SPECIALIZAREA ECONOMIE AGROALIMENTARĂ Lucrare de licență Coordonator științific, Prof. Dr. Liliana Mihaela Moga Absolvent, Carp Georgiana -Gabriela… [626874]

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS ” GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA ECONOMIE AGROALIMENTARĂ

Lucrare de licență

Coordonator științific,
Prof. Dr. Liliana Mihaela Moga

Absolvent: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS ” GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA ECONOMIE AGROALIMENTARĂ

Modalități de creditare ale unei investiții
într-o exploatație agricolă

Coordonator științific,
Prof. Dr. Liliana Mihaela Moga

Absolvent: [anonimizat]
2018

1
Cuprins

Introducere……………………………………………………………………… …………. 2
Capitolul 1. Investițiile ca factor important în dezvoltarea economiei
naționale. ………………………………………………………… ………………………….. 3
1.1 Conceptul de investiție. …………………………………………. ………… 3
1.2 Rolul investiilor in modernizarea economiei …………….. ………… 4
1.3 Clasificarea investițiilor. ……………………….. …………………………. 10
Capitolul 2. Sursele de finanțare ale investițiilor agricole … 12
2.1 Abordări conceptuale privind finanțarea agriculturii. …………….. 12
2.2 Surse de finanțare externă a agriculturii. …………. …………………… 21
Capitolul 3.Studiu de caz ………………………………………………………………. 29
3.1 Programul național de dezvoltare rurală 2007 -2013. ………………….. 29
3.2 Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri,b eneficiari eligibili și criterii
de selecție ……………………………………………………………… 29
3.3 Plan de afaceri măsura112 -Instalarea tânărului fermier Milea George
Paul ca șef de exploatație în comuna Galbenu,sat Drogu,județul Brăila. 32

Concluzii …… …………. ……… …………………………………… …….. 51

Bibliografie …………………………………………………………………………54

2

Introducere

Începând cu anul 1989, România a trecut pri ntr-o perioadă de tranziție, de la
economia centralizată la economia de piață. Dată fiind această situație,agricultura fiind o
ramură importantă în economie de piață a fost nevoită să primească alocări financiare
pentru reorganizare și modernizare.Ca și surse de finanțare ale activităților agricole se p ot
număra resursele proprii ale întreprinderil or agricole și gospodăriilor,alocările de la
bugetul de stat,credite pentru agricultură,fondurile externe rambursabile și nerambursabile
și alte surse.
Finanțarea agriculturii a avut variații importante în ceea ce priv ește totalitatea
instrumentelor și mecanismelor economico -financiare folosite , fiind influențată de
politicile agricole ale statelor care s -au situat pe poziții diferite față de obiectivele
fundamentale comune necesare pentru orice guvernare. Un impact neg ativ asupra
performanței economice a avut și l ipsa unui sistem de sprijin al agriculturii bine
fundamentat pe studii și analize și pe cunoașterea realităților din acest sector, ca și pe
înțelegerea corectă a mecanis melor Politicii Agricole Comune.
De-a lun gul anumitor etape s -au implementat politici elaborate în condițiile preluării unor
mecanisme de politică agricolă din Uniunea Europeană, inadecvate realităților agriculturii
românești. Ajutorul financiar a fost orientat în special fie pentru protecția socială a
milioane de gospodării de subzistență sau semisubzistență care produc pentru autoconsum,
fie în beneficiul unor mari întreprinderi agricole de stat în defavoarea susținerii
exploatațiilor agricole mijlocii de tip comercial.

3
Capitolul 1.
Investițiile ca factor important în dezvoltarea economiei naționale.
1.1Conceptul de investiție .

Orice economie ,fie ea de tip agrar,industrial sau informațional se poate dezvolta la
adevărata sa capacitate doar dacă este susținută , astfel investițiile pot fi tratate ca reper și
promotor al dezvoltării economice contemporane. Termenul de “învestire” provine din
latină (învestire = a îmbrăcă, a acoperi) și a fost preluat în limbajul economic, cu sensul de
a face un efort bănesc pentru atingerea unor scopuri ulterioare. A devenit un termen uzual,
prin care fiecare individ înțelege că investiția înseamnă, în fapt, cheltuirea unor sume de
bani pentru a crea ceva nou, sau a s e îmbunătăți ceva existent, noțiunea de investiții poate
fi abordată din mai multe puncte de vedere.
Investiția este prezentată de Prelipcean (2000) ca „efortul financiar actual făcut pentru
un viitor mai bun, creat prin dezvoltare și modernizare, a vând că sursă de finanțare
renunțarea la consumuri actuale sigure, dar mici și neperformante, în favoarea unor
consumuri viitoare mai mari și într -o structură modernă, mai aproape de opțiunile
utilizatorilor, dar probabile” .1 De asemenea, în literatuta de specialitate se găsește o
definiț ie monetară a conceptului de investiții . Aceasta include în categoria investițiilor
toate cheltuielile efectuate în vederea obținerii de venituri monetare de viitor. Astfel , orice
plată făcută imediat, susceptibilă să antreneze încasări ulterioare e presupusă că fiind
investiție . Printr -o accepțiune mai sintetică , putem defini investiț iile ca fiind cheltuieli de
capital, efectuate pentru obținerea de bunuri, care constituie venituri viitoare,ce vor adu ce
noi profituri. Așadar, investi țiile de capital, anterior defi nite, înglobează acele cheltuieli
care au antrenat înnoirea sa u achiziționarea de mijloace fi xe și nu numai. (Cistelecan
2002)2.

1 .G. Prelipcean, „Fundamente economice ale investitiilor”,Ed. Universitatii , Suceava 2000, pag ina.4.
2 Cistelecan, L. (2002) – “Economia, efi ciența și fi nanțarea investițiilor” , Editura Economică,
București;

4
Investițiile, ocupă o poziție centrală în sfera producției, precum și în sfera consumului
influențând simultan cererea și oferta. Astfel, în cadrul circuitului economic, activitatea de
investiții joacă un rol dublu:
 pornesc proiecte, prin agenții economici, care pun în aplicare diverse proiecte de
investiții, în scopul înmulțirii ofertei de bunuri și/sau servicii prin sporirea
capacității lor productive, și realizarea de venituri suplimentare;
 generează cererea suplimentară în sectoarele conexe din amonte sau din
aval, avân d loc astfel, o creștere în lanț a veniturilor la toți agenții economici
antrenați, precum și efect multiplicator în domeniul ocupării forței de muncă etc.

În teoria și practica economică, se are în vedere faptul că noțiunea de investiție este d e
tip tridimensional3: “contabilă ”, cea mai limitată , reducând investiția la noțiunea de
imobilizare în sensul contabil al cuvântului și reprezintă toate bunur ile achiziționa te sau
produse în întreprindere, destinate a rămâne constant sub aceeași forma; „economică ”,
investiția reprezentând toate cheltuielile de resurse care se fac în momentul prezent în
speranța obținerii în viitor a unor efecte economice ,venituri sau încasări,divizate în timp și
care, în sumă totală sunt mai mari față de cheltuielile inițiale de resurse; „financiară ”,
investiția este reprezentată de toate cheltuielile de resurse care generează venituri și/sau
economii pe o mai mare perioadă de timp în viitor si amortizare a lor se face pe mai mulți
ani. Astfel , din punct de vedere financiar, valoarea reală a efortului investițional, pentru
realizarea unui proiect, este dată de costul obiectivului ce se construiește, plus fondul de
rulment aferent exploatării.
Ïn concluzie,spunem despre investiții că re prezintă orice tip de cheltuială de resurse
făcută într -un anume moment în vederea obținerii într -un moment ulterior,a unor efecte
scontate.

1.2 Rolul investițiilor

În rândul unităților economice rolul investițiilor poate fi evaluat în
complementaritate cu activitatea de bază care reflectă specificul oricărei unități
(industriale, agricole, de transport, comerciale etc.) și pe care investițiile o intensifică .

3 I. Romanu, I. Vasilescu, Managementul investițiilor , Editura Mărgăritar, 1997, pagina. 9 -14

5
Analiz rolului investițiilor în România nu poate fi realizată decât în cel e două
ipostaze ale sale: retrospectivă și prospectivă4.
Din punc de vedere retrospectiv se remarca folosirea excesivă a pârghiei investițiilor
în dezvoltarea economico – socială, în mod deosebit în deceniile 7 -9 ale secolului al XX –
lea, în România. Faptu l era posibil într -o economie etatizată, aproape integral, bazată pe
monopolul puterii asupra proprietății.
Astfel, rolul investițiilor s -a manifestat în următoarele direcții:
 Ascensiunea procesului de industrializare globală a țării, lucru care nu poate f i
nici negat nici ignorat. Nu poate fi negat deoarece efectele acestor investiții au
însemnat fabrici și uzine, în mai toate localitățile urbane sau urbanizate, căi de
comunicație, obiective social culturale. Numai că folosirea excesivă a pârghiei
investiț iilor în procesul industrializării a condus la scăparea ei de sub control .
Ca urmare s -a creat o structură a industriei greu de susținut, cu un coeficient de
eficiență economică în scădere.
 Scopul investițiilor în procesul de industrializare în România, nu este ignorat
deoarece stadiul înregistrat și structurile inadecvate ale industriei românești din
prezent constituie punct ul de plecare în procesul de reformă și de tranziție la
economia de piață.
 În următoarele ramuri,cum ar fi construcții, transporturi, gospodărire comunală,
investițiile au însemnat o creșterea bazei lor materiale. În agricultură investițiile
au urmat deposedarea de pământ a proprietarilor și prin aceasta ele au generat
într-o anumită măsură scăderea interesului populației rurale cu privire la modul
și gradul de valorificare a pământului.
 Rolul investițiilor în crearea și amplificarea numărului de locuri de muncă, cu
deosebi re în industrie și construcții. I mplicațiile pe plan ter itorial ale acestui
fapt, amplificarea navetismului, amplificarea procesului de migrație a forței de
muncă din rural în urban, necesitatea și implicațiile dezvoltării orașelor,
orientarea formării profesionale etc.
 Datorită monopolului de stat asupra propr ietății, caracterului etatizat și a
centralismului decizional economic, investițiile au constituit principala pârghie
prin care s -a forțat realizarea unor structuri inadecvate ale complexului național
economic. Aceste structuri s -au concretizat în amplific area industriei naționale

4 Cistelecan L., Coordonate ale înfăptuirii investițiilor , în Studia Oeconomica, nr. 1, 1988, p agina .36.

6
mai ales a subramurilor energofage. Uneori în condițiile unui import costisitor
de materii prime și nivelului neperformant al unor subramuri industriale. S -au
practicat uneori prețuri inechitabile în evaluarea raporturilor economi ce dintre
ramurile economiei. A fost spoliată prin prețuri agricultura în favoarea
industriei și au fost ignorate necesitățile sferei nemateriale, pe plan investițional.
Investițiile au avut un rol anume în participarea României la schimburile economice
externe cu deosebire pe anumite piețe și în condiții specifice.
1. Investițiile vor constitui pârghia esențială în procesul de reformă impusă pentru
deconstrucția și realcătuirea structural calitativă a complexului național economic. Se
impun astfel proce se de dezinvestiție și procese investiționale care vor asigura
perfecționarea bazei materiale existente conform cu cerințele noilor structuri ale
complexului național economic, adaptat mecanismelor de piață.
2. Investițiile pot avea un rol important în pr ocesul de migrare a capitalurilor dintr –
o ramură în alta, în condițiile concurenței și în profil teritorial. Mobilul acestui rol îl va
constitui, evident, profitul scontat de investitor, dar fără a face abstracție de eventualele
restricții economice, socia le, ecologice și de altă natură.
3. Un rol important îl vor avea investițiile în ceea ce înseamnă reconstrucția
economică, socială și profesională. În acest context se impune promovarea unor proiecte de
investiții care să asigure reactivarea unor activită ți, tehnologii, uzine, în raport cu noile
cerințe ale pieței, adaptarea din mers la progresul tehnic și tehnologic, finanțarea de
reorientare și recalificare profesională a forței de muncă disponibilizate, stoparea căderi
economice și stimularea unor proce se de relansare economică.
4. Manifestarea rolului investițiilor în direcțiile menționate rămâne totuși
conjuncturală.
Atunci când etapa de tranziție la economia de piață va fi încheiată, rolul investițiilor
va avea ca direcții principale de manifestare5: contribuția la procesul creșterii economice
prin perfecționarea bazei materiale a societății și economiei românești în condițiile
mecanismelor pieței; promovarea în structura de ansamblu a economiei naționale a
progresului tehnic; susținerea procesului formării profesionale și ocupării locurilor de
muncă adaptat la cerințele dinamice socio -economice; protecția mediului; promovarea
proiectelor de natură socio -culturală în funcție de raportul cerințe -posibilități; întărirea

5 Staicu, F , Eficiența economică a investițiilor , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, p agina .12-13.

7
capacității de apărare a țării; promovarea proiectelor care facilitează amplificarea relațiilor
economice externe.
Rolul investițiilor în mecanismul economic se află sub incidența unor factori variați.
Între acești factori remarcăm: nevoia socială reflectată în cererea de produse și ser vicii,
valoarea resurselor bănești economisite, capacitatea de autofinanțare, costul cre ditului,
nivelul rentabilității.

Tabel 1. Evoluția investițiilor străine în România. (milioane euro)
An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Valoarea
investițiilor 5183 5213 9059 7250 9496 3488 2696
Sursa: Realizare proprie pe baza datelor de pe site -ul: www.bnr.ro

Investițiile străine în România.

010002000300040005000600070008000900010000
Valoare investitii2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

8

Tabel 2. Repartizarea soldului de investiții străine pe principalele activități economice (%)
Ramura economică 2008 2009 2010
Industrie 41,3 41,4 43,9
Activități profesionale științifice,tehnice și administrative și servicii
suport 3,3 4,6 4,9
Agricultură, silvicultură și pescuit 1,4 1,1 2,0
Comerț 12,4 12,3 12,4
Construcții și tranzacții imobiliare 12,6 12,9 9,0
Intermedieri financiare și asigurări 20,5 19 19,1
Alte activitati 8,5 8,7 8,7
Total 100 100 100

Repartizarea soldului de investiții în 2008
Industrie Activități profesionale
Agricultură, silvicultură și pescuit Comerț
Construcții și tranzacții imobiliare Intermedieri financiare și asigurări
Alte activitati

9

Repartizarea soldului de investiții în 2009

Repartizarea soldului de investiții în 2010

Industrie Activități profesionale
Agricultură, silvicultură și pescuit Comerț
Construcții și tranzacții imobiliare Intermedieri financiare și asigurări
Alte activitati
Industrie
Activități profesionale
Agricultură, silvicultură și
pescuit
Comerț
Construcții și tranzacții
imobiliare
Intermedieri financiare și
asigurări
Alte activitati

10
1.3 Clasificarea investițiilor

O clasificarea amănunțită a investițiilor necesită folosirea unor criterii raționale,
acceptabile din punct de vedere metodologic și practic. Astfel de criterii de clasificare a
investițiilor sunt: natura investițiilor, modul d e concretizare a investițiilor, scopul,
destinația, modul de realizare, resursele și modul de finanțare a acestora , gradul de
imobilizare a resurselor de investiții avansate, riscul investițiilor dar și alte criterii.

a) După destinația fondurilor alocate, investițiile se pot clasifica astfel (Levasseur
M. ,1990 )6:

 Investiții imobiliare -sunt destinate achiziționării sau producerii de bunuri imobiliare
ca: terenuri, construcțiile productive (adăposturi pentru animale, hale de producție,
sere, spații de dep ozitare , magazii, etc), clădirile de locuit, clădiri adminisirative,
etc.P arte dintre aceste bunuri au o influență direct ă în volumului producției obținute
(terenurile agricole în producția vegetală, adăposturile pentru animale în zootehnie,
serele și sola riile în legumicultura, halele industriale în fabricația de alimente),
altele ajută la depozitarea și păstrarea produselor și materialelor (depozite,
magazii), iar alte bunuri imobiliare (construcțiile administrative și social -culturale),
chiar dacă sunt considerate necesare întreprinderilor, sunt absolut neproductive.
 Investiții financiare -aici intră plasamentele și titlurile de participație la alte societăți
sau întreprinderi. Se pot identifica în activul bilanțier al întreprinderii sub forma
imobilizări lor financiare.
Acest tip de active sunt specifice instituțiilor financiare, persoanelor fizice sau
grupurilor de întreprinderi care au disponibilități bănești pentru plasamente, întreprinderile
agricole și cele din industria alimentară recurg la plasamente financiare doar ocazional,
astfel încât această categorie de investiții nu este reprezentativă pentru ele.
 Investiții industriale și/sau comerciale – se referă la realizarea de active
fixe,necesare producției și comercializării diferitelor bunuri și servicii . în acestă
categorie intră cea mai mare parte a investițiilor destinate capitalului de exploatare

6 Michel Levasseur, Aimable Quintart , Finance. Ed. Economica, Paris, 1990, pg. 431

11
al unităților agricole și de industrie alimentară (cumpărările de mașini, utilaje,
mijloace de transport, instalații; achizițiile de animale de muncă și de prăsilă; etc .)

b) După importanța lor pentru obiectivul proiectat

 Investiții directe :fac referire la realizarea tuturor obiectelor de bază care constituie
scopul final al cheltuielii de capital. De exemplu , construcțiile agro -zootehnice și
instalațiile aferente în cazul realizării unei ferme de c reștere a animalelor, hala de
fabricație și utilajele necesare, în cazul unei investiții pentru crearea unei capacități
de industrializare a produselor agricole, etc.
 Investiții colaterale : sunt concretizate în racordarea la utilități ( apă, canalizare,
energie) până l a rețelele publice, realizarea centralei termice, a stației de epurare a
apelor uzate, drumurile interioare și de acces și alte obiecte legate teritorial și
funcțional de investiția directă.
 Investiții conex e: lucrările a căror necesitate co nstituie efectul propagat al
investițiilor directe în alte ramuri s au sectoare economice ;

c) In funcție de scopul urmărit (J.Dean )7:
 Investiții de înlocuire : sunt destinate înlocuirii tuturor echipamentelor uzate fizic
sau moral.
 Investiții de productivitate -Au ca scop reducerea costurilor de productie prin
modernizarea sau înlocuirea echipamentelor existente cu altelor noi.
 Investiții de expansiune -Au ca scop creșterea dimensiunii capacităților de producție
fără a schimba structura de fabricați e existentă.
 Investiții de inovare – Se reflectă în lansarea de noiactivități de producție care să
ducă la creșterea cifrei de afaceri a întreprinderii.
 Investiții strategice – își propun reducerea riscurilor care rezultă din evoluția
progresului tehnic și din activitatea concurenței. O parte dintre aceste investiții pot
avea un caracter defensiv, întreprinderea încercând să se apere în funcție de
evoluția pieței, iar altele, un caracter ofensiv, dacă vizează ridicarea întreprinderii
spre vârful do meniului său de activitate.

7 Această clasificare este cunoscută în literature de specialitate sub numele de ’’ clasificarea lui J, Dean’’.

12
 Investiții sociale -Au ca scop îmbunătățirea condișiilor de muncă pentru angajații
întreprinderilor.
 Investiții de utilitate publică -aceste investiții au ca rezultat ameliorarea imaginii de
marcă și a renumelui întreprinderii respective si sunt făcute de întreprindere fară
legătură în mod direct cu activitatea acesteia.

d) După modul de constituire a surselor de finanțare

 Investiții nete-Se materializează prin sporirea capitaluli fix și se constituie din
produsul națio nal net .Aici intră investițiile noi care se realizează în scopul
dezvoltării volumului de activitate .

 Investiții brute
Aici se includ toate cheltuielile de i nvestiții realizate, indiferent dacă vizează
dezvoltarea (investițiile nete) sau înlocuirea capitalului' fix uzat (investițiile de înlocuire)

Capitolul 2.
Sursele de finanțare a inves tițiilor agricole .
2.1 Abordări conceptuale privind finanțarea agriculturii .

Conform Dicționarului de economie, finanțarea activității economice reprezintă
acțiunea de asigurare a fluxurilor bănești necesare acoperirii cheltuielilor necesare pentru
realizarea unui proiect economic, a unei activități economice sau sociale, desfășurate la
nivelul economiei naționale, la nivelul unei ramuri de activitate sau la nivelul unui agent
economic.
În cadrul unui stat, finațarea activităților sale, ale organelor locale și centrale,
precum și a sistemului de protecție socială s unt asigurate prin intermediul veniturilor
încasate la bugetul de stat.8
Pentru un agent economic, finațarea activității se realizează prin fluxuri de numerar
ce provin fie din surse proprii , subvenții acordate de stat, surse externe ce pot fi
rambursabile acordate de organizații non -guvernamentale sau bănci sub forma unor

8 Dicționar de economie. Editura economică, 2001.

13
împrumuturi, sau nerambursabile , ce pot fi sub forma granturilor sau a sprijinului
comunitare, precum și împrumuturi bancare contractate de către agentul economic.
Conform celor menționat e mai sus putem deduce că la nivel macroeconomic
finanțarea are ca scop maximizarea bunăstării sociale, în timp ce la nivel microeconomic
scopul ei este maximizarea valorii firmelor.
În ceea ce privește agricultura, această importantă ramură a economiei na ționale are
nevoie de importante resurse financiare pentru a beneficia de modernizare și restructurare.
După prăbușirea blocului sovietic a urmat o perioadă de descentralizare a economiilor
fostelor țări comuniste care în agricultură a luat forma decolecti vizărilor. Cu toate acestea,
presiunea de a recupera deficiențele cauzate de perioada comunistă și a face trecerea la
economia de piață a făcut ca această decolectivizare să aibă loc fără sprijinul unei legislații
funciare solide, conducând astfel la apari ția unei crize în agricultura tuturor țărilor din
fostul bloc sovietic.
După 1989, agricultura românească trebuie să treacă printr -o reformă agricolă
necesară după o lungă perioadă în care fusese caracterizată de produse alimentare și forță
de muncă ieftine, în timp ce intrările de capital rămăseseră scăzuteși colectivizarea se
extinsese la toate zonele cu excepția celor cu grave probleme de infrastructură, care
rămăseseră la sistemul de cote.
Din păcate, această reformă a întârziat să apară și astfel, concomitent cu finanțarea
insuficientă și a folosirii ineficiente a puținelo r resurse alocate a contribuit la adâncirea
crizei agricole în România. Cu toate acestea, România era nevoită să tranziționeze de la
economia centralizată la economia de piață și această tranziție se reflecta și la nivelul
agriculturii.
Transformările para digmei economice agricole românești în cadrul reformelor
politicii funciare rezidențiale au impus adaptări masive și ireversibile la un sistem nou și
mai funcțional. Reproiectarea sectorului agricol în România a fost un proces lung și
epuizant, mult mai mu lt decâ t în cazul celorlalte economii ex -socialiste, care au trecut cu
succes pri ntr-o tranziție structurală pentru a realiza performanța modelului agricol al țărilor
cu economie de piață .
După 1989, în agricultura României a fost creată și consolidată o structură duală de
exploatare funciară: pe de o parte, numărul mare de ferme de gospodării țărănești mici și,
pe de altă parte, un număr relativ mic de ferme de dimensiuni mari organizate de -a lungul
principiilor firmei private. Pe o poziție intermediară, putem găsi un număr relativ scăzut de
ferme individuale care au un potențial de producție și o orientare a activității economice

14
care sunt destul de asemănătoare cu cele ale fermelor familia le din țările Uniunii
Europene.9
Atingerea standardelor unei piețe libere și a unei economii competitive a impus
transformări economice mari care au afectat întregul sistem economic românesc. În acest
context, agricultura, ca ramură economică de bază, treb uia să se adapteze noilor condiții.
Evoluția și transformările paradigmei agricole românești sunt principalele rezultate ale
procesului și politicilor de reforme îndelungate și ineficiente, care au avut loc pe parcursul
unei perioade lungi de timp. În ciud a faptului că agricultura românească a făcut obiectul
numeroaselor reforme economice de -a lungul anilor, ea continuă să impacteze negativ
dezvoltarea economică românească .10
În România, și nu numai, a gricultura și asigurările agricole sunt importante din
punct de vedere strategic pentru eradicarea sărăciei extreme și pentru stimularea
prosperității comune. La nivel global, se estimează că 500 de milioane de gospodării
agricole mici, reprezentând 2,5 miliarde de oameni, se bazează în grade diferite pe
producț ia agricolă pentru a -și asigura traiul zilnic.11
În raport cu alte sectoare, creșterea agriculturii poate reduce ratele sărăciei rurale
mai rapid și mai efic ient.12 O modalitate eficientă de realizare a acestei creșteri din
domeniul agricol o reprezintă fina nțarea.
Deciziile fermierilor de a investi și de a produce sunt influențate îndeaproape de
accesul la instrumente financiare. Dacă lipsesc produsele adecvate de reducere a riscurilor
sau dacă instrumentele financiare disponibile nu corespund nevoilor agric ultorilor,
agricultorii pot fi descurajați să adopte tehnologii mai bune, să cumpere inputuri agricole
(semințe, îngrășăminte etc.) sau să ia alte decizii care pot îmbunătăți eficiența afacerilor
lor. Îmbunătățirea accesului la finanțare poate crește opțiu nile de investiții ale fermierilor și
le poate oferi instrumente mai eficiente pentru gestionarea riscurilor .13

9Gavrilescu, D., Gavrilescu, C., From Subsistence To Efficiency In The Romanian Agriculture During
Transition , The 104th EAAE -IAAE Seminar Agricultural Economics and Transition: „What was expected,
what we observed, the lessons learned.", Universitatea Corvinus din Budapesta, 6 -8 septembrie, 2007
10Andrei, J., Mieila, M., Panait, M. , Transformations of the Romanian agricultural paradigm under domestic
economic policy reforms: An analysis during 1960 –2011 , Land Use Policy, vol. 67, 2017, pag. 288 -297
11http://www.worldbank.org/en/topic/financialsector/brief/agriculture -finance
12Christi aensen, L., Lionel D., Jesper K., The (Evolving) Role of Agriculture in Poverty Reduction: An
Empirical Perspective , Journal of Development Economics, vol. 96 (2), 2011, pag. 239 -254
13Cai, H., Yuyu C., Hanming F., Li -An Z., Microinsurance, Trust and Econom ic Development: Evidence
from a Randomized Natural Field Experiment , PIER Working Paper 09 -034, 2009

15
În perioada de tranziție la economia de piață agricultura românească a fost finanțată
mai ales din surse proprii ale gospodăriilor și întreprinde rilor agricole, dar și parțial de
bugetul de stat, de fonduri externe nerambursabile sau alte credite.
Astfel, î n perioada 1993 -1996, împrumutul mandatat era mecanismul predominant
al finanțării agricole în România. Administrația a utilizat o varietate de fonduri și
mecanisme de livrare a creditelor pentru a oferi sectorului agricol credite cu costuri reduse ,
prin finanțarea ratelor dobânzilor. Principalele surse de fonduri au fost:14
 bugetul de stat;
 Banca Națională a României (BNR) ;
 Fondul Proprietății Private (FPP);
 depozite în băncile comerciale .
Ulterior, prin aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de sprijinul
financiar acordat prin Politica Agricolă Comună.
Politica agricolă comună (PAC) era răspunsul Europei la nevoia unui nivel de tra i
decent pentru 22 de milioane de agricultori și lucrători agricoli și o aprovizionare cu
alimente stabilă, variată și sigură pentru cei 500 de milioane de cetățeni ai săi. Ca politică
comună pentru toate cele 28 de țări ale UE, PAC consolidează competitiv itatea și
durabilitatea agriculturii UE prin furnizarea de plăți directe destinate stabilizării veniturilor
agricole și finanțează proiecte care răspund nevoilor specifice fiecărei țări prin intermediul
programelor de dezvoltare rurală naționale (sau regio nale) acoperă, de asemenea, economia
rurală mai largă și viața în zonele rurale. PAC oferă, de asemenea, o serie de măsuri de
piață, inclusiv instrumente pentru a aborda impactul volatilității prețurilor și a altor
dificultăți de piață și elemente suplimen tare, cum ar fi logo -urile de calitate sau
promovarea produselor agricole din UE, care completează acțiunea P AC în sprijinul
agricultorilor.
Făra îndoială deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE, în mai 2000, a
influențat în mod semnificativ d ezvoltare a politicii agricole românești. Aderarea la UE a
însemnat nu numai îndeplinirea angajamentelor față de democrație și economia de piață, ci
și o adaptare cu succes a structurilor administrative pentru a asigura funcționa rea
armonioasă a politicilor UE.15 Acest lucru a fost deosebit de important în contextul
adoptării PAC. Prin urmare, în pregătirea aderării, guvernul român a dublatsprijin ul

14Heidhues, F., Davis, J., Schrieder, G., Agricultural transformation and implications for designing rural
financial policies in Romania , CERT Discussion Pa per No. 97/22, noiembrie 1997
15Gorton, M., Hubbard, C., Hubbard, L., The Folly of European Union policy transfer: why the CAP does not
fit Cen tral and Eastern Europe , Regional Studies 43(10), 2011, pag. 1306-1307

16
financiar pentru agricultură. Până în 2005, în acest sector au fost alocate aproximativ 575
de milioane de euro , față de 242 de milioane EUR în 2002 .16
În vederea aderării la Uniunea Europeană, România a negociat cu Uniunea
Europeană o serie de obiective care au fost înscrise în documentul de adoptare a aquis -ul
comunitar. Astfel, capitolul 7, dedicat agriculturii r omânești, menționează o serie de
obiective dedicate finațării sectorului agricol, și anume:17
 Dezvoltarea durabilă a unui sector agroalimentar competitiv prin creșterea
cantitativă și calitativă a producției, modernizarea și îmbunătățirea procesării și
come rcializării produselor alimentare și asigurarea siguranței alimentare a
populației.
 Implementarea deplină a cerințelor instituționale și legislative privind acquis -ul
specific al Fondului European de Orientare și Garanție Agricolă (FEOGA) până în
momentul aderării.
 Stabilirea cadrului legal necesar pentru adoptarea tipologiei comunitare a
fermelor agricole . Fermele familiale din România trebuiau să fie definite în mod
clar și legal, pe baza unor criterii comune cu scopul identificării clare a
beneficiarilor fondurilor europene dedicate finanțării agriculturii.
 Adoptarea și implementarea mecanismelor Politicii Agricole Comune prin
realizarea unui recensământ al animalelor domestice, rezolvarea problemelor de
cadastru pentru terenurile agricole, accesul la o mai bună educație pentru populația
rurală, stabilirea unor agenții de plăți care să se ocupe de gestionarea fondurilor
alocate agriculturii românești, provenite fie de la bugetul de stat fie din resursele
comunitare.
 Implementarea unor politici structurale destinate unei reforme agricole consistente
și care să asigure tranziția de la politica agricolă destinată doar exploata ției agricole
la politica axată pe dezvoltare rurală.
În urma aderării la Uniunea Europeană, a gricultorii din România au fost nevoiți să
se adapteze la regulile și politicile comunitare. Un exemplu elocvent în acest sens sunt așa-
numitel e reguli de “ecolog izare ”, concepute astfel încât să se asigure că terenurile agricole
sunt cultivate într -un mod durabil și contribuie la eforturile UE de combatere a
schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a calității solului.

16Hubbard, C., Luca, L., Luca, M., Alexandri, C., Romanian farm support: has European Union membership
made a difference? , Studies in Agricultural Economics, nr. 116, 2014, pag. 101
17Conference on ascension to the European Union: Romania, Romania’s position paper – Chapter 7:
Agriculture , Bruxelles, 10 ianuarie 2002

17
În cadrul acestui sistem, 30% din alocarea plăților directe plătite pe hectar este
legată de trei practici agricole ecologice: diversificarea culturilor, păstrarea pășunilor
permanente și dedicarea a 5% din suprafața arabilă măsurilor ecologice (așa -numit ele“zone
de interes ecologic” ).
Pentru a sprijini fermele de dimensiuni mai mici sau medii de 30 hectare sau mai
puțin, România a optat pentru plata plăților redistributive (o primă de plată pentru primele
5 hectare, cu o suplimentare suplimentară pentru următoarele 5.01 -30 hectare). Cu toate
acestea, România a ales să nu aplice reducerea cu 5% a sumei de plată directă a
agricultorilor care primesc peste 150 .000 euro, după cum se întâmplă în general în alte țări.
Autoritățile române au decis, de asemenea, să aloce 12,3% din plățile direc te pentru
sprijinul cuplat voluntar – și anume alocarea plăților nu numai în funcție de numărul de
hectare, ci și de produse sau procese specifice , ca de exemplu: carne de vită și mânzat,
fructe și legume, leguminoase, lapte și produse lactate, plante prot eaginoase, orez, semințe,
carne de oaie și de capră, viermi de mătase și sfecl ă de zahăr.
România aplică, de asemenea, schema micilor agricultori, un sistem simplificat de
sprijin pentru beneficiari din cadrul fermelor de mici dimensiuni , cu o plată maximă anuală
totală de până la 1 .250 euro per agricultor. Acest sistem reduce sarcinile administrative
pentru acești agricultori, de exemplu prin scutirea de la normele de ecologizare. Întrucât
România are un număr deosebit de mare de ferme mai mici, aproximati v 80% din fermierii
care au susținut sprijin direct au optat pentru schema micilor agricultori în 2015 – una
dintre cele mai ridicate rate de absorbție din orice țară din UE.18
Odată cu integrare a în Uniunea Europeană, România a trebui să se conformeze
regulilor P oliticii Agricole Comune . Astfel, conform Reglementării Consiliului Europei nr.
1290/2005 privind finanțarea în cadrul PAC , au fost înființate două fonduri europene
pentru agricultură:19
 Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA ), destinat fina nțării piețelor
agricole;
 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR ), dedicat finanțării
programelor de dezvoltare rurală.

18Comisia Europeană, The CAP in your country: Romania , iunie 2017
19Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole
comune , 21 iunie 2005

18
Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) este utilizat pentru finanțarea
unor cheltuieli gestionate în comun de st atele membre și de Comisie și a unor cheltuieli
gestionate centralizat de Comisia Europeană.
În prima categorie sunt incluse:
 restituirile pentru exportul de produse agricole către țările terțe;
 măsuri de intervenție pentru reglementarea piețelor agricole;
 plăți directe către agricultori în cadrul PAC;
 anumite măsuri de informare și promovare a produselor agricole aplicate de statele
membre, atât pe piața internă a UE, cât și în afara acesteia;
 cheltuielile privind măsurile de restructurare din industria za hărului în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 320/2006 al Consiliului;20
 programe de promovare a consumului de fructe în școli.
În ceea ce privește cheltuielile gestionate centralizat de Comisie, finanțarea FEGA acoperă:
 contribuția financiară a Comunității pe ntru măsuri veterinare specifice, inspecții
veterinare și inspecții ale produselor alimentare și ale hranei pentru animale,
programe de eradicare și control al bolilor animalelor și măsuri fitosanitare;
 promovarea produselor agricole, fie direct de către C omisie, fie prin intermediul
organizațiilor internaționale;
 măsurile impuse de legislația comunitară pentru conservarea, caracterizarea,
colectarea și utilizarea resurselor genetice în agricultură;
 înființarea și funcționarea sistemelor de informații conta bile agricole;
 exploatațiile agricole;
 cheltuielile legate de piețele de pescuit.
Fondurile pentru acoperirea cheltuielilor finanțate de FEGA sunt plătite de Comisie
statelor membre sub forma rambursărilor lunare. Acestea se fac pe baza unei declarații de
cheltuieli și a altor informații furnizate de statele membre. În cazul în care fondurile sunt
angajate fără respectarea normelor comunitare, Comisia poate decide să reducă sau să
suspende plățile.
Comisia stabilește soldul net disponibil pentru cheltuielile FEGA și pune în
aplicare un sistem lunar de avertizare și monitorizare lunară pentru aceste cheltuieli. În
fiecare lună, Parlamentul și Consiliul prezintă un raport care examin ează tendințele de

20Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului de instituire a unui
regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 privind finanțare a politicii agricole comune , 20 februarie 2006

19
cheltuieli în raport cu profilurile stabilite la începutul exercițiului financiar și
evalu eazăevoluția estimată a acestora în a nul curent.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) finanțează
programele de dezvoltare rurală puse în aplicare î n conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1698/200521 al Consiliului numai în cazul în care cheltuielile sunt gestionate în comun.
Angajamentele bugetare în acest scop sunt făcute anual sub formă de prefinanțare,
plăți intermediare și plată a soldului final. Sunt efectuate plăți intermediare pentru fiecare
program de dezvoltare rurală care face obiectul finanțării bugetare disponibile în limitele
plafonului stabilite de legislația comunitară și a sumelor majorate stabilite de Comisie în
aplicarea dispozițiilor prevăzute pentru plățile directe către agricultori și pentru piața
vitivinicolă. Aceste plăți sunt supuse anumitor condiții: de exemplu, Comisia trebuie să
trimită o declarație de cheltuieli și o cerere de plată certificată de către agenția de plăți
acred itată. În cazul în care această declarație nu respectă standardele comunitare, Comisia
poate reduce sau suspenda plățile.
În cazul unor nereguli, finanțarea comunitară poate fi anulată total sau parțial sau,
dacă sumele în cauză au fost deja plătite benefi ciarului, ele sunt recuperate de către agenția
de plăți acreditată. Sumele anulate sau recuperate pot fi utilizate de statul membru pentru o
altă operațiune planificată în cadrul aceluiași program de dezvoltare rurală.
În ceea ce privește plata soldului, a ceasta nu se face decât după primirea de către
Comisie a raportului final de punere în aplicare privind punerea în aplicare a unui program
de dezvoltare rurală și a deciziei de autorizare co respunzătoare.
Două Agenții de plăți au fost înființate în România cu scopul aderării la
reglementările comunitare: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP).
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) gestionează fondurile
europene destinate implementării măsurilor de sprijin finanțate de Fondul European pentru
Garantare în Agricultură (FEADR).22
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) se ocupă de plățile
pentru proiectele de investiții din cadrul FEADR, pentru proiectele SAPARD care au fost

21Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul
pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) , 20
septembr ie 2005
22 https://portal.afir.info/utilizatori_glosar?ref=170

20
contractate până la sfârșitul lui 2006 și implementează tehnic și financiar Fondul European
pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.23
Reforma P oliticii Agricole Comune care a avut loc în 2003 a împărțit PAC în d oi
piloni: plăți directe către agricultori și intervenții de piață pentru a stabiliza prețul
produselor agricole (Pilonul I) și măsuri de dezvoltare rurală Pilonul II).
Plata unică pe fermă (SFP) a fost una din principalele modificări introduse de
reforma PAC di n 2003 , aceasta înlocuind schemele anterioare de plată directă. Plata unică
a agriculturii teoretic permite agricultorilor să reacționeze mai bine la forțele pieței,
producând ceea ce este necesar în prezent, mai degrabă decât ceea ce le-ar aduce cea mai
mare subvenție. De asemenea, permite agricultorilor mai multe opțiuni pentru a -și gestiona
fermele într -un mod ecologic, pentru a primi plățile pe care nu trebuie să le cultive terenul,
ci doar să le mențină în stare bună.
Gestionarea SFP, totuși, depinde î n mare măsură de decizia fiecărui stat membru.
Pentru a permite noilor state membre să faciliteze PAC, UE a permis acestor state să nu
adopte încă SFP și să administreze o versiune simplificată numită Schema unică de plată
pe suprafață (SAPS) pentru până l a trei ani după aderare, cu o posibilă prelungire de doi
ani.
Toate statele membre au profitat de această opțiune, cu excepția Sloveniei și a
Maltei, iar România și Bulgaria au continua t să administreze SAPS până în 2011. În plus,
noile state membre puteau să aloce plăți “suplimentare ” din bugetul național (prin
adăugarea de bani în plus) de până la 30% din banii UE pentru plăți directe, timp de până
la cinci ani.24
României i sa permis să suplimenteze fondurile alocate prin SAPS pentru culturile
specifice cu scopul de a promova dezvoltarea zonelor benefice. Unele dintre aceste fonduri
adiționale au provenit din bugetul celui de -al doilea pilon, însă majoritatea a fost finanțată
din bugetul național.25
De asemenea, România a fost autorizată să stabilească un nivel minim de teren
eligibil pentru plăți directe în cadrul PAC. Suprafața minimă admisibilă a UE este de 0,3
hectare, dar România a optat pentru o suprafață minimă de un hectar, deoarece costurile

23 https://portal.afir.info/utilizatori_glosar?ref=14
24Knight, D., Romania and the Common Agricultural Policy: T he future of small scale Romanian farming in
Europe , Ecoruralis, octombrie 2010
25Cionga, C ., Luca, L .,Hubbard, C ., The Impacts of Direct Payments on Romanian Farm Income: Who
Benefits From the CAP? ,The 109th EAAE Seminar "The CAP After the Fischler Reform: National
Implementations, Impact Assessment And the Agenda for Future Reforms" , 2008

21
administrative ale plății subvențiilor pentru o suprafață mai mică de teren ar depăși
beneficiile rezultate din plăți.
Ca parte a negocierilor de aderare de di nainte de 2007, România a elaborat un
Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în conformitate cu cel de -al doilea pilon.
În urma administrării fondur ilor SAPARD de dezvoltare rurală de preaderare, România a
creat un buget pentru administrarea fondurilor pentru dezvoltare ru rală pentru perioada
2007 -2013.
În majoritatea țărilor UE, pilonul I ocupă majoritatea banilor PAC, însă în est ul
Europei se întâmp lă invers . În România c el de -al doilea pilon a reprezintat 55% din
bugetul PAC pentru perioada 2007 -2013.26
Între 2007 și 2013, PAC a investit peste 10 miliarde de euro în sectorul agricol și în
zonele rurale din România pentru a stabiliza veniturile agricu ltorilor, a moderniza și a spori
sustenabilitatea fermelor din România și pentru a asigura aprovizio narea în condiții de
siguranță, accesibile și de calitate pentru cetățenii săi
Pentru perioada 2014 -2020, o contribuție publică totală de peste 9,5 miliarde de
euro (8,1 miliarde de euro din bugetul UE, inclusiv 112,3 milioane de euro transferate din
alocarea plăților directe pentru 2015 -2017 și 1,34 miliarde de euro din cofinanțarea
națională) au fost alocate pentru măsurile care vor aduce beneficii zonelor rurale din
România.27

2.2 Surse de finanțare externă a agriculturii

După 1990, România a beneficiat de asistență tehnică și economică din partea mai
multor instituții și organizații internaționale, prin accederea la diverse programe ale Băncii
Mondiale , Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Internaționale
pentru Reconstrucție și Dezvoltare etc.
Sursele de finanțare externă pot fi rambursabile (de exemplu credite acordate de
bănci sau organizații non -guvernamentale) sau nerambursabile (fonduri europene).
În ceea ce privește fondurile rambursabile, România a beneficiat de credite acordate
de Fondul Monetar Internațional, mentite să ajute la redresarea economică a țării, necesară
în perioada de tranziție la economia de piață.

26Knight, D., Romania and the Common Agricultural Policy: T he future of small scale Romanian farming in
Europe , Ecoruralis, octombrie 2010
27Comisia Europeană, The CAP in your country: Romania , iunie 2017

22
Asistența fi nanciară acordată României de Uniunea Europeană în perioada 1992 –
1999 a fost de aproximativ 1,2 miliarde de euro. Pentru a atinge obiectivele stabilite în
strategia de preaderare și pentru a satisface nevoile țărilor candidate, Consiliul European de
la Ber lin a decis să dubleze ajutorul financiar începând cu anul 2000 și să creeze alte
instrumente specifice: instrumente de preaderare structurale și agricole.
În perioada 2000 -2003, România a primit aproximativ 660 de milioane de euro pe
an, prin cele trei in strumente de pre -aderare: PHARE, ISPA și SAPARD.
PHARE a reprezentat principalul instrument de asistență, concentrându -se pe două
priorități principale: consolidarea capacității a dministrative și instituționale și finanțarea
investițiilor pentru a aduce înt reprinderile și infrastructura în confo rmitate cu standardele
europene . Rolul său a crescut în mod continuu, urmărindu -se pregătirea României pentru
aderarea la UE.28
ISPA se bazează pe Regulame ntul Consiliului (CE) nr.1267/ 1999 din 21 iunie
1999.29 Finanțar ea se axează pe următoarele priorități:30
 Reabilitarea infrastructurii de mediu (modernizarea s istemelor de alimentare cu
apă, canalizare și tratarea apelor uzate, gestionarea deșeurilor în zonele urbane);
 Îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii de tr ansport (modernizarea drumurilor
naționale, reabilitarea și modernizarea secțiilor de cale ferată etc.).
În perioada 2000 -2006, România a beneficia t de finanțare ISPA în valoare de
aproximativ 240 de milioane de euro pe an. Ca o condiție prealabilă pentru asigurarea
implementării dinamice a ISPA în România, a fost înființat Comitetul de monitorizare
ISPA, având rolul de a analiza starea proiectelor și de a evalua capacitatea instituțională de
implementare și proiectare a proiectelor.
Programul SAPARD se baz ează pe Regulamentul (CE) nr.1268/19 99 al Consiliului
din 21 iunie 1999, având ca obiectiv stabilirea unui cadru comunitar pentru susținerea
dezvoltării durabile și rurale în țările candidate, pentru rezolvarea problemelor care
afectează ajustarea pe termen lung a sectorului agricol și zonele rurale, pentru a contribui
la punerea în aplicare a acquis -ului comunitar în materie de politică agricolă comună și de
politici conexe.31

28 https://ue.mae.ro/en/node/456
29Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul Consiliului (CE) nr.1267/1999privind constituirea unui
instrument structural de pre -aderare , 21 iunie 1999
30 https://ue.mae.ro/en/node/456
31Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul Consiliului (C E) nr.126 8/1999 privind ajutorul
financiar comunitar destinat măsurilor de preaderare ce trebuie luate pentru dezvoltarea agriculturii și a

23
Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală 2000 -2006 (PNADR), b aza
pentru implementarea Programului SAPARD în România, a fost aprobat în decembrie
2000.
Din cele 15 măsuri eligibile, România a ales 11, reg rupate în cele patru priorități :32
 Îmbunătățirea accesului la piețe și a competitivității produselor prelucrate
agricole
Măsuri: prelucrarea și comercializarea produselor agricole și piscicole;
îmbunătățirea structurilor de control al calității, veterinare și fitosanitare, alimente și
protecția consumatorilor;
 Îmbunătățirea infrastructurilor pentru dezvoltare rurală și agricultură
Măsuri: dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale; gestionarea resurselor de
apă pentru agricultură;
 Dezvoltarea economiei rurale
Măsuri: investiții în exploatațiile agricole; înființarea grupurilor de producători;
măsurile de agrome diu; dezvoltarea și diversificarea activităților economice, activități
multiple, venituri alternative; forestiere;
 Dezvoltarea resurselor umane
Măsuri: îmbunătățirea formării profesionale; asistență tehnică.
După aderarea României la Uniunea Europeană, sur sele de finanțare externă, sub
forma fondurilor europene sunt acordate și gestionate în cadrul Programului Național de
Dezvoltare Rurală 2007 -2013. Normele esențiale care reglementează politica de dezvoltare
rurală pentru perioada 2007 -2013, precum și măsu rile de politică disponibile statelor
membre și regiunilor sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului .33
Pe baza acestui regulament , politica de dezvoltare rurală pentru perioada 2007 –
2013 se concentrează pe trei “axe tematice” :34
 îmbun ătățirea competitivității sectorului agricol și forestier;
 îmbunătățirea mediului și a spațiului rural;
 îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și încurajarea diversificării economiei
rurale.

zonelor rurale în țările candidate din Europa Centrală și de Est în perioada premergătoare aderării , 21
iunie 1999
32 https://ue.mae.ro/en/node/456
33Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliuluiprivind sprijinul
pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) , 20
septembrie 2005
34 https: //ec.europa.eu/agriculture/rural -development -previous/2007 -2013_en

24
Pentru a asigura o abordare echilibrată a politicii, se recomanda ca statele membre
sădistribuie finanțarea pentru dezvoltare rurală între toate cele trei axe tematice.
O altă cerință e ra că o parte din finanțare trebui a să sprijine proiecte bazate pe
experiența cu inițiativele comunitare LEADER .
O caracteri stică nouă pentru perioada 2007 -2013 a fost concentrarea pe o strategie
coerentă pentru dezvoltarea rurală în întreaga UE. Această abordare contribuia la:35
 identificarea domeniilor în care utilizarea sprijinului UE pentru dezvoltarea
rurală aduce cea mai mare valoare la nivelul UE;
 aderarea la principalele priorități ale UE (de exemplu cele stabilite în cadrul
agendelor de la Lisabona și Göteborg);
 coerența cu alte politici ale UE, în special cele privind coeziunea economică și
mediu;
 punerea în aplicare a noii PAC orientate spre piață și restructurarea necesară a
PAC în vechile și noile state membre.
Începând cu anul 2008 au fost lansate în România următoarele măsuri:36
 Măsura 111 “Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe” ;
 Măsura 112 „Inst alarea tinerilor fermieri” ;
 Măsura 121 “Modernizarea exploatațiilor agricole” ;
 Măsura 122 „Îmbunătățirea valorii economice a pădurii” ;
 Măsura 123 “Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere” ;
 Măsura 125 „Îmbunătățirea și dezvoltarea inf rastructurii legate de dezvoltarea și
adaptarea agriculturii și silviculturii” ;
 Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi -subzistență” ;
 Măsura 142 „Înființarea grupurilor de producători” ;
 Măsura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere și consulta nță pentru agricultori” ;
 Măsura 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată” ;
 Măsura 212 „Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană” ;
 Măsura 214 „Plăți de agro -mediu” ;
 Măsura 215 „Bunăstarea animalelor” ;
 Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole” ;
 Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro -întreprinderi” ;

35Idem
36 http://www.fonduri -ue.ro/pndr -2007

25
 Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice” ;
 Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea și îmbunătățirea
moștenirii rurale” ;
 Măsura 4.1 „Imp lementarea strategiilor de dezvoltare locală” ;
 Măsura 421 "Implementarea proiectelor de cooperare" ;
 Măsura 431.1 „Construcție parteneriate public -private” ;
 Măsura 431.2 „Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de
competențe și animarea terito riului” ;
 Măsura 511 „Asistență tehnică” ';
 Măsura 611 „Plăți complementare directe”.
PNDR 2007 -2013 s -a axat pe cele trei provocări -cheie ale transformării și
modernizării sectoarelor de producție și prelucrare a agriculturii și silviculturii, menținerii
și îmbunătățirii calității mediului rural și asigurării condițiilor economice și sociale
adecvate pentru popu lația rurală .
Axa 1 avea ca priorități principale:37
 sprijinirea formării profesionale și prin furnizarea serviciilor de consiliere și
consultanță în agricultură;
 îmbunătățirea competitivității sectorului agricol, prin investiții în ferme,
sprijinirea ferme lor de semi -subzistență și îmbunătățirea infrastructurii;
 restructurarea și modernizarea prelucrării și comercializării produselor agricole
și forestiere
Axa 2 se concentra pe :38
 menținerea unei agriculturi durabile în zonele montane și în alte zone
defavor izate, pentru a menține mediul, pentru a evita abandonarea terenurilor și
a aborda probleme cum ar fi eroziunea solului;
 consolidarea beneficiilor de mediu generate de sistemele tradiționale extinse de
cultivare în ecosistemele cu valoare naturală înaltă, precum Munții Carpați și
Transilvania;
 protejarea speciilor de păsări pe cale de dispariție și a habitatelor acestora;
 împădurirea terenurilor agricole

37 http://europa.eu/rapid/press -release_MEMO -08-103_en.htm?locale=en
38Idem

26
Axa 3 avea ca priorități principale:39
 diversificarea economiei rurale și crearea de locuri de muncă prin sprijinirea
micro -întreprinderilor și a facilităților și atracțiilor turistice;
 reînnoirea și dezvoltarea satului.
Datorită PNDR 2007 -2013, s -au înregistrat îmbunătățiri semnificative în perioada
2007 -2013, în special în ceea ce privește o mai bună in tegrare a producătorilor și
prelucrătorilor în lanțul agroalimentar, următoarea generație de agricultori, punerea în
aplicare a practicilor și investițiile ecologice, economiile locale diversificate și
infrastructura locală.
Programul Național de Dezvoltar e Rurală din România (PNDR) 2014 -2020
reprezintă o adevărată oportunitate de abordare a punctelor slabe, pe baza consolidării
punctelor forte ale sectorului și a progresului realizat de PNDR 2007 -2013.40
Programul de dezvoltare rurală pentru România 2014 -2020 a fost adoptat oficial de
Comisia Europeană la 26 mai 2015, subliniind prioritățile României de a utiliza aproape
9,5 miliarde de euro de bani publici disponibili pentru perioada de 7 ani 2014 -2020 (8,1
miliarde de euro din bugetul UE, inclusiv 112,3 mi lioane de euro transferate din plățile
directe ale PAC și 1,34 miliarde de euro din cofinanțarea națională).41
România se confruntă cu provocări în realizarea potențialului economic și social al
sectorului agroalimentar. Sectorul agricol și în special zonele rurale prezintă deficie nțe
ridicate, caracterizate de:42
 slăbiciuni structurale persistente;
 nivelul scăzut al activității antreprenoriale și a valoarii adăugate, cu activități
care necesită o contribuție intensă a forței de muncă, în special în agri cultura de
semi -subzistență;
 orientare redusă spre export;
 investiții scăzute și insuficient determinate de cerere în sectorul cercetării și
dezvoltării;
 accesul la servicii și infrastructură cu mult sub valorile înregistrate în sectorul
urban;

39Idem
40 http://www.investromania.be/en/investment/national -rural -development -programme -romania -rdp-2014 –
2020
41https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/rural -development -2014-2020/country -files/ro/press –
summary -26-05-2015_en.pdf
42 http://www.investromania.be/en/investment/national -rural -development -programme -romania -rdp-2014 –
2020

27
 disparități regionale din ce în ce mai mari;
 mare parte a populației este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială,
precum și la serie de riscuri legate de mediu și de om, exacerbate de
schimbările climatice, care reprezintă o amenințare pentru zonele rurale și
pentru întreaga țară.
Programul de dezvoltare rurală pentru România 2014 -2020 își propune să rezolve o
mare parte din aceste deficiențe și prin urmare se axează pe următoarele priorități:43
 îmbunătățirea competitivității în sectorul agroalimentar;
 conser varea ecosistemelor și asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor
naturale;
 stimularea revitalizării economice și sociale a zonelor rurale.
În cadrul primei priorități , PNDR va contribui la modernizarea a aproape 3 .400 de
ferme și cooperative, va spr ijini dezvoltarea a peste 30 .000 de ferme mici și va ajuta mai
mult de 9 .400 de tineri agricultori să înceapă o activitate agricolă .
În cadrul priorității legate de r estaurarea, conservarea și ameliorarea ecosistemelor
legate de agricultură și silvicultură , peste 1,3 milioane de hectare de teren agricol și peste
800.000 de hectarede păduri vor beneficia de plăți pentru susținerea biodiversității și vor
promova practici ecologice de gestionare a terenurilor. Alte 4,7 milioane de hectare vor
primi sprijin pen tru a preveni abandonarea terenurilor și eroziunea solului. Competențele în
sectorul agricol vor fi consolidate cu circa 184 .000 de locuri de formare, în cadrul ce lor
două priorități de mai sus.
În cadrul priorității dedicate incluziunii social e și dezvolt ării local e în zonele rurale,
vor fi create aproape 27 .000 de locuri de muncă în zonele rurale și vor fi sprijinite
înființarea și dezvoltarea a 3 .000 de întreprinderi neagricole. Aproape 27% din populația
rurală ar trebui să beneficieze de investiții pentru îmbunătățirea infrastructurii rurale.44
Domeniile de finanțare din cadrul PNDR 2014 -2020 sunt împărțite în mai multe
măsuri:45
 Măsura 4 – Investiții în active fizice , ce include:
– Submăsura 4.1 – Investiții in exploatații agricole;
– Submăsura 4.2 – Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor agricole;

43Comisia Europeană, The CAP in your country: Romania , iunie 2017
44https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/rural -development -2014-2020/cou ntry-files/ro/press –
summary -26-05-2015_en.pdf
45 https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_pndr_2014_2020?amp;lang=RO

28
-Submăsura 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea
infrastructurii agricole și silvice;
 Măsura 6 – Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor , care este împărțită în:
– Submăsura 6.1 – Sprijin pentr u instalarea tinerilor fermieri;
– Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale ;
– Submăsura 6.3 – Sprijin p entru dezvoltarea fermelor mici;
– Submăsura 6.4 – Investi ții în crearea și dezvo ltarea de activități neagricole;
– Submăsura 6.5 – Schema pentru micii fermieri ;
 Măsura 7 – Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale , ce include:
– Submăsura 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastru cturii d e bază la
scară mică;
– Submăsura 7.6 – Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural
 Măsura 8 – Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității
pădurilor ;
 Măsura 9 – Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol ;
 Măsura 16 – Sprijin pentru cooperare agricolă și pomicolă
O evaluare intermediară a PNDR 2014 -2020, realizată de Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale în 201746 arată că în general, eficiența PNDR este medie .La sfârșitul
anului 2016, 9 din cele 15 măsuri planificate au înregistrat proiecte finalizate și exist au
măsuri care nu fuseseră încă lansate. Din perspectivă fin anciară, cheltuielile reprezintau
doar 5,72% din alocările financiare totale și cheltui elile angajate reprezintau aproximativ
16,5% din totalul alocărilor financiare (peste 25% din cheltuielile angajate fiind legate de
proiectele de tranziție).
Chiar dacă programul a necesitat un anumit timp pentru a atinge capacitatea
operațională maximă, perspectivele de atingere a obiectivelor intermediare și finale ale
indicatorilor de performanță stabiliți par a fi pozitive în contextul unei creșteri substanțiale
a sum ei cheltuielilor angajate și suportate în cadrul programului în perioada următoare.

46Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale., Evaluarea on ‐going a PNDR 2014 ‐2020 în perioada
2017‐2020 , versiunea III, septembrie 2017

29
Capitolul 3
Studiu de caz .
3.1 Programul național de dezvoltare rurală 2007 -2013

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în ajutorul dezvoltării satului
românesc v ine Comunitatea Europeană prin intermediul Programului Național de
Dezvoltare Rurală 2007 -2013.
Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007 -2013 își propune să se implementeze
se printr -o serie de măsuri grupate în patru priorități:
 Creșterea competitivității sectorului agricol și forestier (Axa 1),
 Îmbunătățirea calității mediului și a zonelor rurale (Axa 2),
 Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și di versificarea economiei rurale
(Axa 3),
 Promovarea inițiativelor locale de tip Leader (Axa 4).

3.2 Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, beneficiari eligibili și
criterii de selecție
Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” face parte di n Axa I – „Creșterea
competitivității sectorului agricol și silvic” și are următoarele obiective:
a. Îmbunătățirea și ridicarea nivelului competitivității sectorului agricol lucru realiz at
prin promovarea instalării tinerilor fermieri și dezvoltarea procesului de modernizare și
conformitate cu cerințele pentru protecția mediului, igiena și bunăstarea animalelor,
siguranța la locul de muncă;
b. Îmbunătățirea managementului exploataț iilor agricole prin reînnoirea generației de
fermieri , fără creșterea populației active ocupate în agricultură;
c. Sporirea veniturilor exploatațiilor conduse de tinerii fermieri;
d. Creșterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima dată o activitate
agricolă și încurajarea tinerilor fermieri de a demara inițiative de investire .

30

Beneficiarii eligibili ai sprijinului financiar acordat prin această măsură sunt
persoanelor fizice care îndeplinesc în momentul solicitării sprijinului următoarele
condiții:
 au vârsta de până la 40 de ani și nu au mai fost înscriși până în acel
moment ca și conducători ai unei exploatații agricole.
 Au calificare sau se angajează să dobândească o calificare profesională
în raport cu activitatea pe care urmează să o desfășoare;
 Elaborează un Plan de afaceri cu scopul dezvoltării activităților agricole
din cadrul exploatației,
 Au lucrat cel puțin 12 luni înaintea solicitării sprijinului în domeniul în
care doresc să se instaleze.
 Exploatația agricolă se află pe teritoriul României și are o dimensiune
econo mică cuprinsă între 6 și 40 UDE.
 Exploatația are un număr de înregistrare în Registrul unic de
identificare – APIA și Registrul agricol .

Valoarea sprijinului nerambursabil
Sprijinul pentru măsura 112 -Instalarea tinerilor fermieri este de 12.000 de Euro pentru o
exploata ție agricol ă cu dimensiunea minim ă de 6 UDE, iar pentru expolatațiile ce depășesc
6 UDE sprijinul pentru instalare poate creste cu 4.000 Euro/ 1 UDE, dar nu v a putea
depași 40.000 de Euro/ exploata ție.
Valoarea sprijinului acordat este echivalat în lei, în func ție de cea mai recenta rată de
schimb EUR/ LEU stabilit ă de Banca Central ă European ă.

În cadrul măsurii proiectele se depun în sesiuni anuale. În situația în care valoarea
totală a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni, sunt peste valoarea totala
alocată acesteia, atunci proiectele sunt supuse unui sistem de selecție, în baza caruia fiecare
proiect este punctat, conform urmatoarelor criterii de selec ție:

31

Nr.Crt Criterii de selecție dosare Punctaj
1. Solicitantul de ține o ferm a de semi -subzisten ță
Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de
va trebui s a rezulte c a exploata ția agricol ă deținută are o
dimensiune economic ă cuprins ă între 6 si 8 UDE.

20
2. Solicitantul de ține o exploata ție agricol a (cu profil
vegetal/animal) într -o zon ă defavorizat ă.
Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selec ție, se verific a
daca întreaga exploata ție agricol ă este situat a într-o astfel de zonă
declarată defavorizată.

15
3. Solicitantul are în proprietate exploata ția agricol ă
Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selec ție, solicitantul
atasează la Cererea de Finan țare documente prin care s a
demonstreze c ă deține în proprietate întreaga exploata ți
30

4. Solicitantul face parte dintr -o form ă asociativ ă, recunoscut ă
conform legisla ției în vigoare.
Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selec ție, solicitantul
atasează la Cererea de Finan țare documente prin care s ă
demonstreze c ă acesta este membrul ueneia dinstre aceste forme
asociative.

20
5. Solicitantul acceseaz ă masura de agro -mediu
Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selec ție, solicitantul
ataseaza la Cererea de Finan țare documente prin care s a
demonstreze c a acesta a accesat M asura 214 „Pl ați de Agro –
mediu” din cadrul PNDR, pri n care solicitantul si-a asumat, în
mod voluntar, angajamente de agro –mediu pentru o perioad a de
cinci ani de la data semn arii angajamentului.
15

Tabel nr.1 Criterii de selec ție ale proiectului
Sursa : Ghidul solicitantului pentru măsura112

32
3.3 Plan de afaceri măsura112
Instalarea tânărului fermier Milea George Paul ca șef de exploatație în
comuna Galbenu,sat Drogu,județul Brăila.

Scurt istoric al beneficiarului investiției și descrierea investiției dorite
La momentul depunerii proiectului solicitantul,Milea George Paul nu era înregistrat la
Registrul Comerțului Brăila urmând ca până la semnarea Contractului de finanțare cu
APDRP să devin persoană fizică autorizată.
Solicitantul este absolvent de liceu și a urmat cursuri de calificare profesională ,de 510 ore,
în ocupația de agricultor organizate de Camera Agricolă a Județului Brăila.
Prin prezentul proiect,solicitantul Milea George Paul dorește restructurarea și
modernizarea expoatației agricole de la 3,57 ha de teren arabil la 23,57 ha.Cu ajutorul
sprijinului nerambursabil dorește achizișionarea a 7,00 ha teren arabil iar restul terenul ui
în suprafață de 16,57 ha il va arenda începând cu anul 1 de prognoză
Obiecte de activitate ale beneficiarului:
Beneficiarul sprijinului financiar nerambursabil își desfășoară activitatea în umătoarele
sectoare agricole ca re se identifică cu un cod CA EN, și anume :
0113 Cultivarea legumelor și a pepenilor,a rădăcinoaselor și tuberculilor.
0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez) ,plantelor leguminoase și a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase.
Descrierea situației curente :
Solicitantul Milea George Paul s -a instalat ca tânăr fermier prin arendarea unei suprafețe
de 3,57 ha teren arabil extravilan în comuna Galbenu,sat Drogu,judetul Brăila,teren pe care
l-am cultivat cu pepeni verzi.
În data de 28.05.2014 s -a înscris în Regis trul Fermierilor APIA pentur prima dată unde i s –
a atribuit numărul RO007273068 și a depus Declarația de sprijin pentru cele 3,57 ha de
teren.

33

În ANUL 0 (2014) exploatația prezenta următoarea situție :
-3,57 ha=pepeni verzi (mărime a dimensiunii economice de 14,066 UDE conform
coeficienților de calcul ai dimensiunii economice)
Pentru anii de prognoză (anii 1 -5 )previzionând următoarea structură :
ANUL 1 -5:
-3,57 ha=pepeni verzi
-20 ha=porumb
Această structură va avea o mărime a dimensiunii economice de 18,886 UDE.
Pentru a ajunge la această suprafață de teren,cu ajutorul sprijinului financiar solicitantul
dorește să achiziționeze 7ha de teren arabil,iar restul terenului, în suprafață de 16,57 ha îl
va arenda începând cu anul 1 de prognoză.
TERENURI (anul 0)
Nr.
Crt. Amplasare
Judet/Localitate Suprafata totala (ha) /
Categoria de folosinta
Regim juridic
1 Comuna
Galbenu,Sat
Drogu
Judetul Brăila
3,57 / arabil
Arendă conform
contractului de arendă
nr.1/19.05.2014 inregistrat
la Primăria Galbenu cu
nr.142/19.05.2014
Tabel nr.2 Situația exploatației agricole în anul 0.
Sursa Plan de afaceri din cadrul dosarului de finanțare.

34
Obiectivele restructurării și detalierea investițiilor propuse pentru atingerea
acestora
Restructurarea exploatației constă în creșterea dimensiunii economice de la 14,066 UDE
în anul 0 la18,886 UDE in anul 1,obiectiv care se va realiza prin mărirea suprafeței
cultivate pe total exploatație de la 3,57 ha la 23,57 ha.
Obiectivul general al proiectului propus constă în îmb unătățirea și creșterea
competitivității exploatației agricole,prin înființarea unei explatații de către solicitant,ca
tânăr fermier,cu pregătire teoretică și experiență practică în domeniul agricol.Creșterea
competitivității se va realiza prin mărirea baz ei de producție,implicit obținerea unor
producții mai mari.
Obiectivul operațional este utilizarea sprijinului financiar pentru modernizarea exploatației
și instalarea tânărului fermier.Cu ajutorul sprijinului nerambursabil de 40.000 euro isi
propune să ac hiziționeze 7,00 ha de teren arabil,investiție ce reprezintă aproximativ 35%
din valoarea totală a sprijinului nerambursabil,ceea ce inseamnă că vor fi folosiți
aproximativ 14.000 euro,diferența de 26.000 euri fiind cheltuieli agrotehnice în cadrul
exploat ației agricole.
Calculul dimensiunii economice a explotației.
Cultura ANUL 0(2014) ANUL 1(2015)
Suprafața
(ha) UDE/ha UDE Suprafața
(ha) UDE/ha UDE
PEPENI 3,57 3,940 14,066 3,57 3,940 14,066
PORUMB – – – 20,00 0,241 4,820
TOTAL 3,57 14,066 23,57 18,886
Tabel nr. 3 Prezentarea sitauției inițiale și previzionate.
Sursa : Întocmit pe baza informațiilor disponibile.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 12.000 de Euro pentru o exploata ție
agricol a cu dimensiunea minim a de 6 UDE, iar peste aceast a dimensiune, sprijinul pentru
instalare poate
creste cu 4.000 Euro/ 1 UDE, dar nu va putea dep asi 40.000 de Euro/ exploata ție.

35
Pornind de la calcularea dimensiunii economice a explotației agricole se calculează
valoarea sprijinului financi ar nerembursabil.

6UDE 12.000 EURO
N-6
14-6 N-6 x 4.000 euro
(14-6) x 4.000 EURO=32.000 EURO
TOTAL V=12.000 +(14 -6) x 4.000=44.000 EURO
Tabel nr.4 Baza de calcul pentru dimensiunea economică a exploatației
Unde : N=numarul de UDE, fă ră zecimale,fără rotunjire
Dacă V >40.000 -valoarea sprijinului este de max. 40.000 euro
V<40.000 -valoarea sprijinului este V calculat.
Beneficiari i direcți ai investiției:
a. Asociatul societății prin creșterea reputației, competitivității și valorii societăți i;
b. Salariații societății prin beneficiile obținute ca urmare a activității desfășurate într -o
unitate competitivă, în dezvoltare;
c. Șomerii angajați, care devin salariați cu contract de muncă;
d. Proprietarii de teren prin încasarea prețului arendei.

Beneficiari i indirecți:
a. Unitățile procesatoare, clienți ai societății;
b. Furnizorii de materii prime și materiale;
c. Autoritățile locale prin încasarea și utilizarea taxelor locale;
d. Fa miliile personalului angajat;
e. Populația din zonă, urmare a măsurilor de protecție a mediului înconjurător.

36
Amplasamentul investiției 47
Investiția va fi amplasată în regiunea Sud -Estica a Românie i, județul Brăila, Comuna
Galbenu,Sat Drogu.
 Județul Brăila – prezentare generală
Județul Brăila este situat în zona de câmpie, în sud -estul României și are o suprafață
totală de 21.449 ha (urban – 5.716 ha și rural 15.773 ha), ocupă o parte din Lunca Siretului
inferior, o parte din Câmpia Bără ganului, mici porțiuni din Câmpia Sălcioara și Câmpia
Buzăului. In est, județul Brăila cuprinde Insula Mare a Brăilei.
Județul Brăila are ca vecini județul Galați la nord, județul Tulcea la est, județul Ialomița la
sud și județul Buzău la vest. Suprafața județului Brăila este de 4.766 km², reședința sa fiind
municipiul Brăila.
 Relieful
Județul Brăila, fiind situat în câmpie, are un relief în general uniform, singurele terenuri
accidentate fiind apele curgătoare, crovurile și depresiunile lacustre. Rețea ua hidrografică a
județului poartă amprenta climatului temperat -continental și a reliefului alcătuit din
câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schițate văi largi și depresiuni închise, în
care se gasesc lacuri temporare sau permanente. Cea mai i mportantă arteră hidrografică
este Dunărea cu cele două brațe principale: Brațul Măcin spre Dobrogea și Brațul
Cremenea, spre Câmpia Brăilei, închizând la mijloc fosta Baltă a Brăilei, care astăzi este
îndiguită.
 Clima
Clima este temperat -continentală cu nuanțe mai excesive în vest și mai moderate în Lunca
Siretului și Insula Mare a Brăilei. Situat în Câmpia Română, județul Brăila are temperaturi
medii mai ridicate cu 1,5 grade celsius față de restul câmpiei. Precipitațiile anuale sunt
reduse (în medie 45 6 litri apă/mp) și au caracter torențial vara. Cantitatea anuală de
precipitații nu acoperă necesitățile obținerii unor producții agricole mari, deficitul de apă
fiind acoperit prin irigații.

47 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Județul_Brăila

37
 Populația
Conform recensământului efectuat în 2011 , populația comunei Galbenu se ridică la
3.168 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002 , când se
înregistraseră 3.621 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,43%), cu o
minoritate de romi (6,28%). Pentru 4,26% din popula ție, apartenența etnică nu este
cunoscută.
 Economia
Economia Județului Brăila are un caracter predominant agrar datorită suprafeței mari de
teren agricol (336.672 ha teren arabil, 43.417 ha pășuni, 380 ha fânețe, 1.457 ha livezi,
8.352 ha vii). Agricultura ocupă un loc important în economia județului Brăila, principalele
produse vegetale fiind: grâul și secara, orzul și orzoaica, porumbul, sfecla de zahăr,
cartofii, fructele etc. De asemenea, agricultura județului Brăila este recunoscută și prin
rezultatele notabile obținute în zootehnie, și anume, în creșterea bovinelor, porcinelor,
ovinelor, caprinelor și păsărilor pentru carne și ouă. Exploatarea pământului și creșterea
animalelor se fac în 56 ferme de producție vegetală și 19 ferme zootehnice .
 Agricultura județului Brăila
Agricultura ar putea aduce județului un aport semnificativ PIB -ului județean, însă această
activitate are de suferit din cauza fluctuațiilor climaterice din ultimii ani, dar și din cauza
nefuncționării la întreaga capacitate a instalațiilor de irigații existente.
Modul de folosire Ani
2010 2011 2012 2013 2014
Suprafața agricolă 387363 387160 387598 387750 388783
Teren arabil 350447 350625 350862 351420 350964
Pășuni 31743 31332 31538 31132 32582
Păduri și altă
vegetație forestieră 28383 28552 28653 28687 28926
Alte suprafețe 34361 – – – –
Tabel nr.5 Modul de folosire a fondului funciar Brăila
Sursa Institutul Național de Statistică

38
Date privind producția medie pe hectar la porumb și pepeni verzi.
Produs agricol UM
2010 2011 2012 2013 2014
Porumb
Kg/ha 4309 4525 2180 4488 4770
Pepeni verzi 17.200 22.063 19.357 21.333 22.751
Tabel nr. 6 Producția medie de porumb și pepeni verzi pe hectar.
Sursa Date INS -Anuarul Statistic al României

Producția medie de porumb exprimată în kilograme pe hectar pe parcursul celor 5 ani nu
prezintă mari variații fiind în medie constantă exceptând anul 2012 când are o scădere
bruscă la aproape jumătate față de media celorlalți ani. 0100020003000400050006000
PORUMB2010
2011
2012
2013
2014

39

Începând cu anul 2010 și până în anul 2014,produc ția medie de pepeni verzi,exprimată în
kilograme pe hectar are o evoluție constantă nefiind îngregistrare variații semnificative.
Prețurile medii de vânzare pentru porumb și pepeni verzi
Produs
agricol UM ANI

Lei/kg 2011 2012 2013 2014
Porumb 0,99 0,99 1 0,76
Pepeni verzi 0,68 1,03 0,72 0,94
Tabel nr.7 Prețurile medii anuale ale produselor porumbului și pepenilor verzi în județul
Brăila
Sursa Institutul Național de Statistică
Pentru prețul mediu de vânzare,atât la pepeni cât și la porumb nu sunt înregistrate creșteri
sau scăderi semnificative,prețul situându -se la aproximativ același nivel pe parcursul celor
4 ani la care se face referire în Tabelul 7.
05,00010,00015,00020,00025,000
Pepeni verzi2010
2011
2012
2013
2014
00.511.522.5
2011 2012 2013 2014Pepeni
Porumb

40
Aprovizionare

Referitor la aprovizionare, principalele achiziții la nivelul fermei sunt reprezentate
de îngrășăminte, pesticide, sămânță. Alegerea furnizorilor se face în funcție de calitatea
materialului, termenul de livrare și preț. Aprovizionarea se efectuează în aco rd cu
tehnologia de producție, fără a se crea imobilizări în stocuri. Oferta de pe piață este în
continuă creștere, ceea ce permite negocierea și scăderea prețurilor. Societatea urmărește
consolidarea relațiilor de parteneriat cu furnizorii săi și achită d atoriile în termenele
convenite, iar pe termen lung se urmărește și posibilitatea unor finanțări comerciale (credit
furnizor).
Desfacere
În ceea ce privește piața de desfacere, PFA MILEA GEORGE PAUL își va desface
producția de pepeni si porumb pe piața locală din Județul Brăila, în același timp va căuta
noi oportunități de livrare. În viitor, se ia în calcul și varianta exportului pepenilor. Ca
forme de promovare, societatea își va crea un site propriu, se va înscrie în baza de date de
pe alte site -uri p e specificul producției realizate și va iniția contacte directe cu potențialii
clienți.
Elemente referitoare la mediu
Lucrările agrotehnice vor fi executate cu respectarea codului de bune practici
agricole,lucrări ce vor fi executate în perioadele opt ime,beneficiind astfel de rezervă de apa
acumulată în sol.În perioadele de secetă,pentru o gestionare ratională a apei în sol va
execută arături de toamnă pentru înființarea noilor culturi,pregătirea patului germinativ se
va face prin mobilizarea solului numai cu grapă cu discuri și combinatorul.
Va evită pe cât posibil arăturile timpurii(iarnă -primăvara) și arăturile pe sol prea
umed pentru a nu compactă solul și a nu afecta modul de viață a organismelor care trăiesc
în sol.Pentru execuția lucrărilor va folosi cât mai puțin agregate agresive pentru afanarea și
măruntirea solul(freză și grapă).
Pentru evitarea poluării mediului va gospodarii mai bine resursele naturale,având în
vedere o mai bună gestionarea a depozitării ingrasămintelor chimice(pentr u protejarea
pânzei de apă freatice) și a produselor fito -sanitare folosite,în exploatația pe care o
administrează.

41
Structură veniturilor și a cheltuielilor previzionate pentru exploatația din
Comuna Galbenu,Sat Drogu,Județul Brăila
A.Bugetul de Venitur i și cheltuieli pentru porumb

An 0
(2014) An1
(2015) An 2
(2016) An 3
(2017) An 4
(2018) An 5
(2019)
Teren arabil
Extravilan
– 20,00
ha 20,00
ha 20,00
ha 20,00
ha 20,00
ha
Producția medie
principală(kg/ha)
– 4.053 4.053 4.053 4.053 4.053
Preț pe piața – 0,84 0,84 0,84 0,84 0,84
Valoarea producției (kg) – 81.056 81.056 81.056 81.056 81.056
Valoarea producției(lei) 68.087 68.087 68.087 68.087 68.087
Subvenții (lei) – 12.420 12.420 12.420 12.420 12.420
Valoarea producției+
Subvenții (lei) – 80.507 80.507 80.507 80.507 80.507
Cheltuieli
Agrotehnice
–
37.520
37.570
37.520
37.520
37.520
Tabel nr.8 Buget de venituri și cheltuieli pentru porumb
Sursa Informații disponibile pentru analiză
Valoarea
producției(lei)
85%Subvenții (lei)
15%Venituri

42
Pentru analiza bugetului de venituri și cheltuieli la producția porumbului
am luat în calcul media aritmetică a producției medii pe hectar menționată în
Tabelul 6.
În anul 0 ,explotația agricolă nu avea producție de porumb aceasta începând cu anul
1 de p rognoză.
Pentru fiecare an de prognoză, își propune să cul tive 20,00 hectare de porumb cu o
producție medie pe hectar de 4.053 kilograme la un prêt de vânzare estimate la
0,84lei pe kilogram.
Valoare producție=Producția medie pe ha x Suprafața cultivată
Valoarea producției= 4.053 x 20,00
Valoarea prducției= 81.056

Subvențiie pentru anul 0(2014) sunt 139,17 euro/ha.la un curs de 4,462
lei/euro la momentul depunerii proiectului iar pentru anii de prognoză 1 -5
subvenția este prognozată a fi la nivelul anului 0.
Valorile cheltuielilor agrotehnice sunt detaliate din Tabelul 9.Totalitate
lucrărilor mecanizate au fost efectuate cu utilaje agricole închiriate de la diverși
terți contra unui tarif stabilit conform legislației în vigoare la acel moment.

43
Deta lierea Cheltuielilor agrotehnice la cultura de porumb la un hectar pe toata perioada prognozată
(anii de progniză 1 -5)

Denimirea lucrării
Perioada de execuție
UM
Volumul lucrării Lucrări mecaniz ate Materii și materiale
TOTAL
Cheltuieli
agrotehnice Mașina
agricolă Tarif
Lei/UM
Total Denumire Pret
unitar –
lei
Cantitate

Total
Discuit miriște
OCT
Ha 1 Terți 100 100 100
Arat la 30cm ha 1 tractor+plug 350 350 350
Discuit
Aprilie Ha 1 Terți 100 100 100
Apă ptr. erbicid T 0,300 Terți 30 9 9
Erbicidat Ha 1 Terți 60 60 Erbicid 74 2L 148 208
Discuit după erbicid Ha 1 Terți 100 100 100
Pregătire pat germinativ Ha 1 Terți 30 30 30
Semănat Ha 1 Terți 150 150 Sămânță 10 20kg 200 350
Prășit mecanic 1
Mai

Iunie Ha 1 Terți 70 70 70
Prășit me canic 2 Ha 1 Terți 70 70 70
Recoltat mecanic
OCT Ha 1 Combină 300 300 300
Transport producție t/km 4,8 Ter. Remorcă 30 144 144
Tranport coceni tocați t/km 1,5 Ter. Remorcă 30 45 45
TOTAL 1.876
Tabel nr.9 Cheltuieli agrotehnic

44
B.Bugetul de Veni turi și cheltuieli pentru pepeni
AN 0
(2014) An1
(2015) An 2
(2016) An 3
(2017) An 4
(2018) An 5
(2019)
Teren arabil
Extravilan 3,57 3,57 3,57 3,57 3,57 3,57
Producția medie
principală(kg/ha) 20.541 20.541 20.541 20.541 20.541 20.541
Preț mediu /kg (lei) 0,93 0,93 0,93 0,93 0,93 0,93
Valoarea producției (kg) 73.331 73.331 73.331 73.331 73.331 73.331
Valoarea producției (lei) 68.198 68.198 68.198 68.198 68.198 68.198
Subvenții (lei) 2.217 2.217 2.217 2.217 2.217 2.217
Valoarea producției+
Subvenții (lei) 70.415 70.415 70.415 70.415 70.415 70.415
Cheltuieli
Agrotehnice 14.402 14.402 14.402 14.402 14.402 14.402
Tabel nr.10 Buget de venituri și cheltuieli pentru pepeni
Sursa Informații disponibile pentru analiză

Valoarea producției
(lei)
97%Subvenții (lei)
3%Venituri

45
Pentru analiza bugetului de venituri și cheltuieli la producția pepenilor am luat în
calcul media aritmetică a producției medii pe hectar menționată în Tabelul 6. Pentru fiecare an
de prognoză, își propune să cultive 3,57 hectare de pepeni cu o producție medie pe hectar de
20.541 kilograme la un preț de vânzare estimate la 0,93lei pe kilogram.
Valoare producție=Producția medie pe ha x Suprafața cultivată
Valoarea producției=20.541 x 3,57
Valoarea prducției=73.331
Subvențiie pentru anul 0(2014) sunt 139,17 euro/ha.la un curs de 4,462 lei/euro la
momentul depunerii proiectului iar pentru anii de prognoză 1 -5 subvenția este prognozată a fi
la nivelul anului 0.
Valorile cheltuielilor agrotehnice sunt detaliate din Tabelul 11.

46
Deta lierea Cheltuielilor agrotehnice la cultura de pepeni la un hectar pe toata perioada prognozată
(anii de progniză 1 -5)

Denimirea lucrării
Perioada de execuție
UM
Volumul lucrării Lucrări mecanizate

Lucrări
manuale Materii și materiale TOTAL
Cheltuieli
agrotehnice
Mașina
agricolă Tarif
Lei/UM
Total ZO Tarif
Total Denumire Pret
unita
r-lei
Cantitate

Total
Nivelat
OCTOMBRIE Ha 1 Terți 50 50 50
Încărcat îngrățăminte T 0,180 Terți 30 5,40 5,40
Transp.îngrăsăminte t/km 0,900 Terți 30 27 27
Alimentat MA 3,5 T 0,180 Terți 30 5,40 5,40
Fertilizat Ha 1 Terți 60 60 Complexe 1,80 150kg 270 330
Arat la 25cm Ha 1 Terți 300 300 300
Discuit
APRILIE Ha 1 Terți 100 100 100
Pregătit teren Ha 1 Terți 30 30 30
Apă erbicid T 0,300 Terți 30 9 9
Erbicid Ha 1 Terți 60 60 Dual gold 105 1L 105 165
Semănat Ha 1 Terți 150 150 Sămânță 230 1kg 230 380
Apă tratement
MAI T 0,300 Terți 30 9 9
Tratament Ha 1 Terți 60 60 Decis
Bravo
Agroleav 100
60
45 0,5 l
2l
3kg 50
120
135 365

47
Prășit mecanic 1
+fertilizat
IUNIE Ha 1 Terți 80 80 80
Apă tratement T 0,600 Terți 30 18 18
Tratament Ha 1 Terți 60 60 Topsin
Ridomil 80
90 1l
2,5kg 80
225 365
Prășit mecanic 2
IULIE Ha 1 Terți 80 80 80
Apă tratement T 0,600 Terți 30 18 18
Tratament Ha 1 Terți 60 60 Cropmax
Melody 75
200 0,5l
2,5kg 37,5
500 597,5
Recoltă
AUG T 20 Terți 10 50 500 500
Transport producție t/km 20 Terți 30 600 600
TOTAL 3.316,5
Tabel nr. 11Cheltuieli agrotehnice

Totalitate lucrărilor mecanizate au fost efectuate cu utilaje agricole închiriate de la diverși terți contra unui tarif stabi lit conform legislației în
vigoare la acel moment.

48
C.Bugetul total de venituri și cheltuieli
AN 0
(2014) An1
(2015) An 2
(2016) An 3
(2017) An 4
(2018) An 5
(2019)
Teren arabil
Extravilan 3,57 23,57 23,57 23,57 23,57 23,57
Valoarea producției (kg) 73.331 77.384 77.384 77.384 77.384 77.384
Valoarea producției (lei) 68.198 136.285 136.285 136.285 136.285 136.285
Subvenții (lei) 2.214 14.637 14.637 14.637 14.637 14.637
Valoarea producției+
Subvenții (lei) 70.412 150.922 150.922 150.922 150.922 150.922
Cheltuieli
Agrotehnice 14.402 51.922 51.922 51.922 51.922 51.922
Cheltuieli cu arenda 1.428 6.628 6.628 6.628 6.628 6.628
REZULTATUL BRUT 54.582 92.372 92.372 92.372 92.372 92.372

Veniturile exploatației.
Veniturile întregii exploatații sunt formate din sumele alocate în cadrul subvențiilor și valoarea
producției care la rândul ei este formată din produsul producției medii estimate pentru perioadele
de prognoză și prețul mediu de vânzare.
Subvenția în anul 0 este 139,17 euro/ha la un curs al momentului depunder ii dosarului de 4,462
lei/euro iar pentru anii 1 -5 subvenția este prognozată la nivelul anului 0. 020,00040,00060,00080,000100,000120,000140,000160,000
Subventii Val. Productiei2014
2015-2019

49

Cheltuielile totale pe întreaga exploatație.
Totalul cheltuielilor exploatației prezentate este format din cheltuielile agrotehnice și
cheltuielile cu aren da terenului.
Cheltuielile cu arenda pentru anul 0 sunt 400 de lei/ha.La totalul de 3,57 ha din anul 0
rezultă o cheltuială cu arenda de 1.428 lei
Pentru anii de prognoză 1 -5 cheltuiala cu arenda rămâne aceiași pe hectar doar că supfarața
arendată crește la 16,57 ha iar tatalul cheltuielii cu arenda ajunge la 6.628 lei.
Pentru cheltuielile agrotehnice în anul 0,la o suprafață de 3,57 ha se utilizau 14.402 lei
urând ca pentru anii de prognoză 1 -5 cheltuielile să ajungă la 51.922 lei pentru 23,57 ha de ter en.

010,00020,00030,00040,00050,00060,000
Chelt. Agrotehnice Chelt. cu arenda2014
2015-2019

50

Rezultatul brut al exploatației.

Rezultatul exploatației este format din valoarea producției la care se adaugă subvențiile,se
scad cheltuielile agrotehnice și cheltuielile cu arenda și se ajunge la rezultatul brut al exploatației.

010,00020,00030,00040,00050,00060,00070,00080,00090,000100,000
Rezultatul brut2014
2015
2016
2017
2018
2019

51
Concluzii

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut un impact major asupra tuturor
sectoarelor de activitate aparținând economiei naționale și în mod deosebit asupra
agriculturii datorită implementării instrumentelor și mecanismelor de finanțare specifice
Politicii agricole comune care se adresează exploatațiilor agricole producătoare . Având în
vedere că în România sunt dominante ca număr și suprafață gospodăriile de subzistență și
semisubzistență există riscul pierderii unor avantaje economice ș i financiare dacă nu se
accelerează procesul de restructurare.
Finanțarea agriculturii într -o perioadă de tranziție mult prelungită a fost marcată de
aplicarea unor politici agricole diferite, în acord cu programele guvernelor care s -au
succedat. Conceptele și numeroasele modificări a modului de realizare a reformei funciare
au condus la parcelarea excesivă a terenurilor trecute în proprietatea deținătorilor de drept,
cu urmări grave pe termen lung asupra competitivității agriculturii și au contrib uit la
irosirea unor resurse financiare în condițiile menținerii unei agriculturi de subzistență.
Până în prezent susținerea bugetară a sectorului agricol nu a avut o fundamentare
realistă a necesarului de fonduri și nu a fost întotdeauna precedată de studii și analize a
situațiilor concrete din teren, astfel încât să se justifice prioritățile de acordare a sprijinului
bugetar, iar în unele cazuri au predominat dispozițiile administrative necorelate cu
posibilitățile bugetare existente.
Susținerea finan ciară, urmare promovării unei politici de creditare direcționate de
tip inflaționist a fost insuficient fundamentată pe criterii de performanță ceea ce a condus la
pierderi de resurse și distorsiuni ale pieței. Creditele direcționate au fost acordate mai a les
societăților comerciale de dimensiuni mari, cu capital majoritar de stat (dobânzile fiind
subvenționate, uneori, chiar în proporție de 60 – 70 %). Această situtație reprezintă o
consecință și a reticenței manifestate de producătorii agricoli față de co ndițiile de garantare
a creditelor impuse de bănci.
Disfuncționalitățile apariției în sistemul de subvenționare a creditelor au fost determinate
atât de neacordarea acestora la timpul oportun, cât și de nerambursarea sau rambursarea
acestora de către benef iciari cu foarte mari întârzieri.
Realizarea unor proiecte prin Programul SAPARD propuse de locuitorii din mediul
rural nu au condus la modificări spectaculoase în ceea ce privește creșterea nivelului de
productivitate și competitivitate, menținând deca lajul dintre agricultura din România și cea
din țările UE. Diferența structurală dintre agricultura României și UE 15, dar și față de

52
unele dintre noile state membre este semnificativă și reflectă o performanță redusă la nivel
național. O contribuție a agr iculturii de 8,9% la crearea valorii adăugate brute în anul 2005
și procentul de 36% reprezentând populația ocupată în agricultură reflectă o abundență a
forței de muncă și un nivel scăzut de productivitate.
Asigurarea unui nivel optim al performanței în s ectorul agricol rămâne soluția
durabilă pe termen lung pentru rezolvarea problemelor legate de veniturile fermierilor.
Schemele de susținere financiară a agriculturii care vizează necesitățile specifice de
ajustare sectorială, cum ar fi comas area fermelor , precum și măsurile de modernizare și
retehnologizare a acestora prin alocarea de fonduri pentru realizarea de investiții în vederea
creării unor ferme comerciale de tip european, reprezintă condițiile minime necesare pentru
realizarea performanței în ace st sector și consider că trebuie să fie realizate în cadrul
măsurilor pilonului doi al PAC „Dezvoltarea rurală”.
Aplicarea integrală a standardelor de comercializare și stabilirea eligibilității pentru
alocările de fonduri în cadrul măsurilor de piață, deo arece neimplementare deplină a
acestora în sectorul agricol ar dezavantaja România, prin excluderea produselor sale de pe
piața comună a UE.
Una din principalele cauze care limitează accesul producătorilor agricoli la creditele
acordate de băncile comerciale o constituie lipsa mijloacelor de garantare a creditului.
Dezvoltarea activității Fondului de Garantare a Creditului Rural, precum și a altor instituții
de acest gen și acceptarea garantării cu producția agricolă, respectiv culturile și animalel e
din fermă, reprezintă o premisă a dezvoltării în România a creditului agricol de tip
european.
Creditul rural prin formele de organizare și prin structurile adaptate la contextul actual
și la caracteristicile sistemului economic și politic în evo luție, trebuie să constituie o formă
de finanțare atractivă și stimulatorie, prin acordarea de facilități privind procentul de
dobândă perceput (2% -3%), precum și prin stabilirea termenelor scadente de rambursare a
creditului în funcție de ciclul de produc ție specific agriculturii și de strategia Guvernului în
domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.
Creditului agricol mutual se poate organiza în localitățile rurale în care producătorii
agricoli se pot reuni în grupuri de interese și de preocupă ri similare sau complementare.
Pentru implementarea acestui sistem care constituie o soluție adecvată situației în care se
află agricultura românească este necesară analiza posibilităților de atragere a economiilor
bănești ale proprietarilor de terenuri ag ricole, ale grupurilor de producători și/sau a
prestatori de servicii pentru agricultură.

53
Constituirea capitalului din care să fie acordat creditul agricol cooperatist se poate
realiza prin utilizarea sumelor obținute ca urmare a privatizării foste lor unități agricole de
stat.
Producătorii agricoli vor trebui să respecte normele de calitate, normele sanitare și
fitosanitare ale UE dacă vor să aibă acces pe piață (fie pe piața națională, fie pe cea a UE).
Cu siguranță condițiile impuse produ cătorilor vor fi foarte dure, iar nerespectarea acestora
nu va determina decât perpetuarea situației existente. De aceea fără respectarea
standardelor UE fermierii nu vor putea vinde produsele obținute și astfel nu își vor mai
putea procura resursele finan ciare necesare rentabilizării fermelor.
Producția obținută nu va putea fi folosită decât pentru autoconsum, iar beneficiile
rezultate din creșterea prețurilor la produsele agricole (datorită faptului că prețul de
intervenție este superior nivelului actual al prețurilor pe piața românească) nu vor putea fi
valorificate, întrucât comunitatea nu va achiziționa decât produsele conforme cu
standardele UE. În acest context, capacitatea financiară a producătorilor agricoli va rămâne
modestă și nu va fi în măsură să susțină costurile aferente atât reluării ciclurilor de
producție, cât și realizării procesului investițional prin retehnologizării și/sau modernizării.

54
Bibliografie

Cărți și articole :

1. Andrei, J., Mieila, M., Panait, M., Transformations of the Romanian agricultural
paradigm under domestic economic policy reforms: An analysis during 1960 –2011 ,
Land Use Policy, vol. 67, 2017
2. Cistelecan, L. (2002) – “Economia, efi ciența și fi nanțarea investițiilor” , Editura
Economică
3. Cistel ecan L., Coordonate ale înfăptuirii investițiilor , în Studia Oeconomica, nr. 1,
1988.
4. Conferința Interguvernamentalǎ pentru aderarea la Uniunea Europeanǎ –
ROMANIA; Documentul de pozitie al României, capitolul 7 – Agricultura
5. Christiaensen, L., Lionel D., Jes per K., The (Evolving) Role of Agriculture in
Poverty Reduction: An Empirical Perspective , Journal of Development Economics,
vol. 96 (2), 2011
6. Cai, H., Yuyu C., Hanming F., Li -An Z., Microinsurance, Trust and Economic
Development: Evidence from a Randomized Natural Field Experiment , PIER
Working Paper 09 -034, 2009
7. Dicționar de economie. Editura economică, 2001
8. G. Prelipcean, „Fundamente economice ale investitiilor”,Ed. Universitatii ,
Suceava 2000,
9. Gavrilescu, D., Gavrilescu, C., From Subsistence To Efficiency In The Romanian
Agriculture During Transition , The 104th EAAE -IAAE Seminar Agricultural
Economics and Transition: „What was expected, what we observed, the lessons
learned.", Universitatea Corvinus din Budapesta, 6 -8 septembrie, 2007

10. Gorton , M., Hubbard, C., Hubbard, L., The Folly of European Union policy
transfer: why the CAP does not fit Central and Eastern Europe , Regional Studies
43(10), 2011

11. I.Romanu, I. Vasilescu, Managementul investițiilor , Editura Mărgăritar, 1997,

12. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 privind
finanțarea politicii agricole comune , 21 iunie 2005

13. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al
Consiliului de instituire a unui regim temporar de re structurare a industriei
zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului (CE) nr.
1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune , 20 februarie 2006

55
14. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al
Consili ului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) , 20 septembrie 2005

15. Staicu, F, Eficiența economică a investițiilor , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1995,
16. Michel Levasseur, Aimable Quintart , Finance. Ed. Economica, Paris, 1990.
17. Knight, D., Romania and the Common Agricultural Policy: The future of small
scale Romanian farming in Europe , Ecoruralis, octombrie 2010

Resurse web :

1. https://ue.mae.ro/en/node/456
2. https://ec.europa.eu/agriculture/rural -development -previous/2007 -2013_en
3. http://www.fo nduri -ue.ro/pndr -2007
4. http://europa.eu/rapid/press -release_MEMO -08-103_en.htm?locale=en
5. http://www.investromania.be/en/investment/national -rural -development –
programme -romania -rdp-2014 -2020
6. http:// www.investromania.be/en/investment/national -rural -development –
programme -romania -rdp-2014 -2020
7. https://ue.mae.ro/en/node/456
8. https://portal.afi r.info/utilizatori_glosar?ref=170
9. https://portal.afir.info/utilizatori_glosar?ref=14