Șef lucr.dr. Alina TRUȚA [626709]
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA : SILVICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat] :
Prof.d r.ing Liviu HOLONEC
Șef lucr.dr. Alina TRUȚA
Cluj -Napoca
2016
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Departamentul : Silvicultură
Disciplina : Împăduriri
PROIECT DE DIPLOMĂ
ANALIZA STATISTICĂ PR IVIND REGENERAREA NA TURALĂ ȘI
ARTIFICIALĂ DIN CADR UL O.S. BORSEC ÎN PERIOADA
ANILOR 2011 -2015
Absolvent: [anonimizat] :
Prof.d r.ing LIVIU HOLONEC
Șef lucr.d r. ALINA TRUȚA
CLUJ -NAPOCA
2016
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
3
ANALIZA STATISTICĂ PR IVIND REGENERAREA NA TURALĂ ȘI ARTIFICIAL Ă DIN
CADRUL O.S. BORSEC ÎN PERIOADA ANILOR 2011 -2015
Autor: Ionuț -Alexandru RUNCAN
Coordonator științific: Prof.d r.ing Liviu HOLONEC; Șef l ucr.dr. Alina TRUȚA
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România
runcanalex @yahoo.com
REZUMAT
Regenerarea pădurii reprezintă procesul de instalare (cultivare), pe suprafețele din fondul
forestier destinate producerii masei lemnoase, a unei noi generații de arbori forestieri, care asigură
resursele primare viitoare silvice și îndeplinesc funcțiile pădurii. Regenerarea arboretelor, ca proces de
asigura re a continuității pădurilor se poate realiza prin două metode: regenerare naturală și regenerare
artificială. Regenerarea pădurilor în terenuri normale (stațiuni ”normale”) sau puțin modificate antropic se
realizează pe cale naturală în cazul aplicării de tratamente, care favorizează instalarea și dezvoltarea
semințișului pe cale artificială (prin plantații, semănături directe). Lucrarea are ca obiect de studiu
regenerarea pădurilor din cadrul O.S. Borsec, pe perioada ultimilor cinci ani. Din datele statis tice obținute
din SILV 4, privind regenerearea pădurilor, reiese faptul că pădurea se regenerează atât natural cât și
artificial, proporția fiind aproximativ egală.
CUVINTE CHEIE
Regenerare, puieți, stațiuni, pădure
BIBLIOGRAFIE
1. Holonec L., H.D. Vlas in, 2011, “Împăduriri -lucrări practice”, Editura AcademinPress, Cluj –
Napoca.
***, Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de
împădurire a terenurilor degrada te, 2000, Ministerul apelor, pădurilor și protecției mediului
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
4
STATISTICAL ANALYSIS OF THE NATURAL AND ARTIFICIAL
REGENERATION ON THE O.S. BORSEC DURING THE YEARS 2011 –
2015
Autor: Ionuț -Alexandru RUNCAN
Coordonator științific: Prof d r.ing. Liviu HOLONEC; Șef l ucr.dr. Alina TRUȚA
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România
runcanalex @yahoo.com
ABSTRACT
Forest regeneration is the process of installation (cultivation) on the surfaces of the forest
fund destined for timber production, of a new generation of forest trees that ensures the needs of future
forestry primary resources and fulfill the forest functions. Regeneration of trees as a process to ensure
forest continuity can be ac hieved by two methods: natural regeneration and artificial regeneration. Forest
regeneration in normal land ("normal"forest sites) or less anthropogenic change is made naturally in the
case of treatments, which favor the installation and development of see dlings artificially (by plantations,
direct sowing). The paper aims is the regeneration of the forests from O.S BORSEC,over the last five
years. The statistical data obtained of the SILV 4 about forest regeneration shows that the forest is
regenerated both naturally and also artificially, proportion being approximately equal.
KEYWORDS
Regeneration, tree sapling, forest sites, forest.
REFER ENCES
1 .Holonec L., H.D. Vlasin, 2011, “Împăduriri -lucrări practice”, Editura AcademinPress, Cluj -Napoca.
2. ***, Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire
a terenurilor degradate, 2000, Ministerul apelor, pădurilor și protecției mediului.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
5
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………. ………………………… 7
CAP. I SITUAȚIA PĂDURILOR LA NIVEL MONDIAL, EU ROPEAN ȘI NAȚIONAL…………. .8
1.1. SITUAȚIA PĂDURILOR LA NIVEL MONDIAL…………………………………… …………………………. 8
1.2. SITUAȚIA PĂDURILOR LA NIVEL EUROPEAN……………………………….. …………………………. 12
1.3. SITUAȚIA PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA…………………………………………………………………………..14
CAP. II ISTORICUL REGENERĂRII PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA………………… ……………………18
2.1. CARACTERE GENERALE……………… …………………………………………………… …………………………18
2.1.1. Factorii naturali care intervin în procesul de regenerare naturală………….. …………………………20
2.1.2. Contribuția trat amentelor la obținerea regenerării naturale………………….. …………………………25
2.1.3. Necesitatea lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale…………………….. …………………………26
2.1.4. Clasif icarea lucrărilor de ajutorare……………………………………………………. …………………………27
2.2. REGENERAREA NATURALĂ…………………………………………………………….. …………………………2 7
2.3. REGENERAREA ARTIFICIALĂ………………………………………………………….. …………………………29
CAP. III PREZENTAREA CADRULUI DE CERCETARE………………………….. …………………………31
3.1. D ESCRIEREA GENERALĂ A OCOLULUI SILVIC BORSEC………………… …………………………31
3.1.1. Suprafața fondului forestier…………………………………………………………….. …………………………31
3.1.2. Elemente de identificare a fondului forestier……………………………………… …………………………31
3.1.3. Vecinătăți, limite, hotare………………………………………………………………. ……………………………32
3.1.4. Administrarea fondului forestier………………………………………………………. …………………………32
3.1.5. Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afa ra fondului fores tier……………………..33
3.1.6. Organizarea teritoriului…………………………………………………………………………………. …….. ……33
3.1.7. Utilizarea fondului forestier…….. ……………………………………………………… …………………………34
3.1.8. Structura fondului forestier……………………………………………………………… …………………………35
3.1.9. Zonarea funcțională……………………………………………………………………….. …………………………35
3.1.10. Subunități de gospodărire…………………………………………………………….. ………………………….36
3.1.11. Bazele de amenajare…………………………………………………………………….. …………………………36
3.1.12. Situația lucrărilor de împădurire la nivel de ocol…. …………………………… …………………………37
3.1.13. Instalații de transport…………………………………………………………………….. …………………………37
3.2. STUDIUL CONDIȚIILOR NATURA LE………………………………………………… …………………………37
3.2.1. Elemente privind cadrul natural……………………………………………………….. …………………………37
3.2.2. E lemente de geologie……………………………………………………………………… …………………………37
3.2.3. Elemente de geomorfologie………………………………………………………………. …….. ………………..38
3.2.4. Elemente de hidrologie -hidrografie………………………………………………….. …………………………38
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
6
3.2.5. Elemente de climatologie…………………………………………. …………………….. …………………………39
3.2.6. Soluri…………………………………………………………………………………………….. …………………………40
3.2.7. Tipuri de stațiuni. ……………………………………………………………………………. …………………………42
3.3. STUDIUL CONDIȚIILOR DE VEGETAȚIE…………………………………………… …………………………47
3.3.1. Formații forestiere și tipuri de pădure………………………………………………… …………………………47
3.3.2. Structura fondului forestier…………………………………………………………. ………………………………49
3.3.3. Arborete slab productive și provizorii……………………………………………….. …………………………49
3.3.4. Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi ……………………….. …………………………50
CAP. IV LUCRĂRI DE REGENERARE A PĂDURILOR EXECUTATE ÎN CADRUL
OCOLULUI SILVIC BORSEC………………………………………………………… …………………………51
4.1. LUCRĂRI DE RGENERARE A PĂDURILOR EXECUTATE ÎN FON FORESTIER,
TERENURI DEGRADATE ȘI ALTE TERENURI ÎN AFARA FONDULUI FORESTIER
ÎNTRE ANII 2011 -2015……………………………………………………….. ……………… …………………………51
4.1.1. Lucrări executate în anul 2011………………………………………………………….. …………………………51
4.1.2. Lucrări executate în anul 2012………………………………………………………….. …………………………53
4.1.3. Lucrări executate în anul 2013……………………………………………………… ……………………………..56
4.1.4. Lucrări executate în anul 2014………………………………………………………….. …………………………58
4.1.5. Lucrări executate în anul 2015……………………. …………………………………………………… ………….60
4.1.6. Rezultate privind regenerarea pe anii luați în studiu……………………………. …………………………62
4.2. ANALIZA S.W.O.T. ……………… …………………………………………………………….. …………………………64
CAP. V CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI………………………………………………….. …………………………65
BIBLIOGRAFIE…………… ………………………………………………………………………………. …………………………67
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
7
INTRODUCERE
„Aici în sufletul naturii este începutul și sfârșitul pădurii, Alfa și
Omega economiei forestiere…Pădurea nu trăiește numai cu
căldura soarelui, cu ploaia cerului, ci t răiește, mai cu seamă azi,
cu roua inimii românești, care poate face și păstra pădurea în
piatra seacă, și care atunci când lipsește usucă și cele mai
frumoase păduri pe care ni le -a dăruit un D umnezeu iubitor al
pământului românesc. ” Prof. Marin Drăcea, 1 938
Pădurile reprezintă o podoabă a planetei noastre întinzându -se, ca un imens brâu verde,
de-a lungul munților, dealurilor, câmpiilor ș i malurilor apelor. Pădurea produce oxigen și
consumă dioxid de carbon. 2/3 din oxigenul planetei, consumat de lumea vie, de industrie sau
autovehicule , este furnizat atmosferei de către arbori și arbuști. S -a demonstrat că un fag matur
produce 1,7 kg oxigen în fiecare oră ș i prelucrează 2,35 kg dioxid de carbon emanat din țevile de
eșapament ale mașinilor. Astfel se purifică 4800 metri cubi de aer pe oră, asigurâ ndu-se nevoile
zilnice de oxigen ale unui numă r de 64 de oameni. Cantitat ea de oxigen produsă de un stejar în
timpul vieții este suficientă pentru un om, timp de 20 de ani.
Pentru protecția mediului înconjură tor, constituie cel mai important factor natural,
eficient, stabil, inepuizabil. Aceasta are r olul de a stabiliza clima locală ș i a cons erva calitatea
solului. Distrugând pă duril e, omul a deschis calea aridității și secetei favorizâ nd instalarea
dezolantel or peisaje deșertice pe vaste întinderi din Africa, Orientul Apropiat și alte părti ale
globului. Defrișările excesive, fără discernămâ nt, au dus la eroziunea s olului. Ciclonii, incendiile
fores tiere, bolile arborilor, alunecările de teren și alț i factor i naturali au, în prezent, o influență
minimă în comparație cu defrișă rile. De asemenea, pădurea reprezintă pentru om un refugiu din
calea poluă rii, zgom otului, s oarelui puternic sau vântului și o extrem de variată lume animală
este adăpostită sub haina ocrotitoare a pădurii. Între plantele și animalele din pă duri există
interacțiuni reciproce. Multe animale, în special insectele și păsările, polenizează copacii.
Insectele primesc hrana din nectar și alte substanțe, și în schimb polenizează florile pe care le
vizitează .
Lucrarea de față are ca obiect de studiu o analiză statistică în ceea ce privește situația
regenerărilor artificiale și naturale din cadrul Ocolul ui Silvic Borsec între anii 2011 -2015.
Studiul s -a efectuat în cadrul Ocolului Silvic Borsec, din orașul Borsec, județul Harghita.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
8
Capitolul I
SITUAȚIA PĂDURILOR LA NIVEL MONDIAL, EUROPEAN ȘI
NAȚIONAL
1.1 Situația pădurilor la nivel mondial
Pădurile de pe glob sunt uniform reprezentate, existând multe suprafețe unde pădurile
ocupă 50% din total (spre exemplu Rusia, țările nordice din Europa în special, etc.) dar și zone
cu pădure sub 10% din suprafață. Ocupă o suprafață de circa 3,95 miliarde de hecta re și
reprezintă 30% din suprafața uscatului (figura 1.1) de trei ori mai mult decât suprafața cultivată.
Pădurile globului sunt concentrate mai ales în America de Sud și Europa (inclusiv Federația
Rusă), zone unde proporția lor din suprafața uscatului dep ășește consistent valoarea
caracteristică globului. Oricum, cinci țări importante (Rusia -809 milioane hectare, Brazilia -478
milioane hectare, Canada -310 milioane hectare, S.U.A -303 milioane și China -197 milioane
hectare) au o suprafață însumată de peste 50 % din totalul mondial. În raport cu populația,
suprafața de pădure pe cap de locuitor este de aproximativ 0,6 hectare. Ca și productivitate, se
constată că pădurile dețin un volum total de 434.219 milioane de metri cubi, masă lemnoasă pe
picior. Valoarea de ansamblu a arboretelor este una destul de bună, având un volum mediu pe
hectar de 109,9 metri cubi (FAO, 2007).
Suprafața pădurilor, la nivel mondial, suferă numeroase transformări, caracteristice fiind
defrișările, respectiv reducerea acesteia drastic în urma acestui proces. În fruntea acestor procese
de reducere a suprafețelor împădurite, se află pădurile din Africa și America Latină (circa 4000
mii de hectare pe an), țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, ori cu un nivel de trai foarte
scăzu t. Singurele regiuni unde se înregistrează o creștere a suprafeței împădurite sunt Europa (de
la 180 milioane de hectare în 1990 la 182,5 milioane hectare în 2005, sperându -se să se ajungă
pana în 2050 la o creștere de înca 4 milioane hectare), Asia și Pac ific (aproximativ 633 mii de
hectare pe an, între perioadele 2000 -2005 și 2005 -2010). Însă, dacă se observă dinamica trecerii
suprafețelor din categoria păduri în cea a altor terenuri, putem observa că este vizibil mai mare
decât suprafețele care intră îna poi în circuitul forestier. Acest fenomen se datorează nevoilor tot
mai mari de terenuri agricole (în special în țările sărace din Africa și America de Sud), dar și a
dezvoltării tot mai evidente a infrastructurii (FAO, 2007).
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
9
Suprafața forestieră la niv el mondial a suferit transformări, care s -au derulat în timp, din
1990 până în 2010, în fiecare an producându -se o schimbare (figura 1.2). Între anii 1990 și 2010,
în America de Sud s -a înregistrat cea mai mare pierdere, aproximativ 4 milioane de hectare
anual, fiind urmată îndeaproape de Africa cu 3,4 milioane de hectare pe an, ceea ce reprezintă o
suprafață enormă și greu de readus la starea inițială. În aceeași perioadă de ani se raportează o
pierdere de 700.000 hectare în Oceania, pe când în Australia, din cauza pierderilor mari de
pădure, seceta și incendiile de pădure au mărit considerabil pierderile din 2000 până în 2010.
Europa a continuat să își extindă zonele de pădure, chiar dacă într -un ritm mai lent între 2000 și
2010 (700.000 ha pe an) față de anii 1990 (900.000 ha pe an). Asia, care avea o pierdere de
600.000 de hectare pe an în anii 1990, a realizat o creștere majoră în perioada 2000 -2010,
datorată lucrărilor de împădurire la scară largă din China, raportând o creștere de 2,2 milioane de
hecta re pe an în această perioadă. Pădurile din America de Nord și Centrală au continuat sa se
mențină aproximativ la același nivel în 2010 ca și în 2000 (FAO, 2007).
Fig. 1.1. Suprafețe ocupate cu păduri pe glob
(www.FAO.org )
Datorită defrișărilor exagerate și distrugerii pădurilor prin exploatări neraționale și a
pășunatului excesiv, la nivel mondial, a luat proporții îngrijorătoare fenomenul de deșertificare,
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
10
evident mai ales pe continentul African, unde daunel e produse pădurii nu pot fi justificate
ecologic și nici economic prin pășunatul fondului silvic ( www.Greenpeace.ro ).
În acțiunea distructivă a fondului forestier, un rol însemnat îl are și poluarea aerului, care
produce fenomenul de uscare al arborilor. În Europa, de exemplu, pe aproximativ 10 milioane
hectare de pădure, s -a semnalat uscarea arborilor de molid, brad, stejar și gorun. La uscarea
arborilor a mai contribuit, de asemenea, poluarea de mare altitudine, c ât și cea produsă de
industriile chimică și petrolieră, de fabricile de ciment, combinatele metalurgice și miniere.
Privite în ansamblu, importanța pădurii și mentinerea echilibrului ecologic și acțiunile
distructive la care aceasta este supusă, se poate ușor desprinde necesitatea colaborării pe diverse
planuri a tuturor specialiștilor care activează în diferite sectoare productive și de cercetare ale
agriculturii și silviculturii, în scopul prevenirii, refacerii și menținerii echilibrelor ecologice, atât
de importante vieții de pe Terra ( www.Greenpeace.ro ).
Privind pădurile sub aspectul modului de gospodărire, putem observa că majoritare sunt
pădurile naturale (36,4%) și pădurile natural modificate (52,7%). Astfel, înseamnă că la peste
jumătate din suprafața pădurilor se intervine pentru extragerea masei de lemn când pădurile
ajung la un maxim din punct de vedere calitativ și cantitativ (FAO, 2007).
Pierderi: Câștiguri:
1990 -2000 1990 -2000
2000 -2010 2000 -2010
Figura 1.2. Variația anuală a suprafeței pădurilor, la nivel mondial, în perioada anilor 1990 -2010
(www.FAO.org )
Cea mai mare parte a pădurilor sunt considerate ca fiind de interes național și se
constituie ca proprietat e publică, proprietatea particulară reducându -se sub 15% din total. Dacă,
prin voință politică, se vor aplica programe la scară mondială privind stoparea defrișărilor și
extinderea fondului forestier, mai ales în zonele în care procentele de acoperire sunt deosebit de
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
11
reduse, se poate considera un fapt pozitiv și un exemplu de evoluție în ceea ce privește
extinderea și protejarea obiectivelor silviculturale la nivel mondial (Bryant, 1997).
Pădurile de pe glob sunt formate din specii de rășinoase și foioase într-o gamă largă. Cele
de rășinoase sunt reprezentate în special de Genurile Picea și Pinus , fiind situate cu precădere în
emisfera nordică, cele de foioase fiind situate mai ales în zona inertropicală și la sud de tropice.
Foioasele se adaptează mult m ai bine la condițiile staționale, astfel încât au reușit să
dețină o pondere de 2/3 din total. Pădurile nu asigură doar o producție de masă lemnoasă, ci
joacă un rol foarte important în susținerea vieții pe pământ. În urma procesului de hrănire
(fotosintez ă) al vegetației, în special a celei arborescente, pădurile reprezintă, alături de mări și
oceane, principalul furnizor de oxigen, indispensabil vieții omului și animalelor. De asemenea,
ecosistemele forestiere, contribuie în mod direct la crearea unui med iu de viață sănătos, în urma
efectelor pe care le au asupra factorilor de mediu (reducerea vitezei vântului, a intensității solare,
reținerea apei din precipitații, combaterea noxelor, creșterea umidității aerului etc.). Nu pot fi
neglijate nici funcțiile de protecție pe care pădurile le îndeplinesc, în concordanță cu cele
productive sau estetice (Bryant, 1997).
În urma statisticilor făcute de către F.A.O (Food and Agriculture Organisation), se
înregistrează diminuări a suprafețelor defrișate cu până la 1.551 mii de hectare pe an, singurele
regiuni unde se înregistrează creșteri ale suprafețelor împădurite sunt în Europa în perioada
anilor 1990 -2000 (877 mii de hectare pe an) și în perioada anilor 2000 -2005 (661 mii de hectare
pe an), dar și în Asia și Pa cific (figura 1.3).
Figura 1.3. Situația pădurilor din suprafața țărilor
(www.FAO.org )
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
12
1.2 Situația pădurilor la nivel european
Europa este un continent cu o suprafață de 10.180.000 de kilometri pătrați, care
reprezintă 2% din suprafața pământului și 6,8% din suprafața terestră. Europa este formată din
50 de state, Rusia având suprafața cea mai mare (atât ca suprafață cât și ca pop ulație), în timp ce
Vaticanul este cel mai mic stat. Relieful este unul destul de variat, zona muntoasă predominând
sudul continentului, spre nord terenul coboară dinspre Alpi, Pirinei și Carpați, prin regiunile
deluroase și continuând cu câmpiile joase di n nord și est. În ultimii ani a crescut suprafața
forestieră, creștere datorată proiectelor și programelor de de reîmpădurire. Suprfața fondului
forestier european este de 192.600 mii de hectare (tabelul 1.1). Dacă în perioada anilor 1990 –
2010 suprafața pă durilor din restul continentelor s -a diminuat cu circa 126.200 mii hectare, în
Europa s -a realizat o creștere cu aproximativ 12.000 mii de hectare, în aceeași perioadă de ani.
Europa deține un sfert din resursele forestiere mondiale, 81% deținând Rusia (Pa laghianu, 2007).
Tabelul 1.1
Situația suprafețelor cu păduri din Europa și evoluția lor în perioada anilor 1990 -2005
Pădurile din Europa se împart în două mari grupe, păduri de stat și păduri private.
Aproximativ 60% din păduri sunt proprietăți private, iar 40% sunt proprietăți publice, adică sunt
deținute de către autorități publice, stat, biserici etc. În ultimii 50 de ani fondul forestier al
Europei a crescut semnificativ, fiind foarte important să se extindă potențialul productiv al
pădurilor în materie de recoltare a masei lemnoase sau pentru alte utilități, astfel multe țări au
diverse programe de de protecție a pădurilor și a biodiversității, dar și unele proiecte care prevăd
diferite posibilități de tăiere.
În urma creșterii demografice suprafața pe cap de locuitor în Europa este de 0,32 hectare.
Procentul de împădurir e este de 33,62%, apropiat de cel la nivel mondial, majoritatea pădurilor Regiunea Suprafața (mii ha) Variația supraf. (mii ha) Procente de variație
1990 2000 2005 1990 -2000 2000 -2005 1990 -2000 2000 -2005
Europa fără
F.R 180.370 188.823 192.604 845 756 0,46 0.40
Federația
Rusă 808.952 809.268 808.790 32 -96 0 -0,01
Europa 989.320 998.091 1.001.394 877 661 0,09 0,07
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
13
fiind localizate în zonele nordice ale continentului. Volumul total de masă lemnoasă pe picior
este de 26,7 milioane de metri cubi, volumul mediu la hectarul de pădure este de 139 de metrii
cubi (FAO, 2007).
Cu trecerea timpului, asupra continentului s -a produs o schimbare în ceea ce privește
fondul forestier, statisticile arătând că țările din nordul continentului înregistrează cele mai mari
procente la gradul de acoperire cu veget ație forestieră. În frunte se află Suedia cu 54,3% și
Finlanda 69,3%, pe când la capătul opus se află Franța cu 21,9% și Italia cu 20%. Conform
statisticilor (tabelul 1.2) toate aceste suprafețe forestiere mari din nordul Europei s -au păstrat
datorită măsu rilor care s -au luat pentru protecția, managementul, reconstrucția pădurilor și au
fost eficiente pentru o bună continuitate a pădurilor și totodată pentru a combate încălzirea
globală. Conform F.A.O (Food and Agriculture Organisation) în Europa , după an ul 2005,
suprafața împădurită a continuat să se extindă însă într -un ritm mult mai scăzut față de anii 1990.
Tabelul 1.2
Situația pădurilor din principalele țări europene
Țara Suprafața
pădurilor
(mii ha) Procent de
împădurire
(%) Pădure pe cap
de locuitor Volum la hectar Creșterea medie
mc/an/ha
Suedia 23.441 54,3 2,88 89,12 3,10
Finlanda 21.741 69,3 4,66 68,67 2,36
Franța 11.963 21,9 0,23 81,75 3,91
Germania 10.107 28,0 0,13 13,26 4,26
România 6.370 26,8 0,33 178.02 3.60
Italia 6.079 20,2 0,12 48.69 1.97
Bulgaria 3.608 38,3 0,44 142,90 3,28
Austria 3.352 32,5 0,40 64,58 2,01
Portugalia 3.108 35,6 0,34 72,07 2,95
Elveția 1.008 24,6 0,17 228,17 4,52
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
14
1.3 Situația pădurilor în România
România este situată în partea de sud -est a Europei, de -a lungul arcului muntos al
Carpaților și până la Marea Neagră. Suprafața ei este de 238.391 de km² și o populație de
19.960.000 locuitori. Relieful României este unul foarte variat începând de la câmpie până la
dealuri și munți. Practic, întâln im aici toate tipurile de relief aflate în strânsă legătură și
răspândire. Marea varietate a formelor de relief determină, la rândul ei, o accentuată diversificare
a climatului și a covorului vegetal.
Fondul forestier național ocupă 6.540 mii hectare din suprafața totală de 23.839 mii
hectare, în această estimare fiind incluse suprafețele cu vegetație forestieră din afara fondului
forestier. Procentul de împădurire este de 26.8%, sub media europeană. Statistica ne arată că, pe
cap de locuitor revine o supr afață de 0.33 hectare, volumul de masă lemnoasă pe picior este de
1.350 milioane de m³, creșterea medie 5.60 m³/an/ha, volumul mediu la hectar 178.02 m³ etc.
Dacă la suprafața fondului forestier național se adaugă și restul suprafețelor acoperite cu
vegeta ție forestieră procentul de acoperire cu vegetație lemnoasă crește 26.8 % până la 28.2 %
din suprafața țării (figura 1.4) (Stoiculescu C. și alții, 2004) .
Figura 1.4. Repartiția categoriilor de terenuri în România
Proporționalitatea vegetației foresti ere este dată de repartiția aproape uniformă a
unităților naturale după altitudine, varietatea determinând o accentuată diversificare a climatului
și covorului vegetal (figura 1.5). Vegetația este un bun indicator în ceea ce privește condițiile
cliato -edifice, România fiind o țară foarte dezvoltată din acest punct de vedere. Întâlnim mai 051015202530354045
Vegetație forestieră Terenuri arabile Pajiști Alte terenuriRepartiția categoriilor de terenuri din România
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
15
multe etaje de vegetație condiționate de către formele de relief și influențate atât de climă cât și
de celelalte elemente. În ultimii ani, suprafețele de pădure cât și de alte terenuri cu vegetație
forestieră sau pășuni s -au redus semnificativ și continuă să se reducă, fapt datorat în special
defrișărilor.
Figura 1.5. Harta forestieră a României
(www.ICAS.ro )
Terenurile cu vegetație forestieră din România sunt într -o continuă scădere și datorită
procesului foarte lent de împădurire a suprafețelor cu terenuri degradate. Față de nivelul optim a
procentului de împădurire pe glob (30.32%), țara noastră este considerată ca fiind săracă din
punct de vedere al pădurilor. Vegetația forestieră este raspândită inegal : la munte 51.9%, la
dealuri 37.2%, la câmpie 10.9%, iar procentul de împădurire este la munte 60%, dealuri 32% și
la câmpie 28% (Giurgiu, 2005).
Pădurea românească a fos t și este o sursă de energie și valoare naturală deosebită, dar și
un bun de interes național, care a influențat încă din vechi timpuri civilizațiile rurale și a
îndeplinit și îndeplinește funcții importante (funcții sanitare, recreative etc.). Reprezintă totodată
și o bază economică importantă a producției de masă lemnoasă și de produse secundare (fructe
de pădure, faună, ciuperci, diverse plante medicinale), dar îndeplinește și funcții de protecție
(protecția solurilor împotriva eroziunii, ameliorarea fac torilor dăunători). În România, au fost
delimitate de -a lungul timpului suprafețe imense de păduri destinate să îndeplinească diverse
funții speciale de recreere precum pădurile -parc, păduri de agrement, păduri de interes cinegetic.
În trecut, țara noastr ă era foarte bogată în păduri, acestea ajungând să ocupe aproape 70%
din suprafața totală. Dar odată cu creșterea populației și dezvoltării teritoriale (extinderea
terenurilor agricole și a construcțiilor), suprafața pădurilor a scăzut simțitor, ajungându -se la
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
16
valorile actuale : 62.3% terenuri agricole, 28.2% terenuri cu vegetație forestieră și 9.5% terenuri
cu alte destinații. Pentru menținerea unui echilibru ecologic corespunzător, cercetătorii în
domeniu au ajuns la concluzia că procentul minim de ocupar e al pădurii pe teritoriul unei țări
trebuie să fie de minim 40%. Astfel observăm că ponderea fondului forestier de la noi este de
numai 28%, în acest procent fiind luat în considerare și suprafețele cu vegetație forestieră din
afara fondului forestier. Co mparativ cu media europeană (de 29%), România are valori mai mici,
dar și comparând cu media unor țări învecinate cum este Bulgaria (33%) sau Serbia (36%). În
zona montană (tabelul 1.3) pădurile reprezintă 51.9%, la deal pădurile reprezintă 37.2% iar în
zona de câmpie de doar 10.9%. Există multe județe din sudul țării unde sub 10% din teritoriu
este ocupat de pădure.
Tabelul 1.3
Repartiția pădurilor pe zone geografice și etaje fitoclimatice conform inventarului forestier din
anul 2010
Dispariția pădurilor a condus, pe lângă schimbări climatice majore și la intensificarea
fenomenului de degradare a solului. În zonele de câmpie, procentul redus de împădurire duce la
fenomene meteorologice extreme precum seceta și apariția fenomenului deșe rtificării, iar
despăduririle din zona de deal și coline, dar și tăierile masive de la munte se corelează cu
fenomene de torențialitate crescută și de degradare a terenurilor. Referitor la fondul funciar, în
România există suprafețe întinse cu terenuri deg radate, cele mai multe găsindu -se în zonele de Nr
crt Etaje fitoclimatice Simbol % Zone
geografice %
1. Subalpin Fsa 1,2
munte
51,9 2. Montan de
– molidișuri
– amestecuri de rășinoase
și foioase
FM 3
FM 2
13,6
21,1
3. Montan și premontan de
făgete FM 1 și FD 4 17,0
4. Deluros de
– gorunete
– cvercete (Go, Ce, Gâ) –
cvercete cu St. p.
FD 3
FD 2
FD 1
16,1
16,4
4,7
deal
37,2
5. Câmpie forestieră FC 6,0
câmpie
10,9 6. Silvostepă Ss 2,5
7. Lunca și Delta Dunării 2,4
8. TOTAL 100 100
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
17
deal și munte, totalul aflându -se în jurul cifrei de 7 milioane hectare. Cele mai mari suprafețe de
terenuri degradate se găsesc în Podișul Getic, Subcarpații Munteniei, Podișul Transilvaniei,
Subcarpații Mold ovei, Câmpia și Podișul Moldovei, Dobrogea. Pe măsura intensificării utilizării
terenurilor agricole, peste două milioane de hectare de terenuri degradate vor trebui reabilitate
prin împădurire.
Prin formele structurale evoluate, pădurile României îndepl inesc un complex de funcții
protective, condiționând echilibrul în natură și dezvoltarea durabilă, economico -socială a țării. În
raport cu natura funcțiilor social -economice și ecologice, pădurile României se structurează în 2
grupe funcționale, 5 subgrupe și 58 de categorii funcționale, fiind cea mai complexă, originală și
performantă zonare la nivelul statelor europene. Cele două grupe funcționale sunt grupa I -a cu
rol special de protecție (52.1%) și grupa II -a cu rol de producție și protecție (47.9%), ia r structura
pădurilor în raport cu principalele funcții de protecție este prezentată în (figura 1.5). Cele 5
subgrupe în raport cu structura pădurilor, îndeplinesc funcții de protecție a solului (42%), de
protecție a apei (31%), de recreere (11%), de inter es științific și de conservare a geofondului și a
ecofondului (10%) și de protecție împotriva factorilor climatici dăunători (6%).
Figura 1.6 Structura fondului forestier pe categorii funcționale
Astfel, țara noastră se numără printre puținele țări un de peste jumătate din suprafața totală
a pădurilor (52.1%) are ca rol principal protecția mediului înconjurător. Ponderea ridicată a
pădurilor cu destinație specială să îndeplinească funcții de protecție reprezintă o caracteristică
importantă și specială a silviculturii românești și este justificată prin particularitățile cadrului
natural precum și de cerințele ecologice, economice și sociale specifice țării noastre.
31%
10%
17% 42% Protecția apelor
Păduri de interes stiințific
Pădurii cu funcțiie de
recreere
Protecția împotriva
factorilor climatici și
dăunători industriali
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
18
Capitolul II
ISTORICUL REGENERĂRII PĂDURILOR ÎN ROMÂNIA
2.1 Caractere generale
În tratatele clasice de silvicultură, regenerarea naturală era considerată drept o consecință
a tăierilor, care trebuiau să asigure reglarea condițiilor ecologice corespunzător nevoilor pentru
instalarea și dezvoltarea semințișului. Nu s -a putut trece însă cu vederea că în anumite situații
acest proces suferă influența negativă a unor factori staționali și biotici.
Referitor la influența lucrărilor de exploatare asupra regenerării, se arată că aceasta este
favorabilă prin acțiunea mecanică asupra solului, num ai înainte de însămânțarea suprafeței. Dacă
s-a instalat semințișul, vătămarea acestuia este inevitabilă, dar trebuie căutate căi de a le micșora.
Reducerea prejudiciilor aduse semințișului se realizează atunci când :
exploatarea și corhănirea se fac pe zăp adă;
se evită mișcarea materialului lemnos din parchet în timpul gerurilor puternice, pentru a
înlătura prejudiciile care s -ar putea produce din cauza fragilității puieților ;
curățirea de crăci a arborilor se face bine, după care aceștia se secționează în bușteni
scurți ;
se folosesc mijloace adecvate pentru scosul de la cioată (sanie, atelaje etc.).
Din punct de vedere al alegerii arborilor de exploatat, se recomandă ca în primul rând să
se taie arborii mici și arbuștii, întrucât aceștia împiedică lumina, căldura și ploaia să ajungă la
sol, având în acest fel un efect nefavorabil asupra regenerării, iar pentru însămânțare trebuie aleși
și păstrați cele mai bune exemplare din arboret. În cazul amestecurilor de specii de umbră cu
specii de lumină, se pot păst ra semințișurile preexistente promițătoare, constituite din specii de
umbră, dacă regenerarea celor de lumină este asigurată prin tăierea de însămânțare (I.Barbu,
R.Cenușă, 2001).
Pentru pădurile din zona Carpaților, se recomandă să se ia măsuri pentru pă strarea
semințișului preexistent, întrucât acesta contribuie la :
asigurarea funcțiilor de protecție ale pădurii ;
scurtarea perioadei de regenerare a arboretelor ;
reducerea considerabilă a cheltuielilor de plantare.
Principalele lucrări de ajutorare a regenerării naturale sunt :
tăierea buruienilor și afânarea solului pentru instalarea semințișului ;
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
19
diverse măsuri luate la exploatare pentru menținerea semințișului instalat.
În țara noastră, preocupările în domeniul ajutorării regenerării naturale s -au amplificat
după naționalizarea pădurilor. După anul 1957 au început să se efectueze cercetări, la început în
făgete după care s -au extins și la alte formații forestiere, șleauri, gorunete, molidișuri etc. De
menționat este că în unele cazuri s -au considerat ca făcând parte din cadrul lucrărilor de
ajutorare și completările în regenerările naturale, care de fapt reprezintă o grupă de lucrări din
categoria celor care se referă la regenerarea artificială (N.Constantinescu, 1973).
Tehnica de aplicare a lucrări lor de îngrijire a semințișurilor, în scopul de a le ajuta să se
mențină în stare bună până după ultimele tăieri, s -a diferențiat după natura factorilor
nefavorabili :
în regiunile de câmpie, se luptă în special contra uscăciunii și a buruienilor ;
în regiun ea de munte contra copleșirii de către buruieni și ierburi înalte, a acoperirii cu
pământ adus de ape sau împotriva descălțării puieților ;
în semințișurile instalate sub adăpost se urmărește remedierea pagubelor făcute de
exploatare.
Recomandări cu privir e la semințișurile naturale :
prevenirea și combaterea pășunatului, a bolilor, a animalelor vătămătoare și a insectelor ;
receparea exemplarelor de foioase vătămate în urma exploatării, pășunatului ;
puieții de rășinoase vătămați puternic se elimină ;
extrager ea arborilor rămași în urma exploatării ;
înlăturarea lăstarilor și a semințișurilor inutilizabile ;
tăierea ierburilor, a buruienilor și a rugilor care copleșesc semințișurile.
(N.Constantinescu, 1973).
O primă sistematizare a celor mai importante lucrări de ajutorare a regenerării naturale s –
a făcut în anul 1960 și anume :
Lucrări care ajută la instalarea semințișului :
îndepărtarea litierei ;
mobilizarea solului;
extragerea tineretului preexistent inutilizabil ;
strângerea resturilor de la exploatare .
Lucrări de îngrijire care contribuie la menținerea și buna dezvoltare a semințișurilor :
tăierea buruienilor ;
receparea semințișului rănit ;
deschiderea de coridoare în semințiș, pentru scosul materialului.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
20
2.1.1 Factorii naturali care intervin în procesul de regenerare naturală
Condițiile naturale care influențează direct asupra instalării și menținerii semințișurilor
naturale variază foarte mult pe suprafețele ocupate cu păduri din țara noastră. Din această
cauză, se impune o bună cunoaștere a modului în ca re diverși factori naturali pot favoriza sau
stânjeni regenerarea naturală. Principalii factori care determină regenerarea unui arboret sunt :
Factorul diseminatoriu în care se include fructificația și împrăștierea semințelor;
Factorii staționali care cuprind la rândul lor factori climatici (temperaturi, precipitații,
vânt etc.), edafici (solul) și geomorfologici (relieful, panta, expoziția, altitudinea) ;
Factorii biotici cuprinzând factorii microbiologici (vietățile microscopice din sol),
factori i fitobiotici (ciuperci, bacterii), factorii zoobiotici (animale) și antropobiotici
(omul).
Instalarea și dezvoltarea semințișului sunt rezultatul acțiunii complexe a tuturor acestor
factori.
Factorul diseminatoriu.
Cunoașterea modului în care fructifi că arborii și se diseminează semințele prezintă o
importanță deosebită pentru stabilirea diverselor lucrări care se impun pentru a ajuta instalarea
semințișului. Pentru a produce sămânță, arborii trebuie să ajungă la o anumită vârstă, denumită
vârsta matur ității, care depinde de specie și de modul în care aceștia au crescut, în masiv sau
izolat. Vârsta la care fructifică arborii din țara noastră pentru principalele specii forestiere, sunt
prezentate în (tabelul 2.1).
Tabelul 2.1
Vârsta la care fructifică pr incipalii arbori forestieri
Speciile În masiv (ani) În stare izolată (ani)
Larice, pin 30-40 25-30
Molid 50-60 30-35
Brad 60-70 50-60
Stejar,fag 70-80 40-50
Ulm 50-60 30-35
Tei, paltin de câmp, carpen 30-40 20-25
Mesteacăn, anin, plop tremurător 20-30 15-20
(Sursa : Barbu și Cenușă, 2001)
Abundența și periodicitatea fructificațiilor de importanță hotărâtoare pentru regenerarea
naturală din sămânță, ele influențând direct asupra instalării semințișurilor și a duratei
procesului de regenerare. Din cercetările făcute în țara noastră, rezultă că regenerarea naturală
se produce în cele mai bune condiții în urma fructificațiilor abundente. Fructificațiile slabe sau
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
21
mijlocii nu pot fi luate ca bază pentru regenerare. Îmbunătățirea condițiilor de fructif icare în
arboret se poate obține în mare măsură prin rărirea arboretului. În această privință, un rol
important îl au răriturile până la vârste înaintate, care ajută arborii să își formeze coroane bine
dezvoltate, luminate în suficientă măsură pentru a put ea produce substanțele hrănitoare
(I.Barbu, R.Cenușă, 2001).
O mare importanță pentru planificarea și executarea lucrărilor de ajutorare a regenerării
naturale o are și periodicitatea fructificațiilor abundente, adică intervalul de timp la care
acestea se repetă. Unele specii lemnoase, în special cele cu semințe mici, fructifică abundent în
fiecare an, altele însă, îndeosebi cele care produc semințe mari, fructifică abundent numai după
anumite intervale de timp, mai mari sau mai mici, în funcție de particu laritățile bilologice ale
speciilor și de condițiile de mediu în care se găsesc. În (tabelul 2.2) se arată după datele din
literatura românească intervalele la care fructifică principalele specii forestiere din țara noastră.
Tabelul 2.2
Periodicitatea fru ctificațiilor la principalele specii forestiere
Speciile Periodicitatea (ani)
Normală condiții extreme
Laricele 3-5 6-10
Molidul 3-5 7-10
Bradul 2-3 5-8
Pinul silvestru 2-4 –
Fagul 4-8 9-12
Stejarul pedunculat 4-8 10-12
Gorunul 4-6 –
Cerul 2-5 –
Plopul, sălciile, salcâmul, paltinul de câmp, paltinul de
munte, jugastrul 1-2 –
Ulmul de câmp, teiul pucios 1-3 –
Carpenul, mesteacănul, aninul alb, aninul negru Anual –
(Sursa : Barbu și Cenușă, 2001)
După ce fructele sau semințele s -au maturizat (copt), necesități de ordin biologic determină
împrăștierea lor la diferite distanțe în jurul arborilor. Acest proces de cădere și răspândire a
semințelor se numește diseminare. Posibilitățile de diseminare sunt foarte diferite după specii.
Din acest punct de vedere distingem următoarele categorii :
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
22
fructe și semințe foarte ușoare (se răspândesc mai ales datorită vântului putând zbura la
distanțe foarte mari – sălcii, plop, mesteacăn) ;
fructe si semințe ceva mai grele (tot aripate, care încă mai pot fi duse de vânt la distanțe
mai mici – anin, ulm, molid, pin, brad, larice, carpen, tei, frasin) ;
fructele grele (care cad direct pe pământ – conuri, jir, ghinda, castane, sorb, măr,
scoruș).
Pentru primele două cazuri, vântul reprezintă agentul principal de tran sport. Ele mai pot fi
transportate în cazuri particulare de apă sau de animale, aproape toate fructele cărnoase sunt
consumate de animale, apoi semințele sunt eliminate la distanțe mari față de arborii care le -au
produs.
În legătură cu fructificația, un interes deosebit în constituie epoca coacerii semințelor și a
diseminării lor. Din acest punct de vedere se pot grupa speciile forestiere astfel :
înflorirea devreme, coacerea foarte rapidă, la sfârșitul primăverii sau începutul verii
(ulmii, plopii, sălcii le);
înflorirea timpurie, coacerea în toamnă (în această categorie se includ cea mai mare
parte a speciilor forestiere din țara noastră) ;
înflorirea timpurie, coacerea în toamna anului al doilea (unele specii de pin și cerul).
Factorii staționali.
Condițiile staționale au o mare influență asupra vieții pădurilor. Cu ajutorul lor speciile
cresc și se dezvoltă, ajungând la diverse productivități și producând material lemnos de diferite
calități. Pentru instalarea semințișului este necesar ca semințele , după diseminare, să găsească
toate condițiile favorabile unei bune germinări. Aceste condiții pot fi interne, legate de calitatea
semințelor, dar și externe, legate de factorii staționali. Condițiile externe sunt legate de factorii
staționali. Semințele trebuie să găsească un pat bun de germinație, adică un sol neînierbat,
acoperit cu un strat subțire de litieră ca să poate fi strabătut ușor de radicelele plantulelor și să
aibă apă, lumină și căldură necesare procesului de germinație(I.Barbu, R.Cenușă, 20 01).
Factorii climatici prezintă o deosebită importanță pentru regenerarea naturală. O
importanță deosebită asupra factorilor care determină necesitatea lucrărilor de ajutorare a
regenerării naturale este lumina. În arboretele luminate, solul se înțeleneș te cu atât mai puternic
cu cât intensitatea luminii crește.
Principalele specii forestiere în funcție de pretențiile lor față de lumină :
specii de umbră : tisa, fagul, bradul ;
specii de semiumbră : carpen, paltin, tei, molid, pin, anin, castan, gorun ;
specii de lumină : stejarul, plopul, pinul comun, mesteacănul, laricele.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
23
Căldura, influențează și ea în mod apreciabil factorii care determină necesitatea lucrărilor
de ajutorare a regenerării naturale. Germinația semințelor se produce în anumite condiții de
căldură, influențate de adăpostul arboretului matern. Este știut că nevoia de căldură pentru
plante se mărește cu cât ele cresc și trebuie satisfăcută progresiv. Un alt aspect important este
influența defavorabilă a temperaturilor extreme care poate duce pâ nă la compromiterea
regenerării, în timpul iernilor foarte geroase, cu temperaturi sub -20°C, fără zăpadă care fac ca
sa degere semințele grele sau afectează în mod direct semințișul prin înghețarea țesuturilor
celulare.
Un alt factor important este apa, deoarece dezvoltarea păturii vii, a subarbuștilor și a
arbuștilor, descompunerea păturii moarte, depind în mare măsură de cantitatea de apă dintr -o
anumită regiune. Există mai multe forme sub care apa intervine în viața plantelor, și anume
apa din atmosfe ră (intervine în mod indirect) și precipitațiile atmosferice (sub formă de ploaie
și zăpadă).
Pe lângă factorii climatici, lucrările de ajutorare a regenerării naturale, mai sunt
influențate direct sau indirect și de factorii geomorfologici, în special pr in modificările pe care
aceștia le impun celorlalți factori climatici și edafici. Dintre aceștia cei mai importanți sunt
altitudinea (cu cât aceasta crește cu atât întregul ansamblu se modifică), expoziția (ea
determină condiții de viață diferite pentru pl ante la aceeași altitudine), panta terenului
(condițiile de regenerare sunt cu atât mai bune cu cât terenul este mai așezat).
Alt factor stațional important este constituit de sol. Solul este mediul în care germinează
semințele, fiind în același timp furn izorul de hrană pentru puieți și suportul în care aceștia își
fixează rădăcinile. Pentru a se hrăni, plantele iau din sol, pe lângă apă și substanțele minerale
care le sunt indispensabile vieții. Unele elemente climatice, ca precipitațiile și căldura, iși
exercită rolul prin intermediul solului. Humusul este unul din factorii edafici care influențează
regenerarea, el constituind mediul de germinare a semințelor și de dezvoltare, pentru început, a
semințișului. Humusul se produce prin descompunerea resturilo r organice de la suprafața
solului și în special a litierei (I.Barbu, R.Cenușă, 2001).
Factorii biotici.
Microorganismele din sol sunt ființe minuscule, care joacă un rol foarte important, și
anume acela de aparat digestiv, constituind factorul princip al în descompunerea substanțelor
organice și în formarea humusului. În urma activității lor, rezultă în sol mari cantități de bioxid
de carbon, care este folosit în procesul de asimilație clorofiliană și contribuie la ameliorarea
însușirilor fizice ale sol ului. Activitatea cea mai intensă a microorganismelor are loc într -o
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
24
zonă din imediata apropiere a rădăcinilor. mai sunt și unele microorganisme care trăiesc și în
părțile aeriene ale plantelor(I.Barbu, R.Cenușă, 2001).
Activitatea microorganismelor din sol reprezintă factorii microbiotici care influențează
regenerarea naturală și a căror dezvoltare trebuie favorizată prin lucrările de ajutorare a
regenerării naturale.
Printre factorii vegetali care influențează regenerarea naturală distingem : pătura vie ,
subarboretul, tineretul preexistent și arboretul matern.
Influența păturii vii asupra regenerării naturale este determinată de compoziția și desimea
plantelor ce o compun. Diversele specii de plante erbacee, de cele mai multe ori nu cresc
izolat, ci se asociază mai multe, formând așa -zisele tipuri de pătură erbacee. Dintre principalele
specii caracteristice menționăm :
Specii care afânează orizontul superior al solului ( Anemone nemorosa , Asarum
europaeum , Crepis paludosa , Convallaria majalis etc.);
Specii indicatoare de soluri compacte sau îndesate ( Agrostis alba , Carex caryophylea ,
Festuca pseudovina , Gypsophila muralis etc.);
Specii producătoare de înțelenire ( Antropogon ischaeum , Agrostis alba,
Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa etc.);
Specii indic atoare de diverse grade de aciditate a solului ( Calluna vulgaris, Luzula
silvatica, Vaccinium myrtilus, Calamagrostis arundinacea, Vaccinuim vitis -idaea
etc.).
Subarboretul formează un strat distinct al arbuștilor, care apare în unele din pădurile din
România (în șleauri, stejărete, cerete etc.). Rolul subarboretului este foarte mare în zonele de
câmpie, mai puțin important fiind la deal și mai ales în zona de munte. Principalele specii de
arbuști din pădurile noastre sunt păducelul, cornul, sângerul, s alba etc. Acoperind solul,
creează condiții favorabile pentru germinarea semințelor, în schimb constituie o piedică foarte
mare pentru creșterea puieților.
Semințișul preexistent (tineretul preexistent) constituie o nouă generație instalată în
arboret îna intea tăierilor de regenerare. În funcție de timpul cât a stat sub masiv și condițiile
de luminare pe care le -a avut, acesta se poate afla în diferite stadii de la semințiș la nuieliș.
Cele mai multe tinereturi preexistente viabile, care pot fi folosite pe ntru regenerare, se găsesc
în unele tipuri de pădure din formațiile brădete, făgete și amestecuri de fag și brad, deoarece
tineretul acestor specii suportă foarte bine adăpostul arboretului matern, la deschideri mici ale
coronamentului.
Arboretul matern a re un rol foarte important în procesul de regenerare naturală,
asigurând, în primul rând, sursa de semințe și influențând direct asupra factorilor care
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
25
contribuie la germinația semințelor, instalarea și dezvoltarea semințișului. Adăpostul pe care îl
dă poa te proteja noua generașie până la un moment dat, dar tot el, dacă se păstrează prea mult
poate deveni dăunător noii generații (I.Barbu, R.Cenușă, 2001).
2.1.2 Contribuția tratamentelor la obținerea regenerării naturale
Alături de factorii naturali care intervin la reușita regenerării naturale, un rol
important îl au tratamentele și modul de aplicare al diferitelor tipuri de tăieri. Majoritații
pădurilor din țara noastră i se aplică regimul codrului. La regimul codrului se deosebesc mai
multe tratamente, care se adoptă în funcție de rolul pădurilor și divesrele aspecte economice și
silviculturale. Tratamentul constituie modul în care se exploatează și se regenerează
arboretele ce constituie unul sau mai multe tipuri de pădure.
Pentru recoltarea arboretul ui matern și asigurarea regenerării, se aplică una sau mai multe
tăieri de regenerare. Elementele care caracterizează tăierile sunt :
numărul tăierilor (de câte ori se revine cu tăierea până la exploatarea definitivă) ;
uniformitatea tăierilor (modul în care se extrag arborii) ;
intensitatea tăierilor (gradul la care se reduce consistența) ;
periodicitatea tăierilor (numărul de ani dintre două tăieri consecutive) ;
durata tăierilor (timpul de prima până la ultima tăiere) ;
direcța tăierilor (în ce parte se înaint ează cu tăierile).
Principalele tratamente care se aplică pădurilor din țara noastră sunt :
În regimul crângului
crângul simplu (tăierea se face de jos – lăstărire, drajonare) ;
crângul cu tăieri în scaun (se aplică sălcetelor – lăstărire).
În regimul codrului
tăieri rase pe parchete mari sau mici (în general în pădurile de molid –
regenerarea se face majoritar prin regenerare artificială) ;
tăieri rase în benzi alterne (molidișuri și făgete) .
Dintre tratamentele cu regenerare sub adăpost se aplică :
tăieri succesive cu două sau trei tăieri de regenerare ;
tăieri progresive în ochiuri.
Regenerarea naturală este sub influența directă a fiecăreia din caracteristicile principale
ale tăierilor. Numărul tăierilor se stabilește în funcție de temperamentul speci ilor și
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
26
caracteristicile staționale ale diverselor tipuri de pădure. La speciile de lumină numărul
tăierilor este de obicei mai mic, deoarece la fiecare tăiere se exploatează mai mult material,
pentru a da posibilitatea mult mai mare luminii, căldurii și a pei de a ajunge la sol.
Uniformitatea tăierilor nu se realizează bine într -un arboret, astfel o tăiere se poate considera
uniformă doar dacă facem referire la întregul arboret. Intensitatea tăierilor are o importanță
deosebită pentru regenerare. După modul în care se dechide arboretul, se influențează
principalii factori staționali care favorizează fructificația, germinația semințelor, creșterea și
dezvoltarea semințișurilor. Referitor la periodicitatea tăierilor, ea nu poate fi constantă, ci
variază în fun cție de cum s -a produs însămânțarea și în special de nevoia de lumină pe care o
are semințișul pe parcursul dezvoltării sale. Durata tăierilor este necesar să fie determinată
pentru unitățile amenajistice, parcele și subparcele, din cadrul suprafeței peri odice în curs de
regenerare. La tăierile rase pe parchete mari sau mici, cât și la tăierile de regenerare în margine
de masiv este necesar să se stabilească direcția tăierilor, pentru a împiedica doborâturile de
vânt și a folosi marginile cele mai favorabi le pentru regenerare (I.Barbu, R.Cenușă, 2001).
2.1.3 Necesitatea lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale
Pentru obținerea regenerării naturale este necesar ca în interiorul unui arboret să se creeze
condiții bune pentru realizarea unei bune fruc tificații, germinarea semințelor și instalarea
unui semințiș viabil. În funcție de nevoile semințișului, condițiile de mediu variază în funcție
de specie și de particularitățile condițiilor staționale ale diferitelor tipuri de pădure. Prin
tăierile de rege nerare, se pot influența în mare măsură, factorii care condiționează
regenerarea naturală.
În urma aplicării tăierilor de regenerare, se poate ameliora acțiunea factorilor climatici, se
pot îmbunătăți condițiile de sol, dar nu mereu în măsura necesară și în perioade de timp scurte.
În România, tăierea de însămânțare preia rolul tăierilor preparatorii. Atunci când, tăierile nu
reușesc să prindă intensitatea necesară, se poate reveni cu o nouă tăiere pentru a crea condiții
mai bune pentru instalarea semințiș ului, iar dacă se întârzie aplicarea ultimei tăieri sau se lasă o
cantitate prea mare de material de exploatat la ultima tăiere, există pericolul evident ca
regenerarea să fie compromisă la exploatarea și scosul materialului lemnos (I.Barbu, R.Cenușă,
2001 ).
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
27
2.1.4 Clasificarea lucrărilor de ajutorare
Lucrările de ajutorare a regenerărilor naturale se împart în lucrări care ajută la instalarea
semințișurilor naturale și lucrări de îngrijire și conducere a tineretului.
Lucrări ajutătoare la instalare a semințișului natural :
strângerea litierei groase și tasate ;
afânarea solului și îndepărtarea humusului brut ;
înlăturarea păturii vii ;
mobilizarea solului ;
eliminarea subarboretului ;
eliminarea semințișului neutilizabil;
curățarea de resturi de exploatare ;
astuparea gropilor lăsate de cioate ;
drenarea terenurilor mlăștinoase.
Lucrări de conducere a tineretului :
protejarea semințișului în timpul exploatării ;
extragerea arborilor rămași ;
receparea semințișui și tineretului afectat de diverși factori dăunători ;
descopleșirea de buruieni ;
înlăturarea lăstarilor și drajonilor care pot împiedica dezvoltarea normală a
tineretului ;
împrejmuirea semințișurilor împotriva pășunatului și vânatului.
2.2 Regenerarea naturală
Regener area pe cale naturală a vegetației forestiere constă în reînoirea acesteia în mod
natural, din sămânța căzută din arborii vechii generații ori din lăstari sau drajoni.
În pădurile României, tendința este de a obține regenerarea arboretelor pe cale natural ă,
prin aplicarea unor tratamente specifice acestui scop. Datorită însă, neuniformității
arboretelor și a condițiilor staționale, executării tăierilor de regenerare sub presiunea
economicului, fără a ține cont de fructificația speciilor de bază, acest lucr u este practic
imposibil (L.Holonec, H.D.Vlasin, 2011).
Eforturile silvicultorilor se canalizează în direcția folosirii, în procesul regenerării, a
fiecărui puiet provenit pe cale naturală, din sămânță, indiferent de înălțime, cu condiția să
aparțină spec iilor valoroase și să nu prezinte vătămări. Ideal ar fi să se recolteze masa
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
28
lemnoasă ținând cont de fructificația abundentă a principalelor specii, prin extragerea
arborilor ajunși la maturitate, când creșterea acestora este maximă și să se realizeze
regenerarea naturală a suprafețelor rezultate, fără a fi necesară intervenția prin împăduriri.
Acest lucru este posibil în special în cazul regenerării molidișurilor, brădetelor și făgetelor,
situate în condiții staționale favorabile. În arboretele din România s-au reușit procente ale
regenerării naturale de până la 70% și chiar peste, dar nu în toate situațiile, ci numai în
condiții staționale deosebite, când tăierile au fost executate după fructificații abundente ale
principalelor specii componente. Regenerar ea naturală se consideră reușită, dacă se
realizează minimum un puiet pe un metru pătrat sau 10.000 puieți din speciile dorite în noul
arboret, viabili, nevătămați și uniform răspândiți (Florescu, 1981).
În practică, se impune urmărirea îndeaproape a semi nțișului existent și în special a
momentului fructificației principalelor specii care alcătuiesc arboretul, pentru a interveni,
prin extragerea parțială sau totală a arborilor maturi, în vederea creării condițiilor optime de
instalare sau dezvoltare ale se mințișului. Cu toate că, în cazul unei fructificații abundente și
în condiții staționale favorabile, se poate instala un număr foarte mare de plantule (în cazul
fagului sau a molidului până la câteva milioane de plantule la hectar), datorită sensibilității
foarte ridicate față de condițiile staționale, în special cele climatice, numărul acestora scade
drastic. Reducerea numărului de puieți instalați se produce și ca urmare a eliminării naturale.
În prima fază de dezvoltare, plantulele principalelor specii forestiere, sunt deosebit de
sensibile la condițiile climatice nefavorabile (înghețuri târzii sau timpurii, secetă etc.), având
astfel nevoie de adăpostul arboretului matern. Semințișul de molid și fag (fiind specii de
umbră) poate să reziste sub adăpostul pădurii până la 20 -50 ani (cel de brad chiar mai mult)
(Damian, 1978). Astfel, în silvicultura europeană, se vehiculează tot mai mult ideea realizării
unor arborete puternice de molid, cu un subetaj reprezentativ de brad. În acest stadiu, puieții
de brad, realizează creșteri reduse dar, imediat ce sunt puse la lumină, au capacitatea de a
recupera aceste diferențe. Se poate concluziona că sub arboretul matur, activarea creșterii
puieților naturali se poate realiza numai prin reducerea progresivă a numărului de arbori din
etajul superior până la eliminarea lor totală. Acest lucru se va produce numai în situația în
care semințișul a pus stăpânire pe sol, având densitatea necesară și a ajuns la independență
biologică.
Regenerarea naturală se asigură prin :
însămânțările directe, în sensul că sămânța produsă de arboret cade pe sol în vederea
renașterii (refacerii) acestuia pe cale naturală ; metoda este specifică tratamentelor
care asigură regenerarea pe cale naturală (succesive, în ochiuri, grădinărite etc.) ;
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
29
lăstari, care rezultă în urma tăierilor arboretelor care lăstăresc (foioase), specifică
tratamentului crângului simplu și în parte crângului compus ;
drajoni, adică lăstari din rădăcină ; regenerarea rezultă din tăierea sau zdrelirea
rădăcinilor la anumite specii (salcâm, tei etc.) cu unelte ascuțite sau prin exploatarea
în căzănire.
2.3 Regenerarea artificială
După cum s -a arătat, nu se poate realiza regenerarea naturală a suprafețelor
exploatate în totalitate. Pentru a se asigura continuitatea pădurilor pe suprafețele ocupate,
trebuie să se intervină cu lucrări de regenerare artificială. Privind retrospectiv, p ână în anul
1948, preocuparea pentru intervențiile artificiale în viața pădurii au fost destul de sporadice,
ca dealtfel și pentru aplicarea tratamentelor intensive bazate pe regenerarea naturală a
arboretelor. Astfel, în perioada anilor 1920 -1937, au fost parcurse cu lucrări de reîmpăduriri
numai 100.300 ha, realizate majoritar cu molid în zona de munte, salcâm în cea de câmpie și
mai puțin, stejar și gorun, în zonele de câmpie respectiv dealuri. După anul 1948, odată cu
trecerea pădurilor în proprietatea statului, s -au aplicat măsuri unitare care să permită
gospodărirea unitară acestora, în regim silvic prin planificarea corespunzătoare a lucrărilor
în scopul utilizării raționale a tuturor resurselor forestiere.
Din datele statistice existente (Stoicule scu și alții, 2004), se constată că în perioada anilor
1948 -1989, în România s -au executat 2.493 mii ha împăduriri integrale, din care 1.156 mii ha
(46%) plantații de rășinoase. În aceeași perioadă, s -au executat și lucrări de refacere a
arboretelor degrad ate și de substituire a celor slab productive, pe o suprafață de 940,8 mii ha,
reprezentând 77,9% din totalul de 1208,5 mii ha arborete subproductive sau destructurate.
După anul 1989, suprafața regenerată pe cale artificială din totalul fondului forestier a scăzut
continuu datorită politicii forestiere de promovare a tratamentelor intensive, bazate pe
regenerarea naturală a arboretelor și nu în ultimul rând, ca importanță, datorită reducerii
drastice a cotelor de tăiere și implicit a suprafețelor care urme ază a fi regenerate.
Regenerarea artificială se asigură prin semănături directe, butășiri și plantații. Semănătura
directă este metoda de regenerare prin care sămânța se introduce în sol, în urma unei pregătiri
a terenului pe toată suprafața, în benzi, fâ șii, tăblii, vetre, cuiburi etc. Metoda prezintă unele
avantaje față de plantații deoarece are costuri mai reduse la înființarea culturii, sistemul
radicelar al puieților nu este dezorganizat prin scoaterea din pepinieră, realizând arborete cu
desimi mari, cu o stare sanitară bună. Printre dezavantaje : consumul mare de semințe și
perioada lungă de întreținere (Florescu, 1981).
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
30
Butășirea este metoda ce se aplică pentru împădurirea terenurilor cu exces de umiditate
sau inundabile, alunecărilor superficiale, aterisamentelor, consolidarea lucrărilor din lemn
pentru corectarea torenților etc., prin folosirea de butași sau sade.
Plantațiile se execută cu puieți crescuți în pepiniere, din semănturi directe și din
regenerări naturale, în cazuri cu totul excepțion ale. Acestea se realizează primăvara înainte
de începerea vegetației, în mustul zăpezii, în toamna după încetarea vegetației. Puieții de
foioase se pot planta atât primăvara cât și toamna, iar cei de rășinoase doar primăvara. Prin
plantare, puieții se disp un în dispozitivul stabilit prin schema de regenerare, ceea ce
favorizează o bună supraveghere a modului de dezvoltare și o corectă executare a lucrărilor
de întreținere (L.Holonec, H.D.Vlasin, 2011).
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
31
Capitolul III
PREZENTAREA CADRULUI DE CERCETARE
3.1 DESCRIEREA GENERALĂ A OCOLULUI SILVIC BORSEC
3.1.1 Suprafața fondului forestier
Suprafața fondului forestier administrată de Ocolul silvic Borsec este de 7305,65 ha și
este împărțită în 4 unități de producție, ocolul fiind în aceleași limite de la amenajarea
anterioară. Din punct de vedere administrativ, ocolul este organizat pe 4 dis tricte și 17
cantoane.
Suprafața ocolului este cu 8010,35 ha mai mică decât cea de la amenajarea anterioară,
datorită, în special, aplicării legilor funciare.
Tabelul 3.1
Suprafața ocolu lui în 2002 și 2013
U.P Suprafața 2002 ha Suprafața 2013 ha Diferențe +/ –
Vechi Nou
II Tinoave 2772,00
III Făgețel 1411,20
IX Barasău 615,80
Total I Borsec 4799,00 1045,06 -3753,94
IV Răchitiș 3163,6
V Bilbor 263,7
VI Vămanu 1126,5
Total II Bilbor 4553,80 1412,61 -3141,19
VII Muncelu III Muncelu 2072,90 962,00 -1110,90
VIII Valea Seacă IV Valea Seacă 3890, 30 3885,98 -4,32
Total Ocol 15316,0 7305,65 -8010,35
3.1.2 Elemente de identificare a fondului forestier
Ocolul silvic Borsec este situat în bazinul superior al râului Bistricioara, incluzând
depresiunile Borsec și Bilbor și o parte din munții Călimani, Giurgeu și Bistriței.
Accesul în ocol se face prin drumul național Toplița -Borsec -Tulgheș. Suprafața actua lă a
ocolului este de 7305,65 ha, fondul forestier fiind administrat în cadrul a 4 unități de
producție.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
32
Tabelul 3.2
Unități de producție
Județul Teritorii admin.
(orașe, comune) Suprafața pe U.P., ocol – ha
U.P.I
Borsec U.P.II
Bilbor U.P.III
Muncelu U.P.IV
Valea Seacă Total ocol ha
Harghita Orașul Borsec 366,65 366,65
Comuna Bilbor 1400,48 223,88 1624,36
Comuna Corbu 678,41 12,13 738,12 3885,98 5314,64
TOTAL 1045,06 1412,61 962,00 3885,98 7305,65
3.1.3 Vecinătăți, limite, hotare
Tabelul 3.3
Datele privind limitele ș i vecinătățile ocolului actual
Puncte
cardinale
Vecinătăți Limite
Felul Denumire
Nord O.S. Botoșani naturală Muntele Alunișului, Culmea Vameșu, Culmea Harlagiei
O.S. Poiana Teiului naturală Culmea Țibleșului
Est O.S. Poiana Teiului naturală Culmea Mare, Culmea Pietrelor Roșii
O.S. Tulgheș naturală Culmea Barasăului
Sud O.S. Tulgheș naturală Râul Bistricioara, Dealul Corbului
O.S. Toplița naturală Culmea Rezu Mic, Dealul Creanga
Vest O.S. Toplița naturală Culmea Arcoza, Culmea Răchitișului, Culmea Obcinei
Hotarele fondului forestier al ocolului cu a celorlalte ocoale și cu alte folosințe
(proprietăți private, pășuni, izlazuri, terenuri agricole ș.a.), sunt materializate pe teren prin
pichetaj cu vopsea roșie pe arborii de limită cu semne convenționale și prin semne de hotar.
Pentru păstrarea integrității fondului forestier este necesară revizuirea periodică și
întreținerea hotarelor respective.
3.1.4 Administrarea fondului forestier
Pădurile și terenurile care fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului sunt
administrate de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Ocolul Silvic Borsec, din
cadrul Direcției Silvice Harghita.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
33
3.1.5 Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului
forestier
În teritoriul ocolului există vegetație forestieră în afara fondului forestier, răspândită
grupat (pâlcuri, aliniamente, parcuri ș.a.) sau sub formă de arb ori izolați, pe pășuni, izlazuri,
proprietăți aparținând la deținători diferiți (ocoale, primării, alte societăți, persoane fizice sau
juridice).
Vegetația respectivă nu este consemnată în amenajamentele silvice.
3.1.6 Organizarea teritoriului
Constituirea ocolului și a unităților de producție
Ca efect principal al aplicării legilor de reconstituire a dreptului de proprietate, la actuala
amenajare s -au produs următoarele modificări, față de revizuirea precedentă (2003) :
o suprafața ocolului s -a red us cu 8010,35 ha de la 15316,00 ha la 01.01.2003, la
7305, 65 ha la 01.01.2013 ;
o din cele 8 U.P. -uri existente la amenajarea precedentă, la cea actuală s -au
constituit numai 4 U.P. -uri din suprafața rămasă în urma mișcărilor de
suprafețe efectuate în perioa da 2003 -2012.
Constituirea și materializarea parcelarului și a subparcelarului
Parcelarul s -a menținut în general ca numertotare, anulându -se numerele parcelelor
scoase integral din fondul forestier public de stat și păstrându -se ale celor cărora suprafața s -a
diminuat parțial.
Materializarea pe teren a limitelor parcelare și delim itarea fondului forestier public de stat
s-au făcut anticipat sau concomitent cu lucrările de descriere parcelară, de către personalul
ocolului, iar limitele subparcelelor au fost stabilite și executate de către proiectant.
Situația bornelor
La intersecția liniilor parcelare între ele, sau cu liziera pădurii, la principalele schimbări
de direcție, precum și la limita dintre pădurile statului cu alte proprietăți, sunt amplasate
borne de hotar din beton, confecționate, inscripționate și întrețin ute de către personalul
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
34
ocolului, marea majoritate fiind dublate de borne martori pe arborii cei mai apropiați de cele
din beton, materializate cu semne convenționale (două inele cu vopsea roșie și unul intercalat
cu vopsea albă) și cu specificarea numerel or de ordine (U.P., nr. bornă
Tabelul 3.4
Situația bornelor
Unitatea de producție
Număr de borne
Nr. Denumire
I Borsec 187
II Bilbor 155
III Muncelu 68
IV Valea Seacă 311
TOTAL 721
3.1.7 Utilizarea fondului forestier
Tabelul 3.5
Distribuția terenu rilor pe categorii de folosință
Simbol Categorii de folosință ha Suprafețe pe U.P. – ha
I II III IV Total %
P Fond forestier total din care : 1045,06 1412,61 962,00 3885,98 7305,65 100,00
P.D. Terenuri ocupate cu pădure 1000,92 1355,88 950,82 3849,57 7157,19 97,97
P.C. Terenuri care servesc nevolilor de
cultură – – – – – –
P.S. Terenuri care servesc nevoilor de
producție silvică 4,89 5,54 1,74 5,47 17,64 0,24
P.A. Terenuri care servesc nevoilor de
administrașție silvică 29,35 42,05 8,80 19,47 99,67 1,36
P.Î. Terenuri afectate împăduririi – 9,06 0,64 10,55 20,25 0,28
P.N. Terenuri neproductive 0,30 0,08 – 0,92 1,30 0,02
P.T. Terenuri scoase temporar din fond
forestier public de stat 9,60 – – – 9,60 0,13
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
35
3.1.8 Structura fondului forestier
Tabelul 3.6
Structura fondului forestier din cadrul O.S. Borsec
Specificări Fond
forestie
r UM Specii
MO BR FA ME PI LA PL
T DR DT DM TO
T
Compoziți
a A11-13 % 83 6 6 2 2 1 100
A21-22 85 3 1 6 3 1 1 100
Ocol 83 6 5 3 2 1 100
Clasa de
producție A11-13 II3 II3 II7 II9 II5 II7 III0 III0 II6 II4 II5
A21-22 III1 II4 III3 III6 III7 III3 III8 III6 III3 III1
Ocol II6 II3 II7 III1 III6 II7 II8 III0 II7 II4 II6
Consistenț
a A11-13 0,8
0 0,6
6 0,6
9 0,8
4 0,7
3 0,8
0 0,80 0,8
4 0,7
9 0,8
1 0,79
A21-22 0,7
6 0,7
2 0,7
6 0,8
1 0,7
2 0,6
2 0,83 0,7
6 0,8
0 0,76
Ocol 0,8
0 0,6
6 0,7
0 0,8
3 0,7
2 0,7
8 0,80 0,8
4 0,7
9 0,8
1 0,78
Creșterea
curentă A11-13 mc/an/h
a 10,
0 5,3 4,3 5,7 2,4 10,
1 2,3 4,9 5,4 10,
1 9,1
A21-22 7,9 6,2 3,9 4,9 3,3 5,6 2,3 4,9 2,9 7,4
Ocol 9,6 5,4 4,3 5,4 3,2 9,7 2,3 4,9 5,3 9,9 8,8
Volum
unitar A11-13 mc/an/h
a 349 356 206 138 24 131 216 372 111 61 326
A21-22 371 526 231 116 156 77 136 76 115 349
Ocol 353 372 207 131 148 126 196 372 109 63 329
Vârsta
medie A11-21 Ani 57 84 67 42 11 29 59 78 37 23 58
A21-22 72 104 75 38 62 24 43 31 44 70
Ocol 60 86 67 41 59 28 55 78 37 23 60
3.1.9 Zonarea funcțională
Tabelul 3.7
Date privind zonarea funcțională
Anul
amenajării Grupa I
T II T III T IV Total
ocol 1A 2A 2I 5G 5H 5I 4D 5L 4I 4J
actual – 1049,50 15,15 – 111,42 26,85 94,82 13,95 299,33 220,52 1821,54
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
36
3.1.10 Subunități de gospodărire
Tabelul 3.8
Stabilir ea subunităților de gospodărire
Subunități de gospodărire ha Total OS
A K M O
5533,46 111,42 1091,14 421,17 7157,19
3.1.11 Bazele de amenajare
Tabelul 3.9
Regim (S.U.P. în producție)
Suprafața toatală în regim – ha
Codru
Crâng
regulat Cvasigrădinărit grădinărit
7157,19 – – –
Tabelul 3.10
Compoziția țel
U.P.
S.U.P. A S.U.P. K S.U.P. M S.U.P. O
66MO11BR8LA7PAM5F
A3PI 65MO17BR6FA6LA6
PAM 71MO14LA6PAM4BR4P
I1FA 62MO15BR10FA8LA2PA
M3DT
Tabelul 3.11
Tratamente
Suprafața de parcurs cu tratamente ha/an
Progresive succesive Rase cvasigrădinărite Grădinărite
40,80 – 16,5 – –
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
37
3.1.12 Situația lucrărilor de împădurire la nivel de ocol
Tabelul 3.12
Lucrări de împădurire
Specificări Specii de îmădurit (ha)
Lucrare Total MO FA BR PAM LA PI DT
Împăduriri integrale 264,73 169,61 28,26 19,38 18,62 26,85 1,58 0,43
Completări 267,56 162,64 47,21 14,52 16,30 23,40 3,37 0,13
Total 532,29 332,25 75,47 33,90 34,92 50,25 4,95 0,56
Ajutorarea regenerării naturale 189,08
Îngrijirea culturilor 444,70
3.1.13 Instalații de transport
Rețeaua instalațiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier însumează
166,3 km, din care 29,2 km drumuri publice și 137,7 km drumuri forestiere, asigurând
accesibilitatea în proporție de 87% atât a fondului forestier cât și a posibilită ții totale.
3.2 Studiul condițiilor staționale
3.2.1 Elemente privind cadrul natural
Teritoriul constituit este situat în Carpații Moldo – Transilvani, Munții Giurgeu, Bistriței
și Călimani, Depresiunile Borsec și Bilbor, bazinul superior al râu lui Bistricioara.
3.2.2 Elemente de geologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul ocolului face parte din unitatea morfostructurală
de orogen carpatică muntoasă, cu următoarele subunități :
cristalină – mezozoică Masivul Oriental (Munții Giurgeu și Bistriței) ;
neovulcanică Munții Călimani ;
depresiuni intramontane (Borsec și Bilbor).
În Munții Bistriței formațiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci
metamorfice : șisturi clorito – sericitoase, filite cu sericit și biotit, ș isturi grafitoase și cuartite
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
38
negre. Substratul geologic al Munților Giurgeu este tot de origine cristalină peste care se
suprapun discordant și transgresiv depozite carbonatice (calcare dolomitice cenușii, calcare
albe zaharoide și travertine).
Munții Călimani au ca fundament formațiuni de andezite cu piroxeni și amfiboli,
intercalate pe alocuri cu depozite de roci vulcanogen – sedimentare și lave consolidate.
În depresiuni predomină depozitele sedimentare de tipul aluviilor și deluviilor.
Diversitatea litologică, compararea diferită a rocilor la acțiunea factorilor externi, a inluențat
caracteristicile reliefului, cu acțiune directă și variată asupra proceselor de solificare.
Astfel pe șisturile cristaline s -au format predominant soluri cambice (distr icambosoluri)
sau spodosoluri (prepodzoluri), pe rocile vulcanice s -au format în principal eutricambosoluri
sau districambosoluri, iar pe calcare și pe travertine – redzine.
3.2.3 Elemente de geomorfologie
Relieful ocolului, specific zonei monta ne, are ca unitate geomorfologică predominantă
versantul cu răspândire diferențiată pe o arie amplitudinală, cuprinsă între 400 și 1800 m, atât
în sectorul depresional (înclinări reduse, versanți domoli, culmi late), cât și în cel montan tipic
(versanți ab rupți, văi înguste).
Un procent de 96% din fondul forestier al ocolului este situat între 800 și 1400 m,
preponderent între 1000 și 1200 m. Predomină versanții cu înclinare între 16 și 30°, urmați de
cei cu pante repezi și foarte repezi.
Expoziția majori tară (54%) este cea parțial însorită, urmată de cea însorită, favorizând
dezvoltarea molidului și ale amestecurilor cu această specie. Caracteristicile geomorfologice
influențează atât zonal cât și local vegetația speciilor forestiere prin diminuarea sau
accentuarea efectelor privind acțiunea factorilor climatici (circulația curenților, regimul
termic și pluviometric, frecvența și viteza vânturilor dominante), a factorilor edafici
(profunzimea solurilor, regimul hidric, capacitatea de aerație), asigurând d iferite grade de
favorabilitate și bonități staționale.
3.2.4 Elemente de hidrologie – hidrografie
Rețeaua hidrografică caracteristică bazinului superior al râului Bistricioara și a afluenților
acestuia este bine dezvoltată (aproximativ 0,8 km/km²). Principalii afluenți sunt pârâul
Vinului, pârâul Valea Seacă, pârâul Barasău.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
39
Regimul hidrologic este în marea majoritate de tip percolativ, cu alimentare din
precipitații, rareori, în depresiuni, fiind de tip percolativ stagnat. În luncile inter ioare joase
regimul poate avea caracter mixt (de precipitații și freatic), generând pe alocuri fenomene de
înmlăștinare, sau microclimate locale cu inversiuni termice și ceață de convecție.
Regimul hidric al solurilor este majoritar de tip reavăn la reavă n – jilav (Ue3 – Hii-III).
3.2.5 Elemente de climatologie
Din punct de vedere climatologic, teritoriul O.S. Borsec se încadrează, după Geografia
Fizică a României, în zona climatică temperat continentală, sectorul cu influențe oceanice,
ținutul munți lor joși, subținutul Carpaților Orientali, districtul de păduri și pajiști montane.
În clasificarea Koppen, ocolul se încadrează în provinciile climatice Dfk (altitudini sub
1000 m) și Dfck (altitudini peste 1000 m).
Principalele elemente climatice, pre luate de la stațiile meteorologice Borsec, Toplița,
confruntate și cu unele date din ,,Atlasul Climatologic Român ” sunt:
Tabelul 3.13
Temperaturi lunare
Valori medii lunare în °C Media
anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-8,5 -5,9 0,1 6,2 11,7 15,2 16,8 16,0 11,6 6,5 0,1 -5,2 5,4
Temperatura minimă absolută……………………………… -30,1°C
Temperatura maximă absolută…………………………….. +32,0°C
Data medie a primului îngheț………………………………. 27.IX
Data medie a ultimului îngheț………………………………. 14.V
Perioada bioactivă………………………………………………. 235 zile
Perioada de vegetație………………………… ……………….. 166 zile
Umezeala relativă a aerului (luna iulie)…………………. 68 – 70%
Tabel 3.14
Precipitații lunare
Luna Media
anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
26,1 22,1 40,8 55,3 87,9 113,6 101,9 89,8 58,2 49,7 31,7 27,9 705,0
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
40
Tabel 3.15
Evapotranspirația potențială
Luna Media
anuală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
– – 4 37 77 98 110 99 65 38 10 – 537,0
Regimul eolian
Vânturile dominante sunt cele de nord – vest, mai intense iarna, când vitezele maxime
depășesc 16 m/s (60 – 90 km/oră). Pe versanții montani vestici se înregistrează fenomenul de
fohn. Iarna își face simțită prezența crivățul, iar în unele zone brizele.
3.2.6 Soluri
Identificarea tipurilor (subtipurilor) de sol din fondul forestier al ocolului s -a făcut prin
examinarea și studierea profilelor principale și a celor sumare de control, executate în cadrul
lucrărilor de teren, datele fiind confruntate și corelate cu cele din buletinele de analiză
întocmite de laboratorul pedologic ICAS.
Identificarea și clasificarea solurilor pe clase, tipuri, subtipuri s -a făcut după ,,Sistemul
român de taxonomie a solurilor – SRTS 2003. S -au identificat la nivel de ocol 9 subtipuri de
sol aparținând la 5 tipuri ce fac parte din 4 clase. Acestea sunt evidențiate, centralizat pe
U.P., ocol.
Cele mai răspândite soluri sunt cele cambice (92%), în marea majoritate
districambosolurile (76%) tipice (71%) și litice (5%), urmând eutricambosolur ile tipice
(16%). Local, în U.P. II s -au identificat pe suprafețe mici soluri aluviale neevoluate și
trunchiat (0,1%).
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
41
Tabel 3.16
Tipuri de soluri
Clasa de soluri Tipul de sol Subtipul de sol
Repartiția suprafețelor pe U.P., ocol – ha
Denumire Cod Profil tip U.P. I U.P. II U.P. III U.P. IV Total ocol
I Cernisoluri Renolzina Calcarică 1401 Amka -Arka -Rrz – 69,49 – – 69,49 1
Cambică 1403 Am-Bv-Rrz – 0,43 – – 0,43 –
Total tip – – – 69,92 – – 69,92 1
TOTAL CLASĂ – – – 69,92 – – 69,92 1
III
Cambisoluri Eutricambosol Tipic 3101 Ao-Bv-C 54,42 – – 1113,44 1167,86 16
Gleic 3107 Ao-BvGr -CGr 0,70 – – – 0,70 –
Total tip – – 55,12 – – 1113,44 1168,56 16
Districambosol Tipic 3201 A0-Bv-R(C) 861,97 726,20 868,85 2604,23 5061,25 71
Prespodic 3205 A0u-Bv-R – 1,69 – – 1,69 –
Litic 3206 A0-Bv-R 83,83 34,98 81,28 142,45 342,54 5
Total tip – – 945,80 762,87 950,13 2746,68 5405,48 76
TOTAL CLASĂ – – 1000,92 762,87 950,13 3860,12 6574,04 92
IV Spodisoluri Prepodzol 4101 A0u-Bs-R(C) – 525,80 – – 525,80 7
TOTAL CLASĂ – – – 525,80 – – 525,80 7
Protisoluri Aluvisol Distric 0401 A0di -Cdi – 6,35 1,33 – 7,68 –
TOTAL CLASĂ – – – 6,35 1,33 – 7,68 –
TOTAL SOLURI PE U.P., OCOL 1000,92 1364,94 951,46 3860,12 7177,44 100
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
42
3.2.7 Tipuri de stațiuni
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune
Studierea sub raport fizic și fito – geografic a teritoriului ocolului, interpretarea corelată a
elementelor de mediu, au condus la identificarea a 13 tipuri de stațiune (T.S.) răspândite pe
două etaje fitoclimatice – FM3 și FM2.
Majoritatea T.S. (10 T.S. – 71%) sunt răspândite în etajul FM3, preponderent în U.P. IV,
la nivel de ocol, majoritatea T.S. sunt de bonitate mijlocie (51%), urmate de cele de bonitate
superioară (45%) și de bonitate inferioară (4%). Terenurile goale de împădurit (U.P. II, III,
IV) reprezintă cca 0,3% din total fond forestier destinat pădurii, în marea majoritate pe T.S.
de bonitate superioară.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
43
Tabel 3.17
Descrierea tipurilor de stațiune cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori
Indicativul de
clasificare și
descrierea concisă
a tipului de
stațiune Tipuri naturale de
pădure – T.P. Tip de sol Tip de floră Factori și
determinanți
limitativi, riscuri Măsuri de gospodărire
Măsuri
silvotehnice Compoziția
optimă Tratamente
FM3 – ETAJUL MONTAN DE MOLIDIȘURI – 71 %
2.2.1.0 Montan de
molidișuri – Bi,
rendzinic, edafic
mic, scheletic. 111.5 Molidiș cu
Oxalis acetosella
pe soluri schelete
– Pi 1403 Redzină
cambică 1.1 Oxalis
Dentaria Volum edafic mic,
conținutul de
schelet, capacitate
redusă de
aprovizionare cu
apă accesibilă Menținerea
solului
acoperit(structură
optimă a
arboretelor) 8Mo1Dr1Dt Lucrări de
conservare
2.2.3.0 Montan de
molidișuri Ps,
rendzinic edafic
mare, cu Oxalis –
Dentaria 111.1 Molidiș
normal cu Oxalis
acetosella (s) 1401 Redzină
calcarică 11 Oxalis –
Dentaria – – 8Mo1Dr1Dt T.rase
2.3.1.2 Montan de
molidișuri Pm,
podzolic edafic
mijlociu cu
Vaccinium 115.1 Molidiș cu
Vaccinium
myrtilus și Oxalis
Acetosella (m) 3201
Districambosol
tipic
4101 Prepodzol
tipic 16 Oxalis –
Vaccinium Volumul edafic,
aciditatea și
troficitatea ,
condițiile excesive
cilmatice Menținerea unei
structuri
corespunzătoare
(compoziții,
consistențe
optime, uniforme) 8Mo1Dr1Dt T.rase
2.3.1.3 Montan de
molidișuri Ps,
podzolic edafic
mare, cu
Vaccinium 112.4 Molidiș cu
floră de mull pe
soluri gleizate (s)
115.5 Molidiș cu
V. myrtillus și O.
acetosella (s) 4101 Prepodzol
tipic 16 Oxalis –
Vaccinium – – 8Mo1Dr1Dt T.rase
Lucrări de
conservare 16 Oxalis –
Vaccinium – – –
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
44
Indicativul de
clasificare și descrierea
concisă a tipului de
stațiune Tipuri naturale de
pădure – T.P. Tip de sol Tip de floră Factori și
determinanți
limitativi, riscuri Măsuri de gospodărire
Măsuri silvotehnice Compoziția
optimă Tratamente
2.3.3.1 Montan de
molidișuri Pi, brun
acid edafic mic cu
Oxalis –
Dentaria±acidofile 111.5 Molidiș cu
Oxalis acetosella
de productivitate
inferioară(i) 3101
Eutricambosol
tipic
3201
Districambosol
tipic
3206
Districambosol
litic 11 Oxalis –
Dentaria Volum edafic
mic, conținutul
de schelet,
capacitatea
redusă de
reținere a apei,
excese climatice Menținerea unei structuri
corespunzătoare(compoziții,
consistențe uniforme) și a
solului acoperit 8Mo1Dr1Dt T.rase
Lucrări de
conservare
2.3.3.2 Montan de
molidișuri Pm, brun
acid edafic
submijlociu, cu
Oxalis
Dentaria±acidofile(m) 111.3 Molidiș de
altitudine mare cu
O. acetosella(m)
111.4 Molidiș cu
Oxalis acetosella
pe soluri
schelete(m) 3101
Eutricambosol
tipic
3201
Districambosol
tipic
3206
Districambosol
litic 11 Oxalis –
Dentaria Volum edafic
mic, conținut ul
de schelet.
Gradul de
aciditate. Excese
climatice Menținerea unei structuri
optime și a solului acoperit 8Mo1Dr1Dt T.rase
Lucrări de
conservare
11 Oxalis –
Dentaria
2.3.3.3 Montan de
molidișuri Ps, brun
acid și andosol edafic
mare și mijlociu cu
Oxalis –
Dentaria±acidofile 111.1 Molidiș
normal cu Oxalis
acetosella(s) 3101
Eutricambosol
tipic
3201
Districambosol
tipic
11 Oxalis –
Dentaria – – 8Mo1Dr1Dt T.rase
Lucrări de
conservare
2.5.3.0 Montan de
molidișuri Pm, brun 113.1 Molidiș cu
Polytrichum(m) 3205
Districambosol 17 P. commune Regim hidric în
exces Menținerea unei structuri
optime și a solului acoperit 8Mo1Dr1Dt T.rase
Lucrări de
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
45
podzolic cripto –
podzolic, excesiv
umezit freatic cu
Polytrichum
dominant prespodic Aerație
deficitară conserva re
Indicativul de
clasificare și
descrierea concisă
a tipului de
stațiune Tipuri naturale de
pădure – T.P. Tip de sol Tip de floră Factori și
determinanți
limitativi, riscuri Măsuri de gospodărire
Măsuri
silvotehnice Compoziția
optimă Tratamente
2.5.4.0 Montan de
molidișuri Ps,
brun -brun
acidedafic mare,
cu drenaj
imperfect 111.2 Molidiș cu
O. acetosella pe
soluri cu gleizare
pronunțată(s) 3107
Eutricambosol
gleic
3201
Districambosol
tipic 11 Oxalis –
Dentaria – – 8Mo1Dr1Dt T.rase
Lucrări de
conserv are
2.6.3.0 Montan de
molidișuri Pm,
aluvial moderat
humifer edafic
submijlociu –
mijlociu 117.1 Molidiș cu
anin alb(m)
982.1 Anin alb pe
aluviuni nisipoase
și prundișuri(m) 0401
Aluviosol distric – Volumul edafic,
conținutul de
elemente grosiere
(pietriș) Menținerea
solului acoperit.
Excesul de
umiditate 6Mo4An
T.rase
8An2Ann T.rase
FM2 – ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI – 29 %
3.3.3.2 Montan de
amestecuri Pm,
brun edafic
mijlociu, cu
Asperula –
Dentaria 124.1 Molideto –
brădet pe soluri
schelete(m) 3101
Eutricambosol
tipic
3201
Districambosol
tipic
3206
Districambosol
litic 21 Asperula –
Oxalis Volum edafic mic,
conținutul de
schelet
Excese climatice și
regimul hidric în
anumite perioade
estivale Menținerea
solului acoperit și
a unei structuri
optime 5Mo4Br1Dt
T.progresive
Lucrări de
conservare 134.1 Amestec de
rășinoase fag pe
soluri schelete(m) 31 Asperula –
Dentaria 3Mo3Br3Fa1Dt
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea natu rală și artificială din
cadrul O .S. Borsec în perioada anilor 2011 -2015
46
Indicativul de
clasificare și
descriere concisă a
tipului de stațiune Tipuri naturale de
pădure – T.P. Tip de sol Tip de floră Factori și
determinanți
limitativi, riscuri Măsuri de gospodărire
Măsuri
silvotehnice Compoziția
optimă Tratamente
3.3.3.3 Montan de
amestecuri Ps,
brun edafic mare,
cu Asperula –
Dentaria 121.1 Molideto –
brădet normal cu
floră de mull(s)
121.3 Molideto –
brădet cu Oxalis
acetosella(s)
131.1 Amestec
normal de
rășinoase și fag cu
floră de mull(s)
131.2 Amestec de
rășinoase cu fag
cu floră de mull
din nordul țării(s) 3101
Eutricambosol
tipic
3201
Districambosol
tipic 21 Asp erula –
Oxalis
31 Asperula –
Dentaria – – 5Mo4br1Dt
T. progresive
Lucrări de
conservare 5Mo4Br1Dt
3Mo3Br3Fa1Dt
3Mo3Br3Fa1Dt
3.6.4.0 Montan de
amestecuri Ps,
brun divers cu
drenaj imperfect,
edafic mijlociu –
foarte mare(s) 121.4 Molideto –
brădet normal cu
floră de mull pe
soluri gleizate(s) 3107
Eutricambosol
gleic 21 Asperula
Oxalis – – 5Mo4br1Dt T.progresive
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
47
3.3 STUDIUL CONDIȚIILOR DE VEGETAȚIE
3.3.1 Formații forestiere și tipuri de pădure
În cadrul tipurilor staționale evidențiate s -au identificat un număr de 4 formații forestiere,
evidențiate centralizat pe U.P., ocol.
Tabel 3.18
Tipuri de formații forestiere
Formația forestieră
cod denumire Suprafața pe U.P., ocol – ha Tipuri de
pădure
componente
– cod U.P. I U.P. II U.P.
III U.P. IV Total pe ocol
ha %
1.1 Molidișuri pure 460,10 1288,37 809,39 2557,94 5115,80 71 1111, 1112,
1113, 1114,
1115, 1124,
1131, 1151,
1155, 1171
1.2 Molideto – brădete 255,80 33,75 113,10 579,09 981,74 14 1211, 1213,
1214, 1241
1.3 Amestecuri de molid -brad-
fag 285,02 36,47 28,97 723,09 1073,55 15 1311, 1312,
1341
9.8 Aninișuri de anin alb – 6,35 – – 6,35 – 9821
Total pe U.P., ocol 1000,92 1364,94 951,46 3860,12 7177,44 100 18 T.P.
Datele din tabel ilustrează faptul că majoritatea pădurilor sunt constituite din molidișuri
pure, formația respectivă având în componență 10 tipuri naturale de pădure (T.P.) fiind
răspândită la altitudinile superioare ale teritoriului, în condiții de temperaturi mai scăzute,
relief de regulă slab favorabil regenerării naturale, soluri divers profunde, deseori superficiale
și cu prezența rocii la suprafață. Ponderea cea mai mare o dețin pădurile din U.P. IV (50%) și
U.P. II (25%).
Formațiil e de amestecuri de rășinoase molideto – brădete 14% și de rășinoase cu fag 15%
sunt răspândite teritorial în partea altitudinală inferioară, dispunând de un regim termic de
regulă mai cald, incluzând 7 tipuri naturale de pădure și având, spre deosebire de molidișurile
pure, o rezistență mai mare la acțiunea factorilor destabilizatori și au o capacitate mai mare
de regenerare naturală, ce sporește adaptabilitatea la condițiile de mediu.
Formațiunea 9.8. ce include un singur tip natural de pădure 9.8.2.1. – aninișuri de anin
alb, s -a identificat numai în U.P. II pe luncile interioare joase, suprafețe dispersate mici, cu
soluri neevoluate și trunchiate, alimentate mixt din precipitații și din pânza freatică, generând
fenomene de stagnare a apei (gleizare), cu efect de băltire și capacitate relativ medie de
regenerare naturală.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
48
La nivelul ocolului, în cadrul celor 4 formații forestiere menționate, s -au identificat 18
tipuri naturale de pădure, a căror productivitate păstrează corespondența cu bonitatea
tipurilor staționale pe care se găsesc.
Tabel 3.19
Tipuri de pădure
T.S. cod Tipul de pădure Suprafața pe U.P., ocol – ha Productivitatea naturală
cod
denumire
U.P. I U.P. II U.P. III U.P. IV Total pe ocol
Super. PS Mij.
PM Infer. PI ha %
FM3 – ETAJUL MONTAN DE MOLIDIȘURI
2.2.1.0
1115 Molidiș cu Oxalis
Ac. pe soluri
schelete – Pi – 0,43 – – 0,43 –
– – 298,04
2.3.3.1 82,46 4,07 81,28 129,80 297,61 4
2.2.3.0
1111 Molidiș normal cu
Oxalis acetosela –
PS
– 69,49 – – 69,49 1
1909,37 – –
2.3.3.3 206,10 444,32 90,57 1098,89 1839,88 26
2.3.1.2 1151 Molidiș cu
Vaccinium myrtillus
și Oxalis acetosella –
Pm – 477,75 – – 477,75 7 – 477,75 –
2.3.1.3 1124 Molidiș cu mușchi
verzi –Ps – 4,38 – – 4,38 – 4,38 – –
1155 Molidiș cu
Vaccinium myrtillus
și Oxalis acetosella
– Ps – 43,67 – – 43,67 1 43,67 – –
2.3.3.2 1113 Molidiș cu altitudine
mare cu Oxalis
acetosella – Pm – 182,74 127,95 – 310,69 4 – 310,69 –
1114 Molidiș cu Oxalis
acetosella pe soluri
schelete – Pm 171,54 37,44 508,26 1329,25 2046,49 28 – 2046,49 –
2.5.3.0 1131 Molidiș cu
Polytrichum Pm – 1,69 – – 1,69 – – 1,69 –
2.5.4.0 1112 Molidiș cu Oxalis
acetosella pe soluri
cu gleizare
pronunțată – Ps – 22,39 – – 22,39 – 22,39 – –
2.6.3.0 1171 Molidiș cu anin alb
– Pm – – 1,33 – 1,33 – – 1,33 –
9821 Anin alb pe aluviuni
nisipoase – Pm – 6,35 – – 6,35 – – 6,35 –
Total FM3 460,10 1294,72 809,39 2557,94 5122,15 71 1979,81 2844,30 298,04
FM2 – ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI
3.3.3.2 1241 Molideto – brădet pe
soluri schelete – Pm – – – 305,70 305,70 4 – 305,70 –
1341
Amestec de
rășinoase și fag pe
soluri schelete – Pm 159,29 27,84 25,73 323,92 536,78 8 – 536,78 –
3.3.3.3 1211 Molideto -brădet
normal cu floră de
mull 247,82 – – 273,39 521,21 7 521,21 – –
1213 Molideto -brădet cu
Oxalis acetosella –
Ps 7,28 33,75 113,10 – 154,13 2 154,13 – –
1311 Amestec normal de
rășinoase și fag cu
floră de mull – Ps 84,98 8,63 3,24 378,09 474,94 7 474,94 – –
1312 Amestec de
rășinoase și fag cu
floră de mull din
nordul țării – Ps 40,75 – – 21,08 61,83 1 61,83 – –
3.6.4.0 1214 Molideto -brădet cu
floră de mull pe
soluri gleizate – Ps 0,70 – – – 0,70 – 0,70 – –
Total FM2 540,82 70,22 142,07 1302,18 2055,29 29 1212,81 842,48 –
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
49
În tabelul de mai sus se observă că cele mai răspândite tipuri de pădure sunt molidișurile
– 71% – etajul FM3, amestecurile din etajul FM2 reprezentând 29%.
3.3.2 Structura fondului forestier
Suprafața fondului forestier proprietate publică, ce cons tituie la amenajarea actuală O.S.
Borsec, este de 7305,65 ha, din care pădurea totalizează 7157,19 ha – 98%, terenurile de
împădurit însumează 20,25 ha sub 1%, terenurile destinate gospodăririi silvice totalizează
117,31 ha – 2%, terenurile neproductive – 1,30 ha sub 1%, ocupațiile și litigiile – 9,60 ha sub
1%.
Structura fondului forestier pe specii este următoarea :
molid – 5854,42 ha – 82%
brad – 402,23 ha – 6%
fag – 382,83 ha – 5%
mesteacăn – 215,13 ha – 3%
DT – 134,91 ha – 2%
DM – 94,79 ha – 1%
DR – 72,88 ha – 1%
3.3.3 Arborete slab productive și provizorii
Tabel 3.20
Situația acestora este evidențiată centralizat pe U.P., ocol, după caracte rul actual al tipului de
pădure
Caracterul actual
al tipului de
pădure Suprafața pe U.P., ocol – ha
U.P. I U.P. II U.P. III U.P. IV Total pe ocol
Ha %
Natural
fundamental de
productivitate
inferioară 39,47 – – – 39,47
– 4,07 – – 4,07
– – 5,63 – 5,63
– – – 85,85 85,85
TOTAL 39,47 4,07 85,85 135,02
Natural
fundamental
subproductiv 8,39 – – – 8,39 3
– 0,76 – – 0,76 –
TOTAL 8,39 0,76 – – 9,15 3
Artificial de
productivitate
inferioară 42,99 – – – 42,99 16
– 0,43 – – 0,43 –
– – 35,38 – 35,38 14
– – – 40,22 40,22 15
TOTAL 42,99 0,43 35,38 40,22 119,02 45
Total arborete
slab productive
și provizorii pe
U.P., ocol 90,85 – – – 90,85 34
– 5,26 – – 5,26 2
– – 41,01 – 41,01 16
– – – 126,07 126,07 48
TOTAL 90,85 5,26 41,01 126,07 263,19 100
Raportat la întreaga suprafață a pădurii din ocol, cea a arboretelor slab productive
reprezintă aproximativ 3,7%, ponderea deținând -o arboretele de productivitate inferioară – 1,9%
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
50
și cele artificiale de productivitate inferioară – 1,7%. La nivel de U.P. a rboretele slab productive
reprezintă, în raport cu suprafața totală a pădurii : 9,1% – U.P. I, 0,4% – U.P. II, 4,3% – U.P. III,
3,3% U.P. IV.
3.3.4 Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi
În fondul forestier al ocolului există 103 arborete (870,67 ha) afectate în diferite grade de
intensitate, pe anumite porțiuni de suprafață, de unul sau mai multe categorii de factori
destabilizatori, care perturbează, mai slab sau mai grav dezvoltarea normală a vegetației
forestiere .
Cauzele care au generat aceste fenomene destabilizatoare sunt generate în principal de
variațiile geoclimatice, înclinări mari sau mici cu băltire sezonieră sau permanent etc.
Măsurile de gospodărire a acestor arboreta sunt concretizate în amenajament prin lucră ri
silvice decenale, stabilită în funcție de starea lor constatată în teren cu ocazia descrierii parcelare.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
51
Capitolul IV
LUCRĂRI DE REGENERARE EXECUTATE ÎN CADRUL
OCOLULUI SILVIC BORSEC
4.1 Lucrări de regenerare a pădurilor executate în fond forestier, terenuri
degradate și alte terenuri în afara fondului forestier între anii 2011 și 2015
4.1.1 Lucrări executate în anul 2011
Tabelul 4.1
Suprafețe regenerate pe categorii de terenuri
Suprafețe regenerate pe
categor ii de terenuri TOTAL Fond forestier proprietate
publică a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale
REGENERĂRI TOTAL
(hectare) 92,4 19,8 72,6 29,8 10,6 19,2 62,6 9,2 53,4
ÎN FOND FORESTIER 92,4 19,8 72,6 29,8 10,6 19,2 62,6 9,2 53,4
Pe suprafețe parcurse cu
tăieri de regenerare 60,2 12,7 47,5 29,8 10,6 19,2 30,4 2,1 28,3
Pe suprafețe parcurse cu
tăieri rase de codru 60,2 12,7 47,5 29,8 10,6 19,2 30,4 2,1 28,3
Poieni și goluri
neregenerate 32,2 7,1 25,1 – – – 32,2 7,1 25,1
Tabelul 4.2
Suprafețe regenerate pe specii
Suprafețe regenerate pe
specii TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale
REGENERĂRI TOTAL 92,4 19,8 72,6 29,8 10,6 19,2 62,6 9,2 53,4
Specii principale de bază
și amestec 92,4 19,8 72,6 29,8 10,6 19,2 62,4 9,2 53,4
FOIOASE – total 1,8 – 1,8 1,5 – 1,5 0,3 – 0,3
Specii principale de bază
și amestec 1,8 – 1,8 1,5 – 1,5 0,3 – 0,3
Foioase tari 1,8 – 1,8 1,5 – 1,5 0,3 – 0,3
Fag 0,9 – 0,9 0,9 – 0,9 – – –
Paltin 0,9 – 0,9 0,6 – 0,6 0,3 – 0,3
RĂȘINOASE – total 90,6 19,8 70,8 28,3 10,6 17,7 62,3 9,2 53,1
Molid 82,7 19,8 62,9 25,6 10,6 15 57,1 9,2 47,9
Brad 3,5 – 3,5 1,3 – 1,3 2,2 – 2,2
Larice 3,5 – 3,5 1,4 – 1,4 2,1 – 2,1
Pin 0,9 – 0,9 – – – 0,9 – 0,9
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
52
Tabelul 4.3
Culturi speciale și semănături directe în cadrul lucrărilor de regenerări artificiale
Culturi speciale și
semănături directe
în cadrul lucrărilor
de regenerări
artificiale TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Completări
curente 13,4 13,4 – 8,1 – 5,3 –
Tabelul 4.4
Puieți folosiți la lucrări de regenerare
Puieți folosiți la
lucrări de regenerare TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât
al statului în
administrare/servicii
silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Puieți mii buc. 305,2 305,2 – 108,9 – 196,3 –
Tabelul 4.5
Lucrări de pregătire a terenului
Lucrări de
pregătire a
terenului TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Lucrări de îngrijire
a culturilor tinere 636,2 636,2 – 308,7 – 327,5 –
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
53
Tabelul 4.6
Valoarea lucrărilor executate
Valoarea
lucrărilor
executate TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Valoare totală 444.602,49 444.602,49 – 167.506,11 – 277.096,38 –
Împăd.integrale 230.993,11 230.993,11 – 58.447,37 – 172.545,74 –
Completări
curente 51.352,31 51.352,31 – 29.421,81 – 21.930,50 –
Întreținerea
plantațiilor 162.257,40 162.257,40 – 79.637,70 – 82.619,37 –
Valoarea
puieților 124.181,60 124.181,60 – 34.066,30 – 90.115,30 –
Tabelul 4.7
Repartizarea lucrărilor de regenerare
Repartizarea lucrarilor de regenerare Total Reg. Naturale Reg. Artificiale
TOTAL 92,4 19,8 72,6
Foioase 1,8 – 1,8
Rășinoase 90,6 19,8 70,8
4.1.2 Lucrări executate în anul 2012
Tabelul 4.8
Suprafețe regenerate pe categorii de terenuri
Suprafețe regenerate pe
categorii, de terenuri TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale
REGENERĂRI TOTAL
(hectare) 165,2 100,2 65 86,7 65,7 21 78,5 34,5 44
ÎN FOND FORESTIER 165,2 100,2 65 86,7 65,7 21 78,5 34,5 44
Pe suprafețe parcurse cu
tăieri de regenerare 138,6 89,7 48,9 86,7 65,7 21 51,9 24 27,9
Pe suprafețe parcurse cu
tăieri rase de codru 138,6 89,7 48,9 86,7 65,7 21 51,9 24 27,9
Poieni și goluri
neregenerate 26,6 10,5 16,1 – – – 26,6 10,5 16,1
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
54
Tabelul 4.9
Suprafețe regenerate pe specii
Suprafețe regenerate pe
specii TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât
al statului în
administrare/servicii
silvice
Tota
l Reg.
natural
e Reg.
artificial
e Tota
l Reg.
natural
e Reg.
artificial
e Tota
l Reg.
natural
e Reg.
artificial
e
REGENERĂRI TOTAL 165,
2 100,2 65 86,7 65,7 21 78,5 34,5 44
Specii principale de bază și
amestec 165,
2 100,2 65 86,7 65,7 21 78,5 34,5 44
FOIOASE – total 31,9 28,1 3,8 25,1 23,1 2 6,8 5 1,8
Specii principale de bază și
amestec 31,9 28,1 3,8 25,1 23,1 2 6,8 5 1,8
Foioase tari 31,7 28,1 3,6 25,1 23,1 2 6,6 5 1,6
Fag 27,1 25,1 27,1 22,9 20,9 2 4,2 4,2 –
Paltin 4,6 3 4,6 2,2 2,2 – 2,4 0,8 1,6
Anin 0,2 – 0,2 – – – 0,2 – 0,2
RĂȘINOASE – total 133,
3 72,1 61,2 61,6 42,6 19 71,7 29,5 42,2
Molid 97,5 50,3 47,2 37,2 25,3 11,9 60,3 25 35,3
Brad 32,8 21,8 11 24,4 17,3 7,1 8,4 4,5 3,9
Larice 2,8 – 2,8 – – – 2,8 – 2,8
Pin 0,2 – 0,2 – – – 0,2 – 0,2
Tabelul 4.10
Culturi speciale și semănături directe în cadrul lucrărilor de regenerări artificiale
Culturi speciale și
semănături directe
în cadrul lucrărilor
de regenerări
artificiale TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în administrare/servicii
silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Completări curente 16,6 16,6 – 9,6 – 7 –
Tabelul 4.11
Puieți folosiți la lucrări de regenerare
Puieți folosiți la lucrări de
regenerare TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Puieți mii buc. 305,9 305,9 – 131,2 – 174,7 –
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
55
Tabelul 4.12
Lucrări de pregătire a terenului
Lucrări de pregătire a
terenului TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Tota
l Fond
forestie
r Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Lucrări de îngrijire a
culturilor tinere 72,6 72,6 – 19,2 – 53,4 –
Tabelul 4.13
Valoarea lucrărilor executate
Valoarea
lucrărilor
executate TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Valoare
totală 257.490,52 257.490,52 – 93.012,25 – 164.478,27 –
Regenerări
artificiale 205.296,76 205.296,76 – 64.822,60 – 140.474,16 –
Completări
curente 50.649,01 50.649,01 – 27.781,12 – 22.867,89 –
Revizuiri,
descopleșiri 1.544,75 1.544,75 – 408,53 – 1.136,22 –
Valoarea
puieților 150.738,24 150.738,24 – 47.850,53 – 102.887,71 –
Tabelul 4.14
Repartizarea lucrarilor de regenerare
Repartizarea lucrarilor de regenerare Total Reg. Naturale Reg. Artificiale
TOTAL 165,2 100,2 65
Foioase 31,9 28,1 3,8
Rășinoase 133,3 72,1 61,2
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
56
4.1.3 Lucrări executate în anul 2013
Tabelul 4.15
Suprafețe regenerate pe categorii de terenuri
Suprafețe regenerate pe
categorii de terenuri TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale
REGENERĂRI
TOTAL (hectare) 42,8 14,8 28 18,7 10,2 8,5 24,1 4,6 19,5
ÎN FOND
FORESTIER 42,8 14,8 28 18,7 10,2 8,5 24,1 4,6 19,5
Pe suprafețe parcurse
cu tăieri de regenerare 42,8 14,8 28 18,7 10,2 8,5 24,1 4,6 19,5
Pe suprafețe parcurse
cu tăieri rase de codru 42,8 14,8 28 18,7 10,2 8,5 24,1 4,6 19,5
Tabelul 4.16
Suprafețe regenerate pe spec ii
Suprafețe regenerate, pe
specii TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale
REGENERĂRI TOTAL 42,8 14,8 28 18,7 10,2 8,5 24,1 4,6 19,5
Specii principale de bază și
amestec 42,8 14,8 28 18,7 10,2 8,5 24,1 4,6 19,5
FOIOASE – total 3,3 2,4 0,9 1,8 1,6 0,2 1,5 0,8 0,7
Specii principale de bază și
amestec 3,3 2,4 0,9 1,8 1,6 0,2 1,5 0,8 0,7
Foioase tari 3,3 2,4 0,9 1,8 1,6 0,2 1,5 0,8 0,7
Fag 2,2 2,2 – 1,4 1,4 – 0,8 0,8 –
Paltin 1,1 0,2 0,9 0,4 0,2 0,2 0,7 – 0,7
RĂȘINOASE – total 39,5 12,4 27,1 16,9 8,6 8,3 22,6 3,8 18,8
Molid 33,2 11,2 22 14,8 8,2 6,6 18,4 3 15,4
Brad 4,9 1,2 3,7 1,9 0,4 1,5 3 0,8 2,2
Larice 1,4 – 1,4 0,2 – 0,2 1,2 – 1,2
Tabelul 4.17
Culturi speciale și semănături directe în cadrul lucrărilor de regenerări artificiale
Culturi speciale și
semănături directe în
cadrul lucrărilor de
regenerări artificiale TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în administrare/servicii
silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Completări curente 20,6 20,6 11,7 – 8,9 –
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
57
Tabelul 4.18
Puieți folosiți la lucrări de regenerare
Puieți folosiți la lucrări
de regenerare TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Puieți mii buc. 179,9 179,9 – 82,4 – 97,5 –
Tabelul 4.19
Lucrări de pregătire a terenului
Lucrări de pregătire a
terenului TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Lucrări de îngrijire a
culturilor tinere 398 398 – 184 – 214 –
Tabelul 4.20
Valoarea lucrărilor executate
Valoarea
lucrărilor
executate TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Valoare
totală 229.286,3
2 229.286,3
2 – 102.718,62 – 126.567,70 –
Regenerări
artificiale 92.189,76 92.189,76 – 28.845,00 – 63.344,76 –
Completări
curente 68.902,13 68.902,13 – 39.990,79 – 28.911,34 –
Revizuiri,
descopleșiri 68.194,43 68.194,43 – 33.882,83 – 34.311,60 –
Valoarea
puieților 99.253,11 99.253,11 – 41.318,99 – 57.934,12 –
Tabelul 4.21
Repartizarea lucrarilor de regenerare
Repartizarea lucrarilor de regenerare Total Reg. Naturale Reg. Artificiale
TOTAL 42,8 14,8 28
Foioase 3,3 2,4 0,9
Rășinoase 39,5 12,4 27,1
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
58
4.1.4 Lucrări executate în anul 2014
Tabelul 4.22
Suprafețe regenerate pe categorii, de terenuri
Suprafețe regenerate pe
categorii, de terenuri TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale
REGENERĂRI TOTAL
(hectare) 96,9 48,8 48,1 42 26,2 15,8 54,9 22,6 32,3
ÎN FOND FORESTIER 96,9 48,8 48,1 42 26,2 15,8 54,9 22,6 32,3
Pe suprafețe parcurse cu
tăieri de regenerare 96,9 48,8 48,1 42 26,2 15,8 54,9 22,6 32,3
Pe suprafețe parcurse cu
tăieri rase de codru 96,9 48,8 48,1 42 26,2 15,8 54,9 22,6 32,3
Tabelul 4.23
Suprafețe regenerate, pe specii
Suprafețe regenerate, pe
specii TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale
REGENERĂRI TOTAL 96,9 48,8 48,1 42 26,2 15,8 54,9 22,6 32,3
Specii principale de bază
și amestec 96,9 48,8 48,1 42 26,2 15,8 54,9 22,6 32,3
FOIOASE – total 11,7 9,3 2,4 6,9 6,1 0,8 4,8 3,2 1,6
Specii principale de bază
și amestec 11,7 9,3 2,4 6,9 6,1 0,8 4,8 3,2 1,6
Foioase tari 11,7 9,3 2,4 6,9 6,1 0,8 4,8 3,2 1,6
Fag 8,6 8,6 5,6 5,6 – 30 30 –
Paltin 3,1 0,7 2,4 1,3 0,5 0,8 1,8 0,2 1,6
RĂȘINOASE – total 85,2 39,5 45,7 35,1 20,1 15 50,1 19,4 30,7
Molid 74,9 35,7 39,2 27,9 17,2 10,7 47 18,5 28,5
Brad 7,8 3,8 4 6,9 2,9 4 0,9 0,9 –
Larice 2,5 2,5 0,3 – 0,3 22 2,2
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
59
Tabelul 4.24
Culturi speciale și semănături directe în cadrul lucrărilor de regenerări artificiale
Culturi speciale și
semănături directe în
cadrul lucrărilor de
regenerări artificiale TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Completări curente 13,6 13,6 – 5,1 – 8,5 –
Tabelul 4.25
Puieți folosiți la lucrări de regenerare
Puieți folosiți la lucrări
de regenerare TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Puieți mii buc. 222,3 222,3 – 87,8 – 134,5 –
Tabelul 4.26
Lucrări de pregătire a terenului
Lucrări de
pregătire a
terenului TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Lucrări de îngrijire
a culturilor tinere Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
416,1 416,1 – 181,3 – 234,8 –
Tabelul 4.27
Valoarea lucrărilor executate
Valoarea
lucrărilor
executate TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Valoare totală 236.650,09 236.650,09 – 88.782,86 – 147.867,23 –
Regenerări
artificiale 131.324,08 131.324,08 – 44.796,50 – 86.529,58 –
Completări
curente 36.889,25 36.889,25 – 14.038,69 – 22.850,56 –
Revizuiri,
descopleșiri 68.434,76 68.434,76 – 29.547,67 – 38.487,09 –
Valoarea
puieților 84.238,50 84.238,50 – 26.466,03 – 57.772,47 –
Din fonduri
proprii 236.650,09 236.650,09 – 88.782,86 – 147.867,23 –
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
60
Tabelul 4.28
Repartizarea lucrarilor de regenerare
Repartizarea lucrarilor de regenerare Total Reg. Naturale Reg. Artificiale
TOTAL 96,9 48,8 48,1
Foioase 11,7 9,3 2,4
Rășinoase 85,2 39,6 45,7
4.1.5 Lucrări executate în anul 2015
Tabelul 4.29
Suprafețe regenerate pe categorii, de terenuri
Suprafețe regenerate pe
categorii, de terenuri TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale
REGENERĂRI TOTAL
(hectare) 144,7 74,5 70,2 63,8 33,6 30,2 80,9 40,9 40
ÎN FOND FORESTIER 144,7 74,5 70,2 63,8 33,6 30,2 80,9 40,9 40
Pe suprafețe parcurse cu tăieri
de regenerare 144,7 74,5 70,2 63,8 33,6 30,2 80,9 40,9 40
Pe suprafețe parcurse cu tăieri
rase de codru 144,7 74,5 70,2 63,8 33,6 30,2 80,9 40,9 40
Tabelul 2.30
Suprafețe regenerate pe specii
Suprafețe regenerate, pe
specii TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale Total Reg.
naturale Reg.
artificiale
REGENERĂRI TOTAL 144,7 74,5 70,2 63,8 33,6 30,2 80,9 40,9 40
Specii principale de bază și
amestec 144,7 74,5 70,2 63,8 33,6 30,2 80,9 40,9 40
FOIOASE – total 24,4 21,3 3,1 12,9 11,5 1,4 11,5 9,8 1,7
Specii principale de bază și
amestec 24,4 21,3 3,1 12,9 11,5 1,4 11,5 9,8 1,7
Foioase tari 24,4 21,3 3,1 12,9 11,5 1,4 11,5 9,8 1,7
Fag 20 18 2 9,8 9,5 0,3 10,2 8,5 1,7
Paltin 4,4 3,3 1,1 3,1 2 1,1 1,3 1,3 –
RĂȘINOASE – total 120,3 53,2 67,1 50,9 22,1 28,8 69,4 31,1 38,3
Molid 97,1 39,7 57,4 39,4 15,7 23,7 57,7 24 33,7
Brad 16,4 13,5 2,9 9,3 6,4 2,9 7,1 7,1 –
Larice 6,8 – 6,8 2,2 – 2,2 4,6 – 4,6
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
61
Tabelul 4.31
Culturi speciale și semănături directe în cadrul lucrărilor de regenerări artificiale
Culturi speciale și
semănături directe
în cadrul lucrărilor
de regenerări
artificiale TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Completări curente 11,7 11,7 – 4,9 – 6,8 –
Tabelul 4.32
Puieți folosiți la lucrări de regenerare
Puieți folosiți la lucrări de
regenerare TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond
forestier Terenuri
degrad.
Puieți mii buc. 292 292 – 140,6 – 151,4 –
Tabelul 4.33
Lucrări de pregătire a terenului
Lucrări de pregătire a
terenului TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât
al statului în
administrare/servicii
silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Lucrări de îngrijire a
culturilor tinere 498,7 498,7 – 274,6 – 224,1 –
Tabelul 4.34
Valoarea lucrărilor executate
Valoarea
lucrărilor
executate TOTAL Fond forestier proprietate
publica a statului Fond forestier altul decât al
statului în
administrare/servicii silvice
Total Fond
forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad. Fond forestier Terenuri
degrad.
Valoare
totală 320.123,5
0 320.123,5
0 151.460,61 168.662,89
Regenerări
artificiale 210.125,3
3 210.125,3
3 93.397,30 116.728,03
Completări
curente 34.997,48 34.997,48 15.153,78 19.843,70
Revizuiri,
descopleșiri 75.000,69 75.000,69 42.909,53 32.091,16
Valoarea
puieților 143.825,7
7 143.825,7
7 59.657,58 84.168,19
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
62
Tabelul 4.35
Repartizarea lucrărilor de regenerare
Repartizarea lucrarilor de regenerare Total Reg. Naturale Reg. Artificiale
TOTAL 144,7 74,5 70,2
Foioase 24,4 21,3 3,1
Rășinoase 120,3 53,2 67,1
4.1.6 Rezultate privind regenerarea pe anii luați în studiu
Figura 4.1 Situația regenerărilor din cadrul O.S. Borsec
92,4 165,2
42,8 96,9 144,7
19,8 100,2
14,8 48,8 74,5
72,6
65
28 48,1 70,2
020406080100120140160180
2011 2012 2013 2014 2015
Total (ha) Reg. Naturale (ha) Reg. Artificiale (ha)
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
63
Fig. 4.2. Rezultate privind regenerarea pe categorii de specii
Fig. 4.3. Rezultate privind regenerarea pe specii
020406080100120140160180
2011 2012 2013 2014 201592,4 165,2
42,8 96,9 144,7
1,8 31,9
3,3 11,7 22,4 90,6 133,3
39,5 85,2 120,3
Total (ha) Foioase Rășinoase
0100200300400500600
Total (ha) Fag Paltin Anin Molid Brad Larice Pin
2011 2012 2013 2014 2015
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
64
4.2 ANALIZA SWOT
Rezultatele privind regenerarea naturală și artificială sunt sintetizat e în diagrama SWOT,
care permite caracterizarea evoluț iei resurselor , în conexiune cu mediul extern.
Capitolul V
Puncte tari
– în pădurile O.S. Borsec se aplică un
management corect, cu efecte directe asupra
asigurării continuității pădurilor printr -o
gestionare durabilă ;
– la nivelul ocolului, regenerarea naturală
prezintă procente semnificative, atât pentru
rășinoase (molidul) cât și pentru foioase (fagul) ;
– în fapt, după anul 2012 , regenerarea naturală s-
a produs pe suprafețe mai mari sau sensibil egale
comparativ cu intervențiile artificiale ;
– există preocupări pentru diversificarea
compozițiilor de regenerare și conservarea
biodiversității existente .
Puncte slabe
– având în vedere că specia predominantă este
molidul, înrădăcinarea fiind superficială
(trasantă), este o specie expusă factorilor
perturbatori (vânt, zăpadă);
– în urma doborâturilor masive de vânt, în
molidișuri se instalează ipidaele ( Ips
typographus, Ips amitinus și Pityogenes
chalcographus ), iar în plantațiile tinere se
instalează trombarul puieților de rășinoase
(Hylobius abietis ).
– nu în toate cazurile există concordanță între
bonitatea stațiunilor și productivitatea
arboretelor.
Oportunități
– în condițiile promovării regenerării naturale în
raport cu categoria funcțională, condițiile
staționale, nivelul de dezvoltare al semințișului,
tendințele succesionale comparativ cu
compoziția țel, specialistul din producție trebuie
să facă apel la diferite tehnologii pentru a realiza
o structură optimă, cât mai stabilă și mai
adecvată funcției atribuite ;
– se pot accesa fonduri nerambursabile pe
componenta de mediu, astfel încât suprafețele
regenerate să fie cât mai mari;
Amenințări
– în ultimii ani, pe fondul unei diminuări a
stabilității, tot mai multe arborete de molid și de
amestec sunt afectate de vânt și zăpadă prin
doborâturi și rupturi izolate (prezența
putregaiunui de rădăcină și de tulpină este destul
de ridicată) ;
– tăierile în delict, cu efecte directe asupra
reducerii consistenței și, implicit, a stabilității
arboretelor ;
– extinderea obiectivelor de infrastructură în
zonă .
Analiza SWOT
Factori interni
Factor i externi
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
65
Capitolul V
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Evoluția pădurilor montane din nordul țării este rezultatul acțiunii omului asupra
ecosistemelor forestiere naturale, în cea mai mare parte virgine. Treptat, arboretele naturale
au fost transformate schimbându -se compoziția și tipul de pă dure. Asigurarea continuității
pădurilor trebuie să fie o preocupare continuă a administrației silvice, dar nu oricum ci cu
arboreta de valoare ridicată și dacă este posibil, prin regenerare pe cale naturală. Aceasta
implică un întreg complex de intervenți i (ecologice, silviculturale, amenajistice, economice),
concretizate în exploatarea corectă a arboretelor (prin aplicarea tratamentelor intensive),
instalarea regenerării naturale, reducerea vătămărilor produse prin exploatarea lemnului,
diminuarea risculu i de doborâturi de vânt etc.
Ocolul Silvic Borsec administrează pădurile situate în zona Carpaților Moldo –
Transilvani, Munții Giurgeu, Bistriței și Călimani, Depresiunile Borsec și Bilbor, bazinul
superior al râului Bistricioara în suprafață de 7305,65 ha.
La nivel de ocol, terenurile ocupate de pădure reprezintă 97,97% din totalul fondului
forestier, restul terenurilor fiind reprezentate de terenuri în proces de împădurire și terenuri
care servesc nevoilor de cultură.
Relieful ocolului, specific zone i montane, are ca unitate geomorfologică predominantă
versantul cu răspândire diferențiată pe o arie amplitudinală, cuprinsă între 400 și 1800 m, atât
în sectorul depresional (înclinări reduse, versanți domoli, culmi late), cât și în cel montan tipic
(vers anți abrupți, văi înguste).
Studierea sub raport fizic și fito – geografic a teritoriului ocolului, interpretarea corelată a
elementelor de mediu, au condus la identificarea a 13 tipuri de stațiune (T.S.) răspândite pe
două etaje fitoclimatice – FM3 și FM 2.
Conform măsurătorilor, determinărilor și calculelor statistice, se constată că, în cadrul
O.S.Borsec, regenerările înregistrează diferențe, uneori apreciabile, între suprafețe, pe tipuri,
ani și specii.
Din graficele prezentate (figura 4.1) se obser vă că pentru regenerările artificiale se
înregistrează o medie anuală de 56.78 ha, cu un minim în anul 2013 de 28 ha și un maxim de
72.6 ha în anul 2011.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
66
Referitor la regenerările naturale, media anuală este de 51.62 ha, cu un minim în anul
2013 de 19.8 ha și un maxim de 100.2 ha în anul 2012.
Mediile anuale pe cele două categorii de regenerări au valori apropiate (56.8 ha respectiv
51.62 ha), ceea ce arată preocuparea ocolului pentru stimularea regenerării natural în scopul
creării unor arborete cu valo are ridicată, economic și ecologică.
Pe specii, se constată suprafețe apreciabile regenerate pe cale naturală în cazul molidului
și, mai ales, a fagului. Aceste două specii formează majoritatea arboretelor din cadrul
ocolului și întâlnesc aici, condiții f avorabile de vegetație (inclusiv de regenerare pe cale
naturala). În viitor, se impune o preocupare susținută pentru introducerea unor specii
principale de amestec menite să înnobileze compozițiile actualelor arborete, asigurând, astfel,
parametrii ridicaț i de biodiversitate.
Ionut – Alexandru RUNCAN Analiza statistică privind regenerarea naturală și artificială din
cadru l O.S. Borsec în perioad a anilor 2011 -2015
67
BIBLIOGRAFIE
1. Chiriță, C., și alții , 1981. Pădurile României. Editura Academiei Republicii Socialiste
România, București, p.327 -349
2. Barbu, I., R. Cenușă , 2001. Regenerarea naturală a molidului. Editura Stațiunea
experimentală de cultura molidului, Câmpulung Moldovenesc
3. Bryant, D. , 1997. The last frontier forests : Ecosystems and economies on the edge, World
Resources Institute
4. Pălăghianu, C., 2007. Aspecte privitoare la dinamica resurselor foresti ere mondiale. Analele
Universității Ștefan cel Mare Suceava – secțiunea Silvicultură, Suceava
5. Stoiculescu, C., și alții , 2004. Pădurile României – parcuri naționale și parcuri naturale, Regia
Națională a Pădurilor
6. Holonec, L., H.D. Vlasin, 2011. Îm păduriri – lucrări practice. Editura AcademicPres, Cluj –
Napoca, p. 197 -202
7. Milescu, I., A. Simionescu, Gh. Roșianu, 1997. Cartea pădurarului. Editura Mușatinii,
Suceava, p. 211 -217
8. Giurgiu, V., și alții, 2005. Compoziții optime pentru pădurile Româ niei. Editura Ceres,
București
9. Florescu, I., 1981. Silvicultură. Editura didactică și pedagogică, București
10. Damian, I., 1978. Împăduriri. Editura Ceres, București
11. Constantinescu, N., 1973. Regenerarea arboretelor, Editura Ceres, București
***- (www.FAO.org )
***-(www.Greenpeace.ro )
***- (www.ICAS.ro )
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Șef lucr.dr. Alina TRUȚA [626709] (ID: 626709)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.