Îmbunătățirea procesului decizional la nivelul administrației publice centrale . Acesta [626839]
Titlul proiectului: Extinderea sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort
Beneficiar: Secretariatul General al Guvernului
Partener 1: Curtea de Conturi a României
Partener 2: Academia Română
Numărul de identificare : SIPOCA 28
Analiza diagnostic privind execuția bugetară și aplicarea
prevederilor legale în domeniul planificării strategice și a bugetării
pe programe – la nivelul Ministerului Sănătății
(perioada: 2012 -2015)
Modulul 60
Autor,
Expert nr. 21
Dr. Drăcea Raluca Mihaela
București,
20 iulie 2017
Pagina 2 din 89
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 3
CAP. 1. ANALIZA DIAG NOSTIC PRIVIND EXECU ȚIA BUGETARĂ LA NIVEL UL MINISTERULUI SĂNĂ TĂȚII
ÎN PERIOADA 2012 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 4
1.1. SCURTĂ RECENZIE A LIT ERATURII DE SPECIALI TATE PRIVIND IMPORTA NȚA SISTEMELOR DE FI NANȚARE
A SĂNĂTĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
1.2. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND FINANȚAREA S ĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA . COMPARAȚII EUROPENE . …… 7
1.3. ANALIZA COMPARATIVĂ A EXECUȚIEI BUGETARE L A NIVELUL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII , ÎN PERIOADA
2012 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 13
1.3.1. Analiza contului de execuție a bugetului de stat centralizat ………………………….. ………………………….. …………….. 22
1.3.2. Analiza contului de execuție a veniturilor proprii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
1.3.3. Evoluția indicatorilor economico -financiari ai Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015. ………. 31
CAP. 2. PLANIFICAREA STRATEGICĂ. ASPECTE GENERALE ȘI PARTICUL ARITĂȚI LA NIVELUL
MINISTERULUI SĂNĂTĂȚ II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 38
2.1. CADRUL CONCEPTUAL AL PLANIFICĂRII STRATEG ICE LA NIVELUL ADMIN ISTRAȚIEI PUBLICE …………….. 38
2.2. ANALIZA CADRULUI NORM ATIV ÎN DOMENIUL PLANIFICĂRI I STRATEGICE ÎN ROMÂNIA ……………………….. 42
2.3. ANALIZA DOCUMENTELOR STRATEGICE ELABORATE LA NIVELUL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII , ÎN
PERIOADA 2012 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 46
2.3.1. Planul Strategic Integrat al Ministerului Sănătății pentru perioada 2011 -2013 ………………………….. ……… 46
2.3.2. Planul Strategic Instituțional 2015 -2018 al Ministerului Sănătății ………………………….. ………………………….. .. 51
CAP. 3. PLANIFICAREA FINANCIARĂ ȘI BUGETA RĂ LA NIVELUL MINIST ERULUI SĂNĂTĂȚII, ÎN
PERIOADA 2012 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 56
3.1. BUGETELE PROGRAM – INSTRUMENTE ALE GEST IUNII FINANȚELOR PUB LICE ………………………….. ……………… 56
3.2. IMPORTANȚA COMPONENTE I BUGETARE ÎN CADRUL PROCESULUI DE PLANIF ICARE STRATEGICĂ ÎN
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 60
3.3. EVALUAREA GRADULUI DE IMPLEMENTARE AL PLAN IFICĂRII STRATEGICE ȘI AL BUGETĂRII PE
PROGRAME LA NIVELUL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 65
3.4. RECOMANDĂRI CU PRIVIR E LA BUGETAREA PE PR OGRAME ÎN CADRUL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII . …… 74
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 75
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 83
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 86
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 86
LISTA GRAFICELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 87
LISTA ACRONIMELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 89
Pagina 3 din 89
INTRODUCERE
Studiul de față reprezintă cea de -a doua componentă a procesului de realizare a ” analizei
privind acțiunile de control și audit public extern la nivelul Curții de Conturi a României ”.
Obiectivul principal al studiului îl reprezintă analiza execuției bugetare la nivelul
Ministerului Sănătății pentru perioada 2012 -2015 și identificarea gradului în care Ministerul
Sănătății aplică prevederile legale în domeniul planif icării strategice și a bugetării pe programe.
Obiectivele specifice vizează:
1. Analiza execuției bugetare la nivelul ministerului;
2. Analiza planurilor strategice instituționale și a altor documente de planificare strategică
existente, în scopul identificării strategiei de dezvoltare proprie entității analizate;
3. Evaluarea gradului de implementare al planificării strategice și a bugetării pe programe la
nivelul ministerului;
4. Elaborarea unor recomandări cu privire la bugetarea pe programe la nivelul ministerului
analizat.
Punctul de pornire în efectuarea cercetării îl reprezintă parcurgerea literaturii de
specialitate în domeniu, precum și Strategia UE 2020, Strategia Națională de Sănătate 2014 –
2020, Planurile Strategice Instituționale ale Ministerului Sănătății ș i, implicit, Strategia
instituțională a Ministerului Sănătății pentru perioada 2012 -2015. Analiza continuă apoi cu
documentarea efectuată în domeniul planificării strategice și a bugetării pe programe în cadrul
Ministerului Sănătății, pe baza datelor furni zate de Secretariatul General al Guvernului,
Ministerul Sănătății și Curtea de Conturi a României și a datelor preluate din Legile bugetului de
stat pentru anii 2012 -2015.
Fiecare dintre cele 4 obiective specifice menționate constituie câte o direcție de c ercetare
separat ă în cadrul studiului, în pofida interconexiunilor dintre acestea, încercându -se o
delimitare a acțiunilor urmărite. În cadrul cercetării se va utiliza analiza calitativă și cantitativă a
datelor, pre cum și analiza seriilor de date, iar pe pe baza unui raționament deductiv, pornind de
la general la specific, printr -o abordare de tip top-down de sus în jos, se urmărește atingerea
obiectivelor specifice ale studiului.
Studiul se încheie cu o parte consistentă de concluzii în care au fost sinte tizate
principalele rezultate obținute în urma prelucrării datelor.
Pagina 4 din 89
CAP. 1. ANALIZA DIAGNOSTIC P RIVIND EXECUȚIA
BUGETARĂ LA NIVELUL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚ II ÎN
PERIOADA 2012 -2015
Obiectivul urmărit în acest capitol îl reprezintă analiza execuției bugetare la nivelul
Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015 . Obiectivul urmărit se circumscrie obiectivului
specific OS1 și vizează răspunsul la două întrebări de cercetare :
a) În ce măsură finanțarea sănătății în România este suficientă pentru asigurarea menține rii
stării de sănătate a populației și combaterea îmbolnăvirilor ?
b) Fondurile financiare publice alocate de către Ministerul Sănătății au fost utilizate cu
respectarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate ?
Pornind de la studierea literaturii de specialitate și p rin corelarea răspunsurilor la cele
două întrebări , dar și pe baza comparațiilor efectuate la nivel european în privința alocării
fondurilor din sănătate , vom scoate în evidență câteva aspecte legate atât de nivelul finanțăr ii în
România, cât și de modalitatea în care Ministerul Sănătății a respectat legislația în vigoare cu
privire la elaborarea și fundamentarea proiectu lui de buget propriu, autorizarea, legalitatea și
necesitatea modificărilor aduse prevederilor inițiale al e bugetelor publice .
1.1. Scurtă recenzie a literaturii de specialitate privind importanța
sistemelor de finanțare a sănătății
Menținerea st ării de sănătate a populației necesită resurse financiare adecvate pentru a
plăti serviciile medicale necesare. Aceste resurse trebuie să fie colectate (pentru a asigura
protecția financiară) și redistribuite (pentru a menține echitatea) în mod eficient și echitabil
(Cashin, C., 2016). Deoarece cetățenii unui stat nu vor alege niciodată să contribuie în mod
voluntar la sistemul de asigurări de sănătate, dacă sunt prea costisitoare sau dacă nu percep un
beneficiu real pentru ei înșiși, este necesară participarea obligatorie cu așa numita ” subvenționare
încrucișată ” (public -privat) pentru a se putea ajunge la o acoperire universală (Fuchs, 1996).
Întrucât intervenția guvernului este doar cea care poate determina participarea și subvenționarea
încrucișată, veniturile guvernamen tale sunt cel e mai eficiente și, în fapt, sunt singurele care prin
modul de redistribuire pot menține echitatea în sistemul sanitar.
Pagina 5 din 89
Prin urmare, o biectivul de acoperire universală necesită un angajament fiscal din partea
oricărui guvern, precum și o serie de mecanism e de punere în comun și redistribuire care să
asigure protecția financiară și subvenționarea echitabilă a consumatorilor de servicii medicale .
Însă, ținând cont de faptul că resursele fiscale (colectate prin intermediul sistemului
contributiv) sunt limitate, cheltuielile trebuie gestionate cu eficiență și eficacitate în vederea
asigurării accesului echitabil al cetățenilor la serviciile medicale de calitate.
Până în prezent, există o serie de demersuri efectuate atât de Banca Mondială (BM), cât și
de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care au sprijinit dialogul politic în vederea
consolidării unor sisteme de finanțare mai puternice a sănătății, inclusive demersuri în cee ace
privește atingerea și susținerea acoperirii universal e a sănătății ( a se vedea Gottret și Schieber ,
2006 ; Gottret, Schieber și Waters , 2008 )
În literatura de specialitate ( Barro, R., 1996; Bloom, D.E și Canning, D., 2009; Bhargava,
A., Jamison, D.T., Lau, L.J. și Murray, C.J., 2001) , dar și în opinia OMS, sănătatea este
considerată o investiție și un factor esențial care contribuie la procesul de dezvoltare economică.
În acest context, cea mai mare parte a activităților analitice a specialiștilor în domeniul fi nanțării
sănătății s -au axat fie pe analiza cuantumului cheltuielilor pentru sănătate, fie pe modul în care
sunt utilizate fondurile , în funcție de destinația finală a acestora, în acord cu politicile conduse
în domeniul sănătății .
Astfel, p rin baza sa globală de date privind cheltuielile pentru sănătate, OMS pune la
dispoziție date comparabile (din anul 1995 până în anul 2014 ) privind modelele naționale de
cheltuieli pentru sănătate clasificate în conformitate cu versiunea 1 a Sistemului de conturi
pentru sănătate ( System of Health Accounts, SHA, OMS , 2016 ).
Sistemul d e conturi de sănătate (SHA) urmărește toate cheltuielile de sănătate într -o
anumită țară , pentru o anumită p erioadă de timp definită, indiferent de entitatea sau instituția
care a finanțat și a gestionat aceste cheltuieli. Acesta generează date consistente și cuprinzătoare
privind cheltuielile pentru sănătate într -o țară, care, la rândul său, poate contribui la elaborarea
politicilor bazate pe dovezi (a se vedea http://www.who.int/health -accounts/methodology/en/) .
SHA poate fi folosit ca instrument de monitorizare și evaluare pentru a urmări
schimbările în prioritățile politice și de asemenea, dacă introducerea r eformelor și a noilor
programe a avut ca rezultat modificări ale alocării resurselor de sănătate și ale cheltuielilor .
Pagina 6 din 89
Cadrul central de contabilitate este organizat în jurul unui sistem tri -axial (figura 1.1.)
pentru înregistrarea cheltuielilor de îngriji re a sănătății, și anume :
clasificările funcțiilor de îngrijire a sănătății (ICHA -HC);
furnizarea asistenței medicale (ICHA -HP) și
schemele de fi nanțare (ICHA -HF )
Aceste trei clasificări principale abordează cele trei întrebări de bază:
Ce tipuri de bunuri și servicii de sănătate sunt consumate?
Ce furnizori de servicii medicale furnizează aceste bunuri și servicii?
Ce schemă de finanțare plătește pentru aceste bunuri și servicii?
Figura 1.1. Cadrul central și cadrul contabil extins al SHA
Sursa: prelucrare după IHAT for SHA, 2011, http://www.who.int/health -accounts/methodology/en/
Scopul final al prelucrării datelor din conturile principale este de a răspunde la aceste trei
întrebări cu privire la fiecare tranzacție care implică cheltuieli de îngrijire a sănătății – cu alte
cuvinte, să utilizeze cele trei axe ale Clasificărilor Internaționale pentru Conturile de Sănătate
(ICHA), pentru a descrie fiecare flux financiar din sectorul sănătății.
Totuși, ținând cont de situația economică mondială, precum și de dificultățile cu care se
confruntă unele țări cu venituri mici și medii, finanțarea sănătății trebuie abor dată în contextual Funcții
(ICHA -HC)
Schemă de
finanțare
(ICHA -HF) Cadrul de
bază al
SHA
Furnizori
de servicii
medicale
(ICHA -HP)
Caracteristicile beneficiarilor (în
funcție de boli, vârstă, sex, ve nit etc )
Sănătatea consumatorilor
Furnizare
Finanțare
Venituri din schema de
finanțare
Formarea brută de capital
Pagina 7 din 89
realităților macroeconomice și fiscale specifice fiecărui stat în parte (Gillingham, R. 2014) . Din
nefericire însă, așa cum afirmă C. Cashin (2016), ”majoritatea factorilor de decizie din domeniul
sănătății […] sunt prea puțin conectați la implicațiile macroeconomice ale deciziilor legate de
sectorul sănătății ”. Există astfel, deseori, un decalaj între procesul de elaborare a politicilor
macroeconomice și funcționalitatea sectorului sănătății, deciziile fiscale esențiale fiind luate în
lipsa unei înțelegeri clare, pe de o parte, a consecințelor potențiale asupra sectorului sănătății și,
pe de altă parte, a poziției macroeconomice și fiscale a creșterii sau realocării cheltuielilor
guvernamentale (Goldsborough 2007).
În concluzie, u n cadru de bază care plasează finanțarea pentru sănătate în contextul mai
larg al regulilor macroeconomice și fiscale și al managementului financiar public ar putea
contribui la susținerea unui dialog mai informat între liderii secto rului sănătății și autoritățile
publice . Totodată, î mbunătățirea stabilității finanțării, corelată cu reducerea constrângerilor
legate de punerea în comun a fondurilor și cu un control mai strict în domeniul achizițiilor
efectuate în sistemul sanitar, pot fi factori care să conducă la î mbunătățirea sistemelor de
sănătate.
1.2. Considerații generale privind finanțarea sănătății în România1.
Comparații europene.
Sistemele de sănătate din statele membre ale Uniunii Europene sunt finanțate fie prin
contribuții publice , fie p rin contribuții dir ecte. Fiecare stat membru și -a dezvoltat pr opriile
mecanisme de finanțare, supuse în permanență modificărilor urmare a faptului că, aceste state
sunt într -o continuă evoluție și schimbare, atât în ceea ce privește profilul bolilor cât și a
resurselor neces are vindecării și /sau ameliorării acestora.
În Europa nu există în prezent sisteme de sănătate care să fie finanțate exclusiv din
resurse publice sau private, finanțarea r ealizându -se din mai multe surse, îmbinând finanțarea de
la bugetul de stat, din asigurările sociale de sănătate publice și private, coplata sau plata directă a
serviciilor medicale de către pacienți. Deși aceste sisteme de finanțare diferă de la o țară la alta,
comun acestora este nevoia unui mecanism complex de finanțare a sănătății , de o forță de muncă
bine pregătită și plătită în mod adecvat, de informații fiabile pe care să se bazeze deciziile și
1 Pentru a avea o imagine cât mai completă asupra politicii de finanțare a sănătății în România, vom include în analiza și date
statistice aferente perioadei anterioare, 2010 -2012
Pagina 8 din 89
politicile în domeniul sănătății, precum și de logistica și tehnologia necesară pentru a livra
medicamente și servicii medicale de calitate.
Prin reglementările legale naționale, statele membre UE au instituit obligația plății unei
contribuții de asigurări sociale, astfel încât aceste sisteme să își poată real iza obiectivul principal,
respectiv , cel de a asigura asistența medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de
persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de
sănătate.
Mecanismele actuale care stau la baza acoperirii costurilor din sistemul de sănătate la
nivelul statelor membre UE, au la ba ză latura de solidaritate socială . Potrivit acestui principiu,
toți cetățenii, indiferent de veniturile pe care le realizează au dreptul la protejarea sănătății.
Sistemul de sănătate din România este finanțat din resurse financiare publice și private,
preponderența majo ritară fiind a celor publice, din acestea cea mai mare parte fiind administrată
de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Sursele de finanțare a
bugetului public de sănătate , la nivel național, sunt reprezentate de: bugetul de stat, bugetul
Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUAS), bugetele locale, veniturile
proprii, creditele externe, fondurile externe nerambursabile, donații și sponsorizări.
Deși finanțarea din resursele financiare publice reprezintă o importantă sursă de finanțare
a sistemului de sănătate, în România ca și în majoritatea țărilor din Europa, principala sursă de
venituri publice destinate sănătății sunt contribuțiile de asigurări sociale de sănătate . Astfel,
similar majorității statelor membre UE și în România funcționează un sistem de asigurări sociale
de sănătate, cu venituri din cote de asigurări de sănătate colectate într -un fond unic.
Utilizând baza de date a OMS privind cheltuielile de sănătate care pune la dispoziție date
comparab ile privind modelele naționale de sănătate la nivel global, observăm că în intervalul
2010 -2015, România a fost ultima dintre statele membre ale UE în ceea ce privește cheltuielile
pentru sănătate ca pondere în PIB. ( graficul 1.1.). După aproape dublarea î n perioada 1995 -2010
(de la o bază redusă), cheltuielile pentru sănătate din România ca pondere în PIB au scăzut
constant din 2010, de la 5,83% la 5, 28% în anul 2015 (tabelul 1.1.) . Totodată, în intervalul 2010 –
2015, cheltuielile totale pentru sănătate pe cap de locuitor în România au oscilat între
echivalentul a 964,16 USD (la PPC 2011) la nivelul anului 2010 și echivalentul a 979,02 USD în
anul 201 5, mult sub media UE de 3.337 USD la nivelul anului 2015 (graficul 1.2.) .
Pagina 9 din 89
Graficul 1.1. Ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB în România și câteva țări din UE,
2010 -2015 *
* estimări
Sursa: realizat de autor pe baza datelor OECD Health Statistics 2016; Eurostat Database; WHO, Global Health Expenditure
Database.
Tabelul 1.1. Tendințe în evoluția cheltuielilor pentru sănătate în România, în perioada 2010 -2015
Indicator 2010 2011 2012 2013 2014 2015 *
Cheltuieli de sănătate/cap de locuitor (USD la PPC
2011) 964,16 971,48 1005,04 1070,35 1079,25 979,02
Cheltuieli totale pentru sănătate (% din PIB) :
România 5,83 5,53 5,48 5,60 5,57 5,28
Media UE 9,6 9,5 9,6 9,9 10,0 9,9
Cheltuieli publice pentru sănătate (% din total
cheltuieli pentru sănătate) , din care: 80,35 79,22 80,27 80,78 80,4 80,28
FNUAS 65,22 65,36 66,95 66,78 67,24 68,57
Ministerul Sănătății 8,98 8,48 7,87 9,10 8,91 8,38
Bugete locale 5,11 4,67 4,66 3,10 2,98 2,28
Fonduri de la alte ministere și ONG -uri 1,04 0,71 0,80 1,80 1,27 1,05
Cheltuieli publice pentru sănătate (% din total
cheltuieli publice) -MS, bugete locale și alte surse 11,85 11,19 12,06 12,84 12,84 12,82
Cheltuielile de securitate socială pentru sănătate
(% din cheltuielile publice pentru sănătate) – FNUAS 80,7 82,51 83,37 81,58 81,58 81,56
Cheltuieli private pentru sănătate (% din cheltuieli
totale pentru sănătate) 19,57 20,78 19,73 19,22 19,6 19,72
Cheltuielile din buzunar (% din total cheltuieli pentru
sănătate) 19,21 20,32 19,14 18,66 18,87 18,88
Asigurări private (% din cheltuielile private pentru
sănătate) 0,37 0,63 0,96 0,73 0,72 0,76
Cheltuielile din buzunar (% din cheltuielile private
pentru sănătate) 98,16 97,79 96,99 97,08 96,3 96,42
*estimări
Sursa: Prelucrare pe baza datelor: World Health Organisation, Health expenditure ratios, 2010 -2014 ; OECD, Health
expenditure 2015 și Health at a Glance: Europe 2016 – © OECD 2016 ; INS Sistemul conturilor de sănătate, 2009 -2014 10.7 10.7 10.8 10.9 11.1 11.0 11.0 10.7 10.8 10.9 11.0 11.1
9.0 8.8 8.8 8.8 9.1 9.1
5.83 5.53 5.48 5.6 5.57 5.28 9.6 9.5 9.6 9.9 10.0 9.9
4681012
2010 2012 2014% GDP Franta Germania Italia Romania EU28
Pagina 10 din 89
Graficul 1.2 . Cheltuielile pentru sănătate/cap de locuitor în USD (PPC 2011), în anul 2015
Sursa: realizat de autor pe baza datelor: OECD Health Statistics 2016; Eurostat Database; WHO, Global Health Expenditure
Database.
Așa cum se observă din datele prezentate în tabelul 1.1., s istemul sanitar românesc este
finanțat din patru surse principale :
– fondurile naț ionale de asigurări de sănătate;
– bugetul de stat;
– bugetele locale și
– plăți ”din buzunar”2.
Asigurările private de sănătate sunt extrem de reduse ca și pondere în total cheltuieli
private pentru sănătate (variind de la 0,37% în anul 2010 la 0,76% în anul 2015).
Din graficul 1.3. se observă că cea mai importantă sursă de venituri pentru cheltuielile de
sănătate este reprezentată de FNUAS , reprezentând între 65,22% (2010) și 68,57% (2015) din
totalul cheltuielilor , urmate de plățile ”din buzunar” pe locul al doilea, apoi de fondur ile
Ministerului Sănătății și bugetele loca le.
2 orice cheltuială directă pentru sănătate a gospodăriilor, inclusiv gratuități și plăți în natură, către practicienii din dome niul
sănătății și furnizorii de produse farmaceutice, aparate terapeutice și alte bunuri și servicii al căror scop principal este de a
contribui la restabilirea sau îmbunătățirea stării de sănătate a persoanelor sau grupurilor de populație.
6069
4083 3858 3954
3256 3461 3811
3239 3153 2925 2709 2612
2243 2022 1985 1719 1558 1879
1208
843 1488
1102 1119 1222 1082 1001 712 747 773 721 922 770
1450 1086 717
938 858
776 877 725
729 916 855
661 802 342
787
1048 359
543 518 396 428 329 618 490 206 4177
4011 3701
3586 3337
2971 2939
2839
2380 2360 2220 1995 1891 1847 1645 1636 1618 1511
1330 1330 1236
[VALOARE]
0100020003000400050006000Public/obligatoriu Privat/voluntar
Pagina 11 din 89
Graficul 1.3. Evoluția c heltu ielilor pentru sănătate, în funcție de sursa veniturilor , în
perioada 2010 -2015
Sursa: Realizat de autor pe baza: World Health Organisation, Health expenditure ratios, 2010 -2014 ; OECD, Health expenditure
2015 și Health at a Glance: Europe 2016 – © OECD 2016 ; INS Sistemul conturilor de sănătate, 2009 -2014
Conform datelor preluate din conturilor naționale de sănătate (OMS, 2016 b), peste 80%
din cheltuielile publice pentru sănătate provin din fondurile naționale de asigurări de sănătate .
În ce privește fondurile Ministerului Sănătății , acestea sunt utilizate cu precădere pentru
implementarea programelor naționale de prevenire a sănătăți i și pentru investiții .
65.22%
8.98% 5.11% 1.04%
19.21% 2010
FNUAS
Ministerul Sănătății
Bugete locale
Fonduri de la alte
ministere și ONG -uri
Cheltuielile din
buzunar
65.36%
8.48% 4.67% 0.71%
20.32% 2011
FNUAS
Ministerul Sănătății
Bugete locale
Fonduri de la alte
ministere și ONG -uri
Cheltuielile din
buzunar
66.95%
7.87% 4.66% 0.80%
19.14% 2012
FNUAS
Ministerul Sănătății
Bugete locale
Fonduri de la alte
ministere și ONG -uri
Cheltuielile din
buzunar
66.78%
9.10% 3.10% 1.80%
18.66% 2013
FNUAS
Ministerul Sănătății
Bugete locale
Fonduri de la alte
ministere și ONG -uri
Cheltuielile din
buzunar
67.24%
8.91% 2.98% 1.27%
18.87% 2014
FNUAS
Ministerul Sănătății
Bugete locale
Fonduri de la alte
ministere și ONG -uri
Cheltuielile din
buzunar
68.57%
8.38% 2.28% 1.05%
18.88% 2015 (estimări)
FNUAS
Ministerul Sănătății
Bugete locale
Fonduri de la alte
ministere și ONG -uri
Cheltuielile din
buzunar
Pagina 12 din 89
Bugetele locale efectuează plăți pentru întreținere și reparații, iar plățile”din buzunar”
constau în principal în plăți directe pentru serviciile oferite de furnizorii privați și co -plăți pentru
alte servicii. Aceste plăți nu sunt întodeauna vizibile în statistici, însă cuantumul lor este
considerabil, mărind vulnerabilitatea financiară a populației (graficul 1.4.).
Graficul 1.4 . Cheltuieli directe pentru sănătate ”din buzunar” (% din total cheltuieli pentru
sănătate), evoluție comparativă România -media UE, 2010 -2015
** estimări
Sursa: realizat de autor pe baza datelor furnizate de Banca Mondială, http://data.worldbank.org/indicator
În ce privește cheltuielile private pentru sănătate, a șa cum se observă din datele
prezentate (tabelul 1.1.) , acestea au osilat între 19,57 % în anul 2010 și 19,72 % în anul 2015 din
totalul bugetului sanitar, și ținând cont că cea mai ma re parte din aceste cheltuieli reprezintă
cheltuieli ”din buzunar”, putem afirma că, aceasta constituie una dintre cele mai mari contribuții
directe la sănătate dintre toate statele Uniunii Europene.
Consecința firească a acestei situații este reducerea accesului la serviciile de sănătate
necesare, în special a populației cu venituri reduse. Mai mult, studii ale Băncii Mondiale arată că
plățile directe pentru serviciile de sănătate, în special pentru tratamentul spitalicesc, oficial și
neoficial – au dus chiar la sărăcirea unor persoane.
2010 2011 2012 2013 2014 2015**
Zona Euro 14.34 14.4 14.39 14.11 14.25 14.37
UE 14.07 14.01 13.99 13.84 13.94 13.86
Romania 19.21 20.32 19.14 18.66 18.87 18.880510152025
Zona Euro UE Romania
Pagina 13 din 89
1.3. Analiza comparativă a execuției bugetare la nivelul M inisterului
Sănătății , în perioada 2012 -2015
În cadrul acestui subcapitol, în vederea analizei execuției bugetare la nivelul Ministerului
Sănătății, pentru perioada 2012 -2015, datele au fost preluate din Legile bugetului de stat pentru
anii 2012 -2015 3 (prevederile bugetare inițiale și realizările), p recum și din rapoartele de audit
financiar întocmite în urma misiunilor întreprinse de către auditorii publici externi ai Curții de
Conturi (prevederile bugetare definitive și cheltuielile efective).
Obiectivele reformelor în sănătate trebuie să urmărească îmbunătățirea calității și
accesului la servicii, alături de ameliorarea mecanismelor de control al costurilor. De aceea,
România are nevoie de mai multe resurse în sistemul de sănătate , cu precădere în componenta de
asigurări sociale. Situația actuală – în care cca 7 milioane de contribuabili finanțează cheltuielile
cu cca 19 milioane de asigurați – nu este sustenabilă pe termen lung, mai ales dacă ținem cont de
tendințele certe de îmbătrânire a populației și de tendința de sincronizare cu nivelul cheltui elilor
din statele Uniunii Europene.
Îmbunătățirea calității și accesului presupune contractarea mai multor furnizori de servicii
medicale, încurajarea concurenței între aceștia, diversificarea serviciilor, utilizarea mai multor
echipamente performante, investiții în imobile și salarii mai ma ri pentru personalul sanitar. Or,
toate acestea nu pot fi în mod realist obținute cu resursele actuale .
În ce privește Ministerul Sănătății , acesta își constituie bugetul din :
a) sume provenite de la bugetul de stat;
b) venituri proprii;
c) fonduri externe nerambu rsabile ,
proporția co vârșitoare provenind de la bugetul de stat (graficul 1.5).
3 Bugetul inițial al MS pe anul 2012 a fost aprobat conform Legii bugetului de stat nr. 293/2011; Bugetul inițial al MS pe anul
2013 a fost aprobat conform Legii bugetului de stat nr. 5/2013; Bugetul inițial al MS pe anul 2014 a fost aprobat conform Leg ii
bugetului de stat nr. 356/2013; Bugetul inițial al MS pe anul 2015 a fost aprobat conform Legii bugetului de stat nr. 186/2014 .
Pagina 14 din 89
Graficu l 1.5. Evoluția ponderii surselor de finanțare ale Ministerului Sănătății în totalul
finanțării, în perioada 2012 -2015
Sursa: realizat de autor pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară pe total și titluri de cheltuieli, 2012 -2015 –
Ministerul Sănătății
Se observă astfel, o creștere a ponderii sumelor primite de la bugetul de stat, de la 65,69%
în anul 2012 la 84,57% în anul 2015, concomitent cu reducerea veniturilor proprii ale
Ministerului Sănătății, de la 34,31% în anul 2012 la 15,08% în anul 2015.
În perioada 2012 -2015, veniturile și cheltuielile Ministerului Sănătății au înregistrat o
evoluție sinuoasă, în anii 2013 și 2014 înregistrându -se cele mai mici venituri proprii și cele mai
mari cheltuieli. În mod sintetic, acestea sunt prezentate în tabelul 1.2 și graficul 1.6.
Tabelul 1.2. Evoluția indicatorilor bugetari ai Ministerului Sănătății, în perioada
2012 -2015 (încasări realizate/plăți efectuate) -lei
Indicator 2012 2013 2014 2015
TOTAL VENITURI 1.497.506.436 1.272.080.213 1.292.760.842 1.335.117.373
Venituri -Buget de stat 0,00 0,00 0,00 0,00
Venituri proprii 1.497.506.436 1.272.080.213 1.292.760.842 1.335.117.373
TOTAL CHELTUELI 4.698.682.110 9.634.595.004 7.655.808.722 6.482.306.242
Cheltuieli buget de stat 3.086.351.773 8.327.459.864 6.493.976.374 5.482.118.948
Cheltuieli -venituri proprii 1.612.330.337 1.307.135.140 1.159.930.462 977.805.276
Cheltuieli -fonduri externe
nerambursabile – – 1.901.886 22.382.018
EXCEDENT/DEFICIT
(Vproprii-Cheltuieli venituri proprii ) -114.823.901 -35.054.927 132.830.380 357.312.097
Rata Excedent
(deficit)/Total venituri -7,67% -2,76% 10,27% 26,76%
Sursa: prelucrare pe baza datelor preluate din Anexa 3 la Legea Bugetului de stat: 293/2011, 5/2013, 356/2013, 186/2014
2012 2013 2014 2015
Buget de stat 65.69 86.43 84.82 84.57
Fonduri externe
nerambursabile0.00 0.00 0.03 0.35
Venituri proprii 34.31 13.57 15.15 15.08
TOTAL 100.00 100.00 100.00 100.000.0020.0040.0060.0080.00100.00120.00
Buget de stat
Fonduri externe
nerambursabile
Venituri proprii
TOTAL
Linear (Buget
de stat)
Linear (Venituri
proprii)
Pagina 15 din 89
Tabelul 1.3. Variația absolută și procentuală a i ndicatorilor bugetari, 2012 -2015
Indicator Variatie absoluta (lei)
Variatie procentuala
2013/2012 2014/2013 2015/2014 2013/2012 2014/2013 2015/2014
TOTAL VENITURI -225.426.223 20.680.629 42.356.531 -15,05% 1,63% 3,28%
Venituri -Buget de stat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Venituri proprii -225.426.223 20.680.629 42.356.531 -15,05% 1,63% 3,28%
TOTAL CHELTUELI 4.935.912.894 -1.978.786.282 -1.173.502.480 105,05% -20,54% -15,33%
Cheltuieli buget de stat 5.241.108.091 -1.833.483.490 -1.011.857.426 169,82% -22,02% -15,58%
Cheltuieli -venituri proprii -305.195.197 -147.204.678 -182.125.186 -18,93% -11,26% -15,70%
Cheltuieli -fonduri externe
nerambursabile – 1.901.886 20.480.132 – – 1.076,83%
EXCEDENT/DEFICIT 79.768.974 167.885.307 224.481.717 -69,47% -478,92% 169,00%
Sursa: calculat pe baza datelor din tabelul 1.2.
Din analiza datelor prezentate rezultă că în anul 2013 au fost realizate cele mai mici
venituri, iar cheltuielile au fost cele mai mari, comparativ cu ceilalți ani. Astfel, veniturile realizate
în anul 2013 au scăzut cu 15,05% față de anul 2012, concomitent cu o creștere a cheltuielilor cu
105,05%. În anul 2014, veniturile au crescut cu 1,63% față de cele realizate în anul 2013,
concomitent cu o reducere a cheltuielilor cu 20,54%, iar în anul 2015 creșterea veniturilor a fost c u
3,28% față de cele realizate în anul 2014 , concomitent cu reducerea cheltuielilor cu 15,33% a
cheltuielilor (variația absolută și procentuală este prezentată în tabelul 1.3).
În perioada 2012 –2013 Ministerul Sănătății a încheiat contul de execuție cu def icit, iar în
perioada 2014 -2015 a înregistrat excedent e în sumă absolute de 132.830.380 lei, respectiv
357.312.097 lei.
Graficul 1.6. Evoluția veniturilor și cheltuielilor Ministerului Sănătății,
în perioada 2012 -2015 (încasări realizate/plăți efectuate)
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din Anexa 3 la Legea Bugetului de stat: 293/2011, 5/2013, 356/2013, 186/2014 -2,000,00002,000,0004,000,0006,000,0008,000,00010,000,00012,000,000
2012 2013 2014 2015Venituri proprii
TOTAL CHELTUELI
Cheltuieli buget de
stat
Cheltuieli-venituri
proprii
EXCEDENT/DEFICIT
Linear (Venituri
proprii)
Linear (TOTAL
CHELTUELI)
Pagina 16 din 89
Analizând contul de execuție bugetară pe total surse (buget de stat, venituri proprii și
fonduri nerambu rsabile), prezentat în Anexa 1, se observă că gradul de realizare al cheltuielilor
totale (plăți nete/prevederi finale) a variat între 85,18% în anul 2012 și 93,09% în anul 2015,
rezultând economii de cheltuieli față de creditele bugetare definitive aprobate.
Graficul 1.7. G radul de realizare al cheltuielilor totale (total surse), în perioada 2012 -2015
Sursa: realizat de autor pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară pe total și titluri de cheltuieli, 2012 -2015 –
Ministerul Sănătății
Analizate în structură, î n cheltuielile totale, cea mai mare pondere o au, pe tot intervalul
analizat , cheltuielile curente (intre 94,74% si 98,42%) . Cheltuielile de capital au o pondere
extrem de redusă, de maxim 5,26% atinsă în anul 2012. Această situație arată o structură
dezechilibrată care arată nivel redus al investițiilor efectuate .
Tabelul 1.4. Structura cheltuielilor totale (pe total surse), în intervalul 2012 -2015
Indicator Structura Cheltuieli totale (credite bugetare inițiale)
2012 2013 2014 2015
Cheltuieli curente 94,74% 97,52% 98,52% 97,37%
Cheltuieli de capital 5,26% 2,48% 1,48% 2,63%
Structura Cheltuieli curente (credite bugetare inițiale)
2012 2013 2014 2015
Cheltuieli de personal 3,96% 6,98% 9,49% 11,36%
Bunuri si servicii 20,01% 16,69% 17,82% 27,05% TOTAL CHELTUIELI Cheltuieli curente Cheltuieli de capital
2012 85.18% 85.23% 87.49%
2013 96.36% 96.60% 91.90%
2014 96.20% 96.84% 63.97%
2015 93.09% 93.69% 65.48%0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
2012 2013 2014 2015
Pagina 17 din 89
Transferuri între unități ale
administrației publice 72,17% 75,36% 71,75% 58,63%
Alte transferuri 0,06% 0,14% 0,05% 0,73%
Fonduri nerambursabile 0,35% 0,25% 0,27% 0,34%
Alte cheltuieli 0,00% 0,00% 0,00% 0,01%
Finanțări rambursabile 3,45% 0,58% 0,61% 1,88%
Structura Cheltuieli totale (credite bugetare definitive)
2012 2013 2014 2015
Cheltuieli curente 95,75% 98,32% 98,29% 98,25%
Cheltuieli de capital 4,25% 1,68% 1,71% 1,75%
Structura Cheltuieli curente (credite bugetare definitive)
2012 2013 2014 2015
Cheltuieli de personal 3,92% 6,75% 9,71% 11,60%
Bunuri si servicii 20,67% 15,20% 23,61% 28,51%
Transferuri între unități ale
administrației publice 72,68% 76,87% 65,23% 56,40%
Alte transferuri 0,10% 0,10% 0,07% 0,54%
Fonduri nerambursabile 0,34% 0,22% 0,41% 2,35%
Alte cheltuieli 0,00% 0,00% 0,01% 0,08%
Finanțări rambursabile 2,29% 0,86% 0,97% 0,51%
Structura Cheltuieli totale (plăți nete)
2012 2013 2014 2015
Cheltuieli curente 95,80% 98,56% 98,94% 98,88%
Cheltuieli de capital 4,37% 1,60% 1,14% 1,23%
Structura Cheltuieli curente (plăți nete)
2012 2013 2014 2015
Cheltuieli de personal 4,33% 6,87% 9,92% 12,26%
Bunuri si servicii 22,44% 14,85% 23,17% 27,84%
Transferuri între unități ale
administrației publice 70,71% 77,17% 65,59% 57,50%
Alte transferuri 0,12% 0,11% 0,07% 0,16%
Fonduri nerambursabile 0,37% 0,13% 0,24% 1,74%
Alte cheltuieli 0,00% 0,00% 0,01% 0,01%
Finanțări rambursabile 2,03% 0,88% 0,99% 0,48%
Sursa: prelucrări pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară pe total și titluri de cheltuieli, 2012 -2015 –
Ministerul Sănătății
Indicatorii analitici prevăzuți în bugetele iniți al aprobate au fost rectificați, fie prin
majorare (în cazul cheltuielilor curente , cu excepția anului 2014 ), fie prin diminuare (în cazul
cheltuielilor de capital , cu excepția anului 2014 ), astfel încât per total, cheltuielile totale definitiv
aprobate au fost majorate în toți cei 4 ani analizați ( a se vedea rata prevederi fina le/prevederi
inițiale – graficul 1.9) . Acest rezultat a fost posibil ca urmare a unor proiecte de reglementări
(H.G., O.G.) în vederea obținerii de credite bugetare suplimentare, în scopul realizării unor
obiective din programele naționale de sănătate.
Pagina 18 din 89
Graficul 1.8. Situația creditelor bugetare inițiale/definitive și a plăților nete
în perioada 2012 -2015
Sursa: realizat pe baza datelor din Anexa 1
Graficul 1.9. Rata credite definitive /credite inițiale, 2012 -2015
Sursa: realizat pe baza datelor din Anexa 1
Pe ani, variația absolută și procentuală a creditelor inițiale și finale , precum și a plăților
nete este prezentată în tabelul 1.5., tabelul 1. 6. și tabelul 1. 7.
050,000100,000150,000200,000250,000300,000350,000
02,000,0004,000,0006,000,0008,000,00010,000,00012,000,000
Credite inițiale
Credite definitive
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitive
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitive
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitive
Plăți nete
2012 2013 2014 2015TOTAL
CHELTUIELI
Cheltuieli
curente
Cheltuieli de
capital
Linear
(Cheltuieli
curente)
Linear
(Cheltuieli de
capital)
2012 2013 2014 2015
TOTAL CHELTUIELI 100.86% 115.18% 100.01% 102.40%
Cheltuieli curente 101.93% 116.13% 99.77% 103.32%
Cheltuieli de capital 81.56% 77.88% 115.58% 68.17%0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%140.00%
TOTAL CHELTUIELI Cheltuieli curente Cheltuieli de capital
Pagina 19 din 89
Tabelul 1. 5. Variația absolută și procentuală a creditelor bugetare inițiale
Denumire indicator Variație absolută (mii lei) Variaț ie procentual ă
2013/2012 2014/2013 2015/2014 2013/2012 2014/2013 2015/2014
TOTAL CHELTUIELI 3.210.925 -722.334 -1.157.282 58,71% -8,32% -14,54%
Cheltuieli curente, din care 3.283.461 -625.087 -1.218.030 63,37% -7,38% -15,54%
Cheltuieli de personal 385.862 153.092 8.366 188,24% 25,91% 1,12%
Bunuri si servicii 375.853 -15.148 393.711 36,26% -1,07% 28,18%
Transferuri între unități ale
administrației publice 2.639.357 -753.956 -1.742.764 70,57% -11,82% -30,98%
Alte transferuri 9.000 -8.000 44.600 300,00% -66,67% 1.115,00%
Fonduri nerambursabile 3.193 – 807 17,54% 0,00% 3,77%
Alte cheltuieli – – 600 – – –
Finanțări rambursabile -129.804 -1.075 76.650 -72,51% -2,18% 159,22%
Cheltuieli de capital -72.536 -97.247 60.748 -25,22% -45,22% 51,56%
Sursa: calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară pe total și titluri de cheltuieli,
2012 -2015 – Ministerul Sănătății
Astfel, din datele prezentate, se observă că în anul 2013, creditele bugetare inițiale aferente
cheltuielilor totale au crescut cu 3 .210.925 mii lei fa ță de anul 2012, respectiv cu 58,71% , iar în
2014 și 2015 acestea au scăzut cu 8,32%, respectiv 14,54%. Se observă astfel, că cea mai mare
variație în sensul creșterii, s -a înregistrat la ”Alte transferuri” și la ”Cheltuielile de personal”.
Tabelul 1. 6. Variația absolută și pro centuală a creditelor bugetare definitive ,
2012 -2015
Denumire indicator Variație absolută (mii lei) Variație procentuală
2013/2012 2014/2013 2015/2014 2013/2012 2014/2013 2015/2014
TOTAL CHELTUIELI 4.481.639 -2.039.791 -994.676 81,24% -20,40% -12,50%
Cheltuieli curente, din
care 4.548.723 -2.008.475 -980.227 86,12% -20,43% -12,53%
Cheltuieli de personal 456.889 95.734 34.398 220,89% 14,42% 4,53%
Bunuri si servicii 402.421 352.708 104.040 36,87% 23,61% 5,63%
Transferuri între unități
ale administrației publice 3.717.924 -2.454.607 -1.243.191 96,85% -32,48% -24,37%
Alte transferuri 4.698 -4.500 31.266 88,36% -44,93% 566,93%
Fonduri nerambursabile 3.193 10.857 128.818 17,54% 50,73% 399,35%
Alte cheltuieli – 563 5.137 – – 912,43%
Finanțări rambursabile -36.402 -9.230 -40.695 -30,06% -10,90% -53,91%
Cheltuieli de capital -67.084 -31.316 -14.449 -28,60% -18,70% -10,61%
Sursa: calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară pe total și titluri de cheltuieli,
2012 -2015 – Ministerul Sănătății
Din datele prezentate, se observă că în anul 2013, creditele bugetare definitive aferente
cheltuielilor totale au crescut cu 4.481.639 mii lei fa ță de anul 2012, respectiv cu 81,24 %, iar în
Pagina 20 din 89
2014 și 2015 acestea au scăzut cu 20,4%, respectiv 12,5%. Se observă astfel, că cea mai mare
variație în s ensul creșterii, s -a înregistrat la ”Alte transferuri” și la ”Cheltuielile de personal”.
O situație similară se înregistrează și în ceea ce privește plățile nete care, pentru
cheltuielile curente, au înregistrat o variație de 110,95% în anul 2014 față de a nul 2013, cea mai
mare creștere înregistrând -o cheltuielile de personal (graficul 1.10) și transferurile între unitățile
administrației publice (graficul 1.11), în timp ce cheltuielile de capital au cunoscut o reducere cu
43,41% la nivelul anului 2013 și c u 24,99% la nivelul anului 2014 (graficul 1.12).
Tabelul 1.7 . Variația absolută și pro centuală a plăților nete , 2012 -2015
Denumire indicator Variație absolută (mii lei) Variație procentuală
2013/2012 2014/2013 2013/2012 2014/2013 2013/2012 2014/2013
TOTAL CHELTUIELI 4.935.913 -1.978.787 -1.173.502 105,05% -20,54% -15,33%
Cheltuieli curente, din care 4.994.602 -1.921.140 -1.165.169 110,95% -20,23% -15,38%
Cheltuieli de personal 457.178 99.616 34.386 234,56% 15,28% 4,57%
Bunuri si servicii 400.463 344.622 29.498 39,65% 24,43% 1,68%
Transferuri între unități ale
administrației publice 4.145.250 -2.359.725 -1.282.782 130,23% -32,20% -25,82%
Alte transferuri 4.701 -4.494 4.808 88,85% -44,98% 87,45%
Fonduri nerambursabile -4.596 6.275 93.175 -27,68% 52,24% 509,54%
Alte cheltuieli 0 519 126 24,28%
Finanțări rambursabile -8.394 -7.953 -44.380 -9,17% -9,56% -58,99%
Cheltuieli de capital -51.288 -66.826 -7.399 -24,99% -43,41% -8,49%
Sursa: calcule realizate de autor pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară pe total și titluri de cheltuieli,
2012 -2015 – Ministerul Sănătății
Graficul 1.10. Evoluția cheltuielilor de personal (credite bugetare inițiale, definitive și plăți
nete) pe total surse, în perioada 2012 -2015
Sursa: realizat de autor pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară pe total și titluri de cheltuieli, 2012 -2015 –
Ministerul Sănătății 0100,000200,000300,000400,000500,000600,000700,000800,000900,000
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
2012 2013 2014 2015Cheltuieli de personal
Pagina 21 din 89
Graficul 1.11. Evoluția cheltuielilor de capital (credite bugetare inițiale, definitive și plăți
nete) pe total surse, în perioada 2012 -2015
Sursa: realizat de autor pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară pe total și titluri de cheltuieli, 2012 -2015 –
Ministerul Sănătății
Graficul 1.1 2. Evoluția transferurilor între unități ale administrației publice
(credite bugetare inițiale, definitive și plăți nete), în perioada 2012 -2015
Sursa: realizat de autor pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară pe total și titluri de cheltuieli, 2012 -2015 –
Ministerul Sănătății
Ținând cont de sursele de finanțare ale Ministerului Sănătății , analiza execuției bugetar e
va fi extinsă prin:
– analiza contului de execuție al bugetului de stat centralizat;
– analiza contului de ex ecuție al veniturilor proprii.
050,000100,000150,000200,000250,000300,000350,000
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
2012 2013 2014 2015Cheltuieli de capital
01,000,0002,000,0003,000,0004,000,0005,000,0006,000,0007,000,0008,000,000
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
Credite inițiale
Credite definitve
Plăți nete
2012 2013 2014 2015Transferuri între unități ale administrației publice
Pagina 22 din 89
1.3.1. Analiza contului de execuție a bugetului de stat centralizat
Categoriile de cheltuielile pentru sănătate finanțate de la bugetul de stat se împart în 3
categorii, astfel:
(1) Transferuri în bugetul FNUASS;
(2) Sănătate;
(3) Asigurări și asistență socială.
O situație comparativă a cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat este prezentată în tabelul 1.8.
Tabelul 1.8 . Situația cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat, 2012 -2015, mii lei
Indicator 2012 2013
Credite
bugetare
inițiale Credite
bugetare
definitive Plăți
nete Credite
bugetare
inițiale Credite
bugetare
definitive Plăți
nete
TOTAL, din care: 3.622.748 3.669.897 3.086.352 7.226.673 8.544.536 8.327.460
1.Transfer
FNUASS 409.999 552.753 552.753 3.719.251 4.996.609 4.915.089
2.Sănătate 2.292.749 2.197.144 2.126.299 2.528.922 2.747.927 2.646.478
Asigurări și
asistență socială 920.000 920.000 407.300 978.500 800.000 765.893
Indicator 2014 2015
Credite
bugetare
inițiale Credite
bugetare
definitive Plăți
nete Credite
bugetare
inițiale Credite
bugetare
definitive Plăți
nete
TOTAL, din care: 6.738.466 6.625.432 6.493.976 5.536.112 5.638.481 5.482.118
1.Transfer
FNUASS 3.088.062 2.794.003 2.727.506 1.335.965 1.213.633 1.213.633
2.Sănătate 2.850.404 3.105.429 3.042.334 3.474.147 3.743.848 3.595.707
Asigurări și
asistență socială 800.000 726.000 724.136 726.000 681.000 672.778
Sursa: prelucrare pe baza datelor preluate din Anexa 3 la Legea Bugetului de stat: 293/2011, 5/2013, 356/2013, 186/2014
Pagina 23 din 89
Graficul 1.13. Situația cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat, 2012 -2015
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din Anexa 3 la Legea Bugetului de stat: 293/2011, 5/2013, 356/2013, 186/2014
01,000,0002,000,0003,000,0004,000,0005,000,0006,000,000
2012 2013 2014 2015Transfer FNUASS
Credite initiale Credite definitive
Plati nete Linear (Credite initiale)
Linear (Credite definitive) Linear (Plati nete)
01,000,0002,000,0003,000,0004,000,000
2012 2013 2014 2015Sănătate
Credite initiale Credite definitive
Plati nete Linear (Credite initiale)
Linear (Credite definitive) Linear (Plati nete)
0200,000400,000600,000800,0001,000,0001,200,000
2012 2013 2014 2015Asigurări și asistență socială
Credite initiale Credite definitive
Plati nete Linear (Credite initiale)
Linear (Credite definitive) Linear (Plati nete)
Pagina 24 din 89
Analiza structurii cheltuielilor în intervalul 2012 -2015, relevă că cea mai ridicată pondere
în totalul cheltuielilor (plăți nete) au avut -o transferurile către FNUASS în anii 2013 și 2015, iar
în anii 2012 și 2014 -cheltuielile de la capitolul Sănătate.
Tabelul 1.9 . Structura cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat, 2012 -2015, mii lei
Indicator Structura
Credite
inițiale Structura
Credite
definitive Structura
Plăți nete Structura
Credite
inițiale Structura
Credite
definitive Structura
Plăți nete
2015 2014
TOTAL, din care:
1.Transfer FNUASS 51,47% 58,48% 59,02% 45,83% 42,17% 42,00%
2. Sănătate 34,99% 32,16% 31,78% 42,30% 46,87% 46,85%
Asigurari si asistenta social ă 13,54% 9,36% 9,20% 11,87% 10,96% 11,15%
Indicator Structura
Credite
inițiale Structura
Credite
definitive Structura
Plăți nete Structura
Credite
inițiale Structura
Credite
definitive Structura
Plăți nete
2013 2012
TOTAL, din care:
1.Transfer FNUASS 51,47% 58,48% 59,02% 11,32% 15,06% 17,91%
2. Sănătate 34,99% 32,16% 31,78% 63,29% 59,87% 68,89%
Asigurari si asistenta social ă 13,54% 9,36% 9,20% 25,40% 25,07% 13,20%
Sursa: Prelucrări ale autorului pe baza Rapoartelor de audit financiar asupra contului anual de execuție al bugetului de stat ,
2012,2013,2014 și 2015
Grafic, contul de execuție a bugetului de stat se prezintă în graficul 1.14 .
Din analiza datelor prezen tate, rezultă că :
– creditele bugetare definitiv aprobate pe anul 2013, în sumă de 8.544.536 mii lei, au fost mai
mari decât creditele bugetare aprobate inițial, în sumă de 7.226.673 mii le i, cu suma de
1.317.863 mii lei;
– comparativ cu anul 2012, creditele bugetare definitive aprobate în anul 2013, în sumă de
8.544.536 mii lei, au fost mai mari cu 4.874.639 mii lei față de creditele bugetare definitive
aprobate în anul 2012 , în sumă de 3.669.897 mii lei;
– creditele bugetare definitiv aprobate pe anul 2014 , au fost mai mici decât cred itele bugetare
aprobate inițial;
– comparativ cu anul 2013, creditele bugetare definitive aprobate în anul 201 4, au fost mai
mici față de creditele bugetare definitive aprobate în anul 201 3;
Pagina 25 din 89
– în fine, creditele bugetare definitiv ap robate în anul 2015 au fost mai mari decât creditele
inițial aprobate, iar comparativ cu anul anterior, au cunoscut o reducere cu 986.951 mii lei.
Graficul 1.14 . Contul de execuție a bugetului de stat – centralizat
Sursa: Prelucrare a autorului pe baza informațiilor din Rapoartele de audit financiar asupra contului anual de execuție al
bugetului de stat, 2012,2013,2014 și 2015
În ceea ce privește cheltuielile aprobate pentru capitolul “Sănătate”, acestea au fost mai
mari în anul 2013 față de an ul 2012 cu 550.783 mii lei. Creșterea creditelor bugetare definitive a
fost influențată de creșterea transferurilor aprobate din bugetul de stat în bugetul FNUASS cu 0 1,000,000 2,000,000 3,000,000 4,000,000 5,000,000 6,000,000Credite definitiveAngajamente bugetarePlăți nete Cheltuieli efectiveCredite definitiveAngajamente bugetarePlăți nete Cheltuieli efectiveCredite definitiveAngajamente bugetarePlăți nete Cheltuieli efectiveCredite definitiveAngajamente bugetarePlăți nete Cheltuieli efective2012 2013 2014 2015
ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA 2. SĂNĂTATE 1. TRANSFER FNUASS
Pagina 26 din 89
4.443.856 mii lei, de la 552.753 mii lei aprobat în anul 2012 la 4.996.609 mii lei aprobat în anul
2013. În anii 2014 -2015 s -a menținut aceeași tendință. Astfel, cheltuielile aprobate în anul 2015 au
fost mai mari ( 3.743.848 mii lei) față de anul 2014 (3.105.429 mii lei) cu 638.419 mii lei.
Diminuarea creditelor bugetare definitive a fost influențată de scăderea transferurilor aprobate din
bugetul de stat în bugetul FNUASS cu 1.580.370 mii lei, de la 2.794.003 mii lei aprobat în anul
2014 la 1.213.633 mii lei aprobat în anul 2015.Gradul de realizare al bugetului aprobat în anul 201 5
a fost de 97,22%.
Tabelul 1.10. Structura cheltuielilor curente în cadrul capitolului”Sănătate”, 2012 -2015
Structura Cheltuielilor curente 2012 2013
Credite
inițiale Credite
definitive Plăți
nete Credite
inițiale Credite
definitive Plăți
nete
– Cheltuieli de personal 9,02% 9,40% 9,65% 23,05% 23,69% 24,36%
– Cheltuieli cu bunuri și servicii 35,46% 37,77% 37,93% 43,86% 42,97% 41,94%
– Transfer. între unități ale adm.
publice 45,89% 45,65% 46,61% 29,77% 29,09% 29,72%
– Alte transferuri 0,14% 0,26% 0,27% 0,48% 0,37% 0,38%
– Fonduri externe
nerambursabile 0,88% 0,90% 0,85% 0,86% 0,78% 0,45%
– Finanțare rambursabilă 8,62% 6,01% 4,69% 1,98% 3,11% 3,15%
– Alte cheltuieli – burse
TOTAL 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
2014 2015
Structura Cheltuielilor curente Credite
inițiale Credite
definitive Plăți
nete Credite
inițiale Credite
definitive Plăți
nete
– Cheltuieli de personal 25,84% 24,12% 24,48% 21,56% 20,99% 21,72%
– Cheltuieli cu bunuri și servicii 43,11% 46,12% 45,80% 42,19% 41,64% 41,69%
– Transfer. între unități ale adm.
publice 28,45% 26,40% 26,51% 30,55% 32,60% 32,94%
– Alte transferuri 0,14% 0,18% 0,18% 1,42% 0,99% 0,29%
– Fonduri externe
nerambursabile 0,76% 0,73% 0,54% 0,64% 2,69% 2,49%
– Finanțare rambursabilă 1,70% 2,44% 2,47% 3,63% 0,93% 0,86%
– Alte cheltuieli – burse 0,02% 0,02% 0,02% 0,15% 0,02%
TOTAL 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Sursa: Prelucrare a autorului pe baza informațiilor din Rapoartele de audit financiar asupra contului anual de execuție al
bugetului de stat, 2012,2013,2014 și 2015
Așa cum se observă, p onderea cea mai mare în cadrul capitolului „Sănătate” au avut -o
cheltuielile cu bunurile și serviciile (41,94 % în anul 2013, 45,80% în anul 2014 și 41,69% în anul
2015) și Transferurile între unități ale administrației publice – 46,61 % în anul 2012 .
Pagina 27 din 89
1.3.2. Analiza contului de execuție a veniturilor proprii
Venituri le proprii ale Ministerului Sănătății se constituie în principal din :
– Potrivit art. 361 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății , actualizată, în
scopul îmbunătățirii finanțării sistemului de sănătate, precum și pentru combaterea
consumului excesi v de produse din tutun și băuturi alcoolice, altele decât vinul și berea,
începând cu semestrul II 2006, a fost introdusă așa numita taxă pe viciu , prin instituirea unor
contribuții plătite de persoanele juridice care produc sau importă astfel de produse sau care
realizează încasări din activități publicitare la acestea, contribuții ce se constituie ca venit
propriu al Ministerului Sănătății ;
– Potrivit art. 9 din OUG nr. 77/ 2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor
cheltuieli în domen iul sănătății: „(1) Pentru medicamentele incluse în programele naționale
de sănătate, pentru medicamentele de care beneficiază asigurații în tratamentul
ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul
de asigură ri sociale de sănătate, și pentru medicamentele de care beneficiază asigurații în
tratamentul spitalicesc, vândute anterior intrării în vigoare a prevederilor prezentei
ordonanțe de urgență, contribuția datorată potrivit art. 363^1 din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește de
Casa Națională de Asigurări de Sănătate și se plătește conform reglementărilor legale în
vigoare la data vânzării acestora. (3) Contribuțiile prevăzute la alin. (1) constituie în
continuare venituri proprii ale Ministerului Sănătății și se utilizează potrivit prevederilor
art. 362 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare ”;
– Potrivit art.4 din O.G.nr.18/2009 pentru organizarea și finanțarea rezidențiatului , sumele
încasate din plata taxelor de rezidențiat se utilizează pentru „ acoperirea cheltuielilor de
personal și materiale necesare susținerii concursului de rezidențiat, iar sumele rămase
neutilizate se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație”. Prin O.M.S.
nr.281/06.04.2010 a fost aprobată monografia privind înregistrările contabile ale sumelor
încasate și ale deconturilor efectuate pentru activita tea de organizare a concursurilor și
examenelor .
În mod sintetic, pentru perioada 2012 -2015, contul de execuție al veniturilor proprii al
Ministerului Sănătății , din care rezultă atât sursele de venit, gradul de realizare al acestora,
Pagina 28 din 89
precum și categoriile de cheltuieli care s -au finanțat din acestea este prezentat în Anexa 4.
Gradul de realizare a veniturilor proprii în perioada 2012 -2015 (tabelul 1.11) , a variat între
81,35% în anul 2012 și 106,25% la nivelul anului 2015 , încasările situându -se sub prevederile
aprobate. În plus, plățile efectuate în perioada 2014 -2015 nu au fost corelate cu gradul de
realizare al veniturilor (graficul 1.15). Astfel, în anul 2014 , gradul de realizare a veniturilor a
fost de 92,58%, iar cel al cheltuielilor de 88,06%. În 2015, s -a înregistrat un grad de realizare a
veniturilor de 106,25% față de prevederile fi nale, și un grad de realizare a cheltuielilor extrem de
redus, de numai 77,69%.
Tabelul 1.11. Situația încasărilor veniturilor proprii centralizate ale Ministerului
Sănătății, 2012 -2015 (mii lei)
Indicator 2012 2013
Prevederi
inițiale Prevederi
definitive Încasări Grad de
realizare Prevederi
inițiale Prevederi
definitive Încasări Grad de
realizare
Total, din care: 1.840.710 1.840.710 1.497.506 81,35% 1.447.710 1.447.710 1.272.080 87,87%
– Venituri din taxe
generale pe cifra de
afaceri, vânzări și val.
adăugată 400.000 400.000 187.277 46,82% – – – –
– Venituri din accize 1.370.127 1.370.127 1.260.873 92,03% 1.370.127 1.370.127 1.218.447 88,93%
– Venituri din taxa asupra
unor activități dăunătoare
sănătății și publicitatea lor 11.000 11.000 1.298 11,80% 11.000 11.000 865
7,86%
– Venituri din dobânzi 3.000 3.000 760 25,33% 3.000 3.000 454 15,13%
Venituri din prestări
servicii și alte activități 936 936 403 43,06% 2.051 2.051 437 21,31%
– alte venituri (taxe de
înscriere la concursul de
rezidențiat) 55.647 55.647 46.895 84,27% 61.532 61.532 51.877
84,31%
donații și sponsorizări – – – – – – – –
Indicator 2014 2015
Prevederi
inițiale Prevederi
definitive Încasări Grad de
realizare Prevederi
inițiale Prevederi
definitive Încasări Grad de
realizare
Total, din care: 1.213.583 1.396.388 1.292.761 92,58% 1.256.443 1.256.443 1.335.082 106,26%
– Venituri din accize 1.136.000 1.318.800 1.245.112 94,41% 1.167.808 1.167.808 1.263.702 108,21%
– Venituri din taxa asupra
unor activități dăunătoare
sănătății și publicitatea lor 11.000 11.000 441
4,01% 11.000 11.000 272
2,47%
– Venituri din dobânzi 3.000 3.000 335 11,17% 3.000 3.000 18 0,60%
Venituri din prestări
servicii și alte activități 2.051 2.051 463
22,57% 2.056 2.056 20.981
1020,48%
– alte venituri (taxe de
înscriere la concursul de
rezidențiat) 61.532 61.532 46.410
75,42% 72.579 72.579 50.026
68,93%
donații și sponsorizări – 5 0 0,00% 5 153 83 54,25%
Sursa: prelucrare pe baza datelor preluate din Contul de execuție bugetară (sume alocate pentru activitățile finanțate integral
din venituri proprii), 2012 -2015 – Ministerul Sănătății
Pagina 29 din 89
Tabelul 1.12. Structura venituri proprii -venituri centralizat (încasări), 2012 -2015
Sursa : prelucrări pe baza datelor din Anexele 6,8,10,12 – Cont de execuție Venituri proprii centralizat 2012 -2015
Graficul 1.15 . Gradul de realizare a veniturilor proprii și a cheltuielilor din venituri proprii, în
perioada 2012 -2015
Sursa: realizat de autor pe baza dat elor din Anexa 4
După cum se observă, cea mai ridicată pondere în cadrul veniturilor proprii ale
Ministerului Sănătății o dețin veniturile din accize (între 84,20% și 96,31%) care alături de
veniturile din taxe asupra unor activități dăunătoare sănătății și publicitatea lor au fost încasate
de către ANAF.
Veniturile din accize reprezintă reprezintă între 88,93% față de prevederile aprobate în
anul 2013 și 108,21% față de prevederile aprobate în anul 2015 . Însă, gradul de realizare al Grad de
realizareGrad de
realizareGrad de
realizareGrad de
realizare
2012 2013 2014 2015
VENITURI PRORII,
TOTAL81.35% 87.87% 92.58% 106.25%
VENITURI PROPRII-
TOTAL CHELTUIELI87.59% 90.29% 88.06% 77.69%0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%Indicator 2012 2013 2014 2015
Total, din care: 100% 100% 100% 100%
– Venituri din taxe generale pe cifra de afaceri,
vânzări și val. adăugată 12,51% 0,00% 0,00% 0,00%
– Venituri din accize 84,20% 95,78% 96,31% 94,65%
– Venituri din taxa asupra unor activități
dăunătoare sănătății și publicitatea lor 0,09% 0,07% 0,03% 0,02%
– Venituri din dobânzi 0,05% 0,04% 0,03% 0,001%
Venituri din prestări servicii și alte activități 0,03% 0,03% 0,04% 1,57%
– alte venituri (taxe de înscriere la concursul de
rezidențiat) 3,13% 4,08% 3,59% 3,75%
Donații și sponsorizări 0,00% 0,00% 0,00% 0,01%
Pagina 30 din 89
acestor venituri este în realitate diferit, dacă luăm în considerare to talul drepturilor constatate în
anul pentru care se efectuează analiza și în perioada anterioară (tabelul 1.13) .
Astfel, cu excepția anului 2014 unde gradul de realizare real este inferior gradului de
realizare calculat față de prevederile finale, în toți ceilalți ani realizați acesta se situează la un
nivel superior.
În ce privește veniturile neîncasate, cea mai mare sumă s -a înregistrat în anul 2014 (a se
vedea Anexa 10). Astfel, d in totalul drepturilor de creanță în sumă de 205.925 mii lei
(reprezentate de accize și veniturile din taxe asupra unor activități dăunătoare sănătății și
publicitatea) , 97,2% respectiv suma de 200.229 mii lei, trebuia încasată de către ANAF. În anul
2014 ANAF a încasat numai suma de 1.245.553 mii lei realizând un grad de colectare a
veniturile din contribuții de asigurări de sănătate de numai 86,1%. Veniturile de aceas tă natură
neîncasate de ANAF la sfârșitul anului 2014 au fost în valoare de 200.229 mii lei și reprezintă
15,1% din resursele care trebuiau colectate de către ANAF. Veniturile FNUASS neîncasate de
către ANAF reprezintă 97,2% din totalul veniturilor neîncas ate.
Tabelul 1 .13. Gradul de realizare real a veniturilor proprii ale Ministerului Sănătății, în
perioada 2012 -2015
Indicator 2012 2013
Drepturi
constatate Grad de
realizare
(încasări /
prevederi
finale) Grad de
realizare real
(încasări/ drept
uri constatate) Drepturi
constatate Grad de
realizare
(încasări /
prevederi
finale) Grad de
realizare real
(încasări/ drept
uri constatate)
Total, din care: 1.564.464 81,35% 95,72% 1.397.711 87,87% 91,01%
– Venituri din taxe
generale pe cifra de
afaceri, vânzări și val.
adăugată 187.277 46,82% 100,00%
– –
–
– Venituri din accize 1.323.878 92,03% 95,24% 1.339.894 88,93% 90,94%
– Venituri din taxa
asupra unor activități
dăunătoare sănătății și
publicitatea lor 2.929 11,80% 44,32%
2.483 7,86%
34,84%
– Venituri din dobânzi 760 25,33% 100,00% 454 15,13% 100,00%
Venituri din prestări
servicii și alte
activități 449 43,06% 89,76%
485 21,31%
90,10%
– alte venituri (taxe de
înscriere la concursul
de rezidențiat) 49171 84,27% 95,37%
54.395 84,31%
Donații și sponsorizări – – – – – –
Alte operatiuni – – – – – –
Pagina 31 din 89
financiare
Indicator 2014 2015
Drepturi
constatate Grad de
realizare
(încasări /
prevederi
finale) Grad de
realizare real
(încasări/ drept
uri constatate) Drepturi
constatate Grad de
realizare
(încasări /
prevederi
finale) Grad de
realizare real
(încasări/ drept
uri constatate)
Total, din care: 1.499.274 92,58% 86,23% 213.090 106,25% 626,53%
– Venituri din taxe
generale pe cifra de
afaceri, vânzări și val.
adăugată – –
– – – –
– Venituri din accize 1.444.406 94,41% 86,20% 134.948 108,21% 936,44%
– Venituri din taxa
asupra unor activități
dăunătoare sănătății și
publicitatea lor 1.806 4,01%
24,42% 1.168
2,46% 23,20%
– Venituri din dobânzi 335 11,17% 100,00% 19 0,63% 100,00%
Venituri din prestări
servicii și alte
activități 517 22,57%
89,56% 21.011
1020,48% 99,86%
– alte venituri (taxe de
înscriere la concursul
de rezidențiat) 52.210 75,42%
88,89% 55.861
68,93% 89,55%
Donații și sponsorizări 0,00% 83 54,25% 100,00%
Alte operatiuni
financiare – – – – – –
Sursa: prelucrări pe baza datelor din Anexele 6,8,10,12 – Cont de execuție Venituri proprii centralizat 2012 -2015
În ce privește veniturile din taxe generale pe cifra de afaceri, vânzări și val oare adăugată ,
în anul 2012 a fost încasată suma de 187.277 mii lei din această sursă, ceea ce reprezintă numai
46,82% din veniturile prognozate în sumă de 400.000 mii lei. Nerealizarea veniturilor a fost
determinată de prevederile OG nr.17/2012, potrivit căro ra începând cu 27.08.2012, sumele
datorate de contribuabili pentru perioada cuprinsă între trimestrul IV al anului 2009 și trimestrul
III al anului 2011 se fac venituri ale bu getului Fondului naț ional unic de asigurări sociale de
sănătate.
În concluzie, ne realizarea veniturilor la nivelul programat a condus în perioada 2012 -2014
la nerealizarea unor activități și acțiuni, precum și la grevarea bugetului anului imediat următor
cu cheltuielile angajate peste nivelul încasărilor.
1.3.3. Evoluția indicatorilor eco nomico -financiari ai Ministerului Sănătății în perioada 2012 –
2015.
Pagina 32 din 89
Pentru perioada 2012 -2015, cheltuielile Ministerului Sănătății, având ca sursă de
finanțare bugetul de stat , sunt prezentate în tabelul 1.14.
Tabelul 1.14. Evoluția cheltuielilor Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015
(sursa de finanțare buget de stat)
-mii lei –
Indicatori Realizat
2012 Realizat
2013 Realizat
2014 Realizat
2015 Grad de
realizare
2015/2012
(%) Grad de
realizare
2015/2013
(%) Grad de
realizare
2015/2014
(%)
TOTAL CHELTUIELI,
din care: 3.086.352 8.327.460 6.493.976 5.482.119 177,62% 65,83% 84,42%
SĂNĂTATE 2.126.299 2.646.478 3.042.334 3.595.708 169,11% 135,87% 118,19%
Cheltuieli curente, din
care: 1.954.143 2.644.837 3.040.482 3.581.904 183,30% 135,43% 117,81%
– Cheltuieli de personal 188.498 644.406 744.205 777.841 412,65% 120,71% 104,52%
– Cheltuieli cu bunuri și
servicii 741.243 1.109.282 1.392.572 1.493.405 201,47% 134,63% 107,24%
– Transfer. între unități
ale adm. publice 910.919 785.953 806.065 1.179.770 129,51% 150,11% 146,36%
– Alte transferuri 5.291 9.992 5.497 10.306 194,78% 103,14% 187,48%
– Fonduri externe
nerambursabile 16.606 12.012 16.385 89.079 536,43% 741,58% 543,66%
– Finanțare rambursabilă 91.586 83.191 75.238 30.858 33,69% 37,09% 41,01%
– Alte cheltuieli – burse 0 0 519 645 124,28%
Cheltuieli de capital 180.222 17.108 8.141 18.487 10,26% 108,06% 227,09%
Plăți din anii precedenți
și recuperate în anul
curent -8.066 -15.467 -6.289 -4.683 58,06% 30,28% 74,46%
ASIGURĂRI ȘI ASIST.
SOCIALĂ 407.300 765.893 724.136 672.778 165,18% 87,84% 92,91%
ASIGURĂRI ȘI ASIST.
SOCIALĂ – Transferuri
privind contribuția de
sănătate pentru pensionari 407.300 765.893 724.136 672.778 165,18% 87,84% 92,91%
TRANSFER FNUASS 552.753 4.915.089 2.727.506 1.213.633 219,56% 24,69% 44,50%
Sursa: realizat pe baza datelor din Anexa 3, Contul de execuție bugetară pentru perioada 2012 -2015 – Ministerul Sănătății,
(sume alocate din bugetul de stat)
Pagina 33 din 89
Graficul 1.16 . Evoluția cheltuielilor Ministerului Sănătății (sursa de finanțare buget de stat), valori
absolute, în perioada 2012 -2015
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din Anexa 3, Contul de execuție bugetară pentru perioada 2012 -2015 – Ministerul
Sănătății, (sume alocate din bugetul de stat)
Din analiza datelor prezentate în tabelul 1.14. rezultă că , în perioada 2012 -2015:
– cheltuielile MS au cunoscut în anul 2015, o scădere cu 34,17%, față de anul 2013 și o
creștere cu 77,62% față de anul 2012;
– cele mai ridicate cheltuieli s -au înregistrat în anul 2013, nivelul acestora înregistrând o
creștere față de anul 2012 cu 169,81%;
– la 31.12.2015 gradul de realizare al cheltuielilor a fost de 84,42% față de anul 2014, de
65,83% față de anul 2013 și de 177,62% față de anul 2012;
– în sumă absolută , scăderea cheltuielilor în anul 2015, față de anul 2013 , a fost de
2.845.341 mii lei, iar creșterea absolută față de anul 2012 a fost de 2.395.797 mii lei;
– cheltuielile de capital au înregistrat o reducere impresionantă de la 180.222 mii lei în
anul 2012 la 18.487 mii lei în anul 2015, realizându -se o încercare de translatare, în
intervalul analizat, a surselor de finanțare a investițiilor de la finanțarea din bugetul de
stat la finanțarea din fonduri externe nerambursabile
0100000020000003000000400000050000006000000700000080000009000000
Realizat 2012 Realizat 2013 Realizat 2014 Realizat 2015
TOTAL CHELTUIELI SĂNĂTATE
ASIGURĂRI ȘI ASIST. SOCIALĂ TRANSFER FNUASS
Pagina 34 din 89
În ce privește evoluția veniturilor și cheltuielilor având ca sursă de finanțare veniturile
proprii , în perioada 2012 -2015, aceasta este prezentată în tabelul 1.15.
Tabelul 1.15. Evoluția veniturilor și cheltuielilor Ministerului Sănătății în perioada 2012 –
2015 (sursa d e finanțare venituri proprii)
Indicatori Realizat
2012 Realizat
2013 Realizat
2014 Realizat
2015 Grad de
realizare
2015/2012
(%) Grad de
realizare
2015/2013
(%) Grad de
realizare
2015/2014
(%)
TOTAL VENITURI, din
care: 1.497.506 1.272.080 1.292.761 1.335.117 89,16% 104,96% 103,28%
– Venituri din taxe generale pe
cifra de afaceri, vânzări și val.
adăugată 187.277 – – – – – –
– Venituri din accize 1.260.873 1.218.447 1.245.112 1.263.702 100,22% 103,71% 101,49%
– Venituri din taxe asupra unor
activități dăunătoare sănătății
și publicitatea lor 1.298 865 441 271 20,88% 31,33% 61,45%
– Venituri din dobânzi 760 454 335 19 2,50% 4,19% 5,67%
– Venituri din prestări servicii
și alte activități 403 437 463 20.980 5205,96% 4800,92% 4531,32%
– Alte venituri (taxe de
înscriere la concursul de
rezidențiat) 46.895 51.877 46.410 50.026 106,68% 96,43% 107,79%
– Donații și sponsorizări – – – 84 – – –
Alte operațiuni financiare 0 0 0 35 – – –
TOTAL CHELTUIELI, din
care: 1.612.330 1.307.135 1.159.930 977.805 60,65% 74,81% 84,30%
SĂNĂTATE 1.612.094 1.306.401 1.159.241 977.325 60,62% 74,81% 84,31%
Cheltuieli curente, din care: 1.587.097 1.169.578 1.080.276 918.571 57,88% 78,54% 85,03%
– Chelt. de personal 6.404 7.672 7.474 8.226 128,45% 107,22% 110,06%
– Chelt. cu bunuri și servicii 268.580 300.507 361.899 290.697 108,23% 96,74% 80,33%
– Transferuri 1.312.113 861.399 710.903 619.648 47,23% 71,94% 87,16%
Cheltuieli de capital 24.997 136.823 78.965 61.221 244,91% 44,74% 77,53%
Plăți efectuate în anii
precedenți și recuperate în anul
curent – – – -2.468 – – –
LOCUINȚE, SERVICII ȘI
DEZV. PUBLICĂ 236 734 689 480 203,39% 65,40% 69,67%
Sursa: prelucrat de autor pe baza datelor din Anexa 4, Contul de execuție bugetară pentru perioada 2012 -2015 – Ministerul
Sănătății, (sume alocate pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii )
Pagina 35 din 89
Din analiza datelor prezentate în tabelul 1.15. , rezultă faptul că în perioada 201 2-2015,
indicatorii economico -financiari privind veniturile și cheltuielile au înregistrat următoarele evoluții :
– veniturile MS au scăzut cu 10,84% în anul 2015 față de anul 2012, și au crescut cu
4,96% în anul 2015 față de anul 2013, respectiv cu 3,28% față de anul 2014;
– cheltuielile MS au cunoscut în tot intervalul analizat o reducere s emnificativă,
astfel, în anul 2015, acestea au înregistrat o reducere cu 39,35% față de 2012, o
descreștere de 25,19%, față de anul 2013 , iar la 31 .12.2015 gradul de realizare a
cheltuielilor a fost de 84,30% față anul 2014;
– în sumă absolute, descreșterea cheltuielilor în anul 2015, față de anul 201 2, a fost
de 634.525 mii lei.
În ce privește evoluția indicatorilor de bilanț și rezultat patrimonial în perioada 2012 –
2015 , aceasta este pre zentată în tabelul 1.16 și 1.17.
Tabelul 1.16. Bilanțul Ministerului Sănătății, 2012 -2015
-Mii lei –
Indicatori 2012 2013 2014 2015
1. Active necurente 5.778.701 6.222.041 6.608.924 7.313.784
2. Active curente 2.716.693 2.473.537 2.840.412 3.419.109
TOTAL ACTIVE 8.495.394 8.695.578 9.449.336 10.732.893
1. Datorii necurente 44.350 43.960 32.919 11.542
2. Datorii curente 1.789.183 1.673.211 8.209.444 7.286.617
TOTAL DATORII 1.833.533 1.717.171 8.242.363 7.298.159
A. Rezerve, fonduri 3.914.480 4.417.987 4.840.998 4.933.281
B. Rezultatul reportat 2.777.211 2.554.844 2.486.212 2.892.411
C. Rezultatul Patrimonial 29.830 5.576 -6.120.237 -4.390.957
CAPITALURI PROPRII 6.721.521 6.978.407 1.206.973 3.434.735
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Rapoarte le de audit financiar, Ministerul Sănătății, 2012 -2015
Din datele prezentate rezultă faptul că , în anul 2015 comparativ cu anii 2012, 2013 și 2014,
s-a înregistrat o majorare atât a activelor , cât și datoriil or, însă ritmul de creștere al datoriilor a
fost mult superior ritmului de creștere al activelor .
Pagina 36 din 89
Tabelul 1.17. Rezultatul patrimonial, 2012 -2015
-Mii lei –
Denumire indicator 2012 2013 2014 2015
Venituri operaționale 8.834.495 13.831.959 5.722.873 6.373.548
Cheltuieli operaționale 8.835.814 13.825.928 11.843.693 10.764.396
Rezultatul din activități
operaționale -1.319 6.031 -6.120.820 -4.390.848
Venituri financiare 10.079 6.396 6.497 3.904
Cheltuieli financiare 36.609 6.569 5.959 4.102
Rezultatul din activitatea
financiară -26.530 -173 538 -198
Venituri extraordinare 348 108 112 139
Cheltuieli extraordinare 2.329 391 67 51
Rezultatul din activitatea
extraordinară -1.981 -283 45 88
Rezultatul patrimonial al
exercițiului – excedent/deficit -29.830 5.575 -6.120.237 -4.390.958
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Rapoarte le de audit financiar, Ministerul Sănătății, 2012 -2015
Așa cum se observă, în perioada analizată, rezultatul patrimonial al exercițiului a cunoscut
o descreștere de la un excedent în sumă de 5.575 mii lei, în anul 2013, la un deficit în sumă de
4.390.958 mii lei, la data de 31.12.2015, datorat în principal ne realizării veniturilor.
xxx
În concluzie , în pe rioada 2012 -2015:
– analizând contul de execuție bugetară pe total surse (buget de stat, venituri proprii și fonduri
nerambursabile), prezentat în Anexa 1, se observă că gradul de realizare al cheltuielilor
totale (plăți nete/prevederi finale) a variat între 85,18% în anul 2012 și 93,09% în anul 2015,
rezultând economii de cheltuieli față de credite le bugetare definitive aprobate;
– indicatorii analitici prevăzuți în bugetele iniți al aprobate au fost rectificați, fie prin majorare
(în cazul cheltuielilor curente , cu excepția anului 2014 ), fie prin diminuare (în cazul
cheltuielilor de capital , cu excepția anului 2014 ), astfel încât per total, cheltuielile totale
definitiv aprobate au fost majorate în toți cei 4 ani analizați (a se vedea rata prevederi
finale/prevederi inițiale – graficul 1.9) . Acest rezultat a fost posibil ca urmare a unor proiecte
Pagina 37 din 89
de reglementări (H.G., O.G.) în vederea obținerii de credite bugetare suplimentare, în scopul
realizări i unor obiective din programele naționale de sănătate.
– cu toate acestea, în ce privește elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu,
precum și autorizarea, legalitatea și necesitatea modificărilor aduse prevederilor inițiale ale
bugetelor publice, din analiza efectuată se constată nerespectarea prevederilor legale în
vigoare cu privire la fundamentarea și utilizarea surselor bugetare prin menținerea în buget a
unor credite bugetare aprobate și neutilizate (a se vedea în acest sens Anexele 1 -5);
– din analiza efectuată, se constată că p entru creditele bugetare aprobate și neutilizate nu s-au
luat măsuri de disponibilizare la bugetul de stat la termenele prevăzute de legislația în
vigoare ;
– pentru realizarea unor investiții noi și/sau aflate în derulare, au fost înscrise în bugetul
centralizat al Ministerului Sănătății, credite bugetare supradimensionate, fapt ce a condus la
imobilizarea nejustificată de credite bugetare ; spre exemplu, în anul 2014, gradul de realizare
al cheltuielilor de capital a fost de 63,9%, iar în anul 2015 de 65,48% (a se vedea Anexa 1);
– din analiza efectuată se constată, de asemenea, nerespectarea prevederilor legale în
repartizarea creditelor bugetare aprobate pentru bugetul propriu cu privire la „ Cheltuielile de
capital” și menținerea de credite bugetare neutilizate, cee ace denotă o oarecare lipsă de
preocupare în sensul identificării necesităților reale privind efectuarea de cheltuieli de
capital ;
– neîncasarea veniturilor proprii a generat în perioada analizată un deficit care s -a majorat de la
29.830 mii lei în anul 2012 la 4.390.958 mii lei la nivelul a nului 2015;
– nerealizarea veniturilor la nivelul programa t a condus în perioada 2012 -2015 la nerealizarea
unor activități și acțiuni , precum și la grevarea bugetului anului imediat următor cu
cheltuielile angajate peste nivelul încasărilor .
Pagina 38 din 89
CAP. 2 . PLANIFICAREA STRATEGICĂ . ASPECTE
GENERALE ȘI PARTICULARITĂȚI LA NIVELUL
MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Obiectivul urmărit în acest capitol îl reprezintă analiza cadrului normativ în domeniul
planificării strategice în România și, în particular, analiza planurilor strategice instituționale ale
Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015, în vederea identifi cării strategiei de dezvoltare la
nivelul acestuia. Obiectivul urmărit se circumscrie obiectivului specific OS 2 și vizează
răspunsu l la două întrebări :
a) Cât de importante sunt cele două componente ale planificării strategice (componenta de
management și componenta bugetară) în atingerea obiectivelor instituționale?
b) Care este gradul de transpunere al obiectivelor strategice urmărite prin Strategia
Națională de Să nătate în Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății pentru
perioada 2012 -2015?
Pornind de la studierea literaturii de specialitate și p rin corelarea răspunsurilor la cele
două întrebări , vom încerca să identificăm dacă Ministerul Sănătății , prin Planul Strategic
Instituțional, urmărește atingerea obiectivelor strategice în concordanță cu obiectivele asumate
prin Programul de guvernare și Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 .
2.1. Cadrul conceptual al planificării strategice la nivelul admin istrației
publice
Planificarea strategică ca instrument de dezvoltare a organizației, a început să fie
prezentată la mijlocul anilor '50 și de mai bine de 30 de ani a fost folosită în special în sectorul
privat, în timp ce conceptul de performanță și cultura organizațională a administrației publice se
dezvolta în întregime pe baza constituțiilor naționale și a legii. În mod traditional, administrația
publică a fost prea puțin preocupată de aspectele strategice ale activității sale, iar tratarea
cetățeanului ca subiect al administrării s -a încadrat într-o viziune mai largă ce percepea rolul
serviciului public ca o aplicare mecanică a ordinelor politicienilor ce erau singurii abilitați să
dezvolte politici și strategii (C.Hințea și C. Mor a, 2003) .
Îndeplinirea sarcinilor administrative era posibilă fără a deține o perspectivă pe termen
lung, iar acest lucru a constituit una din principalele critici aduse modelului tradițional al
Pagina 39 din 89
administrației publice.
Însă, î n cadrul noii filosofii mana geriale , obținerea rezultatelor este plasată în centrul
atenției instituțiilor publice , iar preocuparea pentru stabilirea strategiilor pe termen lung este
inevitabilă. Ca atare, m anagementul strategic privește funcționarii publici cu funcții de
conducere n u doar ca pe niște persoane care îndeplinesc mecanic sarcini și responsabilități, ci ca
persoane care au obligația să se raporteze permanent la obiectivele strategice urmărite de către
instituție.
Astăzi, într -un mod sau altul, toate organizațiile din sec torul privat și din sectorul public
utilizează planificarea strategică ca instrument de performanță și dezvoltare. Deși rezultatul
așteptat al planificării strategice și al managementului strategic pare a fi, în principiu, același în
sectoarele public și p rivat – un plan strategic cu o viziune clară și scopuri realizabile -, totuși
utilizarea acestui instrument diferă în sectorul public de cel privat întrucât se consideră că
sectorul privat prevalează asupra sectorului public în ceea ce privește eficiența și acțiunile
orientate către rezultate ( Nartisa, I., Putans, R. și Muravska, T., 2012) .
Deși această ipoteză este argumentată cu o mulțime de exemple practice, iar prevalența
eficienței sectorului privat asupra administrației publice a fost dovedită acum mai bine de 200 de
ani de către Adam Smith care a afirmat că ”Pentru profit și nu din al truism, ne asigură,
brutarul, măcelarul sau berarul, cina necesară ” (Smith, 1776) , acest argument nu încurajează
administrația publică să acționeze în interes propriu, ci să descopere un mediu mai eficient în
care să găsească cele mai bune practici de mana gement, în folosul consumatorilor de servicii
publice.
Ținând seama de faptul că planificarea și managementul strategic utilizate în sectorul
public de aproape 3 decenii au devenit subiecte intens dezbătute în literatura de specialitate
(Bryson, 1988, Eadie, 1983; Ring, Perry, 1985) și comparând utilizarea acestor instrumente în
sectoarele public și privat , nu este foarte clar cine ar trebui să învețe de la cine , întrucât există o
serie de puncte forte și slabe de ambele părți.
Planificarea strategică eficientă este un proces foarte actual care este recunoscut ca o
bună practică a managementului și, în același timp , este un proces care face o concurență
benefică în administrația publică. Multe instituții și companii din sectorul public sunt foarte
interesate în explorarea de noi idei și metode de cercetare, dar și de cele mai bune rezultate în
acest domeniu. Cercetarea, dezvoltarea și descoperirea problemelor legate de planificarea
Pagina 40 din 89
strategică eficientă și implementarea rapidă a soluțiilor au devenit o ad evărată necesitate pentru
progresul proceselor sociale, politice și economice la nivel european .
În plus, prin adoptarea Strategiei Lisabona în anul 2000, urmată de Strategia Uniunii
Europene 2020 (adoptată în anul 2010), aspectele planificării strategice și ale organizării au avut
un rol important nu numai în dezvoltarea organizațională a UE și în cadrul UE, ci și în integrarea
mai profundă a statelor membre prin implementarea unei planificări strategice comune și
concentrate, "centralizate", în care toa te statele membre au un rol la fel de important în
susținerea, dezvoltarea, integrarea, "europenizarea" și realizarea unor obiective și rezultate
comune.
Conform unei inițiative comune a Organizației pentru Cooperare Economică și
Dezvoltare (OCDE) și a Uni unii Europene (UE), sistemul de planificare strategică la nivelul
administrației publice este în prezent compus din două componente principale (figura 2.1.) :
componentă de management;
componentă bugetară.
Componenta managementului strategic constă, în general, din misiune, viziune, valori,
analiză mediului intern și extern, priorități pe termen mediu, direcții de activitate, monitorizare și
evaluare, raportare.
Componenta bugetară constă în analiza situației curente, analiza rezultatelor și evaluarea
indicatorilor de performanță ai programelor bugetare, precum și a programelor de finanțare
necesare pentru atingerea obiectivelor urmărite.
Prin urmare, planificarea strategică este procesul prin intermediul căruia o organizație își
definește st rategia sau direcția strategică, iar luarea deciziilor privind alocarea resurselor este
punctul cheie al trasării direcțiilor strategice. În scopul de a determina încotro se îndreaptă,
organizația trebuie să știe exact unde se află, unde vrea să ajungă, ap oi, în cazul în care vrea să
meargă în direcția stabilită, să determine și cum va ajunge acolo. Prin urmare, procesul de
planificare strategică este foarte important pentru managerii organizațiilor în vederea consolidării
poziției acestora.
Planul strateg ic elaborat de organizații este instrument ul necesar pentru a ghida
activitatea oricărei organizații și care contribuie la menținerea unei viziuni concentrate și pe
termen lung asupra misiunii și scopului organizației, precum și asupra deciziilor privind a locarea
resurselor umane și financiare. Particularizând, un plan strategic al instituției de stat este un
Pagina 41 din 89
document de planificare bugetară care asigură planificarea pe termen mediu a instituțiilor
administrației publice centrale. Ea se referă la politicil e publice din competența instituției și oferă
o imagine clară a politicilor, angajamentelor și măsurilor care vor fi promovate la nivel
instituțional, însă nu este un document de politici publice în sine (Nartisa, I., Putans, R. și
Muravska, T., 2012) . Un plan strategic al instituției de stat sprijină trecerea de la un management
orientat pe resurse la un management bazat pe rezultate (Dinu, 2007).
Figura 2.1. Sistemul de planificare strategică la nivelul administrației publice
Sursa: realizat de autor pe baza informațiilor OCDE MISIUNE,
VIZIUNE, VALORI ANALIZA
MEDIULUI
INTERN ȘI
EXTERN PRIORITĂȚI PE
TERMEN MEDIU
ȘI DIRECȚII DE
ACTIVITATE MONITORIZARE,
EVALUARE,
RAPORTARE
COMPONENTA
DE
MANAGEMENT
COMPONENTA
BUGETARĂ SISTEM DE
PLANIFICARE
STRATEGICĂ ÎN
ADMINISTRAȚIA
PUBLICĂ
ANALIZA
SITUAȚIEI
CURENTE ANALIZA
REZULTATELOR EVALUAREA
INDICATORILOR
DE PERFORMANȚĂ
AI PROGRAMELOR
BUGETARE EVALUAREA
PROGRAMELOR DE
FINANȚARE
Pagina 42 din 89
O serie de studii din literatura de specialitate au arătat importanța componentei bugetare
în cadrul planificării strategice, ca instrument de management al performanței în administrația
publică (Poister, Strei b, 2005; Poister, Van Slyke, 2002) și importanța utilizării măsurilor de
performanță pentru monitorizarea progresului inițiativelor strategice (Hendrick, 2003 ) care
conduce la rezultate pozitive pentru organizație.
În concluzie , o planificare strategică eficientă la nivelul administrației publice necesită o
schimbare în mentalitatea funcționarilor publici cu funcții de conducere întrucât îndeplinirea
sarcinilor administrative fără o perspectivă pe termen lung poate crea o serie de dificultăți în
elaborare a și implementarea strategiilor instituțiilor publice.
2.2. Analiza cadrului normativ în domeniul planificării strategice în
România
Planificarea strategică este procesul care organizează cadrul de desfășurare a activităților
la nivelul administrației publ ice centrale din România. Planificarea politicilor publice,
planificarea activităților în cadrul ministerelor , planificarea bugetară și programarea bugetară
multianuală ar trebui să fie gândite în așa fel încât să se îmbine pentru a da coerență, rigoare și
direcție soluțiilor identificate la nivel de instituție (a se vedea, în acest sens Studiul elaborat de
GEA Strategy & Consulting și Schumann Consulting pentru Ministerul Finanțelor Publice)4.
Deși procesul de planificare strategică în România a început de peste 15 ani, cadrul
normativ care realizează trecerea de la bugetarea tradițională la bugetarea pe programe, în cadrul
proceselor de planificare strategică la nivelul aparatului central, es te încă incomplet . În plus, la
nivelul Guvernului , la finele perioadei analizate (2015) nu exista încă un mecanism functional de
planificare strategică și de elaborare a bugetului printr ‐o abordare de sus în jos (top ‐down),
cu accent pe priorități de politici publice .
Ca urmare a încheierii negocierilor cu Uniunea Europeană, în iarna anului 2004, și a unor
nevoi de reformă identificate de Secretariatul General al Guvernului, a fost luată decizia de a
îmbunătățiri întregul proces de reformă a administrației publice din R omânia, prin introducerea
unor elemente, mecanisme și instrumente de planificare strategică și politici publice, care să
4 Studiu elaborat în cadrul proiectului „Un management eficient al resurselor economico -financiare și umane la nivelul
Ministerul ui Finanțelor Publice, din aparatul central și din structurile subordonate”, cod SMIS 12457, cofinanțat prin Programul
Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative” de către Fondul Social European.
Pagina 43 din 89
sprijine alinierea la practicile europene, condiționată, în mare măsură, și de aderarea la Uniunea
Europeană.
Astfel, di n anul 2002 și până în anul 201 6, au fost efectuate ajustări și modificări la nivel
legislativ în structura de organizare a finanțelor publice în România. Au fost folosite , ca modele
de dezvoltare pentru politici publice, planificare strategică, planificare bugetară mu ltianuală și
bugetare pe programe , bune practici din Marea Britanie, Olanda, Estonia și Letonia. Aceste
schimbări au venit pe linia unor acte normative care se completează între ele și care dezvoltă
sistemul finanțelor publice și cel al bugetării. Acestea au fost elaborate cu scopul ca , în
momentul în care sistemul era pregătit pentru a trece la o nouă etapă, actul normativ care nu mai
era de folos să poată să fie abrogat, fiindu -i luat locul de actul normativ care se referea la
reglementările ce ofereau o nouă etapă de evoluție a sistemului (conform Studiului elaborat de
GEA Strategy & Consulting și Schumann Consulting pentru Ministerul Finanțelor Publice) .
Actele normative au fost elaborate cu scopul de a avea o mai bună fundamentare, prin
intermediul politicilor publice , a nevoilor de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite,
de a avea un cadru legislativ și strategic fiscal -bugetar care să vină în sprijinul echilibrării
veniturilor cu cheltuielile și a evitării rectificărilor în procesul bu getar.
În mod sintetic, principalii pași făcuți de România în domeniul planificării strategice sunt
prezentați în tabelul 2.1.
Metodologia privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al
instituțiilor administrației publice de la nivel centr al a fost elaborată de Unitatea de Politici
Publice (UPP) din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) cu sprijinul partenerului
din cadrul proiectului de Twinning, Cancelaria de Stat a Republicii Letonia, proiect intitulat
"Consolidarea capacită ții instituționale a Guvernului României de gestionare a politicilor publice
și a procesului decizional”. Metodologia a fost realizată în conformitate cu prevederile din cadrul
„Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planifi care a politicilor
publice la nivelul administrației publice centrale”, strategie care a fost adoptată prin Hotărârea
Guvernului nr.870/2006 și în conformitate cu atribuțiile SGG de a oferi sprijin metodologic
ministerelor, cu privire la planificarea polit icilor publice.
Pagina 44 din 89
Tabelul 2.1. Acte normative care reglementează procedurile de elaborare,
monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central , planificarea strategică ,
planificarea multianuală și bugetarea pe programe
2002 Legea 500/2002 privind finanțele publice ;
2003 Noiembrie 2003: Decizia Primului -Ministru nr. 258 pentru înființarea Direcției de
Coordonare Politici Publice și Priorități (DCPP), numită iniți al Unitatea de Politici
Publice . Directia Coordonare Politici si Prioritati funcționează în cadrul
Secretariatului General al Guvernului și are misiunea de a îmbunătăți sistemul de
elaborare, coordonare și planificare a politicilor la nivelul administrației publice
centrale ;
2003 Hotărârea Guvernului nr. 1.623 din 23.12.2003 privind înființarea Consiliului
Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și
Ajustare Structurală
2004 Ordinul nr. 1159/30.07.2 004 pentru aprobarea instrucțiunilor privind conținutul,
forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii principali de
credite;
2005 Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central
2005 Hotărârea Guvernului nr. 790 din 2005 pentru î nființarea Consiliului de Planificare
Strategică;
2006 Hotărârea Guvernului nr.870/2006 pentru adoptarea Strategiei pentru îmbunătățirea
sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul
administrației publice centrale
2006 Hotărârea nr. 1807/13.12.2006 pentru aprobarea Componentei de management din
cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al
instituțiilor administrației publice de la nivel central ;
2008 Hotărârea nr. 158/13.02.2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară
din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen medi u al
instituțiilor administrației publice de la nivel central ;
2009 Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea
proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum
și a altor documente, în vederea adoptării/aprobăr ii;
2010 Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal -bugetară ;
2014 Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 pentru aprobarea Strategiei pentru consolidarea
administrației publice 2014 -2020 (SCAP) ;
2014 Hotărârea Guvernului nr. 1076/2014 pentru aprobarea Strategiei privind mai buna
reglementare 2014 -2020 (SBR);
2016 Hotărârea Guvernului nr. 523/2016 pentru modificarea și completarea
Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a
politicilor publice la nivel central
Sursa: sinteză realizată de autor
Pagina 45 din 89
Actele normative prezentate au fost completate, în perioada 2010 -2014 de o serie de
studii și analize elab orate de Banca Mondială, cum sunt:
2010 – Analiza funcțională realizată la Centrul Guvernului și analizele funcționale din
ministere;
2011 – Raport privind stadiul implementării reformelor din domeniile planificării
strategice, evaluării preliminare a impactului și al monitorizării și evaluării politicilor
publice. Propuneri și recomandări;
2014 – Raport de diagnostic privind armonizarea planificării strategice și a programării
bugetare în România.
Însă, deși modalitatea de elaborare a Planului Strategi c Instituțional a fost reglementată
prin H.G. nr. 1807/2006 ( pentru aprobarea Componentei de Management din cadrul
Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor
administrației publice de la nivel central) și H.G. nr. 158/2008 (pentru aprobarea Componentei
de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe
termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central) – în realitate, acestea nu
au reușit să ofer e un cadru suficient pentru realizarea conexiunii necesare între politicile
unui minister și bugetul anual aferent . Acest lucru a fost cauzat și de absența utilizării
bugetului pe bază de programe care să asigure o imagine clară și transparentă cu privire la
cheltuirea banilor publici în raport cu obiectivele de politici publice asumate, deși legislația în
vigoare permite acest lucru (Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice).
În concluzie , toate Planurile strategice instituționale elaborate de ministere începând cu
anul 2008 s-au rezumat doar la componenta de management și au fost concepute pentru o
perioadă de 3 ani, ele fiind de obicei revizuite la finalul perioadei de implementare.
Component a de programare bugetară nu a fost în realitate implementată niciodată până la
finele anului 2015 . În consecință, deși cele două metodologii în sine nu au înregistrat deficiențe
din punct de vedere al calității, ele nu au fost suficiente pentru a angrena P SI în cadrul legislativ
mai larg cu privire la elaborarea, aprobarea și execuția bugetului ordonatorilor principali de
credite de la nivelul Guvernului.
Pagina 46 din 89
2.3. Analiza documentelor strategice elaborate la nivelul Ministerului
Sănătății, în perioada 2012 -2015
În conformitate cu H.G. nr. 1807/2006, pentru aprobarea Componentei de Management din
cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor
administrației publice de la nivel central, și având în vedere obiectivele stabilite prin strategia
instituțională a Ministerului Sănătății, acțiunile derulate în perioada 2012 -2015 au fost
influențate de direcțiile stabilite prin intermediul Plan ului Strategic Integrat al Ministerului
Sănătății 2011 -2013 și Planul ui Strategic I nstituțional 2015 -2018 .
2.3.1. Planul Strategic Integrat al Ministerului Sănătății pentru perioada 2011 -2013
Conceput în conformitate cu direcțiile de activitate rezultate din Programul de guvernare ,
Planul Strategic Integrat al Ministerului Sănătății pentru perioada 2011 -2013 a fost folosit
în previzionarea intervențiilor Ministerului Sănătății pentru identificarea priorităților și
obiectivelor pe termen mediu.
Planul Strategic Integrat a fost conceput pe 8 capitole, î n primele 6 capitole realizându -se
o prez entare a mandatului, viziunii , valorilor comune, mediului intern și extern în care își
derulează activitatea MS și a obiectivelor pe termen mediu . Ultimul capitol, 8, prezintă
monit orizarea planului strategic 2011 -2013. Capitolul 7 intitulat ”Direcții de a ctivitate” este de
departe cel mai cuprinzător și i mportant din punct de vedere al încercării de armonizare a
Strategiei MS cu cerințele consumatorilor de servicii medicale și ale personalului medical,
deopotrivă.
Planul strategic instituțional este singurul document programatic care tratează bugetarea
pe programe, doar că o face ca exercițiu și nicidecum ca fundamentare și participare în procesul
de bugetare la nivelul MS. Fără să excludem constrângerile financiare pe care un ordonator de
credite le are atunci când fundamentează indicatorii bugetari, nu trebuie pierdut din vedere totuși
faptul că, acesta are obligația legală de a susține politicile publice în domeniul de ac tivitate al
instituției pe care o reprezintă.
Principalele direcții de activitate ale Ministerului Sănătății, așa cum reies din Planul
Strategic Integrat, sunt următoarele :
D.A.1: CREȘTEREA ACCESULUI LA SERVICIILE DE SĂNĂTATE
Pagina 47 din 89
1.1. Obiectiv general: Implementarea de programe naționale de sănătate care să răspundă
problemelor de sănătate publică prioritare și nevoilor grupurilor populaționale
vulnerabile .
Obiective specifice:
a) dezvoltarea capacității de reacție rapidă la amenințările la adresa sănătății;
b) reducerea impactului asupra sănătății publice a bolilor transmisibile cu impact major
(HIV, tuberculoza, infecții cu transmitere sexuală, infecții nosocomiale), precum și al bolilor
cronice netransmisibile;
c) promovarea sănătății prin intervenți i asupra determinanților stării de sănătate;
d) deplasarea accentului către serviciile preventive de sănătate și creșterea nivelului de
educație pentru sănătate a populației în vederea adoptării comportamentelor sănătoase;
1.2. Obiectiv general: Asigurarea as istenței medicale în zonele izolate și în cele defavorizate
economic .
Obiective specifice:
a) Identificarea unor facilități pentru atragerea personalului medical în zonele izolate,
defavorizate economic, precum și în specialitățile deficitare;
b) Identificarea unor modalități flexibile de furnizare de servicii medicale;
c) Asistență medicală comunitară integrate;
d) Asistență medicală primară și servicii medicale în mediul rural;
1.3. Obiectiv general: O nouă strategie privind politica a medicamentului .
Obiective specifi ce:
a) Garantarea accesibilității la medicamente compensate și gratuite pentru toată perioada
anului și asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenți, gravide și
lăuze;
b) Compensarea în proporție de 90% din prețul de referință al medicamentel or pentru
pensionarii cu venituri mici
c) Stimularea deschiderii de farmacii și puncte farmaceutice în mediul rural sau zone isolate
d) Stabilirea transparentă a prețurilor și a criteriilor de compensare în funcție de eficacitate
și eficiență
e) Finanțarea sistem ului de sănătate prin intermediul mecanismului cost -volum
Pagina 48 din 89
D.A. 2: CREȘTEREA CALITĂȚII SERVICIILOR MEDICALE
2.1. Obiectiv general: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii
medicale și dotarea acestora cu aparatură/echipamente medicale și mijloace de transport
specific.
Obiective specifice:
a) Dezvoltarea și modernizarea infrastructur ii unităților sanitare ;
b) Reabilitarea unor unități sanitare publice ;
c) Dotarea cu aparatură/echipamente medic ale;
d) Dotarea cu mijloace de transport specifice (ambulanțe, autosanitare, elicoptere) .
2.2. Obiectiv general: Asigurarea continuității serviciilor medicale, prin creșterea ponderii
îngrijirilor la domiciliu, a asistenței medicale primare și a serviciilor de specialitate acordate în
ambulatoriu.
2.3. Obiectiv general: Realizarea compatibilității cu sistemele de sănătate din statele membre
UE
2.4. Obie ctiv general: Creșterea competențelor profesionale ale personalului medical
2.5. Obiectiv general: Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practică și protocoale
terapeutice
2.6. Obiectiv general: Evaluarea spitalelor din perspectiva obținerii acre ditării
2.7. Obiectiv general: Dezvoltarea relațiilor internaționale bilaterale
D.A.3. EFICIENTIZAREA ECONOMICĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
3.1.Obiectivul general: Creșterea transparenței în utilizarea fondurilor .
Obiective specifice:
a) Informatizarea sistemului de sănătate în scopul evidențierii costurilor reale ale
serviciilor medicale;
b) Organizarea de licitații naționale pentru achiziția de vaccinuri, medicamente, materiale
sanitare, servicii și alte materiale specifice necesare realiz ării unor obiective și activități
cuprinse în programele naționale de sănătate
c) Asigurarea accesului permanent prin postarea pe site a datelor financiare de interes
public de către furnizorii de servicii medicale din sistemul public, MS sau CNAS, după
caz.
d) Creșterea capacității de control al costurilor
Pagina 49 din 89
e) Măsuri pentru întărirea disciplinei financiare
3.2.Obiectiv general: Atragerea de noi resurse financiare în domeniul sanitar
Obiective specifice:
a) Atragerea de resurse financiare interne ;
b) Atragerea de resurse de finanțare externă ;
c) Dezvoltarea de parteneriate pentru furnizarea de servicii medicale și nemedicale .
3.3.Obiectiv general: Raționalizarea cheltuielilor cu spitalele
Obiective specifice:
a) Reorganizarea și eficientizarea spitalelor
b) Modificarea finanțării spitalelor prin sistemul asigurărilor de sănătate
c) Elaborarea criteriilor de clasificare a spitalelor și a Planului național privind spitalele.
D.A. 4: DESCENTRALIZAREA ORGANIZAȚIONALĂ ȘI DECIZIONALĂ A SISTEMULUI
DE SĂNĂTATE
4.1. Obiectivul ge neral: Îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin creșterea accesului la
servicii medicale de calitate, adecvate nevoilor reale .
Obiective specifice:
a) Crearea cadrului operațional pentru realizarea descentralizării ;
b) Transferul competențelor privind administrarea unităților sanitare cu paturi și
managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale sau
județene ;
c) Monitorizarea procesului de descentralizare din sănătate .
4.2.Obiectivul general: Redefinirea rolului Mini sterului Sănătății în elaborarea, implementarea
și monitorizarea politicilor de sănătate publică și a reglementărilor necesare funcționării
sistemului de sănătate.
Obiective specifice:
a) Modificarea structurilor organizatorice și competențelor direcțiilor de sănătate publică
județene și a municipiului București ;
b) Înființarea Institutului Național de Sănătate Publică ;
c) Întărirea capacității de planificare la nivelul Ministerului Sănătății ;
d) Întărirea capacității de control a Ministerului Sănătății în dom eniile sănătății publice și în
domeniul asigurării condițiilor necesare pentru garantarea calității serviciilor medicale .
Pagina 50 din 89
În vederea atingerii obiectivelor strategice, pentru fiecare dintre direcțiile de acțiune
menționate, pe lângă documentele de po litici publice existente, a fost prevăzută adoptarea unei
noi serii o serie de documente de politici publice, al căror stadiu de adoptare/implementare este
prezentat în tabelul 2.2.
Așa cum se observă, o serie de documente au rămas într -un stadiu destul d e incert, altele
fiind incluse în Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020.
Tabelul 2.2. Documente de politici publice prevăzute a fi adoptate prin P lanul Strategic
Integrat, 2011 -2013
Nr. D.A. Titlu Observații
1. D.A.1 Strategia de Implementare a
programelor de screening în
România –
2. D.A.1 Strategia pentru sănătatea
reproducerii În prezent, în România nu există o strategie națională privind
sănătatea reproducerii. Ultima Strategie Națională privind
Sănătatea Sexualității și Reproducerii a acope rit perioada2002 –
2006 și nu a fost ulterior reînnoită.
În anul 2013, Ministerul Sănătății a inițiat dezvoltarea unei
Strategii de Sănătate Publică pentru perioadă 2014 – 2020, care
includea aspecte din forma preliminară a strategiei privind
sănătatea re producerii și o alocare de buget pentru sănătatea
sexualității și reproducerii. Schimbările din anul 2014 de la
nivelul Ministerului Sănătății au întârziat adoptarea acestei
Strategii
3. D.A.1 Strategia de implementare a
teleradiologiei în România –
4. D.A.2 Strategia națională de
dezvoltare a serviciilor
sanitare Este inclusă în Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020
5. D.A.2 Strategia de dezvoltare a
asistenței medicale primare și
specializate în ambulatoriu Este inclusă în Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020
6. D.A.2 Planul Național de Resurse
Umane în Sistemul Serviciilor
de Sănătate Publică HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Hotărârii
Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naționale
de sănătate 2014 – 2020 și a Planului de acțiuni pe perioada
2014 – 2020 pentru implementarea Strategiei naționale – ANEXA
3 Planul multianu al pentru dezvoltarea strategică a Resurselor
Umane în Sănătate în România pentru perioada 2017 -2020
7. D.A.3 Strategia de dezvoltare a
asigurărilor private de sănătate –
Sursa: sinteză realizată de autor
Pe lângă documentele de politici publice, e ste lesne de înțeles că, importanța unui Plan
Strategic Instituțional constă în prezentarea unei detalieri a surselor de finanțare care stau la
Pagina 51 din 89
baza atingerii obiectivelor generale și specific e stabilite. Or, dacă analizăm PSI se observă că
documentul nu f ace o legătură clară între resursele disponibile și atingerea obiectivelor
strategice pe termen scurt, mediu și lung .
Prezentarea celor 4 programe bugetare nu a fost, deci, suficientă atâta vreme cât ele nu au
făcut parte dintr -un program de planificare bugetară multianuală , ceea ce a determinat ca PSI
2011 -2013 să fie doar un document nefuncțional, de facto.
2.3.2. Planul Strategic Instituțional 2015 -2018 al Ministerului Sănătății
Adoptarea Strategiei Naționale de Sănătate 2014 -2020 , la finele anului 2014, a
determinat necesitatea preluării obiectivelor Strategiei în Planul Strategic Instituțional 2015 –
2018 al Ministerului Sănătății și extinderea obiectivelor strategice în concordanță cu
obiectivele asumate. Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 are la bază strategiile sectoriale
dezvoltate anterior, având o abordare integrată a sistemului de sănătate.
Totodată, aceasta a fost realizată în concordanță cu direcț iile strategice ale Strategiei
"Europa 2020" (Health 2020) a Organizației Mondiale a Sănătății Regiunea Europa . Astfel,
actualul Plan Strategic Instituțional (PSI) este structurat în prezent în jurul principalilor piloni
strategici ai sectorului și administrației M S (a se vedea PSI -MS, 2015 -2018) .
Ca atare, în luna februarie 2016 a fost adoptat un nou Plan Strategic Instituțional al MS,
ale cărui obiective strategice sunt prezentate în tabelul 2.3.
Noul PSI care vizează perioada 2015 -2018 este structurat pe 5 părți și cuprinde:
(A) Misiune și Viziune;
(B) Profil institutional;
(C) Context -evaluarea mediului;
(D) Priorități și provocări
(E) Programe, măsuri și indicatori,
în final, acesta incluzând Programele bugetare și resurse financiare alocate pentru
perioada 2015 -2018 .
Cea mai cuprinzătoare parte este cea care fa ce referire la Programe, măsuri și indicatori,
care pe lângă obiectivele strategice include indicatori de impact, ținte și programe (tabel 2.4.) .
Pagina 52 din 89
Tabelul 2.3. Obiective strategice prevăzute în Planul Strategic Instituțional al Ministerului
Sănătății, 2015 -2018
Obiectivul strategic 1:
Sănătate publică Obiectivul strategic 2:
Servicii de sănătate
Obiectivul strategic 3:
Măsuri transversale
Obiectivul strategic 4:
Îmbunătățirea
capacității
administrative de
management și de
implementare a politicii
sanitare
1.îmbunătățirea sănătătii
mamei și copilului ;
2.combaterea dublei
poveri a bolii;
3.sănatatea în relație cu
mediul
4.conștientizarea și
educarea populației
privind soluțiile eficace
cu caracter preventiv
(primar, secundar sau
terțiar) 1.un sistem de servicii de
asistență comunitară de bază
destinate grupurilor
vulner abile
2. Creșterea eficacității și
diversificarea serviciilor de
asistență medicală primară
3. Consolidarea calitatii și
eficacității serviciilor
furnizate în ambulatorul de
specialitate
4. Creșterea gradului de
siguranță a populației prin
consolidarea sistemului
integrat de urgență și
asigurarea accesibilității la
asistența medicală de
urgență adecvată în mod
echitabil
5.regionalizarea/concentrarea
asistenței medicale
spitalicești și crearea de
rețele regionale de referință
cu spitale și laboratoare d e
diferite grade de competență
interconectate cu sectorul de
asistență primară și
ambulatorie de specialitate.
6. Creșterea accesului la
servicii de reabilitare, paliație
și de îngrijiri pe termen lung
1.întărirea capacității
administrative la nivel
națio nal, regional și local și
comunicarea schimbării
2.implementarea unei politici
sustenabile de asigurare a
resurselor umane în sănătate
3.implementarea unei politici
sustenabile de asigurare a
resurselor financiare în
sănătate, asigurarea
controlului costur ilor și a
protectiei financiare a
populației
4.asigurarea și monitorizarea
calității servici ilor de sănătate
publice și private
5.dezvoltarea și
implementarea unei politici a
medicamentului care să
asigure accesul echitabil și
sustenabil la medicația ba zată
pe dovezi a populației
6.promovarea cercetării și
inovării în sănătate
7.colaborare inte rsectorială
pentru o stare de sănătate mai
bună a populației, în special a
grupurilor vulnerabile
8. Eficientizarea sistemului de
sănătate prin accelerarea
utilizării tehnologiei
informației și comunicațiilor
moderne (e – sănătate)
9.dezvoltarea infrastr ucturii
adecvate la nivel național,
regional și local, în vederea
reducerii inechității in accesul
la serviciile de sănătate 1.modernizarea
instituțională –
îmbunătățirea stabilității
structurale și funcționale
a ms și a instituțiilor
aflate în subordinea
acestuia, inclusiv cnas
cu cjas -urile din
subordine
2.modernizarea
instituțională –
îmbunătățirea stabilității
structurale și funcționale
a unităților sanitare
3.întărirea capacității
administrative la nivel
național, regional și local
și comunicarea
schimbării
Sursa: Plan Strategic Instituțional 2015 -2018, Ministerul Sănătății
Pagina 53 din 89
Tabel 2.4. Indicatori de impact, ț inte și programe, PSI 2015 -2018
Obiectiv strategic nr. 1: SĂNĂTATE PUBLICĂ
Obiectiv strategic nr. 2: “SERVICII DE SĂNĂTATE ”
Obiectiv strategic nr. 3: “MĂSURI TRANSVERSALE PENTRU UN SISTEM DE
SĂNĂTATE SUSTENABIL ȘI PREDICTIBIL” – DOMENII PRIORITARE
Speranța de viață sănătoasă
Țintă 2030 : 62 ani
Țintă 2018 : 58 ani
Speranța de viață la naștere pentru bărbați
Țintă 2030 : 75 ani
Țintă 2018 : 72 ani
Speranța de viață la naștere pentru femei
Țintă 2030 : 81 ani
Țintă 2018 : 78,5 ani
Acoperirea cu servicii de medicină comunitară
Țintă 2030 : Urmează a fi decis
Țintă 2017 : Urmează a fi decis
Acoperirea cu servicii de asistență primară
Țintă 2030 : 90%
Țintă 2017 : 50%
Acoperirea cu servicii de asistență medicală secundară
Țintă 2030: 100%
Țintă 2017: 100%
Acoperirea cu servicii medicale primare
Țintă 2030 : 100%
Țintă 2018 : 95%
Acoperirea cu servicii medicale de specialitate
Țintă 2030 : 90%
Țintă 2018 : 50%
Gradul de înnoire al spitalelor publice
Țintă 2030: 100%
Țintă 2018: 10%
Procentul medicamentelor din lista de compensate care au fost fundamentate prin HTA
Țintă 2030 : 100%
Țintă 2018 : 30%
Pagina 54 din 89
Obiectiv strategic nr. 4: “ÎMBUNĂTĂȚIREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE DE
MANAGEMENT ȘI DE IMPLEMENTARE A POLITICII SANITARE”
Sursa: Plan Strategic Instituțional 2015 -2018, Ministerul Sănătății
Planul Strategic Instituțional 2015 -2018 a fost elaborat conform noii metodologii
realizată de SGG cu ajutorul unor consultanți finanțați dintr -un grant pus la dispoziție de Banca
Mondială.
Așa cum s -a afirmat, l a baza planului a stat Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 care este
dovada angajamentului decidenților din sectorul de sănătate și a Guvernului României de
a asigura și promova sănătatea ca determinant cheie al unei dezvoltări durabile a societății
românești, inclusiv din punct de vedere s ocial, teritorial și economic, ca motor de progres și
prosperitate al națiunii.
Documentul este menit să furnizeze cadrul general de intervenție pentru eliminarea
punctelor slabe identificate în sectorul de sănătate prin: reducerea inegalitaților importa nte
existente în sănătate, optimizarea utilizării resurselor în serviciile de sănătate în conditii de cost –
eficacitate crescută folosind medicina bazată pe dovezi și, nu în ultimul rând, la îmbunatățirea
capacității administrative și a calității management ului la toate nivelurile. Prin urmare,
Ministerul Sănătății vede în Planul Strategic Instituțional 2015 -2018 un document catalizator Gradul de încredere în instituția și acțiunile MS
Țintă 2030 : Urmează a fi decis
Țintă 2017 : Urmează a fi decis
Gradul de utilizare al fondurilor destinate sectorului sanitar
Țintă 2030 : 90%
Țintă 2018 : 50%
Gradul de de conformitate al bugetului de stat:
– diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și bugetul planificat și rectificat la 31 decembrie, an
curent
Țintă 203 0: 100%
Țintă 2018: 90%
– diferența dintre bugetul planificat la 1 ianuarie și execuția bugetară la 31 decembrie
Țintă 2030 : 100%
Țintă 2018 : 100%
Pagina 55 din 89
menit să stimuleze progresul și dezvoltarea în sistemul de sănătate românesc în domeniile
prioritare.
Comparativ cu perioada anterioară, Planul Strategic Instituțional 2015 -2018 este ancorat
în prioritățile sectoriale și instituționale strategice la care MS este angajat . Totodată, acesta
furnizează programe și măsuri clare (inclusiv bugete pe programe) care sunt necesare pentru
atingerea obiectivelor pe termen mediu și un cadru de măsurare al performanței coerent care să
măsoare progresul în atingerea țintelor propuse.
În concluzie, e xistența unui cadru funcțional de planificare strategică și bugetare pe
programe reprezintă astfel, un factor esențial pentru creșterea calității procesului decizional în
corelare cu creșterea eficienței cheltuielilor publice, mai ales ținând cont că implementarea unui
asemenea cadru reprezintă o prioritate a Strategiei pentru C onsolidarea Administrației Publice
2014 -2020 .
Pagina 56 din 89
CAP. 3 . PLANIFICAREA FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ LA
NIVELUL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, ÎN PERIOADA 2012 –
2015
Obiectivul urmărit în acest capitol îl reprezintă analiza planificării financiar -bugetare la
nivelul Ministerului Sănăt ății, pentru perioada 2012 -2015, precum și a programelor bugetare
prevăzute a finanța obiectivele strategice definitie prin Planul Strategic Instituțional 2015 -2018.
Obiectivul urmărit se circumscrie obiecti vului specific OS 3 și vizează pe de o parte, e valuarea
gradului de implementare al planificării strategice, iar pe de altă parte conexiunea planificării
strategice cu bugetul pe programe la nivelul ministerului.
Pornind de la importanța celor două compone nte ale planificării strategice (componenta
de management și componenta bugetară) , capitolul se încheie cu câteva recomandări cu privire la
bugetarea pe programe la nivelul Ministerului Sănătății , recomandări care sunt circumscrise, la
rândul lor, obiectivului specific OS 4.
3.1. Bugetele program – instrumente ale gestiunii finanțelor publice
Bugetul public trebuie privit , ca un plan de management public, iar bugetarea și formularea
corectă a politicilor necesită o abordare ambițioasă. Din acest motiv, în literatura de specialitate
se consideră că sunt necesare o serie de sisteme care să facă guvernele conștiente de impactul
financiar al deciziilor lor și, în același timp, să devină mai responsabile (Ulian, G. și Vișanu, T,
2013) . Totuși , „este greșită încercarea de a combina toate procedurile de formulare a politi cii cu
procesul bugetar însuși” ( Allen, R. and Tommasi, D., 2001 ).
O încercare mult mai reușită în acest sens o reprezintă însă planificarea bugetară pe
termen mediu , practica bugetară c unoscând mai multe instrumente care includ următoarele tip uri
de documente de planificare :
– Cadrul Fiscal (Financiar) pe Termen Mediu (CFTM);
– Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM);
– Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) .
Pagina 57 din 89
Necesitatea planific ării pe termen mediu este argumentată prin faptul că majoritatea
politicilor durează mai mult decât un an și legătura dintre acestea și resursele necesare nu poate
fi asigurată prin planificarea anuală.
Conform FMI, CBTM reprezintă un cadru pentru integrarea politicilor fiscale și bugetare
pe termen mediu prin integrarea unui sistem de prognoză financiară agregată și a unui proces
disciplinat de menținere de către ministere a estimărilor bugetare detaliat e pe termen mediu care
reflectă politicile guvernamentale (Manual on Fiscal Transparency. Washington DC: IMF).
În conformitate cu R.Allen și D.Tommasi (2001), CBTM este un cadru care include
previziunile cheltuielilor și veniturilor guvernamentale pe ter men mediu (în general, pe 3 -5 ani).
Aceiași economiști definesc CCTM ca o componenta de cheltuieli a CBTM, iar CFTM – ca
previziuni agregate privind veniturile, cheltuielile și finanțarea pe termen mediu
Un avantaj important al CBTM este și acela că permit e o mai bună coordonare a
cheltuielilor curente cu cele privind investițiile. În general, toate lucrările legate de elaborarea
unui cadru bugetar pe termen mediu trebuie elaborate astfel încât să asigure performanța
bugetară a cadrului pe baza unei eficien țe obiective și a unei eficiențe operaționale a cheltuielilor
publice ( Altăr, M., Lucian Liviu, Albu, Necula, C. și Bobeică, G., 2010) .
Diferența dintre cele 3 categorii de documente de planificare (CFTM, CCTM și CBTM)
este dată de volumul indicatorilor prognozați. Astfel, conform FMI (Manual on Fiscal
Transparency. Washington DC: IMF), CFTM reprezintă prima etapă necesară pentru CCTM,
acest cadru conținând cele mai puține prognoze (de regulă, conține doar declarații privind
obiectivele politicii fiscal ș i un set de prognoze și obiective macroeconomice pe termen mediu).
Spre deosebire de acest cadru, CBTM include pe lângă prognozele menționate și estimări
detaliate ale cheltuielilor pe termen mediu conform clasificării funcționale, economice, precum și
pe ministere și alte unități administrative. Obiectivul acestui document, pe lângă asigurarea
disciplinei fiscale agregate, este de a asigura o anumită predictibilitate a cheltuielilor.
În final, CCTM este un document de prognoză financiară mai evoluat, care include și
elemente bugetare pe bază de program, orientat spre rezultate . Acesta este destinat sporirii
eficienței cheltuielilor publice și poate cuprinde diferite niveluri de detaliere a cheltuielilor
publice, însă, spre deosebire de CBTM, aceste prognoz e ale cheltuielilor sunt grupate și pe
programe ( Filc, G. and Scartascini, C., 2010) .
Pagina 58 din 89
Diferențele dintre CCTM, CBTM și CFTM sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1. Cadrul fiscal, bugetar și de cheltuieli pe termen mediu
NIVEL PROGNOZE
CCTM
CBTM
CFTM Prognoze ale PNB
Prognoze ale inflației
Prognoze aggregate ale veniturilor
Prognoze aggregate ale cheltuielilor
Prognoze detaliate ale veniturilor
Prognoze ale cheltuielilor pe unități administrative
Prognoze ale cheltuielilor conform clasificației funcționale
Prognoze ale cheltuielilor conform clasificației economice
Prognoze ale cheltuielilor conform clasificației programelor
Indicatori de rezultate
Sursa: Filc, G. and Scartascini, C., 2010, pp .6, citat de Ulian, G. și Vișanu, T, 2013, pp.78
Totodată, trebuie menționat că experții Băncii Mondiale utilizează termenul CCTM
pentru a defini toate categoriile (Cadrul Fiscal pe Termen Mediu -CFTM , care conține estimări
ale cadrului de resurse disponibile și ale nivelului agregat al cheltuielilor, fiind orientat spre
disciplina financiară agregată; Cadrul Bugetar pe Termen Mediu -CBTM , care, pe lângă
prognozele incluse în CFTM, cuprinde o detaliere a cheltuielilor, combinând bugetarea de sus în
jos, care constă în stabilirea limitelor de cheltuieli pe sectoare, cu bugetarea de jos în sus, prin
estimarea costurilor diferitelor acțiuni de către ordonatorii de credite, accentul fiind pus pe
eficiența a locativă – figura 3.1. ; și Cadrul de Performanță pe Termen Mediu -CPTM , care pune
accent și pe eficiența tehnică a programelor de cheltuieli ).
Experiența țărilor care au introdus cu succes CCTM arată că un prim pas în această
direcție îl reprezintă introducerea unei clasificări bugetare bazată pe programe care, așa cum
am arătat, implică evidențierea cheltuielilor bugetare nu numai pe ordonatori de credite , ci și pe
tipuri de programe care au ca scop atingerea unor obiective și scopuri bine precizat e.
Un al doilea pas constă în definirea indicatorilor care caracterizează resursele necesare
fiecărui program și activitățile necesare a fi desfășurate. Pasul următor constă în definirea
indicatorilor care caracterizează rezultatele care se preconizează că vor fi obținute pe baza
aplicării programului respectiv.
Pagina 59 din 89
Figura 3.1. Cadrul logic al bugetării pe termen mediu
Sursa: prelucrat de autor pe baza modelului OECD
Prin urmare, bugetele – program , ca instrumente ale gestiunii finanțelor publice, sunt
elaborate în funcție de obiectivele propuse în condițiile lărgirii orizontului de referință la un
număr mai mare de ani.
Această modalitate de realizare oferă o aborda re diferită a pregătirii, revizuirii și
prezentării bugetului. Bugetul structurat pe programe identifică rezultatele scontate, obținute prin
serviciile asigurate de către instituția publică. Astfel, se realizează o punte de legătură între
balanța de venitu ri și cheltuieli pe de o parte și programele destinate atingerii scopurilor,
obiectivelor și strategiilor unei instituții, pe de altă parte.
Prin urmare , principalele avantaje ale alocării bugetare pe bază de programe sunt:
modernizarea procesului bugetar și alinierea la standardele internaționale în acest domeniu
care presupun implementarea bugetului multianual;
Impact
Rezultat
Produs
Implementarea
programului / Activității
Contribuții
– Umane
– Material e
Implementare Program
Scop
Obiective
aferente Rezultatelor
Obiective aferente
Produsului
Elaborare Program
Bugetare de jos în
sus
Indicatori
de rezultat
Indicatori
de
eficientata
Bugetare de sus în
jos
Pagina 60 din 89
evidențierea direcțiilor de acțiune și a rezultatelor scontate într -o perioadă dată;
creșterea transparenței bugetului, în sensul oferirii de inf ormații nu numai asupra modului
de utilizare a fondurilor puse la dispoziția ordonatorilor de credite, dar și asupra eficienței
cu care acestea se cheltuie;
asigurarea concordanței între țintele fiecărei instituții, exprimate în programe și măsurile
propus e prin programul de guvernare;
creșterea responsabilității instituțiilor publice în stabilirea priorităților și alocarea fondurilor
bugetare, prin implicarea factorilor de răspundere din conducerea acestora în elaborarea
obiectivelor programelor și măsurar ea performanțelor bugetare;
informarea completă a factorilor de decizie în domeniul politicilor bugetare și a modalității
de alocare a fondurilor, în funcție de priorități;
stimularea inițiativelor creatoare în domeniul dezvoltării programelor;
crearea unei valoroase baze de date în evoluție, specifică fiecărei activități și instituții etc.
3.2. Importanța componentei bugetare în cadrul procesului de planificare
strategică în România
Programul , conform Legii 500/2002, reprezintă o ”acțiune sau un ansamblu coerent de
acțiuni ce se referă la același ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un
obiectiv sau un set de obiective definite și pentru care sunt stabiliți indicatori de program care să
evalueze rezultatele ce vor fi obținute, în limi tele de finanțare aprobate ”.
Din această perspectivă, bugetul structurat pe programe detaliază cheltuielile unei
direcții pe programe sau activități, și nu pe categorii de cheltuieli. Prin această metodă sunt
declarate scopurile și obiectivele fiecărui program și fiecărei activități.
În România, ca de altfel în numeroase alte țări, vreme îndelungată s -a utilizat bugetul de
mijloace (bazat pe cheltuieli) , acesta fiind structurat pe două părți: venituri și cheltuieli, cu
realizarea unui echilibru între a cestea și cu defalcarea elementelor de cheltuieli pe titluri,
domenii, capitole, articole și alineate.
Acest mod de elaborare a bugetului, numai în forma cifrică, este depășit, mai ales, într -o
societate democratică în care trebuie să se asigure transpare nța si eficiența utilizării banului
public. Pentru a asigura o gestionare corespunzătoare a bugetului de venituri și cheltuieli, era
Pagina 61 din 89
necesară înlocuirea strategiei de elaborare a acestuia, prin trecerea la elaborarea lui pe bază de
programe.
Prin urmare, una din principalele probleme cu care s -a confruntat procesul de planificare
strategică la nivelul Guvernului este cea a conexiunii cu bugetul. Astfel, chiar dacă ministerele,
în coordonarea unităților de politici publice, au elaborat Planuri Strategice In stituționale (PSI –
uri) – fie pe cont propriu, fie beneficiind de asistență tehnică externă (Banca Mondială) – de cele
mai multe ori procesul bugetar nu a reflectat politicile definite în cadrul componentei de
management a PSI. Chiar dacă Legea Finanțelor P ublice nr. 500/2002, cu modificările și
completările ulterioare, prevede utilizarea programelor bugetare alături de ținte și indicatori de
performanță, în realitate execuția bugetară nu se realizează în baza acestor programe.
Procesul de organizare și re -organizare a început în urmă cu peste 15 ani, în anii 1998 –
1999, când, printr -un proiect PHARE și un proiect USAID, au fost introduse primele noțiuni
despre bugetarea pe programe. La acel moment se lua în considerarea posibilit atea ca acest
model de bugetare să poată fi folosit ca alternativă la cel tradițional. În acest sens, au fost
pregătiți o serie de funcționari publici, care au avut ocazia să învețe cum se elaborează bugetele
pe programe, atât din punct de vedere tehnic, c ât și juridic și al tehnologiei informațiilor și
comunicațiilor. Ca urmare a acestor sesiuni de pregătire, care au fost desfășurate în Portugalia și
în SUA, a fost promovată și introdusă pentru prima oară într -un act normativ bugetarea pe
programe, însă do ar pentru component de investiții (a se vedea, în acest sens, Studiul elaborat de
GEA Strategy & Consulting și Schumann Consulting pentru Ministerul Finanțelor Publice,
2015) .
Prin urmare, acesta ar putea fi considerat momentul de început în domeniul planificării și
bugetării multianuale și bugetării pe programe. Din păcate însă, evoluția înregistrată la acel
moment de către țara noastră a fost stopată destul de rapid și asta deoarece în România se
folosesc cu precădere mecanismele, instrumentele și pâ rghiile oferite de cadrul normativ , iar
prevederi le legale formulate în vederea susținerii domeniilor menționate anterior au fost în
defavoarea formulării de politici publice și a unor documente programatice care să identifice
problemele cu care se confrun ta țara la momentul respectiv .
Situația este oarecum paradoxală în România, în sensul că, între a avea documente
programatice și a avea acte normative care să reglementeze domeniile de interes pentru
Pagina 62 din 89
planificarea strategică, mereu preferința a fost pentru cele din urmă, cee ace a generat în ultimii
20 de ani o lărgire a bazei legislative și o îngrădire a politicilor publice.
Conform Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și
planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale , sistemul de planificare
strategică trebuia să fie introdus în România în două etape, ținând cont de absența unor soluții cu
privire la Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM) :
În cadrul primei etape de introducere a s istemului de planificare strategică , toate
ministerele, SGG și Cancelaria Primului Ministru (Cancelaria) au trebuit să pregătească
componenta de management a planurilor strategice , care constă în – mandat, viziune, valori
comune, analiza mediului intern și extern, priorități pe termen mediu și direcții de activitate.
Această etapă a fost una foarte utilă și a permis ministerelor să analizeze domeniile lor de
competență și a fost menită să înlesnească elaborarea programelor bugetare;
Cea de -a doua etapă a p rocesului de introducere a sistemului de planificare strategică a
fost menită să se ocupe de componenta de programare bugetară și trebuia să asigure legătura
necesară dintre procesele de planificare a politicilor publice și cele care țin de pregătirea
bugetului.
În cadrul celei de -a doua etape, instituțiile publice erau obligate să redacteze descrieri
detaliate pentru fiecare pr ogram bugetar folosit la planificarea și implementarea politicilor care
țin de aria lor de competență. Descrierea fiecărui program bugetar consta în – descrierea situației
actuale, a scopurilor, a rezultatelor și efectelor planificate precum și a indicator ilor de
performanță, a mecanismelor de implementare, a noilor inițiative de finanțare precum și
finanțarea întregului program.
Această a doua etapă a procesului de implementare a planurilor strategice la nivelul s -a
dorit a fi o continuare a inițiativei d e programare bugetară demarată de către Ministerul
Finanțelor Publice (MFP), precum și a celorlalte evoluții din domeniul planificării politicilor
publice din România.
Totodată, în cursul lunii decembrie 2015 Guvernul României a adoptat Memorandumul cu
tema: „Îmbunătățirea procesului decizional la nivelul administrației publice centrale” . Acesta
propune implementarea unui mecanism îmbunătățit de coordonare a luării deciziei, predictibil și
coerent, capabil să sprijine implementarea priorităților guvernament ale printr -o abordare
planificată și disciplinată. În acest sens, mecanismul presupune:
Pagina 63 din 89
Procese clare și solide de lucru pentru transformarea priorităților Guvernului în rezultate
concrete, vizibile;
O coordonare eficientă a elaborării și implementării pol iticilor guvernamentale, cu accent
pe coerența politicilor, cooperarea interministerială și pe conexiunea cu bugetul;
Un sistem de elaborare de strategii, politici și acte normative fundamentat empiric și care
să reflecte o consultare reală a factorilor in teresați, de la momentul inițierii până la
implementare;
Un management eficient în gestiunea riscului și a obstacolelor care pot interveni în
implementarea priorităților de guvernare.
Monitorizare și evaluarea dezvoltării și implementării politicilor în cadrul Guvernului
prin colaborarea permanentă cu ministerele.
Ca atare, datorită faptului că nu exista un act normativ la nivel național care să
reglementeze funcționarea bugetării pe programe, a fost preluat modelul OECD și transpus
printr -un ordin i ntern al Ministrului Finanțelor în vederea începerii exercițiul ui de bugetare pe
programe. În paralel, s -a folosit tot bugetarea tradițională, bazată pe cheltuieli .
În prezent, deși modalitatea de elaborare a Planului Strategic Instituțional a fost
reglementată prin H.G. nr. 1807/2006 ( pentru aprobarea Componentei de Management din
cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor
administrației publice de la nivel central) și H.G. nr. 158/2008 (pentru aprobarea Componentei
de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe
termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nivel central) – în realitate, pe baza
analizei efectuate până la nivelul anului 2015, se constată că administrația publică a utilizat tot
bugetul pe bază de cheltuieli (cash) , conform clasificați ilor economică și funcțională. Acest tip de
buget nu permite urmărirea alocării banilor pe domenii de politici publice, nu face legătu ra
între obiectivele fixate, rezultatele obținute și resursele utilizate, prin intermediul unor indicatori
de performanță , ci doar descrie alocările financiare pe ordonatori principali de credite (OPC) și
pe tipuri de cheltuieli.
Astfel, execuția bugetară se concentrează exclusiv pe volumul cheltuielilor publice și nu
pe măsurarea calității și eficienței acestora raportat la obiectivele și țintele propuse.
Prin studiile și analizele realizate de Banca Mondială în ultimii ani ( Anal iza funcțională
realizată la Centrul Guvernului și analizele funcționale din ministere, 2010; Raport privind
Pagina 64 din 89
stadiul implementării reformelor din domeniile planificării strategice, evaluării preliminare a
impactului și al monitorizării și evaluării politic ilor publice. Propuneri și recomandări, 2011;
Raport de diagnostic privind armonizarea planificării strategice și a programării bugetare în
România, 2014) s -au făcut o serie de recomandări concrete cu privire la importanța planificării
strategice corelate cu bugetul pe programe (a se vedea Nota de fundamentare -Hotărâre pentru
aprobarea metodologiei de planificare strategică la nivelul instituțiilor administrației publice de
la nivel central , 2015 ), astfel:
Revigorarea procesului de planificare strategică al Guvernului, și alinierea acestuia cu
procesul de stabilire a Strategiei Fiscale și de bugetare anuală (Analiza funcțională
privind Centrul Guvernului);
Consolidarea procesului de planificare bugetară și a instrucțiunilor privind planificarea
strategică și a formatelor aferente, emise de către MFP și, respectiv, de către SGG, într -o
singură metodologie unificată (Analiza funcțională privind Centrul Guvernului);
Conceperea unui proces eficientizat de planificare strategică pentru ministere, în care
planuri le pe trei ani ar fi actualizate anual, luând în considerare prioritățile strategice ale
Guvernului și Strategia Fiscală; planurile ar fi sincronizate pentru a constitui date de
intrare pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu, care face parte di n Strategia
Fiscal -bugetară;
Creșterea rolului unităților de politici publice în procesul de planificare strategică și de
evaluare preliminară a impactului (Analiza funcțională);
Alinierea PSI la Cadrul bugetar pe termen mediu astfel încât ambele să acoper e o
perioadă de implementare de patru ani (Raport 2014);
Încredințarea responsabilității pentru sistemul de monitorizare a implementării PSI la
nivelul Cancelariei Prim -Ministrului;
Includerea în cadrul PSI a unui plan operațional anual din care să se refl ecte ulterior
prioritățile de investiții și proiectele de politici publice și acte normative ce se doresc a fi
incluse în Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG).
Menționăm, de asemenea, faptul că toate aceste rapoarte recomandă operaționali zarea
unităților de politici publice , integrarea lor în sistemul de evaluare a deciziilor din cadrul
ministerelor și acordarea unui rol mai important în coordonarea procesului de formulare a
politicilor publice.
Pagina 65 din 89
3.3. Evaluarea gradului de implementare al pla nificării strategice și al
bugetării pe programe la nivelul Ministerului Sănătății
Conceput în conformitate cu direcțiile de activitate rezultate din Programul de guvernare,
Planul Strategic Integrat al Ministerului Sănătății pentru perioada 2011 -2013 a fost folosit
în previzionarea intervențiilor Ministerului Sănătății pentru identificarea priorităților și
obiectivelor pe termen mediu.
Analizând per ansamblu Capitolul 7 intitulat ”Direcții de activitate” , este destul de dificil
de identificat o coeren ță clară și logică a impactului politicii de sănătate asupra creșterii
calității serviciilor medicale întrucât documentul se axează pe măsuri și direcții de acțiune care
nu își găsesc o corespondență reală în componenta bugetară .
Componenta de programare bugetară face referire la 3 programe bugetare, derulate prin
bugetul propriu al ministerului, în conformitate cu direcțiile de activitate stabilite prin
Componenta de management , astfel:
Programul bugetar: „ Prevenirea și controlul bolilor cu impact major asupra stării
de sănătate a populației, în cadrul programelor naționale de sănătate ” (pentru
D.A.1);
Programul bugetar „ Asigurarea calității serviciilor medicale ” (pentru D.A.2);
Programul bugetar „ Asigurarea dezvoltării capacității instituționale a siste mului de
sănătate ” (pentru D.A.3 și D.A.4).
Conform proiectului de buget pe anul 2012, sinteza pr ogramelor finanțate prin proiectul
de buget, e ste prezentată în tabelul 3.2 .
Analiza programelor bugetare nu ajută însă la găsirea unei logici sau a unei coerențe,
pentru că arată doar o înșiruire de programe bugetare fără o prioritizare clară și fără o
transpunere a acestora în terme ni de cost. În plus, d in analiza datelor, se observă că, în derularea
programelor de investiț ii, programele bugetare se identifică cu respectivele programe de
investiții , fără a se putea face o corelare clară între respectivele investiții și un set de obiective
strategice clar definite și măsurabile . Ca atare, programele bugetare definite prin PSI 2011 -2013
nu reflectă în termeni financiari anumite obiective strategice de politici publice cu ținte și
indicatori.
Pagina 66 din 89
Tabelul 3.2 . Sinteza programelor finanțate prin proiectul de buget pe anul 2012, conf orm
PSI 2011 -2013
Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) -mii lei –
Programe bugetare Obiective urmărite Realizări
2010 Execuție
preliminar
ă 2011 Propuneri
2012 Estimări
2013 Estimări
2014 Estimări
2015
A. Programul: Asigurarea
calității serviciilor medicale
(Programul de investiții), cu
2 componente: 391.723 785.077 646.355 733.326 631.623 631.623
1. Proiectul Dezvoltarea și
modernizarea infrastructurii
unităților sanitare 1.1.1 Finalizarea obiectivelor de
investiții în continuare, începute
în anii precedenți
1.1.2. Programul de consolidări a
clădirilor unităților sanitare
1.3. Reabilitarea infrastructurii
2. Proiectul: Dotarea
unităților sanitare cu
aparatură medicală,
echipamente și mijloace de
transport specifice 1.2.1. Dotarea cu aparatură,
echipamente și dispozitive
medicale a unităților sanitare
1.2.2. Dotarea cu mijloace de
transport sanitar specifice a
unităților sanitare
B. Programul: Prevenirea și
controlul bolilor cu impact
major asupra stării de
sănătate a populației
2.1 .Reducerea impactului asupra
sanatatii publice a bolilor
transmisibile cu impact major
(boli care pot fi prevenite prin
vaccinare, TBC, HIV/SIDA,
infectii cu transmitere sexuala); 1.086.809 1.716.477 1.763.390 1.183.146 14.105.250 1.468.153
2.2. Monitorizarea si tratamentul
bolilor netransmisibile in scopul
scaderii morbiditatii si mortalitatii
specifice prin boli
cardiovasculare, diabet zaharat,
afectiuni oncologice;
2.3.Imbunatatirea starii de
sanatate a mamei si copilului,
prin derularea unor programe
specifice cu impact asupra
principalelor probleme de
sanatate ale acestui grup
populational;
C. Programul: Asigurarea
dezvoltării capacității
instituționale
3.1. Susținerea descentralizării
sistemului sanitar
1.487.589 1.549.643 1.526.488 1.557.817 1.552.185 1.558.180 3.2.Creșterea capacității
instituționale a MS, a structurilor
din subordinea sau coordonarea
sa, precum și a furnizorilor de
servicii de sănătate
TOTAL 2.966.121 4.051.197 3.936.233 3.474.289 16.289.058 3.657.956
Sursa: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.home , Anexa 3 la Legea Bugetului de stat: 293/2011
Totodată, analiza execuției bugetare prezentate în primul capitol al lucrării relevă faptul
că, pe de o parte, aceasta nu conține, pe tot intervalul analizat (2012 -2015) prevederi privind
programarea multianuală , elaborarea bugetului fiind un proces cu caracter predominant anual,
iar pe de altă parte, conține mențiuni limitate cu privire la bugetarea pe programe
Ulterior, prin Legea bugetului de stat 5/2013, 356/2013 și 186/2014, indicatorii bugetari
Pagina 67 din 89
au fost revizuiți, în sensul reducerii acestora, în funcție de realizările înregistrate la data de 31.12.
a fiecărui an.
Adoptarea Strategiei Naționale de Sănătate 2014 -2020 , la finele anului 2014, a
determinat necesitatea preluării obiectivelor Strategiei în Planul Strategic Instituțional 2015 –
2018 al Minist erului Sănătății și extinderea obiectivelor strategice în concordanță cu
obiectivele asumate.
Comparativ cu PSI 2011 -2013, în acest document regăsim și componenta bugetară (a se
vedea Anexa 14) care oferă de data aceasta o logică și o coerență între obiectivele Strategiei
Naționale de Sănătate 2014 -2020, precum și modalitatea de transpunere în termeni bugetari a
acestora . În plus, prin stabilirea unui cadru multianual, se oferă o credibilitate mult mai ridicată
implementăr ii măsurilor aferente obiectivelor strategice .
Programele și sub -programele , prevăzute prin PSI 2015 -2018 sunt prezentate în mod
sintetic în tabelul 3.3 . și, pe larg, în Anexa 14.
Tabelul 3.3 . Progra me și sub programe conform PSI al MS 2015 -2018
OS 1 SĂNĂTATEA PUBLICĂ
P1.1. Îmbunătățirea stării de sănătate și nutriție a femeii si copilului
SP 1.1.1. Îmbunătățirea stării de sănătate și nutriție a mamei și copilului și reducerea riscului de deces infantil și
matern
SP 1.1.2 Reducerea numărului de sarcini nedorite, a incidenței avortului la cerere și a mortalității materne prin
avort
P 1.2. Reducerea morbidității și mortalității prin boli transmisibile, a impactului lor la nivel de individ și
societate
SP 1.2.1 Întărirea capacității sistemului național de supraveghere a bolilor transmisibile prioritare, de alertare
rapidă și răspuns coordonat
SP 1.2.2. Protejarea sănătății populației împotriva principalelor boli care pot fi prevenite prin vaccinare
SP 1.2.3. Reducerea morbidității și mortalității prin TB și menținerea unor rate adecvate de depistare și de succes
terapeutic
SP 1.2.4. Reducerea incidenței bolilor transmisibile prioritare: HIV/SIDA și asigurarea accesului pacienților la
tratamente antivirale
SP 1.2.5. Reducerea incidenț ei bolilor transmisibile prioritare: hepatite B și C și asigurarea accesului pacienților
la tratamente antivirale
SP 1.2.6. Asigurarea necesarului de sânge și componente sanguine în condiții de maximă siguranță și cost –
eficiență
P 1.3. Diminuarea ritmului de creștere a morbidității și mortalității prin boli netransmisibile și reducerea
poverii lor în populație prin programe naționale, regionale și locale de sănătate cu caracter preventiv
SP 1.3.1. Creșterea eficacității și rolului promovării sănăt ății în reducerea poverii bolii în populație în domeniile
prioritare
SP 1.3.2. Reducerea poverii cancerului în populație prin depistarea în faze incipiente de boală și reducerea pe
termen mediu -lung a mortalității specifice prin intervenții de screening organizat
Pagina 68 din 89
SP 1.3.3. îmbunătățirea stării de sănătate mintală a populației
SP 1.3.4. Protejarea sănătății populației împotriva riscurilor legate de mediu
SP 1.3.5. Asigurarea accesului la servicii de diagnostic și/sau tratament pentru patologii speciale
OS 2 SERVICII DE SĂNĂTATE
P 2.1. Asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate și cost -eficace, în special la grupurile
vulnerabile
SP 2.1.1. Dezvoltarea serviciilor de asistență comunitară, integrate și comprehensive, destinate în principal
populației din mediul rural și grupurilor vulnerabile inclusiv Roma
SP 2.1.2 Creșterea eficacității și diversificarea serviciilor de asistență medicală primară
SP 2.1.3. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creșterea pond erii afecțiunilor rezolvate în
ambulatorul de specialitate și reducerea poverii prin spitalizarea continuă
SP 2.1.4. îmbunătățirea accesului populației la servicii medicale de urgență prin consolidarea sistemului integrat
de urgență și continuarea dezvoltării acestuia
SP 2.1.5. îmbunătățirea performanței și calității serviciilor de sănătate prin regionalizarea/ concentrarea asistenței
medicale spitalicești
SP 2.1.6. Creșterea accesului la servicii de calitate de reabilitare, paliație și de îngriji ri pe termen lung, adaptate
fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologie al morbidității
SP 2.1.7. Crearea de rețele de furnizori de asistență medicală la nivel local, județean și regional
SP 2.1.8 Colaborare intersectorială pentru o stare de sănătate mai bună a populației, în special a grupurilor
vulnerabile
OS 3 MĂSURI TRANSVERSALE PENTRU UN SISTEM DE SĂNĂTATE SUSTENABIL ȘI
PREDICTIBIL” – DOMENII PRIORITARE
P 3.1 Un sistem de sănătate inclusiv, sustenabil și predictibil prin implementarea de politici și programe
transversale prioritare
SP 3.1.1. Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate
SP 3.1.2. Implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor f inanciare în sănătate, asigurarea
controlului costurilor și a protecției financiare a populației
SP 3.1.3. Asigurarea și monitorizarea calității serviciilor de sănătate publice și private
SP 3.1.4 Dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentului bazate pe dovezi care să asigure accesul
echitabil și sustenabil al populației la medicație
SP 3.1.5. Promovarea cercetării și inovării în sănătate
P 3.2. Eficientizarea sistemului de sănătate prin accelerarea utilizării tehnologiei informației și
comunicațiilor moderne (E – sănătate)
SP 3.2.1 Dezvoltarea Sistemului Informatic Integrat în domeniul sănătății prin implementarea de soluții
sustenabile de E -Sănătate
SP 3.2.2. Creșterea accesului la servicii de sănătate prin utilizarea se rviciilor de telemedicină
P 3.3. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate la nivel național, regional și local în vederea reducerii
inechității în accesul la serviciile de sănătate
SP 3.3.1. Îmbunățirea infrastructurii spitalicești în condițiile necesarei remodelări a rețelei spitalicești prin
restructurare și raționalizare
SP 3.3.2. Îmbunățirea infrastructurii serviciilor de sănătate oferite în regim ambulatoriu prin asistență medicală
comunitară, medicină de familie și ambulatorul de specialitate
SP 3.3.3. Dezvoltarea infrastructurii serviciilor integrate de urgență
SP 3.3.4. Îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate publică
OS 4 ÎMBUNĂTĂȚIREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE DE MANAGEMENT ȘI DE
IMPLEMENTARE A POLITICII SANITARE
P 4.1 Modernizarea instituțională – Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MS și a
instituțiilor aflate în subordinea acestuia, inclusiv CNAS cu CJAS -urile din subordine
SP 4.1.1 Dezvoltarea capitalului uman din MS și din unitățile subordonate prin Introducerea de instrumente
moderne de management a resurselor umane
SP 4.1.2. Eficientizarea proceselor de formulare și implementare a politicilor publice în sectorul sanitar
Pagina 69 din 89
P 4.2 Modernizarea instituțională – Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a unităților sanitare
SP 4.2.1 Dezvoltarea capitalului uman din unitățile sanitare prin introducerea de instrumente moderne de
management a resurselor umane
SP 4.2.2. Creșterea eficienței utilizării fondurilor publice în sănăt ate
P 4.3. Întărirea capacității administrative la nivel național, regional și local și comunicarea schimbării
SP 4.3.1. Creșterea capacității de elaborare și implementare a politicilor de sănătate bazate pe dovezi și
promovarea unui management mai performant al sistemului de sănătate la nivel național
SP 4.3.2. Planificarea și implementarea de intervenții (campanii) de comunicare a măsurilor de reformă și a
rezultatelor așteptate, pentru asigurarea acceptabilității și creșterea aderenței la schimba re a populației,
asociațiilor de pacienți și a asociațiilor profesionale și pentru obținerea consensului politic
Sursa: Planul Strategic Instituțional 2015 -2018 al Ministerului Sănătății
În ce privește bugetul PSI MS 2015 -2018, acesta a fost construit pe obiective și
programe , astfel (tabelul 3.4 .):
Tabelul 3. 4. Buget PSI MS 2015 -2018, pe obiective și programe (mii lei)
Obiective și programe Total PSI 2015 2016 2017 2018
TOTAL 31.696.946,59 7.317.597,97 8.049.819,61 8.900.051,68 7.429.477,32
OS 1 SĂNĂTATEA PUBLICĂ 12.370.326,33 3.096.209,13 3.105.639,32 3.140.773,14 3.027.704,75
P1.1. Îmbunătățirea stării de
sănătate și nutriție a femeii si
copilului 597.930,17 148.733,61 151.001,75 149.461,19 148.733,61
P 1.2. Reducerea morbidității și
mortalității prin boli transmisibile,
a impactului lor la nivel de individ
și societate 5.731.297,58 1.443.167,06 1.403.993,74 1.433.639,38 1.450.497,41
P 1.3. Diminuarea ritmului de
creștere a morbidității și
mortalității prin boli
netransmisibile și red ucerea
poverii lor în populație prin
programe naționale, regionale și
locale de sănătate cu caracter
preventiv 6.041.098,59 1.504.308,47 1.550.643,83 1.557.672,57 1.428.473,72
OS 2 SERVICII DE
SĂNĂTATE 6.248.185,59 1.532.920,63 1.711.406,43 2.082.256,02 921.602,52
P 2.1. Asigurarea accesului
echitabil la servicii de sănătate de
calitate și cost -eficace, în special
la grupurile vulnerabile 6.248.185,59 1.532.920,63 1.711.406,43 2.082.256,02 921.602,52
OS 3 MĂSURI
TRANSVERSALE PENTRU
UN SISTEM DE SĂNĂTATE
SUSTENABIL ȘI
PREDICTIBIL” – DOMENII
PRIORITARE 5.761.634,66 736.368,21 1.430.453,87 1.871.142,53 1.723.670,05
Pagina 70 din 89
P 3.1 Un sistem de sănătate
inclusiv, sustenabil și predictibil
prin implementarea de politici și
programe transversale prioritare 1.231.243,77 100.000,00 501.767,50 418.359,53 211.116,74
P 3.2. Eficientizarea sistemului de
sănătate prin accelerarea utilizării
tehnologiei informației și
comunicațiilor moderne (E –
sănătate) 389.811,77 89.891,80 93.581,15 132.139,44 74.199,38
P 3.3. Dezvoltarea infrastructurii
de sănătate la nivel național,
regional și local în vederea
reducerii inechității în accesul la
serviciile de sănătate 4.140.579,12 546.476,41 835.105,22 1.320.643,55 1.438.353,93
OS 4 ÎMBUNĂTĂȚIREA
CAPACITĂȚII
ADMINISTRATIVE D E
MANAGEMENT ȘI DE
IMPLEMENTARE A
POLITICII SANITARE 7.316.800,00 1.952.100,00 1.802.320,00 1.805.880,00 1.756.500,00
P 4.1 Modernizarea instituțională –
Îmbunătățirea stabilității
structurale și funcționale a MS și a
instituțiilor aflate în subordinea
acestuia, inclusiv CNAS cu
CJAS -urile din subordine 6.083.200,00 1.660.000,00 1.475.220,00 1.473.180,00 1.474.800,00
P 4.2 Modernizarea instituțională –
Îmbunătățirea stabilității
structurale și funcționale a
unităților sanitare 409.500,00 83.500,00 110.000,00 106.000,00 110.000,00
P 4.3. Întărirea capacității
administrative la nivel național,
regional și local și comunicarea
schimbării 824.100,00 208.600,00 217.100,00 226.700,00 171.700,00
Sursa: Planul Strategic Instituțional 2015 -2018 al Ministerului Sănătății
Din datele prezentate, rezultă că cea mai mare parte a fondurilor alocate prin componenta
bugetară revin atingerii obiectivului strategic OS1: Sănătate publică (39,03% din total buget PSI
2015 -2018), urmat de obiectivul strategic OS 4 (23,08%), pe ultimele 2 locuri situându -se
alocarea financiară pentru obiectivele specifice OS 2 (19,71%) și OS 3 (18,18%) – graficul 3.1.
Pe ani, situația este asemănătoare, în sensul că, OS 1 deține cea mai mare alocare
financiară , ceea ce denotă priori tizarea acestui obiectiv strategic atât în definirea acestuia (prin
componenta de management), cât și în implmentarea acestuia (care are correspondent în
componenta bugetară) – graficul 3.2.
Pagina 71 din 89
Graficul 3.1. Alocarea financiară pe obiective strategice urmăr ite prin PSI MS
2015 -2018
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din PSI MS 2015 -2018
Buget PSI 2015 -2018, mii lei
2015 -2018 2015 2016 2017 2018
31.696.946,59 7.317.597,97 8.049.819,61 8.900.051,68 7.429.477,32
Graficul 3.2 . Alocarea financiară anuală pe obiective strategice
prin PSI MS 2015 -2018
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din PSI MS 2015 -2018
39.03%
19.71% 18.18% 23.08%
OS 1 Sănătatea Publică
OS 2 Servicii de sănătate
OS 3 Măsuri transversale
OS 4 Îmbunătățirea capacității administrative de management și de
implementare a politicii sanitare
PSI
2015-
20182015 2016 2017 2018
OS 1 Sănătatea Publică 39.03% 42.31% 38.58% 35.29% 40.75%
OS 2 Servicii de sănătate 19.71% 20.95% 21.26% 23.40% 12.40%
OS 3 Măsuri transversale 18.18% 10.06% 17.77% 21.02% 23.20%
OS 4 Îmbunătățirea
capacității administrative
de management și de
implementare a politicii
sanitare 23.08% 26.68% 22.39% 20.29% 23.64%0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%
Pagina 72 din 89
Graficul 3.3. Surse de finanțare estimate pentru finanțarea programelor
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din PSI MS 2015 -2018
Analiza surselor de finanțare estimate pentru atingerea obiectivelor urmărite prin
componenta de management, care se regăsește în component a bugetară a PSI 2015 -2018
(graficul 3.3.) , relevă că cea mai mare parte a fondurilor provin de la bugetul de stat (pentru OS1,
OS 3 și OS4) și de la FNUASS (pentru OS 2), estimarea sumelor provenite din fonduri
nerambursabile și credite de la Banca Mondială, având o pondere destul de redusă.
xxx
Așa cum s-a arătat , modalitatea de elaborare a Planului Strategic Instituțional a fost
reglementată prin H.G. nr. 1807/2006 ( pentru aprobarea Componentei de Management din
cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituț iilor
administrației publice de la nivel central ) și H.G. nr. 158/2008 ( pentru aprobarea Componentei
de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe
termen mediu al instituțiilor administrației publice de la niv el central ) – însă acestea nu au
reușit să ofere până la nivelul anului 2015 un cadru suficient pentru realizarea conexiunii
necesare între politicile ministerului și bugetul anual aferent.
Acest lucru a fost cauzat și de absența utilizării bugetului pe bază de programe până în
anul 2015, buget care să asigure o imagine clară și transparentă cu privire la cheltuirea banilor
publici în raport cu obiectivele de politici publice asumate, deși legislația în vigoare permite Total MSTotal
FNUASSTotal
fonduri
neramburs
abileTotal
credit BM
OS 1 Sănătatea Publică 61.49% 34.80% 3.71% 0.00%
OS 2 Servicii de sănătate 19.97% 62.66% 16.75% 0.61%
OS 3 Măsuri transversale 62.15% 0.00% 29.28% 8.57%
OS 4 Îmbunătățirea
capacității administrative
de management și de
implementare a politicii
sanitare 97.98% 0.00% 1.96% 0.05%0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
Pagina 73 din 89
acest lucru (Legea nr. 500/2002 priv ind finanțele publice).
Astfel, una din principalele probleme cu care s -a confruntat procesul de planificare
strategică , în mod special până la nivelul anului 2015, a fost cea a conexiunii cu bugetul . Chiar
dacă Ministerul Sănătății, a elaborat Planuri St rategice Instituționale, procesul bugetar în
perioada 2012 -2015 nu a reflectat în totalitate politicile definite în cadrul componentei de
management a PSI . Totodată, deși Legea Finanțelor Publice nr. 500/2002, cu modificările și
completările ulterioare, prevede utilizarea programelor bugetare alături de ținte și indicatori de
performanță, în realitate , execuția bugetară în perioada 2012 -2015 , nu s-a realizeazat în baza
acestor programe . Acest lucru are mai multe cauze:
Programele bugetare curente nu au reflectat întotdeauna în termeni financiari anumite
obiective strategice de politici publice cu ținte și indicatori. Spre exemplu, așa cum s -a
arătat, în derularea programel or de investiții, programele bugetare s-au identificat cu
respectivele programe de investiții, fără însă a se putea face o corelare clară între
respectivele investiții și un set de obiective strategice clar definite și măsurabile (a se
vedea tabelul 3.1.) ;
În lipsa unei corelări clare cu obiectivele strategice ale ministerului, obiective definite în
cadrul componentei de management a PSI, țintele și indicatorii din cadrul programelor
bugetare nu au fost definiți SMART5 și nu au permis până la nivelul anului 2015
realizarea unei execuții bugetare pe bază de performanță;
Corelarea politicilor publice cu bugetul a fost insuficientă , iar metodologia de planificare
strategică prevăzută de reglementările în vigoare care ar trebu i să urmărească corelarea
între obiective, indicatori de performanță, rezultate și resursele financiare nu a fost pusă
în aplicare conform prevederilor acesteia (în mod special, în intervalul 2012 -2013) .
În vederea corectării acestor cauze, Ministerul Săn ătății a întocmit în cursul anului 2015,
cu sprijinul experților Băncii Mondiale, programe bugetare în con cordanță cu obiectivele
strategice prevăzute prin componenta de management a PSI 2015 -2018 , între cele două existând
o interdependență fără de care execuția bugetară nu va putea fi realizată cu succes. Așa cum s -a
arătat, prin PSI 2015 -2018, au fost definiți indicatori relevanți, un punct în minus fiind lipsa
determinării SMART a obiectivelor s trategice .
5 SMART este un acronim al caracteristicilor consid erate esențiale în formularea obiectivelor și anume: specifice, măsurabile,
accesibile, relevante și încadrate în timp.
Pagina 74 din 89
3.4. Recomandări cu privire la bugetarea pe programe în cadrul
Ministerului Sănătății .
Așa cum s -a arătat, în prezent, există un cadru legislativ coerent în ceea ce privește
bugetarea multianuală și pe programe (H.G. nr. 158/2008) care oferă formatul necesar pentru ca
aceste instrumente să fie utilizate în procesul global de planificare bugetară. Din acest motiv,
Ministerul Sănătății își prezintă estimările bugetare prin intermediul ambelor modele, ținând cont
de limitele de cheltui eli stabilite de MFP prin scrisoarea cadru privind contextul macro –
economic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget anual și a estimărilor multianuale,
precum și limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite.
Cu toate aces tea, în contextul în care, din punct de vedere practic, nu există și nu se
realizează execuție bugetară pe programe , rezultatele acestora din urmă nu pot fi monitorizate
într-o măsură realistă și performantă, prin intermediul indicatorilor specifici de per formanță. Ca
atare, în perioada analizată (2012 -2015), putem afirma că , bugetarea pe programe nu și -a atins
impactul scontat asupra activității de planificare financiară la nivelul Ministerului Sănătății ,
atâta timp cât deși există bugetare pe programe, ac easta n u poate fi urmărită prin execuția
bugetară la nivel de program.
În acest context, se recomandă :
– realizarea execuției bugetare pe programe și utilizarea acesteia în procesul de analiză și
monitorizare a rezultatelor prin intermediul indicatorilor din cadrul programelor bugetare;
– includerea în execuția bugetară a prevederilor privind programarea multianuală;
– includerea în execuția bugetară a indicatorilor financiari pe programe bugetare;
– actualizarea PSI al MS în așa fel încât să se poată realiza conex iunea dintre politicile
guvernamentale și buget, urmărindu -se astfel creșterea transparenței și a calității cheltuielilor
publice;
– introducerea în PSI 2017 -2020 a unor ținte și indicatori din cadrul programelor bugetare
definiți SMART;
– întărirea colaborării interinstituționale dată fiind diversitatea surselor de finanțare pentru
atingerea obiectivelor strategice prevăzute în PSI .
Pagina 75 din 89
CONCLUZII
În cadrul acestui studiu, având ca obiectiv principal analiza execuției bugetare la nivelul
Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015 și identificarea gradului în care Ministerul Sănătății
aplică prevederile legale în domeniul planificării strategice și a bugetării pe programe , au fost
fixate mai multe direcții de cercetare în vederea atinger ii celor 4 obiective specifice care
contribuie la atingerea obiectivului final al studiului.
Punctul de pornire în efectuarea cercetării l -a reprezentat parcurgerea literaturii de
specialitate în domeniu, precum și Strategia UE 2020, Strategia Națională de Sănătate 2014 –
2020, Planurile Strategice Instit uționale ale Ministerului Sănătății și, implicit, Strategia
instituțională a Ministerului Sănătății pentru perioada 2012 -2015 . Analiza a continuat apoi cu
documentarea efectuată în domeniul planificării str ategice și a bugetării pe programe în cadrul
Ministerului Sănătății , pe baza datelor furnizate de Ministerul Sănătății și Curtea de Conturi a
României și a datelor preluate din Legile bugetului de stat pentru anii 2012 -2015.
Astfel, fiecare dintre cele 4 obiective specifice constituie câte o axă de cercetare, în
cadrul căreia s -a utilizat analiza calitativă și cantitativă a datelor, pre cum și analiza seriilor de
date. P e baza unui raționament deductiv, pornind de la general la specific, printr -o abordare d e
tip top-down de sus în jos, s -a urmărit atingerea obiectivelor specifice ale studiului.
Obiectivul urmărit în primul capitol l-a reprezentat analiza execuției bugetare la
nivelul Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015. Obiectivul urmărit se circums crie
obiectivului specific OS1 și a vizat răspunsul la două întrebări de cercetare: (1) În ce măsură
finanțarea sănătății în România este suficientă pentru asigurarea menținerii stării de sănătate a
populației și combaterea îmbolnăvirilor? (2) Fondurile financiare publice alocate de către
Ministerul Sănătății au fost utilizate cu respectarea principiilor de economicitate, eficiență și
eficacitate?
Pornind de la studierea literaturii de specialitate și prin corelarea răspunsurilor la cele
două î ntrebări, dar și pe baza comparațiilor efectuate la nivel european în privința alocării
fondurilor din sănătate, am scos în evidență câteva aspecte legate atât de nivelul finanțării în
România, cât și de modalitatea în care Ministerul Sănătății a respectat legislația în vigoare cu
privire la elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu, autorizarea, legalitatea și
necesitatea modificărilor aduse prevederilor inițiale ale bugetelor publice.
Pagina 76 din 89
Pentru a răspunde la prima întrebare de cercetare , au fo st analizate modalitățile de
finanțare a sănătății în România, în comparație cu cele utilizate la nivelul UE.
Deși finanțarea din resursele financiare publice reprezintă o importantă sursă de finanțare
a sistemului de sănătate, în România ca și în majorit atea țărilor din Europa, principala sursă de
venituri publice destinate sănătății sunt contribuțiile de asigurări sociale de sănătate. Astfel,
similar majorității statelor membre UE și în România funcționează un sistem de asigurări sociale
de sănătate, cu venituri din cote de asigurări de sănătate colectate într -un fond unic.
Utilizând baza de date a OMS privind cheltuielile de sănătate care pune la dispoziție date
comparabile privind modelele naționale de sănătate la nivel global, s -a observat că în interv alul
2010 -2015, România a fost ultima dintre statele membre ale UE în ceea ce privește cheltuielile
pentru sănătate ca pondere în PIB . (graficul 1.1.). După aproape dublarea în perioada 1995 -2010
(de la o bază redusă), cheltuielile pentru sănătate din România ca pondere în PIB au scăzut
constant din 2010, de la 5,83% la 5,28% în anul 2015 (tabelul 1.1.). Totodată, în intervalul 2010 –
2015, cheltuielile totale pentru sănătate pe cap de locuitor în România au oscilat între
echivalentul a 964,16 USD (la PPC 2011) la nivelul anului 2010 și echivalentul a 979,02 USD în
anul 2015, mult sub media UE de 3.337 USD la nivelul anului 2015 (graficul 1.2.).
În mod paradoxal, în România , cea mai importantă sursă de venituri pentru cheltuielile de
sănătate este reprezen tată de FNUAS, reprezentând între 65,22% (2010) și 68,57% (2015) din
totalul cheltuielilor, urmată de plățile ”din buzunar” pe locul al doilea, și abia apoi de fondurile
Ministerului Sănătății și bugetele locale (graficul 1.3).
Această situație a generat o serie de constrângeri financiare la nivelul țării noastre, care s –
au repercutat în mod negativ asupra consumatorului de servicii medicale. Consecința firească a
acestei situații a fost reducerea accesului la serviciile de sănătate necesare, în special a
populației cu venituri reduse. Mai mult, studii ale Băncii Mondiale au arătat că plățile directe
pentru serviciile de sănătate, în special pentru tratamentul spitalicesc, oficial și neoficial – au dus
chiar la sărăcirea unor persoane.
Pentru a răspunde la a doua întrebare de cercetare , a fost efectuată o analiză comparativă
a execuției bugetare la nivelul Ministerului Sănătății, pentru perioada 2012 -2015, pe baza datelor
preluate din Legile bugetului de stat pentru anii 2012 -2015 (prevederile bugetare iniți ale și
realizările), precum și din rapoartele de audit financiar întocmite în urma misiunilor întreprinse
de către auditorii publici externi ai Curții de Conturi (prevederile bugetare definitive și
Pagina 77 din 89
cheltuielile efective).
Analiza efectuată a relevant, pentru perioada 2012 -2015, următoarele aspecte :
– privind contul de execuție bugetară pe total surse (buget de stat, venituri proprii și fonduri
nerambursabile), prezentat în Anexa 1, se observă că gradul de realizare al cheltuielilor
totale (plăți nete/prevederi finale) a variat între 85,18% în anul 2012 și 93,09% în anul 2015,
rezultând economii de cheltuieli față de creditele bugetare definitive aprobate;
– analizate în structură, în cheltuielile totale, cea mai mare pondere o au, pe tot in tervalul
analizat, cheltuielile curente (intre 94,74% si 98,42%). Cheltuielile de capital au o pondere
extrem de redusă, de maxim 5,26% atinsă în anul 2012. Această situație denotă o structură
dezechilibrată care arată nivel redus al investițiilor efectua te.
– indicatorii analitici prevăzuți în bugetele inițial aprobate au fost rectificați, fie prin majorare
(în cazul cheltuielilor curente, cu excepția anului 2014), fie prin diminuare (în cazul
cheltuielilor de capital, cu excepția anului 2014), astfel încâ t per total, cheltuielile totale
definitiv aprobate au fost majorate în toți cei 4 ani analizați (a se vedea rata prevederi
finale/prevederi inițiale – graficul 1.9). Acest rezultat a fost posibil ca urmare a unor proiecte
de reglementări (H.G., O.G.) în ve derea obținerii de credite bugetare suplimentare, în scopul
realizării unor obiective din programele naționale de sănătate.
– în ce privește e laborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu, precum și
autorizarea, legalitatea și necesitatea modifică rilor aduse prevederilor inițiale ale bugetelor
publice, din analiza efectuată se constată nerespectarea prevederilor legale în vigoare cu
privire la fundamentarea și utilizarea surselor bugetare prin menținerea în buget a unor
credite bugetare aprobate și neutilizate (a se vedea în acest sens Anexele 1 -5); s-a constatat,
de asemenea că pentru creditele bugetare aprobate și neutilizate nu s-au luat măsuri de
disponibilizare la bugetul de stat la t ermenele prevăzute de legislația în vigoare;
– pentru realizarea unor investiții noi și/sau aflate în derulare, au fost înscrise în bugetul
centralizat al Ministerului Sănătății, credite bugetare supradimensionate, fapt ce a condus la
imobilizarea nejustific ată de credite bugetare ; spre exemplu, în anul 2014, gradul de
realizare al cheltuielilor de capital a fost de 63,9%, iar în anul 2015 de 65,48% (a se vedea
Anexa 1);
– din analiza efectuată se constată, de asemenea, nerespectarea prevederilor legale în
repartizarea creditelor bugetare aprobate pentru bugetul propriu cu privire la „ Cheltuielile de
Pagina 78 din 89
capital” și menținerea de cr edite bugetare neutilizate, cee a ce denotă o oarecare lipsă de
preocupare în sensul identificării necesităților reale privind efectuarea de cheltuieli de
capital;
– gradul de realizare a veniturilor proprii în perioada 2012 -2015 (tabelul 1.11), a variat între
81,35% în anul 2012 și 106,25% la nivelul anului 2015, încasările situându -se sub
prevederile aprobate în perioada 2012 -2014, fie pe f ondul unei proiecții bugetare nerealiste,
fie pe fondul unui grad redus de colectare a veniturilor. În plus, plățile efectuate în perioada
2014 -2015 nu au fost corelate cu gradul de realizare al veniturilor (graficul 1.15). Astfel, în
anul 2014, gradul de realizare a veniturilor a fost de 92,58%, iar cel al cheltuielilor de
88,06%. În 2015, s -a înregistrat un grad de realizare a veniturilor de 106,25% față de
prevederile finale, și un grad de realizare a cheltuielilor extrem de redus, de numai 77,69%.
– neîncasarea veniturilor proprii a generat în perioada analizată un deficit care s -a majorat de la
29.830 mii lei în anul 2012 la 4.390.958 mii lei la nivelul anului 2015;
– nerealizarea veniturilor la nivelul programat a condus în perioada 2012 -2015 la nerealiz area
unor activități și acțiuni , precum și la grevarea bugetului anului imediat următor cu
cheltuielile angajate peste nivelul încasărilor.
Pe baza acestor constatări, am apreciat că fondurile financiare publice alocate de către
Ministerul Sănătății nu au fost utilizate pe tot parcursul perioadei analizate cu respectarea
principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate .
Obiectivul urmărit în capitolul al doilea l-a reprezentat analiza cadrului normativ în
domeniul planificării strategice în România și, în particular, analiza planurilor strategice
instituționale ale Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015, în vederea identificării strategiei
de dezvoltare la nivelul acestuia. Obiectivul urmărit se circumscrie obiectivului specific OS2 și a
vizat, de asemenea, răspunsul la două întrebări: (a) Cât de importante sunt cele două componente
ale planificării strategice (componenta de management și componenta bugetară) în atingerea
obiectivelor instituționale? (b) Care este gradul de transpunere al obiectivelor strategice urmărite
prin Strategia Națională de Sănătate în Planul strategic instituțional al Ministerului Sănătății
pentru perioada 2012 -2015?
Pornin d de la studierea literaturii de specialitate și prin corelarea răspunsurilor la cele
două întrebări, am concluzionat că Ministerul Sănătății, prin Planul Strategic Instituțional 2015 –
2018 , urmărește atingerea obiectivelor strategice în concordanță cu obie ctivele asumate prin
Pagina 79 din 89
Programul de guvernare și Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 .
Analiza efectuată în acest capitol a relevat faptul că, d eși procesul de planificare
strategică în România a început de peste 15 ani, cadrul normativ care realizează trecerea de la
bugetarea tradițională la bugetarea pe programe, în cadrul proceselor de planificare strategică la
nivelul aparatului central, este încă incomplet. În plus, la nivelul Guvernului, la finele perioadei
analizate (2015) nu exista încă un mecani sm functional de planificare strategică și de elaborare a
bugetului printr ‐o abordare de sus în jos (top ‐down), cu accent pe priorități de politici
publice .
Metodologia privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor
administrației publice de la nivel central a fost elaborată de Unitatea de Politici Publice (UPP)
din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) cu sprijinul partenerului din cadrul
proiectului de Twinning, Cancelaria de Stat a Republicii Letonia. Metodologia a fost realizată în
conformitate cu prevederile din cadrul „Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare,
coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale”, strategie
care a fost adoptată pri n Hotărârea Guvernului nr.870/2006 și în conformitate cu atribuțiile SGG
de a oferi sprijin metodologic ministerelor, cu privire la planificarea politicilor publice.
Din analiza efectuată și, pentru a răspunde la prima întrebare de cercetare fixată , s-a
constatat că deși modalitatea de elaborare a Planului Strategic Instituțional a fost reglementată
prin H.G. nr. 1807/2006 (pentru aprobarea Componentei de Management din cadrul
Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor
administrației publice de la nivel central) și H.G. nr. 158/2008 (pentru aprobarea Componentei
de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe
termen mediu al instituțiilor administrației public e de la nivel central) – în realitate, acestea nu
au reușit să ofere un cadru suficient pentru realizarea conexiunii necesare între politicile unui
minister și bugetul anual aferent .
Prin urmare, toate Planurile strategice instituționale elaborate de min istere începând cu
anul 2008 s-au rezumat doar la componenta de management și au fost concepute pentru o
perioadă de 3 ani, ele fiind de obicei revizuite la finalul perioadei de implementare . Componenta
de programare bugetară nu a fost în realitate impleme ntată niciodată până la finele anului
2015. În consecință, deși cele două metodologii în sine nu au înregistrat deficiențe din punct de
vedere al calității, ele nu au fost suficiente pentru a angrena PSI în cadrul legislativ mai larg cu
Pagina 80 din 89
privire la elaborar ea, aprobarea și execuția bugetului ordonatorilor principali de credite de la
nivelul Guvernului.
În conformitate cu H.G. nr. 1807/2006 și având în vedere obiectivele stabilite prin
strategia instituțională a Ministerului Sănătății, acțiunile derulate în p erioada 2012 -2015 au fost
influențate de direcțiile stabilite prin intermediul Planului Strategic Integrat al Ministerului
Sănătății 2011 -2013 și Planului Strategic Instituțional 2015 -2018. Analiza celor două PSI a fost
utilă în vederea răspunsului la a do ua întrebare de cercetare fixată în cadrul acestui capitol.
Conceput în conformitate cu direcțiile de activitate rezultate din Programul de guvernare,
Planul Strategic Integrat al Ministerului Sănătății pentru perioada 2011 -2013 a fost folosit
în previzio narea intervențiilor Ministerului Sănătății pentru identificarea priorităților și
obiectivelor pe termen mediu.
Pe lângă documentele de politici publice elaborate, este lesne de înțeles că, importanța
unui Plan Strategic Instituțional constă în prezentarea unei detalieri a surselor de finanțare care
stau la baza atingerii obiectivelor generale și specifice stabilite. Or, dacă analizăm PSI 2011 –
2013 se observă că documentul nu face o legătură clară între resursele disponibile și atingerea
obiectivelor strate gice pe termen scurt, mediu și lung .
Prezentarea celor 4 programe bugetare nu a fost, deci, suficientă atâta vreme cât ele nu au
făcut parte dintr -un program de planificare bugetară multianuală, ceea ce a determinat ca PSI
2011 -2013 să fie doar un document nefuncțional, de facto.
Adoptarea Strategiei Naționale de Sănătate 2014 -2020, la finele anului 2014, a determinat
necesitatea preluării obiectivelor Strategiei în Planul Strategic Instituțional 2015 -2018 al
Ministerului Sănătății și extinderea obiectivelor strategice în concordanță cu obiectivele
asumate. Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020 are la bază strategiile sectoriale dezvoltate
anterior, având o abordare integrată a sistemului de sănătate.
Comparativ cu perioada ant erioară, Planul Strategic Instituțional 2015 -2018 este ancorat
în prioritățile sectoriale și instituționale strategice la care MS este angajat . Totodată, acesta
furnizează programe și măsuri clare (inclusiv bugete pe programe) care sunt necesare pentru
atingerea obiectivelor pe termen mediu și un cadru de măsurare al performanței coerent care să
măsoare progresul în atingerea țintelor propuse.
Prin urmare, existența unui cadru funcțional de planificare strategică și bugetare pe
programe reprezintă astfel, un factor esențial pentru creșterea calității procesului decizional în
Pagina 81 din 89
corelare cu creșterea eficienței cheltuielilor publice, mai ales ținând cont că implementarea unui
asemenea cadru reprezintă o prioritate a Strategiei pentru Consolidarea Administrației Publice
2014 -2020 .
Obiectivul urmărit în capitolul 3 l-a reprezentat analiza planificării financiar -bugetare
la nivelul Ministerului Sănătății, pentru perioada 2012 -2015, precum și a programelor bugetare
prevă zute a finanța obiectivele strategice definit e prin Planul Strategic Instituțional 2015 -2018.
Obiectivul urmărit se circumscrie obiectivului specific OS3 și a vizat pe de o parte, e valuarea
gradului de implementare al planificării strategice, iar pe de al tă parte conexiunea planificării
strategice cu bugetul pe programe la nivelul ministerului.
Pornind de la importanța celor două componente ale planificării strategice (componenta
de management și componenta bugetară), c apitolul s -a încheiat cu câteva recomandări cu privire
la bugetarea pe programe la nivelul Ministerului Sănătății, recomandări care sunt circumscrise, la
rândul lor, obiectivului specific OS4.
Așa cum s -a arătat, în prezent, există un cadru legislativ coerent în ceea ce privește
bugetarea mu ltianuală și pe programe ( H.G. nr. 158/2008) care oferă formatul necesar pentru ca
aceste instrumente să fie utilizate în procesul global de planificare bugetară. Din acest motiv,
Ministerul Sănătății își prezintă estimările bugetare prin intermediul ambel or modele, ținând cont
de limitele de cheltuieli stabilite de MFP prin scrisoarea cadru privind contextul macro –
economic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget anual și a estimărilor multianuale,
precum și limitele de cheltuieli stabilite pe ordo natorii principali de credite.
Cu toate acestea, în contextul în care, din punct de vedere practic, nu există și nu se
realizează execuție bugetară pe programe , rezultatele acestora din urmă nu pot fi monitorizate
într-o măsură realistă și performantă, prin intermediul indicatorilor specifici de performanță. Ca
atare, în perioada analizată (2012 -2015), putem afirma că, bugetarea pe programe nu și -a atins
impactu l scontat asupra activității de planificare financiară la nivelul Ministerului Sănătății ,
atâta timp cât deși există bugetare pe programe, aceasta nu poate fi urmărită prin execuția
bugetară la nivel de program.
Astfel, una din principalele probleme cu car e s-a confruntat procesul de planificare
strategică, în mod special până la nivelul anului 2015, a fost cea a conexiunii cu bugetul . Chiar
dacă Ministerul Sănătății, a elaborat Planuri Strategice Instituționale, procesul bugetar în
perioada 2012 -2015 nu a reflectat în totalitate politicile definite în cadrul componentei de
Pagina 82 din 89
management a PSI . Totodată, deși Legea Finanțelor Publice nr. 500/2002, cu modificările și
completările ulterioare, prevede utilizarea programelor bugetare alături de ținte și indicator i de
performanță, în realitate, execuția bugetară în perioada 2012 -2015, nu s -a realizeazat în baza
acestor programe . Acest lucru are mai multe cauze:
Programele bugetare curente nu au reflectat întotdeauna în termeni financiari anumite
obiective strategice de politici publice cu ținte și indicatori. Spre exemplu, așa cum s -a
arătat, în derularea programelor de investiții, programele bugetare s -au identificat cu
respectivele programe de investiții, fără însă a se putea face o corelare clară între
respectivele investiții și un set de obiective strategice clar definite și măsurabile (a se
vedea tabelul 3.1.);
În lipsa unei corelări clare cu obiectivele strategice ale ministerului, obiective definite în
cadrul componentei de management a PSI, țintele ș i indicatorii din cadrul programelor
bugetare nu au fost definiți SMART și nu au permis până la nivelul anului 2015
realizarea unei execuții bugetare pe bază de performanță;
Corelarea politicilor publice cu bugetul a fost insuficientă , iar metodologia de planificare
strategică prevăzută de reglementările în vigoare care ar trebui să urmărească corelarea
între obiective, indicatori de performanță, rezultate și resursele financiare nu a fost pusă
în aplicare conform prevederilor acesteia (în mod special, în intervalul 2012 -2013).
În vederea corectării acestor cauze, Ministerul Sănătății a întocmit în cursul anului 2015,
cu sprijinul experților Băncii Mondiale, programe bugetare în concordanță cu obiectivele
strategice prevăzute prin componenta de management a PSI 2015 -2018 , între cele două existând
o interdependență fără de care execuția bugetară nu va putea fi realizată cu succes.
Această lucrare științifică a fost elaborată și finanțată în cadrul proiectului „Extinderea
sistemului de planificare strategică la nivelul ministerelor de resort” SIPOCA 28 , prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 -2020, axa prioritară nr. 1 Administrație
publică și sistem judiciar eficiente, obiectivul specific nr. 1.1 Dezvoltarea și introducerea de
sisteme și standarde comune ȋn administrația publică ce optimizează procesele decizionale
orientate către cetățeni și mediul de afaceri, ȋn concordanță cu SCAP .
Pagina 83 din 89
BIBLIOGRAFIE
1. Allen, R. and Tommasi, D., 2001. Managing public expenditure. Paris: OECD Publication.
ANDREWS, R., BOYNE, G., ENTICOTT, G.(2006). Performance failure in the public sector.
Public Management Review , 8(2), pp.273 -96.
2. Altăr, M., Lucian Liviu, A.L.B.U., NECULA, C. and BOBEICĂ, G., 2010. Finanțe publice:
introducerea unui cadru fisc al-bugetar pe termen mediu. European Institute from Romania,
București .
3. Barro, R., 1996. Health and economic growth. World Health Organization .
4. Bhargava, A., Jamison, D.T., Lau, L.J. and Murray, C.J., 2001. Modeling the effects of
health on economic growth. Journal of health economics , 20(3), pp.423 -440.
5. Bloom, D.E. and Canning, D., 2009. Population health and economic growth. Health and
growth , p.53.
6. Bryson, J. M. (1988). Strategic planning for public and nonprofit organizations (1st ed.). San
Franc isco, CA: Jossey -Bass.
7. Cashin, C., 2016. Health Financing Policy: The Macroeconomic, Fiscal, and Public Finance
Context . World Bank Publications.
8. Dinu, D. (2007), General Secretariat of the Government of Romania. Materials from
Conference on Good Governanc e and Public Administrative Reform. Bucharest, Romania.
December 6, 2007.
9. Eadie, D. C. (1983). Putting a powerful tool to practical use: The application of strategic
planning in the public sector (2nd ed.). Public Administration Review, 43, pp.447 -452.
10. Filc, G. and Scartascini, C., 2010. Is Latin America on the right track? An analysis of
medium -term frameworks and the budget process.
11. Fuchs, V. 1996. “What Every Philosopher Should Know about Health Economics.”
Proceedings of the American Philosophical Socie ty 140 (2): 186 –97.
12. Gillingham, R. 2014. Fiscal Policy for Health Policy Makers. Washington, DC: World Bank
13. Goldsborough, D. 2007. Does the IMF Constrain Health Spending in Poor Countries:
Evidence and Agenda for Action. Washington, DC: Center for Global D evelopment.
14. Gottret, P., and G. Schieber. 2006. Health Financing Revisited. Washington, DC: World
Bank.
15. Gottret, P., G. Schieber, and H. Waters. 2008. Good Practices in Health Financing: Lessons
from Reforms in Low – and Middle -Income Countries. Washington, DC: World Bank.
16. Hendrick, R. (2003). Strategic planning environment, process, and performance in public
agencies: A comparative study of departments in Milwaukee. Journal of Public
Administration Research and Theory,14, pp.491 -519. http://
dx.doi.org/10.1 093/jopart/mug031
Pagina 84 din 89
17. Hințea, C. and Cristina, Mora, 2003. Management strategic în administrația publică. Revista
Transilvană de Științe Administrative , 5(9), pp.25 -33.
18. Nartisa, I., Putans, R. and Muravska, T., 2012. STRATEGIC PLANNING AND
MANAGEMENT IN PUBLIC AND PRIVATE SECTOR ORGANIZATIONS IN EUROPE:
COMPARATIVE ANALYSIS AND OPPORTUNITIES FOR IMPROVEMENT. European
integration studies , (6).
19. Poister, T. H., Streib, G. D. (2005). Elements of strategic planning and management in
municipal government: Status afte r two decades. Public Administration Review, 65, pp.45 –
56. http://dx.doi.org/10.1111/j.1540 – 6210.2005.00429.x
20. Poister, T. H., Van Slyke, D. M. (2002). Strategic management innovations i n state
transportation departments. Public Performance and Management Review, 26, pp.58 -74.
http://dx.doi.org/10.2307/3381298
21. Ring, P. S., Perry, J. L. (1985). Strategic management in public and private organizations:
Implications of distinctive contexts a nd constraints. Academy of Management Review, 10,
pp.276 -286.
22. Smith, A. (1776), The Wealth of Nations, The Pennsylvania State University (2005). p.19.
On-line: www2.hn.psu.edu/ faculty/jmanis/adam -smith/Wealth -Nations.pdf
23. Ulian, G. and Vișanu, T., 2013. Cadrul de cheltuieli pe termen mediu -instrument eficient de
planificare a bugetului. În: Studia Universitatis. Seria: Științe exacte și economice , (2), p.62.
24. Vlădescu, C., Scîntee, S.G., Olsavszky, V., Hernández -Quevedo, C. and Sagan, A., 2016.
Romania: He alth system review. Health systems in transition , 18(4), pp.1 -170.
25. WHO. 2010. The World Health Report: Health Systems Financing: The Path to Universal
Coverage. Geneva: The World Health Organization.
26. ——— . 2013. Global Health Observatory Data Repository,
http://apps.who.int/gho/data/view.main .
27. ——— . 2015. Global Health Expenditure Database. The World Health Organization,
Geneva, http://apps.who.int/nha/database.
xxx
1. Curtea de conturi a României, Rapor t public pe anul 2012, București.
2. Curtea de conturi a României, Raport public pe anul 2013, București.
3. Curtea de conturi a României, Raport public pe anul 2014, București.
4. Curtea de conturi a României, Raport public pe anul 2015, București.
5. Curtea de Contu ri a României, Sinteza raportului public pe anul 2012, București.
6. Curtea de Conturi a României, Sinteza raportului public pe anul 2013, București.
7. Curtea de Conturi a României, Sinteza raportului public pe anul 2014, București.
Pagina 85 din 89
8. Curtea de Conturi a României , Sinteza raportului public pe anul 2015, București.
9. Curtea de Conturi a României, Rapoarte de audit financiar, entitatea verificată: Ministerul
Sănătății, 2012 -2015.
10. Curtea de Conturi a României, Rapoarte de control, entitatea verificată: Ministerul Sănăt ății
2012 -2015.
11. Ministerul Sănătății, Plan Strategic Integrat, 2011 -2013;
12. Ministerul Sănătății , Plan Strategic Instituțional al Ministerului Sănătății, 2012 -2015,
http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2011 -11-28-10809215 -0-bugetul –
ministerului -sanatatii.pdf;
xxx
1. Hotărârea Guvernului nr.870/2006 pentru adoptarea Strategiei pentru îmbunătățirea
sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilo r publice la nivelul
administrației publice centrale;
2. Hotărârea nr. 1807/13.12.2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul
Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor
administrației publice de la nivel central;
3. Hotărârea nr. 158/13.02.2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din
cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituțiilor
administrației publice de la nivel central;
4. Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 pentru aprobarea Strategiei pentru consolidarea
administrației publice 2014 -2020 (SCAP);
5. Hotărârea Guvernului nr. 1076/2014 pentru aprobarea Strategiei privind mai buna
reglementare 2014 -2020 (SBR);
6. Legea Bugetului de stat nr. 293/2 011;
7. Legea Bugetului de stat nr. 5/2013,
8. Legea Bugetului de stat nr. 356/2013;
9. Legea Bugetului de stat nr. 186/2014;
10. Legea 500/2002 privind finanțele publice;
Pagina 86 din 89
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1. Cadrul central și cadrul contabil extins al SHA
Figura 2.1. Sistemul de planificare strategică la nivelul administrației publice
Figura 3.1. Cadrul logic al bugetării pe termen mediu
LISTA TABELELOR
Tabelul 1.1. Tendințe în evoluția cheltuielilor pentru sănătate în România, în perioada 2010 -2015
Tabelul 1.2. Evoluția indicatorilor bugetari ai Ministerului Sănătății, în perioada 2012 -2015
(încasări realizate/plăți efectuate) -lei
Tabelul 1.3. Variația absolută și procentuală a indicatorilor bugetari, 2012 -2015
Tabelul 1.4. Structura cheltuielilor totale (pe tot al surse), în intervalul 2012 -2015
Tabelul 1.5. Variația absolută și procentuală a creditelor bugetare inițiale
Tabelul 1.6. Variația absolută și procentuală a creditelor bugetare definitive, 2012 -2015
Tabelul 1.7. Variația absolută și procentuală a plățil or nete, 2012 -2015
Tabelul 1.8. Situația cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat, 2012 -2015, mii lei
Tabelul 1.9. Structura cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat, 2012 -2015, mii lei
Tabelul 1.10. Structura cheltuielilor curente în cadrul capi tolului”Sănătate”, 2012 -2015
Tabelul 1.11. Situația încasărilor veniturilor proprii centralizate ale Ministerului Sănătății, 2012 –
2015 (mii lei)
Tabelul 1.12. Structura venituri proprii -venituri centralizat (încasări), 2012 -2015
Tabelul 1.13. Gradul de realizare real a veniturilor proprii ale Ministerului Sănătății, în perioada
2012 -2015
Tabelul 1.14. Evoluția cheltuielilor Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015 (sursa de
finanțare buget de stat)
Tabelul 1.15. Evoluția veniturilor și cheltuielilor Ministerului Sănătății în perioada 2012 -2015
(sursa de finanțare venituri proprii)
Tabelul 1.16. Bilanțul Ministerului Sănătății, 2012 -2015
Tabelul 1.17. Rezultatul patrimonial, 2012 -2015
Tabelul 2.1. Act e normative care reglementează procedurile de elaborare, monitorizare și
evaluare a politicilor publice la nivel central , planificarea strategică, planificarea multianuală și
bugetarea pe programe
Tabelul 2.2. Documente de politici publice prevăzute a fi a doptate prin Planul Strategic Integrat,
Pagina 87 din 89
2011 -2013
Tabelul 2.3. Obiective strategice prevăzute în Planul Strategic Instituțional al Ministerului
Sănătății, 2015 -2018
Tabel 2.4. Indicatori de impact, ținte și programe, PSI 2015 -2018
Tabelul 3.1. Cadrul fisca l, bugetar și de cheltuieli pe termen mediu
Tabelul 3.2. Sinteza programelor finanțate prin proiectul de buget pe anul 2012, conform PSI
2011 -2013
Tabelul 3.3. Programe și sub programe conform PSI al MS 2015 -2018
Tabelul 3.4. Buget PSI MS 2015 -2018, pe obiective și programe (mii lei)
LISTA GRAFICELOR
Graficul 1.1. Ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB în România și câteva țări din UE,
2010 -2015
Graficul 1.2. Cheltuielile pentru sănătate/cap de locuitor în USD (PPC 2011), în anul 2015
Graficul 1.3. Evoluția cheltuielilor pentru sănătate, în funcție de sursa veniturilor, în perioada
2010 -2015
Graficul 1.4. Cheltuieli directe pentru sănătate ”din buzunar” (% din total cheltuieli pentru
sănătate), evoluție comparativă România -media UE, 2010 -2015
Graficul 1.5. Evoluția ponderii surselor de finanțare ale Ministerului Sănătății în totalul
finanțării, în perioada 2012 -2015
Graficul 1.6. Evoluția veniturilor și cheltuielilor Ministerului Sănătății, în perioada 2012 -2015
(încasări realizate/plăți efectuate)
Graficul 1.7. Gradul de realizare al cheltuielilor totale (total surse), în perioada 2012 -2015
Graficul 1.8. Situația creditelor bugetare inițiale/definitive și a plăților nete în perioada 2012 –
2015
Graficul 1.9. Rata credite definitive/credite inițiale, 2012 -2015
Graficul 1.10. Evoluția cheltuielilor de personal (credite bugetare inițiale, definitive și plăți nete)
pe total surse, în perioada 2012 -2015
Graficul 1.11. Evoluția cheltuielilor de capital (credite bugetare inițiale, definitive și plă ți nete)
pe total surse, în perioada 2012 -2015
Graficul 1.12. Evoluția transferurilor între uni tăți ale administrației publice (credite bugetare
inițiale, definitive și plăți nete), în perioada 2012 -2015
Graficul 1.13. Situația cheltuielilor finanțate de l a bugetul de stat, 2012 -2015
Graficul 1.14. Contul de execuție a bugetului de stat – centralizat
Pagina 88 din 89
Graficul 1.15. Gradul de realizare a veniturilor proprii și a cheltuielilor din venituri proprii, în
perioada 2012 -2015
Graficul 1.16. Evoluția cheltuielilor Mi nisterului Sănătății (sursa de finanțare buget de stat),
valori absolute, în perioada 2012 -2015
Graficul 3.1. Alocarea financiară pe obiective strategice urmărite prin PSI MS 2015 -2018
Graficul 3.2. Alocarea financiară anuală pe obiective strategice prin PSI MS 2015 -2018
Graficul 3.3. Surse de finanțare estimate pentru finanțarea programelor
Pagina 89 din 89
LISTA ACRONIMELOR
BM-Banca Mondială
CCR – Curtea de Conturi a României
CE-Comisia Europeană
CFTM -Cadrul Fisc al (Financiar) pe Termen Mediu
CCTM -Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu
CBTM -Cadrul Bugetar pe Termen Mediu
CNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate
CPS-Consiliul de Planificare Strategică
CPB -Componenta de planificare bugetară
FNUASS – Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
FMI-Fondul Monetar Internațional
HG- Hotărâre de Guvern
MS- Ministerul Sănătății
MFP -Ministerul Finanțelor Publice
OMS – Organizația Mondială a Sănătății
OPC – Ordonatori principali de credite
PNG -Programul Național de Guvernare (2009 -2012)
PNR -Programul Național de Reformă (2011 -2013)
PSI-Plan Strategic Instituțional
PB- Program bugetar
PIB -Prodului Intern Brut
SGG -Secretariatul General al Guvernului
SCS- Sistemul Conturilor de Sănătate
UPP- Unitatea de Politici Publice
UE-Uniu nea Europeană
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Îmbunătățirea procesului decizional la nivelul administrației publice centrale . Acesta [626839] (ID: 626839)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.