Introducere …. .p.5 [626691]

– 4 –
Cuprins
Introducere… ……………………………………………. .p.5
Capitoul 1 ……………………………………… ………….. p.7
1.1. Sursele de inspiraț ie si descrierea lor… …………….. p.7
1.2 Anne Pratt …………………………………………… .p .9
1.3 Marianne North ……………………………………….p .11
1.4 Maria Sibylla Merian …………………………… ……p. 14
1.5 Pedanius Dioscorides ………………………………… p.16
Capitolul 2 ……………………………………………….. p.18
2.1 Analiza temei ………………………………………….p.18
2.2 Tema condiț ia omului de a cerceta natur a………………..p.18
2.3 Simbolul florii și al plantei …………………………….p.21
2.4 Artistul în societate …………………………………….p.23
Capitolul 3 ……………………………… …..……………. p.25
3.1 Motivația personal ă…………………………………….p.25
3.2 Descrierea produsului …………………………………p.26
3.3 Procesul tehnic și tehnologia de realizare …………….p.29
Concluzii ……………………………………………….…p.32

– 5 –

Introducere
Botanic Herbarium a fost realizat cu scopul de a pune la îndemâna oricărei p ersoane
doritoare sa cunoască lumea plantelor, un pictorial reference book accesibilă atat
persoanelor văză toare cât și persoanelor nevă zătoare. Pe scurt, este o carte vi zibilă
pentru toată lumea.
Ideea de a crea această serie de 3 cărți s -a născut din pasiunea mea pentru tot ceea ce
este vegetal , prin intermediul jobului avut în perioada facultăț ii, si anume acela de
florareasă , dar si de munc a voluntară depusă la centrel e de copii cu nevoi speciale .
Pe parcusul documentației în vederea gă sirii unor exemp le relevante care să
servească ca sursă de inspiraț ie pentru realizarea acestei lucrari d e licenta am
descoperit ilustrațiile botanice ale unor artiș ti precum Pedanius Di scorides, Anne
Pratt , Maria Sibylla Merian , ale că ror lucrari au avut un scop medicinal, informativ,
dedicat doar persoanelor cu un statut social ridicat, datorită perioadei î n care au fost
redactate. Am fost impresionată de autenticitatea acestor lucrări, datorită
monumentalități i în execuți e și de contribuția adusă î n lumea botanicii.
Miza proiectului est e accea de a integra persoanele cu deficiențe în lumea artei, în
lumea noastră , unde ne bucurăm de frumosul văzut prin culori, forme si texturi .
Tema ace stei lucr ări este tema artisului în societate . Doresc sa impulsionez societatea
și să atrag atenți a asupra lucrurilor importante care se desfașoară î n cadrul acesteia,
și anume, o lipsa constantă de legatură î ntre persoanele lipsi te de deficiențe și
persoa nele cu deficienț e.

– 6 –
Tehnica aleasă de mine este cea digitală, aflată în antiteză cu tehnicile folosite de
artiștii care au servit drept sursă de inspiraț ie,dorind să aduc tema ierbarulu i din nou
in atenția publicului.
În capitolul 1 voi vorbi despre despre artiștii care au consti tuit sursa mea de
inspirație atâ t în realizarea ilustrațiilor cat și in crearea unui design potrivit că rții.
În capitolul 2 voi dezvolta tema condîției omului de a cerceta natura cât si tema
artistului in societate .
În capitolul 3 este reluată și dezvoltată motivația mea personală în realizarea acestei
serii de 3 cărti cât și descrierea în detaliu a produsului ,tehnologia de realizare dar si
o paralelă între produsul artistic în cauză și lucrări ale artiștilor prezentați în capitolu l
1.

– 7 –

Capitolul 1
1.1 Sursele de inspirație și descrierea lor
În acest cap itol voi vorbi despre ceea ce mă influențează în realizarea seriei Botanic
Herbarium, lucră rile de la care am pornit și artiștii care m-au inspirat pentru această
serie.
Este vorba de spre o scurtă trecere prin parcursul istoriei artistice botanice,
desfașurată pe parcursul a 30 0 de ani care s -a materializat î n sute de ilustrații
botanice care prezintă importanță și în ziua de azi.
Înainte de apariția fotografiei, ilustrația botanică a fost singura metoda disponibilă
folosită pentru a clasifica, cerceta și transmite informațiile preluate din natură că tre
persoanele interesate.
În ziua de astăzi se află sute de fotografii, ultra perf ormante făcute cu macro -lentile,
chiar și reprezentări microscopice, dar înainte de toată această tehnologie au fost
artiști /ilustratori car e împărțea u lumii frumuseț ea, complexitatea dar și perversitatea
anumitor plante. Aceste ilustraț ii erau folosite în acea perioadă în diferite scopuri , de
exemplu în domeniu farmaceutic, știința botanică sau pentru clasificare și
identificare.
In momentul de față , scopul precizat mai sus nu mai este valabil deoarece omul
modern are acces la diferite tehnologii care a mplifica efectul ilustratiei. Aș adar,
aceste ilustrații servesc ca și sursă de inspirație pentru artiș ti.
Artiștii care m -au influențat în realizarea ilustrațiilor seriei Botanic Herbarium sunt:
Maria Sibylla, Pierre -Joseph Redoute, Franz și Ferdinand Bauer, Anne Pratt,
Marianne North, Peda nius Discorides , James Andrews, Charlotte Day cât și artiști
care m -au influențat în conturarea design ului: Janela Fazio, Philippa Wood si Jacob
Hagen.

– 8 –
Astfel această serie, inspirată din mai multe perioade din istoria artei botanice ,
consider că aparți ne artei contemporane, care se plasează în categoria pictorial
reference book.
Ca și principală inspirație în realizarea design ului este artista Philippa Wood care are
o carte intitulată „Done” aceasta fiind creea tă în întregime prin transparenț e, Botanic
Herbarium se vrea a fi o carte cu structură, având pe fiecare pagină cartonată o
extensie din foaie de calc iar peste aceasta se află pagina destinată pe rsoanelor
nevăzătoare dar vizibilă și noua creând o textură și o experiență aparte la atingere,o
empat izare cu persoanele nevăzătoare.

Fig.1
Philippa Wood,
„Done”
2009
Expoziți e „Closure”,at Artworks,Milton Keynes.

– 9 –

1.2 Anne Pratt
A fost una din cele mai prolifice, populare artise și s criito are din perioada
victoriană.(1806 -1893), p roducând peste 20 de lucrări.
Născută în 1806 în Strood, Kent, Pratt a fost a 2 –a din cele 3 fiice ale lui Robert
Pratt. Un prieten al familiei ,Dr. Doods, a îndrumat -o în lumea botanică, iar subiectul
în care femeia a fost încurajată să participle a fos t considerat deosebit de potrivit –
colectare, ilustrare, decupajul și scrierea au fost activitați acceptabile într -o perioadă
în care societatea a impus mai multe restricții.
În epoca Victoriană, multe femei talentate au participat la ceea ce se numește
„Golden Age of Botanical Art”, manifestând o creștere a intereselor de gradinărit în
societatea engleză, cât și progrese în tehnologia de elaborare a cărțiilor. (Burus,
Kramer)
Plantele și florile înflorite ale lui Pratt generează un ineres crescând pentru p ublicul
larg în flora britanica, combinând „stiinta ușor digerată cu o varietate de flori
romantice”. (Blunt & Stearn)
Inițial a realizat 5 volume acoperind întreaga flora britanică și al 6 – lea volum
suplimentar The Grasses British, Sedges, Ferms and All ies Club Mosses
Pepperwarts si Horsetails a fost publicat în 1873.
Pratt a fost aclamată pentru ilustrațiile ei dar și criticată deoarece nu erau acreditate
științific ,aceste ulterior au fost discutate dacă pot fi considerate sau nu adevarate
material de studiu sau numai ilustrații artistice.(Kramer).1

1 https://blog.biodiversitylibrary.org/2019/03/anne -pratt.html

– 10 –

Fig.2
Plate 102. Pratt, Anne. The Flowering Plants, Grasses, Sedges, & Ferns of Great
Britain and Their Allies, the Club Mosses, Horsetails, etc. Vol ume 2. 1905.
Contributed in BHL by The LuEsther T Mertz Library, the New York Botanical
Garden

Fig.3
English tamarisk (4) with assorted other plants. Pratt, Anne. The Flowering Plants,
Grasses, Sedges, & Fern s of Great Britain and Their Allies, the Club Mosses,
Horsetails, etc. Volume 2. 1905. Contributed in BHL by The LuEsther T Mertz
Library, the New York Botanical Garden.

– 11 –

1.3 Marianne North
Când vine vorba de Marianne nu avem cum să nu știm totul despre ea .
North și -a scris de -a lungul vieții jurnale, scrisori și o autobibliografie, acestea după
moartea sa au fost editate și structurate de către sora ei ulterior publicate cu numele
de „ Reco llection of a Happy Life” în anul 1894.
Ca și copilarie , Marianne a călătorit foarte mult intre casele familiale din Hasting,
Norfolk si Londra. A fost una din fiicele unui om influent al vremii, Frederick North
iar mamă, Janet.
Marianne a calatori alătur i de tatăl ei în Spania, Italia, Grecia, pană la moarte lui , a
ținut jurnale și caiete de schite . In 1871 -1885, următorii 24 de ani a călatorit pe totte
continentele desenând plante și flori specifice fiecărei zone.
”North a mers împotriva convențiilor, de ziua ei a decis să călatorească și să
picteze singură, mai mult, a făcut -o fără nici o preocupare semnificativă cu
privire la propria ei singurantă sau la modul în care arată și se comportă” teze
de doctorat – Lynne Helen Gladston
Ca și expoziți i și rea lizări pe plan artistic , North are o expozitie în anul 1879 la
London Galerry iar acesta fiind numai începutul, pentru ea nu era nimic mai
important ca și calatoriile dar în anul 1879, ia scris lui Sir Joseph Hooker, directorul
Gradinilor Botanice Regale , Kew. In scrisoriile sale ea îi face o oferta de a -și dona
lucrariile și de a oferii fonduri pentru a face o cladire care să le gazduiască. În anul
1881 se deschide galeria la Kew, găzduind peste 800 de desene și picturi ale lui
North.2
.

2 https://www.botanicalartandartists .com/about -marianne -north.html#

– 12 –

Fig.4
Marianne North Gallery, in Kew Gardens, London.
Interior shot taken before the gallery was closed for restoration.
Source: Wikimedia Commons

North nu a avut pregătiri în ale desenului, picturii sau ilustratie, rezultând că t ehnica
ei era neconvențională( în acea perioadă).
Ca și tehnică, Marianne a început prin a desena pe bucă ți de hârtie pregătite de ea în
stilou brut ulterior schiț ele fiind acoperite cu culoare , inițial pictân d în acuarelă,
câțiva ani mai tâ rziu a experi mentat și culorile în ulei, ramânând la varianta aceasta.
Fundalul lucrări lor ei era întotdeauna pictat/desenat, ce ea ce era ciudat la vremea
aceea pentru o ilustrație botanică .
Având în vedere contribuția adusă lumii și a artei botanice, anumite specii d e plante
îi poartă numele sau sunt strâns legate de acesta cum ar fi: Northea Seychella,
Nepenthes Northiana, Crinum Northianum, Areca Northiana, Kniphofia Northiana.

– 13 –

Fig.5
Marianne North (named after her)
” Nepenthes northiana „
Ulei pe pânză
1878 -1879
Source: Wikimedia Commons
„Identificată ca pictor și călător, ea a călatorit în jurul globului pentru a desena și
picta plante spectaculoas, plante pe care le -a desenat în ulei în mediul lor natural.
Botanicii o consid eră în primul rând o artistă(…)” Wilfrid Blunt în capitolul 22 din
The Art of Botanical Ilustration 3

https://mymodernmet.com/history -of-botanical -illustration/

– 14 –
1.4 Maria Sibylla Merian
Maria4 a fost un entomolog și un i lustrator botanic și este eveluată ca fiind una din
cele mai mari a rtiste botanice. Este cea mai cunoscută pentru ilustrațiile cu pl ante și
insecte, realizate în călă toriile ei în țara tropical ă din Suriman, la Coasta de Nord – Est
al Americii de Sud.
A fost un artist de origine Elveț iană care sa născut în Frankfurt, Germania, familia ei
fiind de origine Elvețiană. Incepând cu vârsta de 13 ani a început să colecteze insecte
și diferite specii de pl ante, pe care le studia și schiț a.
Una din principalele realizări și care ulterior i -au adus faima a fost că este prima
feme ie care a studiat insectele. A î nregistrat și studiat ciclurile de vi ață ale 18 6
specii de insect. Clasificări le ei de fluturi și molii sunt folosite și în ziua de azi.
„Mi-am petrecut timpul investigând insectele. La început am început cu viermi d e
mătase în orașul meu natal, Frankfurt. Mi -am dat seama că alte omizi au pr odus
fluturi sau molii frumoase, iar viermii de mătase au făcut același lucru. Acest lucru
ma făcut să colectez toate omiz iile pe care le -am putut găsi pentru a vedea cum s -au
schimbat. ” Maria Sibylla Merian – in the foreward to Metamorphosis
Printre ce le mai importante lucră ri ale sale se numără , în ordine cronologică : În anul
1675 a publicat prima colecție de gravuri, intitulată Neues B lumenbuck, urmând în
anul 1677 să p ublice a 2 -a colecție de gravură numită Der Raupen Wunderbare
Verwandlung und Sonde rbare Blumennahrung. În acest set de gravuri ea arată ciclul
fluturilor și transformarea omidă -fluture. În anul 1680 publică a 3 -a colecție fiind in
continuarea celorlalte. La întoarcerea din Surinam publică cartea ilustrată ,
Metamorphosis Insectarum Suri namensium, publicată în germană și latină. În 13
ianuarie 1717 este publicată postmortem, cartea Erucarum Ortus Alimentum et
Paradoxa Metamorphosis.

4 https://www.botanicalartandartists.com/about -maria -sibylla -merian.html

– 15 –

Fig.6
Maria Sibylla Merian
Cashew nut (Anacardium occidentale)
from Insects of Surinam5
"Merian’s natu re was beautiful, but true -to life. Her blos soms had holes, her leaves
wer half chewed, and her blooms had lost their petals." l6

5 https://www.botanicalartandartists.com/about -maria -sibylla -merian.html
6 https://www.theatlantic.com/science/archive/2016/01/the -woman -who -made -science –
beautiful/424620/

– 16 –

1.5 Pedanius Dioscorides
A fost un grec far macolog, botanist și autor al că rții De Materia Medica, – o
enciclopedie despre medicamente pe bază de plante și substanțe medicamentale .
De Materia Medica cuprinde 5 volume, în perioada medie vală a circulat în greaca
nativă dar și în tra duceri ca latina s au arabă.
Spre deosebire de multe cărți clasice, lucrarea lui Pedanius nu a fost „redescoperită”
în Renaștere, deoarece nu a părăsit niciodată circulația.
De Materia Medica cuprinde peste 600 ilustrați cu diferite specii de plante fiind
prima sursă de info rmație și primele ilustrați botanice .
Discorides a fost publicat într -o ediție pregătită de Max Wellmann din diferite
versiuni existente, în limba greacă. În present Lily Y. Beck a redat ediția greacă a lui
Wellmann în limba engleză , aceasta fiind singur a existentă în limba engleză.7
De Materia Med ica este împarțită în 5 „cărți” : prima pe plante medicinale care
afectează simțurile olfactive si gustul; a 2 -a pe animale sau parți de animale folosite
pentru valoarea lor medicală; a 3 -a pe rădăcini, sucuri și semințe; a 4 -a mai multe
ierburi și seminte iar a 5 -a pe diferite soiuri de vinuri și minerale medicale .8
Aspectul unic al metode i de prezentare lui Discorides a fost faptul că el a enumerat
plantele, nu doar alfabet ic cît și în funcție d e acțiunile farma cologice il ustrate.
(descrisă de John Riddle , Dioscorides on Pharmacy and Medicine, Austin,
Universitatea din Texas Press, 1985)9

7 https://muse .jhu.edu/article/194892
8 https://en.wikipedia.org/wiki/Pedanius_Dioscorides#De_Materia_Medica
9 https://muse.jhu. edu/article/194892

– 17 –

Fig.7
Pedanius Discoridesc
De Materia Medica
in Arabic , Spain , 12th -13th century10

Fig.8
Pedanius Discorides
Blackberry from the 6th -century Vienna Dioscurides manuscript11

10
https://en.wikipedia.org/wiki/Pedanius_Dioscorides#/media/File:Dioscorides_De_Materia_
Medica_ Spain_12th_13th_century.jpg
11
https://en.wikipedia.org/wiki/Pedanius_Dioscorides#/media/File:ViennaDioscoridesPlant.j
pg

– 18 –
Capitolul 2
2.1 Analiza temei
Temele principale abordate in serie sunt: tema arti st-societate si condi ția umană de a
cerceta natura. Aceste teme s e vor regăsi în diferite simboluri, în executie și mai ales
în extensia destinată persoanelor nevăză toare.
Simbolurile precum: arborele,cartea, p lanta, culoare verde sunt reprezentative pentru
legătura și implica rea artistului in societate. Simbolul n aturii si al viului se regăsesc
și în titlul seriei numit Botanic He rbarium.

2.2 Tema conditia omului de a cerceta natura
Preocuparea omului pemtru sine este una permanent ă. Discipline precum biologia,
istoria, socio logia au ca obiect de cercetare fie corpul uman, fie evoluția corpului de –
a lungul timpului.12 Însă omul nu s -a oprit în a „cunoaște” , a do rit să cunoască și să
activeze î n diferite domenii.
În acest capitol este vorba despre condiția omului de a cerceta n atura. Interesul
acestuia exerc itat în botanică, farmacologie si informați i de orice gen despre si
utilitatea plantelor. De-a lungul timpului botaniști și artiști le -au studiat structura
morfologică, contrucția, fiziologia, evo luția și o data cu toate aces ta, utilitatea. .
De-a lungul ti mpului relatia dintre om și natur ă a evoluat, iar omul a învățat cum
aceasta îi poate fi de folos, acesta constit uind un efect pozitiv al schimbării relației
dintre om și natura în decursul timpului . De exemplu omul a desco perit metode de
procurare a hran ei, metode de relaxare cu ajutorul naturii, omul a învățat că natura
poate lucra în favoarea sa iar relația dintre om și natura astfel consolidâ ndu-se ceea

12 https://www.scribd.com/doc/51825897/Filosofie -01-Omul

– 19 –
ce a condus la un efect pozitiv ș i anume acela de dorință a omului d e protejare și
cunoaștere a naturii .
Arta bo tanică poate fi asociată cu viața datorită legă turii str ânse î ntre animal, om si
existență a plantelor. Legi severe și exacte ale echilibrului biologic. Ele fiind
singurele capabile să transforme material anorg anica in materie organica.
„Botan ica are nevoie de exaltare ….
Și aceast ă exaltare nu se realizează decât printr -o profu ndă înțelegere a frumuseții, a
nemărginirii, a simetriei și armoniei naturii.”
Taras Șevcenko13
Începuturile reprezentă rii naturii își are orginea încă din perioada paleoli tică unde
omul reproduce pe peretii peșterilor, denumite astă zi picture rupestre, ceea ce vedea
în natură .
Odată cu tre cerea timpului din curiozitate și aflându -se intr -o continua evolutie omul
a descoperit utilizare a terapeuticã a unor specii de plante este cu noscutã încã de pe
timpul dacilor. În aces t sens Ovidiu si Dioscoride menț ioneazã în scrierile lor
numeroase plante medicinale folosite de daci.14
Unul dintre primele persoane care au cercetat botanica în amă nunt este Pedanius
Discorides, un grec farmacolog, botanist și autor al carții De Materia Medica – o
enciclopedie despre medicamente pe bază de plante și substanțe medicamentale .
De Materia Medica cuprinde 5 volume, în perioada medievală a circulat în greaca
native dar și în trauceri ca latina sau arabă.
Omul este capabil de orice cand este vorba de cunoastere si cercetare. In perioada
Victorina apar foarte multi artisti care si -au devotat in mare parte viata cercetarii
botanice .

13 https://www.scribd.com/document/382797794/Botanica
14 „Universul Plantelor” Prof.dr. Constantin Pârvu, editura ASAB, 2006

– 20 –

Artiști precum Maria Sibylla Marian care a fost un entomolog și un i lustrator botanic
și este eveluată ca fiind una din cele mai mari astiste botanice. Este cea mai
cunoscută pentru ilustrațiile cu plante și insecte, realizate în calatoriile ei în țara
tropical din Suriman, la Coasta de Nord – Est al Americii de Sud.
Tema abordata in lucrări le ei sunt natura, frumosul dar și conditia omului de a
cerceta natura , din dorința de a -și aduce contribuț ia catre lumea botanicii .
A înregistrat și clasificat sute de specii de plante.

Fig.9
Musk Tree and background of Evergreen "Beech," Victoria.
Olearia argophylla
Marianne North
painted 1880 in Victoria Australia15

15 https://www.botanicalartandartists.com/about -marianne -north.html#

– 21 –
2.3 Simbolul florii și al plantei
Dacă vom analiza cu atenție istoria spirituală a omenirii vom putea constata că
practica și concepția simbolizării nu este chiar o noutate a timpurilor noastre. V om
descoperi mai întâi că tradiția teosofică, mai ales cea care provine de la Jacob Böhme
se dezvoltă în secolul XVIII și la începutul secolului XIX în Germania, într -o mistică
ce s-ar putea numi simbolică și care a găsit în Goethe un fervent admirator, deși a
rămas un raționalist. Immanuel Kant, însă, va fi cel care a atacat cu succes mistica
simbolismului, ridiculizând în special persoanalui E. Swedenborg (1688 -1772),
naturalist și fi losof mistic suedez, filosoful invocat cel mai mult în sprijinul misticii
simbolice.16
Atăt î n artisti enumerati in capitolul 1 cat si in cazul seriei mele se regasesc simboluri
precum plantă, verde, floare, frunză si arbore.
Planta simbolizează energia sol ară condensată și manifestată. Plantele captează forța
focului din maruntaiele pământului și primesc energia soarelui. Ele adună această
putere; de aici, proprietătiile lor curative sau otrăvitoare și întrebuințarea lor .
Simbolul plantei are semnificatii diferite în functie de popoare . Populatia mandija,
din Sudanul de est, considera ca planta semifica frumusetea dar si fecioarele .
Situat intre albastru si galben, verdele din interferentele lor cromatice. Intra cu roșul
într-un joc symbolic de alternante .Trandafirul înfloreste printer frunzele verzi.17
Verdele simbolizează culoarea linistitoare, răcoritoare, umană .Verdele este culoarea
regnului vegetal în plină reafirmare.
Conform reli giei indiene, Vishnu purtă tor al luminii, este reprezentat sub forma u nei
broaște țestoase cu fața verde ca ș i Afrodita lui Fidias .
Verdele era,î n evul mediu, si toga medicilor, pentru că foloseau ierburile de leac.

16 https://www.slideshare.net/YVONNA1/79787117 -simbolsisemnificatieinfilosofiesiarta –
suprarealist
17 Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, ”dictionar de simboluri”, Editura Artemis, volumul 3,
București,1994, pg.105 -108

– 22 –
Dar epoca noastră mai glorifica si v erdele, simbol al naturii naturiste, cu deosebita
vehemență , de cand civi lizația industrială ameninț a cu moartea natura. Verdele
capată o altă semnificație, una mai presus de viață , speranța salvării. Artiș tii folosesc
culoare verde pentru a reda și în același timp pentru a simboliza viața, natura sau
chiar efervescența .18
Simb olul arborelui apare atat î n poezie, teatru cat și în picturi .Mircea Eliade distinge
șapte interpretă ri principale (ELIT 230 -231) pe care de altfel nu le considera
exhaustice, dar care se articuleaza toate in j urul ideii de Cosmos viu, in veș nica
regenera re.
Simbol al vietii în continua evolutie, in ascensiune spre cer, arborele evoca intreg
aimbolismul verticalitatii, ca arborele lui Leonardo da Vinci.19

Fig.10
Leonardo da Vinci
„Tree”

18 Jean Chevalier si Alain Gheerbrant , „Simboluri”, volum 1, Editura Artemis , București, 1994,
pg.436 -442
19 Jean Chevalier si Alain Gheerbrant , „Simboluri”, volum 1, Editura Artemis , București, 1994,
pg.124 -128.

– 23 –

2.4 Artistul în societate
Operele de artă apar în culturi diferite si în contexte diferite, având multiple utilizări
distincte. Î n prezent lumea artei cuprinde totul, de la pop art la muzica clasică , de la
artizanat la sculptura ambientală .
Arta a avut înto tdeauna diverse forme si utiliză ri. Au fost descoperite picturi r upestre
si sculpt uri preistorice anterioare orică rui text scris. Pornind de la niș te analogii
târzii, putem doar sa presupunem ce rol au jucat a ceste obiecte în momentul apariț iei
lor.
Exista două posibilitati certe: ele tin d de ritualul si de contextul r eligios, si ele
slujeau ca obiect al jocului si delectarii. stim ca operele de arta serveau unor scopuri
serioase -erau obiecte ale adoratiei, faceau ca zeitatile sa poata fi imaginate si erau
purtatoarele unor mesaje religioase si dinastice. Ele sunt simb oluri fara de care
culturile nu si -ar fi putut cunoaste propria identitate. Operele de arta au jucat un rol
central chiar în filosofie – teatrul, muzica, dansul, sculptura, poezia si retorica, toate
comunicau ideile, imaginile si gândurile în jurul carora s-a dezvoltat filosofia. însa
operele de arta furnizau, totodata, placere.
Arta decorativa nu servea neaparat unor scopuri utilitare, iar statutul care i se
atribuie în mod curent cu greu poate justifica efortul si pasiunea care stau în spatele
ei.
Facand referire la seria mea doresc sa ofer o noua pozitie artistului modern si anume
aceeia de mediator intre arta vizuala si persoanele nevazatoare.
Limbajul braille este este un sistem de scriere folosit de cei cu deficiențe de vedere.
Literele sunt compus e din puncte ieșite în relief care pot fi simțite cu ajutorul
degetelor .
Facand referire la limbajul definit mai sus am considerat ca aceasta metoda poate fi
integrata . Asadar fiecare planta ilustrata de mine mai are o extensie destinata

– 24 –
persoanelor neva zatoare , transformat aceste puncte in ilustratii , urmarind forma si
structura plantelor .
In alte puncte de vedere artistul modern poate oferi prin creatiile sale o oarecare
”imortalitate” a tuturor vietatiior care prin natura lor au o durata de viata bine
definite. Astfel, prin Botanic Herbarium se pot observa, ba chiar palma, plante care
poate pentru alte persoane nu vor fi niciodata accesibile. Doresc ca prin lucrarea mea
sa ofer tuturor persoanelor posibilitatea de a cunoaste si a „simtii” plantele illustrate
in ea.
In opinia mea, cred cu tarie ca si persoanele cu deficiente de văz au aceleasi drepturi
ca si mine. Asa cum si eu mi -am gasit sursa de insipiratie in natura utilizand
simturile mele primare ( va zul si simtul tactil) consider ca persoane le de mai sus
trebuie ajutate sa isi poata gasi sursa de insipiratie prin metoda creat de Braille, pe
care eu am imprumutat -o si adaptat -o conform lipsurilor acelor persoane.

– 25 –
Capitolul 3
3.1 Motivația personală
Motivația mea personală în crearea seriei Botan ic Herbarium este una personală
strâns legată de viața mea cotidiană. Prin intermediul facultății am reușit să văd
lumea cu alți ochi, să observ detalii care până acum nu mi -au fost in campul vizual
de artist. Prin munca mea de zi cu zi, munc a de flo rist, am capatat o noua obsesie , si
anume dragostea de flori. M -au atras intr -un mod s uperficial intr -o faza initiala, dar
pe masura ce a trecut timpul, am observant ca florile nu sunt doar niste finite
primitive in viata noastra, ele fiind capabil a sa stimuleze diferite simturi, si trairi.
Daruirea unui buchet de flo ri poate genera bucurie, poate împăca o relaț ie, ba chiar
poate ascunde un sentiment. Pe scurt, florile, fie ca vrem să credem sau nu, sunt
generatoare de rela ții interpersonale.
În mom entul actual, ierbarul modern, din punctul meu de vedere , încă are la baza un
concept invechit. La început, ele au fost utilizate intr -un scop pur stiintific intr -o
perioada limitata din punct de vedere tehnologic, de accea au avut o importanta
semnificati va. Munca depusa de artistii mentionati in capitolul 1 a fost una de
maxima importanta pentru ca in acele perioade era necesar sa calatoresti ca se
studiezi si sa le identifici importanta.
Botanic Herbarium a fost realizat cu scopul de a pune la îndemâna oricărei persoane
doritoare sa cunoasca lumea plantelor, un pictorial reference book accesibilă atat
persoanelor vazatoare cât și persoanelor nevăzătoare. Pe scurt, este o carte vizibila
pentru toată lumea.
Ideea de a crea această serie de 3 cărți s -a născ ut din pasiunea mea pentru tot ceea ce
este vegetal, prin intermediul jobului avut în perioada facultății, si anume acela de
florareasa, dar si de munca voluntara depusă la centrele de copii cu nevoi
speciale. Spiritul meu altruist a fost acela care m -a imp ins sa creez o carte destinata
tuturor persoanelor, fie ca pot vedea cu ochiul liber sau pot palpa ilustratiile realizate
in relief.

– 26 –

3.2 Descrierea produsului
Botanic Herbarium este structurată sub fo rma unei serii de 3 carț i fiecare cuprinzând
o famili e de plante cu 6 specii fiecare .Alegerea speci ilor este personală corelâ nd cu
tipologiile de oameni cunoscute de mine de a lungul facultatii . Prima carte cuprinde
plante din familia Pr otea este o plantă foarte veche – crește pe T erra de 95 de
milioane de ani. În acele vremuri, continentele încă nu se desparțiseră , ci exista un
singur con tinent sudic, Gondwana, iar pamâ ntul era populat de dinozauri. Cand acest
continent a inceput sa se div izeze, Protea a facut la fel, răspândindu -se de aceea
vedem acum plan te din aceasta specie crescand in Australia, Africa de S ud, America
de Sud si Indonezia. In v iziunea mea Protea este asociată unui anumit tipar de
persoană si accea fiind cele robust e atat in gândire câ t si in comportament,
persoanele care se vor exlusivis te. A doua carte cuprinde orhideele , majoritatea
orhideelor cresc e trunchiurior copacilor , considerate parazite, niste vietatii
spectaculoase prin forma si culoare dar letale pentru „partener” unele avand miros
dar din pacate letal pentru anumite animale , cu aceste plante post sa asociez numai o
categorie de oamnei , pe principiul lui Liviu Rebreanu „ Câinele când mușcă, nu mai
latră. ” Iar in a treia carte am preprezentat plantele carnivore, acestea au cinci
mecanisme de capturare a prăzii:prin alunecare; prin lipire; prin prindere; prin
absorbție; prin împingere in ceea ce priveste aceste plante pot sa asociez persoanele
parșive sau oportuniste.
Carte intitulată Protea cuprinde specii precum Nitida, Eximia , Lacticolor, Laurifolia,
King, Aristata.
Carte a intitulată Orchids cuprinde specii precum Lawrebel, Oprifera,
Cypripedioideae, Zigopetalum, Cattleya si C. Velutina.
Cartea intitulată Carnivorou s plants cuprinde specii precum Sarracenia, Californica,
Nepenthes, Venus Flytrap si Jamban.

– 27 –

Fig.11
Fragmen t din „Botanic Herbarium”
„Carnivorus plants ”
Tehnica digitala

Fig.12
Fragment din „Botanic Herbarium”
„Protea”

– 28 –
Botanic Herbarium in viz iunea mea este o carte deosebită fiind o c arte mixtă , poate
fi accesibilă atat persoanelor văzătoare cât și celor nevă zatoare.
Care este structu ra in straturi, fiecare ilustraț ie principala este printata pe o foaie
cartonata(oferind totodata structura carrtii) peste care se suprapune o foaie de calc
unde sunt reprezentate schite in detaliu a plantei respective creean d o transparenta si
o suprapunere intre cele doua iar peste aceste se afla o foaie de acetofan in care sunt
reliefate ilustrat iile respective prin tehinca creată de Br aille. Modul î n care am creat
aceste ”transparenț e” sunt pentru a -i creea privitorului o altfel de experiență în
vizualizarea unei carți i lustrate cu plante.
Fiecare pagină în braille are informaț ii referitoare la numele plantei respective,
cateva informatii din structur a cât si ilustrați ile redate in detaliu.
Modul de legare si im achetare a v olumelor este unul contemporan inspirandu -mă din
designer i precum Janela Jazio, Philippa Wood, Jacob Hagen .

Fig.13
„Protea” coperta si legatura

– 29 –

3.3 Procesul tehnic și tehnologia de realizare
Tehnicil e pe care le -am folosit au fost creionul grafic si ul terior modificarea î n
programele digitale de specializare.
Am ales să folosesc diferite moduri de linii și de pată astfel în lucrare apare linia
bruta cat si linia modulata. Linia ca element fundamental de limbaj al artelor plasti ce,
are un rol foarte impo rtant dar si pata picturala cu diferite pensule , imitand aquarella
După cum am precizat și î n subcapitolul anteri or 3.2 , pagina destinată ilustrației
principală este cartonată iar pensula folosită în reprezentarea acesteia este în stil
acuarelă sau pata plată , in aceste pagini m -am concentrate pe culoare,vibratia dintre
culori si mai puti n pe textura. Pe pagina de calc , sunt reprezentate schite intr -o
maniera cat mai libera , cu lini brute dar si modulate , ilustratii detaliate ,concentrate
prin forma s i structura. Linile urmaresc structura plantelor si directia in care aceste
se curbeaza.
Pagina destinată persoanelor ne văzătoare este una din acetofan, plastic foarte subț ire
unde am urmă rit cons trucția și structura plantelor , aceste „ilustraț ii” sunt re alizate
prin metoda braille, cu puncte create prin exercitate unui presiuni reduse asupra
plasticului cu unealta special creeata in acest scop.
Motivul pentru care am ales s ă fie transparent ă aceast ă pagin ă este pentru c ă am dorit
ca v ăzătorul s ă se bucur e de carte fara sa fie int rerupt și totodat ă să poată
experimenta sim țul tactil utilizat de catre nevăzători.

– 30 –

Fig.14
„Botanic Herbarium”
Carni vorous plants
Reprezentare de suprapuneri

– 31 –

Fig.15
Botanic Herbarium

Fig.16
Botanic Herbarium
Protea Eximia

– 32 –

Concluzii
Seria de cărți cu numele „Botanic Herbarium” a fost realizat cu scopul de a pune la
îndemâna oricărei persoane doritoare sa cunoasca lumea plantelor, un pictorial
reference boo k accesibilă atat persoanelor v ăzătoare cât și persoanelor nevăzăt oare.
Pe scurt, este o car te vizibil ă pentru toată lumea.
Proiectu l se vrea a fi un mod de integrare a persoanelor deficiențe în lumea artei, in
lumea noastr ă, unde ne bucurăm de frumosul văz ut prin culori, forme si textur i.
Tema la care face referire cartea este condi ția omului de a cerce ta si dez volta și
menirea artistului în societate.
Prin intermediul seriei d oresc sa impulsionez societatea si sa atrag atentia asupra
lucrurilor importante care se desfasoara in cadrul acesteia, și anume, o lipsa
consta nta de legatura intre persoanele lipsite de deficiente si persoanele cu
deficiente.
In concluzie seria se vrea a fi o carte universal ă, „vizibil ă” pentru toat ă lumea dar și
una mod ernă ,creată prin transparen țe, prin lini i, pete si culori vibrante.

– 33 –
Bibliografie
 „Universul Plantelor” Prof.dr. Constantin Pârvu, editura ASAB, 2006
 Jean Cheva lier și Alain Gheerbrant, ”dicți onar de simboluri”, Editura
Artemis, volumul 3, București,1994

 Jean Chevalier si Alain Gheerbrant , „Simboluri”, volum 1, Ed itura Artemis ,
București, 1994

 https://blog.biodiversitylibrary.org/2019/03/anne -pratt.html

 https://www.botanicalartandartists .com/about -marianne -north.html#

 https://www.botanicalartandartists.com/about -maria -sibylla -merian.html

 https://www.theatlantic.com/science/archive/2016/01/the -woman -who-made –
science -beautiful/424620/

 https://muse .jhu.edu/article/194892

 https://en.wikipedia.org/wiki/Pedanius_Dioscorides#De_Materia_Medica

 https://muse.jhu. edu/article/194892
 https://www.scribd.com/doc/51825897/Filosofie -01-Omul
 https://www.scribd.com/document/382797794/Botanica

 https://mymodernmet.com/history -of-botanical -illustration/
 https://www. slideshare.net/YVONNA1/79787117 –
simbolsisemnificatieinfilosofiesiarta -suprarealist