Exploatarea prin muncă a copiilor din mediul rural. [626828]

Cuprins
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………2
I. COPILUL I COPILĂRIA Ș
1.1 Delimitări conceptuale………………………………………………………………………………….3
1.2 Teorii explicative ale fenomenului de exploatare a copilului în mediul familial……4
II. COPILUL I RELA IILE INTERFAMILIALE ÎN MEDIUL RURAL Ș Ț
2.1 Nevoi ale copilului în raport cu familia…………………………………………………………..9
2.2 Principii de abordare socială a copiilor ……………………………………………………….12
2.3 Cauzele sărăciei în familiile din mediul rural…………………………………………………13
2.4 Rela iile copilului cu mediul social ………………………………………………………………16 ț
III. IMPACTUL MUNCII ASUPRA COPILULUI- COLAR Ș
3.1 Efectele muncii asupra educa iei copilului……………………………………………………..24 ț
3.2 Efectele muncii asupra stării de sănătate………………………………………………………..26
3.3 Efectele muncii asupra vie ii sociale a copilului……………………………………………..27 ț
IV . METODOLOGIA CERCETĂRII
4.1 Obiective i ipoteze…………………………………………………………………………………….29ș
4.2 Universul popula iei i e antionarea……………………………………………………………..29 ț ș ș
4 3. Definirea și opera ionalizarea conceptelor…………………………………………………….30 ț
4.3.1 Metode i instrumente de cercetare………………………………………………….32 ș
4.3.2 Colectarea i prelucrarea datelor……………………………………………………..33 ș
V. ANALIZA DATELOR…………………………………………………………………………………………….34
STUDIU DE CAZ………………………………………………………………………………………………………58
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………………..60
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………..62
ANEXA 1………………………………………………………………………………………………………………….65

ANEXA 2………………………………………………………………………………………………………………….71
1

Introducere
De i suntem în secolul XXI, în era vitezei i a tehnologiei, există zone care nu au fostș ș
cuprinse de aceste schimbări. Cei mai afecta i au fost copiii, mai ales cei din mediul rural, ț
care din păcate nu beneficiază de acelea i facilită i ca cei din mediul urban. ș ț
Ace tia pentru a se putea între ine atât pe ei cât i pe fra ii lor, sunt nevoi i în cele maiș ț ș ț ț
multe cazuri să meargă la muncă i renun ă la coală. Majoritatea nu ajung să termine nici ș ț ș
măcar ciclul gimnazial, iar lipsa educa iei î i spune cuvântul în cadrul formării lor ca viitori ț ș
oameni.
Am ales tema ,,Exploatarea prin muncă a copiilor din mediu rural” din dorin a de a ț
eviden ia cât mai mult necesitatea integrării i a continuării studiilor acestora pentru a avea o ț ș
via ă mai u oară i a trece mai u or peste problemele de zi cu zi.ț ș ș ș
De i sunt născută în mediul rural, pentru mine, aceasta nu a fost o piedică pentru aș
studia i a putea termina studiile liceale cât i cele universitare. Dar nu to i copiii au fost ș ș ț
noroco i să poată termina o coală. ș ș
Lucrarea de fa ă este structurată în două păr i, o parte teoretică i una de cercetare. ț ț ș
Primul capitol ,,Copilul i copilăria” ș tratează diferite aspecte legate de acesta i evolu ia ș ț
dezvoltării sale. Aici vom vorbi despre conceptele de copil i copilărie, inând cont i de ș ț ș
evolu ia lor în timp, cât i diferite teorii ale dezvoltării copilului. Este necesar a se cunoa te ț ș ș
aceste concepte pentru a se eviden ia legătura dintre acestea i impactul exploatării prin ț ș
muncă, dar i factorii care contribuie la aceasta. ș
Al doilea capitol ,,Copilul i rela iile interfamiliale din mediul rural” ș ț încearcă să pună
în eviden ă rela ia copilului cu membrii familiei, dar i cu al i membrii ai comunită ii. Aici se ț ț ș ț ț
vor eviden ia rela iile copilului cu părin ii, dar i nevoile sale fizice, materiale i spirituale. ț ț ț ș ș
Al treilea capitol ,,Impactul muncii asupra copilului- colar” ș dezvoltă o serie de aspecte
privind dezvoltarea biologică i evolu ia educa ională i socială a copilului- colar crescut în ș ț ț ș ș
mediul rural care din cauza problemelor financiare prin care trece atât el cât i familia sa ș
trebuie să muncească i să nu se bucure de copilărie i de statusul de elev. ș ș
Partea a doua a lucrării o reprezintă partea practică, pe care am realizat-o prin aplicarea
i interpretarea unor chestionare atât copiilor, cât i părin ilor acestora din comuna Sălătrucel,ș ș ț
sat Sălătrucel, jude ul Vâlcea. ț
La final după bibliografie, am adăugat anexele i chestionarele aplicate. ș
2

I. COPILUL I COPILĂRIA Ș
Copilăria reprezintă perioada cea mai fericită a vie ii unui om, culminând cu perioada ț
na terii i până la vârsta de 18 ani. Aceasta trece prin diferite stadii i perioade fiecare cuș ș ș
specificul ei. În multe cazuri, copiii nu reu esc să se bucure de cea mai frumoasă perioadă a ș
vie ii lor i dau piept cu via a de la cele mai fragede vârste, maturizându-se mult mai devremeț ș ț
decât ar trebui. De cele mai multe ori ace ti copii ajung copii-problemă, dar i victime ale ș ș
familiei sale.
1.1 Delimitări conceptuale
Pentru familia autentică un copil sau mai mul i reprezenta o bucurie datorită faptului ț
că, cu cât erau mai mul i cu atât era mai bine. Părin ii vedeau în copil, de i încă mic, ajutorul ț ț ș
de mai târziu ce avea să se materializeze în timpul muncilor variate de pe lângă casă, văzută
ca o societate în mic, raportată la societatea mare. Primul contact pe care îl are copilul cu
lumea înconjurătoare este oglindit în microclimatul familial, dezvoltându- i acolo atât trupul ș
cât i concep ia despre societate i via ă. ș ț ș ț
În func ie de diferite stadii i timpuri, copiii au reprezentat pentru oameni o no iune ț ș ț
cunoscută i identificabilă și erau văzu i alături de adul i i nu separat de ei participând la ș ț ț ș
prestarea diferitelor munci. Istoricul francez Phillipe Aries (1962 apud Cojocaru 2009: 89),
spune că în acea perioadă copiii erau considera i „un fel de adul i în miniatură”. ,,Munca în ț ț
rândul copiilor este la fel de veche ca i omenirea”(Dessy i Pallage 2003: 2). ș ș
James i Prout (1996, 1997) au scris despre copilărie ca fiind componenta culturală i ș ș
structurală a multor societă i. O modificare de concep ie i atitudine despre copil i lumea lui ț ț ș ș
a apărut în secolul XVII – XVIII (Schaffer 2005).
Copiii i copilăria au ajuns să fie interpretate în diferite moduri, în diverse perioade ș
istorice i culturi copiii sunt văzu i ca agen i sociali activi în societă ile în care trăiesc ș ț ț ț
(Cojocaru 2010). S-a vorbit de asemenea tot mai mult i despre drepturile copilului în special ș
pentru faptul că ace tia erau pu i la diferite munci în trecut, nu beneficiau de anumite drepturi. ș ș
Familia este compusă din subsisteme, dar i reprezintă o parte componentă a sistemului ș
comunitar i social. Sistemul familial tinde să men ină un echilibru între acestea. (Spânu 1998 ș ț
: 10). De aceea, familia prezintă două calită i: Sistemul este compus din sisteme mici ; ț
Subsistemul este o componentă a unui sistem mai mare. Acest lucru este men ionat i de ț ș
Shaffer (2005: 17) care spune că ideea drepturilor copilului nu exista în secolele anterioare,
afirmând „copiii nu sunt doar o extensie a celor care îi îngrijesc, ei sunt indivizi distinc i cu ț
3

propriile drepturi”. Astfel, după cum afirmă Prout i James (1997 apud Cojocaru 2010: 36) ș
„rela iile copiilor cu culturile lor sunt demne de studiat prin ele însele independent de ț
perspectivele i preocupările adul ilor”. Aceasta este o perioadă de dezvoltare influen ată de ș ț ț
diver i factori care contribuie la cre terea i formarea copilului. ș ș ș
De i func iile familiei sunt într-o continuă dezvoltare, importan a cre terii copiluluiș ț ț ș
alături de familie, este sus inută de diferi i autori care afirmă că aceasta este singura care îi ț ț
poate asigura cele mai potrivite condi ii de dezvoltare. ț
1.2 Principalele teorii ale exploatării copilului
Familia a fost i este dintotdeauna mediul de formare primară a individului ca ș
persoană în vederea integrării în normele i tipologiile structurate ierarhic ale societă ii. De ș ț
aceea comportamentule i modul de desfă urare a diferitelor activită i ale indivizilor au fost ș ș ț
studiate de autori din diferite domenii, ajungând la concluzia că încă de mic omul se formează
avându-i drept modele pe părin i, prieteni sau educatori i ac iunile întreprinse de ace tia pot ț ș ț ș
interac iona cu personalitatea individului. ț
De aceea, teoriile sunt întâlnite la nivel practic i reprezintă un set de idei despre lume ș
(Payne 2009). Fook (2002) afirmă că este importantă în elegerea i aplicarea lor în practică. ț ș
De cele mai multe ori teoriile sunt cele care ne ajută să luăm o decizie, ce variante avem, care
este solu ia optimă. Rela ia dintre teorie i practică se poate observa prin cele patru ț ț ș
caracteristici ale acesteia : ,,Aplicare – dacă se poate aplica teoria în practică; Relevan a – dacă ț
se pot modifica una pe cealaltă ; Asumarea responsabilită ii; Legitimare – să fie valoroasă din ț
punct de vedere social”. (Payne 2011: 46)
În asisten a socială, teoriile parcurg următoarele aspecte: descriu ce se întâmplă în ț
practică, iar valorile i părerile asupra lumii permit asisten ilor să- i dispună gândirea pentru a ș ț ș
putea func iona. Teoriile i modelele asisten ei sociale se bazează pe anumite metode ale ț ș ț
schimbării, nu sunt întotdeauna compatibile iar altele pot interac iona cu alte domenii decât ț
cel al asisten ei sociale. ț
Teoria descriptivă demonstrează cum un subiect rezultă în anumite rezultate. Teoriile
sunt instrumente pentru a descrie i a în elege lumea, fiind utilizate pentru a răspunde la ș ț
întrebări despre comportamente, ac iuni i evenimente sociale. Acestea se formează lent în ț ș
decursul unei perioade mai îndelungate de timp. În cadrul exploatării copilului prin muncă,
teoriile care ne ajută să în elegem acest fenomen ar putea fi : ț
1. Teoria sistemelor bio-ecologice ;
2. Teoria ata amentului ; ș
4

3. Teoria conflictului familial.
4. Teoria cognitiv-comportamentală
Teoria sistemelor descoperită de Bertalanffy (1971) care sus ine că orice organism ț
constituie un sistem compus din subsisteme i totodată acesta este o componentă a unui ș
subsistem. Teoria se aplică atât în cazul sistemelor sociale cât i a celor biologice. (Payne ș
2011). Accentuează aspectul social, concentrându-se asupra clien ilor ca indivizi. Teoria ț
sistemelor bio-ecologice a fost formulată prin îmbinarea teoriei sistemice cu cea a teoriei
biologice i a teoriei ecologice și dezvoltarea copilului depinde de sistemul care formează ș
mediul său de via ă. ț
Structura sistemelor se poate caracteriza prin următoarele trăsături:
•Sunt entită i definite ; ț
•Sistemul închis este specific prin lipsa unui schimb cu exteriorul ;
•Sistemul deschis poate fi în rela ie cu exteriorul. ț
Astfel starea în perioada copilăriei i a adolescen ei factorii identifica i la nivel ș ț ț
individual, colar, familial, dar i evenimente de via ă stresante pot cre te predispozi ia ș ș ț ș ț
dezvoltării unor probleme comportamentale. Anumi i factori sunt direct rela iona i cu ț ț ț
dezvoltarea negativă , iar al ii predispun dezvoltarea bio-psiho-socială deficitară. Prezintă o ț
serie de avantaje precum: (Payne 2002: 179) Accentul cade pe schimbările de mediu, reduce
stigmatizarea pe care anumite comportamente i diversită i sociale tind să le creeze, este ș ț
unitară, evită explica iile date proceselor sociale în practica cognitiv behavioristă. ț
Caracteristicile stării unui sistem sunt : Starea sa stabilă prin faptul că fiin ele ca i ț ș
grupurile se pot integra fără a- i modifica identitatea lor ; Starea de echilibru este redată de ș
capacitatea sistemului de a- i păstra starea sa fundamentală; Diferen ierea poate fi ș ț
reprezentată de complexitatea sistemului de a se dezvolta în timp pe diferite tipuri de
comportamente ;
Nonsumativitatea este men inută de întregul care este la fel de important ca i celelalte ț ș
componente, reciprocitatea poate fi testată prin schimbarea sistemului care afectează celelalte
păr i ale sale. Există trei tipuri de sisteme de ajutorare: sisteme informale sau naturaleț
(familia, prietenii, colegii), sisteme formale (asocia iile comunitare, uniunile sindicale), ț
sisteme societale (spitale, coli). ș
Familia are toate caracteristicile unui subsistem (Popescu 2009: 22). Componentele
familiei sunt legate între ele, un substrat al familiei nu poate fi interpretat izolat ca întreg
sistemul, în elegerea dintre fiecărui membru nu duce la func ionalitatea familiei, constituirea ț ț
5

i tipul familiei sunt factori importan i care influen ează comportamentele membrilor familiei,ș ț ț
patternurile tranzac ionale ale familiei influen ează comportamentele membrilor acesteia. ț ț
Foarte important este ca mediul în care trăie te copilul să fie unul adecvat atât ș
nevoilor sale cât i unor condi ii optime de trai. Sunt identificate următoarele aspecte : ș ț
•Microsistemul reprezintă rela iile familiale din cadrul mediului de via ă al ț ț
copilului i are ca indicatori tipul, mărimea familiei, rela iile reciproce dintre ș ț
membrii familiei i copil. ș
•Exosistemul constituie sfera de activitate a copilului i este format din familia ș
lărgită, comunitatea, etnică i religioasă. ș
•Macrosistemul este format din totalitatea institu iilor care pot face parte din ț
via a copilului începând cu mass-media, coala i până la problemeleț ș ș
societă ii. ț
Teoria ata amentului ș face referire la faptul că fiin a umană încă de la na tere are ț ș
nevoie de protec ie, apropiere din partea persoanei care o îngrije te i îi oferă securitate. ț ș ș
Conform acestei teorii rela ia mamă-copil este importantă în dezvoltarea emo ională i fizică ț ț ș
a copilului. De aceea, când copiii sunt stresa i, caută ata ament în trei moduri:Căutarea ț ș
apropierii ; bază de siguran ă ; protest fa ă de separare. ț ț
Teoria se bazează pe experien ele avute în copilărie care au efecte asupra ț
ata amentului viitorului adult. De aceea copilul dezvoltă un temperament diferit care le potș
afecta rela iile sociale prin ț diferite tipuri de temperamente: dificile se pot observa prin stări
negative i adaptări reduse la schimbare ; ș docile prezintă un grad de adaptare ridicat i stări ș
pozitive de a face fa ă noilor schimbări; lente se caracterizează prin adaptabilitatea scăzută ț
(Payne 2011: 102).
Modelele de ata ament se men in de-a lungul întregii vie i i au efecte asupra ș ț ț ș
societă ii, membrilor familiei, i a partenerilor. Ata amentul (eng. attachment) reprezintă ț ș ș
rela ia afectivă dintre oameni. La nou-născut ata amentul se manifestă încă din primele luniț ș
de via ă i cuprinde diferite modalită i : zâmbet, plâns, inutul de mână. Prin ata are, copilul ț ș ț ț ș
dore te să primească mângâiere i alinare din partea persoanei de lângă el. ș ș
Copilul tinde să se ata eze de mai multe persoane, dar principala persoană pe care o ș
recunoa te i o acceptă este mama. Ata amentul din copilărie are efecte atât pozitive cât i ș ș ș ș
negative în unele cazuri. Este probabil ca un copil să se ata eze de părintele său chiar dacă ș
acesta nu îi răspunde cu aceea i metodă. Un rol temeinic în dezvoltarea copilului îl are ș
ata amentul i poate prezenta efecte negative dacă în copilărie, acesta nu a fost inut în bra e,ș ș ț ț
mângâiat, dacă nu i s-au îndeplinit principalele nevoi fiziologice. La rândul său acesta când va
6

cre te, va prelua din cele văzute i produse în copilăria sa i va transmite copiilor săi efecteleș ș ș
negative ale ata amentului. ș
Froggett (2002) asociază ata amentul de legăturile dintre fiin ele umane. Legăturile ș ț
copilului stabilite încă din primele luni de via ă vor influen a rela iile i legăturile acestuia cu ț ț ț ș
cei din jur. Nu există un motiv anume pentru care părin ii î i obligă copii să muncească, dar ț ș
lipsa unei atitudini normale, dragostea fa ă de copii, indiferen a pot fi motive de îndeplinire a ț ț
muncii. Se pot rezuma următoarele etape :
Copilul are o predispunere de ata are spre anumite persoane ; ș
Copilul va face tot posibilul să continue această rela ie de ata ament care este esen ială ț ș ț
pentru dezvoltarea sa fizică i psihică; ș
Tulburările emo ionale suferite în copilărie sunt produse de incompeten a părin ilor în ț ț ț
a îndeplini nevoile fizice, emo ionale i financiare ale copilului. ț ș
Teoria conflictului familial este definită prin formularea celor două idei principale
și anume: conflictul este tipic ; importantă este abilitatea membrilor de a gestiona conflictul.
Principalele asump ii fac referire la anumite aspecte legate de conflict, iar puterea se ț
câ tigă i se pierde pe măsură ce familia evoluează de la un ciclu la altul, conflictul poate fiș ș
intern sau extern, având i func ii pozitive. Principalele teme abordate au fost conflictele ș ț
dintre parteneri, rela iile dintre fra i, conflictele dintre genera ii sau cele cauzate de rolurile de ț ț ț
gen. În majoritatea cazurilor, sărăcia este cea care prezintă un pericol crescut în cazul
familiilor sărace de a- i maltrata copiii. ș
,,Cauzele abuzului sunt reprezentate de factori care pot fi identifica i pe baza ț
următorilor indici: contextul socioeconomic, slaba dezvoltare a unor servicii specializate de
identificare, investigare i rezolvare a cazurilor înregistrate, mediul familial promiscuu i ș ș
perpetuarea modelului parental abuziv, lipsa educa iei i ignoran ă cu privire la abuz, stresul ț ș ț
generat de scăderea nivelului de trai, consum de alcool, boală mentală, vârsta tânără a
părin iilor” (Buzducea 2005: 88). ț
Teoria cognitiv-comportamentală
Se concentrează pe definirea i pe problemele comportamentale ale oamenilor, foarte ș
importantă fiind ceea ce duce la schimbarea de comportament a individului. Teoria cognitivă
demonstrează faptul trebuie să ne comportăm adecvat în func ie de mediu i comportamentul ț ș
este afectat de adaptarea în anumite situa ii. Modelele cognitiv-comportamental sunt centrate ț
pe schimbarea concomitentă a gândurilor i a sentimentelor (Payne 2011: 141-142). ș
7

Astfel identificând teoriile exploatării copilului, au fost identificate următoarele:
Teoria sistemelor bio-ecologice ; Teoria ata amentului ; Teoria conflictului familial ; ș Teoria
cognitiv-comportamentală. Pentru o mai bună în elegere a acestora, autorii care le-au studiat ț
au ajuns la concluzia că de i familia este formată din diferite sisteme, pot exista conflicte între ș
membrii familiei, iar comportamentul indivizilor poate avea o influen ă negativă asupra ț
copiilor. Lipsa ata amentului poate fi un factor care va afecta dezvoltarea personalită ii ș ț
viitorului adult, iar exploatarea copilului va avea repercusiuni asupra stării de sănătate, a
situa iei colare i poate afecta dezvoltarea rela iilor cu cei din jur. ț ș ș ț
8

II. COPILUL I RELA IILE INTERFAMILIALE ÎN MEDIUL RURAL Ș Ț
Copilul din mediul rural nu este cu nimic diferit de cel din mediul urban, dar
diferen a o face de cele mai multe ori familia i mediul în care trăie te acesta. Copilul trebuie ț ș ș
sa fie ocrotit i în eles de către părin i, fra i i prieteni, iar grija fa ă de ace tia trebuie să fie ș ț ț ț ș ț ș
men inută pe tot parcursul vie ii. De i uneori nu poate beneficia de condi ii optime în ceea ceț ț ș ț
prive te educa ia, sănătatea sau activită ile de desfă urare a timpului liber, copilul poate să se ș ț ț ș
simtă marginalizat i neîmplinit în ceea ce prive te condi ia sa de copil din mediul rural. De ș ș ț
aceea este important ca familia să poată să îi ofere condi ii favorabile pentru a avea o copilărie ț
fericită.
Familia poate fi definită ca un grup de persoane unite prin legături de sânge sau
adop ie care interac ionează i comunică între ele men inând o cultură comună. (Muntean ț ț ș ț
2011). În cadrul familiei, fiecare persoană este integrată într-un anumit status care trebuie
exercitat i depinde de gen, de tipul rela iei cu ceilal i membri. Rolul fiecărei persoane este ș ț ț
reprezentat de un anumit status. Foarte important pentru copii este sprijinul familiei.
2.1 Principalele nevoi ale copilului
Indiferent de statutul social, orice familie care i-a dorit să aibă copii, va trăi sub ș
sentimentul paternită ii sau maternită ii oglindit în purtarea de grijă asupra copilului în cauză. ț ț
Fie ele fizice, materiale, psihice, morale, nevoile îi vor fi suplinite de la prima până la ultima
de către membrii adul i ai familiei. De i aceste nevoi nu întotdeauna vor fi suplinite de către ț ș
părin i, copii vor dori să li se asigure principale nevoi de bază ale dezvoltării lor ca i viitori ț ș
adul i i să li ofere condi ii optime în cadrul familiei i a se bucura de statutul de copil. ț ș ț ș
,,Familia este o formă complexă de rela ii biologice, sociale, materiale i spirituale ț ș
între oameni lega i prin căsătorie, sânge sau adop ie. Fiind un fenomen social, ea se dezvoltă o ț ț
dată cu dezvoltarea societă ii i i se modifică în raport cu aceasta” (Voinea 1978: 5) ț ș ș
Gora (1981: 289) afirmă că ,,familia este cea dintâi institu ie educativă cu resturi ș ț
adânci în formarea omului”. De aceea este foarte important ca viitorul copil să aibă parte de
toată protec ia i dragostea familiei, aceasta fiind considerată decisivă în func ionarea socială ț ș ț
i dezvoltarea sa. ,,Problematica abuzului asupra copilului nu este considerată de către mediaș
atât de importantă ca i cea centrată pe adult” (Buzducea 2005: 108). ș
Killen 1998 propune următoarele func ii parentale pentru o normală dezvoltare a ț
copilului: abilitatea părin ilor de a da prioritate satisfacerii nevoilor de bază ale copilului ț
presupune atât cunoa terea nevoilor de bază cât i răspunderea cerin elor acestora prin ș ș ț
9

comunicare realizându-se o bună socializare. Abilitatea de a oferi copilului experien ele noi, ț
de a-l stimula cognitiv i afectiv, se poate realiza cu ajutorul părintelui prin dezvoltarea ș
mentală a copilului. Abilitatea de a avea o rela ie empatică, este posibilă cu ajutorul unei bune ț
cunoa teri a universului copilului i a celor ce îi sunt Abilitatea de a- i stopa propriile dureri ș ș ș
i porniri agresive fără a le orienta înspre copil i a în elege că problemele sunt ale părin ilorș ș ț ț
nu i ale copilului i pentru a nu afecta dezvoltarea copilului, trebuie să încerce să nu îiș ș
afecteze dezvoltarea. Capacitatea de a avea a teptări realiste de la copil trebuie să se facă în ș
func ie de vârstă, tip i puterea de execu ie a copilului. Adesea aceste a teptări pot duce laț ș ț ș
frustrare, lipsa motiva iei i incapacitate de a putea emite judecă i proprii. Capacitatea de a ț ș ț
percepe copilul în mod realist sunt date de imaginea copilului care se reflectă asupra
a teptărilor părintelui. Abilitatea de a recompensa, valoriza copilul este dată de diferiteș
recompense, aprecieri care sunt adresate copilului.
Func iile familiei sunt într-o continuă schimbare trecând printr-un ciclu de via ă ț ț
delimitat de diferite stadii, factorii principali fiind modificările culturale, civiliza ia, timpul. ț
Dar cu toate acestea există trei func ii principale care rămân neschimbate indiferent de timp ț
de loc. Acestea sunt: ,,Asigurarea confortului prin satisfacerea nevoilor tuturor membrilor
familiei; Crearea de noi genera ii ; Participarea la via a comunită ii din care face parte”. ț ț ț
(Muntean 2011: 662)
Maslow (apud Goian 2005) clasifică cele cinci tipuri de nevoi umane astfel:
Nevoia de dragoste i securitate este asigurată copilului în primul rând de mediul familial, dar ș
i de cel social, asigurându-se atât o bună calitate a dezvoltării sociale, cât i o sursă deș ș
apărare. Nevoia de experien e noi îi dezvoltă inteligen a i îl ajută să treacă peste încercările ț ț ș
diferitelor probleme la care este supus. Nevoia de apreciere, de recunoa tere a capacită ilor ș ț
sunt necesare în socializarea viitorului adult, iar respectarea sa îi va cre te stima de sine. ș
Nevoia de responsabilită i este esen ială în învă area i acceptarea celor ce îi sunt permise i ț ț ț ș ș
ce nu. Deciziile luate chiar dacă nu sunt cele corecte, îi vor dezvolta capacitatea de asumare a
responsabilită ii. Nevoile fiziologice sunt necesare pentru a i se asigura dezvoltarea i ț ș
supravie uirea în familie.Cele mai importante nevoi sunt cele legate de: hrană, ț
îmbrăcăminte,medicamente, educa ie, financiare. ț
Familia trebuie să asigure aceste nevoi în egală măsură tuturor membrilor, generând
individului o stare de sănătate optimă, în sensul defini iei date de Organiza ia Mondială a ț ț
Sănătă ii ,, sănătatea este o stare de bună stare fizică, mintală i socială completă, nu doar ț ș
absen a bolii sau a infirmită ilor.” (Muntean 2011: 661). Rolurile familiale trebuie să fie ț ț
împăr ite în mod egal i în elese încât anumite roluri-status pot avea caracter legitim i sunt ț ș ț ș
10

recunoscute de comunitate i familie. Cercetările din domeniu au relevat că de i femeia se ș ș
ocupă de treburile gospodăre ti (gătit, spălat, călcat, cură enie), cre terea i educarea ș ț ș ș
copilului, bărbatul se ocupă de repara iile din gospodărie i el este cel care aduce venitul în ț ș
casă. Cele mai multe neîn elegeri din familie sunt constituite de neîn elegerile din gospodărie ț ț
i comportamentul copiilor.ș
Din perspectivă teoretică, o ac iune violentă în familie este o reac ie în lan ț ț ț
declan ată de un membru al familiei. ,,Tensiunile interfamiliale i lipsa ata amentului între ș ș ș
membrii familiei vor determina apari ia unor sentimente ambivalente atât fa ă de familie, cât ț ț
i de persoanele străine.Toate acestea duc la agresivitate, izolare, pierderea no iunii de sprijin”ș ț
(Buzducea 2005:89). Astfel, violen a este men inută prin roluri, rela ii i mecanisme de feed- ț ț ț ș
back, care reglează i stabilizează sistemul. Reducerea violen ei este asociată cu asumarea ș ț
responsabilită ii de către bărbat în scopul schimbării i cu asumarea rolului activ de către ț ș
femeie în echilibrarea puterii în cadrul rela iei (Irimescu 2005: 135). ț
Key Kuzma (2003: 12) ne atrage aten ia i asupra nevoii de învățare a copiilor noștri. ț ș
„Ca să învețe, copiii trebuie să experimenteze ei înșiși viața. Ei trebuie să se miște, să
exploreze, să se joace, să fie ei înșiși. (…) Indiferent de vârstă, copiii trebuie să fie liberi să se
implice în mod activ în procesul învățării. Pentru ei a învăța nu înseamnă să stea în bancă și
doar să asculte și să privească; pentru copii, a învăța înseamnă să se miște, să exploreze, să
creeze, să se exprime și să se joace”.
Factorii socio-economici se pot răsfrânge asupra cre terii i educării copiilor. În cele ș ș
mai multe cazuri familiile aflate în pragul sărăciei, ambii părin i fără ocupa ie, care prezintă ț ț
condi ii inadecvate de locuire i în care climatul psihosocial existent în familie este unul ț ș
conflictual în mod pregnant duce la cre terea formelor de abuz fizic i psihologic. (Abraham: ș ș
2003). Cele mai frecvente stări sunt reprezentate de: abuz fizic al copilului, violen ă ț
intrafamilială, diferite stări de tulburare psihică i psihologică. Majoritatea autorilor afirmă că ș
agresivitatea ine mai mult de instinct i violen a ine mai mult de context educativ, cultural ț ș ț ț
sau social. Bătaia peste fund, trasul de urechi sau o palmă dată unui copil sunt pedepsele
acceptate i aplicate copiilor de către părin i, chiar dacă ace tia nu au dreptul să îi bată. Ratele ș ț ș
de participare a copilului la diferite munci explică o cre tere economică, iar globalizarea este ș
un efect al acesteia (Dagdemir i Acaroglu 2010). ș
,,Exploatarea prin muncă este o formă de violen ă i reprezintă modul în care o ț ș
persoană dominantă solicită altei persoane dominate să facă un efort care îi depă e te ș ș
eforturile. Pot exista i alte forme de exploatare fără consecin e fizice” (Roth 2005: 11). ș ț
11

Chiar dacă mentalitatea învechită a părin ilor încă se men ine, despre munca depusă de ț ț
copii în gospodărie, nu trebuie să afecteze dezvoltarea acestuia din punct de vedere social,
medical i educativ, iar părin ii trebuie să încerce să îi ofere copilului afec iune, suport i ș ț ț ș
respect. Astfel i copii la rândul lor vor oferi părin ilor ajutor i un feed-back pozitiv. ș ț ș
2.2 Principii de abordare socială a copiilor
Drepturile copilului sunt la fel de importante ca cele ale omului, deoarece prin acestea
i se poate asigura respect, în elegere i ajutor din partea părin ilor, dar i a celor din mediul ț ș ț ș
său social. Aceste principii nu sunt de cele mai multe ori respectate i astfel se poate ajunge la ș
o serie de deficien e de adaptare socială, discriminare din partea celor din jur i nerespectarea ț ș
statutului de elev. Astfel o dată enun ate aceste drepturi, părin ii se obligă să le respecte i să ț ț ș
asigure copiilor ceea ce este necesar pentru o bună dezvoltare a acestora.
Conceptul de abuz i neglijare nu sunt necunoscute comunită ii. Copiii indiferent de ș ț
vârstă, religie, gen, statut socioeconomic, ajung să devină victime ale abuzului (DePanfilis
1992).
Copiii care trec prin diferite faze de exploatare pot prezenta diferite stadii în func ie de ț
o serie de factori ca: vârsta, tipul de tratament, modul de desfă urare al evenimentelor ș
traumatice, implica iile adul ilor, însu irile lor de personalitate (Roth 2009). În cele mai ț ț ș
frecvente cazuri, se întâlnesc situa iile în care lipsa motiva iei, dezinteresul fa ă de coală, ț ț ț ș
închiderea în sine, pot cauza copilului demoralizarea prin falsa impresie că ar putea avea
handicap mental.
,,Abuzul asupra copiilor se înscrie ca problemă socială, deoarece: se înregistrează un
număr mare de copii abuza i, se instalează pe fondul unor discrepan e semnificative, dintre ț ț
normele de convie uire familială i realitatea socială prezentată în habitatul copilul, este un ț ș
efect al probelor psihosociale asociate la nivelul de familie, cazurile sunt depistate în forme
grave ale manifestării abuzului (Anghel 2005: 98).
În func ie de tipul de abuz la care este supus copilul se pot identifica următoarele : ț
Abuzul fizic asupra copilului reprezintă ac iunea prin care un părinte sau persoană în ț
grija căreia se află copilul, recurge la diferite forme de violen ă precum : lovirea, rănirea, ț
otrăvirea produse în mod inten ionat. ț
Abuzul emo ional reprezintă modul prin care o persoană umile te, denigrează, ț ș
amenin ă, un copil, iar acestea dăunează dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale sau sociale. ț
Neglijarea este incapacitatea adultului de a putea asigura copilului condi ii de ț
dezvoltare din punct de vedere al stării de sănătate, emo ional, educa ional, condi ii de via ă ț ț ț ț
12

inadecvate. Neglijarea poate fi de mai multe feluri: neglijarea hrănirii copilului, neglijarea
îmbrăcămintei lui, neglijarea cură eniei i a asigurării locuin ei, neglijarea supravegherii ț ș ț
copilului, neglijarea îngrijirii sănătă ii lui, a protejării fa ă de vătămare, neglijarea educa iei ț ț ț
colare, abandonul copilului. În func ie de diferitele forme ale neglijării pot fi întâlniteș ț
următoarele forme: caren e de cre tere i dezvoltare, neglijare educa ională este întâlnită când ț ș ș ț
permite absenteismul, sunt ignorate nevoile speciale de educa ie, copilul nu este înscris într-o ț
formă de învă ământ, neglijare fizică, neglijare medicală, neglijare emo ională prin refuzarea ț ț
îngrijirii psihologice, întârziere în îngrijirea psihologică i afec iune inadecvat (Irimescu ș ț
2005).
Abuzul sexual este caracterizat prin implicarea copilului într-o activitate sexuală care
îi afectează dezvoltarea i îl poate traumatiza pe viitor. ș
Abuzul economic sau exploatare prin muncă reprezintă metoda prin care un copil este
folosit în scopul de a presta muncă sau alte activită i în beneficiul unor persoane (Abraham ț
2003).
De i abuzul asupra copilului poate varia în func ie de diferite feluri, copilul nu trebuieș ț
sa fie supus nici unei forme de abuz, din partea niciunei persoane fie ea părinte, membru al
familiei, prieten sau educator. Abuzul are consecin e asupra tuturor formelor de dezvoltare, iar ț
cu timpul este foarte probabil ca cel abuzat, să devină abuzator. Este posibil să nu aibă doar un
impact asupra bunăstării copiilor, dar, de asemenea, efecte colaterale în acest domeniu să se
bazeze pe o analiză atentă i de cercetare, i nu doar emo ie sau impuls (Basu 1999). ș ș ț
2.3 Cauzele sărăciei în familiile din mediul rural
Sărăcia este prezentă în mediul rural datorită situa iei economice precare, tradi iilor, ț ț
mentalită ii oamenilor cum ar fi că ,,munca nu a omorât pe nimeni” i a mediului familial cum ț ș
ar fi men ionate că datoria copiilor este să î i ajute părin ii. În cele mai multe cazuri, omajul ț ș ț ș
i lipsa unui loc de muncă în satele române ti sunt principalele cauze ale unui mediu precar iș ș ș
inadecvat condi iilor de dezvoltare a copiilor. La acestea se adaugă i un climat familial ț ș
conflictual care este prezent în majoritatea cazurilor a celor care nu au un loc de muncă stabil.
Marea majoritate a copiilor din mediul rural trăiesc cu ambii părin i, fie în familie ț
nucleară (părin i i copii), fie în gospodării extinse (părin i, copii i alte rude). Ace tia trăiesc ț ș ț ș ș
în stilul tradi ional, iar transmiterea se face în interiorul familiei, iar o dată cu vârsta copii vor ț
fi ap i să preia activită ile părin ilor. Băie ii tind să preia mai devreme decât fetele rolurile deț ț ț ț
bărba i. Copiii cu un singur părinte sunt cei mai expu i riscului de sărăcie (Berevoescu 2004). ț ș
13

Majoritatea acestor familii se ocupă cu agricultura, au propriile gospodăriri, iar copii
care abandonează coala să lucreze în gospodărie sunt din ce în mai mari i mai profitabile ș ș
pentru părin i. Sărăcia i lipsa educa iei sunt cunoscute i reprezintă un factor esen ial în ț ș ț ș ț
dezvoltarea economiei. De i acum sunt obligatorii opt clase, construc ia colilor moderne, ș ț ș
resursele financiare fiind foarte reduse, majoritatea celor care întrerup coala după ciclul ș
gimnazial, au anse minime de a intra pe pia a muncii, iar ajutoarele oferite sunt foarte rare. ș ț
(Stănculescu 2004: 355).
Cele mai expuse riscului de sărăcie sunt familiile cu trei-patru copii care reprezintă o
reală dovadă de sărăcie. Iar femeile care lucrează sunt foarte pu ine, deoarece mentalitatea ț
oamenilor ca femeia să stea acasă să aibă grijă de gospodărie i de copii încă se men ine în ș ț
zonele din mediul rural.
Autorii care au cercetat problema exploatării prin muncă au făcut profilul socio-
demografic i psihosocial al gospodăriilor popula iei în care se înregistrează forme de abuz i ș ț ș
neglijare a copilului inându-se cont de aspectul demografic, educa ional, ocupa ional, ț ț ț
financiar, experien a de abuz avută în copilărie, climatul din familie (Abraham 2003). ț
Acestea dar i o serie de factori precum lipsa confortului, a mobilierului, a serviciilor ș
de sănătate, economiile pu ine, fac via a la ară să fie una modestă. Lipsa resurselor de ț ț ț
existen ă fac de cele mai multe ori să ducă lipsă de cele mai necesare lucruri care fac posibilă ț
via a de zi cu zi. Roth (2009) enumeră cei mai cunoscu i factori care influen ează exploatareaț ț ț
copilului :
Factori de risc parental (imaturitate, izolare socială, stimă de sine redusă, încredere în
valoarea pedepsei);
Factori psihosociali specifici familiilor (copilul este născut în afara căsătoriei, locuin a ț
inadecvată, mama este necăsătorită, partenerul nu oferă suficient ajutor părintelui care
îngrije te mai mult copilul); ș
Rela iile interpersonale problematice din afara familiilor (dificultă i în stabilireaț ț
rela iilor interpersonale, părin ii sunt marginaliza i în vecinătatea în care locuiesc, un părinte aț ț ț
avut o copilărie nefericită sau au existat neîn elegeri cu proprii părin i); ț ț
Practicile parentale (părintele răspund inadecvat sau are dificultă i în a în elege ț ț
limbajul copilului, părintele recurge la pedepse fizice, nu îi arată dragoste copilului i are un ș
comportament parental superficial);
Copilul (este născut prematur, are tulburări de alimenta ie, este pasiv, are dificultă i de ț ț
concentrare sau hiperactivitate).
14

În mediul rural, principalele activită i muncitore ti practicate de copii sunt cel din ț ș
cadrul gospodăriei i prin acestea se încearcă integrarea copilului în mediul economic pentru ș
extinderea veniturilor familiei.
Aceste îndeletniciri ale familiei î i au o însemnătate în tradi ia străveche conform ș ț
căreia copilul trebuie să î i ajute părin ii în gospodărie i să muncească. ș ț ș
Cauzele pentru care copilul este abuzat sunt identificate din:
,,A a spune tradi ia : cunoscutele zicale: ,,unde dă mama cre te” ,,pu in de muncă nu a omorâtș ț ș ț
pe nimeni” dar i alte mentalită i ale oamenilor au fost principalele cauze pentru care copilul ș ț
este pus să muncească. Lipsa cuno tin elor despre consecin ele negative ale abuzului asupra ș ț ț
dezvoltării copilului au dus la o serie de rezultate nefavorabile pentru viitorul adult.
Copilul este considerat proprietate a adultului i de aceea copilul nu are drepturi i depinde de ș ș
adult din toate punctele de vedere. Adultul este incapabil să să- i controleze propriul ș
comportament i de aceea pentru orice problemă pe care o întâmpină se descarcă pe copil. ș
Toate aceste consecin e au efecte negative asupra dezvoltării fizice, mintale i sociale ț ș
a copilului i cel mai adesea nu vorbesc despre acestea deoarece le este frică. Cele mai ș
frecvente sentimente pe care copilul le experimentează sunt: culpabilitate, frică,
nedreptate, ,,nu sunt iubit”, ,,mă voi răzbuna”, ,,asta este normalitatea“, ,,e mai bine să mint“
(Ghinărău 2009: 28-31).
Pentru a putea face fa ă condi iilor precare de supravie uire, familia este cea care de ț ț ț
cele mai multe ori î i exploatează copilul prin muncă în gospodărie i îl împiedică să se poată ș ș
bucura de libertate, de coală i de un mediu decent i non conflictual. De i mentalitatea ș ș ș ș
oamenilor legată de muncă încă mai persistă, în unele zone din mediul rural i sărăcia se ș
întâlne te în acest spa iu al familiilor, copilul trebuie să fie ocrotit i ajutat să poată să î i ș ț ș ș
dezvolte capacită ile fizice i intelectuale pentru a putea deveni un viitor adult responsabil i ț ș ș
să poată să îi ajute pe cei din jur.
2.4 Rela iile copilului cu cei din jur ț
În cadrul familiei rela iile dintre membrii trebuie să satisfacă nevoile copilului, dar i ț ș
să îi ofere dragoste i în elegere. Dar nu numai familia trebuie să fie cea care îi oferă copilului ș ț
aceste trebuin e, ci i cei din jurul său: bunici, unchi, educatori, colegi, prieteni, vecini. De i ț ș ș
aceste trebuin e pot varia în func ie de diferi i factori, de care depinde dezvoltarea copilului, ț ț ț
cele mai importante nevoi trebuie să îi satisfacă bunăstarea individuală i să îl ajute să poată ș
dobândi i păstra rela ii de prietenie cu cei din jurul său. ș ț
15

Neglijarea reprezintă incapacitatea adultului de a garanta dezvoltarea copilului în
domeniul educa iei, sănătă ii fizice i psihice, ata amentului. (Abraham 2003) Aceasta se ț ț ș ș
în elege prin neglijarea hrănirii copilului, a cură eniei i a siguran ei locuin ei, neglijareaț ț ș ț ț
îmbrăcămintei lui, a stării de sănătate, neglijarea supravegherii i a educa iei colare, ș ț ș
neglijarea nevoilor afective i de comunicare. ș
Pedeapsa fizică aplicată copiilor este una dintre cele mai ,,formale metode de educare
a copilului'' i care poate fi aplicată de la lovirea peste fa ă, cu diferite obiecte sau bătaia ș ț
severă (Abraham 2003).
O serie de factori de care depinde abuzul instituit copiilor se referă la traumele
suferite de părin i în copilărie i de func ia de părinte care nu este îndeplinită de către ace tia ț ș ț ș
în func ie de o serie de factori care pot afecta dezvoltarea copilului. Astfel există situa ii în ț ț
care părintele a fost sever bătut în copilărie; părintele are antecedente de violen ă sau acte ț
delicvente; părintele are o stimă de sine scăzută, izolare, depresie; părintele are excese de
violen ă, aplică pedepse copilului; părintele respinge copilul, sau nu reu e te să creeze o ț ș ș
legătură pozitivă între el i acesta; ș
În func ie de diferitele situa ii ale părin ilor, care le-au marcat copilăria, copii ț ț ț
acestora ajung să fie la rândul lor bătu i, respin i, izola i i să le fie instituit sentimentul de ț ș ț ș
indezirabilitate. Există situa ii în care copilul este bătut sau pedepsit, pentru că părintele a ț
trecut printr-o experien ă asemănătoare. ț
,,Articolul 1 al Conven iei Na iunilor Unite privind Drepturile Copilului (CDC) ț ț
define te copilul ca fiind ,,orice fiin ă umană cu vârsta sub 18 ani , exceptând cazurile în care ș ț
potrivit legii, majoratul este ob inut mai devreme”. ț
Munca în rândul copiilor este catalogată de către Biroul Interna ional al Muncii în următoarele ț
categorii :
Copii care muncesc ;
Copii economic activ (CEA);
Copii care desfă oară activită i non economice/ casnic-gospodăre ti.(Ghinărău 2004 : ș ț ș
21-22)
,,Copiii care muncesc ” sunt cei care:
•Au vârsta cuprinsă între 5-11 ani care desfă oară o activitate economică; ș
•Au vârsta între 12-14 ani care desfă oară activită i economice, cu excep ia celor care ș ț ț
desfă oară munci considerate ,,u oare”. ș ș
•Au vârsta între 15-17 ani care desfă oară activită i considerate ca fiind ,,cele mai grave ș ț
forme de muncă a copiilor .
16

Copiii economic activ sunt cei caracteriza i prin: ț
•Cei care au vârsta cuprinsă între 5-11 ani (se suprapune cu prima categorie);
•Cei cu vârsta cuprinsă între 12-14 ani, inclusiv cei care desfă oară munci ,,u oare”; ș ș
•To i copii economic activ, indiferent de tipul de activitate desfă urată cu vârstaț ș
cuprinsă între 15-17 ani .
Copiii care desfă oară activită i non economice/ casnic-gospodăre ti ș ț ș
•Se referă la totalitatea copiilor care desfă oară activită i gospodăre ti i care nu sunt ș ț ș ș
considera i economic activ. ț
Legisla ia muncii în România men ionează că limita inferioară de vârstă impusă este ț ț
de 16 ani, atunci când o persoană este aptă de muncă. Constitu ia României interzice munca ț
for ată, exploatarea copiilor prin preocupări, care le pot afecta sănătatea, le pot pune în pericolț
via a i dezvoltarea normală. Tinerii între 15-16 ani pot fi angaja i doar cu acordul părin ilorț ș ț ț
sau a tutorelui legal. De cele mai multe ori aceste nevoi nu îi sunt satisfăcute i acesta are ș
parte de rele tratamente, loviri, violen ă, vătămare corporală, viol, vătămare corporală, incest ț
etc.
Codul familiei presupune ca părin ii să se îngrijească de sănătatea i cre terea fizică a ț ș ș
copiilor, formarea didactică, profesională corespunzătoare trăsăturilor lor. Dar legea din
România ia măsuri i pedepse te pe cei care nu acordă dragoste i îngrijire copilului printr-o ș ș ș
serie de articole în Codul Penal.
De aceea societatea se implică în protec ia i încearcă sprijinirea lui prin mai multe ț ș
metode. În anul 2008 ANE distribuit următoarele statistici :
Tip comportament Urban Rural Total
Abuz fizic 7378951632
Abuz emo ional ț 7805291309
Abuz sexual 172267439
Neglijare 325643577613
Exploatare prin muncă 269208477
Exploatare sexuală 201838
Exploatare pentru comitere
infrac iuni ț9439133
TOTAL 5328631311641
17

Tabel 1 Diferite tipuri de abuz întâlnite în mediul urban i rural din jude ul Vâlcea ș ț
Sursa: http://www.copii.ro/alte _categorii.html
În tabelul 1 sunt identificate diferite tipuri de abuz asupra copiilor din mediul de
provenien ă urban i rural, iar dintre cele mai frecvente forme întâlnim neglijarea care este ț ș
predominantă în mediul rural cu 4357 de cazuri semnalate, spre deosebire de mediul urban
unde sunt întâlnite 3256 de cazuri. Abuzul fizic este mai frecvent în zonele din mediul rural cu
895 de sesizări, decât în zonele urbane unde sunt 737 cazuri. Abuzul emo ional asupra ț
copiilor din mediul urban este de 780 cazuri sesizate, spre deosebire de mediul rural unde
cazurile întâlnite sunt 529. Exploatarea prin muncă a copiilor este mai crescută în mediul
urban cu 269 de cazuri, iar în mediul rural este 208 cazuri. Abuzul sexual este mai frecvent în
mediul rural cu 267 cazuri, iar în mediul urban cazurile sunt semnalate de 172 de copii.
Exploatarea pentru comitere infrac iuni este predominanta în mediul urban cu 94 de cazuri, iar ț
în mediul rural sunt 39 de cazuri. Exploatarea sexuală a copiilor din mediul urban este de 20
de cazuri, iar în mediul rural sunt întâlnite 18 cazuri.
Din aceste statistici analizate se constată că atât în mediul urban, cât i în ce rural sunt ș
întâlnite diferite forme de abuz ale copiilor predominanta fiind neglijarea copiilor din mediul
rural, iar cele mai pu ine cazuri sunt cele de exploatare sexuală. În mediul urban predominante ț
sunt cazurile de neglijare, iar cele de exploatare sexuală sunt cele mai pu in întâlnite. ț
Tip comportament MasculinFemininTotal
Abuz fizic 8058271632
Abuz emo ional ț 6226871303
Abuz sexual 77362439
Neglijare 393436797613
Exploatare prin muncă 284193477
Exploatare sexuală 13738
Exploatare pentru comitere infrac iuni ț10429133
TOTAL 5827581411641
Tabel 2 diferite tipuri de abuz în func ie de gen întâlnite în jude ul Vâlcea ț ț
Sursa: http://www.copii.ro/alte _categorii.html
În tabelul 2 sunt identificate diferite tipuri de abuz, în func ie de persoana abuzată. ț
Abuzul fizic este întâlnit mai frecvent la persoanele de sex feminin cu 827 cazuri, decât la
18

persoanele de sex masculin cu 805 cazuri. Abuzul emo ional la persoanele de sex feminin este ț
întâlnit la 687 cazuri semnalate, iar la cei de sex masculin este de 622 cazuri. Abuzul sexual
semnalat de fete este 362 cazuri, spre deosebire de 77 de cazuri la băie i. Neglijarea băie ilor ț ț
este întâlnită la 3934 de cazuri, iar la fete sunt sesizate 3679 de cazuri. Exploatarea prin
muncă întâlnită la persoanele de sex masculin este de 284 cazuri, mai mică decât cea a celor
feminine cu 193 cazuri. Exploatarea sexuală în cazul persoanelor de sex feminin este de 37 de
cazuri, spre deosebire de 1 persoană masculină. Exploatarea pentru comiterea de infrac iuni ț
este de 104 cazuri la băie i i 29 de cazuri semnalate la fete. ț ș
În tabelul 2 sunt analizate diferite tipuri de abuz în func ie de sexul persoanei, ț
masculin sau feminin. Predominantă este neglijarea persoanelor de sex masculin, iar cele mai
pu ine cazuri care sunt întâlnite sunt cele de exploatare sexuală, în cazul persoanelor de sexț
feminin cazurile de neglijate sunt cele mai des întâlnite, iar cele mai pu in sesizate sunt cele ț
de exploatare pentru comitere infrac iuni. Cei mai expu i sunt cei care au vârsta peste 18 ani, ț ș
iar cei mai vulnerabili sunt cei de 10-13 ani.
Tabel 3 diferite tipuri de abuz întâlnite în mediul familial i colar din jude ul Vâlcea ș ș ț
Sursa: http://www.copii.ro/alte _categorii.html
În tabelul 3 sunt analizate diferite mediul familial i al colar al copilului i diferite ș ș ș
tipuri de comportamente care îi pot afecta dezvoltarea educa ională i socială. Deprivarea de ț ș
demnitate este întâlnită în mediul colar în 28,6% cazuri, iar în mediul familial este de 26,9% ș
cazuri. Coruperea este întâlnită în 11,7% din cazuri în mediul colar,iar în mediul familial este ș
de 11,5 % cazuri semnalată. Terorizarea este predominantă mediul familial în 21,1% cazuri i ș
20,8% întâlnită în mediul colar. Izolarea este de 14,2% în mediul familial i în mediul colar ș ș ș
19Comportament Mediul familial % Mediul colar % ș
Deprivarea de demnitate 26,9 28,6
Corupere 11,5 11,7
Terorizare 21,1 20,8
Izolare 14,2 10,9
Ignorarea nevoilor 26,3 28

de 10,9% din cazurile sesizate. Ignorarea nevoilor este întâlnită în 28%din cazurile din mediul
colar i de 26,3% în cele din mediul familial.ș ș
Astfel în mediul familial sunt sesizate 26,9% cazuri de deprivare de demnitate, iar cele
mai pu ine cazuri sunt cele de corupere. În mediul colar cele mai numeroase cazuri de ț ș
deprivare de demnitate sunt de 28,6%, iar cele de corupere sunt de 10,9% înregistrate.
Făcând o compara ie între cele trei tabele, problema abuzului este întâlnită atât în ț
mediul urban, cât i în cel rural, predominant fiind abuzul persoanelor de sex masculin, iar în ș
mediul colar deprivarea de demnitate este mai accentuată decât în mediul familial. Problema ș
exploatării prin muncă este una de ordin social, medical i poate fi cu ajutorul familiei, a ș
profesorilor i a celor care interac ionează cu cel abuzat. ș ț
De i încă de mici copii sunt ini ia i prin diferite munci în vederea dobândirii rolului deș ț ț
viitor adult în cadrul familiei, ace tia sunt de cele mai multe ori exploata i prin muncă de către ș ț
cei din jur mai ales de către părin i deoarece condi iile de zi cu zi sunt mai grele i pentru a se ț ț ș
putea descurca mai bine, ace tia ajung să preia îndatoririle părin iilor devenind ,,părin i în ș ț ț
miniatură”.
20

III. IMPACTUL MUNCII ASUPRA COPILULUI- COLAR Ș
Pe măsură ce copii înaintează în vârstă, cazurile celor care abandonează coala i ș ș
ajung să muncească din diferite motive se reduc i impactul produce schimbări psihologice, ș
emo ionale i fizice. Acestea au loc mai mult în mediul rural, decât în cel urban.ț ș
Transformarea se produce atât la băie i cât i la fete. De obicei în familie munca o preia ț ș
băiatul cel mare, respectiv fata cea mare, care sunt instrui i asupra îndatoririlor pe care trebuie ț
să le execute în familie, gospodărie. Dacă băie ii sunt predispu i să preia munca într-un ț ș
atelier, în gospodărie, sau afacerea familiei, fetele tind spre munca din cadrul mediul familial,
i înva ă să fie o adevărată gospodină, iar modelul cel mai potrivit este mama. Vârsta medie laș ț
care se produce această transformare este de 11 ani.
,,Majoritatea copiilor proveni i din familii aflate în nevoia de adaptare colară, se ț ș
confruntă cu absen a suportului care pot genera abandon colar” (Comănescu 2003: 31). ț ș
Paul H. Stahl (2002) identifică următoarele tipuri de elevi: Elevi care desfă oară o ș
muncă potrivită în gospodăria părintească, activitate cu efecte pedagogice; elevi care duc o
muncă mai mult decât necesară unei bune educa ii, dar fără a-i împiedica de la îndeplinirea ț
îndatoririlor colare; elevi care depun o muncă exagerată, cu urmări negative asupra sănătă ii ș ț
i îndatoririlor lor colare.ș ș
Atitudinea acestor copii fa ă de coală este una u or neinteresată, iar cei care ț ș ș
frecventează cursurile unei coli prezintă oboseală accentuată, au o stare de sănătate nu foarte ș
bună, lipsa îndemnului părin ilor i faptul că prezintă un interes scăzut fa ă de coală, nu ț ș ț ș
doresc să urmeze cursurile unei coli mai departe. Ace tia de cele mai multe ori nu î i fac ș ș ș
temele, lectura particulară este foarte redusă, iar rela ia cu colegii este una izolată, ț
conflictuală. ,,Cele mai cunoscute forme de muncă prestată de copii sunt cele din gospodăria
părin ilor i anume hrănirea animalelor, munca la câmp, tăiatul lemnelor, munca în stradă prin ț ș
diferite forme de cer etorie, spălatul ma inilor, munca în fabrici” (Cozma 2003: 65-66). ș ș
Abuzul educa ional constă în interdic ia de a merge la coală pe care părin ii o impun ț ț ș ț
copiilor, iar principala cauză constă în diferite activită i pe care trebuie să le îndeplinească ț
părin ii, iar ,,generatoare publice vor să accepte responsabilitatea pentru siguran a copiilor atât ț ț
la nivel individual i colectiv i încurajarea mai mare colaborare i integrare între sectorul ș ș ș
public i cel privat” (Daro 2008: 2). ș
Caracteristici socio-demografice i psihosociale care se pot observa la familiile în ș
care există situa ii de abuz educa ional : ț ț
21

•Formele de abuz i neglijare a copilului pot să crească în raport cu numărul de ș
copii afla i în între inerea familiei ; ț ț
•Formele de abuz diferă invers propor ional cu nivelul educa ional al părin ilor; ț ț ț
•Formele de abuz sunt mai predominante în cadrul familiilor cu o situa ie ț
economică precară
•Părin ii care nu prestează activită i tind să î i abuzeze copii ; ț ț ș
•Unde există conflicte între so i se observă o accentuată situa ie de neglijare ; ț ț
•Părin ii care au fost suferit diferite forme de abuz în copilărie tind să copieze i ț ș
să î i abuzeze copiii prin acelea i metode care le-au fost administrate.ș ș
(Abraham 2003).
Conven ia Na iunilor Unite pledează pentru drepturile copilului de a fi protejat ț ț
împotriva oricăror forme de exploatare care pot avea efecte nefavorabile asupra educa iei, ț
sănătă ii fizice, mentale, spirituale, sau sociale. ț
Sărăcia în familiile din mediul rural este întâlnită mai ales în gospodăriile cu un număr
mare de persoane i mul i copii minori, care au o pondere mare în familiile de romi, familiile ș ț
cu un nivel scăzut de educa ie, familiile cu un membru omer, familiile cu condi ii proaste de ț ș ț
locuire, părin ii care au/ au avut probleme de sănătate fizică sau mentală, părin ii care au avut ț ț
experien e de abuz în copilărie, părin i care prezintă un comportament deviant. Mentalitatea ț ț
părin ilor din mediul rural este centrată pe o meserie care aduce bani i nu coală deoarece ț ș ș
garan ia unui trai decent constituie o bună reu ită în via ă. (Neagu i Stoica 2004). ț ș ț ș
,,Pornind de la recunoa terea impactului asupra sărăciei, asupra copiilor se vorbe te de ș ș
necesitatea reducerii sărăciei. Măsurile cu caracter universal, pot ameliora situa ia, dar gradul ț
de sărăcie severă, calitatea scăzută a vie ii celor mai sărace familii afectează un număr mare ț
de copii” (Roth 2003: 12). Diferite activită i implementate de către coală se dore te ț ș ș
continuarea studiilor de către elevii din mediul rural, de aceea prin diferite programe sociale
cum ar fi ,,laptele i cornul” destinat copiilor din ciclul gimnazial s-a reu it o scădere a ș ș
ponderii persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei i continuarea colii de către aceste ș ș
persoane. Problema legată de transportul elevilor din zone inaccesibile a fost solu ionată prin ț
introducerea de microbuze care îi duce până acasă de la coală i înapoi. (Ghinărău 2004: 13) ș ș
Dar există i cazuri când familia nu poate îndeplini aceste cerin e i statul pentru a asigura ș ț ș
bunăstarea copilului poate recurge la următoarele metode :
Să încredin eze copilul unei familii, persoane sau organism privat autorizat ; ț
Să încredin eze copilul spre adop ie : ț ț
Să încredin eze copilul temporar serviciului public autorizat ; ț
22

Sa plaseze copilul unei familii sau persoane ;
Să plaseze copilul serviciului public autorizat sau unui organism public autorizat ;
Să plaseze copilul în regim de urgen ă ; ț
Să plaseze copilul unei familii asistate .
,,La una dintre aceste măsuri, Comisia va lua în considerare aspecte legate de religia
copilului, mediul său etnic, cultura i limba sa de origine”. (Ghinărău 2004: 54) ș
De i cauzele exploatării prin munca in de probleme familiale, mentalitate i cauzeș ț ș
economice, toate aceste forme de abuz precum i abuzatorii sunt pedepsi i de către institu iile ș ț ț
abilitare i se poate ajunge chiar la scoaterea copilului din familie i încredin at unui serviciu ș ș ț
public autorizat, unei familii, sau dat spre adop ie. ț
3.1 Efectele muncii asupra educa iei copilului ț
Educa ia copilului se face atât în mediul colar, cât i în cel familial. Dacă persoanele ț ș ș
competente nu î i fac datoria de dascăli, atunci în cele mai multe cazuri este întâmpinată o ș
problemă de neglijare educa ională, care de cele mai multe ori nu se mai poate remedia. La ț
aceste cauze se ajunge când copilul nu mai este lăsat sa meargă la coală de către părin i ș ț
pentru a putea să meargă să muncească i să asigure familiei un venit în plus pentru a putea ș
supravie ui. ț
Abuzul educa ional este determinat de interdic ia pe care o impun părin ii copiilor de ț ț ț
a nu merge la coală i de a presta diferite munci în gospodărie. Neglijarea educa ională se ș ș ț
poate manifesta atât direct prin dezinteresul părin ilor fa ă de activitatea educa ională a ț ț ț
copilului, cât i indirect prin lipsa de control a activită ilor întreprinse de copil în timpul liber. ș ț
(Abraham 2003). Copiii care nu sunt înscri i într-un sistem de învă ământ public nu pot ș ț
beneficia de aloca ia de stat. Aceasta este o sursă financiară foarte importantă de aceea este ț
importantă prezen a la cursuri pentru a putea beneficia de aceasta. Eradicarea muncii copiilor ț
în ările în curs de dezvoltare este în general considerat ca un obiectiv-cheie pentru activitateaț
de guverne i organiza ii interna ionale (Doepke i Zilibotti 2009). ș ț ț ș
Pe măsură ce copiii cresc în vârstă veniturile din munca lor se majorează i ș
participarea la cursuri scade, performan ele acestora fiind scăzute i majoritatea copiilor ț ș
întrerup coala, iar după absolvirea învă ământului obligatoriu, majoritatea părin ilor î i retrag ș ț ț ș
copiii. (Ghinărău 2004: 67) O altă problemă poate fi migrarea spre ări care le pot oferi un ț
venit mai mare decât cel primit în ară.(Neagu i Stoica: 2004). Diferite cazuri de discriminare ț ș
i anume a profesorilor care fac o ,,separare” între elevii buni i răi reprezintă o cauză de aș ș
participa la cursuri. Motiva ia este mai scăzută deoarece în zonele din mediul rural foarte ț
23

pu ini elevi reu esc să meargă către un liceu sau o coala profesională de arte i meserii.ț ș ș ș
Există situa ii în care părin ii au optat pentru munca în străinătate i au lăsat copiii în grija ț ț ș
unei rude sau singuri pentru a le putea asigura un trai decent. Lipsa părin ilor de acasă, ț
supravegherea copiilor duce în cele mai multe cazuri la situa ii de abandon colar, rezultate ț ș
colare slabe, absenteism. Cei care rămân să aibă grijă de copii nu pot suplini rolul de părinteș
de cele mai multe ori. Pentru a dobândi o situa ie economică stabilă mul i copii recurg la ț ț
migrarea spre ări unde vor câ tiga mai mul i bani. Este mult mai profitabilă plecarea din ară ț ș ț ț
deoarece nu au nevoie de diplome sau alte acte pentru a putea lucra în agricultură sau în
gospodărie.
Exploatarea prin educa ie a copiilor din mediul rural are efecte negative asupra ț
economiei, deoarece dacă ei nu au o bază de cuno tin e se ajunge la diminuarea competen ei ș ț ț
tinerilor.
Copiii care abandonează coala tind să preia comportamente neadecvate i nepotrivite ș ș
vârstei, care au efecte negative atât social, cât i personal, pot deveni agresivi, i o dată cu ș ș
acest comportament, efectul de marginalizare socială duce la scăderea stimei de sine i astfel ș
ace tia sunt viitoare victime ale societă ii. Neglijarea situa iei colare , dar i a sprijinuluiș ț ț ș ș
familiei este men inut i acceptat de către copii. Singura sursă de venit, a copilului i anume ț ș ș
aloca ia de stat este cea care ar putea satisface nevoile copilului, dar de cele mai multe ori ț
ace ti bani sunt lua i de către părin i (Popescu 2003). În situa iile în care copiii de vârstăș ț ț ț
colară se sustrag procesului de învă ământ, desfă urând munci cu nerespectarea legii,ș ț ș
unită ile de învă ământ sunt obligate să sesizeze serviciul public de asisten ă socială. În cazul ț ț ț
unor asemenea constatări, serviciul public de asistentă socială împreună cu inspectoratele
colare jude ene i cu celelalte institu ii publice competente sunt obligate să ia măsuri înș ț ș ț
vederea reintegrării colare a copilului. ș
Neglijarea educa ională, duce la lipsa de supraveghere a copilului atât în cadrul ț
familiei cât i în afara acesteia. Aceasta poate duce la diferite accidente, abuzuri. Copiii care ș
muncesc sunt nevoi i să renun e la coală pentru a î i putea cre te fra ii mai mici. Acest tip de ț ț ș ș ș ț
abuz este specific grupei de vârstă 15-18 ani (Abraham 2003).
O solu ie care poate fi identificată este instruirea cadrelor didactice asupra acestui ț
fenomen i dezvoltarea unui parteneriat coală-familie, educarea părin ilor, pentru a le putea ș ș ț
schimba mentalitatea asupra muncii în rândul copiilor i a le putea face cunoscute efectele ș
negative asupra fizicului i psihicului i diferite activită i extra curriculare care pot contribui ș ș ț
la dezvoltarea i autocunoa terea copiilor pentru a realiza importan a educa iei în via a lor. ș ș ț ț ț

24

3.2 Efectele muncii asupra stării de sănătate
Starea optimă de sănătate este dată de condi ii optime de muncă, un mediu curat i ț ș
adecvat vârstei i nevoilor copilului i acces la servicii de sănătate i medicamente. Dacă nu ș ș ș
sunt îndeplinite aceste condi ii, copilul care depune o muncă fizică mai solicitantă ajunge de ț
cele mai multe ori să se infecteze cu diferite boli, să acuze semne de oboseală i uneori să fie ș
chiar marginalizat de către cei din jur.
Deoarece copiii prestează munci în gospodărie, prezintă o stare de sănătate precară.
Nu au condi ii adecvate de igienă, printre cele mai frecvente bolii se numără tuberculoza. ț
Dezvoltarea copilului este una scăzută, nu sunt hrăni i corespunzător, lipsa banilor i a ț ș
alimentelor corespunzătoare. De cele mai multe ori, din cauza condi iilor financiare slabe ț
copii sunt trata i acasă cu diferite leacuri (Abraham 2003). ț
Condi iile inadecvate de muncă duc la deteriorarea stării de sănătate i a scăderii ț ș
imunită ii organismului, iar prin expunerea prelungită la factori externi cum ar fi : temperaturi ț
extreme, precipita ii i alte condi ii improprii de lucru. Iar munca în gospodărie cu anumite ț ș ț
îngră ăminte chimice i anumite utilaje agricole le poate afecta sănătatea. ș ș
Muncile care pot expune copilul la riscuri fizice, psihologice sau sexuale, care se
efectuează într-un mediu nesănătos, sau care se desfă oară în condi ii extrem de dificile, care ș ț
le-ar prejudicia sănătatea au efecte negative asupra stării de sănătate.
Cele mai frecvente efecte negative sunt atât fizice cât i psihice, iar cele mai ș
frecvente sunt :
•Subdezvoltare fizică ;
•Subnutri ie ; ț
•Surmenaj ;
•Semne ale abuzului fizic ;
•Boli infec ioase ; ț
•Marginalizare (Petrea 2011: 31).
De i munca pe care o realizează copilul aduce venituri familiei, consecin ele pe careș ț
le produce exploatarea prin muncă are efecte dăunătoare asupra dezvoltării lor. Diferite boli
cronice, digestive i acute, dependen a de alcool, igări i prostitu ia duc la probleme de ș ț ț ș ț
sănătate. Iar printre cele mai frecvente simptome i comportamente se numără : dereglările ș
ritmului somn-veghe, sindromului deficitului de aten ie, labilitatea emo ională i reac iile de ț ț ș ț
panică, actele auto distructive, tendin a de sinucidere, comportamente auto agresive, ț
comportamente compulsive (Roth 2005: 28-29).
25

Persoanele competente care pot interveni i ajuta la diminuarea exploatării copiilor ș
prin muncă sunt : asisten i sociali/ maternali, cadre didactice, personalul medical autoritar, ț
preo i, juri ti, cadrele judecătore ti i poli i tii, dar i angaja ii altor institu ii care sunt directț ș ș ș ț ș ș ț ț
sau indirect implica i în cadrul acestei probleme. ț
3.3 Efectele muncii asupra vie ii sociale ț
Munca i lipsa unei vie i sociale active a copilului pot avea de suferit dacă acesta nu ș ț
î i petrece timpul alături de prieteni i colegi i nu se poate bucura de copilăria sa. De cele maiș ș ș
multe ori via ă sa socială se rezumă la grija de fra i sau prestarea de diferite munci alături de ț ț
părin i în cadrul activită ilor muncitore ti atât în gospodărie cât i în afara acesteia. ț ț ș ș
Trăind într-un mediu violent, copilul poate fi expus unor forme de abuz atât în casă,
cât i în afara acesteia se pot observa o serie de probleme sociale, fizice sau medicale. Dintreș
cele mai cunoscute pot fi: anxietate, culpabilitate, frică, mânie, agresivitate, depresie,
insomnii, fuga de acasă, mutilare, consum de droguri, absenteism colar, tentativa de suicid, ș
lipsa de concentrare, izolare, mânie, frica de rănire (Irimescu 2005: 160). În cele mai multe
cazuri ale exploatării copilului, experien ele acestuia se observă în cadrul rela iilor cu cei din ț ț
jur i a modului de a face fa ă provocărilor. Cele mai specializate servicii sociale care pot fiș ț
oferite copiilor sunt: consiliere i asisten ă psihologică, socială i juridică, recuperare ș ț ș
medicală, psihologică, socială, evaluare, monitorizare, interven ie de sprijin i control, ț ș
preven ie, educa ie, informare, consiliere (Anghel 2005: 100). ț ț
Cei care fac parte din mediul social al copilului abuzat, sunt cei care ar trebui să îi
ofere sprijin, ocrotire i să îl poată ajuta să se integreze într-un mediu social. ,,Munca ș
copilului contribuie la cre terea neînsemnată a ș veniturilor familiei, uneori atât cât este necesar
pentru supravie uirea ț ei, dar pe termen lung, din cauza men inerii unui nivel educa ional ț ț
foarte scăzut, munca copilului perpetuează sărăcia, atât a familiei, cât i ș a comunită ii” ț
(Chirilă 2009: 10).
Dacă majoritatea timpului prestează munci în gospodărie, copilul ajunge să fie
marginalizat de către cei din jurul său deoarece acesta nu se integrează în grupul de prieteni i ș
nu ajunge să î i petreacă timpul liber alături de ace tia. Identificând consecin ele care pot îi ș ș ț
afecta starea de sănătate, situa ia colară i via a socială, copilul trebuie să beneficieze de timp ț ș ș ț
liber alături de cei din jur, de condi ii optime pentru a putea învă a i a se dezvolta. ț ț ș
26

27

IV . METODOLOGIA CERCETĂRII
Tema: Exploatarea prin muncă a copiilor din mediul rural.
În cadrul acestei cercetări, principalul scop îl reprezintă impactul pe care exploatarea
prin muncă îl are asupra copiilor din mediul rural, atât din punct de vedere educativ, al stării
de sănătate, dar i al mediului social i familial. Plecând de la documentarea din literatura de ș ș
specialitate am formulat obiectivele i ipotezele cercetării. ș
4.1 Obiective și ipoteze:
Obiective
Ob.1 – Identificarea principalelor cauze pentru care copilul este pus să muncească ;
Ob.2 – Analiza rela iilor dintre copil i mediul social ; ț ș
Ob.3 – Analiza consecin elor exploatării prin muncă, asupra stării de sănătate, a ț
rezultatelor colare. ș
Ipoteze
Ip. 1 – Dacă familia prezintă o situa ie socio-economica precară atunci copilul este ț
obligat să muncească de la o vârstă fragedă / mică
Ip. 2 – Dacă copilul munce te majoritatea timpului, rela iile sale cu cei din mediul său ș ț
social se diminuează ;
Ip. 3 – Exploatarea prin muncă a copiilor afectează negativ starea de sănătate i a ș
rezultatelor colare. ș
4.2 Universul popula iei și eșantionarea ț :
În cadrul cercetării mele, universul popula iei este format din copiii din comuna ț
Sălătrucel, sat Sălătrucel, jude ul Vâlcea cu vârsta cuprinsă între 10 i 14 ani. ț ș
28

Pentru această cercetare am folosit un e antion neprobabilistic, de inten ionalitate, ș ț
format dintr-un grup de 48 de copii cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani din comuna Sălătrucel,
sat Sălătrucel, jude ul Vâlcea. În alegerea subiec ilor s-a inut cont de gen i de vârstă. ț ț ț ș
4.3: Definirea i opera ionalizarea conceptelor ș ț
Pentru o mai bună în elegere a conceptelor folosite în cadrul cercetării am definit atât ț
nominal cât i opera ional conceptul de exploatare prin muncă. ș ț
Defini ii nominale ț
Exploatarea copilului prin muncă reprezintă o formă de violen ă care se manifestă prin ț
dominan a unei persoane asupra altei persoane din partea căreia se solicită un efort care îi ț
depă e te capacită ile i victima este obligată să presteze servicii care sunt peste măsura ș ș ț ș
capacită ilor sale fizice (Roth 2009:11) ț
Defini ii opera ionale ț ț
,,Exploatarea prin muncă a copiilor din mediul rural” este fenomenul prin care un
copil prestează o activitate care nu este conformă cu vârsta i statutul său i care poate avea un ș ș
efect asupra stării de sănătate, a rezultatelor colare a copiilor, dar i a rela iilor dintre ace tia ș ș ț ș
i părin ii lor, grupul de prieteni. Exploatarea prin muncă are efecte negative asupra copiilor.ș ț
I. Dimensiunea familială a copilului
1 Caracteristici socio-demografice ale familiei
a. Tipul familiei
2. Rela ia cu familia ț
a. Frecven a discu iilor cu părin ii ț ț ț
b. Interesul părin ilor fa ă de copil i de problemele acestuia fa ă de adaptarea ț ț ș ț
colaraș
c. Interesul părin ii fa ă de problemele de sănătate ale copilului ț ț
29

d. Persoana cu care se în elege cel mai bine din familie ț
e. Persoana cu care nu se în elege din familie ț
f. Comportamentul celor din familia extinsă
g. Metodele prin care este educat când gre e te ș ș
h. Frecven a ajutorul dat în gospodărie ț
i Frecven a participării la alte activită i gospodăre ti decât cele din cadrul familiei ț ț ș
j. Frecven a cu care părin ii î i pun copii să muncească ț ț ș
k. Muncile care le fac copiii
l. Mentalitatea părin ilor fa ă muncă ț ț
3. Rela ia cu fra ii ț ț
a. Numărul fra ilor ț
b. Numărul fra ilor cu care împarte camera ț
c. Frecven a ajutorului dat de ceilal i fra i ț ț ț
d. Fratele cu care se în elege cel mai bine ț
e. Frecven a discu iilor avute cu fra ii ț ț ț
f. Fratele cu care nu se în elege bine ț
4. Statutul socio-economic al familiei
a. Veniturile familiei
b. Locuin a i spa iile gospodăre ti ț ș ț ș
c. Numărul de membrii ai familiei
d. Condi iile de locuit ț
e. Tipul familiei
f. Nivelul educa ional al părin ilor ț ț
II. Dimensiunea educa ională i a timpului liber ț ș
a. Timpul petrecut după ore
b. Frecven a timpului cât munce te ț ș
c. Notele ob inute de copil ț
d. Istoricul colar ș
e. Frecven a la cursuri ț
f. Materia preferată
g. Lectura suplimentară
30

h. Situa ia pe anii de studiu ț
i. Frecven a cu care coleg se în elege cel mai bine ț ț
j. Profesorul cu care se în elege cel mai bine ț
4.3.1 Metodele i instrumentele folosite ș
Pentru cercetarea ,,Exploatarea prin muncă a copiilor din mediul rural” am folosit
ancheta pe bază de chestionar care a fost aplicat atât părin ilor cât i copiilor acestora și un ț ș
studiu de caz.
Au fost construite două tipuri de chestionare i anume unul pentru elevi i unul pentru ș ș
părin i, inându-se cont la alcătuirea acestora de dimensiunile specificate mai sus. ț ț
Chestionarul aplicat copiilor cuprinde un număr de 41 de întrebări cu privire la exploatarea
prin muncă din mediul rural, dacă muncesc în gospodărie, cât timp muncesc, cât timp alocă
studiului, care este rela ia lor cu familia, dacă se în eleg cu colegii la coală. La finalul ț ț ș
chestionarului am folosit întrebări de identificare. Acest chestionar a fost aplicat unui număr
de 48 de copii din mediul rural cu vârsta între 10 i 14 ani. ș
Chestionarul aplicat părin ilor cuprinde un număr de 35 de întrebări referitoare la ț
muncă depusă de copiii lor în gospodărie, ce tip de rela ie este între ace tia i copii, dacă sunt ț ș ș
interesa i de problemele copiilor legate de starea de sănătate, educative i sociale. La sfâr itul ț ș ș
chestionarul am aplicat întrebări cu privire la ocupa ia, profesia i starea civilă a acestora. ț ș
Acest chestionar a fost aplicat unui număr de 19 persoane care locuiesc în mediul rural.
Ancheta pilot
Înainte de a aplica cele două chestionare, a fost realizată o anchetă pilot pentru a
observa dacă întrebările pe care le cuprind îndeplinesc următoarele condi ii: ț
•subiec ii în eleg întrebările; ț ț
•subiec ii tiu să răspundă la întrebări; ț ș
•subiec ii vor să răspundă la întrebări. ț
În timpul anchetei pilot, cele două chestionare au fost aplicate unui număr de 5 copii,
respectiv 5 părin i. Referitor la în elegerea întrebărilor de către subiec i, nu am întâlnit ț ț ț
dificultă i. ț
În ceea ce prive te cea de-a doua condi ie, nu am întâmpinat dificultă i, subiec ii ș ț ț ț
oferind răspunsuri la toate întrebările din chestionar.
Înainte de a fi chestiona i, subiec ii au fost informa i cu privire la tema cercetării i ț ț ț ș
scopul acesteia i au fost asigura i de păstrarea de caracterul anonim al participantului. Astfel, ș ț
31

nu am întâmpinat dificultă i nici în ceea ce prive te cea de-a treia condi ie, subiec ii fiind de ț ș ț ț
acord să răspundă la toate întrebările.
În urma anchetei pilot am început colectarea propriu zisă a datelor pentru cercetare.
4.3.2 Colectarea și prelucrarea datelor
După cum am men ionat anterior, pentru prelucrarea datelor am folosit două tipuri de ț
chestionare (unul pentru copii i unul pentru adul i) i analiza unui studiu de caz. Atât ș ț ș
chestionarele pentru copii, cât i cele pentru adul i au fost aplicate în perioada 21- 24 mai ș ț
2013 la ,, coala generală cu clasele I-VIII din comuna Sălătrucel, sat Sălătrucel, jude ul Ș ț
Vâlcea “, diminea a în timpul orelor de dirigen ie, la copii, iar cele pentru adul i au fost ț ț ț
aplicate la domiciliul acestora. Chestionarele au fost aplicate individual, iar altele au fost
aplicate prin autoadministrare.
Pentru cercetarea de fa ă am folosit două metode diferite de prelucrare a rezultatelor ț
ob inute. Pentru datele cantitative ob inute cu ajutorul anchetei pe bază de chestionar aplicateț ț
atât părin iilor, cât i copiilor. ț ș
După ce am prezentat metodologia cercetării, adică obiectivele i ipotezele cercetării, ș
universul popula iei, e antionarea, elaborarea instrumentelor, adică ancheta pilot i ț ș ș
prelucrarea informa iilor, în capitolul următor voi relua cele trei ipoteze referitoare la ț
exploatarea prin muncă a copiilor din mediul rural i le voi analiza în func ie de răspunsurile ș ț
oferite de subiec i pentru a vedea dacă ipotezele se confirmă sau nu. ț
32

V. ANALIZA DATELOR
După cum am precizat anterior, pentru colectarea datelor referitoare la exploatarea prin
muncă a copiilor din mediul rural am folosit ancheta pe bază de chestionar care a fost aplicat
atât copiilor cât i părin ilor acestora i metoda studiului de caz. ș ț ș
După culegerea i prelucrarea informa iilor, urmează în acest capitol să se realizeze analiza ș ț
datelor ob inute pentru verificare ipotezelor cercetării. ț
Prima ipoteză: s-a presupus că ,, Dacă familia prezintă o situa ie socio-economica ț
precara atunci copilul este obligat sa muncească de la o vârsta fragedă / mică ”. Fire te, dacăș
ne gândim că părin ii nu reu esc să asigure copilului cele necesare, el trebuie să muncească ț ș
pentru a i le asigura, putem afirma că această ipoteză este adevărată. Însă răspunsurile oferite ș
sunt cele care trebuiesc analizate.
În cadrul cercetării am folosit ancheta pe bază de chestionar aplicat atât băie ilor cât i ț ș
fetelor de la coala Generală cu clasele I-VIII din comuna Sălătrucel, sat Sălătrucel, jude ul Ș ț
Vâlcea. Vârsta celor care au răspuns la chestionar este între 10-14 ani. Dintre care sunt 26 de
fete i 22 de băie i.ș ț
La prima întrebare adresată (În prezent locuie ti cu: a. ambii părin i, b. cu un singur ș ț
părinte, c. cu nici unul dintre părin i)) cei 22 de băie i au răspuns că locuiesc cu ambii părin i, ț ț ț
răspunsul lor fiind 100 % locuiesc cu ambii părin i. Iar fetele, 73 % au precizat că locuiesc cu ț
ambii părin i, iar 27 % au răspuns ca locuiesc cu un singur părinte, deoarece ace tia sunt ț ș
divor a i, iar 3 fete au confirmat că părin ii sunt pleca i la muncă în străinătate i că au rămas ț ț ț ț ș
în grija bunicilor ceea ce înseamnă că există riscul ca fiind în grija altor persoane acestea să
muncească în gospodăria bunicilor pentru a-i ajuta deoarece ele sunt singurul lor sprijin, iar ei
fiind bătrâni nu se mai pot descurca în gospodărie, aspect relevat i în figura următoare. ș

Graficul 1 cu cine locuiesc fetele în prezent
33

Fiind întreba i dacă î i ajută părin ii în gospodărie, cei 22 de băie ii au răspuns cu ț ș ț ț
,,da”, răspunsul fiind de 100 %, ceea ce înseamnă că în familie băie ii î i ajută părin ii mai ț ș ț
mult decât fetele.
La aceea i întrebare formulată, dacă î i ajută părin ii în gospodărie, 89 % din fetele ș ș ț
chestionate au răspuns cu ,,da ”, iar 11 % au răspuns cu ,,nu ” observându-se interpretarea
răspunsului din figura 2.
Graficul 2 măsura în care fetele î i ajută părin ii în gospodărie ș ț
Întrebați fiind cât timp își ajută părinții în gospodărie, băieții au răspuns astfel : 18 %
își ajută părinții mai puțin de o oră, 27 % au răspuns că își ajută părinții în gospodărie între 1-
2 ore, 9 % au declarat că între 3-4 ore își ajută părinții în gospodărie, iar 46% petrec mai mult
de 4 ore ajutându-și părinții în gospodărie.
Graficul 3. Timpul petrecut de băie i ajutându- i părin ii în gospodărie ț ș ț
34

Iar părin ii au răspuns că media pe care o petrece copilul ajutându-i în gospodărie este ț
de 1-2 ore, dar timpul poate varia în func ie de munca solicitată. Ruga i fiind să precizeze ț ț
muncile pe care le prestează copilul în gospodărie, părintii au răspuns că fetele se ocupă de
casă, adică fac cură enie, stau cu fratele sau sora mai mică, spală vasele, mătură, fac curat în ț
cameră, udă florile, ajută la bucătărie, treburi specifice fetelor, iar băie ii se ocupă de treburile ț
câmpului, fac curat la animale, le dau mâncare, aduc apă, sparg lemne, dar i alte treburi care ș
se găsesc în gospodărie. Din totalul de 19 părinti, care au răspuns la chestionar, un părinte a
afirmat că nu î i pune copilul la nici o treabă. Ceea ce rezultă că încă de mici copiii î i tiu ș ș ș
rolurile pe care le vor avea în cadrul familiei i anume, fetele se ocupă de muncile casei, adică ș
trebuie să facă mâncare, curat, să aibă grijă de cei mici, iar băie ii, să aducă apă, să spargă ț
lemne i să se ocupe de animale i de treburile câmpului. ș ș

Graficul 4. Măsura în care părin ii sunt de acord cu munca depusă de copil în gospodărie. ț
La întrebarea dacă au existat situa ii în care copilul a fost nevoit să presteze munci ț
fizice contra-cost în vederea sus inerii familiei, % dintre părinti au răspuns cu ,,nu”, iar 16 % ț
dintre părin i au răspuns cu ,,da” ceea ce înseamnă că situa ia financiară a părin ilor este una ț ț ț
precară, iar copiii trebuie să î i ajute părin ii în vederea sus inerii familiei, fapt relevant în ș ț ț
figura 5.
35

Graficul 5. Măsura în care copilul a prestat munci fizice contra-cost
Ruga i fiind să răspundă dacă primesc ajutor din partea familiei extinse, 12 persoane ț
au răspuns cu ,,da” i 7 persoane cu ,,nu”, iar formele de sprijin din partea familiei extinse pot ș
varia în func ie de ajutorul pe care îl cer. Astfel 21 % din părinți au declarat că primesc sprijin ț
de tip material (bunuri), 28 % din părinți au declarat că primesc sprijin de tip financiar (bani),
37 % din părinți primesc sprijin pentru supravegherea copiilor și 14 % părinți au declarat că
primesc alte forme de sprjin.
Graficul 6. Formele de sprijin primite din partea familiei extinse
Din toate aceste răspunsuri analizate rezultă că ipoteza ,, Dacă familia prezintă o
situa ie socio-economică precara atunci copilul este obligat să muncească de la o vârstă ț
36

fragedă / mică ” se infirmă deoarece de i copiii muncesc în gospodărie i î i ajută părin ii, ș ș ș ț
ace tia nu sunt în situa ia de a presta munci pentru a putea supravie ui, există și situa ii înș ț ț ț
care merg i muncesc contra cost de i părin ii sunt cei care le asigură copiilor cele necesare ș ș ț
pentru o bună cre tere. ș
Pentru a verifica a doua ipoteză ,,Dacă copilul munce te majoritatea timpului, rela iile ș ț
sale cu cei din mediul său social se diminuează”. Am analizat răspunsurile date de copii i ș
părin i pentru a verifica confirmarea sau nu a ipotezei. ț
La întrebările adresate copiilor despre timpul lor liber, i anume ,,cât timp petreci ș
alături de prieteni într-o zi”?, din totalul de 22 de băie i, 35 % băie i au răspuns că petrec 1-2 ț ț
ore pe zi alături de prieteni, 34 % băie i au declarat că media pe care o petrec alături de ț
prieteni pe zi este de 3-4 ore i 31 % băie i au afirmat că petrec peste 4 ore alături de prieteni ș ț
pe zi. Răspunsul oferit a fost proiectat în figura 7.
Graficul 7. Frecven a timpului petrecut de băieți alături de prieteni într-o zi ț
Întrebarea ,, consideri că este suficient timpul pe care îl petreci alături de prieteni”?
:to i subiec ii chestiona i, 22 de băie i, au răspuns că timpul petrecut alături de prieteni esteț ț ț ț
suficient , de i acesta poate varia în func ie de timpul de care dispun atât băie ii cât i prietenii ș ț ț ș
lor. Fiind ruga i să răspundă la întrebarea ,,ce î i place să faci în timpul liber?” băie ii au ț ț ț
răspuns că în timpul liber preferă să joace atât fotbal, să se joace cu prieteni, să se uită la
televizor, dar există și băieți care înva ă în timpul liber. ț
37

Graficul 8. Frecven a timpului petrecut de fete alături de prieteni într-o zi ț
La întrebarea ,,cât timp petreci alături de prieteni într-o zi ?” 11 % fete au răspuns că
petrec mai puțin de o oră alături de prieteni, 34 % fete au declarat că petrec 1-2 ore alături de
prieteni într-o zi, 18 % fete au răspuns că petrec alături de prieteni 3-4 ore într-o zi, 31 % fete
au răspuns că petrec alături de prieteni mai mult de 4 ore pe zi. 67 % dintre fete au răspuns că
timpul petrecut alături de prieteni este suficient pentru a se juca i a sta împreună. Doar o ș
singură feti ă a răspuns că nu are prieteni, iar printre principalele activită i desfă urate în ț ț ș
timpul liber, principala atrac ie o constituie diverse jocuri, iar plimbările în natură fac parte ț
din jocurile de zi cu zi. Nu sunt omise nici jocurile specifice vârstei, care sunt jucate de către
feti e i prietenele lor.ț ș
Graficul 9. Măsura în care băieții au voie să aducă prieteni/ colegi acasă
38

La întrebarea ,,Ai voie să aduci acasă prieteni/ colegi”? Din 22 de băie i, 82% au ț
răspuns cu au voie să aducă acasă prieteni/colegi i 18 % au răspuns că părinții nu le dau voie ș
să vină acasă cu prieteni/colegi. Apoi au argumentat că motivele pentru care nu au voie să
aducă acasă prieteni/colegi sunt că ,,fură din casă” sau ,,din diferite motive”.
Graficul 10. Frecven a cu care fetele au voie să vină acasă înso ite de prieteni/colegi ț ț
La fete răspunsurile la aceea i întrebare sunt redate în figura 10, iar răspunsurile ș
oferite sunt astfel reprezentate: 42 % din fete au răspuns că nu au voie să aducă acasă
prieteni/ colegi i 58 % au afirmat că au voie să vine acasă înso i i de prieteni/ colegi. ș ț ț
Motivele pentru care nu au voie să vină acasă cu prieteni sau colegi sunt diverse în func ie de ț
părin i. Principalul motiv este că fiind copii pot intra în casă i pot fura anumite lucruri sau ț ș
pot umbla la seiful casei.
Un număr de 79 % părin ii au declarat că le permit copiilor să vină acasă înso i i de ț ț ț
prieteni/colegi i 21 % părinti au declarat că nu le dau voie copiilor să vină acasă înso i i ș ț ț
motivând că preferă să vină doar când este un părinte acasă, iar anturajul necorespunzător
poate avea urmări negative asupra copilului, iar prietenia este bună la coală, iar amici ia prea ș ț
exagerată nu este bună. Interpretarea este redată cu ajutorul graficului 11.
39

Graficul 11. Măsura în care părintii le dau voie copiilor să vină înso i i de prieteni/ colegi ț ț
acasă
Graficul 12. Frecven a timpului petrecut de băieți alături de familie ț
Din figura 14, pot fi interpretate răspunsurile băie ilor astfel : 81 % din totalul băie ilor ț ț
au răspuns că timpul petrecut alături de familie este ,,foarte des”, 9 % au afirmat că timpul
petrecut alături de familie este ,,des”, iar 10 % au afirmat că timpul petrecut alături de familie
nu este ,,nici rar, nici des”.
Despre rela ia i timpul petrecut cu familia atât băie ii cât i fetele au răspuns că î i ț ș ț ș ș
petrec foarte des timpul alături de familie i că acesta este suficient că au timp să stea ș
împreună, să facă drume ii, să discute, să meargă în vizită la prieteni i mai ales copii ț ș
con tientizează i afirmă că există i copii care nu petrec alături de părintii lor nici 2 ore pe ziș ș ș
de aceea se considere noroco i că î i pot petrece timpul alături de familie i pot fi avea parte ș ș ș
de diferite activită i extra colare i au parte de dragoste i în elegere din partea părin ilor. ț ș ș ș ț ț
40

La aceea i întrebare, din figura 13 se pot vedea răspunsurile fetelor astfel încât : 73 % ș
au afirmat că timpul petrecut alături de familie este ,,foarte des”, 11 % au răspuns că petrec
alături de familie ,,des”, 8 % petrec timp alături de familie ,,nici rar, nici des”, 8 % au afirmat
că petrec alături de familie ,,foarte rar”

Graficul 13. Frecven a cu care fetele petrec timpul alături de familie ț
La întrebarea ,,în ce măsură discu i cu părin ii când întâmpini o problemă”?, din totalul ț ț
de 22 de băie i, 18 % au răspuns că discută cu părin ii ,,în foarte mică măsură”, 5 % au ț ț
răspuns că discută cu părin ii ,,în mică măsură”,32% au răspuns că discută cu părin ii ,,nici în ț ț
mare, nici în mică măsură”, 32 % din băie i au răspuns că discută cu părin ii ,,în mare ț ț
măsură”, iar 13 % au afirmat că discută cu părin ii ,,în foarte mare măsură”. Răspunsurile se ț
pot vedea în figura 14.

Graficul 14. Măsura în care băieții discută cu părin ii când întâmpină o problemă ț
41

La aceea i întrebare, din totalul de 26 de fete, 8% din fete au răspuns că discută cu ș
părin ii ,,în foarte mică măsură”, 12% au răspuns că discută cu părin ii ,,în mică măsură”, ț ț
23 % au afirmat că discută cu părin ii ,,nici în mare, nici în mică măsura”, 34 % au răspuns că ț
atunci când întâmpină o problemă discută cu părin ii ,,în mare măsură”, 23% au răspuns că ț
discută cu părin ii,,în foarte mare măsură”. Iar comunicarea este dovada că atât părin ii cât i ț ț ș
copii au o rela ie apropiată, iar când întâmpină o problemă copiii discută cu părintii în mare ț
măsură.

Graficul 15. Cât de des discută fetele cu părin ii ț
Întreba i fiind dacă ,,obi nui i să discuta i cu copiii problemele lor personale”?, din ț ș ț ț
totalul de 19 părin i, 95 % au răspuns cu obișnuiesc să discute cu copii problemele lor ț
personale, iar, 5 % au declarat că nu obișnuiesc să discute cu copii, ne argumentând răspunsul
dat.
La întrebarea ,, cât de des e ti criticat de părin ii tăi”? Din totalul de 22 de băie i, 4 % a ș ț ț
răspuns că este criticat ,,des”, de către părin i, 41 % din băie i au răspuns că sunt critica i ,,nici ț ț ț
rar, nici des”, 41 % din băie i au răspuns că ,,rar”, sunt critica i de către părin i, iar ț ț ț
14 % din băie i au declarat că sunt critica i ,,foarte rar”de către părin i. ț ț ț
42

Graficul 16. Măsura în care băieții sunt critica i de către părin i ț ț
Întreba i fiind ,,cu cine din familie te în elegi cel mai bine”? Din totalul de 22 de ț ț
băie i, 28 % din băie i au precizat că se în eleg cel mai bine cu mama, 30 % au afirmat că seț ț ț
în eleg cu tatăl, 16 % din băie i au răspuns că se în eleg cu fratele/ sora, 16 % din băie i auț ț ț ț
precizat că se în eleg cu bunicii, iar 10 % din băie i au afirmat că se în eleg cu alt membru al ț ț ț
familiei, care este de obicei precizat ca fiind mătu a. ș
Graficul 17. Măsura în care băieții se înțeleg cu membrii familiei
La aceea i întrebare din 26 de fete, 37 % din fete au răspuns că se în eleg cu mama, ș ț
20 % din fete au afirmat că se în eleg cu tatăl, 16 % dintre fetele chestionate au răspuns că se ț
în eleg cu fratele/ sora, 18 % din fete au precizat că se în eleg cu bunicii, iar 9 % din fete auț ț
răspuns că se în eleg cu alt membru al familiei, care poate varia în func ie de răspunsul dat de ț ț
la mătu ă la veri ori sau unchi, după arată figura 18. ș ș
43

Graficul 18. Cu cine se în eleg fetele dintre membrii familiei ț
Întreba i apoi cu cine din familie nu se în eleg, băie ii au răspuns că nu se în eleg cu ț ț ț ț
fratele, sau cu sora, nu se în eleg cu veri orii sau cu unchiul. Motivele pentru care băie ii nu se ț ș ț
în eleg bine cu persoana men ionată care este de obicei sora sau fratele, pot varia i astfel celeț ț ș
mai numeroase motive sunt că ,,sora vrea să fie efă i e autoritară”, ,,nu mă ascultă când îi ș ș
dau sfaturi”, ,,fratele mă bate, nu mă ascultă, e rău, e neastâmpărat, e mic, nu mă lasă în pace,
ne certăm la fotbal”, ,,veri orii nu î i fac timp pentru noi”, ceea ce rezultă pentru băie i este ș ș ț
important ca să fie asculta i i respecta i de către cei din jur. ț ș ț
Fetele au dat răspuns la aceea i întrebare astfel: 32 % din fete au răspuns că nu se ș
în eleg bine cu fratele, 26 % din fete nu se în eleg bine cu sora, 5 % din fete nu se în eleg bineț ț ț
cu bunicii, 21 % din fete au afirmat că nu se în eleg bine cu veri orii, 16 % din fete nu se ț ș
în eleg cu unchiul. Fetele de obicei nu se în eleg bine cu fra ii deoarece ace tia ,,le obligă să leț ț ț ș
aducă de toate”, iar surorile nu se în eleg din cauza diferen ei de vârstă i a diferitelor motive, ț ț ș
iar printre membri se numără bunicul ,,pentru care contează doar banii” i mătu a care nu ș ș
poate să în eleagă nevoile nepoatei. Răspunsurile sunt redate cu ajutorul graficului 19. ț
44

Graficul19. Cu cine nu se în eleg fetele dintre membrii familiei ț
La întrebarea ,,s-a întâmplat să fi jignit de către o persoană din familie”? 24 % din
băie i au răspuns că au fost jigni i ,,foarte des”,de către o persoană din familie, 49 % dinț ț
băie i au declarat că au fost jigni i ,,nici rar, nici des”,de către o persoană din familie, 12 %ț ț
din băie i au afirmat că au fost au fost jigni i ,,rar”,de către un membru al familiei, iar 15 % ț ț
din băie i au răspuns că au fost jigni i ,,foarte rar” de către un membru al familiei. ț ț
Răspunsurile au fost reprezentate în figura 20.

Graficul 20. Cât de des au fost jigni i băieții de către un membru al familiei ț
45

Graficul 21. Măsurile care sunt luate de părinti când copilul încalcă
regulile
Referitor la măsurile care sunt luate de părinti atunci când gre esc, 10% din băieți au ș
răspuns că sunt loviți ,,foarte des” de către părin i, 20% din băie i sunt lovi i ,,rar” de către ț ț ț
părinți i 70 % din băie i au declarat că sunt lovi i ,,foarte rar” de către părin i. 5 % din băieți ș ț ț ț
sunt certați ,,foarte des” de către părin i, 30 % dintre băie i sunt certa i ,,des”, de către părin i, ț ț ț ț
60 % din băie i sunt certa i ,,rar” de către părin i i 5 % dintre băieți sunt certat ,,foarte rar ț ț ț ș ” de
către părinți. 11 % din băie i au declarat că părin i le-au interzis să meargă la joacă ,,des”, ț ț
24% dintre băie i au răspuns că părin ii le interzic să meargă la joacă ,,rar”, iar 65 % din băie i ț ț ț
merg ,,foarte rar”, atunci când gre esc. 31% din băie i au afirmat că indiferent de ceea ce fac ș ț
părin ii nu iau nici o măsură ,,des”, i părin ii a 69 % dintre băie i nu iau nici o măsură ,,foarte ț ș ț ț
rar”. De i violen a împotriva copilului este interzisă prin lege, bătaia este metoda cea mai ș ț
,,tradi ională” aplicată copilului când încalcă regulile alături de ceartă, i interzicerea de a ț ș
merge la joacă, dar i faptul că există i părin i care nu iau nici o măsură, când copii gre esc. ș ș ț ș
To i băie ii au declarat că măsurile alese sunt corecte deoarece părin ii au dreptate i le vorț ț ț ș
binele, i orice gre eală se plăte te. ș ș ș
46

Grafic 22. Măsurile care sunt luate de către părinți când greșesc fetele
La aceea i întrebare 9 % din fete au răspuns că sunt lovite ,,foarte des” de către părinti, ș
i 91 % din fete au afirmat că sunt lovite ,,foarte rar” când gre esc. 5 % dintre fete au răspunsș ș
că sunt certate ,,foarte des” de către părinți, 20 % din fete sunt certate ,,des”, când gre esc, 25 ș
% fete sunt certate ,,rar” de către părin i i 50 % din fete sunt certate ,,foarte rar” de către ț ș
părin i când gre esc. 18 % din fete au răspuns că ,,foarte des” nu au voie să meargă la joacă ț ș
când gre esc, 12 % dintre fete nu sunt lăsate la joacă de către părinți ,,des”, 24 % din fete nu ș
sunt lăsate la joacă ,,rar”, iar 46 % din fete nu au voie foarte rar la joacă când gre esc. 20 % ș
din fete au declarat că părintii nu iau nici o măsură, ,,des”,atunci când greșesc, 13 % din fete
au răspuns că acest lucru se întâmplă ,,rar” i 67 % din fete au afirmat că ,,foarte rar” părinții ș
nu iau nici o măsură atunci când greșesc. Întrebate dacă sunt de acord cu măsurile luate, 95 %
dintre fete au declarat că sunt de acord i 5 % au răspuns negativ. Fetele au declarat că părin ii ș ț
au dreptate i o fac pentru educarea lor. i celălalt răspuns argumentat a fost că ,,părin ii nu ar ș Ș ț
trebui să ne certe că i ei au fost ca noi”. De i părintii sunt cei care trebuie să ocrotească i îi ș ș ș
ofere copilului o educa ie adecvată, de multe ori ace tia recurg la diverse metode care de i ț ș ș
sunt ,,tradi ionale” acestea trebuiesc înlocuite cu altele care să nu fie a a violente i care să le ț ș ș
afecteze dezvoltarea educa ională i socială. ț ș
47

Grafic 23. Măsura în care părinți sunt de acord cu aplicarea unor pedepse
Părin ii au fost întreba i care sunt metodele prin care pedepsesc copilul atunci când ț ț
gre e te i majoritatea au răspuns că nu îi dau voie la joacă, nu are voie la calculator, nuș ș ș
prime te dulciuri, nu prime te bani de buzunar la coală a doua zi, nu are voie la televizor, dar ș ș ș
sunt i cazuri în care copiii sunt certa i de către părin i. ș ț ț
,,În ce măsură sunte i de acord cu aplicarea următoarelor pedepse”? părintii ț
chestiona i au răspuns astfel: 83 % dintre persoane au declarat că sunt de acord ,,foarte rar” cu ț
aplicarea pedepselor corporale i 17 % dintre persoane sunt de acord ca aplicarea ,,rară” a ș
pedepselor corporale. În ceea ce prive te mustrările verbale, 67 % din părin i au declarat că ș ț
sunt de acord ca acestea să fie aplicate ,,foarte rar” i 33 % dintre persoane sunt de acord ca ș
acestea să fie aplicate ,,rar”. Interdic ia de a ie i la joacă este aplicată ,,foarte des” de către 12 ț ș
% din persoane, 19 % dintre părinți au declarat că ,,des” aleg această metodă de a pedepsi
copilul când gre e te, 44 % din persoane ,,foarte rar” interzic copilului de a ie i la joacă i 25 ș ș ș ș
% din părin i interzic,,rar” copiilor de a ie i la joacă. ț ș
În ceea ce prive te rela ia părin ilor cu familia acestora din 19 subiec i chestiona i, ș ț ț ț ț
68 % au declarat că rela ia lor cu familie, cât i cu familia extinsă este una ,,foarte bună”, ț ș
10 % au afirmat că rela ia cu familia este una ,,obi nuită”, 12 % au declarat că rela ia cu ț ș ț
familia lor, cât i cu cea extinsă este una ,,foarte frumoasă”, iar 12 % au răspuns că au o ș
rela ie ,,buna”. Cu familia so ului/ so iei rela iile sunt obi nuite. ț ț ț ț ș
Ruga i fiind să răspundă dacă se întâmplă să se certe cu so ul/ so ia în fa a copiilor, ț ț ț ț
25 % din părinti au răspuns că obi nuiesc să se certe în fa a copiilor i 75 % de persoane au ș ț ș
răspuns negativ, adică nu se ceartă cu so ul/ so ia în fa a copiilor. A se vedea graficul 24. ț ț ț
48

Graficul 24. Frecven a certurilor avute de părinți în fa a copiilor ț ț
„La întrebarea ,, ave i discu ii conflictuale cu so ul/ so ia din cauza banilor”? 16 % ț ț ț ț
dintre persoane au răspuns afirmativ i 84 % din părin i au declarat că nu există discu ii ș ț ț
conflictuale în familie din cauza banilor. Răspunsurile fiind reprezentate în figura 25.
Graficul 25. Discu iile avute cu so ul/so ia din cauza situa iei financiare ț ț ț ț
Fiind întreba i ,,cum se manifestă copiii când vă certa i”? 40 % dintre persoane au ț ț
răspuns că nu se ceartă în fa a copiilor, 20 % dintre persoane au declarat că cel mai des copilul ț
plânge când sunt discu ii conflictuale, 20 % din persoane au declarat că de i copii văd ce se ț ș
întâmplă ace tia î i văd în continuare de activită ile lor, se supără , pun întrebări, dar există i ș ș ț ș
cazuri în care copii sunt surprin i de ceea ce se întâmplă. ș
Ruga i fiind să răspundă dacă ,,părintii participă la activită ile colare”? Din totalul de ț ț ș
22 de băie i, 82 % dintre băie i au răspuns ,,da”, iar 18 % au răspuns ,,nu”. Motivele pentru ț ț
49

care părin ii nu participă la activită ile colare sunt că serviciul nu le permite i sunt i cazuri ț ț ș ș ș
când nu vor să participe la activită ile colare desfă urate. Rezultate vizualizate din graficul ț ș ș
26.

Graficul 26. Frecven a cu care părin ii participă la activită ile colare ale băieților ț ț ț ș
La aceea i întrebare adresată i fetelor, din 26 de fete, 88 % dau răspuns că părin ii ș ș ț
participă la activită ile colare desfă urate i 12 % au răspuns prin ,,nu”, ceea ce rezultă că ț ș ș ș
părin ii nu participă la activită ile lor colare. Fetele au declarat că părin ii nu participă la ț ț ș ț
activită ile colare deoarece nu au timp, au serviciu i sunt i cazuri când copilul nu -ai ț ș ș ș ș
chemat părin ii niciodată la coală. A se vedea figura 27. ț ș

Graficul 27. Frecvența participării părinților la activitățile școlare ale fetelor
50

Din graficul 28 rezultă că numărul părin ilor care nu i-au permis să ofere copilului ț ș
alimente necesare ,,foarte des” este de 33 %, tot 33 % persoane au declarat că ,,rar” i-au ș
permis să le cumpere copiilor alimentele necesare i ,,foarte rar” nu au cumpărat alimente ș
necesare 34 %. 17 % din părinți au afirmat că nu au cumpărat copiilor ,,foarte des”
îmbrăcămintea adecvată, 8 % din părinți nu au achizi ionat ,,des” copilului îmbrăcăminte ț
necesară, 50 % dintre părinți au răspuns că nu i-au permis să cumpere,,rar” copilului ș
îmbrăcăminte i ,,foarte rar” au declarat 25 % dintre părinți. Rechizite copiilor nu au cumpărat ș
,,foarte des” de 17 % din părinți, 8 % nu au cumpărat ,,des” rechizite copiilor, 42 % din părinți
au afirmat că au cumpărat ,,rar” copilului rechizite i 33 % din părinți au răspuns că au ș
cumpărat ,,foarte rar”. 16 % au afirmat că ,,foarte des” nu au reu it să îi cumpere copilului ș
medicamente, 46 % din părinți au răspuns că ,,rar” au cumpărat copilului medicamente i 38 ș
% din părinți au declarat că ,,foarte rar” au cumpărat copilului medicamente când acesta a fost
bolnav motivul fiind de ordin financiar. 8 % din părinți au răspuns că ,,foarte des” nu au
cumpărat copilului jucării/ jocuri pe care i le dore te, 25 % din părinți nu au cumpărat ,,des” ș ș
jucării/ jocuri copilului, 59 % din părinți au afirmat că ,,rar” au cumpărat copiilor jucări/
jocuri i 8 % din părinți au răspuns că ,,foarte rar” a oferit copilului jucării/ jocuri pe care i le ș ș
dorea.
Graficul 28. Frecvența cu care părinții pot să îi ofere copilului diferite utilități
Analizând răspunsurile din chestionar, ipoteza a doua a cercetării ,,Dacă copilul
munce te majoritatea timpului, rela iile sale cu cei din mediul său social se diminuează” ș ț se
infirmă deoarece chiar dacă locuie te la ară i condi iile nu sunt prea favorabile, copilul din ș ț ș ț
mediul rural se bucură de compania prietenilor săi, cu care î i petrece timpul liber i are parte ș ș
de activită i recreative, dar i se ocupă de treburile din gospodărie alături de fra i i de părinti. ț ș ț ș
51

Mentalitatea de la ară în unele familii se men ine, iar metodele prin care părintii î i pedepsesc ț ț ș
copii când gre esc sunt bătaia, cearta i interdic ia de a mai ie i la joacă, dar i pedepse mai ș ș ț ș ș
u oare cum ar fi fără televizor, calculator, fără bani de buzunar la coală, dar i altele tiuteș ș ș ș
doar de către părinti.
Pentru a verifica i cea de-a treia ipoteză, ,, ș Exploatarea prin muncă a copiilor
afectează negativ starea de sănătate i rezultatele colare”, ș ș au fost analizate răspunsurile date
atât de părinti cât i de copii pentru a vedea dacă ipoteza propusă se afirmă sau infirmă. ș
La întrebarea ,,men ionează dacă au existat situa ii în care părin ii să nu- i fi permis să ț ț ț ș
i i cumpere medicamente, cei 22 de băie i, au răspuns afirmativ precizând că nu au existatț ț
situa ii în care să nu fi primit medicamente de la părinti când au fost bolnavi. ț
La aceea i întrebare, 92 % dintre fete au răspuns că au primit medicamente când au ș
fost bolnave, iar 8 % din fete au argumentat că din cauza financiară, nu au putut primi
medicamente când au fost bolnave. A se vedea figura 29.
Graficul 29. Măsura în care fetele au primit medicamente când au fost bolnave
Întreba i fiind părintii dacă ,,au existat situa ii în care copilul s-a îmbolnăvit/ a cauzat ț ț
oboseală din cauza muncii depuse în gospodărie”, răspunsul acestora a fost negativ, cei 19
părinti au declarat că din cauza muncii depuse în gospodărie niciun copil nu au cauzat
probleme de sănătate. Rezultă că răspunsurile de 100% date de către părin i, nu a existat nici o ț
situa ie în care copilul să se îmbolnăvească sau să cauzeze oboseală în urma muncii depuse în ț
gospodărie.
În ceea ce prive te situa ia colară a copiilor, părintii au răspuns la întrebarea ,,când a i ș ț ș ț
fost ultima dată pentru a discuta cu un reprezentant al colii”? Astfel toți părintii au mers ș
52

ambele semestre pentru a discuta cu un reprezentant al colii despre situția copilului și la ș
ședința cu părinții.
La întrebarea ,,au existat situa ii în care a i pedepsit copilul că a mers la coală cu tema ț ț ș
nefăcută”?, din totalul de 19 părinti, 43 % din părinți au răspuns că au pedepsit copilul când a
mers la coală cu tema nefăcută i 57 % au răspuns că nu i-au pedepsit copilul când a mers la ș ș ș
coală cu tema nefăcută. A se vedea figura 30.ș
Graficul 30. Situa ia în care părinții au pedepsit copilul că a mers la coală cu tema nefăcută ț ș
Legat de teme i ajutorul pe care îl oferă copiilor în rezolvarea acestora, părinții au ș
răspuns că î i ajută copii când este nevoie. ș
Întreba i fiind ,,câte ore pe zi dedică efectuării temelor, din totalul de 22 de băie i, care ț ț
au răspuns la întrebare, 14 % din băie i au răspuns ,,că mai pu in de o oră” dedică studiului, ț ț
63 % din băie i au declarat că petrec între 1-2 ore la efectuarea temelor, 18 % din băie i au ț ț
specificat că petrec între 3-4 ore făcându- i temele i 5 % din băie i au răspuns că petrec mai ș ș ț
mult de 4 ore pentru efectuarea temelor.
Din 26 de fete care au răspuns la aceea i întrebare, 4 % au declarat că petrec mai pu in ș ț
de oră la efectuarea temelor, 77 % din feteau răspuns că petrec între 1-2 ore efectuându- i ș
temele i 19 % din fete au declarat că dedică studiului între 3-4 ore. Din toate aceste ș
răspunsuri rezultă că media zilnică de efectuarea a temelor este de 1-2 ore atât la băie i, cât i ț ș
la fete.
53

Graficul 31. Timpul pe care copiii îl alocă studiului într-o zi
Apoi întreba i fiind cu cine dorm în cameră atât băieții cât și fetele au declarat că dorm ț
singuri, dar există și situații în care dom cu alți membri ai familiei.
Ruga i fiind să î i aprecieze situa ia colară, majoritatea subiecților au răspuns că nu ț ș ț ș
știu cu exactitate media generală a anului precedent.
La întrebarea ,,care este materia ta preferată”?, băie ii au răspuns au răspuns că preferă ț
sportul. Despre rela ia cu profesorii, 82 % din băie i au declarat că se în eleg cel mai bine cu ț ț ț
profesorul de limba română. Iar 18 % din elevi nu au un profesor preferat.
Fiind întrebate dacă au un profesor cu care se înțeleg cel mai bine 81 % dintre fete au
răspuns că se în eleg cel mai bine cu profesorul de limba română. Iar 19 % dintre fete nu au ț
un profesor preferat.
Despre planuri de viitor băieții de clasa a VIII-a au răspuns că nu știu ce școală vor să
urmeze, iar cei care s-au hotărâtau declarat că preferă să urmeze un liceu practic decât
teoretic, spre deosebire de fete care optează pentru un liceu teoretic.
Legat de vârsta optimă a unui copil de a se angaja pe pia a muncii, părin i au specificat ț ț
că vârsta cea mai potrivită este între 16-24 de ani. Astfel că la întrebarea ,,considera i că ț
educa ia este importantă pentru o bună reu ită în via ă”?, răspunsul părin ilor a fost unul ț ș ț ț
afirmativ, to i cei 19 părinti s-au declarat a fi de acord cu această afirma ie. Copiii trebuie sa ț ț
facă mai întâi o coală i apoi se pot angaja pe pia a muncii. ș ș ț
Cea de-a treia ipoteză , Exploatarea prin muncă a copiilor afectează negativ starea de
sănătate i rezultatele colare” ș ș se infirmă deoarece de i au existat situa ii în care părintii nu ș ț
i-au permis să le cumpere medicamente copiilor când ace tia au fost bolnavi, acestea suntș ș
54

foarte rare, iar munca în gospodărie nu le afectează copiilor rezultatele colare i nici starea de ș ș
sănătate.
La întrebările de identificare dintr-un număr de 19 subiec i, 16 sunt de sex feminin i 3 ț ș
de sex masculin. Legat de starea civilă a acestora majoritatea persoanelor sunt căsătorite.
La întrebarea ,,câte clase a i absolvit? Majoritatea părinilor au declarat că au terminat ț
decât XI clase, școala profesională, foarte puțini reușind să termine un liceu. În cadrul
cercetării, nici un părinte din cei chestionați nu au studii superioare. Ceea ce rezultă că nivelul
educa ional este scăzut în mediul rural. ț
Legat de ocupa ia părin ilor se pot observa că majoritatea mamelor sunt casnice, iar ț ț
tații de obicei lucrează fie în gospodărie, fie în diferite domenii de activitate precum sudori
sau casieri.
De i nu au studii superioare, părin ii se străduiesc să le ofere copiilor o educa ie câtș ț ț
mai aleasă i să le ofere condi ii pentru a trăi mai bine, chiar dacă ace tia locuiesc în mediul ș ț ș
rural i nu pot beneficia uneori de tot ce înseamnă tehnologie i informa ie. Părin ii au ș ș ț ț
declarat că î i doresc pentru copiii lor să urmeze o facultate, deoarece educa ia este importantă ș ț
pentru o bună reu ită în via ă. ș ț
Studiu de caz
55

Prezentarea situa iei: ț
B.G. domiciliat în comuna Sălătrucel, sat Sălătrucel, jude ul Vâlcea, este tatăl a patru ț
copii minori. De patru ani este văduv, so ia sa S.V a decedat în urma unei boli incurabile i ț ș
acesta a trebuit să preia i în datoriile so iei, pentru ca cei patru copii să rămână alături de el i ș ț ș
să nu fie da i de către autorită i la casa de copii. Îi cunosc familia din anul I de facultate când ț ț
am făcut practică la primărie i am fost cu asistentul social pentru a realiza o anchetă socială. ș
Acesta locuie te împreună cu cei patru copii în locuin a proprietate personală formată ș ț
din două camere, o bucătărie i un hol. Condi iile de locuit sunt precare i nu prezintă ș ț ș
siguran ă pentru cre terea minorilor. Locuin a nu dispune de baie proprie i apă caldă curentă. ț ș ț ș
Camerele sunt compuse din paturi i mobilă modestă, au un televizor, un aragaz i o ma ină ș ș ș
de spălat neautomată. Fra ii dorm to i împreună cu tatăl iarna, deoarece nu î i permit să facă ț ț ș
focul în ambele camere, iar în hol i la bucătărie niciodată nu fac focul. Iarna mănâncă în ș
dormitor. Copii sunt sociabili, bucuro i de fiecare dată când cineva îi vizitează i se bucură de ș ș
fiecare bomboană primită.
De îngrijirea copiilor se ocupă tatăl i alte persoane din sat care îi ajută cât pot cu ș
alimente sau haine. To i cei patru copii sunt elevi la coala din sat i în ciuda situa iei în care ț ș ș ț
se află merg la coală i reu esc să treacă cu bine de fiecare semestru. Nu au note mari la ș ș ș
coală , dar se descurcă să citească i să scrie. Nu au ajutor la teme din partea nimănui iș ș ș
uneori merg cu tema nefăcută. Fra ii mai mari încearcă să îi ajute pe cei mici la teme cât se ț
pricep. Directorul colii din sat i celelalte cadre didactice cunosc situa ia familiei i încearcă ș ș ț ș
să îi ajute pe copii să termine coala generală i apoi dacă vor dori să continue mai departe. ș ș
Copii de cele mai multe ori î i înso esc tatăl în sat la diferite munci pentru a aduce un ș ț
ban în plus acasă i pentru a mânca o farfurie de mâncare caldă. Vecinii acestora încearcă să le ș
ofere când pot sprijin material i financiar. ș
De i tatăl a recunoscut că se descurcă foarte greu cu cre terea copiilor i că au existatș ș ș
situa ii în care ace tia nu au avut ce să mănânce, sau cu ce să meargă a doua zi la coală , nu ț ș ș
renun ă la ei i prioritatea lui sunt copii i este important ca ace tia să rămână alături de el. ț ș ș ș
Ace ti copii sunt învă a i de mici cu munca alături de tatăl lor i au declarat că doarș ț ț ș
prin muncă pot spera ca să fie mai bine i pentru ei. Băie ii î i înso esc tatăl la pădure, sau ș ț ș ț
merg la oameni în sat unde ajută la diferite treburi în gospodărie i fiecare ban primit este pus ș
deoparte pentru a doua zi.
Situa ia familie B. este una specială i de i cei patru copii nu au parte de o copilărie ț ș ș
fericită i fără griji, ace tia sunt alături unii de al ii i încearcă să fie o familie. De i multă îl ș ș ț ș ș
56

judecă de B.G. că nu are grijă cum trebuie de copii i că îi ia cu el la muncă în sat, acesta a ș
declarat că încearcă să le ofere siguran a zilei de mâine i tot ce e mai bine pentru a cre te ț ș ș
alături de un părinte, nu la o casă de copii.
Copii de i sunt încă afecta i că mama lor nu mai este alături de ei, se bucură că se au ș ț
unul pe altul i speră ca ziua de mâine să fie mai bună pentru ei. ș
Concluzii
57

În lucrarea ,,Exploatarea prin muncă a copiilor din mediul rural, în urma verificării
celor trei ipoteze, enun ate i analizate am ajuns la următoarea concluzie: ț ș
Ip. 1 –Dacă familia prezintă o situa ie socio-economica precara atunci copilul este ț
obligat să muncească de la o vârsta fragedă / mică. Concluzia este că această ipoteză se
infirmă i de i nu sunt numeroase cazurile copiilor care trebuie să muncească contra cost ș ș
pentru a î i ajuta familia, ace ti copii au parte de tratamente diferite copiilor de vârsta lor, ș ș
uneori nu beneficiază de tratament medicamentos adecvat, deoarece situa ia financiară a ț
familiei poate fi una precară i uneori fiind la muncă situa ia colară a copiilor poate avea de ș ț ș
suferit.
Familia ca mediu social prim de dezvoltare a temperamentului i comportamentului ș
psihofizic al copilului se face responsabilă de bunul trai al celor mici. De i copilăria este cea ș
mai fericită perioadă a vie ii, nu to i copiii se pot considera ferici i din acest punct de vedere, ț ț ț
problematizând aici despre abuzurile care au sau pot avea loc la nivelul acestei societă i ț
primare cunoscute sub denumirea generică de familie.
Indiferent de treapta pe care o ocupă din punct de vedere a situa iei financiare, familia ț
trebuie să asigure copilului cele necesare vie ii de zi cu zi. ț
Ip. 2 – Dacă copilul munce te majoritatea timpului, rela iile sale cu cei din mediul său ș ț
social se diminuează. În urma rezultatelor ob inute această ipoteză se infirmă i de i băie ii i ț ș ș ț ș
fetele încă de mici ajută la treburile gospodăre ti, în func ie de gen, nu se rup de mediul social ș ț
în care trăiesc. Iar timpul petrecut alături de prieteni i de familie este suficient pentru a- i ș ș
dezvolta un temperament care să nu-i depersonalizeze, fapt ce nu duce la pierderea stimei de
sine.
De i toată lumea cunoa te ,,că munca nu a omorât pe nimeni”, sau diferite mentalită iș ș ț
ale oamenilor care încă sunt men inute în mediul rural, copilul nu trebuie nici supus relelor ț
tratamente, însă nici menajat în ceea ce prive te muncile casnice pentru a se putea obi nui ș ș
astfel cu responsabilitatea de care va trebui să dea dovadă pe parcursul vie ii sale. ț
Ip. 3 – Exploatarea prin muncă a copiilor afectează negativ starea de sănătate i ș
rezultatele colare. Răspunsurile analizate au arătat că ipoteza se infirmă, iar starea de sănătate ș
a copiilor nu este afectată de activită ile acestora, iar munca depusă în gospodărie i timpul ț ș
petrecut alături de părin i ajutându-i le dezvoltă capacitatea de gândire, iar rezultatele colare ț ș
ale copiilor i implicarea părin ilor în activită ile lor colare pot avea efecte pozitive asupra ș ț ț ș
situa iei. ț
58

De i nu toate cazurile copiilor care sunt exploata i prin muncă sunt cunoscute iș ț ș
sesizate, important este ca părin ii să con tientizeze importan a unui copil sănătos i să îi ț ș ț ș
poată oferi o bună educa ie care să îl ajute să devină un viitor adult responsabil. ț
Tema exploatării prin muncă a copiilor încă este actuală din punct de vedere al
speciali tilor din domeniu i importan a acesteia se arată în studiul de fa ă, prin abordarea ș ș ț ț
acestei problematici prin prisma satului tradi ional românesc, a obiceiurilor transmise din ț
genera ie în genera ie, precum i buna sau gre it îndreptată raportare în ceea ce îi prive te pe ț ț ș ș ș
viitorii membri ai societă ii. ț
59

BIBLIOGRAFIE
1.Abraham, Dorel. 2003. Abuzul i neglijarea copilului în familie. Prevalen ă i factori ș ț ș
risc. Bucure ti, ș Editura Facultă ii de Sociologie i Asisten ă Socială,; ț ș ț
2.Adumitrăcesei, I.D. 2009. Familia în triplă ipostază . Ia i, Editura Noel;ș
3.Alexandrescu, Gabriela și Nicolaescu, Daniela . 2003. Abuzul asupra copilului.
Bucure ti, Editura Facultă ii de Sociologie i Asisten ă Socială; ș ț ș ț
4.Anghel, Alina. 2005. Serviciile sociale de prevenire a abuzului, neglijării i ș
exploatării copilului din România , Bucure ti, Editura Universitatea din Bucure ti; ș ș
5.Basu, Kausik. Child Labor: Cause, Consequence, and Cure, with Remarks on
International Labor Standards în Journal of Economic Literature Vol. XXXVII
(September 1999) pp. 1083–1119;
6.Batâr, Dumitru. 2002. Socializarea copiilor – mod de exercitare a rolurilor parentale
în Calitatea vie ii ț(12)1-4: 159-171;
7.Bădescu, Gabriel i Petre , Niculina. 2012. ș Bunăstarea copilului din mediul rural .
Cluj-Napoca, Editura Risoprint;
8.Buzducea, Doru. 2005, Servicii de asisten ă socială destinate copiilor abuza i ț ț ,
Bucure ti, Editura Universitatea din Bucure ti; ș ș
9.Buzducea, Doru. 2005. Aspecte contemporane în asisten a socială ț. Ia i, Edituraș
Polirom;
10.Chirilă, Daniel. 2009. Ghid practic pentru monitorizarea copiilor exploata i i la risc ț ș
de exploatare prin muncă.
11.Cojocaru, Daniela. 2008. Copilăria i construc ia parentalită ii ș ț ț . Ia i, ședitura Polirom;
12.Cojocaru, Daniela . 2009. Challenges of childhood social research în Revista de
cercetare i interven ie socială ș ț 26: 87-98;
13.Cojocaru, tefan. 2008. ȘManagementul de caz în protec ia copilului: Evaluarea ț
serviciiilor i a practicilor din România ș , Ia i, Editura Polirom;ș
14.Dagdemir, Ozgan i Acaroglu, Hakan. 2010. ș The effects of globalization on child
labor in developing countries , în Bussiness and economic horizons, volum 2. p. 37-47.
15.Daro, Deborah. 2008. Preventing Child Abuse and Neglect in the United States .
United States. RAND Child Policy paper.volum 1. p. 1-6.
60

16.DePanfilis Diane i Salus ,Marsha K. 1992. ș A Coordinated Response to Child Abuse
and Neglect: A Basic Manual U.S. Department of Health and Human Services
Administration for Children and Families National Center on Child Abuse and
Neglect.
17.Dessy, Sylvain E. i Pallage, Stephane. 2003. ș A theory of the worst forms of child
labour. Canada, Department of Economics and CIRPEE, Universit ́ Laval, Sainte-Foy;
18.Doepke, Matthias i Zilibotti, Fabrizio. 2009. ș International Labor Standars and the
Political Economy of Child-Labor Regulation Zurich, Center for Institutions, Policy
and Culture in the Development Process;
19.Fook, J. 2002. Social Work : Critical Theory and Practice (London : Sage)
20.Froggett , L. 2002. Love, Hate and Welfare Psyhosocial Approaches to Policy and
Practice. Bristol : Police Hall;
21.Ghinărău, Cătălin. 2004. Munca copiilor în România , Editura Ro Media ;
22.Goian, Maria. 2005. Managementul organizației . Timișoara, Editura Universității din
Vest;
23.Gora , I.V. 1981. șOmul i convie uirea socială. Cugetări i reflec ii ș ț ș ț , Bucure ti, Editura ș
Albatros;
24.Hatos, Adrian i Saveanu, Sorana. 2009. ș Educa ia i excluziunea socială a ț ș
adolescen ilor din România ț, Oradea, Editura Universită ii; ț
25.http://www.copii.ro/alte _categorii.html accesat la data de 15 noiembrie 2012;
26.Iovu, Mihai-Bogdan. 2011. Maltratarea copilului în familia românească. De la teorie
la practică. Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană;
27.Kuzma, Kay. 2003. Înțelege-ți copilul, București: Editura Viață și sănătate;
28.Muntean, Ana. 2011. Violen a în familie i maltratarea copilului ț ș . Ia i, Edituraș
Polirom;
29.Neagu, Gabriela i Stoica, Laura. 2004. ș Factori de risc privind accesul la educa ie al ț
copiilor din familiile sărace , Bucure ti, Editura Universitatea din Bucure ti; ș ș
30.Neam u, Cristina. 2003. țDevian a colară ț ș. Ia i, Editura Polirom;ș
31.Payne, Malcom. 2011. Teoria modernă a asisten ei sociale ț. Ia i, Editura Polirom;ș
32.Petrea, Irina. 2011. În elege-mă, ascultă-mă…Ghid pentru specialiștii dinț domeniul
îngrijirii și protecției copiilor , Iași, Editura Polirom;
33.Piaget, Jean i Inhelder, Barbel. 2011. Psihologia copilului. Edi ia a 2 a, Chi inău, ș ț ș
Editura Cartier;
61

34.Popescu, Raluca. 2009. Introducere în sociologia familiei. Familia românească în
societatea contemporană . Ia i, Editura Polirom;ș
35.Prout A. i James A. 1997 ș . A new paradigm for the sociology of chidhood?
Provenance, promise and problems în James A. Prout A. (coord.), Constructing and
Reconstructing Childhood. Contemporary Issues in the Sociological Study of
Childhood, Falmer Press, London, 7-33 apud Cojocaru Daniela. 2008. Copilăria i ș
construc ia parentali ă ii. Asisten a maternală în România, ț ț ț ț Ia i, editura Polirom.ș
36.Roth, Maria. 2003. Protec ia copilului de la sentimentalism la profesionalism ț ,
Bucure ti, Editura Universitatea din Bucure ti. ș ș
37.Roth-Szamoskozi, Maria. 2005. Copii i femei victime ale violen ei ș ț . Cluj-Napoca,
Editura Presa Universitară Clujană.
38.Rudică, Tiberiu. 1977. Dialogul familial. București, editura Didactică și Pedagogică
39.Sarbajit, Chaudhuri i Gupta, Manash Ranjan ș , Child labour and trade liberalization
in a developing economy Kolkata în Cornell University. volum 2. p. 1-18;
40.Schaffer, Rudolph. 2005. Introducere în psihologia copilului , Cluj Napoca, Editura
ASCR;
41.Spânu, Mariana. 1998. Introducere în asisten a socială a familiei i protec ia copilului ț ș ț .
Chi inău, Editura Tehnică;ș
42.Stahl, Paul H. 2002. Familia i coala: Contribu ii la sociologia educa iei, ș ș ț ț Bucure ti, ș
Editura Paideia;
43.Stănculescu, Manuela Sofia. 2004. Sărac lipit, caut altă via ă! Fenomenul sărăciei ț
extreme i al zonelor sărace in România ș , Bucure ti, editura Nemira; ș
44.Turliuc, Maria Nicoleta. 2004. Psihologia cuplului și a familiei . Iași, Editura
Performantica;
45.Voinea, Maria. 1978 . Familia i evolu ia sa istorică ș ț . Bucure ti ș, Editura tiin ifică i Ș ț ș
Enciclopedică;
62

ANEXE Anexa 1
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu ANONIM
Facultatea de tiin e Socio – Umane Ș ț
Specializarea: Asisten ă Socială ț
1. În prezent locuie ti cu: ș
a. Cu ambii părinti;
b. Cu un singur părinte;
c. Cu niciunul dintre părinti;
2. Dacă la întrebarea 1, ai răspuns cu ,,a”, treci la întrebarea 4.
3. Părin ii tăi: ț
a. Sunt divor a i; ț ț
b. Unul/ambii sunt deceda i; ț
c. Sunt pleca i la muncă în străinătate; ț
4. În ce măsură discu i cu părintii când întâmpini o problemă? ț
a. În foarte mică măsură;
b. În mică măsură;
c. Nici în mare, nici în mică măsură;
d. În mare măsură;
e. În foarte mare măsura;
5. Men ionează dacă au existat situa ii în care părintii să nu- i fi permis să î i cumpere ț ț ș ț
medicamente când ai fost bolnav.
…………………………………………………………………………………………………………………….
6.Cât de des e ti criticat de părin ii tăi? ș ț
a. Foarte des
b. Des
c. Nici des, nici rar
d. Rar
e. Foarte rar
7. Cu cine din familie te în elegi cel mai bine? ț
63

a. Mama
b. Tata
c. Fratele/Sora
d. Bunici
e. Alt membru al familiei. Care?……………………
8. Cu cine din familie nu te în elegi? ț
a. Fratele
b. Sora
c. Bunici
d. Veri ori ș
e. Unchi
9. Men ionează motivele pentru care nu te în elegi bine cu persoana men ionată ț ț ț
……………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….
10. Cât de des părin ii tăi recurg la următoarele măsuri când încalci regulile? ț
Foarte des Des Rar Foarte rar
Te lovesc a b c d
Te ceartă a b c d
Î i interzic săț
mergi la joacăa b c d
Nu iau nici o
măsurăa b c d

11. Consideri că măsurile alese sunt în general corecte?
a. Da
b. Nu
12. Argumentează răspunsul.
…………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………
13. S-a întâmplat să fi jignit de către o persoană din familie?
a. Foarte des
64

b. Des
c. Nici rar, nici des
d. Rar
e. Foarte rar
14.Î i aju i părin ii în gospodărie?ț ț ț
a. Da
b. Nu
15. Cât timp î i aju i părin ii în gospodărie într-o zi? ț ț ț
a. Mai pu in de o oră ț
b. Între 1-2 ore
c. Între 3-4 ore
d. Mai mult de 4 ore
16. Cât de des asi ti la conflictele dintre părin i? ș ț
a. Foarte des
b. Des
c. Nici des, nici rar
d. Rar
e. Foarte rar
17. Câ i fra i/surori sunte i în familie?(împreună cu tine). ț ț ț
…………………………………………………………………………..
18 Cu cine dormi în cameră?
…………………………………………………………………………..
19. Cu cine discu i când ai o problemă? ț
a. Fratele
b. Sora
c. Părin ii ț
d. Dirigintele
e. Altă persoană (men ionează care)…………………………… ț
20. Ce- i place să faci în timpul liber? ț
…………………………………………………………………………
65

21. Cât timp petreci alături de prieteni într-o zi?
a. Mai pu in de o oră ț
b. Între 1-2 ore
c. Între 3-4 ore
d. Mai mult de 4 ore
22. Consideri este suficient timpul pe care îl petreci alături de prieteni?
a. Da
b. Nu
23. Specifică motivele pentru a argumenta răspunsul
………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
24. Ai voie să aduci acasă prieteni/colegi?
a. Da
b.Nu
25. Argumentează de ce nu ai voie să aduci acasă prieteni/colegi
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
26. Cât timp petreci cu familia?
a. Forte des
b. Des
c. Nici des, nici rar
d. Rar
e. Foarte rar
27. Consideri că este suficient timpul petrecut alături de familie?
a. Da
b. Nu
28. Men ionează răspunsul ț
…………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………
66

…………………………………………………………………………….
29. Părin ii tăi participă la activită ile colare? ț ț ș
a. Da
b. Nu
30. Dacă ai răspuns cu ,,b”, argumentează de ce părin ii tăi nu participă la activită ile tale ț ț
colare?ș
…………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………….
31. Câte ore dedici pe zi pentru efectuarea temelor?
a. Mai pu in de o oră ț
b. Între 1-2 ore
c. Între 3-4 ore
d. Mai mult de 4 ore
32. Care este materia ta preferată?
…………………………………………………………………………
33. Ai un profesor cu care te în elegi bine? ț
a. Da
b. Nu
34. Dacă ,,da”, ce materie predă profesorul cu care te în elegi bine? ț
…………………………………………………………………………….
35. Cum apreciezi situa ia ta colară? ț ș
a. Foarte slabă
b. Slabă
c. Medie
d. Bună
e. Foarte bună
36. Dacă e ti în clasa a VIII-a răspunde la întrebarea 37. Dacă nu treci la întrebarea 38. ș
37. Ce coală vrei să urmezi mai departe? ș
…………………………………………………………………………………..
38. Care este media ob inută anul trecut? ț
……………………………………………………………………………………
39. Vârsta ta
67

…………………………. ani
40 E ti ș
a.Băiat
b.Fată
41 E ti în clasa…………………… ș
OBSERV A II Ț
……………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………….
Operator Data
Andreea-Alexandra Cernea
68

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Anexa 2
Facultatea de tiin e Socio – Umane ANONIM Ș ț
Departamentul de Jurnalism, Rela ii publice, Sociologie i Psihologie ț ș
Specializarea: Asisten ă Socială ț
1. Când a i fost ultima dată la coală pentru a discuta cu dirigintele/diriginta copilului ț ș
dumneavoastră despre situa ia copilului? ț
a. Semestrul acesta
b. Semestrul trecut
c. Anul colar trecut ș
d. Nu obi nuiesc să merg la coală pentru a discuta cu dirigintele ș ș
2. Dacă nu obi nui i să merge i la coală, care este motivul? ș ț ț ș
a. Nu ave i timp ț
b. Nu considera i că este important să merge i la coală ț ț ș
c. Nu dispune i de mijloc de transport pentru a ajunge la coală ț ș
d. Alt motiv. Care?……………………………………….
3. Specifica i motivul pentru care a i discutat ultima dată cu un reprezentant al colii ț ț ș
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
4. Vă rugam preciza i cât de des vă ajuta i copilul la teme ț ț
………………………………………………………………………………………….
5. Au existat situa ii în care a i pedepsit copilul pentru că a mers la coală cu tema nefăcută? ț ț ș
a. Da
b. Nu
6. Ave i o stare financiară bună încât să îi pute i oferi copilului dumneavoastră toate cele ț ț
necesare pentru a putea merge la coală? ș
a. Da
b. Nu
69

7. Cât de des se întâmplă să nu pute i oferi copilului dumneavoastră următoarele? ț
Foarte des Des Foarte rar Rar
Alimente
necesarea b c d
Îmbrăcăminte
adecvatăa b c d
Rechizite a b c d
Medicamente a b c d
Jucării/ jocuri pe
care i le dore te ș șa b c d
8. Cât de des au existat cazuri în care copilul dumneavoastră nu a mers la coală pentru a vă ș
ajuta în gospodărie?
a. Foarte des
b. Des
c. Nici rar, nici des
d. Rar
e. Foarte rar
9. Cât timp participă copilul dumneavoastră în cadrul activită ilor gospodăre ti? ț ș
a. Mai pu in de o oră ț
b. Între 1-2 ore
c. Între 3-4 ore
d. Mai mult de 4 ore
10. Care sunt metodele prin care pedepsi i copilul când gre e te? ț ș ș
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
70

11. În ce măsură sunte i de acord cu aplicarea următoarelor măsuri de corec ie a ț ț
comportamentului copilului dumneavoastră?
Foarte des Des Foarte rar Rar
Pedepse
corporalea b c d
Mustrări verbale a b c d
Interdic ia de a ț
merge la joacăa b c d
12. Men iona i care sunt activită ile pe care copilul le prestează în gospodărie ț ț ț
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
13. Sunte i de acord ca fiecare copil să muncească în gospodărie? ț
a. Acord puternic
b. Acord
c. Nici acord, nici dezacord
d. Dezacord
e. Dezacord puternic
14.Cât timp petrece i împreună cu copiii dumneavoastră într- o zi? ț
a. Mai pu in de o oră ț
b. Între 1-2 ore
c. Între 3-4 ore
d. Mai mult de 4 ore
15. Considera i că timpul petrecut alături de copil este suficient? ț
a. Da
b. Nu
71

16. Se întâmplă să vă certa i cu so ul/so ia în fa a copiilor dumneavoastră? ț ț ț ț
a. Da
b. Nu
17. Obi nui i să discuta i cu copiii despre problemele lor personale? ș ț ț
a. Da
b. Nu
18. Dacă a i răspuns ,,nu” argumenta i răspunsul ț ț
…………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………
19. Permite i copiilor dumneavoastră să vină acasă înso i i de al i copii/ prieteni? ț ț ț ț
a. Da
b. Nu
20. Dacă a i răspuns ,,nu” argumenta i răspunsul ț ț
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
……………………………………………………………………….
21. Care este rela ia dumneavoastră cu ț
Familia dumneavoastră extinsă
………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………
Familia so ului/ so iei dumneavoastră ț ț
……………………………………………………………………….
……………………………………………………………………….
22. Primi i ajutor din partea familie extinse? ț
a. Da
b. Nu
23. Dacă ,,da” ce fel de sprijin?
a. Material (bunuri)
b. Financiar (bani)
c. Pentru supravegherea copiilor
72

d. Alte forme de sprijin
24. Au existat situa ii în care copilul dumneavoastră a fost nevoit să presteze minci fizice ț
contra-cost în vederea sus inerii familiei? ț
a. Da
b. Nu
25. Dacă ,,da” ce fel de munci?
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………
26. Care considera i că este vârsta optimă pentru un copil a se angaja pe pia a muncii? ț ț
…………………….ani
27. Au existat situa ii în care copilul dumneavoastră s-a îmbolnăvit/ a cauzat oboseală din ț
cauza muncii depuse în gospodărie?
a. Da
b. Nu
28. Ave i discu ii conflictuale cu so ul/ so ia din cauza situa ii financiare? ț ț ț ț ț
a. Da
b. Nu
29. Cum se manifestă copiii când vă certa i? ț
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….
30. Considera i că educa ia este importantă pentru o bună reu ită în via ă? ț ț ș ț
a. Da
b. Nu
31. Vârsta dumneavoastră
………………. ani
32. Sexul
Feminin
Masculin
33. Starea civilă
……………………………………………………………………….
73

34. Câte clase a i absolvit? ț
…………………………………………………………………………
35. Ocupa ia dumneavoastră ț
………………………………………………………………………..
OBSERV A II Ț
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
……………………………………………………………………….
Operator Data
Andreea-Alexandra Cernea
74