Specializarea-Grafică [626690]

UniversitateadeArtășiDesigndinCluj-Napoca,
FacultateadeArtePlastice
Specializarea-Grafică
LucraredeLicență
ITA
Coordonatori Absolvent: [anonimizat].univ.drCândeaClaudiu HerțegSzilard-Alexander
ClujNapoca-2018

UniversitateadeArtășiDesigndinCluj-Napoca,
FacultateadeArtePlastice
Specializarea-Grafică
LucraredeLicență
ITA
Coordonatori Absolvent: [anonimizat].univ.drCândeaClaudiu HerțegSzilard-Alexander
ClujNapoca-2018

Cuprins
-Introducere…………………………………………………………………………………….p.1
-CapitolulI…………………………………………………………………………………..p.3
-1.1SureseledeinspirațieșiDescrierealor………………………………………….p.3
-1.2FrancisBacon…………………………………………………………p.4
-1.3HermannNitsch………………………………………………………p.6
-1.4Jennysaville…………………………………………………………………………p.10
-1.5RembrandtHarmenszoonvanRijn…………………………………………..p.12
-1.6TheodoreGericault…………………………………………………………………..p.14
-1.7AcționismulVienez………………………………………………………………….p.16
-CapitotulII…………………………………………………………………………………p.18
-2.1Analizatemei…………………………………………………………………………..p.18
-2.2.Temamorții…………………………………………………………………………….p.18
-2.3HansHolbeincelTânăr…………………………………………………………….p.21
-2.4CornelisLelienbergh………………………………………………………………..p.22
-2.5Influențereligioaseșiculturale………………………………………………….p.23
-2.6Temadrumului………………………………………………………………………..p.25
-2.7Simbolulporumbelului…………………………………………………………….p.25
-2.8Temacalatoriei………………………………………………………………………..p.28

-Capitolul3…………………………………………………………………………………p.29
-3.1MotivațiașidescriereaProiectului……………………………………………..p.29
-3.2Structuralucrării………………………………………………………………………p.30
-Concluzie……………………………………………………………………………………p.34
-Bibliografie………………………………………………………………………………..p.35
-Listadeilustrații……………………………………………………………………….p.37

1INTRODUCERE
Motivațiapersonalăpentruaceastăserieafostsăaducînrândul
expozițiilorimaginiledepeșosele,pecaretoatălumealeevită.
Ideeaacesteiseriitmăfrământădecândamînceputfacultatea,fiindcă
atunciamînceputsăfaccălătorii,deacasălafacultateșidelafacultate
înapoiacasă,nuampututsănuremarctoateanimalelemoartedepe
margineașoseleiSatuMare-Cluj-Napocaundecuosingurătraversarese
oricineîșipoatedaseamadespreceestefăcutăaceastăserie.ÎnanulIIde
studiiamsimțitnevoiasăîmireprezintdirectideilefărăsăascundnimicdin
adevăr,pentrucădacăaștreceșieucuvedereapesteceeaceseîntâmplăaș
faceexactcumprocedeazășipublicul,“așîntoarcecapul”.
Tehnicilefolosite,aufostbinedefiniteînminteameacândamînceput
sadezbatideeaproiectuluiînminteamea,fiindpreocupatdeconflictul
dintreorganicșianorganic,realizândlucrărileîntehnicămixtă,fiindcăam
simțitcădoarașapotcreeasenzațiilepecarevreau.
Documentațiaafostbazatăpecălătorii,creeîndfotografiidespre
animaleledecedategăsitepecarelerecreezulteriorprinstilulmeupropriu
acestafiindacvarelacombinatăcucreionulgrafic.
Titlul“ITA”esteunulstrânslegatdetemă,fiindînlimbalatinăcare
înseamnă“Drum”,acestareprezintădrumulparcursdeminepentruagăsi
animalele,drumulparcusrdeanimalecareseleagădealmeușititlul
reprezintăsicreațiaartisticăproprie.
Temaprincipalăaserieicarepoatefiurmărităcuușurințăîntoate
celetreilucrăriestetemamortii
Artișticarem-auinfluențatsunt:FrancisBacon,Rembrandt
HarmenszoonvanRijn,JennySaville,TheodoreGericault,AnishKapoor,
HermannNitsch,Jean-BaptisteOudry,ActionismulVienez,
CornelisLelienbergh,maidetaliatînCapitolulI.
“ITA’’esteoseriedelucrăridetipdesenreprezentândcrimadepe
margineadrumurilor,directfărăocolișuri,bazatpecriticăsocialăprintr-o
exprimaredirectăatâtînstructuracâtșimesajulacestuia
Înprincipalaceastălucraredoreșteafiocriticăadusăsocietății,careeste
inconștientădelucruriledinjurullor,sauchiarnuîșidauseamasaunuvorsăvadă

2ceseîntâmplăînlumeaînconjurătoare,uneoriestemaiușordedigeratdacănu
conștientizeziunelelucruri.Aceastelucrăriîncearcăsătransmităconcretlucrurile
dinviațădezicuzialnueipersoanesauaanimalelor
nebagateînseama.Săatragăatențiasperprivitorulînsușișisăconcretizezelucrurile
despreviațășimoartereferitoarelaeiînșișinudoarlalumeaînconjurătoare.Ideeaseriei
estesăaratelucrurilerealedinviațădezicuzi,adevăratelelucruridinviațăcarenu
trebuieinconstientizate.

3CapitolulI.
1.1SureseledeinspirațieșiDescrierealor
Înacestcapitolvivorbedespreceeacemăinspirat,șiinfluențat,lucrururiledelacaream
pornitșicareaufostartiștiicaremi-audatinspirațiapentruaceastăserie.
Estevorbadetotparcursulistorieiartelor,referentialitatileșiscopurilelegatede
toatedirecțiileartelor,darmaialesdeexpleledelucrărioperașipunctulde
vederealurmătorilorartiști:FrancisBacon,Rembrandt,JennySaville,Theodore
Gericault,AnishKapoor,HermannNitsch,PieterBrueghel.Delafiecaream
alessămăinspir,intervalemailargisaumairestrânse,fiecăestevorbadespre
conceptelelorfiedetehnicileabordate,fiedeexpresie,legatedegestionarea
saureprezentareamorțiisauaviolențeialelumi,fiecăestevorbadegenul,
stilul,direcțiașimediileartisticeîncareaulucrataceștia.Înfinalrealizareaseriei
esteînmanierăclasică,referitorlaarteleplastice,șidesurselede
concept,tehnicăaleinvestigăriișisinteteizariireperelorlegate
deprezențașiutilizareaexpresivăatehnicilorde-alungulistorieiartelor.
Astefelaceastăserie,chiarșiinspiratdinmaimulteperioadedinistoria
artei,considercăaparținearteicontemporane.
Înseria“IT”suntprezentediferențeîntreceienumerațimaisus,deexempluaccestea
nusuntnicipicturipropriuzise,nicidesene,șimaialesnuperformance,estedesenat
pehârtie,apoiurmândunprocesdeștergereșidupăcareredesenarerezultândefecte
plasticeșiunprocedeumaiîndelungat,lafelșipartepicturală,aplicândpetelede
culoaredupăcaresespalăviolenthârtia(veziîncapitolulIII),WilliamTurnera
folositacelașiprocedeulapicturiledeuleipepânză,pictândtabloulpropriuzisdupăcare
aintervenitspalandsuprafațăpictată,folosindtehnică“distrugeriicreației,pentru
alasăideeasăcapeteviață”,acestafiindmotoulmeu.
Dincolodealiniereasauraportuldeoriginalitatesauautenticitatefatade
aspecteledemaisus,alereperelorsiconditionariloruneilucrari,inceperesi
realizareaserieidincadrullucrariimeledelicenta,inprimulrandceaace
mainspiratesteviolenta,moartea,siabandonarea.Inacestcontext,dupa
cumammentionatsurseledeinspiratie,documentare,referentieresireflexie
dinistoriaartei,artistiicaremauinspiratfolosindbrutaliateapentruaanima
lucrarilesunt:FrancisBacon,JennySaville,TheodoreGericault,
HermannNitsch,Jean-BaptisteOudry,CornelisLelienbergh.
Pentruaintelegescopul,functionalitateasiexpresivitatea
lumii,considercăesteimportantcăsăintelegemviziuneaartistilordintrecut,atatceimi
vechiatatsiceimaiapropiati,realitateaiesindlavedereincădelainceputuri,candpictorii
aureformulatchiarsisceneleinstoricesireligioasedupăviziunealorproprie,side
aicipornindtoatăindependentaartisticăcarenuapututfirealizatăpânăîntrecutul
apropiatcândartistulaufostliberisăîșiexprimedinpunctullordevedereceînseamnă
realitatea.

41.2FrancisBacon
1909-1992aprogresatînlumeaarteiexprimandusipropriileangoase.
Cuoprivirelalucrarea"HeadSurroundedbzSidesofbeef",din
1954,putemrealizăcăsuntemînprezentaunuiadintrecele
maiinfricosatoareimaginidinsecolulalXX-lea,Baconaapărutcăoforțăa
arteidinLondrachiardupăaldoilearăzboimondial,siestetentantă
vizualizareapicturilorluioribilecăoafirmatiedespresălbăticiunilefără
senslacareaasistat.DartemeleluiBaconaufostbineplasatedeja
din-aintederăzboi,șiprobabilelesuntinmaremăsurădincircumstanțele
oribileproprii,careincludabusulcă
șicopilșiviațămăturadominatădeviciilealcoolului,pariurișisexul
promiscu.
NuputemfisiguricăacesteexperiențăaparținlucrărilorluiBacon,căde
altfelDubuffetșiexpresionismulabstract,deexemplu,Baconnupontifica
despreartă,manifestedegreșelisaunudeclarăcapicturileluiumplegoluri
sociale.Cășicontemporaniisaiexistentiali,elapictatdininstinct,afirmând
căatunciandainceputopicturănuaavutnicioideeundesevasfârși
această.PrimaluipicturăbazatăpepicturăluiVelasquez"PopeInnocentX"
(sunt45deverziuni),careestepentrufigurăcentralăîn"Head"înaceeași
categorie.Dubuffetaadoptatacestedirectnestiutoarestiluriînproprialui
artăpentrucăacrezutcăauprezentatunlimbajuniversalpecaretoatălumea
l-apututînțelegeșiaprecia.
Dacăle-aiceremaimultoroamenisădescriepicturăluiFrancis
Bacon,probabilcămareamajoritateîțivavorbidespreextremăviolentă
careînsoțeșteprivitorulatuncicîndseaflăînfațăuneiadintrepînzelesale.
Înmodsigurmulțivoramintisceneleteribilepecareacestealeinfătisează.
Maitoțivorpomenisceneledecruzime,crucificările,protezele,
desfigurărileșimutilărilesubiecților.InsădacăpicturăluiFrancisBaconar
fiilustratasemeneascene,aceastănuarfiatrasatențianimănui.Realitatea
dezicuziestemultmaibogatăînscenedecruzimedecîtceeacearfiputut
infătisavreodatăpictorulîntablourilesale.Ceeaceîlintereseazămaimult
peFrancisBaconesteunradicalismalculoriișialliniilordintr-untablou.
Înpropriasăfilozofieaimaginii,acestaesteinteresatdecaptareaîntr-un
modradicalasenzațieiîninteriorulcomponentelorexpresiei.Deșinua
folositvreodatăaltsuportdecîtceltradiționalalpicturiipepinză,unicitatea
metodeisaleaconstatîninfătisareaunorobiecteextremdeprecise,insă
realizateîntr-unmodextremdeiraționaldinpunctuldevederealilustrării.
„Violenta“dininteriorulimaginii
Acestpunctdemaximăvitalitateaimaginiiconferăpicturiilui
Baconoviolentădiferitădeceaavieții.Violentăpicturiiestegeneratăde
acuitateasugestiilordininteriorulimaginii–efectcepoatefiizbutit
doarînpictură.Unexemplualacesteiunicitătiapicturiiarfiportretelelui
Bacon.Acesteapăstreazăasemănarea,dar,nuaunimicîncomuncuceeace

5amputeanumiaspectulilustrativalimaginii.Estevorbadespreceeace
pictorulnumeștealteritateaformei,abilitateaacesteiadeaseschimbăpe
parcursulalcătuiriisale.
FigurilepictatedeBaconsîntfăcutedincarne.Nicăierinueștimai
conștientdeînvelișuldecarnealfigurilordecîtînpicturăsă.Insăceeaceîl
fascineazăpeartistsîntaceleforțecaremodeleazăcarneașicareofacsăse
schimbe.Sarcinăcareîirăminepicturiiesteaceeadeafaceacesteforțe
vizibileprinefectelelorasupracorpului.DinimaginilecreatedeFrancis
Baconsedesprindeoinerțieiacărnii.Aceastăpareacoborîdepeoase,în
timpcevastelesuprafețedeculoarepărainfăsurafigurile,constituindo
profunzimeplastică.Dacăacestecîmpurideculoareapasăasupracorpurilor,
atunciacesteatindsăîșidepăseascăpropriilecontururi.Figurilesedizolvă
încimpuriledeculoare,incearcăsăscapedepropriaformă.Marearealizare
aluiFrancisBaconesteabilitateasădeaîntrerupetradițiapicturii
figurativeprinpunereaînprim-planaFiguriiîntr-unmodmultmairadical.
Înconfruntareadintrefigurăumanășicimpuldeculoare,picturăîntrerupe
raportulcunarațiuneașisimbolulpentruaexprimăviolentăsenzației.Cu
altecuvinte,pentruaexprimăviațăpicturii.ÎntablourileluiBacon,nu
figurileinfătisatedevineroi.Adevăratiieroiaipicturiisalesîntritmurile
careinvăluiefiecarecorp.FrancisBaconeste,înaintedetoate,pictorul
ritmurilorșialintensitătilorcorpuluiuman.Poatecăcelemaiinteresante
cuvinterostitedeFrancisBacons-aureferitlapastelurileluiDegas.Acestea
sintetizeazăîntreagăsăatitudinefatădepictură:„Amconsideratmereucă
parteainteresantă,laDegas,estefelulîncaretraseazăliniiledininteriorul
corpului:amputeaspunecăîntrerupeoarecumliniacorpului,întrerupe
imaginea,iarapoiașterneoenormăcantitatedeculoareprinintermediul
acelorlinii.Întrerupîndformă,elacreatintensitate,trasindculoriîncarne.
[…]Trebuieînlocuit,lanivelulsistemuluinervos,realismulcuinvenția,
căciînpicturănumaiexistărealismulnatural“.
"SurroundedbySidesofBeef",sepresupunecăaînceputcăo
scenadegrădină."Picturilenoastrenusereferădoarlaportretele
luiVelasquez,darșilapozăcontemporanăaPapeiPiusXII(alcărui
capoglindidîlvedem),picturăluirembrand"Vițeluljupuit",șioasistenta
medicalăcarestrigainfilmulclasicmutdin1925"BattleshipPotemkin"de
SergeiEisenstei(1898-1948)".ÎncelemaimultepicturialeluiBacondin
seriabazatăpepicturăluiVelasquez"PopeInnocentX",focalizareaestepe
strigătulPapeicarestapeunscaun,santullarg,negrualguriideschise.În
figurănoastră,oarecum,acestmotivnuetechiaratâtdeproeminentă,fiind
balansatadecrucificatadecareinrameaza.Iarvidulcelnegru,
compresiaclaustrofobicacuștiide,caliatetasectiunilordepe
picturii,avemogroazei,evindentdinagoasaproprie.Unprivitornu
sepoateînapoide

6
Fig.1
FrancisBacon,
SurroundedbySidesofBeef
Uleipepanza129.9cmx121.9cm
Neinramat,InstitutuldeartadinChicago
1.3HermannNitsch
Laînceput,văzandlucrarealuiHermannNitsch,omulmediuesteominunecând
unucigașpsihopatcareaconduslumeaarteisăfinanțezeritualurisataniceșisânge
baclanalieiînfundate.RealitateaestecăNitschesteliderulgeniuluiTeatruluideMystery
Orgia,ungrupdeperformantășiunproiectîncursdedesfăsurarecareagăzduitaproape
100despectacoleritualicelaînceputulanilor60lasfârșitulanilor1990.Evenimentelede
orgiibizaresuntimoralitateatotalăasimțuriloranimale,răstignirea,fructul,viscerele,

7mantalelealbe,galoaneledenuditatealefluidelorvitaleșiDumnezeuștiecealtceva.
Acestesărbătorineingrăditereprezintăpunctulculminantaljoculuideșasezile,ținând
contdecreareaNitsch-uluicareaavutlocîncasteldepeste40deani.
NitschaprimitpregătireartisticăînAustriacăpictoralWienerGraphische
Lehr-undVersuchsanstalt.Picturilemarisuntumedeșiroșii,maroșigri.Separecăun
mamifermarearfistropitîntr-unmixergigantșiarfiaruncataccidentalrezultatulpe
perete.Oexaminaremaidetaliatăaratăcăpaletăaintratînpieselefinitecumaregrijăși
sortimentmeticulos.Aceastăesteadeseamentionatăcăungrupdeartiștiaustrieciafiliați
acționațiînluptăpentruacțiune,careseconfruntăcuGünterBrus,OttoMuehlșiRudolf
SchwarzkoglerdeNitsch,carenuseidentificăniciodatășiauînceputsăgăseascăo
meserie.
Fig.2
MuncăluiNitsch,desigur,estereticentăfatădetotfeluldeoamenireligioșiși
conservatori,dareilipsesccomplet.Eldoarpăstreazăooglindăcuprivirelaînchiderea
propriilordetractoricureligieșiceremoniiciudate,vechiinerentecredințelorlor.Și,în
plus,oricinecredecăunfestivalgolfestiv,deșasezile,otrăvireînmasășistomping
asupraintestineloranimaleîninteriorulunuicastelanticnusunăcăunmomentbuneste
atâtdeplictisitorîncâtnupoatefiacolo.Totuși,omulțimedeintrebărisuntridicatede
muncăluiNitsch,indiferentdecredințafiecăruia.
“Nupotvorbidespreinfluențelecaremi-auafectatviațăviitoare.Desigur,aufost
incidentetraumaticecaremi-aualimentatdispozițiaexpresivă,darnumăsimțcăunom
rănit.Măsimțmaimultcăunbărbatînviatînjuruladouărăzboaieoribiledinlume.

8Părintiișibuniciimeiautrăitprinprimașiapoiamtrăitprinadouă.Oameniiautrebuit
întotdeaunasăfacăfatărăzboiuluiîntr-unfelsaualtul-războiuldetreizecideani,
războaielenapoleonieneșiașamaideparte-darnuneapăratcudouărăzboaie
simultan.”-HERMANNNITSCH
InterviucuArtistul
“HermannNitsch:Văarăttotceeste…Nuștiuceesterăusaubun”
Artistulînvârstăde78deaniafostinAustraliapentrufestivalulanualdeartă
Mona,DarkMofo.DecândNitschasositlaHobart,locațiaspectacoluluisău,150.
Actionșirepetițiilepentruacestaaufostunsecretstranspăzit.
AnunțulconformcăruiaNitschvaefectuaointerpretaredeartălaDarkMofo,care
implicăcarcasaunuitaurucisumane,afostcontroversatdelaînceput.Adeclanșat
protestedinparteagrupurilorpentrudrepturileanimalelor,careaucerutșiauangajat
acțiunidirecteîmpotrivamuncii.Întreagaalocareabiletelorafostanulatăînmai,când
Monaaaflatcăactiviștiiachiziționaubiletecuintențiadea"refuzaaccesullaalte
persoanesaudeaperturbaperformanța,încercareadeasabotamunca".PatronulMona,
DavidWalsh,afost,deasemenea,primeșteamenințăricumoartea.
Repartizareabiletelorafostfinalizatădoarcucâtevazileînurmă.Membriipublicului
pentruevenimentauprimitunlocdeîntâlnireșiuntimpșiauspuscăvorfiescortate
într-olocațiesecretă,darnușialtedetalii.
CândneîntâlnimlaHobart,cuoziînaintecaspectacolulsăaibăloc,protesteleși
controverselesunttotcepoatevorbicineva;totușisuntsubinstrucțiunistrictesănu-l
întrebpeNitschdespreasta.
Nitschestebatran,scundșicuoburtafoartemare.Elesteimbracatîntr-ohainădepiele
neagrășioeșarfăneagrăbrodată,barbasagrizonatașiîngroșată,așezatăpebărbieși
îndreptându-sesprepieptulsăularg.Accentulsăuestegreușivocealuiestegravă.
Dininterviulnostrudevineclardelaînceputcăcuvintelevorfioproblemă.Nitsch
vorbeșteengleza,darnuestesuficientpentrutipuriledeîntrebăripecarevreausălepun:
primameaîntrebareestepreaconceptualășitrebuietradusăpentruaînțelegeînmod
corespunzător.Vreausăvorbescdespreîncălcări;vreasăștiemaiîntâicumîlînțeleg.
"Vreausăarătcumuncameatotceeaceeste",spuneel."…nuștiuceesterăusauce
estebun".

9ArtaluiNitschvineîntradițiaacuzațilorvienezi,careauapărutlasfârșitulanilor50și
începutulanilor'60,încontextuluneiEuropepostbelicedistrusedinpunctdevederefizic
șicultural.Nitsch,totuși,estecelmaidurabildintrecolegiisăi.Performanțelesale-
numite"acțiuni"-suntuimitoarepentruutilizarealordecarcasedeanimale,entreneși
unvolummaredesângecamateriale.Spectacolele,careauavutlocînîntreagalume
începândcuanii'60,facapellaritualuripăgâne,jertfedecultșirăstignire.
Întimpceoperelesaleinvocăadeseagroazăînaudiență,esteimportantdereținutcă
acestlucrunuestesingurulsentimentpecareîlinvocă-doar,poate,celmaiușorde
transmisprinfilmșifotografie.Acesteaimplicășimuzică,mirosuriintense,mâncareși
băutură;materialeleutilizatenuincluddoarreziduurianimale,ciroșii,crini,cuburide
zahăr.
Toatăarta,spuneel,"întrerupegranițele".Astatrebuiesăfacăarta.Dardacăînțelegem
artatransgresivăcaoexpunereconștientăaceeaceconvențiilesocialeșiculturale
necesităsauinsistăcăartrebuisăfieascunse,atuncilucrarealuiNitschoiapenucleul
săufoarteliteral,visceral,transformândcorpulîninteriorpentruavedeaceeacenuarfi
înmodnormalvăzut.
Totuși,acestlucru,înmintealuiNitsch,aratădoarceeaceestedejaacolo:expunând
ceeaceștimcăexistă,daralegesăneîntoarcem.Înacestsens,activiștiipentrudrepturile
animalelorșițintairegulăriilorpotaveauntemeicomun:dacăindustriane-aalienatde
sursasubzistențeinoastre-dinrealitateaalimentelorpecarelemâncăm-atuncișine-a
alienatdesimțurile."Vreaudoarsăarătceeste,"spuneNitsch."N-amfostniciodată
interesatsăfacprovocări.Vreausaaratintensitate.Șisăspunem,poateînintensitate
esteunfeldeprovocare,darpentrumineesteîntotdeaunaimportantsăarătămviațași
săsărbătorimviața".
Conceptuldeintensitateesteesențialpentruînțelegereaacțiunilorînseși.Acțiunile
împingperformanțiișiaudiențelespreextremelesentimentului-groază,extaz,bucurie-
prinîmbrățișareaexperiențelorextreme:naștere,orgasm,moarte.Practica"acțiunii"-
performanța,dramatizareadramaticăaacesteia-afostoîncercaredeaseîndreptacătre
oartămaiadevărată,maiimediatășimaicuprinzătoare.Lucrărilerealizateîntimpul
evenimentelor-nunumaiînregistrărilefotografice,cișipânzelesângeroaseșialtele
asemănătoare,caremaitârziusuntexpuse-senumesc"relicve":oreamintirea
intensitățiicareaapărutodată,darfărăînlocuire.
"Vreausă-ifacpeoamenimaiintensi.Incercsaaratoamenilorcumesteposibilsa
traiestiintens",spuneNitsch.
Predarealasimțuri,oferindu-văînîntregimesenzației-aceastaestepreocuparea
principalăaluiNitsch.Înacestsens,pentruel,întrebărilemeleșiinterviulnostrusunt
într-unfelredundante;angajarealaunnivelconceptualsauintelectual,încercareadea
distilaproiectulînteorie-înesență,documentațiasaucriticaînsine-devineinutilă.
Cuvintelenusuntdoaroproblemăîntr-unsenspractic:eșecullorîntăreșteideealucrului
însine.
Nitschafăcutreferireîntrecutlamuncasacapeo"luptăformidabilă-aceeadintre
DionizașiHristos".Elîmiexplicăfaptulcăesteinteresatdetoatereligiile,dar"estede
asemeneaimportantdacăreligiaspunedalaviațăsaunulaviață.Budismul,hinduismul,

10creștinismul-nutoțisuntatâtdefericițicuviața…Îmiplaceviața,îmiplacesăfiuși
îmiplaceprincipiulluiDioniza,pentrucăesteunfoartemaredalaviață".
Fig.3
HermannNitsch:Ishoweverythingthatis…Idon’tknowwhatisbador
good
1.4Jennysaville
Încântatadeposibilitățileinfinitedematerialitateesteticășiformalaacorpului
uman,JennySavilleaimpresionatșisensibillasuprafațășimasadepicturi
monumentale.Temelesuntimpregnatecuabordăridimensionalesculptural,darde
neconceput,abstracte.Înpicturilerecente,eaareînnoitexaminărilefigurativepetermen
lung,reprezentândorganizațiilecareseîmbrățișeazășiseîmpletesc.JennySavillesa
născutîn1970înCambridge,Anglia.B.A.LucrăridelaScoaladeArtăGlasgow,Scoția.
ExpozițiirecentealeMuzeuluideArtăContemporană,Roma(2005);NortonArt
Museum,Florida(2011acălătoritînMuzeuldeArtăModernăOxford,Anglia,2012);
"JennySavilleDesen"MuzeuldeartășiarheologieAshmolean,UniversitateadinOxford,

11MareaBritanie(2015-16);și"Acum:JennySaville",GaleriaNaționalădeArtăScoțiană,
Edinburgh(2018).LucrărileluiSavilleauinclusnumeroasecolecțiipublice,inclusiv
MuzeuldeArtăMetropolitanădinNewYork;WideînLosAngeles;MuzeuldeArtă
Contemporană,SanDiego;șiColecțiaSaatchi,Londra.OperaluiSavilleainclus
BiennalediVenezia2003.SavillelocuiestesilucreazainprezentinOxford.
Fig.4
JENNYSAVILLE
TheMothers,2011
Uleipepanza(270x220cm)
TablourilemonumentalealeluiJennySavilleseaflăîngloriaexpansivității.Jenny
Savilleestepictoruladevăratuluipictor.Eaconstruieștepicturacunodulgreude
sculptură.Nudeleeiexageratearatăcuosinceritateagonizantă,discrepanțadintremodul
încarefemeilesuntperceputeșimodulîncaresesimtînlegăturăcucorpullor.Unul
dintreaspectelecelemaiizbitoarealeopereiluiJennySavilleestefizicitateaeipură.
JennySavillevopseștepieleacutoatăsubtilitateaunuimasajsuedez;violente,dureroase,
vânătăi,rănideoase.

12
Fig.5
JennySaville
Torso2
Uleipepanza
360x294cm
1.5RembrandtHarmenszoonvanRijn
Rembrant(născutla15iulie1606,Leiden,Olanda-amurit4octombrie1669,
Amsterdam),pictorșigravorolandezbaroc,unuldintreceimaimaripovestitoridin
istoriaartei,posedândoabilitateexcepționalădeafaceoameniidiferitelelordispozițiiși
comportamentedramatice.Rembrandteste,deasemenea,cunoscutcaunpictorde
luminășiumbrășicaartistcareafavorizatunrealismfărăcompromisuricarearfacepe
uniicriticisăpretindăcăpreferăurâtulfrumuseții.
MiezulopereiluiRembrandt,totuși,constădin"piesedeistorieistorică,mitologicăși
alegorică,bibliceșiîntr-omăsurămultmaimică",pecarele-apictat,gravatsauschițatîn

13stiloușicernealăsaucretă.Văzutede-alungulîntregiisalecariere,schimbărileînstilul
luiRembrandtsuntremarcabile.Abordareasalacompozițieșilaredarealuidespațiuși
delumină-cumarfimanipulareaconturului,formeișiculoriisale,periași(îndesenele
șigravurilesale)tratarealuideliniișitonuri-suntsupuseuneitreptegraduale(uneori
abrupte)transformare,chiarșiîntr-osingurălucrare.
Fig.6
Rembrandt
BouJupuit
Uniipictorimariși-auplămăditoperăoarecumdetașațidepropriaviață.Darîncepsă
credcăaceiacaresuntconsiderațimaeștriși-audobânditacestsupranumepunându-și
fărâmedesufletpepânză.
AstfelcreddespreVanGoghșitotașaamajunssăcreddespreRembrandt.Picturăde
maisusedinultimaparteaviețiilui,când,dupăscandalulprovocatdeRonduldenoapte,
olandezuls-azbătutînsărăcieșideznădejde,daracontinuatsăfacăceeaceștiașiîi
plăcea:săpicteze.S-apictatpeșineatuncicândnotabilitățilenui-aumaicomandat
portrete,abântuitprinmăcelariișialtemediidubioase,atuncicândcelealepotentaților
i-aufostrefuzate.
CeimpresioneazășiprovoacăunfiorinMacelarie(Boujupuit)estelumina
nepământeanapecarecareodegajacarcasăparțialdescărnatăaanimaluluitranșat,în
contrastcurestulmohorâtaltabloului.Nueînsăluminadătătoaredeviațășisperanța,ci

14unalividă,cadaverica,ceinducesentimentulatotputernicieișiinevitabilitățiimorții.Ce
altcevaarfipututsăsimtăunomcareaavutșiapierdutaproapetotul?
MaipuținacelcevapecareastăziîlnumimpurșisimpluRembrandt.
1.6TheodoreGericault
ThéodoreGéricault,înîntregimeJean-Louis-André-ThéodoreGéricault(născutla
26septembrie1791,Rouen,Franța,amurit26ianuarie1824,Paris),pictorcarea
exercitatoinfluențăsemnificativăasupradezvoltăriiarteiromanticeînFranța.Géricault
afostundandyșiuncălărețpasionatalecăruipicturidramaticereflectăpersonalitateasa
flamboaicășipasională.
Castudent,Géricaultaînvățattradițiilearteisportiveenglezeștidelapictorul
francezCarleVernetșiadezvoltatoinstalațieremarcabilăpentrucapturareamișcării
animalelor.Deasemenea,astăpânitconstrucțiașicompozițiaclasiculuiclasicîncadrul
academicianuluiPierre-Narcissse,baronulGuérin.UnaltstudentalluiGuérin,Eugène
Delacroix,afostprofundinfluențatdeGéricault,găsindînexemplulsăuunpunctmajor
deplecarepentrupropriasaartă.
DupăcesaîntorsînFranța,Géricaultadesenatungrupdelitografiipeteme
militarecaresuntconsiderateprintrecelemaivechicapodoperedinacestmediu.Casade
artăaluiGéricaultesteomarepicturăintitulată"RaftulMeduzei"(1819).Această
lucraredescrieconsecințeleunuinaufragiufrancezcontemporan,alecăruisupraviețuitori
s-auîmbarcatîntr-oplutășiaufostdecimațiprinînfometareînaintedeafisalvațipe
mare.Naufragiulaveaimplicațiipoliticescandaloaseladomiciliu-căpitanul
incompetent,careși-acâștigatpozițiadincauzalegăturilorcuguvernulderestaurare
Bourbon,saluptatpentruasesalvapeelînsușișipeofițeriiderangînalt,lăsândsă
moarărândurileinferioare-șiastfelimaginealuiGéricaultapluteișilocuitoriisăiau
fostîntâmpinațicuostilitatedecătreguvern.Realismulmacabruallucrării,tratarea
incidentuluipluteicatragedieepică-eroicășivirtuozitateadesenuluișiatonurilorsalese
combinăpentruaconferipicturiiomaredemnitateșiotransportacumultpestesimpla
reportajcontemporan.Reprezentareacelormorțișimorți,dezvoltatăîntr-ocompoziție
dramaticășiatentă,aabordatunsubiectcontemporancuopasiuneremarcabilășifără
precedent.

15
Fig.7
TheodoreGericault
PlutaMedusei(1818–1819)
Uleipepanza
491cm×716cm
PlutaMedusei(franceză:LeRadeaudelaMéduse)esteopicturaînuleidin
1818-1819apictoruluișilitografuluiromanticfrancezThéodoreGéricault(1791-1824).
Încheiatcândartistulavea27deani,lucrareaadevenitoicoanăaromantismuluifrancez.
Laosuprafațăde491cm×716cm[16],esteopicturădemărimede-alungulviețiicare
prezintăoclipădelaepuizareaepaveifregateifrancezeMédusefranceză,careafugitîn
largulcoasteiMauritanieideastăzi,la2iulie1816.Ladatade5iulie1816,celpuțin147
deoameniaufostașezațipeoplutăconstruităîngrabă;cuexcepțiacelor15careau
muritîncele13zileînaintedesalvare,iarceicareausupraviețuitausuferitînfometareși
deshidratareșiaupracticatcanibalismul.Evenimentuladevenitunscandalinternațional,
înpartedeoarececauzasaafostatribuităînmaremăsurăincompetențeicăpitanului
francez.
Géricaultaalessăprezinteacestevenimentpentrua-șilansacarieracuomuncăde
mareanvergurăpeunsubiectcareageneratdejauninterespublicmare[2].Evenimentul
lafascinatși,înaintedeaîncepelucrullapicturafinală,aefectuatcercetăriampleșia
produsmulteschițepregătitoare.Elaintervievatdoidintresupraviețuitorișiaconstruit
unmodeldetaliatalplutei.Avizitatspitaleșimorgi,undeputeasăprivească,laprima
vedere,culoareașitexturacarneamorțilorșimorților.Așacumaanticipat,picturasa
doveditafiextremdecontroversatălaprimasaaparițieînSalonuldelaParisdin1819,
atrăgândînmodegallaudașicondamnareapasionată.Cutoateacestea,elși-astabilit

16reputațiainternațională,iarastăziesteconsideratcafiindimportantînistoriatimpuriea
mișcăriiromanticeînpicturafranceză.
DeșiRaftulMeduzeipăstreazăelementealetradițiilorpicturiiistorice,atâtîn
alegereasubiectelor,câtșiînprezentarealordramatică,eareprezintăopauzădela
calmulșiordineașcoliineoclasicepredominante.ActivitatealuiGéricaultaatrasatenția
delaprimasaprezentareșiafostapoiexpusălaLondra.Luvruadobândit-olascurt
timpdupămoarteaartistuluilavârstade32deani.Influențapicturiipoatefivăzutăîn
lucrărileluiEugèneDelacroix,J.M.W.Turner,GustaveCourbetșiÉdouardManet.
Dezamăgitderecepția"TheRaftofMedusa",GéricaultaluattabloulînAngliaîn
1820,undeafostprimitcaunsuccessenzațional.Arămasacolotimpdedoiani,
bucurându-sedeculturaecvinășiproducânduncorpdelitografii,acuareleșiuleiuride
jockeyșicai.LaîntoarcereasaînFranța,prieteniasacuÉtienneGeorget,unpionierîn
studiilepsihiatrice,ainspiratseriadeportretealevictimelornebuniei,fiecarefiind
consideratun"tip"desuferință,inclusivKleptomaniașiDelusionofCommandMilitary.
Accidenteledecălătorierepetateșiinfecțiilecronicetuberculoasei-audistrussănătateași
amuritdupăolungăperioadădesuferință.
1.7ActionismulVienez
Înanii1960și1970,laVienaafostformatăomișcareartisticănumită
AktionismWiener,careapreluatconceptulamericandehappeningșifluxus,
provocându-lprovocator.Prinprezentăridrasticeșiprogreseagresiveale
tabuurilor,mișcareaaîncercatsăilustrezemecanismelerepresiuniideschiseși
(îndeosebi)ascunseasocietățiiburgheze,înacelașitimpurmărindsă
socoteascăsocietatea.Ceeaceafuncționat,maialesprinutilizareasângelui
animal,apropriilorexcrementesauchiaramasturbăriiînpublic.Acestfluxartistic
afostunfluxpurmasculin,fiindreprezentatdeGünterBrus,OttoMuehlsau
HermannNitsch.NouaachizițieecologicădinVienatranspuneconceptuldecorp
camediuartisticîntr-operformanțăde100%orgievegană(cumorcoviînlocde
miei),înființatăînsecolul21deunansambludefemei.
Termenuldeacționismvienezsereferălaoformăviolentă,radicalășiexplicităde
artădeperformanțăcaresadezvoltatîncapitalaaustriacăînanii1960.Compusăîn
principaldinpatrumembri,grupulaorganizatînmodcolaborativ,afilmatșia
fotografiatperformanțegrafice-sauacțiuniașacumle-aunumit.Eiși-aufolositmunca
deafacedeclarațiidespargereatabu-urilor,adeseailegaleșiuneorirespingătoare,
careauexprimatnemulțumireaviolentăfațădeceeaceauvăzutcafiindguvernul
burghezșisocietateapost-celuide-aldoilearăzboimondial,Austria.Actriștiicredeaucă
austrieciisuprimăamintiriledespreatrocitățileinexplicabilecomisedenaziștiînțaralor
șiîncearcăsăforțezepeoamenisăseconfruntecuacestetraumecapabiliprinartalor.
-acționariiaufostfrustrațideceeaceauvăzutcafiindlimiteleșiconvenționalitatea
picturiiabstracte.Înlocdevopseaaufolositmaterialeorganice,cumarfisânge,urină,
lapteșientrails;înlocdepânză,aufolositcorpurigoaleca"site-uri"sau"suprafețe"în
performanțelecontrolatecuatenție.

17-amintiriledeviațăsubnaziștiauavutunimpactpsihologicimensasupramembrilor
grupului.Eiaucrezutcăaustriecii-înspecialvienezii-încearcăsăsuprimerolulpecare
îljucaserăîncrimelecomiseîncadrulregimuluișidoreausă-șifoloseascăpracticile
pentruaforțasocietateasăseconfrunte.
-SigmundFreudafostopiatrădetemeliepentrugrup.LaVienasanăscutpsihanalizași
acționariiaureluatacestlucrusimbolicprinfolosireaperformanțelorlorpentrua-și
exorcipropriileexperiențetraumaticealeceluide-aldoilearăzboimondial.
-grupulerapregătitsăacționezeilegalîncăutareaarteisale:deexemplu,Hermann
Nitschafostarestatșiînchisdemaimulteoripentruîncălcarealegiloraustriecede
indecventaprinmasturbareașipunereaînscenăaunorscenesexualeviolenteîn
spectacolelesale.Prinîmpingereaacțiunilorlordincolodelimitelelegale,acesteaau
cimentatreputațialorcafiindceamaiextremădinartiștiideperformanțădinsecolulal
XX-lea.
Fig.8
HermannNitsch
Schüttbild-1983
uleipepanza

18CapitolulII.
2.1.Analizatemei
TemaprincipalăaserieiesteMoartea,eavaapăreaîndiferitesensurișisimboluricare
devinniștesubteme,temesecundare.Toatesimbolurileregăsitevorreprezentamoartea,
pacea,suferința,saudrumulpropriuspussaucelsimbolicpecareîlparcurgeoriceeste
viudupămoarte.Simboluldrumuluiseregăseșteînsemnificațiatitluluișiîndemersul
realizăriilucrărilorcareesteșielundrum,darcelmaisignifiantestedrumulparcursde
animalelesuferindeprezenteînlucrări,careauavutdrumullorprinviațădarșidrumul
pecareerauprezențiînmomentulaccidentului.
2.2.TemaMorții
Poatemaimultdecâtoricealtsubiect,artiștiiaufostpreocupațidetemămorții,
amenințareamorții,moartea,fugădemoarteșipregătirilepentrumoarte.Importantă
morțiiînculturăegipteanăanticăesteevidentiatăînartefactelepentruinmormantărișiîn
numărulmaredepiramide.ÎnGrecia,interesulanticafostfocalizatpereprezentările
materialealeviețiiîntr-ostareideală,inclusivșiperfecționareafizicăaeroilorsăi
mitologici.Aceastăartăpoatefiasociatăcuunacaresărbătoresteviață,oviatăidealăașa
cumoviseazăpegrecișipoatefiinteleasăcăoculturalănegareafinalitătiimorții.
Privindartăcrestinăcuaccentulpuspemoartecăfigurăcentrală,uniiistoriciaiarteiau
descriscreștinismulcăreprezentânduncultalmorțiifoartedezvoltat.Temelemacabre
auapărutînliteraturăcășiîniconografieaproapeînacelașitimpcuartesmoriendi(artă
deamuri-numedatladouălattetextedatânddin1415și1450careoferăsfaturidespre
protocolulșiprocedurileuneibunemorțișicum"sămoarăbine"Arsmoriendiafost
printreprimelecărtipublicateșiaavutocirculațiepescarălargă,înspecialîn
Germania).
Celemaivechireprezentărialetemelormacabresuntinteresante,deoareceîn
uneledintreelecontinuitateaJudecătiiaDouăsauaindividuluiesteincăvizibilă.De
exemplu,înmareafrescădinCampoSantodinPișă,carepoatefidatatăînjurulanului
1350,întreagăjumătatecereascăsuperioarăreprezintăluptăîngerilorșiademonilor
pentruaobținesufleteledecedatului.Îngeriiridicăceialeșiîncerșidemoniiaruncăpe
păcătosiînIad.Schimbareaconstăînfaptulcăpeparteasuperioarăestedejacunoscută
iconografieaJudecătiideApoi,registrulinferiornuconțineimaginiletradiționaleale
învierii.Înlocullor,ofemeieînvalurilungi,cufrunteaneclintită,pluteștedeasupra
lumii,bătandcupraștiaei,tineretuluneicurțideiubitoricarenuseasteaptășiignorând
impudențăuneicurțiimpresionantedeminuni.Elesteunpersonajciudat,înruditcu
îngerul,pentrucăzboarășicorpulsăuesteantropomorf,darșicubestialitateademonului,
avândaripideliliac=moarteaareunaspectneutru,nuneapăratdiabolic,poatefi
consideratșiundocilexecutoralvoințeidivine,unmesagerblând.
Apare,deasemenea,înJudecatăultimadatăaluiVanEyck,acoperindîntreagă
lumecucorpulei,pemăsurăceomenireaacoperăvenerabilăsăFecioară;cheileinferne
deschisesubpicioarelesalegigantice.Daraiciamuritmoarteauneifemeiviipecareo

19aveaînPișă.ÎnPișă,trupurileumanelovitedepieleseaflăpepămant,cuochiiînchiși,
iarîngeriișidemoniivinsăstrangăsufleteleexpiratedepebuzelelor.
Darmaiexistășialtscenăînafarădemoarteauniversală.Cadavrulpe
jumătatedescompusvadevenitipulcelmaifrecventalreprezentăriimorții:așanumitul
transi-putrezitul.Elaparedejaspre1320peperețiibaziliciiinferioaredelaAssisi,pictat
deundiscipolalluiGiotto:elpoartăocoroanăadesertăciunii,iarsfântulFranciscîl
aratăpeprivitor.Esteprincipalulfigurantaliconografieimacabreîntresecoleleal14-lea
șial16-lea.Putrezitulesteregăsitpegropilemormintelor:înparteadejosa
monumentuluiseaflăgisantulsauputrezitulceîlînlocuiește,iardeasuprapreafericitulîn
Paradis.
Insă,morțiiputredseregăsesccelmaifrecventînilustrațiilecărtilorderugăciune
destinatelaicilorevlavioși,șiînspecialcelecareapărînslujbămorților.Seregăseste
inăuntrușiîncamerămuribundului.Într-ominiaturădinHeuresdeRohan,moarteaintră
încamerăpurtândunsicriupeumerspremarelespaimăabolnavuluiaflatînfațăacestei
avertizărifărăechivoc.
Insă,încărtilederugăciune,moarteapreferăcimiterele;sceneledincimitirdevin
foartefrecvențeșivariate.Deexemplu,înMoarteaCreștinului,ominiaturădinHeures
deRohan,1420,agonizantulnumaiesteînpatulsău,elafosttransportatprintr-o
anticiparesuprarealistălacimitirundeesteculcatpepămantîncare,căîntoatecimitirele,
oaseleșicraniileseamestecăcuiarbă.Elesteîntinspeunlințoliualbastru,frumos
înfrumusețat.Oadouădeosebirefatădeartemoriendiestefaptulcătrupulestegolîn
întregime,fărăniciovadătransparentă,fărăafiincadratăînpânzeturi.
Fig.9.
ThelegendofthegratefulDeaddinBaar,sec.16

20AceastăfrescăsituatăînBaar,Elveția,afostpictatăpeunpereteosoasăînprima
jumătateasecoluluialXVI-lea.În1740,afostrestauratășiputernicmodificată.Cutoate
acestea,LegendadespremoartearecunoscătoareșideajutoraluiBaaresteunuldintre
celemaibuneexemplealeunuigenfoartemacabru.ÎnimaginealuiBaar,unbărbateste
urmăritdeobandădehoți.Intrândîntr-uncimitir,elîngenuncheazășiseroagăpentru
ajutor.Recunoscătorpentrurugăciunilepecareacestomlespuneînmodplăcut,astfel
încâtsufletelelorsăseodihneascăînpace,morțiiseridicășiiesdinmormintepentrual
proteja,uniicucoase,alțiicubețe.Aceastăpovesteaparțineexclusivculturiigermane;
estelargrăspândităînElvețiași,într-omaimicămăsură,înGermania.Legendacelor
morțirecunoscătorișiutilele-aînvățatolecțiedestuldediferitădecelelaltegenuri
macabre.Legendacelortreimorțișiceitreimorți,dansulmorțiișitriumfulmorțiiarată
cătoțioameniitrebuiesămoară;aici,morțiirecunoscătorineamintescsănerugămîn
memoriacelorpecarei-amiubit.Înlocdeafioamenințare,cadavrelefărăcarnedauo
mânăoamenilorcarestrigăînfrică.
Motivul"mortuluirecunoscător"estemaifrecventasociatcufolclorulșiliteratura.
Legendeledespremoarterecunoscătoareseînvârtînjuruladouătemedebază:înprimul,
cinevaîndeplineșteunserviciupentrucinevacareestemort,cumarfiîngrijireadatoriilor
neplătiteșiesterecompensatîntr-unfelprinspiritullor.Înaldoilearând,cinevacareare
nevoiedeajutormergeîntr-uncimitirșiseroagăpentruasistență.Ceimorțiapoise
ridicădinmormintelelorpentruaiajutapeceivii.Primatemădateazădinvremuriledin
VechiulTestamentșiafostpreluatămaitârziuînliteratură.Adouatemăpoatefivăzută
într-ofrescănumităTheLegendoftheGratefulDead(imagineademaisus),pictatăîn
ElvețiadecătreunartistnecunoscutlaînceputulsecoluluialXVI-lea.Searatăcăun
bărbatesteurmăritdeotrupădehoțiîntr-uncimitir,undeîngenuncheazăsăseroage.
Înaintecahoțiisăajungălael,cadavrelemorțilorseridicădinmormintepentrua-iapăra
peomcubețeșicoase,mulțumităderugăciunilecareîivorpermitesăseodihneascăîn
pace.Mesajulpoveștilormortuluirecunoscatorestemultdiferitdecelelaltetemelegate
demoartealearteieuropene.Aceastasepoatedatorafaptuluicăamintiriledespreciumă
s-audiminuatșicămaimulțioameniselasăsăvadăolumeviitoare.Motivul
recunoscătorînartăareamintitcelorviisăsegândeascălaceidragișisă-șiamintească
ceicareauplecat.
Moarteaafostîntotdeaunaunpatronalartelor.Cumaltcevaarputeacunoaște
omenireadespreartelesuperbealeereiegipteneanticearegeluiTutankhamen,dacănu
arfifostpentrucapodoperelesculptateșisculptaterafinate,găsiteînmormântullui?De
asemenea,culturaumanănuarștipreamultedespresculpturatimpuriedinAsiași
podoabeleauritedacănuarfifostpentruartefactelestrălucitoaregăsiteînsălilede
înmormântarealeîmpărațilordinChina.Acesteobiectedeartăsunttraducerisimbolice
alegândiriiumaneșiexperiențedinmileniiletrecuteșioferădoveziconcretedespre
convingerilepredecesorilordespremoarteșidespremodulîncares-auîntristat.
Omenireasaîntorsîntotdeaunalacelemaivechiamintiridincopilărieatuncicândaales
unmemorialpentruuniubit.DupăcumscriavizionarulMarshallMcLuhanînanii1960,
majoritateaoamenilorsemișcăînviitor"privireaprintr-ooglindăretrovizoare"(1997).
Artiștii,pedealtăparte,folosescolungimedeundăaviitorului.Nicioilustrațienu
servestemaibinepentruadocumentacontrastuldecâtcreațiilepictorilorimpresioniști
precumPaulCézanne(1839),ClaudeMonet(1946),BertheMorisot(1841)șiPaul
Renoir(1839),șisculptoriiAugustusSaint-Gaudens1848)șiAugusteRodin(1846).
Deșitoțiaceștiartiștis-aunăscutînepocavictorianătimpurie,compatrioțiiloraupusla

21dispozițiecopiilededimensiunimarialesculpturilorșipicturilorcreateîntimpul
vechiuluiimperiuromânpentrucaselelor,clădirilepubliceșimemoriile,laînceputul
anilor1900.
Estenevoiedeuncataclismpentruaschimbaconceptulpubliculuidenoistilurideviață
potrivite,precumșideartăfunerară.Oastfeldecataclismacăzutasupraconștiinței
occidentaleînurmaPrimuluiRăzboiMondial,cudistrugereaadeseainutilăatineretului
celmaipromițătoralgenerației.Aschimbatviațairevocabilășiaacceptatacceptarea
publicăaunuiWeltanschauung,onouăviziuneasupralumii,descoperindarta
impresionistăcareafostacolotottimpul.Modulîncareoameniiseconfruntăcumoartea
iminentășipierderiledeplângereinductraumacaredistrugegândirea.PoetulWHAuden,
plindedureredemoarteadramaturguluiirlandezWilliamButlerYeats,acomparat
simțulpustiiriicuvremeabrutală:"Eladispărutîntimpuliernii/Pârâulafostînghețat/
iarzăpadaadesfiguratstatuilepublice/mercurulsascufundatîngurazileidemoarte/
Ziuamorțiisaleafostoziîntunecatășirece"(1945,).Artiștiipotdacuvinteșiimagini
ladevastareaoamenilor.Speranțele,temerileșiîntrebărilesuntinvizibilepânăcândpotfi
concretizateîntraducerisimboliceputernice.Conferândofaimepostumăpentru
prietenulșicolegulsău,Audenestecapabilsăvadădincolodedecădereafizicăși
putrefacțiamorțiibiologice:"Pământ,primițiunoaspeteonorat;/WilliamYeatsestepus
săseodihnească;poezie"(Bertman1991).Printransmitereadecătreartiștiîntraduceri
simboliceputernice,realitățileinterioarealeumanitățiipotficomunicateșiînțelese.
2.3HansHolbeincelTanar
Tabloul"Ambasadorii",unportretadoibărbațidevază,estecelebrupentruun
enigmaticobiectalungit,identificatulteriorcuuncraniu.ÎnsăpicturăluiHansHolbein
celTanarinfatiseazazecidealteobiectecusemnificațiemisterioasă.
Tabloul"Ambasadorii",unportretadoibărbațidevază,estecelebrupentruun
enigmaticobiectalungit,identificatulteriorcuuncraniu.ÎnsăpicturăluiHansHolbein
celTanarinfatiseazazecidealteobiectecusemnificațiemisterioasă
Simbolulmortiisiarenasterii
Confundatdeuniicuun"osdesepie",obiectulalungitdelabazătablouluipoate
fiobservatînformăsănormalăcuajutoruluneioglinzispeciale,alcalculatoruluisaual
unei…linguri,maginiledeformateeraulamodăînepocăTudorilor.
Firește,contrastândcubogățiacelordouăpersonaje,craniultransformăpictură
într-un"mementomori".Pedealtăparte,creștiniicredcădupămoarteurmeazăviață
veșnică,iarcrucifixuldincolțulstângsusțineaceastăidee.Răstignireas-apetrecutpe
Golgota("LoculCăpățânii"sau"Craniul").Înuneletablouri,lapicioarelecruciiapare
craniulluiAdam,pecareMântuitorulîlspăla,prinsângeleLui,depăcatuloriginar.

22
Fig.10.
HansHolbeincelTanar
Uleipepanza-1553
2.4.CornelisLelienbergh
Pictorolandez.UneoricunoscutcaCornelisvanLelienbergh.Specialistalviețiide
vânătoareșiapăsărilor;pictorulnostruapictat,deasemenea,fructeșimâncărurișiîncă
câtevahambare.Sespune,deasemenea,căapictatviațadeflori,darniciunadinacestea
nuestecunoscutăastăzi.
Născutîntre1620și1630,loculnașteriișiprofesorulnecunoscut.Lucrărilesale
anterioareamintescdeJanBaptistWeenix,ulterioralepictorilorflamandiJanFytși
PieterBoel.LelienberghestedocumentatînHagaîntre1646și1666,iarînZeelanddin
1666.În1646saalăturatAsociațieiPaintersofSaintLukedinHaga,achitândtaxade
admiterea18GuildersdatoratăpentruunmembrucarenusanăscutlaHaga.Sacăsătorit
laHagaîn1649,toțicopiiiluiaufostbotezațiaici(uniiînbisericaromano-catolică,unii
înprotestantulNieuweKerk).În1656afostco-fondatoralConfreriePicturadinHaga,
careafostoalternativăpentruBreasla.CornelisLelienbergharămaslaHagapânăîn
1666,cândaobținutpostuldefuncționarpublicînZeelanda,încetateaMoerspuy(lângă
granițabelgianăactuală).Adeținutaicicasapotrivită,ceeacearatăcăerafoartebine.

23
Fig.11
CornelisLelienbergh
Twopartridgeshanging,withakingfisher,
woodcockandotherbirdsonastoneledge
Vânatulmortșialteanimaleaufostunmotivcomunînpicturaolandezăși
flamandădinsecolulalXVII-lea.
Semnificațiaalegoricătradiționalăaunorastfeldemotiveeste,desigur,o
reamintireanaturiitranzitoriiaexistențeipământești,ascurteivieți,a"vanității
vanității".Cutoateacestea,pentruartistulnostru,aspectulcelmaiimportantestedea
captavarietateadeculoriînpeneșiînblanădeiepureșipentruaalegetoatenuanțelede
umbrășiton.Elafolositculorirecișireci,cucâtevaaccenteputerniceșiefecte
luminoasedramatice.
2.5.Influentereligioasesiculturale
Expresiaumanăasimbolurilormorțiiesteinfluențatădemediulreligiosșicultural
alvremurilor.VechiulTestamentoferădovezicămarcareagropiloresteotradițieveche,
așacumsespuneînGeneza35:7:"ȘiRachelamuritlanaștere.Iosifaîntemeiatunstâlp
pemormântuleipedrumulspreEfreth".În2001,unarticolilustratînRevistă

24arheologicăbiblică,intitulat"Pietreleînpicioareîndeșert",indicătipulde"stâlp"care
arfipututdistingemormântulluiRachel,creatdetriburilenomadepre-israeliteîn
deșertularidalSinai.Ceimaivechiegiptenisofisticațidinpunctdevedereartisticau
creatmarkeriprofesioniștisculptați,cumarfiexempluluneistelapentruMani-Nakhtuf
șifiu(circa1200î.Hr.),careîncearcăsălegarantezeacestorstrămoșiviațaveșnicăprin
"LăudândLuna,Thoth,steleledincer…"Vechiiromanidinprimulsecol,înAlexandria,
influențațideobiceiurileegiptene,aupictatportretedulcișiprecisealecelorpecareîi
iubeaupeambalajeleîncareerauîngropate.ÎncarteasaistoricăcomprehensivăOrade
moarte(1981),PhilippeArièsaducecititorilaînceputulculturiioccidentaleși
iconografiacucaresuntmaifamiliarizați.Elscrie:"creștiniidinprimelemileniiau
crezutcăsfârșitultimpuluiafostacelaalluiHristosglorificatîntimpceelaînălțatla
cerîntimpceședeapetron…cuuncurcubeuînjurulsău",reamintindu-șiaudiențacu
privirelaacestecuvintefăcuterealeînsculpturileminunaterevelatedinCatedrala
ChartresdinFranța(Ariès1981,p.97).AceeașicredințădevotatăesteilustratăînThe
GoodmanonDeath,obucatădelemndinsecolulalXV-lea,reamintindcredinciosilorcă
nutrebuiesăseteamădenimic.Aceastapresupune,deasemenea,căcredincioșii
neprihănițivorfiînviațiîntimpulceluide-alDouaVenireaDomnuluilor.
Celemaireușitefamiliimedievaleeraupozitive,căsufletelelorvorfiimediat
traduseînmomentulaceluievenimentmiraculos,deoarecepozițialorînviațăgarantaun
ultimlocdeodihnăînlimiteleuneibisericisfinte.Doarpentruaseasiguracăgradullor
afostrecunoscut,eiaureprodusstatutullorimpunător,înregaliadeplină,înportrete
sculptateînalamăpemormintelelor.Desigur,auexistatșialteconceptedespresfințenie.
PuritaniidinAngliașidinAmericaauvăzutmoarteaîntr-adevărcaîntr-adevărun
secerătorsumbru.Religialoreraplinădeavertismentedesprepericoleleiaduluișifoarte
puțindesprebinecuvântărilecerului.Americaniii-aucomandatsculptorilormemoriali
dinLumeaNouăsă-șirecreeze,pepietrelelordemormânt,scheleturiledestricăciune
careseridicădinbâlcilecareîncăîiînspăimântapeatâtdemulțivizitatoriaivechilor
catedralealeMariiBritanii.Ei,deasemenea,le-auînscrispeacelevechiindicatoare
avertismentulînfricoșător:"Moarteaesteodatoriefațădenaturădatorată,pecaream
plătit-oșiașatrebuieșitu".Pentruopopulațiepuțineducată,înacestepietreafost
gravatundicționardeimagini.Imaginileincludsăgețiledescendente(dartsulmorții),un
porumbeldescendent,reprezentândfantomasfântă,unșarpecucoadaîngură,
reprezentândeternitatea,florileruptereprezentândmoarteaunuicopilșiunînger
trumping,opredicțiemaioptimistăaînvieriisufletului.Coexistândcuaceșticonservatori
sumbre,oviziunemaiproastă,protestantădespreviațășimoarteafostportretizatăde
îngeriiîncremenițicarearducecusiguranțăsufletulînceruri.Aceastăconcepțiea
înlocuitînceledinurmăpredecesoriisăiridicațideiad.
Înperioadavictoriană,moarteadeveniseunvizitatorșimaiblând,demonstratde
creațiiledemarmurădeîngeri,maialesfemei,îngeriicareautransportatsufletulîntr-un
paradisdivin.Șiîntrucât,laaceavreme,americaniiaudeciscărepublicaaduplicat
vechileguvernegreceștișiromane,sculptorilorisaordonatsăcopiezeurneleșipâlcile
careaubucuratdemormintelegreco-romanenoudescoperite.Numaicopiimiciau
scăpatdeacestealuziiclasice-erauadeseareprezentațicaniștemieipepietreprețioase
saufiguriplinerotundealecopiilorcaredormeau.Deasemenea,victorieniiauplasat
reproduceridemarmurăaleacestorcopiilatențiînsălilelordeamintire.Practicadea
fotografiacopiiidecedați,adeseacașicumdormeaușiaproapeîntotdeaunaînconjurați
deflori,simbolurireligioaseșijucăriispeciale,estelafeldevechecașifotografiaînsine

25șisugereazăcăfotografiiledeamintireerauimportante,sursevaloroasedeconsolare
pentrufamiliileîndurerate.
2.6Temadrumului
Drumurilereprezintăaproapeîntotdeaunacălătoriavieții.Elepotfideasemenea
văzutecaconectoriși,înlumeapost-apocalipticăaromanuluiluiMcCarthy,capeocale
plinădepericol(aproapetoți"băiețiirăi"canibaliseîntâlnescde-alunguldrumului)și
carepotsaunuconducalamântuire.
Drumuldeschiseste,desigur,unsimbolstandardallibertățiișiauto-descopeririiîn
literaturaamericană(șimitologiaamericanăîngeneral).LuațiînconsiderarefilmulEasy
RidersauromanulluiKerouacPedrumsauliniilededeschiderealepoemuluilui
Whitman"SongoftheOpenRoad":
2.7Simbolulporumbelului
Limbaarteiesteatâtcomplexă,câtșifascinantă.Fiecaretipdeartăconține
trăsături,cumarfianimale,obiectesaupăsări,celemaimultedintreeleavând
semnificațiisimbolicemultiple.Deexemplu,înîntreagaistorie,păsărileatâtreale,câtși
celeimaginate,aucaptivatoamenii.Elesuntopartefamiliarăaviețiidezicuzi,dar
capacitatealordeacântașidealeacoperilediferențiazădetoatecelelaltecreaturi.
Dinastiisiimperiiauadoptatpasarilecasimboluri.Păsărileaparînmiturișilegende,iar
înmultereligiielereprezintăsufletulomenesc.Suntprezentepăsăriîntoateformelede
artă,delapicturiledepeșteratimpuriepaleoliticălapăsărilemoderne-pestetotșitoate
ausemnificațiesimbolică.
Romaniiaucrezutcăzborulșisunetelepăsăriloraufurnizatindiciipentruviitor
sauauindicatvoințazeilor,iarînuneleculturi,păsărilesuntintermediariiîntrelumea
umanășiceaceresc.Înculturaegipteanătimpuriebareprezintăspirituluneipersoane
decedate.Bazaaparecaopasăre,adeseaunșoimsauunșoimcuuncapuman,carese
împrăștieîntreaceastălumeșiurmătoarea.Potrivitcărțiloregiptenealemorților-oserie
detextefunerare-unbuchetdeaurtrebuieplasatpepieptulmumieipentruaseasigura
căbaraseîntoarceîncorp.Varietateapăsărilordinartăestenesfârșită.Delapăunila
porumbei,delabufnitalafenicianullegendar,simbolismulpăsărilorînartăeste
fascinant.
-Porumbelul-simbolalpăcii,Purității,Speranței,Tendințeiși
DuhuluiSfânt
-Pentruchinezi,porumbeiisugereazăviațălungășifidelitatemaritală.
-ÎnJaponiaunporumbelcuosabieesteemblematicalpăcii.
-ÎnBiblie,porumbelulesteunmesagerdivinșisimbolalpăcii.

26PotrivitluiJackTresidder(p.67Dicționarulsimbolurilor),"…importanțauniversalăa
porumbeicasimbolalpăciidatoreazămaipuținnaturiisale(adeseacertătoare)decât
frumusețiieiiconiceșiinfluențeireferințelorbiblice".
ÎntoarcereaPorumbeluluiînArcă(1851)deSirJohnEverettMillais(1829-1896)
esteoscenăimaginarăbazatăpeunpasajdinVechiulTestament.
Millaisaratăcădouăfemeitinerepoartăhaineînstilclerical,poateoreferințălamesajul
desperanțăalpictării.Femeileiubesccudragdragosteaîntreele.
Fig.12.
BunaVestirecuSf.Emidius(1486).PicturaluiCarloCrivelli
PotrivitluiCatherineBugler,scrisăînTheBirdinArt(p.86),Millaisintenționa
inițialsăincludăpeNoe,înconjuratădepăsărișianimale.Millaisintenționa,de
asemenea,săcreezeuncadrudeporumbeicuramuridemăslin,darplanulsăunuafost
niciodatăfinalizat.
Înartacreștină,unporumbelalbsimbolizeazăDuhulSfânt.Doveseleaparîn
imaginilebinelui,cumarfiBunaVestirecuSf.Emidius(1486)deCarloCrivelli(1430/
35-1494).

27Mariaesteîncameraei,dindreaptajos,șivedemporumbelulDuhuluiSfântcare
coboarăprinnorispreea.Altepăsăriplaneazaînapropiereauneicoridoareîncasaopusă.
Unpăun,simbolulcreștinalnemuririișiînvierea,stăpeunbalcondirectdeasupra
camereiMariei.Înapropiereapăunului,unaltporumbelreprezintăpuritateașioaurităîn
cuștiprefigureazăPasiunealuiHristos.
Noeaeliberatunporumbelpentruacăutaterenuscat.Laîntoarcereasa,purtând
ramurademăslin,nevesteleluiNoeaveautendințasăofacă.
Fig.13.
JohnEverettMillais
ÎntoarcereaPorumbeiînArcă,1851.
ImagineaestedetinutadeAshmoleanMusuem

282.8Temacalatoriei
Deseoritemacalatorieiesteasimilataceleiinitiere,darinaceastatemanusunt
incluseacterepetitive,asacumesteincazulceleide-adoua.Pânălaurmăcălătoriaeste
unsimbolaleliberăriideoangoasădefensivă,caceaa"trecerii",careesteuncaracter
adeseoripericulos,specificoricăreicălătoriiinițiatice.Oricescenariuinițiaticincludeo
călătoriesimbolică,alcăreirezultatestetransformareanoviciuluiîntr-uninițiativ,așa
cumsepoatevedeaînceledouăfilmedemaijos,careauinspiratînscriereaacestui
articol:"HectorșiCăutareafericirii"
Structurareasimbolicăseaflălabazaoricăreigândiri,iaraceastăteorieeste
susținutădenumeroaselepreocupărișistudiialelingviștilor,filosofilor,antropologilor,
etnologilor,istoricilorreligiilor.
Infolclorsipovesti,finalulcalatoriilorpaotesiprevestitdemaimultifactori,de
vreme,dediferitesimboluri,deintoarceradindumcareintotdeauneainseamnaghinion.
Daraceastapoatefisiundruminitiatic.Incadrulseriri“ITA”drumurileparcursede
animaleauavutsfarsittragic,chiarcruntpentruei
Temacălătorieitraverseazăliteraturadelaînceputurileeișipanaceuul
contemporan.Povesteaimplicăatâtaventură,câtșicunoaștere.Cunoștințeexterioare
(locurinoișioameni),precumșifamiliaritatea(posibilitateaomuluideaseadaptanoilor
condițiideviață).Înfiecaredintrelucrărilepecareleîntâlnimaceastătemă,călătoriiau
noțiuninoișidobândescdiversesimboluri.ÎnepiculluiGhilgamesm,eroulcălătorește
spreUta-napistimpentruadobândinemurirea,astfelîncâtcălătoriadevinesimbolul
călduriiarzătoareaomuluipentruadepășilimitelefinite,spațialeșitemporaleale
muritorilor.ÎnOdiseealuiHomer,Ulyssesdevinesimbolulpelegrineicaretrebuiesă
depășeascămulteobstacoleînEvulMediu,călătoriaesteomărturieaomuluicare
doreștesă-șicunoascăcalitățilesale(romanecavaleri:Cavaleriimeseirotundedela
RegeleArthurCurtea).Îniluminare,temacălătorieiestefructificatăcapretextpentru
călcareașidiferiteaspectedesatirizarealesocietățiitimpului(J.Swift²Gulliv'stravels
er).Înromantism,călătoriadeaventurădezvăluieposibilitateaÎnliteraturainterbelică,
călătoriareprezintă,cașiînbasmeprobainițiativă.Lasfârșitulcălătoriei,eroulse
maturizează,câștigândexperiențădincauzaobstacolelorpecareletraversează(romanele
luiSadoveanu).

29CapitolulIII.
3.1.MotivațiașiDescriereaProiectului
Motivulpersonalpentruacreeăaceastăserieintitulată“ITA”este
săreprezintpierderilepersoanelorimportantedinviațămea,ideameafață
demoarteoricâtdedramaticarfi,toatelucrurilecareaufostșinuvormaifi,
lucrurilecaresuntimportanteînviațădarpecareleneglijămpânăestemult
preatârziu.Obiectivulestesăreușescsălearătoamenilorsănuîșiîntoarcă
capuloricâtdecruntarficeeacevedem,cisăfacemfață,pentrucă
accidentelesuntlucrurievitabile.Săneoprimdinincostientașisă
deschidemochiilaceaaceseîntâmplăînjur,viațănuesteunlucrufără
sfârșit,șinumeritătrăităcucapulîntors.
Merităsăteopreștidindrumsăîțipuiproblemelepropriideoparte
șisătegândeștișilaalteviețicălaunmomentdatvordispărea,șinudoar
atuncisănedămseamăceampierdut.
Fig.14.
Frgmentdinseria“ITA”
HerțegSzilardAlexander

303.2.StructuraLucrarii
Seriaestealcătuitădinetapeledelucruparcurseîncreerealucrărilor.
Tehnicilepecarele-amfolositsuntcreionulgraficșiaquarella.
Combinareatehnivilor,cromaticălucrăriișiprelucrareasubiectelorcontribuiela
realizareauneiseriivariatedartotușiasemănătoare.
Amalessăfolosescdiferitemodurideliniișidepatăastfelînlucrareaparelinia
modelata.Liniacăelementfundamentaldelimbajalartelorplastice,areunrolfoarte
important.Cuajutorullinieisestructureazăcompoziția,seaccentueazăuneleforme.
Liniilepotfi:verticale,orizontale,oblice,drepte,frânte,lungi,scurte,sinuoase,
spiralate,subțiri,groase,energice,clare,sensibile,difuze,înductcontinuusauîntrerupte,
grupate:paralele,intersectate,suprapse.Toateacestevcatergoriideliniidetermină
expresiiplasticefoartediverse.
Expresivitatealinieiestedeterminatădemișcare,tensiune,ritm,șiareuncaracter
deosebit.CUajutorullinieisuntreprezentateformeșisugerateidei:prinlinieiseexprimă
volumul,spațialitatea,materialitatea,mișcarea,stăriletensionate.
Fig.15.
Fragmentdinseria“ITA”HerțegSzialrd

31
Fig.16.
Lucraredinsera“ITA”
HerțegSzilard
Fig.17,18Fragmentedinseria“ITA”

32-Aquarellaesteceadea1select11douătehnicăpentrurealizareaseriei,eaestela
feldeimportntafolosităcăcreionulgraficșilucrări,eafiindlafeldeînexpresivăși
maleabilacășicreionului,tehnicăpoatevariadelapetelaliniilaintervențiidespălare
dupăcarelucrareaaceastăocăpătaatmosferă,amesteculaquareleidistrusăcreionul
graficpestesentimentuldacelecănusecontopescdouăchiardeșimisepareastaareo
cărelevanțălucrări.Amintervenitcuaquareladupăceaproapeamfinalizatdesenulîn
creionfiindcăstratuldegrafitdepuspehârtiefuncționeazăîncăunstratprotectorși
asupra,absorbțiaapeidureazămultsămultdecâtfără.
Darintervențiiledespălareaufostfăcutemaiatâtcreionpestecâtșiaquarela.
Fig.19.
Lucraredinseria“ITA”
HertegSzilard

33
Fig.20.
Fragmentdinlucrarea“ITA”
HertegSzilard

34Concluzie
Seriacutitlul“ITA”esteocontemplareasupramorții,eaarecăscopsăpunăprivitorul
săgândeascădesprelucrurilecelemaiimportantedinviațășisănuuiteniciodatăcare
estesfârșitulfiecăreiființe“moartea”.
Aceastălucraredoreșteafiocriticăadusăsocietătii,careesteinconstientădelucrurile
dinjurullor,sauchiarnuîșidauseamăsaunuvorsăvadăceseintamplăînlumea
inconjurătoare,uneoriestemaiușordedigeratdacănuconștientizeziunelelucruri.
Aceastelucrăriîncearcăsătransmităconcretlucruriledinviațădezicuzialnuei
persoanesauaanimalelornebăgateînseamă.Săatragăatențiasperprivitorulînsușișisă
concretizezelucruriledespreviațășimoartereferitoarelaeiînșișinudoarlalumea
înconjurătoare.Ideeaserieiestesăaratelucrurilerealedinviațădezicuzi,adevăratele
lucruridinviațăcarenutrebuieinconstientizate.
Esteoseriedelucrărideartăplasticăvizualădetipdesenșipicturăpehârtie
clasică,bazatpegândireșisentimente.Titluseaflăînlegăturăstansacuproiectulfiindcă
sereferălatoatedrumurileparcursedecătreunindivid

35Bibliografie
ErnstHansGombric)ISTORIAARTEI(„TheStoryofArt”,1950)
Jason’sHistoryofart
Hermannieche
https://www.vice.com/en_us/article/mv9v88/hermann-nitsch-595-v17n11
https://www.theguardian.com/culture/2017/jun/17/hermann-nitsch-i-show-everything-tha
t-is-i-dont-know-what-is-bad-or-good
http://www.artnews.com/2015/09/23/seeing-red-hermann-nitsch-on-his-violent-paintings
-at-marc-strau
s/
JennySaville
https://www.gagosian.com/artists/jenny-saville
https://www.saatchigallery.com/artists/jenny_saville.htm
Rembrandt
https://www.britannica.com/biography/Rembrandt-van-Rijn
https://iulianfira.wordpress.com/tag/bou-jupuit/
TheodoreGericault
https://www.britannica.com/biography/Theodore-Gericault
ActionismulVienez
https://vdocuments.site/actionismul-vienez.html
http://www.theartstory.org/movement-viennese-actionism.htm
https://www.notey.com/blogs/viennese-actionism
http://www.deathreference.com/Vi-Z/Visual-Arts.html
LeienberghCornelis
http://decodedarts.com/language-art-peacocks-doves-owls-legendary-phoenix-birds-sym
bolise/2506

36http://www.jeanmoust.com/categories/still-lifes-and-animal-scenes/lelienbergh-cornelis-
2017/item-1198085

37ListadeIlustratii
Fig.1.pag.7.FrancisBacon,SurroundedbySidesofBeef
Uleipepanza129.9cmx121.9cm,Neinramat,Institutuldearta
dinChicago
Fig.2.pag.8PerformanceHermannNitsch
Fig.3.pag.11PicturaHermannNitsch
Fig.4.pag.12JENNYSAVILLE,TheMothers,2011,Uleipepanza
(270x220cm)
Fig.5.pag.13JennySaville,Torso2,Uleipepanza,360x294cm
Fig.6.pag.14Rembrandt,BouJupuit
Fig.7.pag16TheodoreGericault,PlutaMedusei(1818–1819),Ulei
pepanza,491cm×716cm
Fig.8.pag18HermannNitsch,Schüttbild-1983uleipepanza
Fig.9.pag20ThelegendofthegratefulDeaddinBaar,sec.16
Fig.10.pag23HansHolbeincelTanarUleipepanza-1553
Fig.11.pag24CornelisLelienbergh,Twopartridges
hanging,withakingfisher,woodcockandotherbirdsonastone
ledge
Fig.12.pag27BunaVestirecuSf.Emidius(1486).PicturaluiCarloCrivelli
Fig.13.pag28JohnEverettMillais,ÎntoarcereaPorumbeiînArcă,
1851.ImagineaestedetinutadeAshmoleanMusuem
Fig.14.pag30Frgmentdinseria“ITA”,HerțegSzilardAlexander
Fig.15.pag31Frgmentdinseria“ITA”,HerțegSzilardAlexander
Fig.16.pag32Lucraredinsera“ITA”,HerțegSzilard

38Fig.17.pag32Fragmentdinseria“ITA”HerțegSzilard
Fig.18.pag32Fragmentedinseria“ITA”HerțegSzilard
Fig.19.pag33Lucraredinseria“ITA”,HerțegSzilard
Fig.20.pag34Fragmentedinseria“ITA”HerțegSzilard