brul uzat se va da controlului.
55 4.2.3. Desen de ansamblu
Desenul de ansamblu al Calibrului tampon T -NT proiectat pentru operația 7 este
reprezentat în figura de mai sus.
5. Bibliografie:
[1]. Albu, I., ș.a. – Proiectarea asistată de calculator a mașinilor -unelte, Editura Tehnică,
București, 1984;
[2]. Ciocîrdia, C. – Tehnologia prelucrării carcaselor, Editura Tehnică, București, 1982;
[3]. Ciocîrdia, C. – Tehnologia construcțiilor utilajului agricol, Editura Tehnică, București, 1982 ;
[4]. Domșa, A., ș.a. – Materiale metalice în construcția de mașini, Editura tehnica, București,
1980;
[5]. Draghici, Ghe. – Bazele teoretice ale proiectării proceselor tehnologice în construcția de
mașini, Editura Tehnică, București, 1971;
[6]. Drogu, D. – Toleranțe și măsurători tehnice, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1980;
[7]. Dușe, D. – Bologa, O., Tehnologii de prelucrare tipizate. Editura Universității din Sibiu,
1995;
[8]. Epureanu, Al. – Tehnologia construcțiilor de mașini, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1980;
56 [9]. Gavrilaș, I., Voica, N. – Tehnologia pieselor de tip arbore, bucșă și disc pe mașini unelte –
clasice și cu comandă program, Editura Tehnică, București, 1975;
[10]. Georgescu, G.S. – Îndrumător pentru atelierele mecanice, Editura Tehnică, București, 1978;
[11]. Lăzărescu, I., Ștețiu Gr. – Cotarea tehnologică și cotarea funcțională, Editura Tehnică,
Editura Tehnică, București, 1973;
[12]. M.I.C.M. – Normative unificate de timpi auxiliari la mașini -unelte;
[13]. M.I.C.M. – Norme de tehnică a securității muncii în întrep rinderile constructoare de mașini.
[14]. Oprean, C., Lăzărescu L., ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Proiectarea
sculelor așchietoare I, Edituara Universității din Sibiu, 1994;
[15]. Petriceanu, Gh. – Proiectarea proceselor tehnologice și reglar ea strungurilor automate.
Editura Tehnică, București, 1979;
[16]. Picoș, C., ș.a. – Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere, Editura
Tehnică, București, 1974;
[17]. Picoș, C., ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, vol. I, Ed itura Tehnică,
București, 1979;
[18]. Picoș, C., ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, vol. II, Editura Tehnică,
București, 1982;
[19]. Picoș, C., ș.a. – Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere, vol. II,
Editura Universitas, C hișinău, 1992;
[20]. Popescu, I., Fetche, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini -unelte, vol. I,
I.Î.S., Sibiu, 1980;
[21]. Popescu, I., Dîrzu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini -unelte, vol. II,
I.Î.S., Sibiu, 1980;
[22]. Popescu, I. – Tehnologia construcțiilor de mașini. Bazele teoretice, vol. I, vol. II, I.Î.S.,
Sibiu, 1980;
[23]. Popescu, I., Dîrzu, V., Radu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini -unelte,
vol. III, I.Î.S., Sibiu, 1982;
[24]. Pruteanu, O., ș.a. – Tehnologia fabricăr ii mașinilor, Editura didactică și pedagogică,
București, 1981;
[25]. Ștețiu, Cosmina Elena – Control tehnic, Editura didactică și pedagogică, București, 1980;
[26]. Ștețiu, Cosmina Elena, Oprean, C. – Măsurători geometrice în industria constructoare de
mașini, Editur a științifică și enciclopedică, București, 1988;
[27]. Ștețiu, G., Lăzărescu, I., ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Elemente de
teoria așchierii metalelor, Editura Universității din Sibiu, 1994;
57 [28]. Ștețiu, G., Lăzărescu, I., ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Proiectarea
sculelor așchietoare II, Editura Universității din Sibiu, 1994;
[29]. Urdaș, V. – Tratamente termice, I.Î.S, Sibiu, 1978;
[30]. Vlase, A., ș.a. – Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp, vol.
I, Editura Tehnică, București,1984, vol. II, Editura Tehnică, București, 1985;
[31]. Vlase, A., ș.a. – Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Îndrumar de proiectare, Editura
Tehnică, București, 1989;
[32]. Vlase, A., ș.a. – Tehnologii de prelucrare pe mașini de găurit. Îndrumar de proiectare, Ed.
Tehnică, București, 1994;
[33]. Vlase, A., ș.a. – Tehnologia constructiilor de mașini, Editura Tehnică, București, 1989;
[34]. Dușu, D., Dîrzu, V. – Tehnologii de prelucrare, vol. I, Editura Universității din Sibiu, 2001;
[35]. Popescu, I , Dușe, D. – Tehnologii moderne de fabricație a produselor, vol. I, Editura
Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003.
[36]. Popescu, I., Minciu, C., Tănase, I, Brîndașu, D., ș.a. – Scule așchietoare. Dispozitive de
prindere a semifabricatelor. Mijloace de măsur are, Elemente pentru proiectarea
tehnologiilor., vol. I, Editura Matrix, București, 2005;
[37]. XXXXX – Fonte și oțeluri. (Standarde și comentarii), Editura Tehnică, București, 1980;
[38]. XXXXX – Metale și aliaje neferoase. Standarde și comentarii., Editura Tehnică, București,
1980;
[39]. XXXXX – Scule așchietoare și portscule, Colecția STAS, vol. I, și vol. II, Editura Tehnică,
București, 1987;
[40]. XXXXX – Metale și aliaje neferoase. Standarde și comentarii., Editura Tehnică, București,
1973; 41. Ulrich Fischer, ș.a. – Tabelle nbuch Metall, Ediția 45, Editura Europa Lehrmittel,
Haan -Gruiten, Germania, 2011.
58
PARTEA B
PLAN DE AFACERI PENTRU
ÎNFIINȚAREA UNUI PARC DE PANOURI
FOTOVOLTAICE.
59
1. Introducere
Scopul ace stui proiect este studierea oportunității de a produce energie electric ă prin
metode alterrnative punând accent pe utilizarea panourilor fotovoltaice .
În prez ent, omenirea se confrunt ă cu o criză energetic ă care își îndreaptă atenția către
sursele primare de energie verde și rentabile ale so arelui.[1] Fotovoltaicele sau celulele solare
cum mai sunt numite , sunt dispozitive semiconductoare care transformă lumina solara î n curent
electric .[2]–[5]
În prezent resursele convenționale se epuizează rapid [6], energia regenerabilă devine o
opțiune economică și ecologică care are un rol important în asigurarea securității resurselor
energetice, prin dimunuarea dependenței de combustibilii fosili precum și prin impactu l minim
asupra mediului.
Panourile fotovoltaice produc energie verde transformând energia luminoasă din razele
solare direct în energie electrică, într -un mod ecologic [5].
Energia luminoasă din razele soarelui, este mai abundentă decât oricare din resursele
energetic e folosite astăzi, iar prețutile lor care sunt în continuă scădere vor fi competitive în
viitorul apropiat .
În literatura de specialitate și în elaborarea stratgiilor de dezvoltare, se pune din ce mult
accent pe conceptele de resurse regenerabile, dezvoltare durabilă, valorificare care a devenit un
obiectiv prioritar al strateg iilor de dezvoltare atât în plan european cât și în plan național [6].
Pentru prima dată,investiția totală în energie electrică din surse regenerabile, a fost mai mare
decât investițiile în energia electrică convențională [7]. Decizia de a investi în domeniul
resurselor regenerabile trebuie să constituie o opțiune, bazată pe cunoașterea potențialului
fiecărei resurse, a cadrului legal de acțiune în domeniu, a costurilor și beneficiilor.
În Uniunea Europeană legislaț ia prevede [8] că pân în anul 2020 să se reduc ă emisiile de
dioxid de carbon cu 20 % și 20 % din totalul energiei consumate s ă fie asigur ată din surse
regenerabile. Panourile fotovoltaice contribuie fundamental la realizarea acestui obiectiv care ne
va permite nou ă și genera țiilor viitoare s ă putem tr ăi civilizat, s ănătos si sigur pe planeta noastr ă.
1.1. Motivație alegere temă
Motivația alegerii acestei teme “ Înființarea unui parc de panouri fotovoltaice” a pornit de
la terenul agricol pe care bunica mea îl deține și nu îl mai folosește de multă vreme și de la
dorința de a face ceva în privința protejării mediul înconjurător de poluare.
Terenul pe care bunica mea îl deține este situat în Moldova mai exact în Piatra Neamț,
fiind o zonă de câmpie cu temperaturi ridicate și cu radiații solare putern ice.
60
1.2. Importanța cercetării
Această cercetare a fost făcută pentru a afla opinia populației privind impactul
energiei electrice din surse regenerabile asupra mediului înconjurător, a schimbărilor
clima tice și a durabilității precum și de a mă convinge dacă majoritatea populației este
informată asupra importanței energiei regenerabile pentru mediu și pentru întreaga
planetă .
1.3. Structura lucrării
Figură 3. Structura lucrării
2. Stadiul actual al cunoașterii în domeniul studiat
2.1. Ce sunt panourile fotovoltaice?
CAP.I
•Prezentarea temei și importanța
cercetării
CAP.II
•Prezentarea domeniului studiat
CAP.III
•Studiu de piață
CAP.IV
•Oportunitatea înființării firmei
CAP.V
•Planul de afaceri
CAP.VI
•Concluzii
61
Panourile fotovoltaice sunt cele care realizează conversia directă a luminii în energie
electrică la nivel atomic [2], [4] . România este situată într -o zonă cu potențial solar bun,
beneficiază de 210 zile însorite pe an și un flux anual de energie solară cuprins între 1000
kWh/mp/an și 1300kWh/mp/an [9]. Desi energia solara este regenerabila și relativ ușor de
produs, problema principală este d eterminată de faptul că soarele nu oferă energie constantă pe
parcursul unei zile, fiind dependentă de alternanta zi -noapte, conditii meteo, anotimp.Astfel din
fluxul anual de energie cantitatea utilizabilă din punct de vedere tehnic este de 600 -800
kWh/mp /an.
Investițiile în domeniul energiei verzi au crescut ca urmare a politicii de stimulare prin
acordarea de subvenții prin certificatele verzi [10]. Schema de sprijin a energiei produse din
surse regenerabile a fost initiata în anul 2008 a avut ca obiectiv atingerea țintei UE pentru anul
2020 privind consumul de energie din aceste surse. Obiectivul UE pentru anul 2020 privind cota
de energie din surse regenerabile în consumul final de energie (24%) a fost deja atinsă de
România încă din anul 2013 și depășită în 2014, până la 26,27%. Cu toate acestea în prezent s -a
ajuns la o situație de supracompensare în condiții le în care se manifestă co nstrângeri economice
importante [9].
Consumul de energie reprezintă o sursă majoră de poluare atmosferică ce contribuie la
peste 90% la emisiile de bioxid de sulf din UE. Necesitatea asigurării unei dezvoltări ener getice
durabile asiguând concomitent protejarea mediului înconjurător, a determinat în ultimii 10 – 15
ani intensificarea preocupărilor privind promovarea resurselor regenerabile de
energie.Caractristica principală a resurse lor constă în capacitatea lor de generare contină, în
condiții normale de viață a ecosistemulu i în care se găsesc [11].
Energia solară este modul cel mai simplu prin care ne putem asigura că stilul nostru de
viata nu afectează mediul înconjurător, nu afecteaza volumul resurselor finite și nu deteriorează
habitatul natural al unor specii.
Procesul de captare a radiației solare cu ajutorul panourilor solare are un grad de poluare
zero, ba chiar reduce emisiile de dioxid de carbon, metan sau monoxid de azot. De asemenea,
funcționarea lor nu produce deșeuri, reziduuri, fum sau mirosuri, dar duce la limitarea arderii
carbunelui în centralele electrice precum și la limitarea consumului de energie nucleară.
Toate aceste beneficii insumate duc indirect și la combaterea încălzirii globale. [3]
Energia solară fotovoltaică este energie produsă prin celule solare, care convertesc
lumina soarelui în energie. Celulelor solare se foloseau adesea pentru alimentarea, fără baterii
electrice, a calculatoare lor de buzunar și a ceasurilor . Acestea sunt fabricate din materiale
semiconductoare asemănătoare cu cele utilizate în electronică la cipurile semico nductoare.
62
Când lumina soarelui e absorbită de aceste materiale, energia solară se convert ește cu
participarea particulelor subatomice, și a fluxul ui de electroni ce ia u naștere. Acest proces de
conversie a energiei solare în energie electrică se numește e fect fotovoltaic iar de aceea, celulel e
fotovoltaice nu trebuie confundate cu alte sisteme de conversie ale energiei solare [4].
Energia produsă cu ajutorul pano urilor solare este practic inepuizabilă, ea fiind cea mai
curată formă de energie de pe Pământ și este formată din radiații calorice, luminoase, radio sa u
de altă natură emise de Soare . Este destul de dificilă captarea și stocarea energiei într-o anumită
formă (în principal căldură sau electricitate) care să permită utilizarea ei ulterioară.
Panourile fotovoltaice sunt, de obicei, structuri de celule fotovo ltaice elementare grupate
în module, care conțin aproximativ 40 de celule. Un număr mai mare din aceste module pot
forma suprafețe de câțiva metri pătrați [12].
Panourile solare au fost de aproximativ această dimensiune (vezi figura 2) timp de
decenii, dar panourile moderne produc mai multă electricitate decât în trecut deoarece
producătorii de panouri au găsit modalități de îmbunăt ățire a eficienței celulelor .
Figură 4..Evoluția panourilor solare
Sursă:SolarPowerRocks
În anul 1950, celulele solare au fost capabile să preia 6% din energia soarelui și să o
transforme în energie electrică.
63
Dacă ar fi configurat să fie același număr de 60 de celule pe care le vedeți în figura 4, ar
fi creat un curent electric de aproximativ 20 de wați, aproximativ o treime din ceea ce ar fi
necesar pentru a aprinde un bec cu incandescență de 60 wați.
În anul 2012 celulele solare puteau converti 15% din energia care le lovește de la soare la
putere iar în anul 2017, eficiența celulelor solare este mai aproape de 20%. [13]
Cantitatea de radiație solară influențează funcționarea panourilor solare pentru că este
materia prima pe care acestea o utilizează. Iarna, majoritatea instalațiilor trebuie să fie prevăzute
cu circuite duble de răcire, astfel încât circuitul exterior să joace rolul unei soluții anti -înghet,
mai ales când e vorba de sistemele termice.
Un panou de aproximativ 1 mp produce anual în medie 120 kW pe an, în Romania.
Conform Insitutului de Energie Regenerabila din SUA, pierderile pot ajunge până la
25%, dacă panoul este supus constant poluării, prafului, frunzelor și păsărilor dar din fericire,
curățarea lor nu implică un efort foarte mare. De obicei, într -o zonă rurală, procesul se realizează
o dată pe anotimp sau atunc i când se observă reziduri, iar în mediul urban, mai expus prafului,
recomandabil este o dată pe lună, seara sau dimineața [14].
Factorii care i nfluențează producția panourilor solare sunt condițiile meteorologice,
umbra cauzată de diferite obstacole ce pot împiedica accesul la lumina directă a soarelui, unghiul
și poziția în care sunt instalate panourile . Aceste panouri funcționează cel mai bine atunci când
sunt plasate în lumina directă a soarelui, departe de obstacole și în zonele cu rating ridicat de
expunere la soare (spre sud).
Panourile fotovoltaice pot beneficia de eficientizarea randamentului utilizarea
suporturilor dinamice (tracker), care urmează poziția soarelui pe cer și rotesc panourile solare
pentru a obține cantitatea maximă de expunere directă în timpul zilei [15].
2.2. Potentialul de utilizare a panourilor fotovoltaice in România
În România potențialul de utilizare a energiei solare, este relativ important, după cum se
observă în figura 3 care reprezintă harta radiației solare a României [3].
64
Figură 5. Harta schematică a radiației solare în România
sursă: Rev. Tehnica Instalațiilor nr. 5/2003
Gradul mediu de însorire, diferă de la o lună la alta , de la o zi la alta, în aceeași localitate
și cu atât mai mult de la o localitate la alta. Radiația sola ră este distribuită neuniform la suprafața
Pământului, poziția geografică și condițiile climatice locale, având o influență deosebită pentru
impactul radiației solare asupra suprafeței terestre.
Compoziția radiației solare care ajunge pe Pamânt și participația fiecărei componente în
radiația globală , sunt următoarele [16]:
radiație ultravioletă 3%
radiație vizibilă 42%
radiație infraroșie 55%
Fiecărei componente a radiației, îi corespunde câte un domeniu bine definit al lungimilor
de undă [16]:
radiație ultravioletă 0,28
0,38 µm (microni);
radiație vizibilă 0,38
0,78 µm (microni);
radiația infraroșie 0,78
2,50 µm (microni).
65
Contribuția energetică a radiației solare globale, în funcție de lungimea de undă, între 0,3
si 2,5 µm (microni), pentru o suprafață perpendiculară pe acea radiație este reprezentată în figura
4.
Figură 6. Distribuția energiei radiației solare, în funcție de lungimea de undă (microni)
sursă: www.stgobain.ro
Cea mai mare cantitate de energie termică se regăsește în domeniul radiației infraroșii și
nu în domeniul radiației vizibile, ceea ce sugerează ideea că aceast e radiați i pot fi captate eficient
și în condițiile în care cerul nu este perfect senin. Pentru împlinirea acestui obiectiv, au fost
realizate panourile solare cu tuburi vidate, iar pentru captarea eficientă a radiației solare, chiar și
la temperaturi sub 0°C, s -au reali zat panouri solare cu tuburi termice.
2.3. Cum funcționează panourile fotovoltaice?
Transformarea, sau conversia energiei solare în energie termică, este realizată cu ajutorul
captator ului sola r, având funcționarea bazată pe diverse principii constructive. Indiferent de tipul
captatorilor solari, pentru ca randamentul conversiei energiei solare în energie termică să fie
ridicat, este important ă orientarea acestuia spre soare .
Poziția captatorilor solari este definită prin două unghiuri, unghiul de înclinare față de
orizontală, prezentat în figura 4 și notat cu α și unghiul azimutului, reprezentând orientarea față
de direcți a sudului, prezentat în figura 5 [13].
66
Figură 7. Unghiul de înclinare a captatorilor solari față de orizontală
sursă: www.viessmann.com
Figură 8. Unghiul azimutului (orientarea față de direcția Sud)
sursă: www.viessmann.com
67
TIPURI DE CELULE FOTOVOLTAICE
În general întâ lnim trei tipuri d e celule fotovoltaice:
(1) celule monocristaline (2) celule policristali ne (3) celule amorfe
Figură 9. Tipuri de celule fotovoltaice
Sursă: http://www.electricalc.ro
1. Celule fotovoltaice monocristaline [2], [12] – sunt primel e forme de celule
fotovoltaice ș i sunt create dintr -un singur cristal de siliciu. Randamentul acesto r celule
fotovoltaice este de până la 16%
2. Celule fotovolta ice policristaline [2] – au la baza mai multe cristale de s iliciu,
orientate diferit. Randa mentul acestor celule este de până la 13 %, dar prețul este mult mai mic
decat î n cazul celulelor fotovoltaice monocristaline .
3. Celule fotovoltaice amorfe [2], [12], [15] – sunt realizate din material e sintetice peste
care se aplică un strat de siliciu iar randamentul acestora este de până la 10%, dar au avantajul ca
se compo rta foarte bine la lumina difuză ș i temperaturi ridicate.
Parametrii celulelor fotovoltaice sunt următorii [15]:
– Tensiunea nominala – Un – (V)
– Puterea electrica a panoului – Pp (W)
– Puterea maxima a panoului – Pmax (W)
– Tensiunea panoului la putere maxima – Vpm (V)
– Tensiunea maxima a sistemului – Umax (V)
– Tensiunea in gol – Uco (V)
– Curentul descurtcircuit – Isc (A)
– Coeficientul de temperatura – CVoc sau CIsc
68
Toate aceste mărimi electrice pe care le găsim in datele tehnice ale panou rilor sunt date
pentru anumite condiții standarde precum: iradiația solară 1000 W/m2 și temperatura de 250 C,
masă de aer 1.5
Panourile fotovoltaice se aleg după următoarele criterii [2]:
– Nece sarul de energie (E) KWh/an
– Iradiația medie anuala (H) KWm2/an
– Tipul panoului fotovoltaic.
Figură 10. Schema de principiu a unei instalatii fotovoltaice
Sursă: ALC ELECTRICAL TESTING
Elementele constructive al e unei instalații fotovoltaice sunt [14]:
– Panourile fotovoltaice – care alcă tuiesc generatoru fotovoltaic
– Inverorul
– Bateria de acumulatoare
– Regulatorul de sarcina
– Dispozi tivele de protectie
– Tabloul electric
– Cabluri electrice
69
Funcționarea panourilor fotovoltaice [17]
Celula solara absoarbe o parte din particulele de lumina ce cad pe aceasta, numite și
fotoni iar fiecare foton con ține o cantitate mic ă de energie. Atunci c ând un foton este absorbit,
acesta elibereaz ă un electron din materialul celule i solare. Deoarece fiecare parte a celulei solare
este conectata la un cablu, un curent va trece prin acesta iar c elula va produce electricitate ce
poate fi folosit ă instantaneu sau inmagazinat ă în acumulatori.
Figură 11. Funcționarea panourilor fotovoltaice
Sursă: http://energie -verde.ro
1. Lumina (fotoni)
2. Suprafata frontala
3. Strat negativ
4. Strat izolator
5. Strat pozitiv
6. Suprafata posterioara
2.4. Reglementări privind utilizarea panourilor fotovoltaice
În anul 2016, Comisia Europeană a prezentat noi propuneri pentru tranziția către energie
curat ă, orientate către consumatori [18]. Propunerile fiind menit e să schimbe piețele energetice
mond iale care se intitulează Energ ie curată pentru toți europenii. Acest pachet conține 8
propunerile legislative și acoperă eficiența energetică, energia regenerabilă, proiectarea pieței de
energie electrică, securitatea aprovizionării cu energie electrică și normele de guvernanță a
70
Uniunea Energetică. Acesta conține și elemente despre combaterea schimbărilor climatice și
reducerea dependenței UE de importurile de combustibili fosili.
Pachetul prezentat de Comisia Europeană urmărește trei rezultate concrete:
UE să acorde un rol primordial eficienței energetice;
UE să devină lid er mondial în domeniul energiei regenerabile;
UE să le ofere consumatorilor o soluție echitabilă;
Prevederile “Pachetului energie curată pentru toți europenii”
Comisia își propune ca UE să conducă tranziția cu energie verde iar d in acest motiv, UE
s-a angajat să reducă emisiile de CO2 cu cel puțin 40% până în anul 2030, rezultând
modernizarea economiei UE și oferi rea de noi locuri de muncă și creștere economică t uturor
cetățenilor europeni.
Pachetul include și acțiuni de accelerare a inovării în domeniul energiei verde și de
renovare a clădirilor. Acesta măsuri sunt pentru a încuraja investițiile publice și private, și de a
atenua impactului tranziț iei în domeniul energiei curate.
Comitetul pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentul European (ITRE) a
solicitat un obiectiv UE obligatoriu de creștere a procentului de energie regenerabilă la 35%.
Astfel, dacă în 2014, țările UE au convenit că procentul de en ergie regenerabilă ar trebui să
crească la 27% până în 2030, deputații europeni au declarat că acesta ar trebui să fie de cel puțin
35%. Pentru sectorul transporturilor, aceștia au susținut ca cel puțin 12% din energia consumată
în fiecare stat membru UE a r trebui să fie produsă din surse regenerabile, cum ar fi energia solară
[18].
3. Studiu de piață
3.1. Scopul cercetării (descriere obiectiv)
Scopul acestei cercetări este de a afla cât de informată este populația care ia parte la
completarea chestionarului cu privire la producerea energiei electrice prin metode
neconvenționale punând ac cent pe utilizarea centralelor solare.
Obiectivele cercetării de marketing sunt următoarele :
Identificarea gradului de cunoaștere a eșantionului care a luat parte la completarea
chestionarului privind impactul energiei solare asupra mediului înconjurător,
Aflarea mijl oacelor de comunicare prin care s -a aflat de panourile fotovoltaice,
Cât de importante sunt surselor de energie regenerabile pentru respondenții
chestionarului.
Identificarea dorinței de a trăi într -o țară mai ecologică.
71
3.2. Instrumentul de cercetare (descriere chestionar) 10 -15 întrebări
Pentru culegerea datelor am folosi ca metodă de cercetare chestionarul. Acesta reprezintă
o investigare a unei părți din populația orașului Sibiu în vederea obținerii unor răs punsuri precise
referitoare la produsul nostru, producerea energiei electrice din surse regenerabile.
Chestionarul conține un set de 13 întrebări și a fost distribuit cu online cu ajutorul
platformei de comunicare facebook. Pe baza acestei cercetări am colectat 143 de răspunsuri care
au fost analizate cu ajutorul aplicației Google Drive din Gmail.
3.3. Limitările cercetării
Principalele limitări ale cercetării care au îngreunat atingerea obiectivelor pot fi
următoarele: lipsa reprezentativită a eșantionu lui care a luat parte la completarea chestionarului
dar și absența resurselor materiale, fin anciare și de timp.
3.4. Rezultatele cercetării
Din totalul de 143 de răspunsuri conform figurii 9. la această întrebare, 139 de persoane
sunt de părere că sursele de energie regenerabilă reprezintă o opoturnitate concretă de dezvoltare
durabilă iar celelalte 4 persoane sunt de părere că nu reprezintă o oportunitate.
Figură 12. Surse de energie regenerabile
Faptul că 97,2% sunt de părere că sursele de energie regenerabilă reprezintă o
oportunitate de dezvoltare durabilă este un lucru foarte bun, rezultând că cea mai mare parte de
respondenți sunt foarte bine informați.
72
Figură 13. Importanța surselor de energie regenerabilă
Legendă:
1-foarte importante
5-deloc importante
La această întrebare marea majoritate a persoanelor (51,4%) consideră că sursele de
energie regenerabilă sunt foarte importante iar 14,1% consideră că aceste surse de energie nu
sunt deloc importante. (vezi figura 10.)
Figură 14. Cunoașterea panourilor solare
73
În urma analizei acestei î ntrebări conform figurii 11. rezultă că cea mai mare parte a
populației studiată, a auzit de panourile solare iar doar 2 persoane nu au cunoștiinta de aceste
panouri.
Figură 15. Sursele de informare
La această întrebare dorim să se aflăm opinia respondenților de unde au aflat p rima dată
de panourile solare, î ntrebarea fiind formulată în așa fel încât respondenții să p oată alege mai
multe răspunsuri, conform figurii 12. a rezultat că cele mai multe persoane au aflat de panourile
solare prin mijloacel e de comunicare precum televizorul (64,5%),internetl ul (62,4%) urmat de
familie/prieteni (50,4%), apoi de ziare/reviste, radio și altele. Aceste pot fi observate și in
graficul de mai sus.
Figură 16. Cunoașterea sistemelor de panouri
74
La această întrebare d in întregul eșantion evaluat, cea mai mare parte (35,7%) au răspuns
că cunosc sistemele de panouri solare fotovoltaice din articole de ziar și reviste, (21,7%) sunt
interesați de acest domeniu, (23,1%) nu au cunoștiințe despre aceste sisteme iar restul
persoanelor au auzit de aceste sisteme dar nu sunt interesați de acest subiect. (vezi figura 13.)
Figură 17. Utilizarea energiei verzi
Conform figurii 14. marea majoritate reprezentând 95,1% sunt de părere că utilizarea
energiei verzi reduce poluarea aerului, aceș tia fiind foarte bine informați iar o mică parte din
respondenți consideră că energia verde nu reduce poluarea aerului.
Figură 18. Energia solară o soluție de viitor
75
Din totalul de respondenți care au luat parte la acest chestionar 96,5% au încredere în
sistemele solare producătoare de energie electrică considerând că acestea sunt o soluție de viitor
iar ceilalți respondenți 3,5% sunt de părere că aceasta energie solară nu reprezintă o soluție de
viitor conform figurii 15. .
Figură 19. Exprimarea dorinței de a locui/nu locui într -o țară ecologică
În urma analizei acestei întrebări (vezi figura 16.) reiese că un număr de 140 de persoane
adică majoritatea au dorința de a trăi într -o țară ecologică fără poluări iar doar 2 persoane nu își
doresc acest lucru .
Figură 20. Acord/dezacord
După cum reiese din figura 17. la aceaste afirmații eșantionul evaluat a răspuns astfelt:
76
1. 1.Energia obținută prin intermediul panourilor solare are un grad de poluare zero – 88
de persoane au fost de acord în mare măsură cu această afirmație iar 33 în foarte mare
măsură.
2. Putem ajuta planeta să rev ină la o stare de echilibru dacă consumăm cât mai puțini
combustibili – 78 de persoane au fost de acord în mare măsură și 39 în foarte mare măsură
3. Sistemele solare sunt ecologice, pentru că generează electricitate fără a emana gaze
4. nocive – 86 au fost de acord în mare măsură cu această afirmație iar 41în foarte mare măsură.
5. Îmbunătățirea eficienței energetice poate să reducă emisiile de CO2 – 85 au fost de acord
în mare măsură cu această afirmație.
6. Soarele e cea mai puternică sursă de energie de pe pământ – un număr de 69 de
respondenți sunt în foarte mare măsură de acord cu această afirmație iar 59 în mare măsură .
Figură 21. Mediul de proveniență
Majoritatea respondenților de 121 de persoane care au luat parte la chestionar reiese că
sunt din mediul urban (84,6%), iar o mică parte (15,4%) fiind din mediul rural. (vezi figura 18.)
77
Figură 22. Intervalul de vârstă
La această întrebare cu privire la vârsta respondențil or după cum reiese și din figura 19.
cele mai multe persoane au o vârstă cuprinsă între 18 -25 de ani cu un procent de 78,3%
reprezentând un număr de 112 persoane, 18,2% persoane cu vârsta cumprinsă între 25 -35 ani iar
restul de 3,5% reprezentând persoane cu o vârstă de peste 35 de ani.
Figură 23. Statutul social
După cum rezultă și din figura 20. 49% adică 70 de persoane sunt anga jate, 48,3%
adică 69 de persoane sunt studenți iar doar 2,8% reprezentând 4 persoane sunt fără ocupație.
78
Figură 24. Sexul
Din cei 143 de respondenți marea majoritate a eșantionului a fost reprezentată de femei
cu un număr de 106 adică un procentaj de 74,1% iar restul de 37 fiind bărbați. (vezi figura 21.)
3.5 Concluzie
În concluzie se poate spune că, în urma analizării chestionarului pe baza obicetivelor
propuse, a rezultat că marea majoritate a respondenților își doresc să locuiască într -o țară mai
ecologică fără o poluare atât de mare crezând că energia solară este o soluție de viitor fiind și o
oportunitate concretă de dezvoltare durabilă. Aceștia sunt în mare parte bine informați în legătură
cu panourile solare fotovolatice producătoare de energie electrică regenerabilă și cu beneficile pe
care aceste le poate aduce mediului.
4. Opor tunitatea înființării unei firme cu domeniul de activitate
Această af acerea producătoare de energiei electrică este considerată o oportunitate pe
piața local ă, prin caracterul specializat fiind producător de energie electrică din surse
regenerabile, ea îș i va concentra act ivitatea pe optimizarea producți ei de energie pentru a
valorifica un potenț ial solar cât mai ridicat.
Conceptul acestei afacerii este de a obț ine energie solară la costuri minime ș i cu un
impact favorabil mediului, în vederea dezvolt ării unei pie țe a energiei regenerabile în Romania,
după standarde le europene impuse .
79
5. Plan de afaceri (descriere firmă)
5.1 Descrierea afacerii
5.1.1 . Descrierea firmei
Numele firmei
Denumirea legală parcului de panouri solare fotovoltaice este: S.C. GREENSUN S.R.L.
Forma legală de organizare
Afacerea se va organiza sub forma de societate comercială cu răspundere limitată.
Localizarea firmei
Sediul social: Moldova, Jud. Neamț
Telefon : 0749957221
E-mail : contact@greesun.ro
Caracterisrici fizice ale locatiei:
teren liber,fără clădiri sau alte mijloace de umbrire;
teren cu înclinație;
accesibilitate rutieră;
Societatea comercială va fi condusă de un singur asociat și anume de Mihai Ramona Sabina.
Firma “S.C.GREENSUN S.R.L.” este o firmă nou înființată începând de la data de
01.01.2019, având ca obiectiv: achiziționarea panourilor fotovoltaice și montarea lor iar
începerea propriu -zisă a afacerii și producerea de energie precum și vânzarea ei va fi de la data
de 01.04.2019.
Aceasta are ca activitate principală producerea de energie electrică prin intermediul
panourilor fotovoltaice și codul CAEN este 401110750 – Energie electrică solară produsă cu
celule fotovoltaice.
5.1.2 . Misiunea Firmei
Misiunea societății noaste are ca principal obiectiv de activitate producerea de curent
electric din surse regenerabile și furnizarea de energie electrică.
Codul CAEN reprezentativ al activității noastre este CAEN 4011 – Producția de energie
electrică.
401110750 – Energia electrică solară produsă cu celule fotovoltaice.
Gama de produse oferite:
Gama de produse oferită de firma noastră este e nergie electrică produsă cu ajutorul
panourilor fotovoltaice de mare capacitate, care sunt la rândul lor alcatuite din celul e fotovoltaice
80
mono -cristal ine,care captează lumina soarelui și o transformă în energie electrică cu ajutorul
invertoarelor .
Servicii oferite:
Serviciul oferit de S.C. GREENSUN S.R.L este producerea energiei electrice și vânzarea
acesteia cu ajutorul panourilor fotovoltaice la un singur furnizor local .
Prețul
Prețul cu care vindem energia electrică ar urma să fie cu aproximativ 10% mai mic decât
cel rezultat din vânzarea separată a curentulu i și a certificatelor verzi,dar în schimb scapă m de
stresul de -a căuta clienți acest lucru fiind mai greu la intrarea pe piață.
Pentru energia electrică produsă cu ajutorul panourilor solare se eliberează 4 Certificate
Verzi și încă 2 pentru fiecare MWh.
Practic, este vorba de aplicarea principiului „feed -in-tariff”, pe care România l -a evitat
până acum în favoarea schemei de certificate.
Conform Simulatorului simulatorului din figura 22. v aloarea actuală de piață a
certificatului verde este de aproximativ 40€ iar p rețul curent de vânzare a energie electrice este
de circa 40€/MWh .
Figură 25. Simulator parcfotovoltaic
Sursă http://energystreet.ro
În România lege a 220/2008 prevede un sistem de promovare a producerii energiei din
surse regenerabile . Producătorii de energie electrică din surse regenerabile beneficiază de un
număr de certificate verzi pentru energia electrică produsă și livrată.
81
Numărul de certificate verzi primite depinde de tipul de sursă regenerabilă. Pentru
energia electrică produsă prin intermediul energiei solare se eliberează 4 Certificate Verzi + 2
pentru fiecare MWh.
Pretul energiei ele ctrice este determinat pe piață iar în prezent, energia produsă este
susținută prin sistemul de promovare și poate fi comercializată prin contracte reglementate,
conform reglementărilor emise de ANRE.
Operatorul de transport sistem și operatorii de distribuție sunt obligați să garanteze
transportul și distribuirea energiei electrice produsă din surse regenerabile, garantând fiabilitatea
și siguranța rețelei de ener gie electrică. [19]
Relațiile cu clienții
Relația firmei noastre cu furnizorul este una transparentă. Firma noastră dorește să ofere
furnizorului un produs și serviciu de c alitate astfel încât nevoile lui să fie satisfăcute la un nivel
înalt, existând un echilibu între interesele distribuitorului și int eresele furnizorului de energie.
Stilul de man agement/Relațiile cu angajații
Managerul gestionează relațiile cu angajații, susținând comunicarea directă și cunoscând
în orice moment nivelul de realizare a sarcinilor, reușita afacerii depinzând mult și de
angajamentul anagajaților.
Angajații be neficiază în permanență de suportul managerului, iar relația acestora se
bazează pe profesionalism, încredere, loialitate și apreciere reciprocă.
Pentru atingerea succesului se practică stilul de management participativ – consultativ
care se bazează pe imp licarea angajaților în managementul firmei.
Relația cu restul firmelor din i ndustria din care faceți parte
Relația cu firmele aferente segmentului de piață țintă, în prezent, nu sunt deloc solid e,
deoarece deocamdată colaborarea noastră cu restul firmelor este inexistentă nereprezentând un
avantaj.
Tehnologii utilizate
Firma va achiziționa pentru deschiderea parcului de panouri fotovoltaice următoarele:
Panouri fotovoltaice
Sistemul de conversie a energiei electrice(invertoare);
Tablouri electrice de conexiune;
Rețele de cabluri electrice;
Rețeaua de împ ămîntare;
Structura metalica de susținere a panourilor fotovoltaice;
Punctu l de conexiuni pentru racordare ;
82
Sistemul de monitorizare și supraveghere.
Obiective privind creșterea și profitabilitatea
Atragerea și menținerea unui singur și unic furnizor local,
Amortizarea rapidă a investiției inițiale,
Creșterea profitabilității producției de energie fotovoltaică cu aproxi mativ 20%.
Extinderea parcului de panouri fotovoltaice.
Relațiile cu mediul natural, economic și comunitatea
Apreciem și susținem bunele valori ale comunității, astfel toate activitățile făcute de
firma noastră sunt în concordanță cu bunul mers al societății, aceasta desfășurându -se într-un
mediu natural, în teren deschis protejând natura și respectâ m standardele impuse de legea
națională și europeană.
Parcul de panouri solare aduce următoarele avantaje mediului înconjurător:
-Energia ecologică obținută prin intermediul panourilor solare are un grad de poluare
zero,
Contribuie la un mediu mai sănătos panourile solare nu consumă nici un fel de
combustibil iar prin folosire reduc arderea de carbuni în centralele electrice.
Pentru funcționarea spălătoriei auto avem nevoie de următoarele autorizații:
Certificat de urbanism
Aviz de amplasament furnizor de enregie
Aviz de la Inspectoratul de Stat în Construcții
Aviz Salubritate
Aviz telefonizare
Obținerea autorizației de construcție
Acord de mediu
Aviz de mediu
Aviz ISU
Aviz AAC
Aviz tehnic de racordare
Autorizația de construcție
Certificat de racordare
Obținerea licenței de exploatare comercială
Acreditare energie verde
Obiective de management/personale
Oferirea unui produs cu un grad ridicat de calitate;
83
Respectarea contractelor încheiate între furnizor și distribuitor;
Crearea unui mediu ambiant plăcut atât pe ntru angajați și clien ți;
5.1.3 . Produse și servicii
Figură 26- Panou fotovoltaic
sursă : https://www.ecosolaris.ro/
Panourile fotovoltaice transformă radiaț ia solară în energie electrică cu ajutorul c elulele
sale fotovoltaice captează energia ca un detector de lumină și o convertesc în electricitate, printr –
o peliculă argintie în 2 straturi montată în jurul unui strat semiconductor.
Pentru captarea optimă a razelor solare este indicat s ă alegem un panou solar cu
dimesiuni potrivite zonei în care dorim să -l mont ăm. De asemenea, este foarte important ca
panoul să fie montat cu un anumit unghi de înclinație, astfel încât radiația solară să cadă
perpendicular pe suprafața acestuia în momentul când soarele se află la ami ază. Atunci este
captată cea mai mare cantitate de lumină din cursul unei zile. În acest fel ne asigurăm că obținem
cel mai mare randament energetic.
Energia produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaie este înmagazinată conform figurii 23.
prin intermediul acumulatorilor speciali pentru a putea fi utilizată. Cele mai eficiente panouri
sunt cele confecționate din celule monocristaline. Acestea au cea mai mare capacitate de
generare a curentului electric. Electricitatea se produce atâta timp cât fotonii vin în contact cu
celulele fotovoltaice, adică atâta timp cât este soare pe cer [20].
84
Figură 27. Sistemul de înmagazinare e energiei
Sursa:Romstal
Panourile fotovoltaice monocristaline sunt cele mai calitative produse, tehnologia a
evoluat de la 6% randament din 1950 la 20% astăzi, în funcție de mărimea panoului solar.
Vom dispunem de 2,5 hectar de teren pe care îl vom pregăti pentru amplasarea panourilor
solare.
Pentru a putea demara proiectul este necesar să parcurgem urmatorii pasi:
-alegerea formei de funcționare a societății, persoana juridică a cărei activitate se
desfășoară în domeniul energiei electrice reprezentativ al activității noastre este CAEN 4011 –
Producția de energie electrică.
Unul din factorii de care trebuie să se țină cont la proiectarea și montajul unei instalații
solare este orie ntarea panourilor solare.
Amplasarea optimă a panourilor este spre Sud din motive de simetrie inseamnând c ă la
echinocțiu panoul solar vede Soarele pe toată durata zilei, sub un unghi mai bun sau mai rău, dar
niciodată Soarele nu bate in spatele panoului [21].
85
Figură 28.Amplasare avantajoasa a panourilor solare
Sursă : http://www.instalatii -solare.eu
Suprafața totală este de 25.000 m² care va fi folosita astfelt: 24,500m² vor fi utilizati
pentru amplasarea propriu zisă a panourilor iar 500 m² vor fi folosi pentru căi de .
Suprafata utilizata este de aproximativ 24,500 mp care se va scoate din circuitul agricol.
(panouri fotovoltaice, invertoare, post de tansformare, punct de conexiuni, drum de acces,).
Centrala fotovoltaică este constituită din urmatoarele elemente:
Cîmpul fotovoltaic va fi realizat din panouri fotovoltaice cu dimensiunil e de 1.640 mm
lungime x 992 mm lăț ime x 45 mm grosime, formate din 60 de celule fotovoltaice cu
dimensiunile de 156 mm x 156 mm, dispuse în 3 rinduri de cite 10 celule.
Acesta parc are o capacitate de 1MW și este amp lasat pe o s uprafață de 24,5 ha numărul
total de panouri fotovoltaice fiind de aproape 2.500 panouri fotovoltaice dispuse în 4 sectoare
care vor fi conectate la 120 de invertoare de tip “string”.
Panourile fotovoltaice vor fi fixate pe ramele speciale ale structurii metalice de susținere
prin cleme speciale ș i vor fi interconectate prin cabluri le furnizate de produc ător.Cablurile de
conectare ale șirurilor la invertoare vor fi p rinse pe profilele suportului metalic cu coliere de
plastic rezistente la UV. Se vor folosi diodele bypass aflate în cutia de joncț iuni a pan oului
86
fotovoltaic pentru protecț ia împotriva efe ctelor produse de umbririle parțiale ș i/sau de fectare a
panourilor1.
Vor fi obținute licențele de producție, certificate verzi precum și statusurile necesare
pentru omologarea produselor și toate avizele ( de mediu, resurse umane, pompieri, etc )
necesare.
Produsul finit este energia electrică care v -a fi trimisă către distribuitorul local S.C. E.ON
ENERGIE ROMANIA S.A. acesta la rândul său v -a furniza energi a electrică către populația
orașului Piatra Neamț.
5.2. Analiza industriei
Industria energiei electrice și termice este ramura de bază a industriei grele, producătoare
de energie electrică și termică valorificând resursele naturale (cărbuni, țițeiul, gazele naturale,
lemnul, etc.). În ramura aceasta se include transportul și distribuția energiei electrice și termice
[22].
Producția internă de energie primară s -a menținut constantă în ultimii ani, creșterea
producției de cărbune compensând scăderea producției de țiței și gaze naturale. Pe fondul
creșterii consumului de energie primară, depende nța de importuri a crescut de la 22,5% în anul
2000 la 34% în anul 2005 [23].
Avantaje
Energia solara este o sursa de energie regenerabila produsa direct prin lumina si radiatia
solara. Folosind intr -un mod tot mai alert acest tip de energie ajutam la incetinirea incalzirii
globale, o amenintare tacita pentru supravietuirea speciei umane si nu numai. Cercetariile au
dovedit ca aceste sisteme de panouri solare generează energie electrica suficienta, fara sa
produca poluare.
Un alt avantaj este cost de intretinere foarte scazut, iar investitia se amortizeaza in timp,
astfel incat pe mai multi ani, instalarea unui astfel de sistem este un lucru recomandat.
Dezavantaje
Investitia initiala este marele dezavantaj al tuturor sistemelor energetice alternative, si
astfel si a celor bazate pe panouri fotovoltaice;
Utiliz area unor sisteme care utilizeaza energia solara nu va vor aduce dezavantaje majore
însă ingurul factor negativ este acela ca soarele nu lumineaza in fiecare zi, cu aceeasi intensitate.
Evident ca nu vom avea o capacitate crescuta in zilele innorate, panourile solare fotovoltaice
oprind prod ucerea energiei electrice.
1http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/117547_completari%20apm_s.c.%20teodema
%20servcom%20s.r.l.%20macin.pdf
87
5.3. Piața țintă
Descrierea pieț ei
Piața țintă o repreznintă distribui torul local de pe raza orașul Piatra Neamț . În ace st oraș
fiind doar un singur distribuitor și anume S.C. E.ON ENERGIE ROMANIA S.A.
E.ON Energie Romania activeaza în industria energiei electrice fiind specializat ă în
servicii de furnizare a energiei electrice.
Pe termen lung, se urmăreș te men ținerea și fidelizarea acestui client ș i în acela și timp
atragerea de noi unități interesate de energia regenerab ila prin panouri fotovoltaice, acest lucru
va implica și un consum mai mare de resurse umane, financiare și materiale .
Piața Certificatelor Verzi
În noiembrie 2005, OPCOM a deschis piața centralizată a Certificatelor Verzi, emise de
Transelectrica pentru fiecare MW h produs de energie regenerabilă .
În România legea 220/2008 prevede un sistem de promovare a producerii energiei din
surse regenerabile de energie pentru o perioadă de 15 ani. Operatorul de transport și sistem emite
lunar certificate verzi producătorilor, pentru cantitatea de energie electrică produsă din surse
regenerabile de energie și livrată furnizorilor și/sau consumatorilor finali. Producătorii de energie
din surse regenerabile benefic iază de un număr de certificate verzi pentru energia electrică
produsă și livrată.
Evoluț ia pieț ei certificatelor verzi î n Romania până în anul 2012 este prezentat în figura 25.
Figură 29. Simulator parcfotovoltaic
Sursa:The_Eastern_Europ ean_Electricity_Market_Outlook
88
5.4. Concurența
Practic noi nu avem concurență deoarece energia produsă de noi o vindem direct statului
Român. Distribuitorul loca S.C. E.ON ENERGIE ROMANIA S.A. care ar urma să fie obligat să
ne preia toată cantitatea produsă de energie electrică la un preț fix.
Putem spune că c oncurenții indire cți sunt destul de semnificativi , fiind vorba de furnizorii
de energie electrică din surse tradiționale, poluante în același timp, dar care au avantajul de a fi
mai accesibile ca instalare și tehnologie.
Principalii juc ători pe piaț a de energie electric ă sunt companii de stat:
Electrica
OPCOM
Romgaz
Transgaz
Transelectrica
Nuclearelectrica
Hidroelectrica
Top 20 producători de energie regenerabilă:
89
Figură 30. Top producători energie regenerabilă
Sursă: Transelectrica
Bariere de intrare pe piață
Principala barieră de intare pe piață putem spune că este este lipsa reputației și poziția
puternică ocupată de marii concurenți pe piața energie electrice de aceea dorim ca la început să
vindem energia direct unui distribuitor local . Altă bariera se poate considera și costurile mari de
înființare a unui astfel de parc .
5.5. Planul de marketing și strategia de vânzări
Obictive generale:
Obiectiv general îl constituie producerea de energie electrică din surse regenerabile cu
ajutorul panourilor fotovoltaice și distribuirea ei la un singur furnizor local .
Amortizarea investitiei în cel mult 1-2 ani de la înfiintare parcului fotovoltaic ;
Creșterea profitabilitatii producerii de energie fotovoltaica cu până la +20%;
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-Durata medie de utilizare a panouri de 20 -25
ani,
– Respectarea standardelor europene -Investiția inițială foarte costisitoare.
-Lipsa experienței în domeniu
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
-Subvenții din partea statului și investitori
dispusi să finanteze astfel de proiecte ,
-Piață în creștere,
-Obținerea finanțării nerambursabile
-Obținere certi ficate verzi . -Pretul încă scazut al surselor de energie
poluant ă.
-Desechilib rele climatice.
Tabel 5 Analiza SWOT
Întreaga activitate și î ntreg personalul vor fi analizate în direția satisfacerii cererii
clientului intermediari ș i finali.
Planul de market ing este un instrument de baza în coordonarea activității de distribuție ș i
pe baza acestuia se vor lua decizii care influenteaz ă direc ția în care se indreapt ă piaț a de
desfacere a firmei, pentru a -și atinge obiectivele propuse.
90
În acest sens există o structură bine definită a acțiunilor care fac obiectul pr ogramului de
promovare, precum și o repartizare orientată spre eficiență a resurselor umane, materiale ș i
financiare.
Planul operațional al activităților pentru înființarea pa rcului exprimat în săptămâni
ACTIVITATI: 1
1 2
2 3
3 4
4 5
5 6
6 7
7 8
8 9
9 11
0 11
1
Intrarea în proprietate privată a
terenului moștenit
Îngrădirea terenului
Achiziționarea echipament
Instalare
Recrutare personal
Probe tehnice
Începerea activității de vânzare
Tabel 6. Plan operațional al activităților pentru înființarea parcului
Strategia de produs
Se va baza pe efectuarea corectă a tuturor operațiunilor necesare producerii de curent
electric . Normele utilizate vor fi preluate din nomenclatoarele europene și se va acționa numai la
indicația specialistului în domeniu care va fi angajat în cadrul firmei.
Utilizarea corectă a echipamentelor și execuția riguroasă a întregului proces de
productivitate va garanta calitatea superioară și cantitativă a energiei electrice.
Strategia de vânzare
Compania noastră va alege o strategie ofensivă prin care să fructifice atât atuurile
intreprinderii cât și oportunitățile oferite de mediul extern.
Strategia de vânză ri este conceputa pentru a pune bazele unui portofoliu de c lient la
intrarea firmei pe pia ță și pentru a ne face cunoscuți pe viitor .
5.6. Funcționarea firmei
Amplasamentul firmei :
Suprafața terenului care este localizat în Piatra Neamț este de 25.000m2.
Spațiul este ocupat de:
Teren: 24.500 m2.
Căi de acces: 500 m2.
Utilități / întreținere
Cheltuielile lunare sunt:
91
Apă,
Salarii angajați ,
Mentenanța.
Pentru început dorim să îngrădim terenul, să achiziționăm sistemele și panourile
fotovoltaice, să le instalăm și să angajăm fortă de muncă pentru efectuarea operațiunilor de
demarare al proiectului și de întreținere.
Panourile fotovoltaice precum și sistemele vor fi instalate de o firmă specializată care se
ocupa cu montarea acestora. Estimăm că vom avea nevoie de aproximativ 80 0.000 euro pentru
realizarea parcu lui fotovoltai c.
Având în vedere faptul că terenul are o suprafața de 25.000 m² care există deja
în proprietate, ca urmare a unei moșteniri, suma de bani necesara înițierii afacerii va fi
considerabil mai mică. Astfel în primul an al afacerii necesit ă o investiție mai mare în valoare de
aproximativ 800.000 euro, suma care acoperă costurile cu angajarea,îngrădirea terenului,
achiziția panourilor, a sistemelor de prindere și alte mici achiziționări.
Controlul și evidența vânzărilor le va face contabilul care, de asemenea, va avea
responsabilitatea de a asigura comenzile către furnizorul cu care colaborăm. De asemenea,
sistemul financiar va fi unul simplist pentru o gestionare cât mai bună a resurselor financiare.
Managerul va căuta în continuu soluții de optimizare, se va ocupa de motivarea
personalului și de implicarea acestuia în tot ceea ce ține de cercetare dezvoltare, de îmbunătățire
sau simplificare a procesului.
5.7. Management și organizare
92
5.7.1. Organigrama societății
Figură 31. Organigrama societății
Stilul de management constă în modul de utilizare a cunoștiintelor, calitatilor și
aptitudinilor în relațiile cu subordonații și derularea efect ivă a acestor procese de muncă.
Firma practică stilul de management participativ – consultativ, care se referă la managerii
care au tendința de a discuta cu subordonații problemele survenite în desfășurarea activităților
economice în unitate.
Acest stil de management ne permit e să avem o relație mult mai apropiată cu angajații,
ceea ce ii motivează și îi determină să își păstreze cât mai mult timp postul pe care au fost
angajați. De asemenea, comunicarea între angajați și angajați – manageri se realizează mult mai
ușor ceea ce face ca munca să se desfășoare în condiții bune.
Managerii trebuie să creeze armonie între angajați și să îi determine să comunice eficient.
Indiferent de calificarea pe care o au angajații, toți vor fi tratați în mod egal, fără a apela la
„favoritisme”.
Ca principale atribuții, managerul reprezintă societatea față de autoritățiile de stat, terți și
în justitie,contabila efectuează toate actele de administrare și gestionare a societăîii, având toate
competentele necesare pentru a acționa în numele societăț ii, pentru a autoriza actele și
operațiunile de gestiune și orice acte de dispozitie.
5.7.2 . Forța de muncă:
Num ărul total de angajați este de 7 persoane din care:
Administrator
Mihai Ramona
1 inginer
electrotehnic
2 electriceni
1 instalator
2 supervizori
1 contabil
93
1 contabil,
1 inginer electrotehnic,
2 electriceni ,
1 instalator,
2 supervizori
Personalul responsabil de desfasurarea activitatilor va intruni urmatoarele cerinte ale
posturilor aferente:
Inginer Electrotehnic
Cerințe post Responsabilități
Absolvent studii superioare cu
specialitateelectrotehnica.
Cunostinte PC: Windows, Office Pro,
Internet,AutoCAD.Minim 3 ani
Experienșă î n proiecte de dezvoltare a
retelelor electrice. implicarea in procesul de convertire
aenergiei solare
Tabel 7. Post inginer electrotehnic
Electrician
Cerințe post Responsabilități
Experienta automatizari industriale,
masinisi linii de productie automate.
Cunostinte avansate
electronicaindustriala, depanare placi
electronice,surse in comutatie.
Distributie energie electrica
sistemeindustriale si civile. Mentenanta instalatiei
fotovoltaice
Tabel 8. Post electrician
Instalator
Cerințe post Responsabilități
Studii medii.Experienta in instalatii
electrice simentenanta. Efectueaza orice interventie pentru
remedierea defectelor
Participa impreuna cu echipa
demecanici/electricieni la efectuare diverselor
lucrari de intretinere si de crestere
acapabilitatii.
Elaboreaza necesare de piese de
schimbconform planurilor existente
Tabel 9.Post instalator
94
Supervizo r
Cerințe post Responsabilități
Cunostinte de managementul calitatii.
Experienta pe o pozitie de logistica. Promovare si ofertare produse si solutii
pentru retele electrice;
Identificare de noi clienti/distribuitori s
idezvoltare relatii cu actualii clienti;
Omologare produse si servicii;
Pregatire/elaborare oferte/documentatii
pentru participarea la procedurile de achizitii
publice;
Suport tehnic.
Tabel 10. Post supervizor
Angajații firmei vor lucra doar într -un singur schimb a câte opt ore, chiar și mai multe în
zilele în care va fi cazul, programul începând la ora 7:00 și încheindu -se la ora 15:00.
5.7.3 . Protecț ia impotriva riscurilor
Se va incheia o asigurare de raspundere civila legala a societatii fata de proprii angajati,
pe o perioada de 12 luni, avand in vedere obiectul de activitate al fermei si
responsabilitatilefiecarui angajat. Agentia se protejeaza astfel de eventualele preju diciile cauzate
in perioada devalabilitate a politei, prin vatamari corporale accidentale si pagube la bunuri
aparute in timpuldesfasurarii activitatii in decursul programului de lucru in serviciul
SolarisComIn SRL – caurmare a unor acte sau fapte savarsit e din culpa angajatului, prin care
devine raspunzat or in baza contractului de muncă .
Evaluarea riscurilor
Riscuri Modalitate de abordare
Necooperare între angajați Motivarea lor pentru a -si da interesul in
rezolvarea fiecarei probleme,
Intarzieri in desfasurarea activitatilor Supravegherea din clipa in clipa a tututor
angajatilor pentru a se incadra in timpul limita
Depășirea bugetului Acceptare
Tabel 11. Evaluare riscuri
5.8. Dezvoltarea pe termen lung
5.8.1 . Ieșirea din afacere
Ca orice întreprinzător ne dorim ca afacerea să fie una de success, însă trebuie să fim
pregătiți în cazul în care vom eșua. În acest caz, vom încerca să ne reorientăm afacerea. Astfel,
95
se vor asigura fonduri necesare pentru pregătirea unei noi strategii de lucru. În cazul în care nu se
mai găsește nicio altă alternativă, banii obținuți vor fi utilizați pentru plata datoriei eventual
pentru deschiderea altei afaceri
5.8.2 . Dezvoltarea pe termen lung
Pe termen lung intenționăm să ne extindem cu p arcul de panouri fotovoltaice, în altă zonă
sau chiar langă terenul pe care deja îl detinem . De asemenea, dorim să rămânem fideli și să
colaborăm doar cu un singur furnizor de energie electrică.
Pentru următorii 5 ani ne dorim să ne extindem parcul de panouri fotovoltaice tot în
acelaș punct de lucru, angajând mai mult personal, contabil ul iar manageriul fiind acelaș .
În următorii 10 ani, urmărim să deschidem încă un punct de lucru în altă localitate și să
colaborăm cu încă un furnizor din localitatea respectivă.
Strategii utilizate în afacere
Pe viitor ne propunem să abordăm strategia de creștere, care rezidă în principal în
creșterea cifrei de afaceri realizată de firmă . Ne axăm pe strategia concentrării care presupune
extinderea în același domeniu d e afaceri prin: cr eșterea cotei de piață deținută, dezvoltarea și
diversificarea produsului sau serviciului .
Proiecții financiare
Pentru realizarea planului financiar se presupune că unele date vor înregistra valori pe
parcursul celor 5 ani previzionați astfel:
impozitul pe profit va fi de 16%
amortizarea echipamentelor se va face pe o perioada de aproximativ 3 -4 ani
am considerat un program de la 7:00 – 15:00 = 8 ore /zi
7 posturi de lucru ( 1 contabil, 1 inginer electrotehnic, 2 electrician,1 instalator, 2
supervizori)
Înfiintarea unui asemenea parc cu panouri solare fotovoltaice, poate cos tă între 600.000
de euro și 800.000 de euro dacă deși deja terenul agricol costul varia ză în funcție de dimensiunea
parcului , incluzând aici achiziționarea panourilor fotovoltaice, sistemelor cât și montarea lor si
punerea în funcțiune .După începere producerii curentului electric se pot obțin e, anual,
aproximativ 1 132MWh conform simulatorului [24], vândute pe piața UE, care aduc circa 45.280
de euro/an din vânzarea energiei electrice și 181.120 euro/an din vânzarea certificatelor verzi .
Taotalul intrărilor poate ajunge la un total de aproximativ 226.400 Euro/an conform
simulatorului. [24]
96
Potrivit specialiștilor, investitia se amortizează după 3-4 ani ani de la montarea
panourilor și începerea efectivă a producerii energiei solare, care iși po ate dov edi rentabilitatea
până la peste 25 de an i de la înființare.
Surse de finanțare
Sursa de finanțare provine din fondurile nerambursabile sau granturile cum li se mai
spun care sunt acele fonduri provenite de la o sursă externă și pe care nu e ști nevoit să le mai
înapoiem .
Fondurile provin de la Uniunea Europeană în urma implementării unui proiect ;
Suma primită de la Uniunea Eropeană pentru înființarea parcului de panouri fotovoltaice
este de aproximativ 800.000Euro .
6. Concluzie
Obiectivului propus a arătat ca majoritatea dintre cei chestionați își doresc să trăiască
într-o tără mai ecologică cu un grad mai scăzut de poluare.
Sursele regenerabile de energie, reprezintă o soluție viabilă pentru protecția mediului
înconjurător, pentru siguranța în alimentarea cu energie, fiind undeziderat al strategiilor de
dezvoltare durabilă .
Această afacerea producătoar e de energiei electrică este considerată o oportunitate pe
piața locală, prin caracterul specializat fiind producător de energie electrică din surse
regenerabile.
În concluzie există oportunitatea și necesitatea deschideri unui parc de panouri
fotovoltaic e producător de energie electrică pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon acest
lucru fiind susținut și încurajat de Uniunea Europeană.
7. Bibliografie
[1] T. Kuhlman și J. Farrington, „What is sustainability?”, Sustainability , vol. 2, nr. 11, pp.
3436 -3448, 2010.
[2] ALC ELECTRICAL TESTING, „Panouri fotovoltaice”, ALC ELECTRICAL TESTING .
[3] B. Burduhos, „Optimizarea Mecanismelor de Orientare de Tip Pseudo -ecuatorial Utilizate
pentru Creșterea Eficienței Conversiei Panourilor Fotovoltaice Individuale, Ed”,
Universității Transilvania, Brașov , 2009.
[4] wikipedia, „Energie solară fotovoltaică”, Wikipedia . 11/02/2018.
97
[5] I.-V. Banu și M. Istrate, „Modeling and simulation of photovoltaic arrays”, Buletinul AGIR ,
vol. 3, pp. 161 –166, 2012.
[6] M. Bejan și T. Rusu, „Exploatarea resurselor naturale și conceptul de dezvoltare durabilă”,
Buletinul AGIR , vol. 1, pp. 20 –24, 2007.
[7] A. Wijkman, J. Rockstrom, C. Georgescu, și V. A. Arghir, Falimentarea naturii: negarea
limitelor planetei . Compania, 2013.
[8] G. L. Baldo, M. Marino, M. Montani, și S. -O. Ryding, „The carbon footprint measurement
toolkit for the EU Ecolabel”, The International Journal of Life Cycle Assessment , vol. 14,
nr. 7, pp. 591 –596, 2009.
[9] C. P. Castillo, F. B. e Silva, și C. Lavalle, „An assessment of the regional potential for solar
power generation in EU -28”, Energy policy , vol. 8 8, pp. 86 –99, 2016.
[10] P. României, Lege nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie . Monitorul Oficial al României, Partea I.
[11] F. Bran, V. Rojanschi, și G. Diaconu, Politici ecologic e. 1997.
[12] productie -eoliene.ro, „Panouri fotovoltaice”, productie -eoliene.ro . .
[13] M. Balan, Energii regenerabile . UT PRES, 2007.
[14] „How much electricity does a solar panel produce?” [Online]. Valabil la:
https://solarpowerrocks.com/solar -basics/h ow-much -electricity -does-a-solar -panel –
produce/. [Data accesării: 27 -iun-2018].
[15] Top Panouri Solare, „Ce sunt panourile solare?”, Top Panouri Solare .
[16] V. Badescu și C. Popa, „Criteriu climatic de stabilire a regiunilor omogene din punct de
vedere m eteorologic si a anului tipic de determinare a disponibilului de radiatie solara”,
Hidrotehnica , vol. 31, nr. 9, pp. 265 –268, 1986.
[17] „Panouri fotovoltaice – energie -verde.ro”. [Online]. Valabil la: http://energie –
verde.ro/produse/panouri -fotovoltaice -2/. [Data accesării: 27 -iun-2018].
[18] I. Gita, „UE vrea energie regenerabilă și eficiență energetică | Contributors”. [Online].
Valabil la: http://www.contributors.ro/global -europa/ue -vrea-energie -regenerabila –
%C8%99i -eficien%C8%9Ba -energetica/. [Data acc esării: 27 -iun-2018].
[19] energystreet, „Certificate Verzi si Vânzarea Energiei”.
[20] Romstal, „Tipuri de panouri solare. Avantajele si dezavantajele acestora”, Romstal
universul instalațiilor , 17-feb-2017. .
[21] „Orientarea panourilor solare – Instalat ii Solare”. [Online]. Valabil la: http://www.instalatii –
solare.eu/index.php/orientarea -panourilor -solare/. [Data accesării: 27 -iun-2018].
[22] wikipedia, „Industria energiei electrice și termice”. 08,03,2018, 03 -aug-2018.
[23] wikipedia, „Industria energet ică în România”, Wikipedia . 09.03.2018, 03 -sep-2018.
98
[24] „Parc fotovoltaic – Simulator parc solar | Energy Street”. [Online]. Valabil la:
http://energystreet.ro/fotovoltaice/simuleaza -propriul -tau-parc-fotovoltaic/. [Data accesării:
27-iun-2018].
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: 1 UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC PROIECT DE DIPLOMĂ… [626878] (ID: 626878)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.