,, METODE DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA – ÎNVĂȚAREA – EVALUAREA CONTABILITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL” COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: CONF. UNIV. ȚEGLEDI… [626661]

1

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEȘTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO – ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

,, METODE DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA – ÎNVĂȚAREA –
EVALUAREA CONTABILITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL”

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF. UNIV. ȚEGLEDI MONICA
AUTOR:

POPESCU(RĂDULESCU)MARIA
LICEUL TEHNOLOGIC ,,CIORANII DE JOS ” – CIORANI –
PRAHOVA

2018

2
CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………………………… pg.4
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………. pg.7
1 CAPITOLUL 1 Strategii metodico -didactice aplicabile în predarea –învățarea – evaluarea
contabilității………………………………………………………………………………………….. ………………………………….

pg.10
1.1. Delimitări conceptuale: metodă didactică, procedeu didactic, metodologie didactică……… ……… pg10
1.1.1 Funcțiile metodelor de învățământ ………………………………………………………………………… pg12
1.1.2. Mijloace de învățământ folosite în procesul de predare -învățare ………………………………………… pg15
1.1.3. Importanța metodelor și tehnicilor interactive de grup ………………………………………………………………….. pg.16
1.1.4. Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învățare …………………………. pg.20
1.2. Metode didactice utilizate în predarea – învățarea – evalua rea contabilității……………………… pg.21
1.2.1. Exercitiul didactic……………………………………………………………………………………………. ……………………….. pg.21
1.2.2. Conversația didacticã …………………………………………………………………………………………………………….. ….. pg.21
1.2.2.1 Conversaṭia euristicã’’ (Exemplificare )…………………………………………… ……………….. ………………………… pg.22
1.2. 3 Demonstrația didactică …………………………………………………………………………………………………………….. … pg.23
1.3 Metodele de participare activă ……………………………………………………………………. …………………………… pg.23
1.3.1 Metoda Studiului De Caz …………………………………………………………………………………………………………….. pg.24
1.3.1.1 Studiul De Caz -(Exemplificare )…………………………………………… ……………………………………… pg.25
1.3.2 Metoda problematizării…………………………………………………………………………… ………………………………….. pg.26
1.3.3. Metoda Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat……………………………… ………………………………… pg.27
1.3.3.1 Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat’’(Ex emplificare .)……………………………. …………………………………………… pg.28
1.3.4. Metoda simulării didactice ………………………………………………………………………………….. pg.32
1.3.5 Metoda Phillips 6 -6……………………………………………………………………………………….. pg.33
1.3.5.1 Phillips 6 -6’’-(Exemplificare )…………………………………… ………………………………………………… pg.36
1.3.6. Metoda Cubul …………………………………………………………………………………………………………….. …………….. pg.37
1.3.6.1 Exemplu de activitate de învățare prin aplicarea metodei, – ,, Cubul ’’ ……………………………………………… pg.38
1.3.7. Instruirea asistată de calculator(I.A.C.)……………………………………………… …………………… pg.40
1.3.7.1 Programarea combinată’(Ex emplificare)…………………………………………………………. …………………………… pg.41
1.4. Evaluarea componentă fundamentală a procesului de învățământ …………………… …………. pg.42
1.4.1 Obiectivele de evaluare…………………………………………………………… ……………………… pg.43
1.4.2. Semnificația și rolul evaluării ………………………………………………………………………… pg.45
1.5. Funcțiile evaluării… …………………………………………………………………………………… pg.46
1.5.1 Tipologia itemilor ……………………………………………………………………………………… …. pg.46
2. CAPITOLUL 2. Proiectarea – predarea – învățarea” disciplinei contabilitate…………….. ……………… pg.47
2.1 Strategii de predare – învățare a lecțiilor de contabilitate ……………………………… ……………. pg.47
2.2 Proiectarea didactică a lecțiilor de contabilitate …………………………………………………………………………. pg.47
2.2.1 Proiectarea didacticã a unitatii de invãṭare…………………………………………………………………….. …………….. pg.49
2.2.2 Proiectul didactic………………………………………………………………………………………….. pg.51
2.3 Variante de redactare a proiectelor de activitate didactic ã…………………………… ……………… pg.52
2.3.1 Redactare proiect de activitate didactic ã –varianta lec ṭiei:transmitere/insu șire de cunoștințe…………. …… pg.55
2.3.2 Redactare proiect de activitate didactic ã –variant lecṭiei :formare de priceperi si deprinderi……… … pg.56
2.3.3 Redactare proiect de activitate didactic ã –varianta lec ṭiei: fixare si sistematizare……… …………….. pg.58
3. CAPITOLUL 3 . Activitatea de evaluare în cadrul disciplinei contabilitate …………… ……………………. pg.59
3.1 Aspecte conceptuale. Evaluarea de sistem și evaluarea de proces…………………………………… pg.59
3.1.1 Strategia de evaluare……………………… …………………………………………………………….. pg.59

3

3.1.2 Tipuri de evaluare………………………………………… ……………………………………………….. pg.61
3.2 Metode și procedee de evaluare și autoevaluare utilizate în funcție de specificul disciplinei
contabilitate……………………………………………………… ………………………………………..
pg.66
3.2.1 Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate …………………………………… pg.66
3.2.1.1. Evaluarea obiectivului opera ṭional(exemplific ãri)………………………………… ……………………………. pg.69
3.3 Evaluarea, autoevaluarea și urmărirea progresului școlar …………………………………………………………… pg.76
3.3.1 Elaborare test (evaluare inițială, formativă, sumativă)…………………………… ……………………… pg.78
3.3.2 Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la discipl ina contabilitate……….. ……………………………………… pg.98
3.4. Analiza unui proces de evaluare…………………………………… …………………………………… pg.99
3.4.1 Planul de evaluare pentru discipline economice ………………………… ………………………………… pg.100
3.4.2 Calitățile instrumentelor de testare (validitate, fidelitate, obiectivitate, aplicabilitate )……………………. pg.101
3.4. 2.1 Etape în proiectarea și elaborarea testelor ……………………………………………………………………….. pg.102
3.4.3 Elaborarea ,,Planului de evaluare’’ în cadrul orelor de cont abilitate …………………………………….. pg.102
3.4.4 Proiectarea ,,Matricei De Specificații ’’……………………………………………………………… ……. pg.104
3.4.4.1 Prezentarea administrării instrumentului de evaluare (exemplificare -test de evaluare sumativă) ………….. pg.106
3.4.4.2. Analiza aplicării baremului de corectare și notare ………………………………………………………………………….. pg.107
3.4.4.3 Exemplificare -test progresiv calsa a X -a si test sumativ clasa aXI -)a………………. …………… ………………….. pg.108
3.5 ,,Plan de activitate remedială ’’ la modulul contabilitate ……………………………………………… pg.113
3.5.1. Elaborare: ,,Plan Remedial’ la modulul contabilitate ……………………………… ……………………………. pg.115
3.5.1. 1. Analiza ,,Planului Remedial’’ la modulul contabilitate………………………………… ………………………. pg.117
3.5.1. 2 Instrumente Complementare/Alternative/Moderne De Evaluare ………………………………………………. pg.118
3.6 Analiza rezultatelor testariolr initiale la discipline economice in anul ……………………………….. pg.124
3.6.1 Reprezentare grafica cu ponderea notelor la testele initiale la modulul contabilitate ……………………. pg.131
3.6.2 Concuzii finale in aprecierea rezultatelor scolare ale testelor …………………………………………………………… pg.134
3.6.3. CONCLUZII…………………………………………………………………………………… ………… pg.137
3.6.4. BIBLIOGRAFIE………………………………………………… ……………………………………….. pg.139
3.6.5. ANEXE …………………………………………………………………………………………………….. pg.142

4

ARGUMENT
Pentru asigurarea premiselor integrării profesionale a absolvenților pe piața
muncii, cât și pentru formarea profesională continuă, este nevoie de flexibilitate și
adaptare la tipurile de competențe identificate ca fiind necesare în prezent și mai ales în
viitor pe o piața a muncii aflată în continuă schimbare și adaptare la cerințele impuse de
dezvoltarea economică.
Adaptarea la cererea pieței și necesitatea formării profesionale la nivel european
au reprezentat motivele esențiale pentru mine să realizez o analiză complexă, care să
evidențieze rolul metodelor aplicate in contabilitate în creșterea eficienței la clas ã sã
imbin metodele tradi ṭionale cu cele moderne pun ãnd accent pe metoda studiului de caz
in cadrul ,, evalu ãrii competen ṭelor profesionale nivel,’’4 la cls.aXII -aA,,Tehnician in
activit ãti economice’’ corelat cu rolul profesorului în formarea profesională pe pia ṭa
muncii a viitorilor angajați la agen ṭi economici din ṭarã sau str ãinãtate. Capitalul uman
este cel mai important ca resursă in noua societate informațională .
Resurs a uman ã este singur a resursã capabil ã să producă și să reproducă toate
celelalte resurse aflate la dispoziția unei societ ãṭi .
Era digital ã schimb ã continu provoc ãrile pe care le avem de indeplinit in acest
domeniu. Profesia contabil ã joacã un rol important in dezvoltarea profesioni știlor cu
abilit ãti, cuno știnte si tiparul de g ãndire necesare pentru a avea abilitatea de a face lucrul
corect.
O companie se va indrepta mai usor spre un contabil profesionist despre care se știe cã are
o etic ã solid ã. Profesionalismul și etica acestuia din urm ã reprezint ã, așadar, un element
cheie in construirea unor rela ṭii de incredere cu par ṭile implicate .
Analiza financiară, având la bază documentele contabile de sinteză , evidențiază
performanța întreprinderii în termeni de rentabilitate și risc , performanța cu care s -a
încheiat exercițiul anterior și cu care va începe un altul .
Pentru îndeplinirea acestor cerințe este necesar in inv ãṭamantul modern s ã
promoveze o activitate centrată pe elev, care să formeze la el deprinderi intelectuale
necesare învățării continue „a învăța cum să înveți ”.
Tema lucrării mi -a permis să realizez o analiză complexă, care să evidențieze rolul
metodelor aplicate in conta bilitate în creșterea eficienței la clasa corelat cu studiul

5
individual al elevului si abordarea de catre profesor a metodelor formative si lucru
diferenṭiat pentru fiiecare elev .
Plecând de la particularitățile elevilor de liceu la clasele aIX -a,aXa,a ,XI-a si a XII -a
unde mi -am desfășurat activitatea didactică și obiectivele generale ale nivelului de
calificare 4, „Tehnician în activități economice” am elaborat o strategie didactică centrată
pe elev, care să asigure participarea conștientă a acestuia la procesul de instruire și
autoinstruire, la formarea propriei personalități, a unor abilități legate de identificarea celor
mai bune surse de finanțare pentru desfășurarea activității,utilizarea bilanțului contabil
pentru informarea, analiza și previzion area activităților prin calculul principalilor indicatori
economico -financiari.
In acest sens in ultimul an de studiu elevii clasei a XII –a profil servicii ,specializarea ,,
,,Tehnician în activități economice ‚intocmesc proiect ce -i , ajută la formar ea
capacității de folosire a informațiilor de către viitorii absolvenți pentru avansarea lor la
un alt nivel de cunoștințe, mai ridicat, care să le ofere noi oportunități și care să le deschidă
calea spre un viitor strălucit într -o carieră de succes. D e asemenea , ajută la dobândirea
unui ansamblu coordonat de cunoștințe necesare perceperii corecte a problemelor
economiei de piață. Informarea în problemele economice, are rolul de a pregăti procese
de cunoaștere, pentru absolvenții acestui segment al programului de educație.
Prin realizarea proiectului, elevul, dar nu numai el, poate să contribuie la modelarea
însușirilor specifice calității intelectuale, morale, sociale și dinamice ale altor elevi, viitori
cetățeni competenți și dinamici, p otențiali factori de progres și prosperitate ai societății.
Lucrarea de față prezintă sinteza investigaților făcute de mine cu privire la:
 strategii metodico -didactice aplicabile în predarea –învățarea – evaluarea
contabilității ,prezentate in capitolul 1; constă în alegerea și aplicarea optimă a unor
strategii didactice adecvate, necesare instruirii elevilor în scopul adaptării lor la noile
cerințe ale economiei de piață. Însușirea acelor competențe care să dezvolte în rândul
elevilor înaltul profesiona lism, inițiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace într –
un mediu economic dinamic și concurențial.
 proiectarea – predarea – învățarea” disciplinei contabilitate avantaje si limite
prezentate in capitolul. 2; prez entatã prin proiectarea didactica a unit ãṭii de inv ãṭare la
modulul contabilitate , proiectarea curriculumului de dezvoltare locala/ C.D.L( vezi anexa
nr.1) , variante de redactare a proiectelor de activitate didactic ã pentru orele de
contabilitate;activitatea de evaluare în c adrul disciplinei contabilitate .

6
Atfel , în lucrare mai exact în capitolul 3 , am acordat evaluării o atenție deosebită , iar
probele de evaluare corespund cu cele prevăzute în Standardul de Pregătire
Profesională.In acest sens am prezentat rolul esențial al evaluatorului in calitatea
evalu ãrii si am elaborat mai multe teste pentru disciplina contabilitate ,am analizat
procesul de evaluare ,am eleborat ,, Matricea De Specifica ṭii ’’și am intocmit ,,Planul de
Activitate Remedialã’’ . Totodat ã am re alizat corelarea probei de evaluare cu tipul probelor
de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională .pentru fiecare competență.
O atenție specială a fost acordată experimentului didactic.In accest sens c ercetara s -a
desfa șurat astfel :
Pentru grupul experimental respectiv la clasa .a XI -aA , profil servicii -domeniul
tehnician in activit ãti economice am aplicat testul docimologic initial, la modulul ,,
Contabilitatea evenimentelor si tranzac ṭiilor‘‘pentru identificarea nivelului cuno știnṭelor și
competen ṭelor elevilor, se continu ã aplicarea metodelor activ – participative in actul
predãrii ,lucrul pe echipe iar la sfar șitul capitolului ,, Contabilitatea Capitalului’’ am
aplicat testul final pentru m ãsurarea nivelului de cuno știnṭe ,priceperi si deprinderi insu șite
prin aplicarea metodelor moderne respectiv ,participative.Datorit ã faptului c ã nu exist ã
doua clase a XIa -care s ã studieze modulul contabilit ate atãt in liceul nostru, grupul de
control este alc ãtuit din restul clase lor, respectiv clasele .a IX-a,aX-a,aXII -a ,ce studiaz ã
accest modul dar se situeaz ã in ani de studiu diferit .
In acest sens aplic test ul iniṭial și final pentru toate clasele r ãmase care studiaz ã discipline
economice respectiv, contabilitate. In continuare analizez testul ini ṭial la grupul
experimental voi compara rezultatele evalu ãrii cu obiectivele propuse ,voi elebora Planul
De Activitate Remedialã.
In cadrul evalu ãrii competen ṭelor profesionale ,, Nivel 4 “la cls.aXII -Aa cu specializarea
,,Tehnician in activitatii economice’’ pentru realizar era proiectului pun accentul pe
construc ṭia respectiv structura con ṭinutului minimal al proiectul ui , criteriile de evaluare
in vederea ob ṭinerii calificativului respectiv completez ,fișa de monitorizare și evaluare a
activității elevului’’in cadrul efectuarii stagiului de practica comasata la agentul
economic .
Pentru ca demersul profesorului si elevilor să aibă rezultat pozitiv a fost necesar sa
adaptatez strategii de acțiune adecvate obiectivelor propuse cu v ãrsta elevului .

7
INTRODUCERE

,,Nu există metode bune sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate’’.
(I. Cerghit);
Învățământul modern pune accent, din ce în ce mai mult, pe activizarea procesului
didactic, plasând elevul în centrul preocupărilor profesorului. Explozia de metode
moderne oferă cadrului didactic din zi ua de astăzi o multitudine de abordări active,
adaptate la cerințele educaționale ale secolului XXI. Mai mult, în contextul integrării în
Uniunea Europeană și creșterii mobilității elevilor/studenților și a angajaților pe piața
muncii, aceste metode își do vedesc necesitatea și eficiența, privite sub aspectul gradului de
integrare în societate a absolvenților de diferite forme de învățământ.
Profesorul trebuie să încerce necontenit să își perfecționeze metodele didactice
folosite, să le adapteze la particul aritățile și cerințele fiecărei clase și să găsească noi
forme de predare -învățare -evaluare astfel încât elevul să conștientizeze rolul educației în
viața sa. Totodată, presiunea care se exercită asupra profesorului și a modului în care
folosește metodele didactice rezidă și din concurența acerbă pe care o fac diferite posturi
de televiziune sau de mirifica, dar primejd ioasa lume a internetului, acestea fiind de multe
ori sursele principale ale dezintersului manifestat de către populația școlară vizavi de
această instituție în ultima perioadă. Coroborat cu faptul că societatea modernă pune un
accent din ce în ce mai mare pe partea pecuniară, pe caștiguri rapide în detrime ntul unei
pregătiri temeinice, iar sintagma “ ai carte, ai parte ” se dovedește lipsită de suport real,
școala devine o ’’scenă” în care “actorii” implicați sunt sortiți eșecului dacă nu se găsesc
metode eficiente de modernizare a ei.
Putem remarca totodată ca modul în care sunt folosite metodele didactice fac, de
multe ori, diferența dintre un profesor bun și unul mai puțin bun. De multe ori se uită faptul
că îți place ce înțelegi, iar dezinteresul față de o disciplină rezultă din incapacitatea
elevului de a înțelege noțiunile predate, da a opera cu acestea. Rolul pro fesorului, în acest
context, este să găsească calea spre inima și creierul fiecărui copil, astfel încât să -l facă să -i
îndrăgească materia, să participe activ la lecții și să valorifice în viața reală noțiunile
învățate la școală.
Didactica modernă pune a ccent pe formarea de capacități , lăsând în urmă
obiectivele, dat fiind faptul că lumea este într -o continuă mișcare, iar ceea ce contează pe
piața muncii este ce știi să faci cu ce ai învățat , nu doar să reproduci mecanic anumite

8
noțiuni asimilate. Din pac ate, din motive care țin în mare sau în mică măsură de școală,
legãtura dintre teorie și practică este rareori realizată în mod real, iar elevul trăiește
sentimentul că învață fără motiv, niște noțiuni inutile, pe care nu le va folosi niciodată. În
același timp tehnica modernă acaparează foarte mult tineretul zilelor noastre și cum viteza
informațiilor este atât de mare se omite, de către mulți profesori, aspectul reactualizării,
adaptării cunoștințelor la descoperirile actuale. Introducerea tehnologiei mod erne este
foarte utilă pentru un act didactic de calitate și se preconizează că în viitor lecțiile vor avea
un grad de complexitate atât de ridicat din acest punct de vedere încât rolul profesorul va fi
mult diminuat, fiind axat preponderant pe partea me todică a lecției.
Metodele didactice sunt bine utilizate dacă profesorul dovedește preocupare în
sensul găsirii celei mai eficiente căi de a face subiectul lecției accesibil pentru elev. În
acest sens utilizarea fișelor de lucru în clasă sunt menite să ve rifice eficiența metodei
folosite și este necesar, totodată, ca profesorul să constate permanent progresul sau
regresul școlar al elevului și să manifeste preocupari în sensul găsirii de soluții pentru
problemele apărute.
Este important să subliniem și fa ptul că fiecare disciplină are specificitatea sa și că
anumite metode se pretează mai mult aplicării la unele materii decât la altele. În acest caz
este necesar ca profesorul să dea dovadă de creativitate în găsirea celor mai potrivite
metode de predare -învățare -evaluare , elevul zilelor noastre trebuind să fie permanent
“provocat ”, să i se trezeasacă interesul pentru noțiunile predate. Legatura dintre teorie și
realitatea din afara școlii nu trebuie să fie întotdeauna una formală, de multe ori metodele
inedite, precum ținerea unei lecții în curtea școlii, având rezultate superioare celor
clasice. Elevul trebuie să fie surprins permanent, să fie provocat în a descoperi necontenit
lucruri noi, să înțeleagă necesitatea perfecționării continue și importanța deți nerii a cât mai
multor competențe necesare întegrării cu succes în societatea contemporană.
Consider că nu există metode moderne și metode depășite, așa cum cred că
utilizarea unei singure metode în procesul didactic este ineficientă și conduce la eșecul
acestuia. Combinarea metodelor didactice are rolul de a face din actul didactic unul
atractiv pentru elev, valorificând la maximum resusele ambelor părți implicate (profesor și
elevi).
Orice metodă didactică poate avea, note și caracteristici, care îi vor da posibilitatea să se
încorporeze pe parcurs, în clasele de metode existente.
Nici o metodă, nu există în stare pură, ci sub aspectul unor variante și stări diferite.
Cel mai des metodele acționează împreună , Ele apar și se concretizează în variante

9
meto dologice compozite, prin eliminarea continuă a unor trăsături, și prin evidențierea
uneia sau mai multor metode.Sunt o serie de metode de bază, din care rezultă combinații
de metode și procedee perfecte.

10
CAPITOLUL 1

STRATEGII METODICO -DIDACTICE APLICABILE ÎN
PREDAREA –ÎNVĂȚAREA – EVALUAREA
CONTABILITĂȚII –
1.1.Delimitări conceptuale: metodă didactică, procedeu didactic,
metodologie didactică
Metoda (didactică ) – în accepțiunea cea mai largă reprezintă "un mod de a proceda,
care tinde sa plaseze elevul într -o situație de învățare mai mult sau mai puțin dirijată
mergându -se până la una similara aceleia de cercetare științifică, de urmărire și
descoperire a adevă rului și de raportare a lui la aspectele practice ale vieții" 1
Metodele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă
relație cu mijloacele de învățământ și cu modalitățile de grupare a elevilor. De aceea,
opțiunea pentru o a numită strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de
învățământ specifice2.Clasificarea metodelor se poate realiza în funcție de diferite
criterii (vezi anexa nr. 2 )Clasificarea metodelor dupa,I. Cerghit ) .
Caracteristici ale metodelor didactice:
 sunt demersuri teoretico -acṭionale executive de predare – învatare care asigur ã
derularea si finalizarea eficient ã a procesului instructiv – educativ ;
 sunt in acela și timp demersuri investigative (de cunoa ștere știinṭificã), de
documentare si experimental -aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei și
practicii pedagogice ;
 cuprind și dinamizeaz ã elemente pedagogice teoretice ;
 se elaboreaz ã și implementeaz ã corelat cu:
 gradul si profilul înv ãṭãmântului ;
 cu specificul disciplinei de înv ãṭãmânt ;
 cu natura și specificul activit ãṭilor didactice ;
 cu nivelul de preg ãatire al celor care învat ã;

1 I. Cerghit ,1976, p.11)
2 Suport de curs in cadrul,,formarea continu ã a profesorilor de matematic ã și știinṭe economice in societatea
cunoa șterii’ p ,68

11
 se elaboreaz ã si se aplic ã în strâns ã legatur ã cu celelalte componente ale
procesului de înv ãṭãmânt;
 se elaboreaz ã și se aplic ã în funcṭie de partic ularit ãṭile de vârsta și individuale ale
agenṭilor actului pedagogic;
 contribuie la realizarea obiectivelor didactice;
 au caracter dinamic (elimina "uzurile morale" si adopta noul, sunt deschise
perfecṭionãrilor);
 contribuie la realizarea eficient ã a predarii -învãṭãrii(unele servesc în mai mare
masur ã muncii profesorului , în predare; altele servesc mai ales elevului,
învatarii);
 sunt eficiente dac ã profesorul le combin ã și folosește adecvat si creator.
B.Avantajele metodelor active:
 dezvoltă gândirea critică;
 este coparticipant la propria formare;
 angajează intens toate forțele psihice de cunoaștere;
 asigură elevului condiții optime de a se afirma individual și în echipă;
 transform ă elevul din obiect în subiect al învățării;
 dezvoltă motivația pentru învățare;
 permite evaluarea propriei activități.
Exemple de metode moderne de învățare care pot fi utilizate în activitatea didactică:
Știu/vreau să știu/am învățat; Metoda Jigsaw (Mozaicul); Jurnalul cu dublă intrare;
Cafeneaua; Turul gal eriei; : Cubul ;Metoda diagramelor Venn;Brainstorming ,etc.
Metodologia didactică3 –,, reprezintă combinația metodelor prin care se realizează efectiv
actul educativ; dată fiind complexitatea procesului, practic el presupune, cu fiecare
secvență a lui, derularea unei metodologii în cadrul căreia una sau alta dintre metodele
didactice poate fi dominantă; termenul de "metodologie" semnifică și "teoria care sud iează
între ele aceste metode, o anumită concepție pedagogică, proprie epocii și școlii" .
Procedeul didactic – reprezintă un "detaliu", o particularizare sau o componentă a
metodei; un ansamblu organizat de procedee desemnează o metodă; altfel spus,

3 I.Cerghit,1982p,11

12
"procedeele didactice sunt practici (soluții didactice practice) însoțite după caz, de tehnici
și mijloace didactice, pentru realizarea metodelor didactice" (I. Bontaș, 1994). Spre
exemplu: î n cadrul metodei descoperirii, procedeele subsumate pot fi: inducția, deducția
sau analogia (și atunci, vorbim de descoperire prin inducție, descoperire prin deducție sau
descoperire prin analogie). Relația metoda -procedeu este una dinamică în sensul că, î n
anumite contexte pedagogice metoda poate deveni ea însăși un procedeu în cadrul altei
metode după cum un procedeu poate deveni metodă. Demonstrația, spre exemplu, poate fi
procedeu în cadrul metodei explicației (sau prelegerii, dezbaterii), dar poate fi și metodă în
sine în cazul unor demonstrații pe viu. Ședințele demonstrative folosesc predominant
metoda demonstrației4.
1.1.1.Funcțiile metodelor de învățământ
Functii ale metodelor de invatamant:
 cognitiv ã – de dirijare a cunoa șterii in scopul insu șirii unor cuno știnṭe;
 normativ ã – aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea
profesorul și cum s ãa inveṭe elevul;
 motivational ã-de stimulare a interesului cognitiv, de sus ṭinere a procesului
de invaṭare;
 formativ -educativ -compensatorie – de exersare, antrenare și dezvoltare a
proceselor psihice.
1.1.2 . Mijloace de învățământ folosite în procesul de predare -învățare
Mijloace de inv ãtãmãnt = ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate,
echipamente si sisteme tehnice care sus ṭin si faciliteaz ã transmiterea unor cuno știnṭe,
formarea unor deprinderi, evaluarea unor achizi ṭii si realizarea unor aplica ṭii in cadrul
procesului instructiv -educativ.
Mijloacele tehnice de instruire = ca ansamblu al mijloacelor de inva ṭãmãnt cu suport
tehnic si care pre tind respectarea unor norme tehnice de utilizare speciale, respectiv
echipamentele tehnice -aparatele dispozitivele, ma șinile, utilajele, instala ṭiile utilizate in
procesul didactic.
a.Mijloace de învățământ folosite:
 tabla a fost și rămâne, mijlocul de înv ățământ cel mai utilizat în școala românească

4 Metodica Predarii StiintelorEconomice ,p,57

13
 manualele ;
 mijloacele audio -vizuale ;
 utilizarea computerului / internetului .
b.Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire (in functie de analizatorul solicitat
precum si de caracterul sistemic sau dinamic al celor prezentate) .
 mijloacele tehnice vizuale : retroproiectorul, harti, fise de lucru ;
 mijloacele tehnice auditive : radioul, casetofonul, etc ;
 mijloacele tehnice audio -vizuale : video -player, tv, calculatorul .
c.Rolul și funcțiile mijloacelor de învățământ5
 flexibilitatea sau adaptabilitatea – se refer ã la posibilit ãṭile de adaptare a acestora la
necesit ãṭile de moment ;
 generalitatea (reprezinta o proprietate asociat ã flexibilit ãṭii) – se refer ã la posibilitatea
de a codifica in d iferite forme, informa ṭiile mesajelor transmise spre receptorul uman ;
 paralelismul – se refer ã la posibilitatea utiliz ãrii simultane a aceluiasi mijloc in mai
multe scopuri sau de catre mai mul ṭi utilizatori, in aceea și unitate de timp ;
 accesibilitatea – o proprietate a mijloacelor tehnice determinat ã de complexitatea lor si
de ușurinṭa cu care ele pot fi utilizate (cu c ãt un mijloc tehnic este mai complex, cu atat
accesul utilizatorilor depinde in mai mare masur ã de programe speciale de instruire
pentru cu noașterea si m ãnuirea aparatelor).
 siguranṭa si func ṭionarea – este o caracteristic ã aflatã in corelaṭie cu fiabilitatea și
intreṭinerea și se refer ã la respectarea anumitor reguli si opera ṭii la punerea in
funcṭiune, la utilizar ea si la oprirea aparatelor.
Scopuri didactice (pt folosirea acestor mijloace):
 – sensibilizarea elevilor in vederea desfa șurãrii activit ãṭii didactice ;
 – sprijinirea perceperii noului de catre elevi ;
d.Functiile pedagogice ale mijloacelor de inv ãṭamãnt:
 funcṭia de instr uire;
 funcṭia de motivare a inv ãṭãrii si de orientare a intereselor profesionale ale elevilor;
 funcṭia demonstrativ ã;
 funcṭia formativ ã si estetic ã;

5 Iulia Georgescu / Didactica contabilit ãṭii, pg,19-20

14
 funcṭia de școlarizare substitutiv ã sau de realizare a inv ãtãmãntului de la distan ṭta;
 funcṭia de evaluare a randamentului elevilor;
Pentru modulul contabi litate in cadrul procesului de învățare se vor folosi ca resurse
didactice materiale: calculator, imprimantă, calculator de birou, retroproiector, televizor
color, foto copiator, reviste economice, Monitorul Oficial , documente de evidență
operativă și contabilă.
e.Mijloacele didactice cele mai adecvate din perspectiva profesorului care preda
discipline economice
Computeru l 6Mijloacele de învățământ sunt în majoritatea cazurilor alese de catre cadrul
didactic. Elevii recepționează mesajele transmise cu ajutorul lor și operează apoi cu ele în
funcției de scopul urmărit. Mijlocul de învățământ utilizat când se lucrează cu întreaga
grupă este ales în funcție de categoria de activitate și în concordanță cu obiectivu l
preconizat.
În societatea contemporană se observă un fenomen foarte interesant în ceea ce privește
legătura între progresul științei și învățământ. Această legătură nu este nouă, ea s -a
manifestat în toate epocile și civilizațiile și a constat în transmi terea în cadrul lecției a
progreselor științei și tehnicii. Ceea ce face interesantă această legătură, în prezent, este
prezența calculatorului și utilizarea lui în organizarea instruirii, în conducerea
învățământului sau în cercetarea pedagogică.
Integrar ea mijloacelor de învățământ depinde de obiectivele urmărite, de strategiile folosite
și de posibilitățile tehnice de care dispunem. Ca mijloc de instruire computerul ușurează,
totodată , stocarea, prelucrarea și reactualizarea informațiilor privind presta țiile individuale
și de grup ale elevilor.
Dotarea școlii cu mijloace de învățământ moderne asigură condiții pentru perfecționarea
procesului didactic și contribuie, de asemenea, la optimizarea activității de predare -învățare
Eficiența mijloacelor tehnice de invățământ depinde, în mare masură de pregătirea
profesorului, de nivelul la care el stăpânește materialul ce urmează a fi utilizat, de măsura
in care este familiarizat cu aparatele, în același timp fiind necesară și pregatirea elevilor
pentru a le util iza în activitatea lor.
1.1.3 Importanța metodelor și tehnicilor interactive de grup 7

6 Iulia Georgescu ,Didactica Contabilit ãṭii,.
7 Idem,6

15
Valențele formativ -educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de
succes atât pentru învățare cât și pentru evaluare, sunt următoarele:
 stimul ează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceștia fiind mai conștienți de
 responsabilitatea ce și -o asumă;
 exersează capacitățile de analiză și de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit,
stimulânt inițiativa tuturor elevilor implicați în sar cină;
 asigură o mai bună punere în practică a cunoștințelor, exersarea priceperilor și
capacităților în variate contexte și situații;
 asigură o mai bună clarificare conceptuală și o integrare ușoară acunoștințelor
asimilate în sistemul noțional, devenind asfel operaționale;
 unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, oferă o perspectivă de ansamblu asupra activității
elevului pe o perioadă mai lungă de timp, depășind neajunsurile altor metode
tradiționale de evaluare cu caracter de sondaj și materie și între elevi;
 asigură un demers interactiv al actului de predare –învățare –evaluare, adaptat nevoilor
de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând și stimulând
potențialul creativ și originalitatea acestuia.
1.1.4. Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învățare

’’A instrui pe cineva într -o disciplină nu înseamnă a -l face sa înmagazineze în minte
anume rezultate , ci a -l învăța să participe la procesul care face posibilă crearea de
cunoștințe. “ (Jero me S. Bruner, 1970)
O strategie poate fi înțeleasă ca o modalitate de abordare și rezolvare ale unei sarcini de
învățare, ceea ce presupune alegerea unor metode și mijloace, combinarea și organizarea
optimă a situației de învățare, în scopul obținerii unor rezultate maxime. Alegerea unei
anumite strategii didactice se face în funcție de: concepția didactică , se aleg metodele care
răspund nevoilor metodice de proiectare și realizare a demersului didactic pentru formarea
competențelor din curriculum; obiec tivele instructiv -educative specifice unei activități de
învățare; pentru competențe specifice diferite se pot adopta strategii diferite; natura
conținutului – unul și același conținut poate fi predat în moduri diferite la colective diferite
de elevi și la vârste diferite; experiența de învățare – vârsta elevilor și nivelul de instruire
influențează opțiunea referitoare la modul de conducere a învățării. Astfel, alegerea unei
strategii didactice implică, la nivel proiectare, decizie de adoptare a unui anumi t mod de
abordare a învățării (de exemplu: prin problematizare, euristică, algoritmizare); opțiune

16
pentru un anumit mod de combinare a metodelor, procedeelor, mijloacelor de învățământ și
formelor de organizare și evaluare; mod de programare, selectare, ordonare și ierarhizare,
într-o succesiune optimă a fazelor și etapelor proprii procesului de desfășurare a unei
activități, cu respectarea unor reguli didactice specifice.
Prin strategie didactică înțelegem un ansamblu de procedee prin care se re alizează
conlucrarea dintre profesor și elevi în vederea predării și învățării unui volum de
informații, a formării unor priceperi și deprinderi, a dezvoltării personalității umane.
Strategia didactica desemneaza, deci, aspectul dinamic, activ, prin inter mediul căruia
cadrul didactic dirijează învățarea.8
Procesul de elaborare a strategiilor didactice trebuie să fie coroborat cu toate etapele
proiectării didactice pentru a realiza un act didactic de calitate; în acest sens profesorul
trebuie sa țină cont de competențele vizate, de conținutul abordat, de resursele pe care le
are la dispoziție și de modalitățile de evaluare a procesului didactic.
9Strategia didactică este un termen unificator, integrator, care reunește sarcinile de
învățare cu situațiile de învățare, reprezentând un sistem complex și coerent de mijloace,
metode, materiale și alte resurse educaționale care vizează atingerea unor
obiective/competențe. Ea este necesară în orice act pedagogic, ocupând un loc central în
cadrul activității didacti ce, deoarece proiectarea și organizarea lecției se realizează în
funcție de decizia strategică a cadrului didactic. Ea este concepută ca un scenariu didactic
complex, în care sunt implicați actorii predării – învățării, condițiile realizării, obiectivele ș i
metodele vizate. Astfel, strategia prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai
logic și mai eficient pentru abordarea unei situații concrete de predare și învățare .
Învățământul modern pune accent și promovează, din ce în ce mai mult, strategiile
didactice interactive, care sunt recunoscute drept modalități eficiente de stimulare a
potențialului creativ, atât individual, cât și de grup, promovând o metodologie care
exersează capacitățile superioare cognitive ale copiilor .
Strategia dida ctică, devine astfel, rodul unei munci colective desfășurată de cadrul didactic
împreună cu copii, aceștia completând planul de lucru cu propriile interese, dorințe de
cunoaștere și de activitate intelectuală. În aceste condiții, copiii pot alege modul în care
doresc să lucreze: în echipă, colectiv sau individual, pot alege ce materiale didactice să

8 Suport de curs in cadrul,,formarea continu ã a profesorilor de matematic ã si știinṭe economice in societatea
cunoa șterii’ ,’ p,69
9 Idem,8

17
utilizeze, pot opta pentru anumite metode de lucru. Astfel, având șansa de a avea asemenea
opțiuni, educatorul contribuie la dezvoltarea creativității copiilor, iar strategia didactică
care a luat naștere din combinarea armonioasă a tuturor factorilor implicați, poate duce cu
succes către îndeplinirea obiectivelor propuse. Strategiile didactice interactiv e, ca strategii
de grup, presupun munca în echipă a copiilo r organizați pe microgrupuri în vederea
realizării obiectivelor propuse. Se bazează pe sprijinul reciproc în cercetare și învățare,
stimulează participarea efectivă a fiecărui copil, antrenând toată personalitatea copiilor
(abilități cognitive, afective, v olitive, sociale). Solicită efort de adaptare la normele de
grup, toleranță față de părerile colegiilor. Strategiile didactice interactive trebuie percepute
ca strategii de interacțiune activă între participanți la activitate.
Orice dascăl poate găsi în co ncepte, principii sau idei dezvoltate de -a lungul timpului,
comentarii care desemnează o abordare metodică a problemelor instruirii.
Improvizația, fără a fi eliminată complet din sistemele educaționale, trebuie, totuși,
să fie subordonată unor strategii și metode corect ancorate în realitatea sistemelor
educaționale.
O strategie didactică permite apariția și stabilizarea unor relații optime între
activitatea de predare și cea de învățare prin care se urmărește declanșarea mecanismelor
psihologice ale învăț ării potrivit particularităților de vârstă și individuale ale elevilor și a
condițiilor concrete în care are loc această învățare. Orice strategie didactică este eficientă
numai în măsura în care, transmițând o cantitate de informații, reușește să -i antren eze pe
elevi în asimilarea ei activă și creatoare. Procesul de învățământ, ca proces de cunoaștere,
este determinat de structura logică a conținutului, precum și de particularitățile psihologice
ale învățării. Misiunea strategiei didactice este aceea de a asigura adaptarea conținutului la
aceste particularități și de a determina, totodată, mișcarea interioară a acestora pe o
traiectorie ascendentă.
Orice strategie didactica impune îmbinarea între activitatea profesorului și cea a
elevului. Din acest punct de vedere, rolul profesorului se poate deplasa de la polul în care
este doar o sursă de informații la polul în care conduce și controlează activitatea
independentă a elevilor, în timp ce activitatea acestora se poate deplasa de la cea de simplă
reproducere , la cea creatoare. Folosirea diverselor strategii impune un sens ascendent
acestei mișcări, apropiind astfel procesul concret al asimilării de modelul său ideal,
învățarea independentă și creatoare. Eficiența pedagogică a strategiei poate fi apreciată pri n
acestă prismă. Conlucrarea dintre profesor și elevi conferă strategiei o dimensiune

18
psihosocială prin multitudinea și diversitatea relațiilor interpersonale ce se stabilesc între
ei.
Strategia didactica este, în același timp, rezultatul interacțiunii mai multor
procedee, este o succesiune de operații, urmărind multiple obiective didactice. De aceea,
alegerea unei strategii se face în funcție de anumite criterii: conținutul informațional,
particularitățile de vârstă, situația concretă etc.
Strategia nu se reduce la o simplă tehnică de lucru, ea este, totodată, manifestare și
expresie a personalității profesorului. Strategia include deci, într -un tot unitar, tehnica de
lucru și concepția pe care o adoptă cadrul didactic în procesul aplicării ei. Dacă tehn ica de
lucru este rezultatul unor descoperiri psihopedagogice în limitele demersului științific, ea
impunându -se în mod obiectiv în virtutea relațiilor evidențiate între elementele sale,
aplicarea ei îmbracă nuanțe diferite în funcție de personalitatea cel ui care o manipulează
într-o situație dată. Ca atare, orice strategie este concomitent tehnică și artă educațională,
devenind componentă a stilului de predare propriu fiecărui profesor.
Opțiunea cadrului didactic pentru o anumită strategie este o decizie f oarte
complexă, pentru că el trebuie să țină cont nu numai de finalitățile educației sau de
conținuturile transmise, ci și de particularitățile de vârstă și individuale, de psihologia
grupului școlar și de natura mijloacelor de învățământ. Cadrul didactic trebuie să
stăpânească foarte bine tipologia strategiilor didactice pentru a le putea adapta la o situație
precisă. Acesta este terenul pe care se afirmă cel mai ușor creativitatea didactica. Dacă
strategiile didactice alese de către cadrul didactic sunt c ele corecte, ele duc la
operaționalizarea învățării, la asigurarea mobilității în procesul de predare -învățare –
evaluare, la solicitarea potrivită și diferențiată a elevilor, la densitatea învățării, la
stimularea și motivarea participanților la acest proce s, determinând în acest fel succesul
școlar.
Deducem din toate acestea că strategiile didactice ocupă un loc central în cadrul
tehnologiei didactice, alegerea și folosirea lor depinzând în mod hotărâtor de pregătirea și
personalitatea profesorului.
Pentru ca demersul profesorului si elevilor să aibă rezultat pozitiv este necesarsă
adoptarea unei strategii de acțiune cât mai adecvate obiectivelor propuse, vârstei elevilor și
specificului conținuturilor de însușit. Astfel, metodele și procedeele active se situează pe
primul plan al creativității, putând fi utilizate cu un real succes.. Adoptarea unei strategii
este dependent de capacitatea cadrului didactic de a acționa eficient în realizarea

19
obiectivelor propuse, ceea ce presupune nu numai competență de s pecialitate, ci și
competență pedagogică și metodică din partea profesorului.
Principalii factori care contribuie la selectarea si imbinarea celor “trei M" intr -o strategie
didactic ã sunt:
 specificul activitatii (comunicare/insusire de cunostinte, evaluare);
 obiectivele operationale identificate;
 contextul psihopedagogic al instruirii (nivelul pregatirii lor);
 contextul material al instruirii (materiale si mijloace didactice disponibile);
 stilul si personalitatea profesorului.
Prin orice strategie de instruire se urmărește apariția și stabilirea unor relații optime între
activitatea de predare și cea de învățare"; opțiunea pentru o variantă sau alta a strategiei
didactice nu constituie un scop în sine sau o modalitate de "a da culoare" activității
profesorului, ci reprezintă un mecanism menit să genereze efecte pozitive în învățarea
elevilor. Acest obiectiv constituie, de altfel, argumentul cel mai convingător al necesității
perpetue de instituire de noi strategii educaționale în instituția școlară.
Actualizarea oricărei strategii didactice impune " îmbinarea dintre activitatea
profesorului și cea a elevului ". În acest caz, se vizează două aspecte complementare: pe de
o parte, în cadrul strategiei imaginate de că tre profesor trebuie incluse momente, situații,
sarcini care să permită manifestarea activă a elevului în sens ascendent, în așa fel încât
educatul să acceadă până la ipostaza de subiect care realizează "învățarea independentă și
creatoare"; pe de altă par te, opțiunea pentru o strategie concretă de instruire trebuie să aibă
ca repere decisive ritmul și calitatea rezultatelor activității desfășurate de elevi.
În consecință, preferința subiectivă, strict personalizată a profesorului (pe baza a ceea ce
"place acestuia sau a ceea ce îl încântă" dintr -un motiv sau altul) va fi cel din urmă
argument utilizat în alegerea și realizarea unei strategii didactice. Factorul determinant,
motivator pentru a dezvolta o formulă strategic – metodologică anumită trebuie să fi e
exterior subiectivității cadrului didactic și să se centreze pe nivelul intelectual al elevului,
pe specificul activității lui etc. Atunci când educatorul primește "semnale" despre o
activitate a elevului lipsită de performanțe, va trebui să supună unei evaluări atente propria
strategie didactică (generatoare, într -o proporție variabilă, a insuficienței sesizate), cu
scopul de a schimba, îmbunătăți, perfecționa calea de instruire adoptată. Fără a fi rezultatul
unei alegeri discreționare sau capricioase, strategia didactică reprezintă, totuși,
o"manifestare și expresie a personalității profesorului" .

20
Instituirea unei strategii de instruire se produce într -un "câmp de factori" și într -un registru
variabil de posibilități. Deoarece în orice strategie sunt pr ezenți și factori întâmplători, cu o
pondere și cu un rol necontrolabil în cadrul acțiunii pedagogice, "finalitatea ei include un
oarecare grad de probabilitate". Fiecare profesor posedă un arsenal metodologic propriu de
instruire și actualizează multiple variante de strategii didactice. Experiența educațională a
relevat adeseori faptul că valoarea sau calitatea acțiunii pedagogice este dependentă nu
doar de "cât de multe metode" poate operaționaliza un pedagog, ci și de inspirația sau
"neobișnuitul" strate giei didactice concepute și aplicate (sau aplicabile). Se poate accepta
caracterul limitat (din punct de vedere numeric) al metodelor, însă nu și pe acela al
strategiilor de instruire. Cele din urmă sunt nelimitate (desigur, în termeni teoretici),
deoarece depind, alături de experiența profesională și de cultura psiho -pedagogică și
metodologică, de creativitatea și imaginația formatorului, de nivelul comprehensiunii și
adecvării profesorului la specificul fiecărei situații de predare/ învățare etc. În ultim ă
instanță, competența metodologică a cadrului didactic se exprimă prin capacitatea acestuia
de a elabora și actualiza strategii didactice eficiente.
Una dintre direcțiile modernizării învățământului contemporan vizează
flexibilitatea instrucției și educa ției pentru a asigura dezvoltarea capacităților și
aptitudinilor fiecărui elev, în raport cu propriile posibilități.
Existența claselor eterogene impune cadrului didactic găsirea celor mai eficiente căi
de asigurare a dezvoltării optime a fiecărei vârste, dar și a fiecărei individualități, generarea
unui climat de încredere în posibilitățile individuale încât să se combată complexul de
inferioritate pe care îl trăiesc mulți dintre cei care nu pot să atingă performanțele ridicate și,
de asemenea, să se comb ată atitudinea de uniformizare a condițiilor de învățare și
dezvoltare pentru copiii capabili de performanță.
Se considera absolut necesară cunoașterea profundă a fiecărui elev în parte, în
vederea alegerii unui demers didactic optim de adaptare a fiecăr ui copil la școlaritate.
Personalizarea modalităților de acțiune a profesorilor , în situațiile specifice de lucru
cu elevii, caracterizează stilurile de predare .
1.2 .Metode didactice utilizate în predarea – învățarea – evaluarea
contabilității
1.2.1. Exerciṭiul didactic este o metod ã neparticipativ ã(pasiv ã)formativ ã,alãturi de alte
metode cm ar fi : algoritmizarea și instruirea pe calculator .
Trãsãturi:

21
 este mai mult un procedeu care const ã in efectuarea unor opera ṭiuni si acṭiuni
mentale sau motorii in scopul consolid ãrii unor cuno știnṭe și al dezvolt ãrii unor
abilitaṭi;
 metoda are un caracter algoritmic deoarece presupune parcurgerea con știentã a
anumitor secven ṭe riguroase ce se respect ã intocmai.
Etapele metodei :
 profesorul expune problema;
 se sc rie ipoteza;
 se formulează ipotezele;
 se stabilesc formulele de calcul;
 se alege maniera de rezolvare;
 se argumentează soluția;
 se expune rezultatul final si se interpreteaza;
Limitele metodei : – această metodă face parte din rândul celor algoritmice, deoarece
presupune o suită fixă de operații, care se reiau identic, și, din acest motiv, rezolvarea
poate deveni mecanică, automată; – predispune elevii la scheme de acțiune standardizată,
limitându -le creativitatea.
Cum poate fi îmbunătățită metoda: – lăsând elevilor libertatea de a interpreta ipoteza și de a
găsi modalitatea de rezolvare, de a compara mai multe modele posibile de rezolvare, de a
argumenta soluția. Resurse utilizate: manual, culegere de exerciții, CDRom etc10.
Avantajele me todei:
Aprofundarea unor teorii ,principii,reguli ,deja asimilate,evitarea confuziilor sau prevenirea
uitarii,formarea la elevi a unor deprinderi ,abilitati,consolidarea cunostintelor,dezvoltarea
unor trasaturi morale de vointa,caractere, etc.
1.2.2 . Conversația didactic ã

Dupa obiectvele propuse este o metoda informativ ã ,iar in func ṭie de participarea
elevilor este o metoda activ ã respectiv participativ ã ,alaturi de demonstratie prelegere
,observara deszbaterea ,etc.
1.2.2.1. Conversatia euristica numita si conversatia socratica (de descoperire)
,desfasurata in asa fel incat sa conduca gandirea elevului la descoperirea a ceva nou pentru
el.Conversatia euristica se pregateste atent de catre profesor, astfel incat elevi sa descopere

10 Suport de curs in cadrul,formarea continu ã a profesorilor de matemati cã și știinṭe economice in soc ietatea
cunoașterii p ,90

22
informa ṭii cu totul noi.Intrebarile sunt productive dac ã solicit ã gândirea ,dac ã incitã la
acṭiune,și la descoperirea adev ãrului impreun ã cu profesorul.
Aplicarea conversa ṭiei didactice necesit ã o deosebit ã pregatire prealabil ã și
mãiestrie pedagogic ã.Aplicarea cu succes a a ccestei metode depinde de respectarea unor
coditii:
Condițiile dialogului socratic : – de a oferi elevilor mai multă libertate de expresie,
inițiativă, căutare și descoperire; – de a oferi elevilor posibilitatea de a -și manifesta
inteligența productivă, s pontaneitatea și curiozitatea; – de a solicita schimbul de informații
și spiritul critic; – de a asigura participarea efectivă a elevilor la toate fazele elaborării
cunoștințelor; – de a solicita manifestarea operațiilor fundamentale ale gândirii (analiza,
sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea); – de a lăsa spațiu elevilor pentru
reflectare și elaborare de raționamente; – de a permite elevilor dea pune la rândul lor
întrebări colegilor sau profesorului; – de a antrena toți elevii în soluționare a problemei
expuse, în ordonarea ideilor în alegerea diferitelor răspunsuri posibile.
Limitele metodei : – comportamentul dominant al profesorului poate inhiba
comportamentul activ, inițiativa și spiritul de colaborare al elevilor;
Experiment didactic :clsa .XII-aA- predarea unității de învățare ,, Calcularea costului de
productie complet’’ ‘’, prin metoda conversației. Secvența de instruire se va desfășura în
felul următor:
Tabelul nr.1 – metoda conversației
Întrebarea profesorului Răspunsul elevilor
Care este diferen ṭa intre costurile fixe si cele
variabile? Pe termen scurt costul fix nu se
modific ã odata cu volumul
producṭiei.CF=CT
Costul variabil pe termen scurt se
modific ã odata cu volumul produc ṭiei.
Pornind de la prima situa ṭie cum va fi costul
de producṭie pe termen scurt? Costul pe termen scurt va fi :
CT=CV+CF
Dacã se cunoaște:volumul produc ṭiei( Q)=0,
ce se intampl ã, cu costul (CV)? costul variabil (CV=) 0
Dacã se cunoaște:volumul productiei( Q)= 0
,CF=500 u.m, ce se intampl ã cu costul (CT)? CT=CF=500 u.m.

23
profesorul apreciază răspunsurile elevilor și
redã la tabl ã formula de calcul pentru costul
pe unitatea de produs. Se creează posibilitatea de a aplica
noile cunoștințe prin aplicații. Elevii ies
la tablă pentru a rezolva o problemă cu
determinarea costului pe unitatea de
produs.

1.2. 3.Demonstrația didactică

Demonstrația didactică constă în prezentarea unor obiecte, fenomene, substitute, figuri,
în scopul asigurării unui suport concret senzorial care va facilita înțelegerea și acceptarea
de către elevi a tezei introduse. În funcție de natura materialului ut ilizat demonstrația poate
fi: – pe viu cu ajutorul fenomenelor, obiectelor, substanțelor, operațiilor motrice în starea
lor naturală; – figurativă când se apelează la figuri, simboluri, machete, reprezentări
simplificate sau simbolice ale realității; – grafică sau teoretică atunci când se apelează la
desen la tablă sau la demonstrații deductive matematice; – cu ajutorul mijloacelor
audiovizuale prin proiecții, sunete, imagini; – cu ajutorul exemplelor adică apelând la
exemplificări din viața concretă. De ex emplu, atunci când profesorul realizează
exemplificarea variației utilității totale în tabel el demonstrează cu ajutorul exemplului
numeric modul de calcul al utilității marginale, sau realizează graficul celor două curbe
pentru a demonstra relația dintre cele două mărimi și a explica modul lor de evoluție.
Observăm că din combinarea celor patru procedee logice expunerea didactică prinde formă
și coerență deoarece ele se completează și se susțin reciproc.11
1.3 Metodele de participare activă
Prin metodele active înțelegem orice situație în care elevii sunt puși în situația de
subiecți activi al formării, co -participanți la acțiunile educative. A activiza înseamnă deci
a mobiliza, a angaja intens forțele psihice ale cunoașterii elevilor pentru a obține în
procesul didactic performanțe maxime însoțite constant de efecte instructiv -educative
optimale în toate componentele personalității12. Metodele de participare activă au meritul
de a genera contexte în care se manifestă diferențele, ca și în viața de toate zil ele. Aplicarea

11Suport de curs in cadrul,,formarea continuã a profesorilor de matematicã și știinṭe economice in societatea
cunoașterii’’p ,90

12 M.Druță, C.Grunberg, op.cit., p ,210

24
lor duce la provocări ale indivizilor de a -și reorganiza experiențele ca urmare a participării
active la viața și lucrul în grup.
Abilit ãṭi cum sunt : observarea, analiza, planificarea, , munca in echip ã,
comunicarea, invãṭtarea prin efort propriu, autoevaluarea, capacitatea de a lua decizii,
spiritul de echip ã creativitatea, dorin ṭa de informare si perfec ṭionare , se iau in considerare
in scopul form ãrii competen ṭelor specifice.
Obiectivul metodelor active este acela de a forma obișnuințe p entru acțiune. Aceasta ar
putea însemna construcția cunoștințelor de către subiectul cunoașterii însuși, libertatea de a
experimenta, de a greși, de a acționa sunt garantate. Rolul elevilor este de a -și îmbunătăți
cunoștințele, iar al formatorului de a -i ajuta să se transforme. Elevul are întâietate asupra
cunoștințelor, activitatea auto -educativă fiind fundamentul acestor metode .
Metodele de predare -învățare ce pot fi utilizate eficient sunt cele cu caracter
interactiv și metode centrate pe elev : experien ṭa concret ãa, invaṭarea prin descoperire ,
discuṭia, observaṭia, exerciṭiul, simularea, jocul de rol, studiul de caz, brainstorming -ul,
metoda cubului, cine știe castig ã. Aceste metode au fost selectate ṭinãnd cont de
trasãturile lor: sunt centrate pe elev și activitate, pun accent pe dezvoltarea gândirii,
formarea atitudinilor și a deprinderilor, încurajează participarea elevilor, inițiativa,
implicarea, creativitatea, realizează o comunicare multidirecțională, determină
parteneriatul profesor -elev.
Activi tățile la lecții vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învățare caracteristic,
toți elevii să dobândească competențele necesare.
1.3.1. Metoda Studiului De Caz
Reprezintă o metodă de confruntare directă a participanților cu o situație reală, autentică,
luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situații și evenimente
problematice.
Etapa 1.: Prezentarea cadrului general în care s -a produs ev enimentul și a cazului
respectiv: profesorul va alege mai întâi un „ caz” semnificativ domeniului cercetat și
obiectivelor propuse, care să evidențieze aspectele general -valabile; cazul va fi prelucrat și
experimentat mai întâi pe un grup restrâns, apoi va fi propus participanților spre analiză;
prezentarea trebuie să fie cât mai clară, precisă și completă;
Etapa 2.: Sesizarea nuanțelor cazului concomitent cu înțelegerea necesității rezolvării
lui de către participanți: are loc stabilirea aspectelor n eclare; se pun întrebări de lămurire

25
din partea participanților; se solicită informații suplimentare privitoare la modul de
soluționare a cazului (surse biblio -grafice);
Etapa 3.: Studiul individual al cazului propus: documentarea participanților ; găsirea și
notarea soluțiilor de către participanți;
Etapa 4.: Dezbaterea în grup a modurilor de soluționare a cazului: analiza variantelor,
fie mai întâi în grupuri mici (5 –6 membri) și apoi în plen, fie direct în plen, fiecare își
expune varia ntă propusă; compararea rezultatelor obținute și analiza critică a acestora
printr -o dezbatere liberă, moderată de profesor; ierarhizarea variantelor;
Etapa 5.: Formularea concluziilor optime pe baza luării unor decizii unanime.
Etapa 6.: Evaluarea modului de rezolvare a situației -caz și evaluarea grupului de
participanți (elevi/ studenți/cursanți), analizându -se gradul de participare. Totodată se fac
predicții asupra importanței reținerii modalităților de soluționare în vederea aplicării lor la
situații similar
1.3.1.1. Ex emplificare
Modulul: Contabilitatea Evenimentelor și Tranzac ṭiilor
Clasa: a XI a A
Lecția: Metode de amortizare
Etape :
Profesorul divizeaz ã clasa in 6 grupe.La toate grupurile se vor distribui fișe de lucru in
care se prezint ã o problem ã care vizeaz ã achiziṭia unui utilaj la valoarea de intrare 10.000
lei,durata de viat ã economic ã a acestuia este de 5 ani .Sarcina grupului este de a determina
amortizarea utiliz ând fiecare din metodele inv ãṭate dar și luarea unei decizii privind
metoda de amortizare aleas ã pentru inregistrarea acesteia și din punct de vedere
contabil.Dup ã ce elevii au finalizat fi șa de lucru,liderul de grup dã și colegilor
conṭinuturile fi șei,le dau l ãmuririle necesare acolo unde este cazul.Profesorul
monitorizeaz ã activitatea elevilor.

Soluțiile unui grup ajung să se confrunte cu soluțiile celorlalte grupuri. Profesorul va căuta
să armonizeze punctele de vedere prezentate, stabilind soluția optimă și argumentând
respingere a celorlalte variante .
Feed back -ul este realizat prin sprijinirea permanentă a elevilor de către profesor în
rezolvarea temei iar daca cel putin 2 grupe din cele 6 ,determin ã aplicatia data prin
utilizarea celor trei metode de amortizare ,obiectivele le ctiei au fost atinse.

26
1.3.2 . Metoda problematizării
Problematizarea Este considerat ã de didactica modern ã una dintre cele mai valoroase
metode deorece orienteaz ã gandirea elevilor spre rezolvarea independent ã de probleme,de
a gasi solu ṭii in rezolvarea lor.Punctul de pornire il constituie crearea situa ṭiei
problem ã,care este necear s ã prezinte urm ãtoarele tras ãturi:
 sã prezinte o dificultate cognitiv ã pentru elev;
 sã trezeasc ã interesul elevului ;
 sã orienteze elevul in dire ṭtia rezolv ãrii;
 rezolvarea nu este posibil ã farã activarea cuno știnṭelor și experien ṭa dobandit ã
anterior;
Problematizarea cere respectarea unor condi ṭii;
 sã aibã cunoștinṭe anterioare;
 elevii s ã fie cu adevarat interesa ṭi sã rezolve problema;
 dificult ãṭile, problemei s ã fie dozate judicious pentru a nu bloca elevul;
 momentul plas ãrii problemei sa fie cel potrivit;
Metoda pornește de la crearea situațiilor -problemă care incită elevul la o muncă
intelectuală intensă, îl mobilizează, îl angajează și îi dezvoltă capacitatea operațională în
găsirea unor soluții cât mai eficace.
Etapele parcurse în timpul învățării prin problematizare ar fi:
 elaborarea situației – perceperea de catre elevi a situa ṭiei problemă;
studierea aprofundat ã si restructurarea datelor problemei(elevul lucreaz ã independent) se
pun întrebări de lămurire din partea elevilor ;
 cãutarea solu ṭiilor posibile,analiz ãnd atent materialul,procedeaz ã la o sintez ã ,
se face conexiuni logice;
 obṭinerea rezultatuli final;
 evaluarea modului de rezolvare și evaluarea grupului de elevi.
Reușita creării unor situații -problemă cât mai atractive depinde de talentul și intuiția
profesorului..
Aceasta metod ã se aplică în combinație cu celelalte modalități didactice, cum ar fi :
studiul de caz, dezbaterea, analiza de text, expunerea, conversația etc.
Avantajele metodei:

27
 elevii sunt puși în fața unei provocări, au parte de noutate și surpriză, sunt
confruntați cu necesitatea de a rezolva independent o problemă;
 pune elevii într -o situație reală de căutare, de cercetare, de implicare în rezolvare;
 captează cu ușurință atenția, curiozitatea elevilor;
 dezvoltă schemele gândirii active,
 consolidează structurile cognitive ale elevilor
 structurile cognitive ale ele vilor;
 antrenează aptitudinile creatoare ale elevilor;
 contribuie la formarea unui stil activ de învățare și independent de gândire;
 stimulează memorarea facilă, deoarece cunoștințele dobândite independent sunt
reținute mai ușor;
 asigură creșterea opera tivității cunoștințelor;
 cultivă autonomia în exprimarea opiniilor și sentimentelor;
 educația contemporană pune în centrul activităților didactice rezolvarea
problemelor; din acest motiv problematizarea este considerată un model optim de
predare învățare.
1.3.3 Metoda Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat
Metoda de învățare prin descoperire prin care elevii realizează un inventar a ceea ce știu
deja despre o temă și apoi formulează întrebări legate de tema nouă, întrebări la care vor
găsi răspunsuri prin valorificarea cunoștințelor și competențelor anterior dobândite într -o
activitate de grup. Scopul acestei metode este de a dezvolta o strategie de conștientizare
a:ceea ce știu sau cred ca știu elevii referitor la un subiect; – ceea ce nu știu sau nu sunt
siguri că știu elevii; – ceea ce ar dori să știe sau să învețe elevii.
Etapele metodei: Colectivul clasei se organizează în perechi și fiecare pereche primește
ca sarcină realizarea unei liste cu tot ceea ce știu sau cred că știu despre o anume temă. În
etapa finală, profesorul va completa pe tablă un tabe l în care va inventaria ceea ce știu și
ceea ce vor să știe elevii:,, Știu Vreau să știu Am învățat ‘’Elevii notează ceea ce știu sau
cred că știu despre tema dată. Elevii notează ceea ce doresc să afle nou în legătură cu acea
temă. Elevii notează ceea ce au învățat despre tema nouă. Fiecare pereche va studia
materialul/tema și va completa în tabelul de mai jos informațiile cu care ambii elevi sunt de
acord.13

13 Suport de curs in cadrul,,formarea continu ã a profesorilor de matematic ã și știinṭe economice in
societatea cunoa șterii’’p ,39,40

28
Întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigații personale și pentru studiu
individual. Informațiile cuprinse în coloana Am învățat vor fi structurate sub forma ideilor
principale și semnificative din cadrul temei noi. Metoda se poate realiza și prin combinarea
acțiunii individuale cu cea frontală, astfel: Cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce
elevii știu deja despre o anumită temă și apoi se formulează întrebări la care se caută
răspunsul în lecție. Elevii fac individual o listă cu tot ce știu despre tema ce urmează a fi
discutată și se completează frontal tabelul:
Avan tajele metodei:
 valorificarea cunoștințelor deja deprinse ca bază în acumularea elor noi;
 consolidarea cunoștințelor și extinderea lor prinformularea de întrebări sau
exprimarea de nelămuriri cu privire la subiect ;
 stimularea gândirii critice și sintetice ;
 stimularea sincerității, colaborării și comunicării.
1.3.3.1 . Exmp eriment didactic :
Modulul: MI – Contabilitatea Generalã
clasa.a X-aA
Subiectul lecției: Prețul en -gros si Prețul cu am ãnuntul
Demonstrația și antrenarea elevilor în realizarea activității( 20 minute) .
Dupa parcurgerea celor 3 etape respectiv momentul organizatoric,captara aten ṭiei prin
anunṭarea temei si a obiectivelor lec ṭiei ,actualizarea respectiv ,insu șirea unor cuno știnṭe
necesare d esfașurãrii activit ãṭii in aceast ã etapã ,respectiv etapa cu numarul 4 solicit
elevilor s ã completeze pe cate o coal ã de flipchard urm ãtorul tabel cu ceea ce știu, cu ceea
ce vor s ã știe și pe parcursul lec ṭiei cu ceea ce au inv ãṭat.
Tabelul nr.2 – Metoda Știu / Vreau Să Știu / Am Învățat
ṢTIU VREAU S Ã ṢTIU AM INV ÃṬAT
 T.V.A.;
 Cota standard de
T.V.A;.
 T.V.A.-
Deductibilã ;,
 T.V.A.- -Categorii de agen ṭi
economici care
practic ã preṭul de
vãnzare cu ridicata
(P.Vr);
 Adaos Comercial  Agenṭi economici
angrosiști;
 Adausul Comercial ;
 Preṭul de v ãnzare cu
Ridicata ;
 Regularizare T.V.A.

29
Colectatã, ;
 T.V.A.de Platã ;,
 T.V.A.de
Recuperat, ;
 Preṭ de
cump ãrare (P .C). (A.C);
 Preṭ de vãnzare cu
amãnuntul (P .Va);
 T.V.A Neexigibilã;
 Procent T .V.A “Suta
mãritã”.
Profesorul scrie pe tabla: Preṭul cu ridicata (en gros) in comer ṭ
Profesorul explic ã ce este comer ṭul cu ridicata si realizeaz ã la tabl ã urmatoarea aplica ṭie:
Agentul economic angrosist prime ște factura de la furnizor:
Preṭul de cump ãrare (PC) ………………………… …….. … . 300.000 lei
T.V.A.Deductibil ãa 19%…………………………………………. 57.000 lei
Total factur ã ………………………….. …………………………… 357.000 lei
La recepṭie se stabile ște un adaos comercial (A .C) de 40%.
A.C = PC x
= 120.000 lei
Dupã o perioad ã angrosistul vinde m ãrfurile, conform facturii emise de client:
Preṭ de vãnzare(Pv) = PC + AC = 420.000 lei
T.V.A.Colectat ã 19% =

Total factur ã………………………. .499.800 lei
Structura pre ṭului la aprovizionare poate fi reprezentat ã grafic astfel:
T.V.A. D4426 57.000 lei TVA C4427 79.800

Figura.nr.1 – Structura pre ṭului la aprovizionare

Solicit elevilor s ã realizeze regularizarea T .V.A.-ului.
Elevii regularizeaz ã T.V.A-ul independent, apoi completeaz ã pe coala de flipchard la
rubrica” Am inv ãṭat”:
Agenṭi economici angrosi ști, Adausul Comercial si Preṭul de vânzare cu rid icata. PC
300.000 AC
120.000
P v
420.000

30
Elevii sunt implicați personal în procesul de dobândire de cunoștințe și formare de
competențe întrucât valorizează și corelează deliberat scheme proprii de înțelegere și
acțiune în procesul de înv âțare; – Elevii își construiesc propriul sistem de a cțiune în situații
noi de înv ãțare sistem care utilizează scheme de acțiune specifice gândirii critice.
Apoi , prezint: Preṭul de v ânzare cu am ãnuntul (en detail)
Preṭul de v ânzare cu am ãnuntul este practicat de agen ṭii economici detaili ști care v ând
mãrfurile direct popula ṭiei prin magazine.
Se prezint ã structura pre ṭului de v ânzare cu am ãnuntul:
T.V.A.D4426
95.000

Figura.nr. 2- Structura pre ṭului de vânzare cu am ãnuntul
T.V.A. N.=T.V.A.C=114.000 lei
Explic elevilor ce este T .V.A. Neexigibil ã și rezolv la tabl ã urmatoarea aplica ṭie:
Agentul economic detailist (magazine) se aprovizioneaz ã cu m ãrfuri la pr eṭ de achiziṭie de
500.000 lei, TVA deductibil ã 19%, conform facturii:
Factura primit ã:
Preṭul de cump ãrare (PC) …………………….500.000 lei
T.V.A.D ………………………… …………… 95.000 lei
Total factur ã ……………………………. …………….. 595.000 lei
Elevii sunt aten ṭi si noteaz ã in caiete.
La recepṭie se stabileș.te un Adaos comercial (AC) de 20%.
AC = PC x
= 100.000 lei
T.V.A.Neex igibil ã =

La vãnzare T .V.A.Neexigibl ã se transform ã in T.V.A. Colectat ã. Dacã se vinde
intreaga cantitate de marf ã TVA Colectat ã = 114.000 lei

 Elevii regularizeaz ã T.V.A-ul independent, apoi completeaz ã pe coala de flipchard
la rubrica” Am inv ãṭat”: agenṭi economici angrosi ști, AC si Pvr. P.C.
500.000 A.C.
100.000 T.V.A.Neexigibil ã
114.000
Preṭ de vânzare cu am ãnuntul
Pva
600.000

31
Realizarea independentă a lucrării de către fiecare elev(20 minute concomitent cu
demonstraț ia ,’’Studiu De Ca z’’, 15 minute .
Imparte clasa in 4 grupe, fiecare grup ã iși alege un coordonator care va dirija lucrul și
care la final va prezenta rezultatele. Apoi fiecare coordonator va primi un biletel cu o
problem ã de rezolvat (Anexa 1, Anexa2, Anexa3, Anexa4) și o coal ã de
flipchard.Profesorul urmare ște și susṭine activitatea elevilor.
Elevii ișI aleg liderul și rezolva aplica ṭia in grup, comunic ând intre ei.
La final liderul de grup prezint ã ce au lucrat.
Perechi le se vor reuni în grupe de câte 4 și se vor discuta fiecare dintre chestiunile
menționate în primele două coloane de fiecare dintre perechi, așa încât în urma discuțiilor
în grup va rezulta un nou inventar de probleme cunoscute de toți elevii din grup și o nouă
listă de întrebări în secțiunea , Vreau să știu ;
Toate grupurile vor formula întrebările generate de noua temă, profesorul le va lista în a
doua coloană a tabelului de pe tablă . Aceste întrebări vor evidenția nevoile de învățare ale
elevilor în legătură cu tema în discuție. Aprecierea performanțelor elevilor și precizări
privind modul de continuare a activității desfășurate în timpul orei(8 minute).
Aduc argumente acolo unde este cazul, fac aprecieri privind participarea elevilor la lecție ,
elevii sunt atenți la aprecierile făcute de professor, fiecar e grup completează independent
fișa de lucru.
Avantajele utilizării acestei metode pot fi sintetizate astfel:
Elevii sunt încurajați să -și monitorizeze propria înțelegere; elevii sunt implicați personal în
procesul de dobândire de cunoștințe și formare de competențe întrucât valorizează și
corelează deliberat scheme proprii de înțelegere și acțiune în procesul de învățare; elevii își
construiesc.propriul sistem de acțiune în situații noi de învățare sistem care utilizează
scheme de acțiune specifice gân dirii critice. În utilizarea la clasă în orele de contabilitate se
constată următoarele efecte pozitive: are loc un proces de generare de noi idei; se dezvoltă
vocabularul și capacitatea de înțelegere și utilizare a limbajului economic; este evidențiat
modul de înțelegere și prelucrare a unui text economic; elevii sunt puși în situația de a
realiza conexiuni între informații, să facă asociații de idei, să utilizeze un material scris
pentru a descoperi noi sensuri, informații sau proceduri de lucru în rel ație cu o temă data.
1.3.4 .Metoda simulării didactice
Simulare didactică reprezintă o metodă acțională, bazată pe simularea unor funcții, relații,
activități, fenomene, sisteme, etc.

32
Scopul acestei metode este de a forma comportamentul uman pornind de la simularea
interacțiunii ce definește o structură/relație/situație socială. În aplicarea acestei metode, se
pornește de la ideea că elevul este un viitor profesionist care trebuie să posede, pe lângă
cunoștințe de specialitate și un comportament adecvat sta tutului său profesional, să aibă
anumite abilități, atitudini, convingeri, disponibilități de interacțiune umană, asumare de
responsabilități, etc. Metoda „ Firma e Exercițiu ”-respectiva metodă este utilizată cu
succes în cadrul orelor de laborator tehnolo gic și instruire practică prin activitățile
desfășurate în cadrul firmei de exercițiu, care 14este o firmă necesară pentru
desfășurarea unei activități practice de calitate
Caracteristicile firmei de exercițiu :
 își desfășoară activitatea ca o firmă reală, dar cu bani și mărfuri virtuale, în
conformitate cu practica și legile specifice economiei naționale;
 formează cunoștințe despre locul de muncă, sub conducerea metodologică a
profesorului;
 oferă posibilitatea de a implica în procesul de învățare experți di n sfera practică;
 deciziile greșite, care în realitate ar crea probleme serioase, nu au astfel de urmări
în cazul unei firme de exercițiu, dar oferă situații de învățare;
 locul de desfășurare a activității firmei de exercițiu este un cabinet dotat cu
mobil ier corespunzător, cu echipamente necesare învățării, pentru efectuarea de
operații economice și comerciale care să simuleze activitatea unei firme din sfera
economică reală;
 scopul firmei de exercițiu este ca elevii să dobândească competențe cheie, care s ă le
permită să se realizeze cu succes în lumea reală.
Metoda „firma de exercițiu ” are urmatoarele avantaje:
 creșterea gradului de inserție pe piața muncii a absolvenților ;
 reducerea perioadei de acomodare la locul de muncă ;
 mai buna adaptabilitate la schimbarea locului de muncă ;
 asumarea inițiativei și a riscului ;
1.3.5 Metoda Phillips 6 -6: 15

14 Curriculum anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006
15 Didactica contabilitatii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didactice,din
invatamantul liceal,care predau discipline economice”auxiliar curricular p61

33
Aceast ã metod ãa ,poate fi considerată o variantă a brainstorming -ului, în care numărul
participanților este fixat la 6, iar durata discuțiilor este limitată la 6 minute. Etapele
metodei sunt:
1. informarea grupurilor (formate din câte cinci participanți și un lider de grup) asupra
problemei ce așteaptă soluții de rezolvare;
2. discutarea problemei se face în cadru) fiecărui grup, care se retrage și discută separat,
soluțiile fiind reținute de liderii grupurilor;
3. dezbaterea în plen, este etap ã în cadrul căreia fiecare lider de grup își prezintă soluțiile și
punctele de vedere ale echipei respective. Pentru prezentarea și susținerea acestora în plen
se recomandă ca liderii grupurilor de discuție să folosească materiale ajutătoare: planșe,
cărți, reviste de specialitate etc.
Soluțiile unui grup ajung acum să se confrunte cu soluțiile celorlalte grupuri.
Profesorul va căuta să armonizeze punctele de vedere prezentate , stabilind soluția optimă și
argumentând respingerea celorlalte variante.
Exemplu:la cls.aXa
Modulul: MI – Contabilitate General ã
Tema reuniunii anunțată de profesor este „Metode de evaluare la ieșirea
elementelor patrimoniale pentru o situație dată”.
Se cunosc următoarele informații cu privire la starea stocului existent în gestiunea
de marfuri a unității S.C.,,ALFA”S.A ’.In cursul lunii Ianuarie 2017 au loc urmatoarle
operatii :
a. stoc la 01.01. 2017 200 buc. X 100 lei/buc.;
b. intrare pe 05.01.2017 250 buc. X 110 lei/buc.;
c. intrare pe 10.01.2017 220buc. X105 lei/buc.;
d. ieșire pe 15.01.2017 400/ buc.;
e. intrare pe 20.01.2017 200 buc. X120 lei/buc.;
f. ieșire pe 25.01.2017 . 150 buc.
g. ieșire pe 27.01.2017. 100 buc.
Să se stabiliească valoarea totală a ieșirilor de produse înregistrate în cursul lunii Ianuarie
2017 și valoarea stocului la 31.01.2017, folosind:
 Metoda primului intrat – primul ieșit (FIFO);
 Metoda ultimul intrat -primul ieșit (LIFO )
 Metoda Costului M ediu Ponderat în cele 2 variante;

34
Se constituie echipele și se prezintă modul și condițiile de desfășurare a ședinței.
La revenirea celor 4 grupuri, liderii acestora au expus următoarele soluții :
 Grupul 1 , axat pe evaluarea elementelor patrimoniale folosin d Metoda ,,FIFO’’;
stabilirea modului în care se aplică acesta metodă de evaluare a stocurilor;
 identificarea formulei de calcul pentru aceasta metoda;
 stabilirea valorii Stocului final;
 completarea tabelului de evaluare a stocurilor folosind ,, Metoda ulti mul intrat –
primul ieșit’’ (LIFO)
Tabelul nr.3 -utilizarea Metodaei,, (FIFO) ’’
D
at
a Explicaț
ie INTRĂRI IEȘIRI STOC

cantita –
te preț
unitar valo
a-re cantitate preț
unitar Valoar
e cantitate preț
unitar valoa
-re

Grupul 2, axat pe evaluarea elementelor patrimoniale folosind Metoda ,,Ultimul Intrat –
Primul Ieșit ‘’(LIFO)
 stabilirea modului în care se aplică acestă metodă de evaluare a stocurilor;
 identificarea formulei de calcul pentru aceasta metoda;
 stabilirea valorii Stocului final
 completarea tabelului de evaluare a stocurilor folosind ,, Metoda ultimul intrat –
primul ieșit’’ (LIFO)
Tabelul nr.3 -utilizarea Metodaei,,( LIFO)’’

Dat
a Explicație Intrări Ieșiri Stoc

Cantita –
te Preț
unitar Valoa
-re Cantitate Preț
unitar Valoare Cantitate Preț
unitar Valoa –
re

35
Grupul 3 , axat pe evaluarea elementelor patrimoniale folosind,, Costului Mediu
Ponderat ‘’(C.M.P.) după fiecare intrare
 stabilirea modului în care se aplică acestă metodă de evaluare a stocurilor;
 calcularea costului mediu ponderat după fiecare intrare cu formula dată;
 stabilirea valorii Stocului final ;

Tabelul nr.4 -utilizarea Metodaei,, Costului Mediu Ponderat’’ (C.M.P.)
după fiecare intrare

 completarea tabelului de evaluare a stocurilor ;
Grupul 4 axat pe evaluarea elementelor patrimoniale folosind Metoda costului
mediu ponderat (C.M.P.):la sfar șitul lunii:
 stabilirea modului în care se aplică acestă metodă de evaluare a stocurilor;
 stabilirea modului în care se aplică acestă metodă de evaluare a s tocurilor;
 stabilirea valorii Stocului final;
Tabelul nr. 5 -utilizarea Metodaei,, Costului Mediu Ponderat’’(C.M.P.)
La sfârșitul lunii
Data Explica
-ție Intrări Ieșiri Stoc

Cantita
-te Preț
unitar Valoa
-re Cantitate Preț
unitar
y Valoare Cantitate Preț
unitar Valoa –
re

Data Explic
Ație Intrări Ieșiri Stoc

Cantita -te Preț
unitar Valoa
-re Cantitate Preț
unitar Valoare Cantitate Preț
unitar Valo
a-re

36
 calcularea costului mediu ponderat după fiecare intrare (3 intrări), după formula
dată;

În urma prezentării de către liderii de grup a acestor soluții, profesorul conchide
prin dezbatere colectivă, soluțiile ce privesc :
 utilizarea corectă a metodelor de evaluare a stocurilor prezentate;
 stabilirea valorii Stocului final (care trebuie să fie aceeași, indiferent de metoda de
calcul folosită);
 identificarea posibilelor greșeli de calcul și a cauzelor c are au condus la producerea
acestora;
 sublinierea asemănărilor/deosebirilor dintre cele 4 tipuri de metode de evaluare a
stocurilor.
1.3.6. Metoda Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe
perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
 realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descri e, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
 anunțarea temei, subiectului pus în discuție;
 împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinței de pe una dintre fețele cubului;
 redactarea finală și împărtășire a ei celorlalte grupe;
Elevii sunt împărțiți în 6 grupe,fiiecare din cele 6 grupe și -a ales anumite simboluri.
Le prezint elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri, asociate cu
verbe:
Simbol 1 – DESCRIE !( cum arata );
Simbol 2 – COMPARĂ! (cu ce seamănă și prin ce diferă?);
Simbol 3 – ASOCIAZĂ!; !( la ce te face sa te g ãndesti?);
Simbol 4 – ANALIZEAZĂ!( cerceteaza – din ce este construit ?)
Simbol 5 – APLICĂ!( cum poate fi utilizat ?)
Simbol 6 – ARGUMENTEAZĂ!(; pro sau contra -bun sau rau?)

37
1.3.6.1. Exemplu de activitate de învățare:
Modulul: Contabilitatea evenimentelor si tranzac ṭiilor
Clasa: a XI a
Lecția: Contabilitatea Taxei Pe Valuarea Adaugat ã
Etape :
prezint elevilor metoda,, cubul ‘’care va fi utilizată în activita tea de învățare. elevii sunt
împărțiți în 6 grupe, formate din 5 elevi . Echipele sunt rugate sa -si alega un lider de grup
care va care va fi purtătorul de cuvânt si arunca,,cubul’’ pentru a vedea fața pe care este
scris verbul definitoriu pentru acea g rupa (descrie, compară, asociază, analizează, aplică și
argumentează);
 împart sarcinile de lucru și materialele didactice necesare realizării activității.
explic fiecărei grupe sarcinile de lucru și modul de realizare a acestora;
 anunț tema de discutat și timpul de lucru alocat fiecărei grupe.
 anunț obiectivele lecției de recapitulare;
 se împart fișele cu sarcinile de lucru în grup;
 profesorul solicită elevilor să citească cu atenție cerințele de lucru și să completeze
planșa de lucru cu markere. Elevii as cultă indicațiile profesorului;
 prezint punctajul corespunzător fiecărei cerințe de lucru și completeaz spunând că
nu se acorda punctaje intermediare pentru răspunsuri incomplete;
 timp de 15 -20 minute elevii lucrează în echipa la sarcina de lucru primită.
 fiecare grup completează independent planșa de lucru.
 după expirarea timpului, fiecare lider va prezenta întregii clase planșa de lucru
completată de grupul său care a fost, inițial, fixată pe flipchart;
 înainte de a începe prezentările, profesorul cere e levilor să -și deschidă caietele
pentru a nota, pe scurt, precizările liderilor de grup.
 profesorul intervine în discursul elevilor cu întrebări suplimentare și solicit clasei să
corecteze și să completeze răspunsurile, dacă este cazul;
 se precizează puncte le slabe și se recomandă să se mai insiste asupra lor
 elevii sunt atenți la aprecierile făcute de profesor.

Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor – clasa a XI a
Fișă de lucru – Metoda CUBUL
Grupa 1 – DESCRIE!

38
Elevii care primesc fișa cu verbul descrie vor avea:
1.Sa defineasca TVA -ul ;
2.Sa prezinte TVA -ul deductibl;
Grupa 2 – COMPARĂ !
Elevii care primesc fișa cu verbul compară vor stabili asemănări și deosebiri între
categoriile de TVA,rezultat din opera ṭiile de mai jos.
Compară situația TVA a lunii curente cu situația lunii precedente, stabilind valoarea
T.V.A-ului la sfârșitul fiercărei luni și la sfârșitul perioadei, respectiv 31.05.2016 conform
următoarelor date:
 La data de 31.03.2016 RD 4426 = 60.000 lei
RC 2227 = 30.000 lei

 La data de 28.04.2016 RD 4426 = 20.000lei
RC 4427 = 60.000 lei

 La data de 31.05.2016 RD 4426 = 40.000 lei
RC 4427 = 25.000 lei
Grupa 3 – ASOCIAZĂ!
Elevii care vor avea fișa cu verbul asociază vor asocia elemen tele din coloana categoriei de
obligaṭii, si corela ṭiile ce trebuie s ã existe cu cele din coloana Formula contabil ã
Sarcini de lucru:
Asociati cifrele elementele din coloana A, si corela ṭiile ce trebuie s ã existe cu literele din
coloana B.
16
A B
1. TVA a) pentru livrările de bunuri și prestările de servicii este constituită din
valoarea bunurilor primite sau care urmează a fi primite în
contrapartidă, respectiv prețul sau tariful negociat și înscris în factură.
2. Baza de
impozitare b) baza de calcul a TVA -ului o constituie valoarea în vamă calculată la
cursul de schimb din declarația vamală la care se adaugă taxa vamală,
comisioanele și alte taxe, precum și accizele aferente bunurilor
importate.

16 Auxilar curricular cls. x

39

3. Nu se
cuprind în
baza de
impozitare c) venit al bugetului de stat din categoria impozitelor indirecte, care se
aplică asupra operațiunilor privind livrări de bunuri mobile, transferul
proprietății bunurilor imobile, importului de bunuri, prestărilor de
servicii și a altor operații similare.
4.Bunurile
importate d) metoda deducerii care constă în faptul că pentru fiecare operație
comercială de livrări de bunuri și prestări de servicii, pe baza facturilor
emise, se calculează și se înscrie în document (factură) TVA aplicată la
prețul bunurilo r livrate, respectiv tariful lucrărilor și serviciilor prestate.
5. Calculul
TVA -ului e) reducerile de preț acordate de furnizori cu condiția ca acestea să fie
efective, precum și penalitățile pentru neîndeplinirea obligațiilor
contractuale, dobânzi perc epute pentru plăți cu întârziere, etc

Grupa 4 ANALIZEAZĂ !
Elevii care vor avea fișa cu verbul analizează vor parcurge etapele analizei contabile
pentru anumite opera ṭii ecoomice.
1.Realizează analiza contabilă pentru următoarele operații:
a) se cumpără cu numerar un mijloc de transport la cost de achiziție de 50.000 lei,
TVA 19% inclus;
b) se aprovizionează materii prime conform avizului de însoțire, în valoare de 30 .000
lei, TVA 19%,ulterior se primește factura la aceeași valoare;
c) se dau în consum materi i prime, conform bonului de consum în valoare de 18.000
lei;
d) se vând produse finite clienților conform avizului de însoțire a mărfii valoare de
25.000 lei și TVA 19%;.
e) la sfârșitul lunii se închid conturile de venituri și cheltuieli și se regularizează TV A-
ul;.
Grupa 5 APLICĂ!
Elevii care vor primi fișa cu verbul aplică vor inregistra articolele contabile in ordine
cronologic ã in REGISRU L JURANAL.
Întocmește Registrul Jurnal pe baza următoarelor operații:
În cursul lunii noiembrie 2016 societatea efectuează următoarele operații
economico – financiare:

40
1. Conform facturii fiscale nr. 12 -/05.11 2016 se achiziționează un mijloc de
transport în valoare de 40. 000 lei siT.V.A.19%.
2. Se cumpără materii prime în valoare de1.000 lei și mărfuri în valoare de 200 0
lei, conf. facturii fiscale nr.11/12.11.2016;
3. La data de 15.11. se achită factura fiscală nr .12/05.11.2016 față de furnizorii de
imobilizări, conf. Ordinului
Tabelul nr.6 – Registrul Jurnal – Noiembrie 2016 pag.nr.1
Nr.
crt. Data
Înreg. Document
(fel, număr)
Explicația Simbol cont Sume
Debit Credit Debit Credit

Grupa 6 –– ARGUMENTEAZĂ!
Argumentează utiliza rea contului 4428 ”TVA Neexigibilă ” precizând:
a) modul de funcționare a contului 4428 ’’TVA neexigibilă ;
b) in ce situație , apare TVA Neexigibilă;
c) 2 exemple de operații economico -financiare care generează utilizarea acestui cont (inclusiv
înregistrarea acestor operații).
1.3.7. In struirea asistată de calculator (I.A.C.).
(I.A.C.). Această metodă modernă asigură o mai bună colaborare între cadru didactic și elev,
ducând transformarea primului în moderator sau îndrumător al activității de învățare.
Instruirea asistată de calculato r îi oferă elevului posibilitatea de a învăța prin cercetare, prin
descoperire, de a interacționa și de a răspunde la diverși stimuli vizuali sau auditivi. Calculatorul
oferă un set variat de informații, de întrebări sau probleme, prezentate sub formă sono ră sau
vizuală, prin texte, imagini fotografice, imagini video animate, desene sau grafice.
Calculatorul este un mediu interactiv, care menține atenția și motivația elevului treze, indiferent de
gradul de dificultate. Ca orice metodă didactică, și instruir ea asistată de calculator are avantaje,
care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a fi valorificate sau, dimpotrivă, evitate. In primul
rând, utilizarea calculatorului înseamnă o mare economie de timp, fiind totuși foarte costisitoare. În
al doilea rând, calculatorul stimulează unele fenomene și procese, dar nu înlocuiește experimentele
sau observația lor directă.
Introducerea calculatorului în procesul de învățământ a însemnat și pentru disciplinele economice
un nou mod de concepere a instruirii și învățării. Calculatorul poale simula procese economice
complexe, pe care nici un alt mijloc didactic nu poate pune în evidență, cum ar fi, spre exemplu:

41
organizarea și conducerea unei firme într -un mediu concurențial, alegerea deciziei optime,
simularea u nor procese de vânzare -cumpărare etc.
Calculatorul permite totodată și intrarea în posesia informațiilor de ultimă oră privind modul de
organizare ai unor firme sau informații de toate categoriile preluate de pe Internet.
1.3.7.1. Programarea combinată
Programarea combinată este o metodă prin care se îmbină programarea liniară cu cea ramificată, în
sensul că se solicită elevilor răspunsuri construite și răspunsuri la alegere, astfel încât să se asigure
un randament cât mai mare însușirii cunoștințelor. Elev ii au ocazia să aplice cu ajutorul
computerului cunoștințele dobândite, într -o situație de afacere competitivă, participând la luarea
deciziilor strategice într -o întreprindere.Programul pe computer conține o descriere a firmei,
îndrumându -i în toate deciz iile luate: producție, preț, marketing, plan de investiții, cercetare și
dezvoltare, și ajutându -i totodată să interpreteze rezultatele obținute.
Exemplu :
Tema: Contabilitatea Capitalurilor
Noțiuni și delimitări privind CAPITALURILOR
Informare 1 : Capitalul social reprezintă o componenetă a capitalurilor proprii care
exprimă valoarea totală a aporturilor subscrise și -sau depuse de asociați sau
acționari.Capitalul propriu reprezinta drep tul asocia ṭilor sau ac ṭionarior in activele
intreprinderii,dup ã deducerea datoriilor accestora.
Întrebare 1: Alegeți răspunsul corect.
Stabiliṭi prin ce rela ṭie se obṭine capitalul propriu :
a) activ – cheltuieli totale
b) activ – pasiv;
c) activ – datorii;
d) activ – venituri;
Răspuns: tasta c . Confirmare răspuns.
Informare 2 Rezervele legale se stabilesc potivit legii sunt destinate protej ãrii cpitalului social.Ele
se constituie din profitul brut , minim 5% din capitalul social si s ã nu depaseasc ã 20 %din
capitalul social. Contabilitatea rezervelor se realizează cu ajutorul contului 106 – „Rezerve” (P).
Întrebare 2 : Alegeți răspunsul correct.
Formula contabilă pentru înregistrarea constituirii rezervelor legale este:
a. 121 = 1061
b. 1061 = 121
c. 129 = 1061
d. 1061 = 117
Răspuns: tasta c . Confirmare răspuns

42
Informare 3 . Rezultatul exercițiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferență
între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor.
Întrebare 3: Alegeți răspunsul corect.
Rezultatul brut se determină astfel :
a) Rezultatul curent + rezultatul extraordinar
b) Rezultatul curent + rezultatul financiar
c) Rezultatul de exploatare + rezultatul financiar – rezultatul extraordinar
d) Rezultatul net – impozit
Răspuns: tasta d.Confirmare răspun s
Informare 4 Primele de emisiune reprezinta diferența dintre valoarea de emisiune a acțiunilor și
valoarea nominală a acțiunilor.
Întrebare 4 : Alegeți răspunsul corect.
Primele de emisiune se determina prin :
a)Diferența dintre valoarea bunurilor primit e ca aport și valoarea stabilă a acestor bunuri
b)Diferența dintre valoarea de emisiune a acțiunilor și valoarea nominală a acțiunilor
c)Diferența dintre valoarea contabilă si valoarea nominală a acțiunilor
d) Diferența dintre valoarea nominală a acțiuni lor si valoarea de emisiune a acțiunilor
Răspuns: tasta b .Confirmare răspuns.
1.4.Evaluarea componentă fundamentală a procesului de învățământ
,,Evaluarea reprezintă o variabilă foarte importantă a procesului de instruire, iar relația
dintre curriculum și evaluare este deosebit de complexă, ceea ce implică abordarea
procesului de predare -învățare -evaluare în mod unitar. Orice schimbare produsă la nivelul
curriculumului sau a evaluării influențează modalitățile de realizare a celorlalte, generâ nd o
adevărată reacție în lanț, care impune reveniri și revizuiri permanente 17.
Rolul esențial in calitatea evaluarii îl are evaluatoru l care formulează judecăți
consecvente și la obiect referitoare la performanțele candidaților, utilizând acele metode de
evaluare care sunt adecvate scopurilor urmărite. Evaluatorul îndeplinește sarcinile în
conformitate cu procedurile în vigoare, pentru procesul de evaluare în care este implicat.18
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul
va măsura eficiența întregului proces instructiv -educativ. Evaluarea urmărește măsura în

17 Suport de curs in cadrul,,formarea continu ã a profesorilor de matematic ã și știinṭe economice in
societatea cunoa șterii’’p ,7
18 Profesor evaluator -compet nṭe profesionale

43
care elevii șiau achiziționat rezultatele învățării propuse în standardel e de pregătire
profesională. Evaluarea rezultatelor învățării poate fi:
 la începutul modulului – evaluare inițială . Instrumentele de evaluare pot fi orale și
scrise. Reflectă nivelul de pregătire al elevului. Se sugereaza, următoarele instrumente
de evalua re inițială: Întrebări; Chestionare; Exerciții de tipul știu/vreau să știu/am
învățat ; Brainstorming .
 in timpul parcurgerii modulului , prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învățării. Planificarea evaluării se derulez aã după un program stabilit, evitându -se
aglomerarea evaluărilor în aceeași perioadă de timp. Se su gereazã următoarele
instrumente de evaluare continuă: Fișe de observație; Fișe test; Fișe de lucru; Fișe de
autoevaluare; Fișe de monitorizare a progresului ;
 evaluare finală – realizată printr -o metodă cu caracter aplicativ și integrat la sfârșitul
procesului de predare/ învățare și care informează asupra îndeplinirii criteriilor de
realizare a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor. ; se propune următoar ele
instrumente de evaluare finală: chestionare – cu grile de evaluare/autoevaluare;
Proiectu l – prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor și echipamentelor, acuratețea tehnică, modul de organizare a
ideilor și materialelor într -un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi; Studiul de caz – care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic ; Portofoliul – care
oferă informații despre rezultatele școlare ale elevilor, activitățile extrașcolare, etc.
Rezultatele învățării/ competențele cheie dobândite se evaluează integrat în situațiile în
care s -a realizat agregarea acestora în unitățile respecti ve și separat în situațiile în care
pot fi individualizate în contextul profesional.
 Strategie de evaluare, prin funcția sa reglatoare, este o parte componentă integrantă
a procesului de instruire și își propune același obiectiv: îmbunătățirea educației.
 Strategia de evaluare, prin scopul evaluării clar stabilit, potențează procesul
educațional în direcția dorită de cel care o proiectează și o aplică .19
1.4.1 .Obiectivele de evaluare
Obiective cu un anumit grad de specificitate care permite o măsurare ed ucațională
caracterizată printr -un grad suficient de obiectivitate pentru a fi validă și fidelă.

19 Profesor evaluator -competente profesionale

44
Aprecierea comportamentului observabil al celui evaluat se realizează cu ajutorul unui
instrument de evaluare.
Instrumentele de evaluare sunt create pe baza obiectivelor operaționalizate , (răspunzând
acelorași întrebări: ce se evaluează?; cum se evaluează? și cât se evaluează?), facilitând
„măsurarea " performanțelor .
1.4.2. Semnificația și rolul evaluării
Mulți autori subliniază faptul că, la ora actuală, s e asistă la o extindere a activităților
evaluative, aceasta concretizându -se în două direcții, și anume: 1) obiectul evaluării –
tradițional, evaluarea viza numai rezultatele obținute de elevi în activitatea de instruire,
dar, la ora actuală, evaluarea s -a extins atât de mult încât se pot evalua nu numai
elemente ale procesului de învățământ (obiective, conținuturi, metode, stiluri didactice
etc.), ci și unități școlare pentru care există deja tehnici evaluative și instrumente foarte
bine puse la punct (Age nția Română pentru Asigurarea Calității estre o instituție
specializată pentru a realiza evaluarea instituțională);
Evaluarea formativă îl ajută elevul să învețe mai bine, iar profesorul obține informații
care îl ajută să controleze procesul de învățare și să evalueze itinerariul pedagogic
propus elevului.
1.5. Funcțiile evaluării
In cadrul sistemului . de inv ãṭãmânt evaluarea are urm ãtoarele . funcṭii:
1. F. de constatare si diagnosticare a performan ṭelor obṭinute de elevi, explicate prin
factorii si cond iṭiile care au dus la succesul sau insuccesul școlar (factori psihologici,
de natur ã pedagogic ã, social ã, factori stresan ṭi)
2. F. de regalre si perfectionare continu ã a metodologiei instruirii pe baza
informaṭiilor obṭinute din explicarea factorilor si a condiṭiilor ce au determinat
rezultatele la inv ãṭaturã.Aceasta func ṭie se realizeaz ã prin feed -back
3. F. de informare a pãrinṭilor elevilor și a societ ãṭii cu privire la rezultatele și
evoluṭia preg ãirii elevilor in scoal ã pentru integrarea lor socio -profesional ã.
4. F. motivational ã , de stimulare a interesului pentru inv ãṭãturã, autocunoa ștere și
autoapreciere corect ã, in raport cu obiectivele inva ṭãrii școlare .
5. F. de predictie (prognostic ã) si de decizie privind desfa șurarea in viitor a activit ãṭii
instructiv -educative in scopul amelior ãrii ei pe baza cunoa șterii cauzelor ineficien ṭei
6. F. de selec ṭionare și clasificare a elevilor in raport cu rezultatele școlare obṭinute

45
7. F. formativ –educativ ã , de ameliorare a metodelor de inva ṭare folosite de elevi , de
stimulare si optimizare a inv ãṭarii și de consolidare a competen ṭelor școlare
8.F. de perfec ṭionare si inovare a intregului sistem școlar.
1.5.1.Tipologia itemilor20
În realitate un item conți ne nu doar sarcina de lucru, ci și formatul acesteia împreuna
cu răspunsul așteptat. Din punct de vedere al obiectivității în notare, itemii se clasifică
în: itemi obiectivi; itemi semiobiectivi; itemi subiectivi.
Itemii obiectivi se clasifică la rândul lo r în: – itemi cu alegere duală : da/nu,
adevărat/fals, corect/greșit, bine/rău; – itemi cu alegere multiplă : elevul trebuie să
aleagă varianta corectă din cele enumerate; – itemi de tip pereche : solicită
recunoașterea unor corespondențe, unor asocieri între elementele a două coloane astfel
încât să se obțină afirmații adevărate; – itemi de completare: permit verificarea însușirii
unor definiții, axiome, formule, prin completarea în spațiul liber a părții omise; – itemi
cu răspuns scurt : se formulează ca întrebare directă și răspunsul este sub forma unei
propoziții, cuvânt, număr, simbol, etc.
Itemi semiobiectiv i21 presupun ca răspunsul elevului să fie limitat ca spațiu, formă,
conținut, prin structura enunțului sau întrebării. Itemii subiectivi sunt cel mai frecvent
utilizați în sistemul de evaluare tradițional fiind relativ ușor de construit și testează
obiective care vizează originalitatea și caracterul personal al răspunsului.
Itemii subiectivi 22se prezintă sub forma unor întrebări cu răspuns structura t, elevul își
orientează răspunsul în funcție de întrebările și sub întrebările puse de profesor. Funcție de
felul răspunsurilor la întrebări testele pot fi cu răspunsuri deschise sau cu răspunsuri
închise. Itemii cu răspunsuri deschise lasă libertatea ele vului de a redacta propria rezolvare
originală și stipulează competiția și creativitatea. Itemii cu răspunsuri închise fac apel la
propoziții scurte care solicită răspunsul elevilor sau propoziții din care lipsesc cuvinte care
trebuie precizate de către ce l care este evaluat. Itemii cu răspunsuri alternative sunt itemi în
care elevii au de ales între două variante posibile. Variantele de răspuns pot fi: adevărat –
fals da – nu sau același – diferit. Itemii de verificare sunt întrebări care conțin într -o col oană
caracteristici, criterii, proprietăți etc. pe care elevul este solicitat să le bifeze în cazul
răspunsului afirmativ. Itemii de corespondență sunt realizați sub forma a două coloane

20 Suport de curs in cadrul,,formarea continu ã a profesorilor de matematic ã și știinṭe economice in
societatea cunoa șterii’’ pg.96
21 Idem -pg.97

22 Idem -pg.97

46
distincte conținând noțiuni din aceeași categorie(proprietăți, fenome ne, cauze, efecte,
caracteristici etc.) care trebuie pus în relație de corespondență (împerecheate), relația de
corespondență poate fi întrun singur sens (cauză -efect) și doar între două categorii sau
poate fi o relație de corespondență multiplă. Pot fi co ncepuți și itemi de corespondență cu
trei coloane. Itemii cu răspunsuri multiple pot evalua atât procesele mentale simple și
memoria, dar și procesele mentale complexe ca aplicarea cunoștințelor în rezolvarea de
probleme practice.

47
CAPITOLUL 2

PROIECTAREA – PREDAREA – ÎNVĂȚAREA”
DISCIPLINEI CONTABILITATE
2.1. Strategii de predare – învățare a lecțiilor de contabilitate
“Eficiența unei metode depinde în mare măsură de situația concretă de învățare”23
Clasic și modern în didactica contabilității -(vezi anexa nr.3 ).
Metoda adecvat ã de predare inv ãṭare pentru modulul contabilitate se realizez ã dupã :
 obiective;
 continutul invatarii;
 specificul clasei de elevi;
 resurse materiale;
 timpul disponibil ;
 potentialul cadrului did actic.
2.2 Proiectarea didactică a lecțiilor de contabilitate
Proiectarea activitatii didactice este determinata de cerinta cresterii calitatii si eficientei
instruirii. Orice activitate trebuie sa fie eficienta si este cu atat mai eficienta cu cat este
proiectata mai bine. Proiectarea activitatii didactice repre zinta un ansamblu de procese si
operatii de anticipare a acesteia. I se asigura un caracter sistematic, rational . Proiectarea
didactică, este adeseori mai importantă din punct de vedere al procesului, al angajării și
reflecției anticipative pentru cel car e planifică decât al rezultatului24
Analiza și organizarea generală a formatului lecției
 Consultarea programelor, a planificărilor calendaristice, a manualelor și altor surse
bibliografice;
 determinarea scopului și/sau a obiectivelor pedagogice (după caz i nclusiv a celor
operaționale) ;
 selectarea și organizarea conținutului învățării ;
 alegerea metodelor și procedeelor ;

23 Didactica contabilit ãṭii,supor t de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didactice,din
invãṭãmântul liceal,care predau discipline economice”

24 -idem

48
 selectarea sau după caz elaborarea unor mijloace de învățământ ;
 stabilirea formelor de organizare a lecției;
 alegerea metodelor și instrumentelor de evaluare;
Conform noilor orientări ale procesului instructiv -educativ, profesorul trebuie să
devină organizator al unor experiențe de învățare relevante pentru elevi, el realizând
legătura directă între ce se învață și de ce se învață. În aceste condiții, subiectul autentic al
instruirii va fi elevul și, în consecință, strategia didactică se impune a fi proiectată în acest
sens.
Noua concepție care stă la baza actualului Curriculum Național ridică problema
proiectării unor demersuri didact ice personalizate25. Demersul didactic personalizat
exprimă dreptul profesorului – ca și autorul de manual – de a lua decizii asupra
modalităților pe care le consideră optime în creșterea calității procesului de învățământ,
respectiv, răspunderea personală pentru a asigura elevilor un parcurs școlar individualizat,
în funcție de condițiile și cerințele concrete.
Proiectarea demersului didactic personalizat presupune din partea profesorului
parcurgerea, în ordine, a următoarelor etape:
 studierea programei șc olare;
 planificarea calendaristică a unităților de învățare;
 proiectarea secvențială a unităților de învățare și a secvențelor de învățare
(a lecțiilor ca principală formă de organizare și desfășurare a activității didactice).
Studierea prealabilă a programei școlare urmează să se facă nu doar pentru a lua
cunoștință de informațiile pe care profesorul le va transmite și de ordinea lor, ci, în primul
rând, pentru a cunoaște ce capacități ale elevilor urmează să formeze și să exerseze în anul
școlar respectiv, prin studierea temelor recomandate în programă. Aceasta înseamnă că
principala problemă a proiectării didactice este de a anticipa, în detaliu, întreg ansamblul
de activități de învățare despre care presupunem că, dacă vor fi desfășurate de elev i într -o
anumită ordine, vor avea drept rezultat, în final, dezvoltarea fiecăreia dintre abilitățile
cerute prin obiectivele de referință ale programei.
Pentru exemplificare, voi prezenta programa școlara ale modulului: M4 “ Contabilitatea
unităților econ omice” (anexa nr .4) , clasa a XI -a, A filieră tehnologică, specializarea
tehnician în activitați economice.

25 Mihai Diaconu, Ioan Jinga – Pedagogie, Ed. ASE, București, 2004, p.389

49
2.2.1. Proiectarea didactic ã a unit ãṭii de inv ãṭare
Proiectarea calendaristică a unității de învățare presupune parcurgerea următoarelor
etape:
 realizarea asocierilor dintre obiectivele de referință și conținuturi;
 împărțirea în unități de învățare;
 stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;
 alocarea timpului considerat necesar, pentru fiecare unitate de învățământ, în
Tabelul nr.7 – Proiectarea didacticã a unitãṭii de invãṭare
 concordanță cu obiectivele de referință și conținuturile vizate.
În ghidurile metodologice pentru aplicarea programelor școlare, elaborate de Consiliul
Național pentru Curriculum, pe arii curriculare, planificarea calendaristică se face după
următorul model :
Tabelul nr.8 -Planificarea calendaristică în cadrul procesului didactic

Unitatea de învățământ: Avizat,
Filieră: Tehnologică, Profilul: Servicii Director,
Modulul:
Nr de ore/an:
Nr. ore /săptămână:, din care: T:, LT:, IP:
Clasa:
Profesor:
An școlar:
Plan de învățământ aprobat prin Anexa nr. 2 la
O MENCS nr. 3915/18.05.2017 Avizat,
Programa aprobata prin Ordinul MENCS nr.
3915/18.05.2017 resonsabil catedra,
Unitatea
de rezultate ale
invatarii Rezultate ale învățării
Conținut
urile
invaṭãrii
Resurse Evalu
are
Cunoștințe Abilități Atitudini

50

Planificarea modulului, M4 “ Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor”respectiv M4
este prezentatata in ( anexa nr. 4.)
Proiectarea secvențială a unităților de învățare și a secvențelor de învățare presupune
realizarea de către profesor a unor operații de construcție și de organizare anticipată a
obiectivelor, conținutului, strategiilor de dirijare a învățării, a evaluării și, mai ales, a
relațiilor dintre acestea, în condițiile unui mod specific de desfășurare a procesului de
învățământ /
Tabelul nr.9 -Proiectarea secvențială (pe unități de învățare)
Schema 2. Proiectul unei unități de invățare
O unitate de învățare ,poate propune elevilor să realizeze, într -o anumită ordine, mai multe
obiective operaționale. O secvență de învățare se referă la totalitatea activităților de
învățare necesare elevilor pentru a realiza un obiectiv operațional disti nct al unității de UNITATATEA DE ÎNVĂȚARE : UTILIZAREA PLANULUI DE CONTURI
NR. ORE ALOCATE:2h[1hT+1hLT)
Conținuturi
(detalieri)
Competențe
specifice
vizate
Activități de
învățare Resurse Evaluare
(1) (2) (3) (4) (5)
1.1.Utilizarea
Planului
General de
Contur i
pentru
inregistrarea
evenimentelor
si
tranzacṭiilor
C1 Utilizează
Planul General
De Conturi
pentru
înregistrarea
evenimentelor
și tranzacțiilor
Prezint ã structura
Planului De
Contur i.
Identific ã conturile
in vederea
efectu ãrii analizei
contabile.
Utilizeaz ã Planul
General De Conturi
pentru inregistrarea
evenimentelor și
tranzacṭiilor.(T) Resurse
materiale : tabla,
manualul, planul
de conturi, fișe de
lucru, fișe de
documentare
materiale.
Resurse
procedurale:
prelegerea, discuții
de grup, sarcini de
citit și de exercițiu
individual/grupe,
activități de
grup,activități
interactive pe
echipe. -Observare
sistematică

–

51
învățare. În interiorul unei unității de învățare, elevii pot parcurge mai multe secvențe de
învățare.
2.2.2. Proiectul didactic26 -trebuie să reprezinte pe cât posibil un echilibru între
rigurozitate și precizie (pentru a preveni riscul hazardului, al improvizației în sens negativ)
și creativitate, flexibilitate, spontaneitate improvizație în sens pozitiv) care să asigure
dinamic ã și adecvarea continuă a planului cu transpunerea lui în practica școlară.
Alegerea, în cadrul fiecărui tip de lecție, a variantei optime este o expresie a creativității
cadrului didactic. Indiferent de tipul căruia îiaparține, o lecție întrunește următoarele
trăsături esențiale: accentul este pus pe activitatea elevilor; elevii sunt coparticipanți în
activitatea didactică;se realizează, în diferite etape ale lecției, tratarea diferențiată a
elevilor;evaluarea este predominant formativă.
Se știe cã un lucru bine f ãcut are la baz ã o etap ã premerg ãtoare. Proiectarea didactic ã este
etapa premerg ãtoare a actului didactic. In inva ṭãmânt exist ã cadre didactice care consider ã
proiectarea o etap ã necesar ã, dar si altele, care apreciaz ã ca aceasta ar putea lipsi. Cea de -a
doua pozi ṭie este determinat ã de numarul mare de documente care se elaboreaz ã
obligatoriu de cadrele didactice, uneori nejustificat.Proiectarea didactic ã nu poate s ã
lipseasc ã din preocup ãrile inv ãṭãtorilor si profesorilor, pentru c ã o lectie bun ã este
intotdeauna rezultatul unei proi ectãri corespunz ãtoare. Documentul de proiectare trebuie
sã fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic.
Principalele etape ale unei proiect ãri didactice corecte si complete :
1. Ce voi face? – trebuie sa precizez obiectivele opera ṭionale urm ãrite;
2. Cu ce voi face? – trebuie s ã analizez resursele educa ṭionale disponibile;
3. Cum voi face? – trebuie s ã elaborez strategii didactice adecvate ;
4. Cum voi ști dac ã – trebuie s ã evaluez eficien ṭa activit ãṭii didactice , ceea ce am
fãcut desf ãșurate ;
este bine f ãcut?
Etapele proiectarii didactice27
Structura activit ãṭii intr -un an parcurge o viziune de ansamblu, o succesiune
gradat ã , cronologic ã și o eșalonare a dificult ãṭii prin proiectarea anual ã . Chiar dac ã pe
parcurs intervin schimb ãri, datorita abord ãrii tematice, a metodei proiectelor care

26 Didactica contabilitatii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea cadrelor didactice,din
invãṭãmântul liceal,care predau discipline economice
27 Idem

52
presupune organizarea progresiv ã a activit ãṭii, in funṭie de dezvoltarea copiilor, de
interesele acestora, de gradul de cunoa ștere a subiectului luat in discu ṭie.
Prima etap ã in cadrul proiect ãrii activit ãṭilor cu elevii o constituie precizarea obiectivelor
educaṭionale . In procesul formul ãrii acestor obiective trebuie s ã se tin ã seama de
urmãtoarele norme pedagogice :
 formularea unui obiectiv nu cuprinde informa ṭia, ci opera ṭia logic ã sau abilitatea
mental ã ce urmeaz ã sã fie format ã ;
 obiectivele trebuie s ã corespund ã, prin con ṭinutul lor nivelului de dezvoltare al
elevului experien ṭei lui anterioare de inv ãṭare ;
 operaṭiile, abilit ãṭile, comportamentele cuprinse in obiective s ã fie cât mai variate,
sã nu se limiteze la simpla memorare, reproducere de informa ṭii.
A doua etapa in realizarea proiectarii didactice o reprezint ã:
 alegerea con ṭinutului necesar realiz ãrii obiectivelor opera ṭionale stabilite;
 indentificarea capacit ãṭilor de invãṭare necesare realiz ãrii obiectivelor opera ṭionale
stabilite.
 selectarea con ṭinutului esen ṭial al inv ãṭãrii devin o problem ã dificil ã nu numai
pentru un profesor debutant ci si pentru profeso r cu experient ã in condiṭiile
actuale, cand copilul este asaltat cu o mul ṭime de informa ṭii provenind din toate
domeniile .
A treia etapa a proiectarii didactice eficiente o constituie elaborarea strategiilor
didactice ce au in vedere selectarea, dirijarea si complementarizarea tuturor resurselor
pentru rea lizarea obiectivelor educationale propuse.
A patra etapa in procesul realizarii unei activit ãṭi didactice eficiente o constituie
evaluarea rezultatelor ob ṭinute și a activit ãṭii didactice propiu -zise. Evaluarea ofer ã un
dublu feed -back : copilului (care dobãndește confirmarea succeselor sale in inv ãṭare) și
profesorului (care afla efectele pe care interven ṭia sa le produce asupra elevului.
2.3. Variante de redactare a proiectelor de activitate didactica –
(exemplificari)
Variabilele procesului de instruire determină variante ale tipului de bază pentru fiecare
categorie/tip de lectie.
Principalele categorii/tipuri de lectie sunt :

53
 lecția mixtă ;
 lecția de comunicare/însușire de noi cunoștințe ;
 lecṭia de formare de priceperi și deprinderi ;
 lecṭia de fixare ș i sistematizare ;
 lecția de verificare și apreciere ale rezultatelor școlare.
1.Lecția mixtă
Lecṭia mixtă vizează realizarea, în măsură aproximativ egală, a mai multor scopuri sau
sarcini didactice : comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lec ṭie cel
mai frecvent întâlnit în practica educativă, îndeosebi la clasele mici, datorită diversității
activităților implicate și sarcinilor multiple pe care le joacă
Concret planul unei lectii mixte se construieste dupa urmatorii pasi:
Partea I
1) Date generale (data la care se tine lectia, disciplina de invatamant, clasa si profilul,
titlul (tema) lectiei, durata lectiei si cel care o propune);
2) Obiectivele lectiei – operationale si pedagogice.
3) Strategii didactice :
a) mijloace didactice ( materiale didactice; instalatii aparatur ã, fișe de lucru, de
evaluare);
b)metode de inv ãṭare: conversa ṭie, experiment si demonstra ṭie, observa ṭia
independen ṭa, problematizarea, explica ṭia, descoperirea;
c) moduri de activitate cu elevii ;
– frontal (reactua lizarea, discutarea rezultatelor din experimente etc); – in echipa
(efctuarea unui experiment);
– individual (activitate cu fi șe de lucru);
d) surse informa ṭionale (bibliografie) – manual, culegeri de probleme etc.
Partea II.
Desfasurarea lectiei :
1) momen t organizatoric (2 – 3 min) Preg ãtirea clasei pentru ora, „buna ziua”,
prezenta, liniste, creta/burete etc;
2) verificarea cunostin ṭelor din lecṭia precedent ã și reactualizarea celor necesare
comunic ãrii temei noi (10 –15 min);

54
2.1. controlul temelor de casã (prin sondaj, sau prin rezolvarea problemelor care nu s –
au știut rezolva);
2.2. verificarea cuno știnṭelor din lec ṭia precedent ã (prin intreb ãri, exerciṭii și
probleme);
2.3. reactualizarea cuno știnṭelor sau leg ãtura cu cuno știnṭele anterioare.
3) Comu nicarea noilor cuno ști¡nṭe (25-30 min);
3.1. anunṭarea titlului lec ṭiei care se scrie la tabl ã;
3.2. proiectarea con ṭinutului noi inv ãṭarii in secven ṭe;
4) Fixarea noilor cuno știnte și realizarea feed -back -ului (5 – 8 min) – intreb ãri,
exemple si problem;
5) Tema de cas ã
Pot aparea situa ṭii deosebite: criza de timp, golul de timp.
Se pot folosi fi șele anexe:
 fișa de dezvoltare;
 fișa de fixare a noilor cuno știnṭe și realizare de feed -back;
 fișa -lucrarea de laborator;
 fișa de lucru privind verificarea si rea ctualizarea cuno știnṭelor (fișa de evaluare ).
2. Lecṭia de comunicare/insu șire de noi cuno știnṭe
Acest tip de lec ṭie are un obiectiv didactic fundamental : insu șirea de cuno știnṭe (și, pe
baza acestora, dezvoltarea unor capacit ãṭi și atitudini intelectuale), dar prezint ã o structur ã
mixtei, indeosebi la clasele mici. C ãnd obiectivul didactic fundamental al lec ṭiei il
constituie insu șirea unor cuno știnṭe noi, celelalte etape corespunz ãtoare tipului sunt
prezente, dar au o pondere mult mai mic ã ;
Variantele lec ṭiei de comunicare/insu șire de noi cuno știnṭe se contureaz ã pe baza unor
variabile, precum :
 locul temei intr -un ansamblu mai larg al con ṭinutului ;
 strategia didactic ã elaborat ã de profesor in func ṭie de particularit ãṭile de varst ã și
nivelul preg ãtirii elevilor etc.
Cele mai cunoscute variante ale acestui tip de lec ṭie sunt :

55
 lecṭia introductiv ã : are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei
discipline sau a unui capitol și de a -i sensibiliza pe elevi in scopul eficientiz ãrii
recept ãrii noilor con ṭinuturi ;
 lecṭia prelegere , practicabil ã doar la clasele liceale terminale, cánd con ṭinutul de
predat e vast, iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare ;
 lecṭia seminar : presupune dezbaterea unui subiect in timpul orei pe baza studiului
prealabil de c ãtre elevi a unor materiale informative ; se realizeaz ã, de asemenea,
clase mai mari, c ãnd nivelul de preg ãtire și interesul elevilor pentru disciplina sunt
ridicate ;
 lecṭia programat ã, conceput ã pe baza manualului sau textului programat sau pe
baza unor programe de invä ṭare computerizate etc.
2.3.1.-Exemplificarea lecṭiei:-varianta: transmitere/insu șire de cunoștințe la ,,Bazele
Contabilit ãṭii ’clasa a IX -a (vezi ,anexa nr. 5).
3. Lecṭia de formare de priceperi si deprinderi
E specific ã unor domenii de activitate diverse : desen, muzic ã, lucru manual, educa ṭie
fizicã, gramatic ã, literatur ã, tehnic ã etc.
Structura orientativ ã a acestui tip de lec ṭie:
 moment organizatoric ;
 precizarea temei si a obiectivelor activit ãṭii ;
 actualizarea sau insu șirea unor cuno știnṭe necesare desfä șurãrii activit ãṭii ;
 demonstra ṭia sau execu ṭia-model, realizat ã, de obicei, de profesor ;
 antrenarea elevilor in realizarea activit ãṭi (lucr ãrii, exerciṭiului) cu ajutorul
profesorului;
 realizarea independen ṭa a lucr ãrii, exerci ṭiului de c ãtre fiecare elev ;
 aprecierea performan ṭelor elevilor și preciz ãri privind modul de continuare a
activit ãṭii desf ãșurate in timpul orei.
Astfel lec ṭia de formare a priceperilor si deprinderilor poate avea urmatoarea structura:
1. Moment organizatoric (2 -3minute);
2. Efectuarea de exerci ṭii (aplicatii) (40minute);

56
3. Concluzii, feed -back (5 -6minute);
4. Tema.
Variantele lec ṭiei de formare de priceperi și deprinderi pot fi identificate, in principal, in
funcṭie de specificul domeniului de activitate și de locul desfa șurãrii activit ãṭii:
 lecṭia de formare de deprinderi de activitate intelectual ã : analiza gramatical ã,
analiza literar ã, analiza unui text filosofic, analiza unu i document istoric, realizarea
unui eseu literar sau filosofic, rezolvare de exerci ṭii și probleme ;
 lectia de formare a unor deprinderi motrice, specifice disciplinei Educatie fizica ;
 lecṭia de formare a unor deprinderi tehnice : operare pe computer, utilizarea unor
instrumente tehnice ;
 lecṭia cu caracter practic (aplicativ), realizabil ã de obicei, in afara clasei (de
exemplu, in atelierul școlar) ;
 lecṭia de laborator, viz ând desfașurarea unor experien ṭe in domenii diverse al e
cunoașterii : chimie, fizica, biologie ;
 lecṭia-excursie, destinat ã form ãrii priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de
a selecta si prelucra observa ṭtiile.
2.3.2. Exemplificare varianta lec ṭiei:formare de priceperi si deprinderi la ,,Completarea
Balanṭei De Verificare’’,(vezi anexa nr.6).
4. Lecṭia de fixare si sistematizare
Lecṭia de fixare si sistematizare vizeaz ã, in principal, consolidarea cuno știnṭelor insu șite,
dar si aprofundarea lor si completarea unor lacune. Se realizea zã prin recapitulare ;
Condi ṭia de baz ã a eficientiz ãrii acestui tip de lec ṭie o constituie redimensionarea
conṭinuturilor in jurul unor idei cu valoare cognitive relevan ṭei, astfel inc ãt elevii s ã fie
capabili de conexiuni care sä permit ã explica ṭii din c e in ce mai complete si de aplica ṭii
optime si operative in contexte din ce in ce mai largi ale cunoa șterii.
Structura orientativ ã a acestui tip de lec ṭie :
 precizarea con ṭinutului, a obiectivelor și a unui plan de recapitulare ;
 este de dorit ca aceast ã etapã sã se realizeze in doi timpi : inaintea desfa șurãrii propriu –
zise a orei, apoi la inceputul orei sau orelor de recapitulare ;

57
 recapitularea con ṭinutului pe baza planului stabilit : aceast ã etapã e destinat ã clarific ãrii
și elimin ãrii confuziilor con statate de profesor, stabilirii unor conexiuni prin l ãrgirea
contextului cunoa șterii și diversificarea perspectivelor de abordare a con ṭinutului
parcurs și realiz ãrii unor scheme sau sinteze care sa -l pund in rela ṭie tot ceea ce
reprezint ã esenṭialul la nivelul con ṭinutului analizat ;
 realizarea de c ãtre elevi a unor lucr ãri pe baza cuno știnṭelor recapitulate; in cazul
lecṭiilor de consolidare de deprinderi, aceast ã etapṭ ocup ã ponderea cea mai mare in
structura lec ṭiei și se concretizeaz ã, in func ṭie de specificul disciplinei, prin : rezolvare
de exerci ṭii si probleme, analize gramaticale, analize literare, realizarea unor lucr ãri
având caracter tehnic ; aprecierea activit ãṭii elevilor ;precizarea si explicarea temei.
Astfel se disting urmatoarele momente ale lecṭiei de fixare si consolidare a
cunoștinṭelor:
1. moment organizatoric (2 -3 minute);
2. fixarea si consolidarea cuno știnṭelor –reactualizarea teoriei (5 – 10 minute)
prin exerci ṭii, probleme, lucr ãri (30 minute);
3. concluzii si realizarea feed -back -ului, pr ezentarea rezultatelor, aprecierea
notãrii (5 -6 minute);
4. tema.
Pornind de la metodele sau mijloacele utilizate în desfășurarea lec ṭiei variantele men ṭionate
pot conduce la noi variante :
lecṭie de recapitulare sau de sinteză pe bază de exerciții aplicative (atunci când se
urmărește consolidarea unor deprinderi),
lecṭia de recapitulare cu ajutorul textului programat sau al unor programe recapitulative
computerizate;
lecṭia recapitulativă pe bază de fi șe (concepute în func ṭie de nivelul dezvolt ãrii intelectuale
și al pregătirii și de ritmul de lucru al fiecărui elev) etc.
Lecṭia de recapitulare, sistematizare, sinteza a cunostin ṭelor poate avea urmatoarea
structur ã:
1) moment organizatoric (2 -3minute);

2) recapitularea sistematizarea si sinteza cuno știnṭelor (40 minute);

2.1.) anun ṭarea temei si importan ṭei (1-2 minute);

2.2.) planul de recapitulare (reactualizare, scriere pe tabl ã) (3minute);

58

2.3.) recapitularea dupa plan (30 –35minute);

3) Concluzii, feed -back, aprecieri, notare (5 -6minute);
4) tema
2.3.3 Exemplificare varianta lec ṭiei:fixare si sistematizare, la modulul ,,Contabilitatea
Evenimentelor Si Tranzactilor’’,cls.aXI -aA,unitatea de invatare: Înregistrarea
evenimentelor și tranzacțiilor în contabilitate ,(vezi anexa nr.7).
5. Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare
Aceasta urmărește, în principal, constatarea nivelului de pregătire a elevilor, dar și
actualizarea și încadrarea cunoștintelor în noi cadre de referintă și semnificare, cu
consecinte importante asupra viitoar elor trasee de inv ãṭare.
Structura relativă a acestui tip de lec ṭie :
 precizarea conținutului ce urmează a fi verificat ;
 verificarea conținutului (în cazul unei verificări orale, această etapă poate constitui
 un bun prilej pentru sistematizarea cunoștinte lor, corectarea unor confuzii etc.) ;
 aprecierea rezultatelor (dacă în cazul verificării orale sau practice aprecierea se face
la sfârșitul orei, în cazul verificării scrise acest moment se va consuma în
următoarea întâlnire a prof. cu elevii) ;
 precizări privind modalitătile de completare a lacunelor și de corectare a greșelilor
și sugestii în legătură cu valorificarea continuturilor actualizate în activitatea
viitoare.
Variantele lec ṭiei de verificare și apreciere se stabilesc, în principal, în func ṭie de metoda
sau modul de realizare a evaluării :
 lecția de evaluare orală;
 lecția de evaluare prin lucrări scrise;
 lecția de evaluare prin lucrări practice;
 lectia de evaluare cu ajutorul programelor com puterizate

59

CAPTOLUL 3

ACTIVITATEA DE EVALUARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI
CONTABILITATE
3.1. Aspecte conceptuale. Evaluarea de sistem și evaluarea de proces
Evaluarea este „procesul care începe cu planificarea și cu descrierea obiectivelor și a
conținuturilor care vor fi controlate mai târziu' ' 28. Evaluarea poate fi realizată în scopuri
diferite, precum cele illustrate mai jos:

Figura nr.3 – Evaluarea elevilor
3.1.1 Strategia de evaluare
Prin funcția sa reglatoare, este o parte componentă integrantă a procesului de instruire.
Strategia de evaluare, prin scopul evaluării clar stabilit, potențează procesul educațional în
direcția dorită de cel care o proiectează și o aplică.
Relați a dintre strategia didactică și componentel e procesului de învățământ este redata in
prezentarea de mai jos. :

28 Schaub Horst, 2000, p , 101, Dicționarul de pedagogie Evaluarea
elevilor Planificarea
evalurii in
conformita
te
cu niveluri
nationale si
internation
ale Planificarea
invatarii
Identifica
punctele
punctele
forte si
slabe
Acordarea
Calificarii Ofera
feedbakul
elevului Modalitati
de
promovare
a invatarii
pe tot
parcursul
vietii

60

orientează

determină

influențează

orientează
reglează

figura nr.4- Relați a – strategia didactică componentel e procesului de învățământ
Întrebări în elaborare a strategiei de evaluare sunt redate in figura de mai jos:

figura nr .5- intrebări in strategi a de evaluare

De ce
evaluăm?
Ce
evaluăm?
Cui îi
folosește?
Pe cine
evaluăm?
Când
evaluăm?
Cum
evaluăm?
Strategia
didactică
Conținut

Principii si
norme

Strategii
de
evaluare
Resurse

EVALUARE

61
3.1.2 Tipuri de evaluare
După modul cum se integrează în procesul didactic :
1. Evaluarea inițială la începutul demersului didactic
2. Evaluarea formativă însoțește demersului didactic
3. Evaluarea sumativă la sfârșitul unei perioade mai mari de instruire
Ilustrarea tipurilor de evaluare sun redate in tabelul de mai jos.
Tabelul nr .10 tipuri de evaluare
Criterii Evaluarea inițială Evaluarea formativă Evaluarea
sumativă
Când se realizează? în faza inițială pe tot parcursul instruirii la finalul unui
modulului de
contabilitate
În ce scop? cunoașterea
nivelului de la care
se pornește ameliorare/îmbunătățire
a activității și a
rezultatelor optimizarea
pe parcurs a modulului
de contabilitate La finalul unu i
capitol /an scolar

Cine o realizează? Profesorul Profesorul -evaluator
intern evaluator
intern/extern
Frecvența colectării
datelor la început (rar) Frecvent la intervale mici
de timp
Ce rezultate
vizează? rezultate parțiale
(anticipează/oferă
garanții pentru
rezultatele finale) rezultate finale
Experiența pedagogică a condus la conturarea mai multor metode și tehnici de
evaluare.
3.2.Metode și procedee de evaluare și autoevaluare utilizate în funcție de
specificul disciplinei contabilitate
Metodele de evaluare determină natura și conținutul instrumentului de evaluare,
precum și contextul administrării acestuia. Instrumentul de evaluare este în imediat ã
subordine a metodei, constituindu -se ca parte integra ntă a acesteia. Metoda de evaluare

62
este agentul determinant al măsurării și aprecierii în actul evaluativ, iar instrumentul de
evaluare este partea operațională în care se traduc sarcinile de lucru pentru elevi și care
asigură concordanța între obiectivele de evaluare și metodologia de realizare a acesteia.
A)Metode tradiționale
• Probe orale
• Probe scrise
• Probe practice
Pentru evaluarea tuturor achizițiilor elevilor metodele tradiționale nu sunt suficiente. Din
acest motiv se recomandă și folosirea unor metode complementatre de evaluare. Din
categoria metodelor complementare de evaluare fac parte :
B)Metode alternative pentru modulul contabilitate:
 investig aṭia;
 proiectul ;
 portofoliul ;
 observarea sistematic ã;
 autoevaluarea .
1.Evaluarea orală , constitui e o formă particulară a conversației, prin care se verifică
gradul de însușire a cunoștințelor , corectitudinea acestora, gradul de formare a abilităților,
a priceperii de a interpreta și prelucra date, aplicabilitatea conținuturilor
învățate.Conversați a poate fi: individuală, frontală sau combinată.
Profesorul alternează în chestionarea orală, întrebări de bază cu întrebări ajutătoare,
subordonate primelor, ele având rol de orientare a gândirii și activității elevilor.
Avantajele evalu ãrii orale:
 flexibilitatea și adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea de a
alterna tipul întrebărilor și gradului lor de dificultate în funcție de calitatea
răspunsurilor oferite de către elev;
 posibilitatea de a clarifica și corecta imediat eve ntualele erori sau neînțelegeri ale
elevului în raport de un conținut specific;
 formularea răspunsurilor urmărind logica și dinamica unui discurs oral, ceea ce
oferă mai multă libertate de manifestare a originalității elevului, a capacității sale
de argum entare etc.;
 tipul de interacțiune directă creată între evaluator și evaluat (profesor și elev),
de natură să stimuleze modul de structurare a răspunsurilor de către elev,
încurajând și
 manifestări care permit evaluarea comportamentului afectiv – atitudin al.

63
Limitele evaluării orale:
diverse circumstanțe care pot influența obiectivitatea evaluării atât din perspectiva
profesorului, cât și cea a elevului. de exemplu, gradul diferit de dificultate al întrebărilor de
la un elev la altul, variația comportamentului evaluatorului etc., gener ează o puternică
varietate interindividuală și intraindividuală între evaluatori sau la același evaluator în
momente diferite, la fel cum starea emoțională a elevului în momentul răspunsului
influențează performanța acestuia din punct de vedere al calități i prestației sale;
nivelul scăzut de validitate și fidelitate;
consumul mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluați individual.
Evaluarea scrisă
Se realizează cu ajutorul probelor scrise de evaluare, care le solicită elevilor elaborarea,
expri marea ideilor și tratarea sarcinilor de lucru, în scris
Tipuri de evaluare scrisă:
verificare curentă care durează maxim 30 minute și se administrează fără ca elevii să fie
avertizați și în general, se urmărește verificarea cunoștințelor din lecția de z i, dar și
abilitățile elevilor de a formula, într -un timp relativ scurt, răspunsuri la întrebări precise.
Tezele semestriale durează 1 -2 ore și acoperă o parte a materiei studiate. ele sunt anunțate
și pregătite, în timp, în cadrul unor lecții recapitulative. prin teze se urmărește: întinderea
materiei pe care o stăpânesc elevii, capacitatea lor de a selecta și sistematiza cee a ce este
esențial dintr -un volum mare de cunoștințe.
Testul este o formă de evaluare scrisă, folosită tot mai des, datorită rapidității în aplicare și
a preciziei în măsurare. Testul poate fi : inițial, de progres și final .
Testul docimologic reprezintă o modalitate de examinare care cuprinde un set de probe sau
de întrebări (itemi) cu ajutorul cărora se verifică și se evaluează nivelul cunoștințelor și al
capacităților de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară – etalon de apreciere,
elaborată anterior.
Pentru a putea fi utilizate în bune condiții, testele trebuie să răspundă unor cerințe 29 între
care menționăm: validitatea sau valabilitatea; fidelitatea, stabilitatea sau constanta;
etalonarea; standardizarea.
1. Validitatea reprezintă gr adul în care un test reușește să măsoare ceea ce și -a
propus de aceea, de fiecare dată când elaborăm un test, e necesar să ne clarificăm ce vrem

29 Maria Elena Druță, op.cit., pag.,180

64
sa măsurăm cu el și să -i formulăm întrebările (itemurile) în concordanță cu problemele
esențiale ale conținutul ui (cunoștințe, aptitudini etc.) care constituie obiectul testării.
Gradul de valabilitate al unui test se poate stabili făcând corelația cu rezultatul altui
examen sau altui test și chiar cu aprecierea unor profesori cunoscuți ,obiectivitate și
competența notării.Pentru a vedea dacă instrumentul de evaluare realizat este valid
profesorul trebuie să ia în considerare următoarele întrebări:
 sunt definite obiectivele evaluării?
 conținutul evaluării abordează cele mai importante conținuturi din curriculum?
 sarcinile de evaluare implică tipurile de cunoștințe, gândire și rezolvări de
probleme care sunt avute în vedere în procesul instrucțional?
 evaluarea este criterială?
 aceste criterii sunt corelate cu scopurile instrucționale și cu prioritățile
curriculare?
 criteriile presupun standarde de evaluare?
 cum au fost definite standardele?
 au avut elevii oportunități să învețe ceea ce sunt evaluați?
2. Fidelitatea constă în invariabilitatea (constanța) rezultatelor testului în cazul
repetării lui în condiții neschimbate.Fidelitatea este influențată de mai mulți factori dintre
care mai importanți sunt:
 lungimea testului (fidelitatea crește cu creșterea lungimii testului);
 dispersia scorurilor (cu cât împrăștierea scorurilor este mai mare cu atît scorul
este mai fidel);
 obiectivitatea testului (un test format din itemi obiectivi are fidelitate mare);
 claritatea schemei de notare (un test cu schemă de notare clară este un test
fidel). Un test poate fi fidel fără a fi valid în condițiile în care măsoară altceva
decât a fost destinat să măsoare. Dacă un test nu este fidel, nu este nici valid.
2.Obiectivi tatea – calitatea unui instrument de evaluare de a asigura concordanță între
aprecierile făcute de evaluatori independenți referitor la răspunsurile date la întrebările
dintrun test de evaluare.
3.Aplicabilitatea este calitatea unui instrument de evaluare de a fi administrat și interpretat
cu ușurință.

65
4. Etalonarea constă în clasificarea rezultatelor în raport cu o anumită distribuție statistică,
stabilită dinainte, de regulă prin aplicarea testului pe un eșantion reprezentativ.
5.Standardizarea presupune că aplicarea și corectarea testului se face în mod uniform
pentru toți subiecții.
Față de notarea prin examenele tradiționale, testelor li se recunosc unele calități superioare,
unele avantaje, deși nu sunt nici ele scutite de anumite limite.
Dintre avan taje menționăm :
 oferă posibilitatea măsurării mai exacte a performanțelor elevilor, în comparație cu
celelalte probe;
 posedă însușiri ale investigației experimentale (controlul condițiilor de aplicare,
posibilitatea repetării probei etc.);
 permite standar dizarea criteriilor de notare, asigurând un grad sporit de
obiectivitate in apreciere.
Dezavantajele constau în :
 imposibilitatea de a analiza capacitatea de organizare a cunoștințelor, originalitatea
modului de tratare;
 încurajarea metodelor deficitare de învățare; consumul mare de muncă necesar
elaborării; facilitarea fraudei.
Avantajele evaluării scrise:
 economia de timp pe care o realizează în cadrul bugetului alocat relației predare –
invățare – evaluare. probele scrise permit evaluarea unui număr mar e de elevi într –
un timp relativ scurt.
 acoperirea unitară, ca volum și profunzime, pe care acest tip de probe o asigură la
nivelul conținutului evaluat. probele scrise fac posibilă evaluarea tuturor elevilor
asupra aceleiași secvențe curriculare, ceea ce f ace comparabile rezultatele elevilor,
iar evaluarea în sine mai obiectivă.
 posibilitatea evaluatorului de a emite judecăți de valoare mult mai obiective,
întemeiate pe existența unor criterii de evaluare clar specificate și prestabilite.
 posibilitatea el evilor de a -și elabora răspunsul în mod independent, reflectând
cunoștințe și capacități demonstrate într -un ritm propriu.
 diminuarea stărilor tensionale, de stres, care pot avea impact negativ asupra
performanței elevilor timizi sau cu alte probleme emoți onale.

66
3.2.1. Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate
În acest sens, prin studierea disciplinelor economice, elevii trebuie solicitați să
găsească soluții la diferite probleme, creându -li-se situații concrete de lucru, cât mai
apropiate de viitorul lor loc de muncă. Și evaluarea lor trebuie să se asemene cu e valuarea
pe care o va realiza patronul la locul de muncă, iar această evaluare se face pe baza unui
singur principiu valoric – competența.
• Centrarea evaluării și învățării pe elev din perspectiva creării unor situații
virtuale, în care aceștia să -și man ifeste potențialul creator, consider că este o altă tendință a
învățământului economic. Profesorul este un observator atent și un evaluator al modului în
care aplicațiile de dificultăți progresive sunt rezolvate de elevi și este barometrul care
măsoară niv elul de performanță al fiecărui elev (prin analiza permanentă a drumului
parcurs de elev de la sarcina dată la rezultatele obținute).
• Combinarea strategiilor de evaluare, pentru a realiza o evaluare cât mai obiectivă a
subiecților.
Diversitatea situați ilor didactice, precum și varietatea obiectivelor evaluării
presupun aplicarea unor strategii diferite. Aceste strategii sunt clasificate pornind de la
două repere principale :cantitatea de informație asimilată de elev și timpul la care se
raportează evalu area.
În funcție de primul criteriu, s -au stabilit două tipuri:
a) evaluarea parțială, când se verifică elementele cognitive sau comportamentele
secvențiale prin ascultarea curentă, extemporale, probe practice curente;
b) evaluarea globală, când cantitat ea de cunoștințe si deprinderi este mare datorită
cumulării acestora. Verificarea se face prin examene și concursuri.
În funcție de momentul când se realizează există două tipuri de evaluări:
a) evaluarea inițială , care se face la începutul unei etape de instruire prin teste
docimologice, concursuri etc;
b) evaluarea continuă care se face în timpul secvenței de instruire prin ascultarea
curentă și lucrări de control.
Dacă se combină cele două criterii, se ajunge la altă clasificare:
a) evaluarea cumula tivă (sau sumativă), care se realizează prin verificări parțiale
încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor;
b) evaluare continuă (sau formativă), care se face prin verificări sistematice pe
parcursul programului pe secvențe mai mici, perfecțion ând activitatea de instruire.

67
• Urmărirea și monitorizarea evoluției elevilor, Urmărirea și monitorizarea
evoluției elevilor, de la evaluarea inițială trecând prin evaluarea cumulativă și ajungând la
evaluarea formativă, constituie baza întocmirii unei fi șe de progres școlar care trebuie să
fie un instrument util pentru profesor dar și pentru elev. Fișa de progres școlar nu trebuie
întocmită de dragul unei statistici, ci pentru a permite profesorului să aplice măsurile
corective pe traseul de modelare a pe rsonalității viitorului absolvent de liceu .
• Altă tendință care trebuie să se manifeste în procesul de evaluare este aceea de a
face ca elevul să devină partenerul nostru în actul educațional, deci și în evaluare. Nota
considerată expresia valorică a ev aluării nu trebuie să fie o “marcă rece a unei prestații de
moment a elevului“, trebuie să fie rodul unei evaluări care are la bază observarea elevului
pe o perioadă mai lungă de timp în situații diverse de lucru și învățare. De asemenea, nota
trebuie just ificată, argumentată pentru ca să fie conștientizată de elev și pentru a avea o
valoare formativă. Totodată, în această relație de parteneriat profesor – elev, profesorul
trebuie să devină din ce în ce mai conștient că nota pe care o ia un elev reprezintă și rodul
muncii sale, a măiestriei cu care a reușit să -l atragă pe elev, să -l implice și să -l facă să
înțeleagă nivelul la care se află la un moment dat în comparație cu ceilalți colegi și în
comparație cu standardele care trebuie atinse. Altă tendință est e crearea unui sistem unitar
de evaluare , a unui sistem de criterii și proiectarea unor standarde care să se aplice unitar
pentru toți elevii indiferent de liceul de la care provin. În acest fel va crește nivelul calității
absolvenților și, respectiv, a v iitorilor studenți.
Programul actual de reformă a evaluării rezultatelor propune examene naționale
(examenul de bacalaureat) și examene locale (pentru admitere în liceu și școli
profesionale). Evaluarea în sistemul semestrial se realizează pe tot parcursu l anului școlar
și în ultimele săptămâni ale fiecărui semestru urmărindu -se caracterul obiectiv și formativ
al acestui proces de evaluare.
În general, metodele de evaluare clasice (probe scrise, orale, practice, teste) pot fi
modernizate prin modul de conc epere și prin combinarea cu metode alternative de
evaluare , care pun accent pe creativitatea elevilor în cazul realizării unor referate, eseuri,
prezentări, proiecte.
În vederea conceperii și aplicării adecvate a evaluării în activitățile școlare, ar
trebui să se țină cont de câteva mutații de accent, care au survenit în ultimul timp și care au
drept consecințe o regândire și o redimensionare a strategiilor evaluative, în consens cu o
serie de exigențe :

68
 extinderea acțiunii de evaluare, de la verificarea și aprecierea rezultatelor la
evaluarea procesului, a strategiei care a condus la anumite rezultate ;
 luarea în calcul și a altor indicatori, alții decât achizițiile cognitive, precum
conduita, personalita tea elevilor, atitudinile;
 diversificarea tehnicilor de evaluare (extinderea folosirii testului docimologic, a
lucrărilor cu caracter de sinteză, a metodelor de evaluare a achizițiilor practice);
 deschiderea evaluării spre cât mai multe rezultate ale spaț iului școlar (competențe
relaționale, comunicarea profesor -elev, disponibilități de integrare în social);
 centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitive și nesancționarea în permanență a
celor negative;
 stabilirea unui raport optim între evaluarea prin note și evaluarea prin calificative.
Astăzi, practica docimologică a demonstrat că există deficiențe ale sistemului de
evaluare actual și pentru remedierea situației, trebuie conceput un sistem de evaluare
unitar. Deficiențele ce se manifestă în pr ezent au repercusiuni asupra situației
învățământului atât la nivel macro, cât și la nivel micro, respectiv la nivelul omului de la
catedră.
În cazul profesorului, această situație conduce la erori și fluctuații în notarea
elevilor. Cele mai multe împreju rări generatoare de erori și fluctuații în notare privesc
activitatea profesorului. Situațiile cele mai des întâlnite sunt30:
 efectul de contrast, când rezultatul este bun din cauză că urmează după evaluarea
unui rezultat slab (sau invers).
 eroarea logică se produce când se iau în considerare efortul depus de elev, gradul
de conștiinciozitate etc.
Este foarte important pentru elevul modern să aibă capacitatea de a se autoevalua.
Autoevaluarea.
Presupune ca la sfârșitul activității didactice elevii să -și formuleze următoarele întrebări:
 există un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină?
 am rezolvat sarcina suficient de bine?
 ce ar trebui să fac în pasul următor?
 ce produs, care mă reprezintă, ar trebui să -l valorific?

30Mitoi Elena -Referat,Cerc Pedagogic nr.1,2010

69
Fiecare cadru didactic își str ucturează criterii proprii de apreciere: unii sunt
generoși, alții exigenți, unii stimulează prin note, alții constrâng, unii apreciază
originalitatea, alții conformitatea .
3.2.1.1. A. Exemplificare -Modulul : Contabilitatea General ã-cls.a X -aA
Lecãia:Variaṭia posturilor bilan ṭiere
Obiectivul opera ṭional:31Să recunoasc ã modificările bilanțiere rezultate de
desfașurarea operațiilor economice în cadrul unit ãtii economice. (Obiectivul se consider ã
atins dac ã fiecare grup ã din cele 4 a identificat cel pu ṭin o opera ṭie(1) economico –
financiar ã pentru fiecare din cele patru tipuri de modific ãri bilanṭiere).
 sarcina didactic ã:să exemplifice modificările bilanțiere rezultate in desfa șurarea
operațiilor economice în cadrul unei societ ãṭi economice ;
 metode si procedee : conversatia, demonstrația, explicația, problematizarea ;
 mijloace : manualul, fise de documentare, fise de lucru, flip -chart, marker ;
 forme de organizare : frontal si pe grupe ;
 timp: 30 minute ;
 evaluare: chestionare orală, observarea sistematică a elevilor si completarea unei
fișe de evaluare a cuno știnṭelor/competen ṭelor dobândite in urma parcurgerii
acestei lec ṭii.
Descrierea interac ṭiunii cadru didactic -elev: enunṭ cele 4 tipuri de modific ãri
bilanṭiere:
A+X =P+X; A -X = P -X; A+X -X = P; A= P -X+X, oferind c ãte un expemplu de opera ṭie
economico -financiar ã care se incadreaz ã in fiecare tip de modificare bilantiera. Pentru
toate cele patru modificari bilan ṭiere plec de la bilan ṭul iniṭial,simplificat al u nei unei
firme si explic elevilor fiiecare operatie economica respectiv tipul de modificare in bilan ṭ .
Dupã aceea grupez clasa pe grupe respectiv 4, cate7 elevi in fiiecare grup ã și cer
fiecarei grupe de elevi s ã rezolve o fi șe de lucru .Liderul de g rupã extrage un bilet cu una
din cele 4 opera ṭii economice respectiv pentru fiiecare tip de modificare bilan ṭierã.
Elevilor le dau aceste opera ṭii economico -financiare pentru a identifica și argumenta tipul
de modificare bilan ṭierã care se aplic ã fiecarei opera ṭii prezentate; in acest fel urm ãresc
formarea la elevi a capacit ãṭii de a distinge tipurile de modific ãri bilanṭiere care au loc in

31 Didactica contabilit ãṭii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfec ṭionarea cadrelor didactice,din
invãtãmântul liceal,care predau discipline economice

70
bilanṭul contabil. Supraveghez și îndrum activitatea elevilor in timpul rezolv ãrii fișei de
lucru, oferind lãmuriri suplimentare elevilor care intampin ã dificultaṭi. In cazul in care
anumiṭi elevi termin ã rezolvarea temei mai repede, acestora vor primi operații
suplimentare spre rezolvare realizând ulterior testarea diferențiată în funcție de
particularitățil e intelectuale. Impreună cu elevii rezolv fișa de lucru la tablă subliniind
rezultatele corecte si atrag atentia asupra erorilor care pot aparea, fac aprecieri orale asupra
modului în care s -a rezolvat sarcina dat ã și ofer recomand ãri referitoare la îmbun ătățirea
tehnicii de lucru .
Descrierea interac ṭiunii cadru didactic -elev: enunt cele 4 tipuri de modific ãcri
bilantiere:
A+X =P+X; A -X = P -X; A+X -X = P; A= P -X+X, oferind cate un expemplu de operatie
economico – financiara care se incadreaza in fiecare ti p de modificare bilantiera. Pentru
toate cele patru modificari bilantiere plec de la bilantul initial,simplificat al unei unei
firme si explic elevilor fiiecare operatie economica respectiv tipul de modificare in bilant .
Dupa aceea grupez clasa pe gr upe respectiv 4, cate7 elevi in fiiecare grupa si cer
fiecarei grupe de elevi sa rezolve o fise de lucru .Liderul de grupa extrage un bilet cu una
din cele 4 operatii economice respectiv pentru fiiecare tip de modificare bilan ṭierã. Elevilor
le dau acest e operaṭii economico -financiare pentru a identifica si argumenta tipul de
modificare bilantier ã care se aplic ã fiecarei opera ṭii prezentate; in acest fel urm ãresc
formarea la elevi a capacit ãṭii de a distinge tipurile de modific ãri bilanṭiere care au loc in
bilanṭul contabil. Supraveghez și îndrum activitatea elevilor in timpul rezolv ãrii fișei de
lucru, oferind l ãmuriri suplimentare elevilor care intampina dificult ãṭi. In cazul in care
anumiṭi elevi termin ã rezolvarea temei mai repede, acestora vor pr imi operații
suplimentare spre rezolvare realizând ulterior testarea diferențiată în funcție de
particularitățile intelectuale. Impreună cu elevii rezolv fișa de lucru la tablă subliniind
rezultatele corecte si atrag aten ṭia asupra erorilor care pot apare a, fac aprecieri orale asupra
modului în care s -a rezolvat sarcina dat ã si ofer recomandari referitoare la îmbunătățirea
tehnicii de lucru a clasei la nive de grup.
Evaluarea obiectivului opera ṭional
La sf ârșitul lecṭiei fiecare elev va completa o “Fisa d e autoevaluare” a gradului de
inṭelegere a con ṭinutului predat in lec ṭia de zi. Aceasta va cuprinde urm ãtoarele intreb ãri:

71
Fișa de autoevaluare32
Clasa:aX -aA
Disciplina:Contabilitate General ã
1. Cum va sim ṭiṭi dup ã lecṭia de ast ãzi?
a. mulṭumit , am in ṭeles tot;
b. c. confuz, nu am in ṭeles decat par ṭial noṭiunile prezentate;
c. foarte mul ṭumit, am rezolvat correct si complet fi șa de lucru ;
2. In ce grad de complexitate a ṭi incadra lec ṭia de ast ãzi (noṭiunile prezentate)?
a. foarte ridicat;
b. mediu;
c. scãzut.;
3. Unde a ṭi intâmpinat dificult ãṭi?
a. la reactualizarea cuno știnṭelor inv ãṭtate anterior;
b. la transuperea notiunilor teoretice in practica;
c. la rezolvarea sarcinii de lucru in timpul dat;
4. Cum prefera ṭi sã rezolvaṭi sarcinile de lucru primite in clas ã?
a. individual;
b.pe echipe;
c. doar cu colegul/colega de banc ã.
5. Care dintre modific ãrile bilan ṭiere nu ai in ṭeles-o suficient de bine?
a. cele doua modific ãri de volum;
b. cele doua modific ãri de structur ã;
c.) nici una dintre modif icãri .
6. Cum ai dori sa se desfa șoare lecṭiile de contabilitate din punct de vedere al
timpului alocat prezent ãrii noṭiunilor teoretice și al realiz ãrii de aplica ṭii practice :
a. 25% teorie – 75% aplica ṭii;
b. 50% teorie – 50% aplica ṭii;
c. cum consider ã profesorul;
7. Consideri ca aplica ṭiile realizate la lec ṭia „Varia ṭia posturilor bilan ṭiere” au fost
suficiente pentru in ṭelegerea corect ã si complet ã a noṭiunilor prezentate ?
a. da;

32 Didactica contabilit ãṭii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfec ṭionarea cadrelor didactice,din
invãṭãmântul liceal,care predau discipline economice

72
b. nu;
c. au fost prea multe aplica ṭii date in timpul alocat rezolv ãrii lor.
8. Aṭi inṭeles toate no ṭiunile predate pan ã la acest moment la disciplina
Contabilitate ?
a. da, in cea mai mare parte,
b. fac eforturi mari s ã inṭeleg aceasta disciplin ã;
c. da, este materia mea favorit ã;
9. Considera ṭi cã sunt utile ex erciṭiile pentru acas ã care vi se dau ca tem ã?
a. da, sunt foarte necesare, ca sa imi fixez cuno știnṭele invaṭate in clas ã;
b. nu este necesar, consider c ã am inṭeles totul in clas ã;
c. nu cred ca este relevant acest lucru deoarece nu am in ṭeles din clas ã tema lecṭiei;
10. Cum va aprecia ṭi activitatea la lecṭie?
a. pozitiv ã, am fost activ;
b. negativ ã, nu am in ṭeles lecṭia predat ã;
c. excelent ã, am inṭeles tot si am participat activ la lec ṭie, remarcandu -mã printre elevii
care au raspuns corect.
Dupa co mpletarea acestor fi șe centralizez rezultatele ob ṭinute și iau m ãsurile care
se impun. Totodat ã, inaintea și in timpul complet ãrii acestei fi șe de catre elevi in calitate de
dascãl ofer l ãmuri suplimentare referitoare la intreb ãrile puse astfel inc ãt rãspunsurile s ã
ofere si s ã reflecte c ât mai corect realitatea(modul in care a fost perceput ã lecṭia de c ãtre
elevi).
In cazul in care prefer o interacṭiune direct ã, pot sa adresez cele 10 intreb ãri oral
(chestionare oral ã) pentru a surprinde astfel aspectele pozitive si cele negative ale lec ṭiei.
Dezavantajul acestei metode este faptul ca mul ṭi copii nu doresc sa -și exprime
opiniile/p ãrerile in fa ṭa clasei si a colegilor, de aceea considera c ã dacã se apeleaz ã la
evaluarea obiectivului opera ṭional vizat de catre lec ṭie prin completarea unei fi șe de
autoevaluare, elevii vor fi mai deschi și și sinceri, iar itemi prezenta ṭi, cu variante multiple
sunt menite sa ofere o imagine global ã asupra nivelului global de in ṭelegere a lec ṭiei (la
nivel de cla sã) si totodat ã imi ofer ã posibilitatea de a realiza interpret ãri grafice,
pertinente, asupra modului in obiectivul lec ṭiei a fost opera ṭionalizat in mod corect.
Exemplificare -Contabilitate General ã

73
b. Obiectivul operational :33 sa identifice regulile de func ṭionare ale conturilor de activ si
de pasiv (obiectivul se consider ã atins daca cel pu ṭin douã grupe din cele patru , au
identificat corect și in timpul stabilit regulile de func ṭionare ale conturilor .
 sarcina didactic ã: sa e nunṭe regulile de func ṭionare ale conturilor;
 metode si procedee : conversatia,explicatia observatia, exercitiul dirijat,
 mijloace: Manualul, fi șe de lucru,Planul General de Conturi fi șe de
documentare, prezent ãri Power Point, tabla si creta;
 forme de organ izare : frontal si pe grupe ;
 timp: 30 minute;
 evaluare : completarea unei fi șe de evaluare a cuno știntelor dob ândite;
Descrierea interac ṭiunii cadru didactic -elev:
precizez regulile de funcționare ale conturilor de activ și pasiv dupa care urmează
activitatea pe grupe a elevilor (rezolvarea unei fi șe de lucru prin care se cere elevilor s ã
calculeze soldul final al unui cont de Pasiv si al unui cont de Activ, urm ãrind astfel
inṭelegerea si capacitatea de a aplica in practic ã regulile de func ṭionare a le conturilor de
cãtre elevi). Supraveghez și îndrum activitatea elevilor sprijinind elevii care intampin ã
dificult ãṭi. Dacă observ elevi care încheie rezolvarea temei mai repede, acestora le dau
operații suplimentare spre rezolvare realizând testarea dif erențiată în funcție de
particularitățile intelectuale. Impreună cu elevii stabilesc rezultatele la fișă la tablă
subliniind pe cele corecte, semnalizand greșelile tipice, netipice și frecvența lor, fac
aprecieri asupra modului în care s -a lucrat, recomand îmbunătățiri in tehnica de lucru.
Evaluarea obiectivului operational : la sfar șitul lec ṭiei fiecare elev va completa o “ Fișa
de evaluare individual ã” a gradului de indeplinire a sarcinii date. Aceasta va fi realizat ã
astfel:

33 Didactica contabilit ãṭii,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfe ṭcṭionarea cadrelor didactice,din
invãṭãmântul liceal,care predau discipline economice

74
Fisã de evaluare individual ã

Nume și prenume elev:
Clasa:aX -aA
Disciplina:Contabilitate General ã
La ora de astazi am reu șit sã………………….
2. Cele mai mari probleme le -am avut la……………
3. Mi -a fost cel mai u șor sã…………..
4. La lec ṭia “Regulile de func ṭionare ale co nturilor de activ si de pasiv ” am
invãṭat cum s ã………………
5. Aș vrea s ã aflu mai multe lucruri despre……………..
6. Mai am de clarificat aspecte legate de……………………….
7. Voi solicita informa ṭii suplimentare la………………..
8. Voi c ãuta in plus alte informa ṭii și despre…………….
9. Daca mi -aș da o not ã pentru activitatea desfasurat ã in cadrul orei de ast ãzi
aceasta ar fi ……
In urma citirii si centraliz ãrii acestor fi șe de evaluare voi cunoa ște modul de
abordare a problemelor int âmpinate de c ãtre elevi, at ât pentru lecṭia respectiv ã, cât și in
viitor, afl ând astfel modul in care elevii inv ṭã. Aceasta fi șã de evaluare a fost alcatuit ã din
rãspunsuri deschise și din aceast ã cauzã centralizarea lor a fost mai greu de realizat de
cãtre mine , consider ând ca este mult m ai eficient s ã cetralizez in procente rãspunsurile
oferite, astfel inc ât abordarea ulterioar ã a lecṭiilor s ã porneasc ã/sa pun ã acecentul pe
aspectele cu cea mai mare incident ã constatate in urma aplic ãrii unor astfel de fi șe.
In cazul in care constat c a lecṭia nu a fost bine in ṭeleas ã sau ca majoritatea elevilor au
intampinat probleme in in ṭelegerea noilor concepte prezentate de mine ,recomand c ã
activit ãṭile practice, de calcul a componentelor contului și implicit de in ṭelegere a regulilor
de func ṭionare ale conturilor o sa le relu ãm si la lec ṭiile viitoare. Pe de alt ã parte, in cazul
in care constat c ã elevii au in ṭeles foarte u șor no ṭiunile transmise voi c ãuta sã valorific
acest lucru prin tema de acasã.Aceasta urmare ște dezvoltarea deprinderii de a calcul
corect si complet pentru conturi de Activ respectiv conturi de Pasiv.
Voi comenta rezultatele fi șelor de evaluare individual ã cu clasa astfel inc ãt sã
realizez o imagine cat mai fidel ã asupra punctelor tari/sla be ale lecṭiei, incer când sã
identific “ punctele critice ” ale demersului didactic. Aceasta fi șa este foarte util ã deoarece

75
lucrul in echip ã prezint ã dezavantajul ca unul dintre cei doi elevi poate s ã inṭeleag ã și sã
rezolve fi șa de lucru in timp ce celal alt, neinṭelegând noṭiunile prezentate, ii deleg ã
colegului responsabilitatea rezolv ãrii corecte a sarcinii de lucru, ceea ce duce la o
aproximare incorect ã a procentului de atingere a obiectivuui (criteriului de performant ã).
După aplicarea acestei fișe d e evaluare individuală am constat atcă în proporție de 75%
elevii clasei au înțeles cum functioeaz ã conturile de activ respectiv pasiv. Referitor la
procentul de 25% , pot spune ca se referă la elevii cu deficit de atenție, nu au capacitatea
de a utiliza Planul General de Conturi corespunz ãtor sau de analiz ã corect ã a
informaṭiilor pentru a pune in practic ã operatiil e economice aplicate la clasa .
Pentru a reme diereia aceastor probleme o s ã le dau teme suplimentare, și insist
prin efectuarea de noi aplicații .
In activitatea de evaluare în cadrul disciplinei Contabilitate un alt instrument utilizat
pentru relevan ṭa si sinceritatea r ãspunsurilor este,, Bileṭelul de ie șire’’.
Este utilizat de catre mine in calitate de dascãl la sfar șitul orei pentru a vedea dac ã lecṭia a
fost bine in ṭeleas ã sau nu , prin formularea celor trei intrebari simple dar totodat ã ,
relvante.
Formularea celor trei intreb ãri de regul ã se construiesc astfel:
 o impresie a orei ,res pectiv a leṭiei ;
 o intrebare cu privire la no ṭiunile predate ;
 un comentariu (referitor la tematica abordat ã).
Raspunsurile la întrebările de pe biletele de ieșire se citesc in ultimile cinci minute de
cãtre profesor aleatoriu sau la inceputul orei urm ãtoare , profesorul le g ãsește lipite pe tabl ã
urmând in func ṭie de timp s ã citeasc ã la intamplare , biletele respective .In func ṭie de
rãspunsurile elevilor profesorul apreciaz ã dacã insist ã sau nu mai mult cu cititul
,,bileṭelelor de iesire’’daca constata ca mai multi elevi au nel ãmuriri cu privire la no ṭiunile
predate ora anterioar ã.,,Biletul de ie șire’’ are utilitate si beneficii at ât pentru elevi c ât și
pentru profesor datorit ã obiectivit ãṭii respectiv sincerit ãṭii rãspunsurilor mai ales ca pe
acestea , nu apar nume le și prenume le elevului.Astfel ce ntralizez in procente rãspunsurile
oferite, ca abordarea lec ṭiilor viitoare s ã fie explicite, pun ând acecentul pe explicarea
noṭiunilor ne ânṭelese sau pe aplica ṭii dac ã am gasit și in acest sens , probleme .
Calitatea evaluării realizate de profesor se repercutează direct asupra capacității de
evaluare a elevului. Profesorii pot dispune de căi explicite de formare și de educare a
spiritului de evaluare . Iată câteva din aceste posibilități:

76
a) Autocorectare sau corectarea reciprocă.
Elevul este solicitat să depisteze erori sau lacune în timpul învățării lui, cât și
colegilor. Depistarea lacunelor proprii sau cele ale colegilor constituie un prim pas pe
drumul conștientizării competențelor în mod independent .
Pentru exemplificare am realizat o lecție de verificare si apreciere a rezultatelor
școlare în care elevul are posibilitatea de a corecta testul colegului .(anexa nr. 7)
( b) Autonotarea controlat ă.
Elevul este solicitat să -și acorde o notă care apoi este negociată cu profesorul sau
împreună cu colegii. Profesorul are rolul de a argumenta și evidenția corectitudinea sau
incorectitudinea aprecierilor.
c) Notarea reciprocă.
Elevii se notează recip roc.
d) Metoda de apreciere obiectivă . Este concepută de psihologul Gheorghe Zapan
și constă în confruntarea aprecierilor realizate de elevii clasei.
In autoevaluarea elevilor,foarte important este ca , profesorii să comunice
obiectivele evaluării, cri teriile de evaluare, conținuturile de verificat, baremul și grila de
evaluare.
Tendința modernă atât pentru învățare, cât și pentru evaluare fără a minimiza rolul
profesorului o reprezintă utilizarea calculatorului ,pentru a urmări evoluția elevului,
identi ficarea lacunelor în pregătirea acestuia și orientarea traseului de formare, în funcție
de competențele demonstrate de acesta. O calitate relevant ã a evaluării se realizeaz ã
numai prin planificare, control permanent și acțiune în sensul îmbunătățirii continue .
3.3 Evaluarea, autoevaluarea și urmărirea progresului școlar.
Obiective propuse :
 analiza modul ui de proiectare a unei evaluări în corelație cu planificarea
rezul tatelor învățării;
 analiza instrumentel or utilizate pentru evaluare;
 diferenți ere prin exemplificare , evaluarea inițială, formativă, sumativă.
 acorda rea feed-back ;
 realiza re autoevalure.
Etapele care sunt parcurse în evaluarea inițială și în evaluarea sumativă pentru unitatea de
învățăre „ Contul – procedeu de lucru al contabilității”:

77
1.Evaluarea inițială : am realizeazat -o la începutul clasei a X -a, când s -a început
studierea acestei unități de învățare. Această evaluare o real izez dup ã douã trei săptămâni,
după parcurgerea temei „Contul – definiție, structură, importanță”, aceast ã lecție fiind cea
care introduce elevul în tematica abordată (se urmărește, în această etapă, atingerea
competenței 1 „ Identificarea elementelor și formelor contului” . Elevii susțin o probă
scrisă, tip test scris (dată fiind acuratețea și relevanța rezultatelor acestuia), aleși de către
mine, profesorul clasei în funcție de nivelul clasei – stabilit pe baza rezultatelor înregistrate
la această disci plină în clasa a IX -a). Rezultatele obtinu te la evaluarea ințială vor fi
trecute în f ișa de înregistrare a progresului elevilor la disciplina Contabilitate și vor fi
completate ulterior cu rezultatele obținute la evaluarea sumativă/de sfârșit de an; acest
instrument permite analizarea progresului școlar sau, în cazuri mai puțin fericite,
regresul.Pentru a preveni regresul, realizez o fiș ã de monitorizare a rezultatelor la
disciplina contabilitate în care trec toate notele obținute la evaluările realiza te în cadrul
unui an de studiu. Acest instrument reflectă într -o foarte mare masură momentul în care
elevul începe să înregistreze regres școlar și permite să iau măsurile corespunzatoare
pentru a -l ajuta pe elev să recupereze noțiunile neînțelese și astf el să-și atingă competențele
vizate de Curriculum -ul pentru disciplina de studiu Contabilitate și descrise de către
Standardele de Pregătire Profesională ,aferente .
2.Evaluarea continu ã( formativ ã sau de progres)
Evaluarea continu ã, furnizeaz ã profesorului și elevului un feed -back despre gradul de
stãpânire a materiei și despre dificult ãṭile int âmpinate sau cu alte cuvinte, unde se situeaz ã
rezultatele par ṭiale fat ã de cele finale proiectate – poate duce la reluarea explica ṭiei, la
modificarea unor elemente ale demersului didactic sau la organizarea unor programe de
recuperare.
3.Evaluarea sumativă s e realizaza cu douã – trei săptămâni înainte de încheierea anului
școalar sau la sfar șitul unit ãṭii de inv ãṭare,utilizând cel puțin cinci tipuri diferiți de itemi.
Aceasta, prin comparație cu evaluarea inițială, reflect ã, în procente, câți elevi au
înregistrat progres școlar .În cazul în care, în urma acestei evaluări se constată anumite
deficiențe în asimilarea anumitor cunoștinte, acestea se reia u, pentru ca astfel toți elevii să
poată să opereze corect cu noțiunile predate/ asimilate. Rezultatele acestei evaluări au fost
luate în considerare în clasa a XI -a, la stabilirea nivelului ințial al elevului , putându -se
realiza astfel și o analiză comp arativă pe parcursul celor patru ani de studiu la disciplina
Contabilitate. Evaluarea sumativă vizeaz ã toate lecțiile studiate în cadrul unei unități de

78
învățare.Conținuturile evaluate vor viza atingerea tuturor competențelor precizate pentru
unitatea de învățare.
3.3.1 .Elaborare test (evaluare inițială, formativă, sumativă)
Disciplina: MI- Contabilitate General ã

Test de evaluare inițială
Competențe:
C1. Utilizează Planul General De Conturi ;
C2. Folose ște terminologia specific ã legislaṭiei financiar contabile ;
C3. Determin ã valuarea bunurilor economice ;
C4.Utilizeaz ã procedeele contabile pentru gestionarea patrimonului .
Obiectivele evalu ãrii:
 identificarea elementelor contului ;
 descrierea regulilor de func ṭionare a conturilor;
 identificarea asem ãnãrilor și deosebirilor intre bilan ṭ și cont;
Scopul testului inițial :
 măsurarea nivelului de cunoștințe în domeniul contabilitătii cu privire identificarea
elementelor și formelor contului” ;
 aprecierea gradului de omogenitate a colectivului de elevi pr ivind nivelul
cunoștințelor teoretice necesare desfășurării activității în cadrul orelor de laborator;
 obținerea datelor necesare alcătuirii programului de instruire
Disciplina: MI- Contabilitate General ã
Numele și prenumele elevului:
Clasa: a X-a A
Din oficiu se acordă 10 puncte

79
Test de evaluare inițială

SUBIECTUL I (30 de
puncte)
Itemi cu alegere multipl ã
1.Alegeṭi rãspunsul corect prin incercuire :
Elemente de structur ã ale contului sunt: 10 p.
a)activul ,creditul ,total sume ;
b)debitul ,creditul ,denumirea contului ,simbol ,data,explicația ,rulaj,total sume
,sold;
c) rulaj,pasiv,denumirea contului,simbol ,data;
d) total sume ,sold,explicație ;
e) pasiv,debit ,credit ,denumirea contului ,simbol explicația active.
2 Care dintre urmatoarele structuri nu fac parte din din activul patrimonial 10 p.
a) mijloace fixe
b) concesiuni
c) licenṭe
d) rezerve
e) creanṭe
3..Precizați in dreptul fiecarui enunț dac ã este adevarat (A)sau fals(F): 10 p.
a)Conturile de activ se crediteaz ã cu micșorãrile elementelor de activ;
b)Conturile de pasiv se debiteaz ã cu creșterile elementelor de pasiv;
c)Conturile de activ incep sa fu ncṭioneze prin debitare;
d)Conturile de pasiv prezint ã sold final creditor sau 0.
SUBIECTUL II 30(de puncte )
1. Completați spa ṭiile libere: 10 p.
Contul este un ……a………….specific metodei contabilitații ,care inregistreaz ã cronologic și
sistematic valoric uneori cantitativ,……..b…….. …si ………..c……….elementelor patrimoniale.
2.Precizați ce tipuri de ,modific ãri bilan ṭiere pentru urm ãtoarele operții economice
(20 puncte)
a)aprovizionarea de la fur nizor cu materii prime in valoare de 10.000 lei
b) se achit ã datoria fat ã de furnizor,din contul curent al bancii respectiv.10.000 lei

80
c) se ridic ã din contul curent de la banc ã suma de 5.000 lei p entru efectuarea unor pl ãṭi prin
casieria unit ãṭii.
d) A.G.A.hotara ște majorarea capitalului social din rezerve in valoare de 1.000 lei .
SUBIECTUL III 30 ( p uncte )
1.Prezenta ṭi regulile de func ṭionare ale conturilor de Activ . 15 p.
2.Enumerați, etapele analizei contabile. 15 p.
Total 100 puncte.
Barem de corectare și notare
SUBIECTUL I . TOTAL: 30
puncte
Pentru fiecare răspuns corect(1,2,3) se acordă câte 10 puncte.; pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
SUBIECTUL II. TOTAL: 30
puncte
1.Pentru răspuns corect se acordă câte 10 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
2. Punctajul este distribuit astfel; ( 4*5puncte=20punct e)
a) pentru răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
b) pentru răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
c)pentru răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte.
d)pentru răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte.
SUBIECTUL III TOTAL: 30 puncte .
Punctajul este distribuit astfel:
1. .Pentru răspuns corect se acordă câte 15 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
2. Pentru răspuns corect se acordă câte 15 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestu ia, 0 puncte.
TOTAL 90 puncte +10 Puncte din oficiu=100puncte

81
3.44 24.13 24.13 31.03
24
1 7 7 9
5 5 6 7 8 9
0 5 10 15 20 25 30 35
CLASa a X -Aa TEST INITIAL
PROCENT NR.ELEVI NOTA Rezultatele evaluării inițiale pentru clasa a X -aA sunt redate în tabelul nr. 11 și diagrama
nr.1 .
Tabel 11-Interpretarea rezultatelor testului ini ṭial nr.1

Cls.a X –
Aa Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,99 2-
2,99 3-
3,49 4-
4,49 5-
5,49 6-
6,49 7-
7,49 8-
8,49 9.-
9.49 9.50-
10
29 – – – – 1 7 7 9 5 – 7,52

Procent 3,
44% 24,
13% 24,
13% 31,
03%
17,
24%
0%

100%
Unitatea de inv ãṭare: Patrimoniul Unității Comerciale
Competențe :
 C.1 identific ã elementele contului ;
 C.2 descrie reguli de func ṭionare ale contului ;
 C.3 inregistreaz ã operar ṭiile economice in conturi .
Obiectivele Evaluarii:
 O1. identificarea elementelor contului si descrierea regulilor de func ṭionare a
conturilor;
 O2. inregistrarea opera ṭiilor economico financiare utiliz ând analiza contabil ã;
 O3. stabilirea corspon denṭei conturilor pe baza analizei contabile.;

Diagrama nr.1 – reprezentarea rezultatelor testului ini ṭial

82
 O4. identificarea aseman ãrilor și deosebirilor intre bilan ṭ si cont;
 O5. stabilirea articolelor contabile, pe baza analizei contabile;

Test de evaluare

Din oficiu se acordă 10 puncte.

Subiectul I 30 punct e
Alegeṭi raspunsul corect:
1.Soldul final al unui cont reprezint ã:
a) existentul valoric la inceputul perioadei de gestiune;
b) existentul valoric la sf ârșitul perioadei de gestiune;
c) sumele inregistrate in debitul unui cont;
d) sumele inregistrate in creditul unui cont;
2. Realiza ṭi legãtura dintre criteriile de clasificare 1si 2 din coloana A si literele
corespunzatoare din coloanaB;
A.
1.dupã funcṭia contabil ã;
2.dupã sfera de cuprindere ;
B.
a) cont de activ
b) cont sintetic;
c) cont de pasiv;
d) cont bifunc ṭional;
e) cont analitic;
3.Precizati in dreptul fiecarui enunt dac ã este adevarat( A)sau cu ( F) daca este
fals:
a) Conturile de activ incep s ã funcṭioneze prin debitare;
b) Conturile de pasiv prezint ã sold final debitor sau egal cu zero;
c) Conturile de pasiv incep sa func ṭioneze prin creditare;

83
d) Conturile de activ se crediteaz ã cu cu mic șorãrile elementelor de activ;
e) Conturile de pasiv se debiteaz ã cu creșterile elementelor de pasiv;
4 . Completa ṭi spaṭiile libere :
Analiza reprezintă o…1……..științifică de ………2………. a unui fenomen – având la
bază …..3……….. întregului și examinarea fiecărui ….4………..component.
5.Ce este d ubla înregistrare ?
Subiectul I I 30 puncte
1. Se prezintă o situație privind, “Furnizori” pe luna ianuarie 2017: 16 p.
SI (soldul ini ṭial) la inceputul lunii Ianuarie al contului furnizori este de 180.000
In cursul lunii au avut loc urmatoarele opera ṭii economice:
a) pe data de 5 -01-2017,se achizi ṭioneaz ã mãrfuri de la furnizori in valuare de
60.000 lei plus T .V.A;
b) pe data de 10 -01 -2017 societatea pl ãtește 20.000 lei fat ã de furnizori prin
contul bancar;
c) pe data de 12 -01-2017 societatea achizi ṭioneaz ã materii prime in valoare de
90.000;
d) pe data de 25 -02-2017 societatea pl ãtește 70.000 lei fa ṭã de furnizori prin
contul bancar;
Se cere:
1. prezentați sche matic contul 401 “Furnizori”; 3 puncte
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financia re 2*4=8 p
date;
3.calculați : RE, RD, TSC, TSD, SFC ” 1*5=5 p
2. O societate comercială achită prin bancă datorii față de furnizori în sumă de 1 milion
lei.
Operația s -a înregistrat în contabilitate astfel:
401=5311 1.000.000
Efect uați stornarea în roșu și negru pentru corectarea formulei contabile” 10 p.
3.Ce modificări produc următoarele operații economice din bilanț: 4 puncte
a) Achiziționarea unei construcții cu plata ulterioară de 20 000 lei
b) Reținerea unei imputații din salariu în valoare de 300 lei
c) În urma vânzării, terenul se scoate din evidență la valoarea de intrare (10 . 000 lei)

84
d) Majorarea capitalului social prin încorporarea de prime 1 000 lei
Subiectul III 30 puncte
20 puncte
1. Agentul economic S.C. Ana S.R.L. dispune la sfârșitul exercițiului de următoarele
elemente patrimoniale:
 cheltuieli de constituire 200 lei;
 terenuri de 10.000 lei;
 credite bancare pe termen lung 17.000 lei;
 rezerve legale 2.000 lei;
 furnizori 9.000 lei;
 mijloace de transport 30.000 lei;
 casa 500 lei;
 capital social 18.000 lei;
 clienți 4.000 lei;
 combustibili 300 lei;
 CAS 5.050 lei;
 conturi la bănci 8.000 lei;
 profit 1.000 lei;
 T.V.A .de plată 950 lei.
Se cere :
a) Transpuneți elementele patrimoniale în bilanțul orizontal după criteriul
lichidității și exigibilității.
b) Determinați totalul activului și pasivului bilanțului contabil
2. Precizati tipul de legatur ã dintre cont si bilan ṭ ,respectiv tipul de legatur ã de la ,,bilan ṭ
la cont si ’’de la,, co nt la bilan ṭ’’,la inceputul si sfar șitul exerci ṭiului financiar. 20 puncte
Total 100 puncte
BAREM DE NOTARE SI CORECTARE
Subiectul I . 30puncte
1.Sol dul final al unui cont reprezinta:
b)existentul valoric la sf ârșitul perioadei de gestiune;
2.dupã funcṭia contabil ã ; a.c,d (3puncte)
dupã sfera de cuprindere :b,e (3 puncte)
3.a)A,b)F,c)A,d)A,e)F:

85
4. Analiza reprezintă o metodă științifică de cercetare a unui fenomen – având la
3 4
bază descompunerea întregului și examinarea fiecărui element component;

5.Dubla înregistrare este înregistrarea concomitentă și cu aceeași sumă a unei operații
economice – în debitul unui cont și în creditul altui cont;
Pentru fiecare răspuns corect(1,2,3,4,5) se acordă câte 6 puncte.; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.5*6=30puncte.
Subiectul I I . 30 puncte
1. Punctajul , este distribuit astfel; 16puncte
1.prezentarea schematic a contuuil 401 “Furnizori”; 3 puncte
2. efectuarea analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare; 2 puncte*4=8
date;
calcul RE, RD, TSC, TSD, SFC” 1punct*5=5
1)Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
. D 3.CONTUL 401 ,,FURNIZORI’’ C
SI. 180.000
(2)20.000 (1) 60.000
(4)70.000 (3) 90.0000
RD 90.000 RC 150.000
TSD 90.000 TSD 330.000
SFC 240.000

1 p – analiza contabilă;
1 p – formula contabilă;
1 p – sume aferente corecte

2.a)
P.O. Cumpărare materii prime pe credit commercial
M.P. marfuri, TVA deductibil Furnizori
C.C. 371, 4426 401
D.F.C. A, A P
S.M. + +

86
R.F.C. D C
F.C. % = 401 71.400
371 60.000
4426 11.400

2.b

P.O. Plată datorii din cont
M.P. Conturi la bănci Furnizori
C.C. 5121 401
D.F.C. A P
S.M. – –
R.F.C. C D
F.C. 401 = 5121 20.000

2.c

P.O. Cumpărare materii prime
M.P. Materii prime, TVA deductibil Furnizori
C.C. 301, 4426 401
D.F.C. A, A P
S.M. + +
R.F.C. D C
F.C. % = 401 107.100
301 90.000
4426 17.100

2.d
Plată datorii din cont
Conturi la bănci Furnizori
5121 401
A P

87
– –
C D

401 = 5121 70.000

Pentru fiecare răspuns corect(3a,3b) se acordă câte 5 puncte.; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.2*5=10 puncte.

2. a)stornarea în roșu
401=5311 1.000.000
401=5311 1.000.000
401=5121 1.000.000
b)stornarea în negru (anularea)
401=5311 1.000.000
5311=401 1.000.000
401=5121 1.000.000
3: Modificări bilanțiere: 4 puncte ( câte 1 punct pentru fiecare )
A + X = P + X (modifcare volum)
A – X = P – X
A + X – X = P(modificare structur ã)
A = P + X – X
Pentru fiecare răspuns corect(1,2,3,4,) se acordă câte 1 punct.; pentru răspuns
incorect sau lipsa acestuia, 0p.
4*1=4puncte
Subiect ulIII 30
puncte
Punctajul , este distribuit astfel;
1. 20 puncte
Bilanț contabil
Activ Pasiv
Elemente patrimoniale Sume Elemente patrimoniale Sume
Cheltuieli de constituire 200 Furnizori 9.000
Terenuri 10.000 CAS 5.050

88
Mijloace de transport 30.000 TVA de plată 950
Combustibili 300 Credite pe termen lung 17.000
Clienți 4.000 Capital social 18.000
Conturi la bănci în lei 8.000 Rezerve legale 2.000
Casa 500 Profit 1.000
Total activ 53.000 Total pasiv 53.000

Pentru fiecare element patrimonial încadrat corect în activ sau în pasiv se acordă câte 1
punct (14 x 1 p = 14 puncte).
Pentru gruparea corectă în funcție de lichiditate și exigibilitate se acordă 4 puncte . Pentru
răspuns parțial corect 2 puncte .
Pentru calculul egalității bilanțiere se acordă 2 puncte.
2.Legatura dintre cont si bilant
a)la inceputul exerci ṭiului financiar,,de la bilan ṭ la cont -elementele patrimoniale prev ãzute
in bilanṭ la sfarșitul exerci ṭiului financiar precedent vor fi preluate ca solduri ini ṭiale in
exerciṭiul curent;
b)la sf.ex.financiar de la ,,cont la bilan ṭ”-soldurile finale ale cont.vor f i utilizate pentru
intocmirea bilantului contabil;
Se acorda 5 puncte penrtu raspuns corect lipsa acestuia sau raspuns incorect 0,
puncte. 2*5=10puncte
Total 100 Puncte
Rezultatele evaluării formative pentru clasa a X -a a sunt redate în tabelul nr. 12 și
diagrama nr.2 .
Tabelul nr. 12- Interpretarea rezultatelor testului de progres nr.1

Cls.a X –
Aa Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,99 2-
2,99 3-
3,49 4-
4,49 5-
5,49 6-
6,49 7-
7,49 8-
8,49 9.-
9.49 9.50-
10
29 – – – – 1 5 6 7 8 2 7,75

Procent 3,
44% 17,
24% 20,
69% 24,
13%
27,
60% 6,
90%

100%

89

diagrama nr.2 -ponderea rezultatelor testului de progres nr.1

Timpde lucu :1/h
Unitatea de invatare: Principiile si procedeele specifice metodei contabilității
Competențe:
C1 Folosește terminologia specifică legislației financiar -contabile
C3 Utilizează procedeele contabile pentru gestionarea patrimoniului
C.1 identifica in P.G.C .,conturile specifice operatiilor economice
desfasurate;,
C.2 realizeaza analiza contabila in rezolvarea diverselor aplicatii ;
C.3 intocmeste articolul contabil corespunzator;
Obiectivele evaluarii:
O1. inregistrarea operatiilor economico financiare utilizand analiza contabila;
O2. realizarea analizei contabile in rezolvarea diverselor aplicatii ;
O3. stabilirea articolelor contabile, pe baza analizei contabile;
Test de Evaluare
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Subiectul I 30 Pun cte
1.Alegeṭi rãspunsul corect prin incercuire : 10puncte
Conform regulii de pasiv functioneaz ã: 3.44% 17.24% 20.69% 24.13% 27.60% 6.90% 1 5 6 7 8
2 5 6 7 8 9 10
PROCENT NUMAR ELEVI NOTA

90
a) conturile de imobilizari
b) conturile de capitaluri
c) conturile de trezorerie
d) conturile de stocuri
2.Completa ṭi spaṭiile punctate:
Analiza contabila a unei ….a)……..economico financiare
presupune..b)…….amanun ṭitã a acesteia pe baza …….c)……….justificative,prin
descompunerea in elemente componente in vederea stabilirii………d)….ce le produce asupra
elementelor patrimoniale pe care le influenteaz ã.
3.Care din opera ṭiile economico financiare determin ã o modificare la nive lul 10 puncte
patrimoniului de tipul:A -X=P-X
a)cumpararea de materii prime de la furnizor
b)plata facturii prin contul de la banca
c)consum de materii prime
Subiectul I I 30 puncte
1.Precizati diferenta dintre Registrul Jurnal si Cartea Mare ? 10 puncte
2.In cursul lunii ianuarie anul curent, in contul 371 ‘’Marfuri ” sunt înregistrate
următoarele sume: 10 puncte
Sold inițial 50.000
03.01 10. 000 debit
07.01 20. 000 credit
20.01 30. 000 debit
Cerinṭe:
Desenați T -ul contului ,,371 Marfuri ’’ – și calculați : 2puncte*5
a. rulajul debitor
b. rulajul creditor
c. total sume debitoare
d. total sume creditoare
e) soldul final
3.Transcrieți pe foaia de concurs, litera corespunzătoare fiecărui enunț (a, b, c, d) și notați
în dreptul ei litera A, dacă apreciați că enunțul este adevărat și litera F, dacă apreciați că
enunțul este fals. 10 puncte

91
a) Soldul final al contului 301,,Materii prime’’ poate fi creditor. 2,5 p*4
b) Formula contabilă 401 = 5121, re flectă înregistrarea ridicării de numerar din casieria
unitatii.
c) Conturile de activ se se debitează cu intrările.
d) Contul 401 ,,Furnizori’’ poate avea sold final debitor.
Subiectul I I I 30
Puncte
SC “Alfa” SA prezintă la data de 01.01anul curent, următoarele solduri inițiale (Si):
Si Cont 1012 = 50.000 lei
Si Cont 1041 = 15.000 lei
Si Cont 1061 = 20.000 lei
Si Cont 2133 = 10.000 lei
Si Cont 301 = 50.000 lei
Si Cont 401 = 40.000 lei
Si Cont 5121 = 300.000 lei
În cursul lunii Ianuarie anul curent au loc următoarele operații economico -financiare:
a)Se achiziționeză de la furnizor materii prime în valoare de 50.000 lei, TVA 19 %.
b) Se achită furnizorul de materii prime cu ordin de plată, din contul bancar.
c) Societatea comercială vinde un utilaj , în valoare de 200.000 lei, TVA 19%.
d) Se înregistrează consumul de materii prime, în valoare de 20.000lei.
Se cere:
1.prezentați schematic contul 401 “Furnizori”;
4 puncte
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare; 4
puncte*4=16puncte
date;
3.calculați RC, RD, TSC, TSD, SFC” pentru contul 401 “Furnizori”;5*2p 10 p
.Barem de corectare si notare
Subiectul I . Total: 30 puncte
Pentru fiecare răspuns corect(1,2,3) se acordă câte 10 puncte.; pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia, 0p.
Subiectul II. Total: 30 puncte
1.Pentru răspuns corect se acordă câte 10 puncte ; pentru răspuns inc orect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.

92
2. Punctajul este distribuit astfel; ( 2puncte *5=10puncte)
a) pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
b) pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
c)pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte.
d)pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pen tru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 punct
e)pentru răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte
3.) Punctajul este distribuit astfel ; 2,5puncte *4=10puncte)
a)pentru răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
b) pentru răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
c)pentru răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte.
d)pentru răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 puncte..
Subiectul Total:
30puncte .
Punctajul este distribuit astfel:
1..Pentru răspuns corect se acordă câte 4 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 puncte. 4puncte
2.Pentru răspuns corect se acordă câte 4 puncte(a,b,c,d,) pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia,0puncte.
4puncte*4=16puncte
3.Pentru răspuns c orect se acordă câte 2 puncte(a,b,c,d,e) pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia,0puncte.
2puncte*5=10puncte
Total 90 puncte +10 Puncte din oficiu=100 puncte
Rezultatele evaluării formative pentru clasa a X -a a sunt redate în tabelul nr.3 și
ponderea rezultatelor testului progress in diagrama cu numarul , 3 .

93

Tabelul nr. 13- Interpretarea rezultatelor testului de progres nr.2

Cls.a
X-Aa Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,
99 2-
2,99 3-
3,49 4-
4,49 5-
5,49 6-
6,49 7-
7,49 8-
8,49 9.-
9.49 9.50-
10
29 – – – – 1 5 6 7 6 4 8,00

Proce
nt 3,
44% 17,
24% 20,
69% 24,
13%
20,
69% 13
,80%

100%

Competențe:
 C1. Utilizează planul general de conturi
 C2. Folose ște terminologia specific ã legislaṭiei financiar contabile
 C3. Determin ã valuarea bunurilor economice
 C4.Utilizeaz ã procedeele contabile pentru gestionarea patrimonului
.
Obiectivele Evalu ãrii:
 inregistrarea opera ṭiilor economico financiare utiliz ând analiza contabil ã;

diagrama nr.3 – ponderea cu evolu ṭia notelor testului progres

Test De Evaluare
Timpde lucru :1/h
Unitatea de invatare: Patrimoniul Unității Comerciale
3.44
17% 20.69 24.13
20.69
13.8
1 5 6 7 6 4 5 6 7 8 9 10
0 5 10 15 20 25 30
5-5,49 6-6,49 7-7,49 8-8,49 9-9,49 9-9,50 NUMR ELEVII
EVOLUTIEA NOTELOR TEST PROGRES
procent numar elvi nota Linear (procent)

94
 stabilirea corsponden ṭei conturilor pe baza analizei conbtabile.;
 stabilirea articolelor contabile, pe baza analizei contabile;
Test de evaluare sumativă
Evaluarea sumativ ã o realizez prin ap licaṭii practice la sfar șit de capitol ,, Patri moniul
Unitãṭii Comerciale ’’, prin apica ṭii practice .Pentru atingerea acestui obiectiv organizez
elevii clasei a X a A in 4 grupe a cate 7 elevi in vederea desfașurării activității.
1.Captarea atenției .
Anunțarea conținutului activității :Recapitulare – Principiile și procedeele specifice
metodei contabilității .
Profesorul reactualizează planul de recapitulare (Anexa 1) și explic ã pe scurt
elevilor modul in care urmează s ã realizeze recapitularea.
Profesorul solicită fiecarui grup să -si aleag ã un lider care va fi purtătorul de cuvant
Liderul fiec ãrui grup va trage la sorți o fișă cu cerințe de lucru(Anexa 2a),2b),2c),2d ).Apoi
,liderul va lua fișa cu cerințe de lucru trasă la sorți și planșa de lucru efectivă.
2.Desfășurarea activit ãții
Profes orul solicită elevilor sa citească cu atenție cerințele de lucru si s ã completeze
planșa de lucru cu markere.Stabilește si precizează sarcinile de lucru.(Anexa 3).
Vor avea la dispoziție 15 min.
Profesorul prezintă punctajul corespunzător fiecarei cerințe de lucru si completează
spun ând că nu se acordă punctaje intermediare pentru răspunsuri incomplete.
Fiecare grup completează independent planșa de lucru.Dupa expirarea timpului
,fiecare lider va prezenta intregii clase planșa de lucru completată de grupu l sau care a fost
,initial,fixată pe flipchart.
Înainte de a începe prezentările ,profesorul cere elevilor să -si deschidă caietele
pentru a nota,pe scurt,precizările liderilor.Profesorul intervine cu intrebări suplimentare si
solicită clasei să corecteze s au să completeze răspunsurile,dacă este cazul.
În timpul fiecărei prezentări,profesorul va face notări pentru fiecare grup,ținand
cont de calitatea răspunsurilor.(Anexa 4).
3.Asigurarea transferului
Se precizează punctele slabe si se recomandă să se mai i nsiste asupra lor.
4.Evaluarea rezultatelor .
Se acordă fiecarui grup,funcție de modul in care a rezolvat cerințele de lucru cu un
calificativ :

95
 F.B.(foarte bine),între 80 -100 puncte
 B.(Bine), între 60 -79 puncte
 S.(Suficient),între 10 -59 puncte.
 În funcție de punctajele obținute profesorul va acorda note tuturor participanților la
lecție ,astfel :punctaj intre 80 -100 puncte: nota 9 pentru punctaj intre 80-90 puncte
si nota 10 pentru punctaj intre 91 -100 puncte
 punctaj intre 70 -79 puncte :nota 8
 punct aj intre 60 -69 puncte :nota 7
 punctaj intre 50 -59 puncte :nota 6
 punctaj intre 41 -49 puncte :nota 5
 punctaj sub 40 puncte :nota 4.
Pentru ca fiecare membru din grupă să știe care este nota cu care a fost evaluat si
notat,profesorul realizează pe flipchart un tabel in care va trece punctajul fiecărei grupe si
nota corespunzătoare.(anexa 5).
Profesorul va ține cont de răspunsurile individuale ale elevilor ,respectiv completările pe
care le -au adus in momentul prezentării rezolvării de către lideri.
Anexa 2a)
1.Definiți contul (10puncte)
2. Se prezintă o situație privind, 401 “Furnizori” pe luna ianuarie 2017:
SI (soldul initial) la inceputul lunii Ianuarie al contului furnizor i este de 80.000
In cursul lunii au avut loc urm ãatoarele opera ṭii economice :
a) pe data de 3 -01-2017,se achizitioneaz ã mãrfuri de la furnizori in valuare de 10.000
lei plus TVA;
b) pe data de 5 -01 -2017 societatea pl ãtește 10.000 lei fa ṭã de furnizori prin contul
bancar;
c) pe data de 8 -01-2017 societatea achizi ṭioneaz ã materii prime in valoare de 100.000
lei plus T.V.A;
d) pe data de 20 -02-2017 societatea plate ște 50.000 lei fa ṭa de furnizori prin contul
bancar;
e) Se cere :
1. prezentați schematic contul 401 “Furnizori”; 20 puncte
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare; 2,5*4=10 puncte
3.Calculați RE, RD, TSC, TSD, SFC” 10 puncte*5=50 puncte

96
Anexa 2b)
1Prezenta ṭi regulile de func ṭionare ale conturilor de pasiv (10puncte)
2. Se prezintă o situație privind, “ 5121 “Conturi la b ãnci in lei”pe luna Ianuarie
2016:
SI (soldul ini ṭial) la inceputul lunii Ianuarie al contului “Conturi la banci in lei”este
de 100.000lei
In cursul lunii au avut loc urm ãtoarele opera ṭii economice:
a) pe data de -2 01-2017 se cumpără, cu plata din contul ba ncar, titluri de participare:1.000
bucăți cu prețul unitar de achiziție 5 lei.
b) pe data de 5 -01 -2017 societatea pl ãtește 10.000 lei fat ã de furnizori prin contul bancar;
c) pe data de 20 -01-2017 societatea pl ãtește 20.000 lei fat ã de furnizori prin c ontul
bancar;
d) pe data de 25 -01-2017 se incaseaz ã de la clien ṭi prin contul bancar suma de 20.000 lei
Se cere:
1. prezentați schematic contul 5121 “Conturi la banci in lei ”; 20 puncte
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economi c ,financiare; 2,5*4=10 p.
3.Calculați RE, RD, TSC, TSD, SFC” 10 p*5=50 p
10 p oficiu
Anexa 2 c)
1.Cum se numește legătura dintre conturi ? (10puncte)
2. Se prezintă o situație privind, 1012’’ Capital subscris varsat “pe luna Ianuarie
2017:
SI (soldul ini ṭial) la inceputul lun ii Ianuarie al contului “Capital subscris varsat ‘’’
este de 100.000lei .
In cursul lunii au avut loc urm ãtoarele opera ṭii economice:
a) pe data de -2 01-2017 o societate majoreaz ã capitalul social prin incorporarea
primelor de capital in valoare de 100.000 lei ;
b) pe data de 20 -01-2017 Se cumpără materii prime în valoare de 700 lei ;
c) pe data de 25 -01-2017 A.G.A.admite retragerea unui asociat care de ṭinea 10%
din capitalul firmei, respectiv 10.000 lei.
Se cere :
1. prezentați schematic contul 1012 “ Capital subscris varsat ”; 20 puncte

97
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare;
2,5*4=10puncte
3.Calculați RE, RD, TSC, TSD, SFC” 10punc te*5=50puncte
10 punc te oficiu
Anexa.2 d)
1.Ce este dubla înregistrare ?
2. Se prezintă o situație privind, “ 4111 “Clienti”pe luna Ianuarie 2017:
SI (soldul initial) la inceputul lunii Ianuarie al contului “Clienti”este de
100.000lei
In cursul lunii au avut loc urm ãtoarele opera ṭii economice:
a) pe data de -2 01-2017 se v ând m ãrfuri cãatre clien ṭi in valuare de 30.000 lei plus
T.V.A.
b) pe data de 5 -01 -2017 societatea incaseaz ã de la clien ṭti prin contul bancar
contravaloarea m ãrfurilor;
c) pe data de 20 -01-2017 vinde produse finite de la clien ṭii ei in valuare de 20.000
lei T.V .A.inclus ;
d) pe data de 25 -01-2016 se incaseaz ã de la clien ṭi prin contul bancar suma de
20.000 lei .
Se cere:
1. prezentați schematic contul ,4111 “Clienti “”; 20 puncte
10 puncte oficiu
2. efectuați analiza contabilă a operațiilor economic ,financiare; 2,5*4=10puncte
3.calculați RE, RD, TSC, TSD, SFC” 10p*5=50p
1 0 puncte oficiu
Rezultatele evaluării sumative pentru clasa a X -a Aa sunt redate în tabelul nr. 14 și
Diagramacu , nr.4
Tabelul nr. 14 Interpretarea rezultatelor testului sumativ nr.4 și diagrama nr. 4

Clas
a Nr.
elevi
testați Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,99 2-
2,99 3-
3,99 4-
4,99 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,99 8-
8,99 9-10
aXa
A 28-
0 0 0 1 – – 2 5 20 8.88
Proc
ent 3,
600 0 7,14
% 17,8
6 71,40
% 100%

98
Rezultatele evaluării sumative pentru clasa a X -a Aa sunt redate în tabelul nr.4 și
diagrama nr. 4 – ponderea cu evoluṭia notelor
3.3.2.Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate
Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina contabilitate sunt redate in
tabelul si diagrama prezentate , mai jos.
Tabelul nr. 15-Înregistrarea și evaluarea progresului școlar la disciplina
contabilitate pentru cele paru teste

Progresul elevilor este prezentat in diagrama de mai jos

Diagrama nr.5-ponderea mediilor la cele 4 teste
% %

Test initial Test progresiv
nr.1 Test progresiv
nr.2 Test sumativ
Nota

7,52 7,75 8,00 8,88
7.52 7.75 8 8.88
6.5 7 7.5 8 8.5 9
test initial test progresiv nr.1 test progresiv nr.2 test sumativ NOTE
TIP DE TEST MEDIA
3.6 7.14 17.86 71.4
1 2 5 20 5 7 8 9
-50 0 50 100
% TEST SUMATIV
PROCENT
NR.ELEV
NOTA Linear (PROCENT)

99

Puncte tari:
Astfel, cu ajutorul celor trei tipuri de teste de evaluare, au avut o contribu ṭie la crearea unei
imagini asupra stadiului și dinamicii realizării obiectivelor în raport cu care s -a făcut
evaluarea. Ele au permis stabilirea dificultăților întâmpinate de elevi în realizarea anumitor
obiective și să se real izeze demersurile necesare în scopul ameliorării acestora.
Rezultatele obținute de către elevi la testele de progres 1 și 2 au fost comparate cu cele
obținute la testul de evaluare inițială relevă o creștere valorică influențată de folosirea, în
procesul de predare -învățare, a metodelor moderne.
Toate aceste constatări arat ã importanṭa textelor docimologice ca instrument de evaluare,
ele standardizând condițiile de examinare, modalitățile de notare, aducând obiectivitate
evaluării.În situația în care e levul nu reușește să demonstreze însușirea unei competențe,
acesta are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.
În urma administrării testelor scrise notele obținute de el evi reprezintă o etapă importantă
din punctul de vedere al tuturor celor implicați/interesați: elevi, părinți, profesori,
angajatori, comunitate. Profesorii, unitatea școlară sunt interesați de rezultate, de feedback –
ul unui examen, de exemplu, pentru că obțin informații referit oare la nivelul de pregătire al
elevilor în raport cu standardele naționale, performanța elevilor în raport cu anumite
variabile etc.
3.4.Analiza unui proces de evaluare – (planificarea evaluării la modulul contabilitate).
Obiectivele evaluării :
1.Proiect area și organizarea evaluării:stabi lirea obiectivel or evaluării școlare în strânsă
corelare cu rezultatele școlare( planificarea evaluării)
2.Realizarea și aplicarea/administrarea instrumentelor/probelor de evaluare prin:
realizarea de itemi ,matricea de specificație, aplica rea unor teste de evaluare cu barem de
corectare și notare;
3.Asigurarea calității procesului de evaluare se realizeaza astfel :
analiza categoriil or de teste , elabora rea planul ului de actiune remediala pentru fiiecare
clasa de elevi carere studiaza discipline economice in special modulul de contabilitate;
organiza rea evalu ãrii și elabora rea planul ului de evaluare ;
construi rea instrumente lor de evaluare și a competențe lor;
 administra rea probel or de evaluare;
 raporta rea si valorifica rea rezulta telor verific ãrilor.

100

3.4.1. Planul de evaluare pentru discipline economice
1.Funcțiile planului de evaluare:
 oferă o imagine sistematică de ansamblu asupra manierei în care vor fi
evaluate rezultatele învățării;
 definește o abordare sistematică în vederea îmbunătățirii continue a
procesului de evaluare ;
 este un prim pas (faza de planificare) în ciclul continuu de îmbunătățire
a procesului de evaluare ;
 poate fi utilizat pentru a detalia toate specificațiile procesului de
evaluare .
2.Elaborarea unui plan de evaluare
Elaborarea unui plan de evaluare ,p oate fi reprezentat ca un proces ce urmeaz ã ciclul
calitãtii (PDCA ):
Plan – planific ã evaluarea ;
Do – Implementeaz ã evaluarea (metodele) ;
Check – Verific ã rezultatele la nivel de proces si de produs ;
Act – Recomand ã imbunat ãṭiri.
Elaborarea planului de evaluare –
Planificare (Plan) Verificare (Evaluare/Măsurare
Implementare (Realizare) Revizuire și îmbunătățire
3.Elaborarea unui plan de evaluare presupune urmatoarele etape:
a) Stabilirea scopului evaluarii ;
b) Evaluarea surselor ;
c) Stabilirea obiectivelor evaluarii ;
d) Stabilirea metodelor ;
e) Specificarea instrumentelor ;
f) Verificarea planului .
Dupã elaborarea unui plan de evaluare sunt necesare cateva intreb ãri cheie:
 planul de evaluare acoperǎ toate elementele critice care trebuie evaluate?;
 pot fi evaluate elementele critice in tr -o manier ã valida?;
 componen ṭele definite contribuie la o evaluare eficace si eficient ã?;

101
Resurse necesare evaluării :
Pentru atingerea obiectivelor procesului de învățământ (predare – învățare – evaluare) este
nevoie de:
 resursele materiale (spații de învățământ, mobilier, materiale didactice,
mijloace tehnice etc) ;
 resurse umane (profesori, elevi, personal auxiliar etc.).
Costurile evaluării depind de:
 complexitatea calificării ;
 de competențele care trebuie evaluate ;
 de tipurile și de numărul de metode de evaluare utilizate ;
 de echipamentele necesare de persoanele n ecesare pe durata evaluării.
Pregătirea elevilor pentru evaluare
Pregătirea elevilor pentru evaluare prin conștientizarea :
 obiectivelor care trebuie atinse ;felului cum vor fi evaluate achizițiile învățării.
Profesorul:
 prezintă elevilor metodele de evaluare care vor fi utilizate în procesul de
evaluare a competențelor;clarifică modul în care își vor demonstra competența
;explică modul în care vor trebui să prezinte dovezile de competență produse
anterior.
3.4.2. Calitățile instrumentelor de testare ( validitate, fidelitate, obiectivitate,
aplicabilitate )
Parcurgerea etapelor unui test de evaluare presupune, r ãspunsurile urmatoarelor
intreb ãri prezentate mai jos:
 pentru cine proiectez testul și în ce scop ? ;
 ce obiective și conținuturi va acoperi test ul?;
 ce fel de itemi trebuie să elaborez în așa fel, încât testul să măsoare în mod valid
cunoștințele, priceperile și capacitățile elevilor? ;
 câți itemi din fiecare tip trebuie să proiectez?
 cât de lung va fi testul (cât timp și ce număr de itemi) ?;
 cât de dificil va fi testul? ;
 în ce mod vor fi notați itemii testului? .

102

3.4. 2.1.Etape în proiectarea și elaborarea testelor
 precizarea obiectivelor – descrierea comportamentului ce trebuie pus în evidență
de către elevi și indicarea conținutului aferent acestuia.;stabilirea conținutului
(teme, capitole, grup de lecții) din care se va susține testarea;
 stabilirea variantelor de itemi – obiectivi, semiobiectivi sau subiectivi în funcție
de obiective/ competențe si de conținuturi ;
 elaborarea itemilor ;
 organizarea testului – gruparea itemilor de acelasi tip și eșalonarea lor în ordinea
dificultății, începând cu cei mai ușori și terminând cu cei mai dificili ;
 estimarea timpului de lucru necesar pentru rezolvarea probei ;
 barem de cor ectare și notare .
În elaborarea testelor, am parcurs urmatoarele etape:
 stabilirea obiectivelor și a conținutului;
 structura logică a conținutului;
 formularea întrebărilor (itemilor) în raport cu obiectivele și conținutul lecțiilor;
 precizarea exercițiilor și a problemelor de rezolvat;
 fixarea punctajului pentru acestea;
La elaborarea baremului de corectare și notare am ținut cont de următoarele:
 să fie ușor de înțeles și de aplicat;
 să specifice în mod clar care răspunsuri sunt acceptate și care nu sunt acceptate;
 să nu permită aprecieri contradictorii ale aceluiași răspuns;
 să nu fie discutabile din punct de vedere al adevărului științific variantele de
răspuns;
 să specifice numărul de puncte acordat pentru fiecare răspuns integral sau parțial;
 se va acorda punctaj integral dacă elevul a dat un răspuns corect din punct de
vedere științific, dar care nu a fost menționat în baremul de corectare.
3.4.3.Elaborarea ,,Planului de evaluare’’ în cadrul orelor de contabilitate
Unitatea de învățământ: Liceul T ehnologic ,,Ciorannii De Jos’’
Profilul: Servicii

103

Plan de evaluare
1.Scop: Dezvoltarea deprinderilor de a acorda feed -back constructiv în cadrul orelor de
contabilitate .
Tabelul nr.15 – Plan de evaluare

Forme de
evaluare Competen ṭte
evaluate Rezultatul
invaṭãrii Locul
evalu ãrii resurse metodice
Materiale Tim
p Instrumente
de evaluare
Evaluare a
Iniṭialã C1: Utilizează
planul general
de conturi ;
C2Foloseste
terminologia
specific ã
legislaṭiei
financiar
contabile ;
C3Determin ã
valuarea
bunurilor
economice

C4Utilizeaza
procedeele
contabile
pentru
gestionarea
patrimonului .

-să identifice
funcțiile contabile
a conturilor;
-să efectueze
analiza contabilă;
-să înregistreze
operațiile
economico –
financiare în
ordine cronologică
în conturi prin
formule contabile
;
-să-și formeze
priceperi și
deprinderi de
execuție corectă și
în timp optim a
lucrărilor
contabile
aplicative ; Sala de
clasa Planul
general
de
conturi;

Test
iniṭial; 45
minu
te Observarea
sistematica
Proba scrisa

104

3.4.4. Proiectarea ,,Matricei De Specificații ’’
,,Matricea de specificații ‘’indică ceea ce urmează a fi testat – competențele de evaluat prin
raportare la conținuturile învățării.
1. Etapele parcurse în elaborarea,, Matricei de specificații’’ :
 competențe/rezultate ale învățării evaluate;
 ponderea competențelor / rezultate ale învățării evaluate în testul , în funcție de
numărul orelor prevăzute de curriculum/proiectul de lungă durată;
Evaluarea
Formativ ã
C3
Calculeaz ã
contravaluarea
marfurilor
Preṭurile en -gross
cu am ãnuntul;
Lucrul in echip ã;
Sala de
clasã Fisa de
lucru 15
minu
te Studiu l de caz
Evaluare
remedială a
competen ṭei

Evaluarea
Sumativ ã

C1 Utilizează
planul general
de conturi
pentru
înregistrarea
evenimentelor
și tranzacțiilor

C2
Înregistrează
evenimentele și
tranzacțiile în
contabilitate
-identificare, pe
bază de simbol,
din planul general
a conturilor
specifice pentru
fiecare eveniment
sau tranzacț ie;
-folosirea
conturilor
corespunzătoare
evenimentelor și
tranzacțiilor –
conturi -de
capitaluri,.

Sala de
clasa

Fisa de
lucru
45
minu
te

practica/scrisa

Test de
evaluare

105
 domenii de cunoaștere evaluate;
 ponderea domeniilor de cunoaștere pe care le evaluaez ponderea compete nțelor/
rezultatelor învățării .
După proiectarea ,,Matriciei De Specificații ‘’am stabilit tipurile de întrebări folosite în
evaluare de redactarea a întrebărilor. Aceste elemente componente ale unui instrument de
evaluare poartă denumirea de itemi .Astfel matricea a fost analizata prin distribuirea
itemilor ,ponderea itemilor pe niv eluri cognitive,gradul de acoperire al con ṭinuturilor.
Matricea de specificații prezentată mai jos, realizează corespondența dintre nivelurile
cognitive și conținuturi:
Tabelul nr.16 – Matrice a de specificații ’’

Niveluri
cognitive

Conṭinuturi
A-și
aminti A
Înțelegee A
aplica A
analiza A
evalua Total
itemi Pondere
%

1.Definiție,
importanță,
structură, cont I a
1(1-
6puncte)
II b
1 Ic
1(6puncte) IIIIa
1 Ib , III1a
1
1-
(6puncte) 6 20|%
2.Reguli de
funcționare
a conturilor,
legatura de la cont
la bilanṭ si invers Ib
1 IIIa,IIIb
1 IIc
3
IIIa
1 IIIa
6 40%
3.Analiza contabil ã IIa
1 II b
1 IIIa
IIIa
IIc
1
3 20%
4.Formula
contabilă și
IIb
IIb

20%

106

3.4.4.1. Prezentarea administrării instrumentului de evaluare (exemplificare -test de
evaluare sumativă)
Instrumentul de evaluare aplicat este un test de evaluare sumativă la clasa a X –
a.A,Contabilitatea Generalã ’’. În proiectarea testului s -au avut în vedere:
 elaborarea itemilor în corelare cu competențele de evaluare, competențele – generale
și competențele specifice corespunzătoare;
 asamblarea itemilor cu respectarea ,,Matricei De Specificație ,’’ prin atingerea în
mod gradat și echilibrat a tuturor nivelelor taxonomic;.
 realizarea unui barem de corectare explicit, care să permită o notare obiectivă a
testului.
Proba de evaluare a fost structurată pe următoarele categorii de itemi :
 Subiectul 1 – a fot constituit din 3 itemi obiectivi, astfel:1 item cu alegere
multipla,1item de tip pereche,1 item cu alegere duală(a,b,c,d,e), presupunând
formularea unei cerințe cu două vaiante complementare de răspuns (Adevărat/
Fals),2 itemi semiobiectivi astfel:1 item de completare si 1 item cu raspuns scurt ;
 Subiectul 2 – a fost constituit din 2 itemi semiobiectivi ,astfel:1 item cu intrebare
structurat ã,1 item cu raspuns scurt (a,b,c,d,), 3 itemi subiectivi ,rezolvare
probleme;
 Subiectul 3 – a fost constituit dintr -un 1 item sub iectiv (cu răspuns deschis) de tip
rãspuns rezolvare de probleme și 1 item semiobiectiv intreb ãri structurate;
În ceea ce privește nota atribuită probei de evaluare am ales acordarea unui punctaj total de
90 puncte plus 10 puncte din oficiu.
3.4.4.2.Analiza aplicării baremului de corectare și notare . articolul contabil 1
1 IIIa,

Total itemi 3 3 3 5 1 15 100%

Pondere %

20% 20% 20% 33,33% 6,67% 100% 100%

107
Proiectarea baremului de corectare și notare a presupus realizarea corespondențelor dintre:
obiectivele de evaluare, unitățile de conținut, criteriile și indicatorii de evaluare .
Baremul de corect are și notare conține indicatori de natură cantitativă și calitativă. Astfel:
 în cazul itemilor de tip obiectiv predomină criteriul de corectare cantitativă;
 în cazul itemilor semiobiectivi și, în special, al celor subiectivi, reperele de
corectare își dim inuează aspectul cantitativ, intrând în funcțiune criteriile calitative,
cărora le -am asociat puncte.
În cadrul procesului de evaluare, asocierea aspectelor cantitative cu cele calitative
este firească și necesară, întrucât „două dintre operațiile princi pale ale evaluării
sunt măsurarea și aprecierea.
3.4.4.3.Exemplificare -test progresiv calsa. -a Xa(pag.nr. 90),si test sumativ clasa
aXIa,conform planului de evaluare.
Modulul II: Contabilitatea Evenimentelor Si Tranzactiilor
Calificarea Profesională: Tehnician În Activitati Economice
Profilul: Servicii
Unitatea de invatare :Contabilitatea Capitalurilor
Timp:1/h
Cls.Xl. -A
Test de evaluare sumativă
Competențe:
C1: utilizează planul general de conturi pentru înregistrarea evenimentelor și
tranzacțiilor;
C2: înregistrază evenimentele și tranzacțiile în contabilitate;
Obiectivele evaluarii:
1.identificarea, pe bază de simbol, din planul general al conturilor specifice pentru fiecare
eveniment sau tranzacție;
2. folosirea conturilor corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor -conturi -de capitaluri;
3.identificarea evenimentelor și tranzacțiilor -constituirea, majorarea și diminuarea
capitalului, alte operații de capitaluri ;
4.pargurgerea etap elor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzacție;
5.stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente și tranzacții -articole contabile
simple, compuse corespunzătoare evenimentelor și tranzacțiilor;
Modulul II: Contabilitatea Eveni mentelor Si Tranzac ṭiilor

108
Cls:a.Xl. -Aa
Nume elev: –
Test De Evaluare
Din oficiu se acordă 10 puncte.
Subiectul I. Total: 30 puncte
Realizează înregistrările contabile pentru următoarul eveniment .
La 02.01 anul curent se constitue o întreprindere, pe baza contractului de societate și a
statutului, cu un capital social de 50.000lei. Capitalul subscris se eliberează în proporție de
100% după cum urmează:
 în numerar 2.500 lei
 clădire evaluată la 2 7.500 lei
 un teren evaluat la 5.300 lei
 materii prime 500 lei
 materiale 300 lei
 dreptul de utilizare al unui brevet 100 lei
 un mijloc de transport evaluat la 10.000 lei
 titluri de participare la 1.800 lei
 mărfuri 1.500 lei
 alte valori 500 lei

Subiectul II Total: 40 puncte
2.O întreprindere emite 5000 de obligațiuni cu valoarea de 10 lei /obligațiune, valoarea de
emisiune fiind de 9 lei/ obligațiune, iar dobânda de 20%. Durata împrumutului este de 5
ani. Se varsă prima tranșă și dobânda aferentă. Realizați înregistrările contabile pentru:
a. Emisiunea de obligațiuni cu primă;
b. Primirea împrumutului din emisiunea de obligațiuni;
c. Înregistrarea dobânzii datorate;
d. Amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor;
e. Plata ratei scadente și a dobânzilor aferente
Subiectul III TOTAL: 20
puncte

109
. Completați următorul rebus:34
A
1
2
3
4
5
6
7
B
A-B: Surse constituite în urma rezultatelor pozitive ale activității de exploatare.
1:rezerve constituite din profitul net
2.rezerve constituite din profitul brut
3.rezerve constituite în baza hotărârii adunării generale
4.utilizarea rezervelor se trece în…….. contului
5.soldul final al contului 1012 este…..
6.rezervele sunt surse proprii a unor elemente de…………………….
7.bunurile mobile si imobile a unei persoane fizice sau ju ridice
Barem – de corectare si notare
Profil: Servicii
Clasa: a XI -a
Subiectul I. Total : 30 puncte
Pentru analiza contabilă corectă și completă și scrierea corectă și completă a formulei
contabile se acordă 10 puncte , iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0
puncte. 3x10p = 30 puncte

34 Auxiliar curricular pg.76 -77.

110

Nr.
crt. Data Explicații Conturi
Sume
D C
1 02-ianuarie Subscrierea capitalului social 456 1011 50.000
2 02-01 Aducerea aportului %
456 50.000
5311 2.500
212 27.500
2111 5.300
301 500
302 300
205 100
2133 10.000
262 1.800
371 1.500
532 500
3 02-01 Transformarea capitalului
nevărsat în varsat 1011 1012 50.000

Subiectul II. Total: 40 puncte
2 .Pentru analiza contabilă corectă și completă și scrierea corectă și completă a formulei
contabile se acordă 7 puncte , iar pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0
puncte.Pentru sume corecte in formula contabila se acorda cate un punct .
.Total =40 punc te

 7p pentru fiecare formula corecta 5×7 = 35p
 1p pentru sume corecte in formula contabila 5×1 = 5p

a)Emisiunea de obligațiuni cu primă
% = 161 50 000
461 45 000

111
169 5 000

b)Primirea împrumutului din emisiunea de obligațiuni
5121=461 45 000
c)Înregistrarea dobânzii datorate
666=1681 10 000
d)Amortizarea primelor privind rambursarea obligațiunilor
6868=169 1 000
e)Plata ratei scadente și a dobânzilor aferente .
% = 5121 2 000
161 1 000
1681 1 000
Subiectul III Total: 20 puncte
3.Solutie(Dezlegare )rebus:
Punctajul se distribuie astfel:
Cate 3 puncte pentru fiiecare solu ṭie corect ã de la 1 la 6,adic ã 3puncte*6 =18puncte
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.Pentru solu ṭia corect ã pe
coloana vertical ã A_B se acord ã câte 2puncte .
Total 20 Puncte

Total 90puncte+10 puncte din oficiu=100 puncte

A
1 S T A T U T A R E
2 L E G A L E
3 A L T E R E Z E R V E
4 D E B I T U L
5 C R E D I T O R
6 R E E V A L U A R E
7 A V E R E
B

112
FIṢA- evaluare elev-
Evaluarea progresului unui elev spre atingerea obiectivelor presupune compararea
performanțelor sale actuale cu rata așteptată de progres. În funcție de decalajul constatat
se organizează apoi programe remediale . Se inițiază astfel o activitate de monitorizare
continuă .
Ca urmare ceea ce face obiectul evaluării, sunt rezultate, prestații, performanțe, produse
ale activității din care vor ilustra evoluția capacităților, intereselor, atitudinilor. Datele
verificării și evaluării constituie un factor de reglare a activități i:
Tabelul nr.17 – FIṢA- evaluare elev –

 pentru profesor – cum să -și dozeze materialul, ce trebuie reluat în pași mai mici,
evidența surselor de eroare etc.

MODULUL:IV Contabilitatea Evenimente lor Si Tranzactiilor
Cls.a XI-aA

Nivel
Taxon
omic Cunoștiinṭe
(achiziṭia
informaṭiei)
Inṭelegere Aplicare Analiz ã Sintez ã Evaluare
Total
(+) (-)
Comp
-tenṭe
Elev Identificarea
unor
date,concept
,relaṭii,discipli
ne contabilitate Descrierea
unor
procese,fapte
,fenomene
disciplinei
conabilitate aplicarea
cunostinte
lor,rezolva
rea unei
situaṭii
,problem ã Compar ã,
clasific ã,f
apte,proce
se,fenome
ne Analizearea
,faptelor,pro
ceselor,situa
tiilor
specifice
,disci plinei
de studiu evaluarea
,aprecierea,
situaṭiile
,interpretar
ea
faptelor,pro
ceselor
Elev 1 + + + + + – 5 1
Elev 2 + + + + + + 6 0
Elev 3 + + – – + + 4 2
Elev 4 + – – – – – 1 5
Total 4 3 2 2 3 2

113
 pentru elevi – indiciu în reglarea efortului de învățare (un reper în dozarea investiției de
timp în viitor, " semnal de alarmă" pentru promovare etc.), grație evaluării, elevul ia act
de cerințele față de pregătirea sa și își conturează aspirațiile proprii;
 pentru p ărinți – o bază de predicție sau garanție a reușitei în viitor, in diciu pentru
acordarea de sprijin. Presiunea familiei împinge uneori la supramotivare, în timp ce
teama de eșec a copilului îl face să aspire la "mai puțin"; presiunea spre "mai mult"
are dr ept efect aspirația spre "mai puțin" pentru a evita decepția.
3.5.Plan de activitate remedială -la modulul contabilitate
Planul remedial – se realiz eazã in urma unui proces de evaluare având c a obiectiv
desfașurarea unei activ ãṭi remediale ce nu face re ferinṭã la reluarea procesului de
predare.Profesorul care desfașoarâ un plan remedial trebuie sa aib ã calitatea unui ,medic
care identific ã simptomele,si ofer ã cu i grij ã tratamentul corespunzator , elevului s ãu.
Planul de activitate remedială este rezult atul din nevoi identificate dupa o analiz ã a
proces ului de evaluare .
Este necesar sã stabili m clar: ce, cum, de către cine și în cât timp trebuie realizate
măsurile de îmbunătățire a calității procesului didactic (învățare și/sau evaluare).
În acest plan notez:
 prioritățile (care sunt urgențele) ;
 activitatea propriu -zisă (ce trebuie făcut concret) ;
 grupul țintă (elevul sau elevii căruia/cărora i se adresează) ;
 intervalul de timp (până când) ;
 persoana responsabilă (de către cine) ;
 resurse (de ce avem nevoie) ;
Realizarea unui plan remedial a necesit at parcurgerea urm ãtoarelor etape:
a)identificarea aspectelor ce trebuie sc identificate;
b)diagnoza;
c)stabilirea cauzelor;
d)stabilirea posibilelor remedieri la (nivel de clasa si/sau elev).
a)-Identificarea Aspectelor Care Trebuie Identificate ; prin rezultatele învățării
constatate :
 în clasă (nu răspunde frecvent la intrebări, pare confuz);
 în realizarea temelor pentru acasă (teme neefecuate total/parțial sau
copiate);

114
 la teste (rezultate slabe);
 prin comportament :
 atitudini față de activitățile de învățare (dezinteres, neimplicare, evitare) ;
 absenteeism desfășurarea de alte activități în timpul orelor (desen, lectură,
telefon .
B)-DIAGNOZA
 Ce? Neințelegerea conceptelor / informațiilor pred ate / care ar trebui învățate:
 De ce? datorată modului de predare, deprinderilor mentale insuficient dezvoltate
 ale elevului ;
 Ce? Lipsa abilităților privind rezolvarea de probleme:
 De ce?
 incapacitatea de a folosi cunoștințele acumulate pentru rezolvarea unor situații
concrete ;
 incapacita incapacitatea de a face transfer;
 incapacitatea de a face analize ;
 incapacitatea de a interpreta/ evalua ;
C)Stabilirea cauzelor :
 Cunoștințe insuficiente (goluri);
 Nu ințelege ce citește;
 Dificultăți de comunicare;
 Capacitate limitată de memorare;
 Atitudinea părinților față de școală;
 Mediul din care provine (nivel de educație/ socio -economic al familiei ;
 Climatul din școală.
 Dotare insuficientă a școlii ;
Actiunile remediale trebuie corelate cu cauzele i dentificate .
 Factori fizici (dizabilități) .
 Factori individuali (abilități diferite de comunicare în scris și oral, instabilitate
emoțională .
 Factori dependenți de profesori (lipsa de încredere în profesor, viteza de abordare a
subiectelor datorită încărcării programelor, metodele de predare, climatul creat în

115
clasă de către profesor, indicații insuficiente/neclare privind sarcinile de
lucru/eva luare) .
D)Stabilirea posibilelor remedieri la (nivel de clasa si/sau elev ).
 Exerciții pentru dezvoltarea gândirii critice –nu mai mult de 5 – 10 elevi odată.
 Fără umilire
 Atenție individualizată a profesorului
 Diversificarea activităților de învatare de la foarte simplu spre simplu apoi la
complex
 Activități de învățare în grup/ echipă
 Activități de învățare repetitive
 Curriculum adaptat/ personalizat
 Fișe de lucru individualizate
Indiferent de modul în care se structurează un ,,plan remedial ,’’ el trebuie să aibă în să
conțină:
 diagnoza
 măsuri de remediere individualizate
 Modalități de realizare
3.5.1.Elaborare: ,,Plan Remedial’’ – la modulul contabilitate
Clasa : aX-Aa Disciplina Contabilitate An scolar 2016 -2017
Profesor :RÃDULESCU MARIA
Activitati posibile pentru reducerea decalajelor identificate ;
 recuperarea cunostintelor /atingerea competentelor;
 imbunatatirea capacitatii de a realiza corelatii intre conturi si operatiile
economice corespunzatoare;
 imbunatatirea perceptiei in timpul orelor ;
 dezvoltarea limbajului economic corespunzator;
 dezvoltarea abilitatilor de invatarte .
Planul de activitate remedial ã a fost elaborat pentru un test de evaluarre sumativ ã la
clasa aXaA.Rezultatele privind aceast ã evaluare sunt redate in tabelul nr.2,diag rama
cu ,nr.2 .In baza cauzelor identificate se stabilesc m ãsurile remediale in panul remedial
prezentat mai jos.

116

Tabelul nominal nr.1 8-PANUL REMEDIAL
Decalaje
identificate
(de ce ?) prioritățile
(care sunt
urgențele?)
activitatea
-remedial ã
(ce trebuie
făcut
concret)
grupul țintă
(elevul sau
elevii
căruia/cărora
i se
adresează intervalul de
timp (până
când)
persoana
responsabilă
(de către
cine)
resurse (de ce
avem nevoie)

Neînțelegerea
informațiilor
care ar f i
trebuit
învățate Dezvoltarea
competențelor
de înțelegere
a (cerințelor
și sarcinilor
de lucru) Exerciții
de
dezvoltare
a gândirii
critice cls.a x -a 3ore/săptămână
timp de 2
săptămâni Profesorul
clasei Manualul
Auxiliar
curricular
Incapacitatea
de a folosi
cunoștințele
însușite Dificultăți de
exprimare Activități
de învățare
repetitive
individuale
sau în grup Cls.x 1
oră/săptămână
timp de 4
săptămâni Profesorul
clasei Fișă de lucru
individualizată
sau de grup

Reprezentarea
greșită a
formulei
contabile Aplicarea
greșitã a
regulilor de
funcṭionare
ale conturilor
de activ
respectiv
pasiv . Exerciții
repetitive
De aplicare
a regulilor
de
functionare
ale
conturilor
pentru a
reda o
formul ã 1 oră/săptămână
timp de 4
săptămâni Profesorul
clasei Fișe de lucru

117
simpl ã
respectiv
compus ã

3.5.1.2. Analiza ,,Planului Remedial’’ la modulul Contabilitate
Analiza ,,Planului Remedial’’ este rezultatul unui proces de învățare și are ca scop
derularea unor activități remediale. Planul remedial este întocmit în urma unei evaluări
sumative la clasa a X-a, modulul I – Contabilitate Generala , domeniul de pregati re
comerṭ , profil Servicii. Competența vizată în evaluare este C1 Folosește terminologia
specifică legislației financiar -contabile.
Se constată că un număr de 2 elevi au obținut note sub 5, ceea ce indică faptul că aceștia nu
și-au însușit competențele vi zate. Am centralizat punctajele pentru acești elevi într -un tabel
prezentat redat in tabelul nr.2,diagrama cu ,nr.2 .Elevii care au obținut aceste note nu se
încadrează în categoria elevilor cu un număr mare de absențe și nu deranjează orele.
Aceștia au probleme și la alte discipline de studiu. Analizând tabelul de mai jos se observă
că acești elevi au răspuns la itemi obiectivi, cei semiobiectivi și subiectivi nefiind tratați
corect. Cauzele care au dus la aceste rezultate sunt:
 elevul nu înțelege cee a ce citeste;
 nu are suficiente noțiuni însușite;
 are dificulte in interpretarea datelor;
 capacitate limitată de memorare;
 nu are capacitate de analiz ã
În baza cauzelor identificate se stabilesc măsurile remediale in panul remedial redat la
pagina cu nr.117,pentru cei 2 elevi cu note sub 5 . Pentru neînțelegerea informațiilor care
ar f i trebuit învățate vor avea loc activități săptămânale timp de 4 săptămâni prin care
elevii vor face exerciții de dezvoltare a gândirii critice. Pentru incapacitatea de a utiliaza
cunostiștințele însușite tot săptămânal vor avea loc activități de învățare re spetitiv
individuale sau în grup în vederea eliminării pe cât posibil a dificultăților de exprimare .

118
Pentru însușirea regulilor de functionare ale conturilor, elevii v or avea exerciții repetitive
de parcurgere a anaizei contabile si de reprezentare a formulei contabile simpl ã ,dubl ã
,respectiv recapitulativ ã. Persoanele responsabile cu desfășurarea activităților remediale
sunt profesorul clasei și dirigintele. Mijloace le și modalitățile de remediere pot fi
diversificate și completate cu altele, ținând seama de specificul fiecărei clase și în funcție
de particularitățile fiecărui ele v.
Pentru dezvoltarea competen ṭelor de in ṭelegere a cerin ṭelor și sarcinilor de lucru vor
urma mai multe exerc ṭtii de dezvoltare a gandirii critice pe parcursul a doua s ãptam ãni
respectiv ,6 ore.Pentru elevii cu note sub 6 se pune accentul pe lucrul in echip ã cu
activit ãṭi de inv ãṭare re spetitiv in vederea eleimin ãrii pe cât posibil confuziilor in ceea ce
privește regulile de func ṭionare ale conturilor de Activ respect iv Pasiv.In concluzie
Tabel nr.19 – cu elevii care au obtinut note sub 5
aplicaṭiile practice in cadrul laboratorelor tehnologice sunt o prioritate in cadrul orelor de
contabilitate.Tabelul nominal prezentat mai jos prezint ã situaṭia elevilor cu note sub 5.
Persoanele responsabile cu desfa șurarea activit ãṭilor remediale sunt profesorul
clasei si dirigintele clasei.Mijloacele si modalit ãṭile de remediere pot fi completate și
diversificate cu altele , ṭinand cont de specificul clasei si de particularit ãṭile fiec ãrui elev.
3.5.1.3. Instrumente Complementare/Alternative/Moderne De Evaluare
Printre cele mai utilizate instrumente complementar e pentru modulul contabilitate,sunt:
1.Observarea sistematică a elevilor35 Poate fi făcută pentru a evalua performanțele
elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv – atitudinale. Observarea
sistematică a comportamentului elevilor furnizează profesorului informații relevante asupra

35 Iordache Elena – formator -evaluator competen ṭe profesionale p ,68 Nume
prenume
elev

Oficiu
(10
puncte) Subiectul I -(30 p) Subiectul II -(30
p) Subiectul III (30
p) Total

puncte Nota

1(6p),2(6p,)3(6p),4(6p),5(6p) 1(16p) 2(10p) 3(4p)
1.(20p)2.(10p)
Elev 1 10 20 p 10p – 30 4
Elev 2 10 20 p 10p 30 4

119
performanțelor elevilor săi din perspectiva capacității de acțiune și relaționare, competențe
și abilități Caracteristicile care pot fi evaluate prin observare sistematică sunt:
 concepte și capacități:
 organizarea și interpretarea datelor ;
 selectarea și organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru ;
 utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva ;
 utilizarea calculatorului în situații corespunzătoare ;
Atitudinea elevilor față de sarcina dată:
 concentrarea asupra sarcinii de rezolvat ;
 implicarea activă în rezolvarea sarcinii ;
 punerea unor întrebări pertinente profesorului ;
 completarea / îndeplinirea sarcinii ;
 revizuirea metodelor utilizate și a rezultatelor ;
Comunicarea:
Discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înțelegerii acesteia.
În mod practic profesorul are la dispoziție trei modalități de înregistrare a acestor
informații:
 fișa de evaluare
 scala de clasificare
 lista de control
Studiul de caz :36 este o metodă de învățare/ evaluare prin care se realizeaz ã o apropiere de
viața, de practică, deoarece elevii au posibilitatea de a cunoaște și ințelege fapte, situații,
probleme reale cu care se confruntă. Cazul studiat permite stabilirea caracteristicilor și
principiilor comune c lasei căreia îi aparțin situațiile descrise, dar și stabilirea/explicarea
aspectelor specifice care dau identitate proprie situației Succesiunea secvențelor instruirii
este:
 impărțirea clasei in grupe;
 desemnarea liderului fiecarei grupe;
 distribuirea și rezolvarea sarcinii de lucru în timpul prevăzut;
 prezentarea rezultatelor/soluțiilor fiecărei echipe, de catre fiecare lider de grup,
profesorul fiind moderator.
 alegerea soluției

36 Iordache Elena – formator -valuator competente profesionale.p.71

120
,,Proiectul37 este o metodă interactivă de învățare/ evalu are, care presupune o
microcercetare sau o investigație sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru
elevi. Metoda proiectului implică activ elevii pe tot parcursul activităților desfășurate. De
regulă aceste activități se finalizează cu un " pr odus" concret: un dosar tematic, un ghid, o
broșură scrisă de elevi, realizarea unei colecții, a unei expoziții ’’.
Ca și în cazul investigației, in calitate de profesor stabile sc lista temelor de proiect, perioada
de realizare ce inițiaz pe elevi asupra etapelor și a tehnicilor de lucru (individual sau
colectiv).
Competențele dobândite prin educația tehnologică inițială (formală) din liceul tehnologic
sunt identificate prin Standardele De Pregătire Profesională (SPP), pe niveluri de
calificare – nivelul 4.
Dobândirea certificatului de calificare profesională de nivelul 4 se face pe baza susținerii
de către candidați a unui examen. Acest examen are caracter național și, prin modul său de
proiectare și administrare, beneficiază de m ăsuri suplimentare de asigurare a calității (de
exemplu, prin activitatea monitorilor de calitate ca membri ai comisiilor de examinare).
Proiectul reflectă cunoștințele și competențele generale si specifice dobândite de către
elev, atât din punct de vedere teoretic cât si practic și își propune să verifice capacitatea
candidatului de a sistematiza și a sintetiza cunoștințele generale în domeniu și pe cele de
specialitate, de a utiliza deprinderile și competențele formate în rezolvarea problemelor
teoretice și practice, de a utiliza soluții moderne și eficiente de organizare și derulare a
proceselor tehnologice specifice specializării absolvite, de a utiliza tehnologiile informatice
moderne, în aplicații specifice domeniului de specializare. care constă într -o
probă practică, realizarea unui proiect pe durata ultimului semestru de pregătire și o probă
orală: prezentarea și susținerea proiectului.
Fiecare candidat realizează proiectul sub îndrumarea unui cadru didactic desemnat de
unitatea de învățământ. Poate fi îndrumător de proiect numai un cadru didactic de
specialitate care are în norma de predare module din curriculumul pentru calificarea de
Nivel 4 pentru care se organizează examenul de certificare. Îndrumătorii de proiect sunt,
de regulă, cadre didactice de specialitate cu experiență în evaluarea competențelor
profesionale care dau dovadă de obiectivitate, corectitudine, flexibilitate, respec t,
responsabilitate.

37 Iordache Elena – formator -evaluator competen ṭte profesionale ,p,73

121
Rolul îndrumătorului este de a ghida candidatul pentru a -și pune în valoare cât mai
bine „elementele de noutate” pe care acesta le realizează singur, pe parcursul elaborării
proiectului.
Îndrumătorul de proiect are următoarele obliga ții:
 face cunoscute din timp temele pentru proiectele elevilor care se califică prin stagii
de pregătire practică, precum și competențele care se au în vedere prin execuția și
susținerea proiectului, conform standardului de pregătire profesională pentru
fiecare calificare;
 oferă consultanță și sprijin elevilor în alegerea temei pentru proiect;
 recomandă bibliografia minimală, precum și documentația necesară executării
proiectului și le discută în detaliu cu candidatul;
 definitivează, împreună cu fiecare candidat pe care îl îndrumă, planul și etapele de
elaborare a proiectului atât pentru partea de realizare practică, cât și pentru partea
de redactare și prezentare a proiectului;
 oferă consultații, îndrumă și monitorizează, pe tot parcursul realizării pr oiectului,
activitatea elevilor îndrumați, progresul în realizarea proiectului, precum și modul
de proiectare și redactare a prezentării acestuia;
 se asigură că fiecare candidat al cărui proiect îl coordonează își elaborează singur
proiectul, atât partea practică, cât și partea scrisă, respectiv tehnoredactată;
 susține cel puțin 5 întâlniri de monitorizare a proiectului cu fiecare candidat,
conform planificării individuale, și consemnează observațiile pe fișa individuală de
evaluare a proiectului și a sus ținerii orale;
 acordă și asigură primirea sprijinului necesar specific, de către eventualii candidați
cu cerințe educaționale speciale, conform necesităților impuse de tipul de cerință,
pe tot parcursul pregătirii și execuției proiectului;
 în vederea re alizării proiectelor, cadrele didactice care îndrumă proiecte pot solicita
conducerii unității de învățământ organizarea unui program de consultații și de
către alte cadre didactice, specialiști, reprezentanți ai partenerilor sociali etc., pentru
a le faci lita elevilor accesul la informațiile necesare;
 completează, pentru fiecare candidat, fișa de evaluare a proiectului și a susținerii
acestuia (părțile I – III, destinate monitorizării activităților elevului), asumându -și
responsabilitatea pentru evaluarea și pentru observațiile consemnate.
Etapele parcurse in realizarea unui proiect sunt:

122
1. COPERTA 1
2. Coperta interioara (Pagina Cu Titlul Lucrarii )
3. CUPRINS (paginat)
4. Argument – 1-1,5pagini (impor tanṭa temei și motivul alegerii temei)
5. Partea I – Prezentarea general ã a societ ãṭii (intre 10 -15 pagini)
6. Partea a II -a Abordarea teoretic ã a temei alese (10 -12 pagini)
7. Partea a III – partea aplicativ ã – Studiu de Caz (intre 5 -10 pagini)
8. Concluzii
9. Bibliografie
10. Anexe
Exemplificare :Studiul De Caz In Cadrul ,, Evalu ãrii Competen ṭelor Profesionale
Nivel 4 la cls.aXII -aA,,Tehnician In Activit ãṭi Economice’’
Nume elev:
1.Alegerea Temei : Studiu de caz realizat la Societatea Agricolă „20 MAI” Ciorani
Privind elaborarea Bilan ṭului contabil
2.Structura Proiectului ,respectiv con ṭinutul minimal al proiectului:
CAPITOLUL I – Prezentarea generală a societății S.A. „20 MAI” Ciorani
Prezentarea generală a firmei S.A. „20 MAI” Ciorani
 Istoricul firmei S.A „20 MAI”Ciorani
 Echipa de conducere
 Descrierea generală a afacerii
 Obiective. Strategii. Tactici
 Structura personalului
 .Descrierea produselor și modul de folosire
 Descrierea clienților și a surselor de aprovizionare
 Principalii furnizori ai S.A „20 MAI” Ciorani
 Principalii clienți ai S.A „20 MAI”Ciorani
CAPITOLUL II Bilanțul contabil și evoluția sa –(parte teoretic ã)
 Importanța bilanțului contabil
 Structura bilanțului contabil
 Norme de întocmire , verificare și analiză a bilanțului contabil
 Întocmirea bilanțului contabil

123
CAPITOLUL II I -Studiu De Caz – Contabilitatea La Societatea Agricolă “20 MAI ”
Ciorani .
 Analiza indicatorilor de performanță .
 Analiza indicatorilor de eficiență .
 Analiza indicatorilor de lichiditate .
 Analiza nivelului de îndatorare sau de solvabi litate .
 Analiza rentabilității .
 Concluzii .
 Bibliografie .
 Anexe .
3. Specifica ṭii de tehnoredactarea proiectelor
Proiectul cuprins intr -un singur fi șier – trebuie tehnoredactat pe calculator (programul word
xp sau 2007,2010), cu urmatoarele specifica ṭii de formatare a textului:
Formatul paginii: A4;
Marginile paginii: Stanga 2 cm, Dreapta 1,5 cm, Jos 1,5 cm, Sus1,5 cm;
Fontul de editare: Times New Roman (cu litere romanesti – diacritice);
Dimensiunea fontului: 12 ;
Distanta dintre randuri : la 1,5 randur i;
Paginile se vor numerota : in partea de jos a paginii, centrat;
Titlurile principale (ex. CAPITOLUL 1 ….) se vor redacta cu caractere majuscule, centrate,
ingrosate, dimensiunea caracterului de 16 puncte. In aceast ã etapã profesorul coordonator
stabi lește obiectivele pentru fiecare cele cinci perioade de intalnire cu elevii iar in acest
sens sructureazã un grafic ca cel prezentat mai jos. Elevul a luat la cuno știnṭa prin
semnatura personal ã.

124

Realizarea fi șei de evaluare de c ãtre profesorul coordonator și evaluator in cadrul
comisiei de evaluare ,com petenṭe profesionale nivel,4.
Completez, pentru fiecare candidat, fișa de evaluare a proiectului și a susținerii acestuia
(părțile I – III, destinate monitorizării activităților elevului),asumându -mi responsabilitatea
pentru evaluarea și pentru observațiile consemnate.
Fișa de evaluare a proiectului și a susținerii orale se completeaz ã conform anexei nr. 2 la
metodologie .(vezi anexa nr .8).
3.6. Analiza rezultatelor test ãriolr iniṭiale la discipline economice
Analiza rezultatelor test ãriolr ini ṭiale la discipline economice in special contabilitate și
mãsurile ce se impun in cadrul Comisiei De Evaluare Si Asigurarea Calit ãṭii in anul școlar
2017 -2018.
Comisia De Evaluarea și Asigurarea Calit ãții
An scolar: 2017 -2018
Catedra : Economic -Administra tiv –Servicii

Graficul de monitorizare nr. 1, perioadelele de monitorizare ale elevilor Nivel de
calificare Cla
sa Numar
proiecte Profesori
coordonatori
Perioada Obiective
Indrumator
proiect
4 XII RÃDULESCU

MARIA I:29.01-12-02-
/2018 Stabilirea structurii
proiectului in functie de
competentele vizate si a
bibliografiei
II : 12.02 -22.02
/2018 Analizarea si corectarea
argumentului si a Cap. I
III:12-03-29.03./
2018 Analizarea si corectarea
Cap. I I
IV:16-04-30.04 –
/2017 Analizarea si corectarea
CAP. III si a concluziilor
V.14 -05/24 -05-
2018 Verificarea formei finale a
proiectului

125

Comisia: Tehnologii
Prof: Rădulescu Maria
Analiza Rezultatelor Test ãrilor Ini ṭiale
La Disciplina:M1 -Bazele Contabilit ãṭii
Anul De Studiu:1
Competențe:
 C1 Folosește vocabularul specific contabilității;
 C2. Caracterizeaz ã perioadele de evoluție ale contabilității;
Obiectivele Evaluarii:
 Folosirea vocabularului specific contabilității;
 Caracterizarea perioadelor de evoluție ale contabilității;
Tabel nr. 20 – rezultatele Test ãrilor Iniṭiale
Puncte tari:
 11 elevi și -au insu șit corespunz ãtor dicṭionarul specific disciplinelor economice
obṭinând note intre 7 și 10,ponderea in procent e fiind de, 42,30%;
 10 elevi au ob ṭinut note intre 5 și 6,9 ponderea in procente fiind de , 9 38,46%;
 elevii cunosc mai bine partea de teorie;
Puncte Slabe:
 numai 3 elevi au obṭinut note peste 8;
 5-elevi au obṭiut sub 5, ponderea in procente fiind de, 19,24%;
 peste 50% din colectivul de elevi nu a insu șit corespunzãtor dic ṭionarul specific
,disciplinelor economice.
Aspecte care pot fi imbun ãtãṭite:
 dobandirea mai rapid ã a termenilor specifici economici ,din dic ṭionarul aflat la
inceputul fiiecarei unit ãṭi de conṭinut; Clas
a Abs
–
enti Nr.
elevi
testa
ti Nr. elevi cu notele Media
clasei 1-
1,99 2-
2,99 3-
3,99 4-
4,99 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,99 8-
8,99 9-10
aIX-
A 2 26
1 1 3 6 4 8 2 1 6,08

126
 accent pe dobandire a abilit ãṭilor practice (rezolvarea de prbleme);
 eliminarea confuziei facute la elevi in recunoa șterea elementelor patrimoniale de
activ respective, pasiv ;
Masuri propuse:
 se va lucra la tablă mai mult, vor ieși prin rotație la tablă toți elevii;
 vor primi teme mai multe de lucru ,pentru acasă;
 explicația în etapa de comunicare ;
 învățarea prin descoperire , prin răspunsuri la întrebări;;
 problematizarea prin crearea situațiilor problemă;
 conversația de consolidare în etapa de fixare a cunoștințelor;
 se are in vedere respectarea principalelelor principii didactice;
 principiul participării și învățării active;
 principiul asigur ării progresului gradat al performanței ;
 principiul conexiuni inverse .
Comisia De Evaluarea Si Asigurarea Calitații
An Scolar: 2017 -2018
Catedra : Economic -Administrativ –Servicii
Prof:Rădulescu Maria
Competențe:
 C1 Folosește vocabularul specific contabilității;
 C2. Determină bunurile economice, drepturile și obligațiile titularului de
patrimoniu
 C3 Utilizează echipamentele, softurile și documentele specifice
Analiza Rezultatelor Test ãrilor Iniṭiale
La Disciplina:M1 – Contabilitate General ã-Anul De Studiu:2
Tabel nr. 21- rezultatele Testãrilor Ini ṭiale
Clasa Abs
–
enti Nr.
elevi
testat
i Nr. elevi cu notele Me
dia
clas
ei 1-
1,99 2-
2,99 3-
3,99 4-
4,99 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,99 8-
8,99 9-10
X-A 2 27 –
– – 1 10 6 3 6 1 6,12
Puncte tari:

127
 10 elevi și-au insușit corespunz ãtor dic ṭionarul specific disciplinelor economice ;
obṭinând note intre 7 și 10 ponderea in procente fiind de , 37,03 %;
 16 elevi au ob ṭinut note intre 5 si 6,99 ponderea in procente fiind de 59,26%;
 1-elev a ob ṭinut sub 5,procentual 3,71%;
Puncte Slabe:
 unii elevii nu știu folosească corelațiile Planului de conturi ;
 dobãndire a abilit ãtlor practice foarte scazut ã la un numãr de 17 elevi ;
Aspecte care pot fi imbun ãtãṭite:
 dobandirea mai rapid ã a termenilor specifici economici ,din dic ṭionarul aflat la
inceputul fiiec ãrei unit ãṭi de conṭinut;
 accent pe dob ândirea abilit ãṭilor practice (rezolvarea de prbleme);
 eliminarea confuziei f ãcute la elevi in recunoa șterea elementelor patrimoniale ;
Mãsuri propuse:
 formarea de priceperi și deprinderi de aplicare a tehnicilor de înregistrare a
operațiilor patrimoniale în contabilitate privind inregistrarea, evenimentelor si
tranzactiilor economice ;.
 se va lucra la tablă mai mult, vor ieși prin rotație la tablă toți elevii;
 vor primi teme mai multe de lucru ,pentru acasă;
 explicația în etapa de comunicare ;
 învățarea prin descoperire , prin răspunsuri la întrebări
 problematizarea prin crearea situațiilor problemă;
 conversația de consolidare în etapa de fixare a cunoștințelor;
 se are in vedere respectarea principalelelor principii didactice;
Analiza Rezultatelor Test ãrilor Iniṭiale
La Disciplina :Contabilitatea Evenimentelor Și Tranzacțiilor
Anul De Studiu:3
Competențe:
 C1. utilizează Planul General De Conturi ;
 C2. folosește terminologia specific ã legislaṭiei financiar contabil e;
 C3. determin ã valuarea bunurilor economic ;
 C4.utilizeaz ã procedeele contabile pentru gestionarea patrimonului
Obiect ivele Evaluarii:

128
 identificarea elementelor contului si descrierea regulilor de func ṭionare a
conturilor;
 inregistrarea opera ṭiilor economico financiare utiliz ând analiza contabil ã;
 stabilirea corsponden ṭei conturilor pe baza analizei conbtabile.;
 identificarea asem ãnarilor și deosebirilor intre bilan ṭt și cont;
 stabilirea articolelor contabile, pe baza analizei contabile;
Tabel nr. 22- rezultatele Testãrilor Ini ṭiale

Puncte tari:
 elevii cunosc mai bine partea de teorie;
 elevii cls. aXI-a, cunosc modul de utilizare a Planului De Conturi General mult
mai bine ,comparativ cu anul școlar anterior;
 19 elevi procentual, 73,07% cunosc regulile de funcționare ale conturilor;
 5 elevi au o ṭinut note intre 9 -10;
 5 elevi au ob ṭinut note sub, sub 4 .
Puncte Slabe:
 sunt elevi care nu cunosc nici la or a actuala functionalitatea conturilor de activ
,respectiv pasiv ;
 cunosc etapele analizei contabile , și incã prezint ã deficienṭe in formarea
priceperilor si deprinderilor de execu ṭie corect ã a lucr ãrilor contabile cu
caracter aplicativ.
De aceea sunt ne cesare urmatoarele masuri:
Mãsuri propuse de catre profesor privind actul predarii:
 aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă din
patrimoniul întreprinderii și instituției publice;
 se va lucra cu ,,Planul De Conturi Gener al ’’la ficare oră de contabilitate;
 se vor efectua înregistrări contabile pentru fiecare clasă de conturi; Cla-
sa Elev
i
Abs
enti Nr.
elevi
testați Nr. elevi cu notele Media
clasei 1-
,99 2-
2,99 3-
3,9
9 4-
4,9
9 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,9
9 8-
8,99 9-10
aXI-
a A 1 26 0 0 2 3 2 5 5 4 5 6,95

129
 se va lucra la tablă mai mult, vor ieși prin rotație la tablă toți elevii ;
 vor primi teme mai multe de lucru ,pentru acasă.
Analiza Rezultatelor Te starilor Initiale
La Disciplina: Realizarea Situatiilor FInanciare si Calculatia Costurilor
Anul De Studiu:4
Obiective:
a) să folosească corelațiile Planului de conturi :
 să identifice clasa de conturi în Planul De Conturi ;
 să identifice funcțiile contabile a conturilor ;
 să efectueze analiza contabilă ;
 să înregistreze operațiile economico -financiare în ordine cronologică în
conturi prin formule contabile .
b) să-și formeze priceperi și deprinderi de execuție corectă și în timp optim a
lucrărilor con tabile aplicative .
Obiectivul fundamental: formarea de priceperi și deprinderi de aplicare a tehnicilor de
înregistrare a operațiilor patrimoniale în contabilitate privind inregistrarea, evenimentelor
si tranzactiilor economice .
Rezultatele evluarii La Disciplina: Realizarea Situatiilor FInanciare si Calculatia
Costurilor
Tabel nr. 23- rezultatele Testãrilor Iniṭiale

Pornind de la rezultatele ob ṭinute de elevi, in urma rezolv ãrii, pas cu pas, a instrumentului
de evaluare, raportandu -ne la obiectivele evalu ãrii, pot fi concluzionate urm ãtoarele:
unele obiective ale evalu ãrii au fost atinse de un procent mare de elevi la
cls.XIIa.Rezultatele ob ṭinute de cei 26 de elevi care au participat la evaluare,ai clasei XII -Cla-
sa Abs
enti Nr.
elevi
testa
ti Nr. elevi cu notele Medi
a
clase
i 1-
1,99 2-
2,99 3-
3,99 4-
4,99 5-
5,99 6-
6,99 7-
7,99 8-
8,99 9-10
XII-
A
1 26 0 0 0 3 8 11 1 – 3 6,20

130
aA și mãsura in care obiectivele de evaluare au fost atinse, ne arat ã cã aceste rezultate sunt
acceptabile .
pentru elevii de la XII -a,in urma evalu ãrii obiectivele propuse au fost atinse .
Masuri propuse de c ãtre profesor privind actul pred ãrii:
 aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă din
patrimoniul între prinderii și instituției publice;
 in continuare se vor folosi urmatoarle procedee de instruire si anume:
 explicația în etapa de comunicare ;
 Aspecte care pot fi imbun ãtãṭite :
 așteptãri din partea elevilor de a transpune în practică cunoștințele teoretice,
dorința de a -și perfecționa tehnica de operare în contabilitate, implicarea în
rezolvarea unor teme complexe;
 dobândirea mai rapid ã a termenilor specifici economici ,din dic ṭionar ul aflat la
inceputul fiiec ãrei unit ãṭi de conṭinut.-accent pe dob ândirea abilit ãṭlor practice
(rezolvarea de prbleme);
 profesorul urmărește activitatea elevilor și îi sprijină pe cei care întâmpină
greutăți;
Liceul Tehnologic -,,Cioranii De Jos’'
Comisia De Evaluarea Si Asigurarea Calitații
An scolar: 2017 -2018
Catedra : Economic -Administrativ –Servicii
Prof: Rãdulescu Maria
Clasa: a -XII-a A
Analiza Rezultatelor Testărilor Inițiale
Disciplina: Finantarea Afacerii
Anul De Studiu:1
Competențe :
 C1: deter mină sursele proprii și străine în finanțarea unei afaceri;
 C2 : utilizează documentele și registrele obligatorii în derularea unei afaceri;
 C3: identificã funcțiile bilanțului.

131
Tabel nr.24 – testările Inițiale la Disciplina: Finan ṭarea Afacerii
Puncte tari :
 elevii au fost capabili sa identifice tipurile de surse de finanṭare;
 sã selecteze sursele proprii de finan ṭare ale agentului economic;
 sã selecteze sursele str ãine de finan ṭare dup ã natura si scaden ṭa;
Puncte slabe:
 unii elevi nu au noțiuni elementare precum: structura capitalului
propriu,structura rezervele or,credite bancare;
 elevii cu note sub 7 nu au știut s ã caracterizeze sursele proprii si imprumutate;
 nu au intocmit documentele si registrele obligatorii in derularea unei afaceri;
Masuri propuse:
 dobandirea mai rapid ã a termenilor specifici economici ,din dic ṭionarul aflat la
inceputul fiiec ãrei unit ãṭi de conṭinut;
 accent pe dob ãndire abilit ãṭilor practice (rezolvarea de probleme),etc.
3.6.1.Reprezentare grafica cu ponderea notelor la testele initiale la modulul
contabilitate pe clase elevi in anul scolar 2017 -2018

Grafic.nr. 2-Ponderea notelor pe clase in anul scolar 2017 -2018 –Teste Initiale –
Contabilitate 0 5 10 15 20
NR.ELEVI CLS.IX ELEVI CLS.X ELEVI CLS. XI ELEVI CLASA XII NOTE 1 -5
NOTE 5 -7
NOTE 7 -10 Nr.
elevi
testate Nr. elevi cu notele Media
clasei
1-
1,99 2-
2,99 3-
3,49 4-
4,49 5-
5,49 6-
6,49 7-
7,49 8-
8,49 9.-
9.49 9.50-
10
29 1 7 7 9 5 7,52

132

Grafic Nr.3 –Teste Initiale -2017 -2018

Diagrama nr.6 -Ponderea notelor pe clase la testele initiale -Contabilitate

Grafic. Nr.4 -situaṭia notelor pe clase –Teste Initiale Contabilitate -2017 -2018
0% 20% 40% 60% 80% 100%
CLS.IX CLS.X CLS.XI CLS.XII 1 0 0 0 1
0 2
0 1
1 3
0 3
10 2
3
2-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99
2-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 09.-10
0 5 10 15 2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
09.-10
0 2 4 6 8 10 12
CLS.IX CLS.X CLS.XI CLS.XII 2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
09.-10

133

Grafic. Nr.5 -Situatia Notelor Pe Clase –Teste Initiale Contabilitate -2017 -2018
3.6.2.Concuzii finale i n aprecierea rezultatelor școlare ale testelor
Cu privire la rezultaltele ob ṭinute de elevi in procesul de evaluare s -au tras urm ãtoarele
concluzii ;
Puncte Tari:
Pentru disciplinele noi introduse la clasele a IX -a liceu ,cum ar fi Bazele Contabilitatii si
Organizarea Unit ãṭii Economice elevii au știut :
 sã- si insușeascã concepte noi specifice acestor discipline economice;.
 elevii sunt doritori s ã cunoasc ã lumea afacerilor;
 le place idea de a fi liberi intreprinzatori;
 la clasele care au ca disciplina de studiu contabilitata sub toate formele cunoscute
,elevii cls.a XII –au avut cele mai bune rezultate comparativ cu celelante clase
respectiv clas.ele a X -si a XI -a..(grafic.nr.1)
 mai mult de 75%,din elevi stiu sa utilizeze un plan de conturi ,s ã parcurg ã etapele
analizei contabile .formula contabil ã ,articol contabil ,s ã inregistreze in mod
cronologic si sistematic opera ṭiile economico financiare,competen ṭe ce au fost
dobândite pe parcursul a trei ani de studiu ;(grafic.nr.2) ;
 la clas ele, XI -a sI XII -a.sunt un numar de 5 respectiv 3 elevi cu note intre 9si 10
,comparativ cu elevii claselor IX -a respectiv cls.X -a,unde doar 2 elevi au ob ṭinut
note intre 9si 10;
 tot clasele a XI și a XII-a au fost 16 elevi care au ob ṭinut note mai mari de 7
,comparativ cu elevii claselor a IX -a si elevii clasei a X -a ; 0 20 CLS.IX
CLS.IX CLS.X CLS.XI CLS.XII
09.-10 1 1 5 3
8-8,99 8 6 4 0
7-7,99 4 3 5 11
6-6,99 6 6 5 8
5-5,99 3 10 2 3
4-4,99 1 1 3 0
3-3,99 1 0 2 0
2-2,99 1 0 0 0 SITUATIA NOTELOR PE CLASE SI
NUMAR DE LELEVI

134
Puncte Slabe :
La Disciplina: Contabilitatea Evenimentelor Și Tranzacțiilor , elevii cunosc mai bine
partea de teorie,dar nu cunosc modul de utilizare a planului de conturi general, nu cun osc
regulile de funcționare ale conturilor, nu cunosc dubla înregistrare și corespondența
conturilor.
Mãsuri Propuse :
 se va lucra în echipe, lecțiile se vor desfășura la modul interactiv;
 modul de predare – învățare, se va desfășura la modul diferit în funcție de nivelul
congnitiv al elevilor;
 se vor realiza ore suplimentare de lectură, activități unde se vor folosi metode;
alternative, centrate pe elev.Se va pune accent deasemenea pe evaluare și
autoevaluare;
Aspecte care pot fi imbun ãtãṭite :
 astept ãri din partea elevilor de a transpune în practică cunoștințele teoretice;
 gândirea pozitiv ã in ccea ce prive ște libera initiativ ã ;
 independen ṭa in desfșurare a unor activit ãṭi independente ;
 dorința de, implicare în rezolvarea unor teme complexe, etc;
Profesorul va trebui :
 să-și orienteze propria activitate înspre conceperea și realizarea unor situații de
învățare vizând formarea la elevi a competențelor specifice domeniului;
 să-și manifeste creativitatea didactică în adecvarea demersurilor didactice la
particularitățile elevilor cu , care lucrează;
 să orienteze elevii în cunoaștere și comunicare prin apelul, în cunoștință de cauză,
la concepte și practici ale liberei inițiative;
 aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă din
patrimoniul întreprinderii și instituției publice;
Deși vorbim despre clase cu rezultate slabe pana la rezultate bune la inv ãṭaturã,
problemele int âmpinate sunt urm ãtoarele:
 in unele cazuri elevii nu in ṭeleg care sunt sarcinile lor, so luṭiile pe care trebuie sa le
dea;
 s-a remarcat dezinteres fat ã de inv ãṭãturã la mulṭi dintre elevi iar m ãsurile care se
impun sunt urm ãtoarele:

135
 punctele minus sunt contabilizate, iar prin eliminarea acelor elemente
deficitare(prin rezolvarea lor) cu timp ul putem ajunge la rezultate mai bune.Toate
acestea permit deschiderea discu ṭiei despre un proces educa ṭional cu un final
nefericit;
 se va incerca stimularea elevilor cu ritm lent de inv ãṭare prin munca individual ã,
sarcini sau teme diferen ṭiate, activit ãṭi in grup sau in echip ã;
 se vor realiza activit ãṭi suplimentare unde se vor folosi metode alternative, centrate
pe elev;
 se va pune accent de asemenea pe evaluare si autoevaluare.;
 se va incerca implicarea p ãrinṭilor in procesul educa ṭional.
In continuare se vor folosi urm ãtoarle procedee de instruire si anume;.
 explicația în etapa de comunicare ;
 învățarea prin descoperire , prin răspunsuri la întrebări;
 problematizarea prin crearea situațiilor problemă;
 conversația de consolidare în etapa de fixare a cuno ștințelor;
 se are in vedere respectarea principalelelor principii didactice;
Măsuri didactice propuse pe perioada desfãșurãrii anului școlar:
 procesul de predare -învãțare se va adapta în funcție de nivelul cognitiv și de
stilurile de învãțare ale elevilor;
 se va insista pe recapitularea și sistematizarea noțiunilor prezentate în anii
anteriori;
 vor fi promovate situațiile din viața reală și se va urmări aplicarea cunoștințelor la
probleme reale, pentru a se ține cont în măsură mai mare de nevoile e levilor, ale
angajaților și ale societății;
 elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înțelegere a conținutului, prin
descoperire, conversație și realizarea de materiale cum ar fi: proiecte, scheme,
portofolii.

136
CONCLUZII
Obiectivul pr incipal al cercetarii realizate il constituie studierea eficiente i metodelor
participative studiate in actul didactic la disciplina contabilitate la clasa aXaA-respectiv a
XI- aA, in ani de studiu diferit i.S-a pornit de la ipoteza ca aceste metode active sunt
potrivite disciplinei respectiv modulului de contabilitate datorit ã valen ṭelor formative care
realizeaz ã o legatur ã puternic ã dintre teorie si practic ã .In capitolul 3 am pus accentul pe
activitatea de evaluare in cadrul orelor de contabilitat e respectiv pe elaborarea celor trei
tipuri de teste pentru inregistrarea și evaluarea progresului școlar ,am analizat procesul de
evaluare având la baz ã planul de de evaluare , astfel inc ât sa-mi ofer e o imagine de
ansamblu asupra manierei în care vor fi evaluate rezultatele învățării în vederea
îmbunătățirii continue a procesului de evaluare .In acest sens in elaborarea testelor, am
parcurs urmatoarele etape:
 stabilirea obiectivelor și a conținutului;
 structura logică a conținutului;
 formularea întrebărilor (itemilor) în raport cu obiectivele și conținutul lecțiilor;
 precizarea exercițiilor și a problemelor de rezolvat;
 fixarea punctajului pentru acestea;
In ceea ce priveste, obiectivele evaluării am parcurs urmatoarele etape :
1. Am proiectat și organiza t evalu area prin:
 stabil irea obiectivele lor evaluării școlare în strânsă corelare cu rezultatele
școlare( planificarea evaluării)
2. Am r ealiza t și aplica t /administra t instrumentel e /probelor de evaluare prin:
 realizarea de itemi ,matricea de specificație,aplica rea testelor de evaluare
,aplicarea barem ului de corectare și notare;
3.Am asigura t calitatea procesului de evaluare prin:
 am analiza t categorii e de teste , am elabora rat planul de ac ṭiune remedial ã
pentru fiiecare clas ã de elevi care studiaz ã modulul , contabilitate;
 am organiza t evalu area prin elabora rea planul ului de evaluare și construi rea
instrumente lor de evaluare a competențelor;
 am administra t probele de evaluare;
 am realizat o statisticã pe clase de elevi și am reprerezentat grafic ponderea
notelor la testele inṭiale in anul școlar 2017 -2018;

137
 in urma rezultatelor evaluarii ini ṭiale am realizat o analizã cu punctele tari ,slabe
și mãsurile ce se impun pentru fiiecare clasã de elevi la modulele economice in
special pentru disciplina contabilitate ;
 am raporta t și valorifica t rezultatele , verificărilor .
 Am luat m ăsuri didactice propuse pe perioada desfãșurãrii anului școlar cum ar fi:
 procesul de predare -învãțare se va adapta în funcție de nivelul cognitiv și de
stilurile de învãțare ale elevilor;
 se va insista pe recapitularea și sistematizarea noțiunilor prezentate în anii
anteriori;
 vor fi promovate situațiile din viața reală și se va urmări aplicarea
cunoștințelor la probleme reale, pentru a se ține cont în măsură mai mare de
nevoile elevilor, ale angajaților și ale societății;
 elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înțelegere a conținutului,
prin descoperire, conversație și realizarea de materiale cum ar fi: proiecte,
scheme, port ofolii
Cu privire la e valuarea , autoevaluarea si urmărirea progresului școlar am avut in
vedere urm ãtoarele obiective :
 am analizat modul de proiectare a unei evaluări i în corelație cu planificarea
rezultatelor învățării;
 am analizat instrumentele utilizate pentru evaluare;
 am diferențiat prin exemplificare , evaluarea inițială, formativă, sumativă.
 am acordat feed -back .
Profesorul modern imbinã metodele tradiṭionale cu cele moderne doarece e singura cale
idealã ce conduce elevul spre afirmare și valorizare .
Toate metodele, atâta timp cât sunt aplicate ținându -se cont de cerințele educaționale
moderne și de particularităț ile clasei, vor avea succes, cadrul didactic trebuind să găsescă
calea optimă de îmbinare a acestora astfel încât să contribuie la realizarea progresului
școlar.

138

BIBILIOGRAFIE
 Albu Gabriel , „Comunicarea interpersonală”, Ed.Institutul European, 2007
 Albu Gabriel , „Repere pentru o concepție umanistă asupra educației”, Ed.Paralela
45,2005
 Bocoș Mușata , „Instruire interactivă . Repere pentru reflecție și acțiune”, Ed.
Presa Universitară Clujeană, 2002
 Bontaș Ioan , “Pedagogie – tratat”, Ed.BIC – All, București, 2005
 Burja Vasile, Burja Camelia, Voiculescu Florea, Voiculescu Elisabeta ,
Didactica științelor economice – ghid metodologic cu caracter aplicativ, editura
Polirom, Iași, 2006
 Ciobanu, Olga – Didactica disciplinelor economice, editura ASE, Bucur ești,
2004
 Carcea Maria Ileana , “Consultanță și consiliere educațională, Ed.Didactică și
Pedagogică, 2005
 Cerghit Ioan , “Metode de învățământ”, Editura Polirom, 2006
 Ciobanu Olga , “Educație economică, Ed.ASE, 2000
 Crețu Daniela , “Psihopedagogie, elemente de formare a profesorilor ”, Ed. Imago,
2001
 Cristea Sorin , „Curriculum pedagogic”, Ed.Didactică și Pedagogică, 2006
 Cristea Sorin , „Pedagogie pentru pregătirea examenelor de definitivat, grad
didactic II, grad I, reciclare”, Ed. Hardiscom, 2000
 Cucoș Consta ntin, „Pedagogie”, Ed. Polirom, 2002
 Cucoș Constantin , „Psihopedagogie pentru examene de definitivare și grade
didactice”, Ed. Polirom, 2004
 Diaconu Gheorghe, Pitulice Cosmina , “Contabilitatea financiară armonizată a
unităților economice”, Ed.Bibliotheca, 2005
 Druță Maria Elena, Badea Florica, Mihai Nina , “Didactica disciplinelor
economice. Considerații teoretice și aplicații”, Ed.ASE, 2004
 Dulamă Maria Eliza , „Elemente de didactică. Teorie și aplicații”, Ed.Clusium,
2008

139
 Dulamă Maria Eliza , „Metodologii di dactice activizante. Teorie și practică”,
Ed.Clusium, 2008
 Dulamă Maria Eliza , „Metodologie didactică”, Ed.Clusium, 2006
 Enache Roxana ,suport de curs -Profesionalizarea carierei didactice,2011
 Feleagă Niculae , “Tratat de contabilitate financiară”, Ed.Econ omică, 2005
 Ionescu Miron, Chiș Vasile , „Pedagogie -suporturi pentru formarea profesorilor”,
Ed. Presa Universitară Clujeană, 2003
 Ionescu Miron, Chiș Vasile , „Strategii de predare și învățare ”, Ed. Științifică , 2000
 Ionescu Miron, Chiș Vasile , „Strategii de predare și învățare ”, Ed. Științifică , 2000
 Ionescu Miron, Radu Ioan , “Didactica modernă”, Ed.Dacia, 2005
 .Iucu Romiță , “Managementul și gestiunea clasei de elevi”, Ed.Polirom, 2000
 .Jinga Ioan, Negreț Ion , “Învățarea eficientă”, EDITIS, 1999
 Joița Elena , “Eficiența instruirii”, Ed.Didactică și Pedagogică, 2008
 Manolescu Marin , “Evaluarea școlară, Ed.Meteor, 2006
 Mucică Teodor , „Îndrumător metodic pentru folosirea mijloacelor de învățământ ”,
Ed.Didactică și Pedagogică, 2001
 Ristea Mihai, Dumitru Corina Graziella ,‘’Bazele contabilității.’’ Noțiuni de
bază, probleme, studii de caz, teste grilă și monografie, Editura Universitară,
București,2009
 Ristea Mihai , “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Ed.Universitară, 2005
 Ristea Mihai, Dumitru Corina , “Contabilitate aprofundată”, Ed.Universtitară,
2005
 Stan Emil , „Managementul clasei”, Ed.Aramis, 2006
 Strãoanu Boni Mihaela ,,Primii pasi in contabilitatea financiara’’
 Spircu Liliana, „Analiza datelor. Aplicații economice”, Ed.ASE, 2008
 Tomșa Gheorghe , “Orientarea și dezvoltarea carierei la elevi”, Casa de editură și
presă
 „Viața Românească”, 2002
 Tegledi Monica -suport de curs –Bazele contabilitatii 2008
 Vlăsceanu Lazăr , “Decizie și inovație în învățământ”, Ed.Didactică și Pedagogică,
2004
 ,,Didactica contabilit ãṭii’’,Suport de curs in cadrul proiectului”Perfectionarea
cadrelor didactice,din invatamantul liceal,care predau discipline economice”

140
 Suport de curs pentru ‚ ’’Formarea continu ã a profesorilor de matematic ã și
discipline economice in societatea cunoașterii,’’ editura fundației „Andrei
Șaguna” Constanța 2012
 Suport curs, formarea cadrelor didactice in domeniul,’’ Evaluarii competențelor
profesional e ’’
 Suport curs”Didactica firmelor de exerci ṭiu”in cadrul proiectului
”Perfectionarea cadrelor didac tice,din inv ãṭãmântul liceal,care predau discipline
economice”
 Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1752/2005,
Editura IRECSON, București 2006.
 ..***, Curriculum național aprobat de Ministerul Educației, Cercetării și
Tineretului,
 anex a nr. I la Ordinul MEN 3914/18.05.2017
Resurse Legislative :
 H.G.1496/2008OMFPnr.246,OMPFnr.1294/2007
 OMFP nr.425/3.03.1998,O.U.G.nr.28/1999,OMFP
nr.3055/2009,OMFP1 802/2014,OMFP2634/2015 și norme mtodologice de
aplicare;
 Legea nr.31 /16.11.1990 privind societ ãṭile comercilale,republicat ã și actualizat ã
2016;
 Legea contabilit ãṭii 82/1991,modificat ã și republicat ã in 2016
 Legea nr.264/2008 cu modific ãrile pentru anul 2016;
 Codul fiscal cu norme metodolgice de aplicare ,valabil in 2016
 Monitorul Oficial al Romaniei;
Biblografia virtual ã
 http://www.codfiscal.net
 http:/conta. .money.ro
 http://www.edu.ro/
 www.google.ro
 http://www.contabilul.manager.ro

141

Anexa nr.1 – C.D.L. -Fiașa M . –,, Calcule Si Procese Economice’’

Activități
evaluate în
stagiile de
practică
Nr. crt. Criterii de
apreciere a
activităților
desfășurare de elev
Ponderea
activității Punctaj acordat Punctaj/crit
eriu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Instruirea
practică la
agentul
economic 1 Formulează opinii
personale pe o temă
dată 0,2
2 Citește și utilizează
documente scrise în
limbaj de
specialitate 1,5
3 Aplică legislația și
regulamentele
privind securitatea
și sănătatea la locul
de muncă,
prevenirea și
stingerea incendiilor 0,2
4 Respectă 1,5 Numele și prenumele elevului
Unitatea de învățământ Liceul Tehnologic Sat Cioranii De Jos, Comuna Ciorani
Clasa a IX-a A
Domeniul de pregătire
Calificarea profesională

Agent economic partener
Modul – SPP M –,, CALCULE SI PROCESE ECONOMICE’’
Săptămâna 13-17 noiembrie 2017 -(S10)

142
instucțiunile de
lucru
5 Își asumă rolurile
care îi revin în
echipă și
colaborează cu
membrii echipei
pentru îndeplinirea
sarcinilor 1
6 Efectuează calcule /
deservește utilaje,
echipamente,
instalații 0,5
7 Respectă timpul de
lucru 0,5
8 Dovedește interes și
motivație în timpul
lucrului, probează
un comportament
adecvat la locul de
muncă 0,5
9 Completează caietul
de practică 1
Pregătirea
practică
folosind
calculato –
rul 10 Accesează site -uri
de specialitate 0,5
11 Completează
electronic fișe,
documente pentru
practică 1
12 Rezolvă corect
cerințele fișelor de
lucru 0,3
13 Accesează 0,2

143
materialul
documentar din
biblioteca tehnică/
economic

14 Comunică, cu
profesorul/ colegii,
utilizând
calculatorul 0,1
15 Realizază o scurtă
prezentare a
activităților
desfășurate în
timpul stagiilor de
pregătire practică
utilizănd imagini și
text explicative 1
Punctaj total / Notă Semnătura elevului

Numele și prenumele tutorelui Semnătura tutorelui

Numele și prenumele coordonatorului de
practică Semnătura coordonatorului de practică
Prof.RÃDULESCU MARIA
Director, Verificat,
Prof. Paula MIRICĂ Director adj.Viorica CIOBANU

144
Anexa Nr. 2.-Clasificarea metodelor de invatamant (dupa I Cerghit )

145
Anexa Nr.3 – Clasic Si Modern In Didactica – caracteristici ale procesului de predare
–invatare

Acceptă în mod pasiv ideile
transmise

Argumentează, pune și își pune
întrebări cu scopul de a înțelege Încearcă să reț ină și să reproducă
ideile auzite

Realizează un schimb de idei
cu ceilalți Lucrează izolat

Cooperează în rezolvarea
sarcinilor de lucru
Expune, ține prelegeri

Facilitează și moderează învățarea Impune puncte de vede re

Ajută elevii să înțeleagă și să
explice punctele de vedere Se consideră și se manifestă
“ca un părinte” .

Este partener în învățare Pune accent pe aspectul
cantitativ (cât de multă
informație deține elevul)

Pune accent pe elemen –
tele de ordin calitativ
(valo ri, atitudini).

Vizează clasificarea
elevilor

Vizează progresul în
învățare la fiecare elev Vizează măsurarea și
aprecierea cunoștințelor
(ce știe elevul)

Vizează măsurarea și
aprecierea competențelor
(ce știe să facă elevul cu
ceea ce știe)
Învățarea conduce la
competiție între elevi, cu
scopul de ierarhizare

Învățarea se realizează
prin cooperare Învățarea are loc predo –
minant prin memorare și
reproducere de cunoștințe

Învățarea are loc
predominant prin
formare de competențe
și deprinderi practice

CARACTERISTICI ALE PROCESULUI
DE PREDARE -ÎNVĂȚARE
ÎN DIDACTICA TRADIȚIONALĂ ȘI ÎN
DIDACTICA MODERNĂ Rolul
elevului
Rolul
profesorului

Evaluarea Realizarea
învățării Urmărește prelegerea,
expunerea, explicația profesorului

Exprimă puncte de vedere proprii

146
Anexa Nr.4 -Programa De Pregătire Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor –
UC 16 Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor38
C3 Completează registrele contabile și balanța de verificare.
Criterii de performanță Precizări privind aplicabilitatea
criteriilor de performanță Probe de evaluare
a. Înregistrarea
evenimentelor
și tranzacțiilor în registre
contabile cronologic și
sistematic. manual sau informatizat pe bază de
soft specializat în registrul jurnal și
registrul cartea mare Probă practică sau
exercițiu scris
b. Întocmirea balanței de
verificare cu una, două, trei sau patru egalități Probă practică/scrisă
c. Analizarea corelației
dintre registrul jurnal și
balanța de verificare. egalitatea dintre totalul rulajelor din
registrul jurnal și totalul rulajelor din
balanța de verificare Probă practică.
EVALUAREA 1:
3.a Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor în registre contabile cronologic și
sistematic.
Denumirea operației economice Analiza
contabilă Articolul
contabil Evaluator Data
1. Se achiziționează o clădire la preț de
achiziție 20.000 lei cu TVA 19%, conform
facturii fiscale.
2. .Se recepționează un utilaj obținut în regie
proprie la preț de înregistrare 2000 lei.
3. Se achită furnizorul prin bancă cu ordinal
de plată nr. 35

38 Curriculum –p,.30-31/Tehnician în activități economice, clasa a XI -a

147
Evaluatorul va cere elevilor să completeze următoarele registre pe baza înregistrărilor
prezentate mai sus:
Întocmirea registrelor contabile Evaluator Data
1. Întocmirea registrului jurnal
2. Întocmirea registrului Cartea Mare
3.b Întocmirea balanței de verificare.
Evaluatorul cere elevilor să întocmească balanța de verificare cu patru egalități
pentru înregistrările preluate în registrele contabile.
Întocmirea balanței de verificare Evaluator Data
Utilizarea datelor din registre pentru completarea
balanței de verificare lunară cu patru egalități
 Verificați dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus și
specificați data pe document.
3.c Analizarea corelației dintre registrul jurnal și balanța de verificare.
Evaluatorul va cere elevilor să verifice dacă totalul rulajelor din registrul jurnal este
identic cu totalul rulajelor din balanța de verificare.

Anexa Nr.5 -varianta lectiei -Transmitere/insusire de cunoștințe
Liceul Tehnologic,, Cioranii De Jos’’

Proiect de lecṭie
A. Date Generale
Disciplina: Modulul I – Bazele Contabilit ãṭii
Clasa : a-IX-aA
Unitatea de inv ãṭare: Echipamente si softuri specifice
Titlul lecṭiei : Echipamente fiscale
Tipul lecṭiei: Transmitere/insusire de cunoștințe
Durata : 50 min.
Data
Profesor: Rãdulescu : Maria
Locul de desf ãșurare : sala de cla sã

148
Conṭinutul activit ãṭii de instruire : Competențe generale : asimilarea, dob ândirea,
insușirea de cuno știnte privind echipamentele fiscale: casa de marcat, sisteme POS,
cititoare de coduri de bare;
Obiectivele opera ṭionale ale lec ṭiei:
La sfarșitul lecṭiei elevii vor fi capabili:
 O.1 : sã identifice echipamentele fiscale si de birou ;
 O.2 : sã descrie echipamentele fiscale;
 O.3 :sã precizeze opera ṭiunile specifice echipamentelor fiscale;
Metode si procedee didactice: -explica ția, conversația, dezbaterea, problematizarea;
Forme de organizare a activității cu elevii : – individual și frontal .
Mijloace didactice: tabla, manual, fi șe de lucru, videoproiector
Bibliografie : Comerṭ : manual pentru clasa a –IX-a ,modulul “ Bazele Contabilit ãṭii”,
capitolul IV – “Echipamente,softuri și documente” , autori T ãnṭica Petre, Gabriela
Iordache, Gabriela Simionescu, Tatiana Stanescu, editura CD Press

149

ACTIVITATEA PROFESORULUI
ACTIVITATEA
ELEVILOR STRATEGIE DIDACTICA
METODE DE
SI
PROCEDEE
DIDACTICE MIJLOACE DE INVATAMNT FORME DE
ORGANIZARE A
ACTIVITATII
Verificarea prezenței, ṭinutei.
Se fac recomand ãri unde este cazul, se
pregãatește materialul didactic necesar
pentru lecṭie . Se pregătesc pentru
lecție, răspund la
întrebările adresate Conversa ṭia Catalog A

Frontala
Profesorul anun ṭã tema si prezint ã
obiectivele lec ṭiei, pe care elevii trebuie s ã
și le insușeascã la sfarșitul orei. Elevii devin interesa ṭi
și rețin tema și
obiectivele lec ṭiei de
instruire practic ã Expunere Tabla Frontala
Elevii răspund la întrebările profesorului in
legatur ã cu noṭiunile predate anterior:
 in ce scop sunt folosite
echipamentele fiscale?
 care dintre agenții economici nu
sunt obligaṭi sa folosească
echipamentele fiscale?

Elevii raspund
intreb ãrilor,
completeaz ã
rãspunsur ile colegilor Conversa ṭia
examinatoare
Expunere oral ã –

Frontala

Individuala
Transmiterea noilor cuno șṭinte: dup ã
recapitulare se va trece la lecția de zi, se
scrie titlul lec ṭiei pe tabl ã și se enunt ã
obiectivele lecției.
Cu ajutorul videoproiectorului vor fi
prezentate echipamentele fiscale:
Cititor de carduri bancare – Sisteme
POS (Point of Sale)
Cardurile au o du blã utilitate – pe de o
parte o mai mare securitate a banilor
deṭinuṭi de o persoan ã, iar pe de alt ã parte,
posibilitatea de identificare si depistare a Elevii noteaz ã noile
cunoștinṭe in caietele
de notiṭe

Expunere oral ã

Manualul
Fișe de lucru
Fișe observa ṭie
Frontala
Individuala

150
unor persoane care au comis infrac ṭiuni. De
ciṭiva ani cardurile și-au facut sim ṭitã
prezenṭa și pe piaṭa rom âneasc ã, incã
insuficient de dezvoltat ã – pe de o parte din
cauza criteriilor impuse de banci, iar pe de
alta parte din cauza lefurilor foarte mici ale
românilor. Celor care ins ã vor s ã utilizeze
carduri, unit ãṭile bancare le pun la
dispoziṭie astfel de instrumente.
Cititor de coduri de bare
Abordarea în scopuri practice a mul ṭimii
mãrfurilor, în continu ã diversificare, a
determinat intensificarea preocup ãrilor
pentru elaborarea unor sisteme de
clasificare, potrivit cerin ṭelor specifice ale
unui domen iu sau altul de activitate.
Pe m ãsura dezvolt ãrii industriei și
comerṭului, creșterii nivelului si importan ṭi
schimburilor interna ṭionale, introducerii pe
scara larg ã a informaticii în practica
economic ã, aceste sisteme de clasificare au
fost înco ntinuu perfec ṭionate, în direc ṭia
unei mai bune corel ãri cu structura
producṭiei si a comer ṭului, cu cerin ṭele
statice, vamale si de alta natur ã.
Concomitent cu aceste preocupari, în
condiṭiile în care devenea tot mai pregnant ã
necesitatea unui l imbaj unitar cu privire la
mãrfuri, s -a urmarit, printr -o larg ã
cooperare interna ṭionala, armonizarea
diferitelor sisteme de clasificare a

Elevii noteaza noile
cunostinte in caietele
de notiṭe

Problematizare

Explicaṭia

151
mãrfurilor. Diferitele tipuri de clasificare a
produselor sunt asociate cu sisteme de
codificare specifice.
Codul este o combina ṭie de elemente
simbolice prin care se reprezint ã o
informaṭie. Aceste elemente pot fi litere
(cod alfabetic), cifre (cod numeric) sau
litere si cifre (cod alfanumeric).
Codificarea reprezint ã, prin urmare,
operaṭia de transpunere în cod a
elementelor definitorii ale unor obiecte,
servicii, fenomene etc. Principalul obiectiv
al codific ãrii, care determin ã și funcṭia sa
de baz ã, este identificarea m ãrfurilor.
În condiṭiile prolifer ãrii unei mari
diversit ãṭi de clas ificãri ale produselor, a
devenit necesar ã gasirea unor solu ṭii de
uniformizare a lor pe plan mondial,
obiectiv atins prin elaborarea sistemelor
Codul universal al produselor (Universal
Product Code – UPC) si Codul european al
articolelor (European Article Numbering –
EAN). Ambele sisteme utilizeaz ã
codificare cu bare.
Codul de bare este o modalitate de
reprezentare grafic ã a caracterelor
numerice sau alfanumerice, prin alternarea
unor bare de culoare închis ã cu spaṭii albe
de dimensiuni diferite.Pentr u citirea
codurilor de bare sunt utilizate cititoare de
coduri de bare cu laser sau cu infraroșu.

Elevii noteaza noile
cunostinte in caietele
de notite

Exerciṭiul

Invatarea prin
descoperire

152
Casa de marcat fiscală
Toti agen ṭii economici care efectueaz ã
tranzactṭi cu persoane fizice sunt obliga ṭi
sã posede case de marcat fiscale, conform
actelor normative in vigoare(O.U.G.
28(R2)/1999,H.G.479/2003,O.U.G.47/2007
, L.264/2008). Dac ã lucreaz ã doar cu
persoane juridice, pot emite facturi și
chitanṭe cãtre aceștia far ã a fi nevoi ṭi sã
cumpere casa de marca t.
Funcṭiile standard ale caselor de marcat
fiscale :
-inregistrarea opera ṭiilor comerciale la
vanzarea de m ãrfuri si servicii;
-comanda imprimarii;
-comanda inregistr ãrii de date in memoria
fiscal ã
Clasificare :
 -case de marcat fixe
 -case de marcat portabile
Caracteristici func ṭionale
 -memorarea a pana la 3000 de
articole ;
 -descrierea articolului cu max. 29
caractere ;
 -imprimarea si vizualizarea sumelor
intermediare ;
 -corectarea/stergerea de inscrieri
sau insum ãri grește inainte de
inchiderea bonului ;
 -calculare rest ;
-blocare in caz de func ṭionare incorect ã

Conversa ṭia

153

Raportare
Casele de marcat electronice fiscale
realizeaz ã raportul zilnic
fiscal(raportul”Z”) care indic ã valoarea
vanz ãilor din acea zi si, in acelasi timp este
si document justificativ pentru s caderea din
gestiune a marfurilor vandute.
Banii din casa de marcat se trec in
“Registrul de casa” in baza raportului zilnic
“Z”.
Fixarea cuno știntelor (Asigurarea feed –
back -ului) : Se va realiza prin metoda
conversaṭiei și prin fi șe de lucru Elevii primesc fi șele de
lucru . Conversa ṭia
euristic ã
Joc de rol
Exerciṭiul
Expunere Fise de lucru
Frontala
Individuala
Formuleaz ã aprecieri, observa ṭii,
recomand ãri. Realizeazã notarea si
justificarea notelor. Ascult ã aprecierile,
observaṭiile,
recomand ãrile. Expunere – Frontala
Individuala
De intocmit un referat cu privire la
importanṭa echipamentelor fiscale. Noteaza tema in
caietele de noti ṭe. Expunere Caiete de noti ṭe Frontala

154
Anexa Nr.6 -varianta lectiei / Formarea de priceperi și deprinderi referitoare la
completarea Balanṭei De Verificare cu 4 serii de egalit ãṭi
Liceul Tehnologic,, Cioranii De Jos’’
Proiect De Lecție
Disciplina: – Contabilitate General ã
Unitatea de inva ṭare: patrimoniul unității comerciale
Subiectul lecției: Balanța De Verificare
Tipul lecției: lecție de formare de priceperi si deprinderi
Clasa a X-a A
Profesor: Rãdulescu Maria
Data :
Competențe:
 Generală: Formarea de priceperi și deprinderi referitoare la completarea
Balantei De Verificare cu 4 serii de egalit ãṭi;.
 Specifice:
C1 Folosește terminologia specifică legislației financiar -contabile;
C3 Utilizează procedeele contabile pentru gestionarea patrimoniului;
Derivate:
La sfarșitul lecṭiei elevii vor fi capabili :
 O1-sã identifice etapele de întocmire a Balanței De Verificare;
 O2-sã intocmeascã Balanṭa De Verificare cu 4 serii de egalit ãṭi in baza fi șei de
lucru, dat ã spre rezolvare ;
 O3-sã verifice coreleṭia ,dintre Registrul Jurnal Si Balan ṭa de Verificare;
RESURSE:
1. TEMPORALE: 45 minute
2. MATERIALE:
a. mijloace didactice: tabla, manual, culegere de probleme, Planul de conturi,
fișe de lucru, coli flipchart, markere, videoproiector;
b. forme de organizare a clasei: individual, pe grupe, frontal;
3. UMANE: clasa a X -a (filiera tehnologică , profil: servicii, s pecializarea: tehnician în
activități economice);
4. LOCUL DE DESFĂȘURARE: Cabinetul de contabilitate

155
5. STRATEGII DIDACTICE
 Metode și procedee didactice:
– de comunicare : expunerea, explicația, conversația euristică, pro –
blematizarea, munca în grup;
– de explorare : demonstra ṭia, exercițiul;
– bazate pe acțiune efectivă : studiu de caz.
 Modalități de evaluare: – chestionare orală curentă;
– observare și aprecierea verbală;
– fișă de l ucru.
Bibliografie:
1. Maria Popan , Manual „Contabilitate”, Clasa a X -a, Editura Oscar Print.
2. Oprea Calin, Mihai Ristea, Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.,
Bucuresti, 2004.

156
DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Evenimente Activitatea propunătorului
Activitatea elevilor
1. Moment
organizatoric
(2 minute)

Profesorul noteaz ã absenții, verific ã ținuta
elevilor, materialele didactice sunt aranjate
în ordinea utilizării lor.
Îndruma pregătirea elevilor pentru lecție și
le capteaz ã atenția. Elevul de serviciu numește absenții.
Se pregătesc cu cele necesare lecției.
2. Captarea
atentiei.
Anunțarea
temei și a
competențelor/
obiectivelor
activității
(3 minute) Profesorul verific ã tema: Completarea
registrului ‚’’Cartea Mare’’;
Pornește prezentarea Power Point cu
schema lecției,
apoi prezint ã competențele/obiectivele
propuse:
Anunța titlul lecției : ’’BALANȚA DE
VERIFICARE’’.
Profesorul, prezint ã:
competențele/obiectivele propuse:
La sfarșitul lecṭiei veṭi fi capabili:
 O1sã identific aṭi etapele de
întocmire a Balanței De Verificare;
 O2.s ã cunoașteṭi modul de
transpunere a informațiilor din
O3.Registrul Jurnal și Registrul
Cartea Mare ;
 O.4 sã intocmiṭi Balanṭa De
Verificare cu 4 serii de egalit ãṭi in
baza fișei de lucru, dat ã spre
rezolvare ;
 O5 verificaṭi corelaṭia ,dintre
Registrul Jurnal Si Balan ṭa de
Verificare;

Elevii notează pe caiet e titlul lecției :
’’BALANȚA DE VERIFICARE’’.

Sunt atenți la prezentarea obiectivelor propuse

157
Profesorul reactualizează informatiile,
explică pe scurt elevilor, modul în care
urmeaz ã sã se desfașoare lecṭia.
Actualizarea/
însușirea unor
cunoștințe
necesare
desfășurării
activității:
(10 minute) Ce este Registrul Jurnal?
Dar,Cartea Mare?
Ce tip de Sold Final, are contul 404?
Dar,5121?

Elevii sunt aten ṭi și rãspund la intreb ãri și completeaza T -urile ,si calculeaza
rulajele, debitoare creditoare,total sume debitoare ,creditoare,stabile -ste soldul
final , pentru cele 2 conturi.
Antrenarea
elevilor în
realizarea
activității
( 15 minute)
Realizarea
independentă a
lucrării de
către fiecare
elev
(concomitent
cu
demonstrația) Profesorul reactualizează informatiile
explică pe scurt elevilor modul în care se
desfasor ã ,lecṭia.

Se or ganizează elevii clasei în 4 grupe: a
câte 7 elevi în vederea deșfășurării
activității.

Profesorul solicită fiecărui grup să -și aleagă
un lider care va fi și purtătorul de cuvânt .
Profesorul solicită elevilor să citească cu
atenție cerințele de lucru și să completeze
planșa de lucru cu markere. Stabilește și
precizeaz ã sarcinile de lucru. .
Vor avea la dispoziție 15 min.
Profesorul prezintă punctajul corespunzător
fiecărei cerințe de lucru și completează
spunând că nu se acordă punctaje
intermediare pent ru răspunsuri incomplete.
Înainte de a începe prezentările, profesorul
cere elevilor să -și deschidă caietele pentru a Elevii sunt aten ṭi si noteaz ã in caiete.

Elevii isi aleg liderul si rezolv ã aplicaṭia in grup, comunicand intre ei.
La final liderul de grup prezint ã ce au lucrat.

158
nota, pe scurt, precizările liderilor de grup.
Profesorul urmare ște si susṭine activitatea
elevilor .

Aprecierea
performanțelo
r elevilor și
precizări
privind modul
de continuare
a activității
desfășurate în
timpul orei
(8 minute) Profesorul aduce argumente acolo unde este
cazul, face aprecieri privind participarea
elevilor la lecție.
Inainte de a începe prezentările, profesorul
cere elevilor să -și deschidă caietele pentru a
nota, pe scurt, precizările lideri lor de grup.

Profesorul intervine în discursul elevilor cu
întrebări suplimentare și solicită clasei să
corecteze și să completeze răspunsurile,
dacă este cazul.
În timpul fiecărei prezentări, profesorul va
face notări pentru fiecare grup, ținând cont
de calitatea răspunsurilor . Elevii sunt atenți la aprecierile făcute de profesor
4. Asigurarea
transferului
3 min Se precizează punctele slabe și se
recomandă să se mai insiste asupra lor. Elevii sunt atenți la aprecierile făcute de profesor.
5. Evaluarea
rezultatelor
2 min Se acordă fiecărui grup, funcție de modul în
care a rezolvat cerințele de lucru un
calificativ:
– F.B. ( Foarte bine ) – între 80 -100 puncte
– B. ( Bine ) – între 60 -79 puncte
– S. ( Suficient ) – între 40 -59 puncte
-I. (Insuficient) înt re 10 -39 puncte .
În funcție de punctajele obținute, profesorul
va acorda note tuturor participanților la
lecție, astfel:
– punctaj intre 91 -100 puncte nota 10
– punctaj între 80 -90 puncte: nota 9

159
– punctaj între 70 -79 puncte: nota 8
– punctaj între 60 -69 puncte: nota 7
– punctaj între 50 -59 puncte: nota 6
– punctaj între 40 -49 puncte: nota 5
– punctaj sub 40 puncte: nota 4.
Pentru ca fiecare elev -membru al unei grupe
– să știe care este nota cu care a fost evaluat
și notat, profesorul realizează pe flipchart
un tabel in care va trece punctajul fiecarei
grupe și nota corespunzatoare ( Anexa 5).
De asemenea, profesorul va ține cont de
răspunsurile individuale ale elevilor,
respectiv completările
pe care aceștia le -au făcut atunci când liderii
și-au pre zentat rezolvarea cerințelor.
Tema pentru
acasă
(2 minute) Agentul economic se aprovizioneaz ã cu
mãrfuri pe baza facturii in valoare de
500.000 lei, TVA deductibila19 %.
Platafacturiii se face prin contul bancar. Elevii notează tema pe caiete

Sarcini:
Liderul -purtatorul de cuv ânt:
 stabilește sarcini de lucru concrete pentru fiecare membru;
 colaborează cu fiecare membru al echipei (sprijinindu -l în realizarea sarcinilor);
 coordonează activitatea echipei;
 prezintă rezultatele activității;
 colabor ează cu profesorul, solicitându -i acestuia informații și sprijin.
Membri:
 execută sarcinile de lucru repartizate;
 colaborează cu ceilalți membri, coordonatorul și profesorul.
Profesorul:
 prezintă modalitatea de deșfașurare a activității;
 anunță timpul de l ucru;

160
 observă activitatea clasei, dă explicații și conversează cu elevii, solicită elevilor să
 prezinte materialele întocmite pentru evaluare;
 concluzionează asupra modului în care aceștia și -au îndeplinit sarcinile
Considerațiuni metodice:
Obiectivul fundamental este format din priceperi și deprinderi, parte integrantă în
tehnica de lucru privind analiza contabilă a operațiilor economico -financiare.
Dezvoltarea acestor aptitudini se realizează în principal prin metoda exercițiului.
Fiind o lecție de l ucrări curente se asigură parțial de către profesor prezentarea, demonstrarea
lucrării în minimum de timp, preponderentă fiind munca independentă a elevilor.
Conținutul lecției curente se bazează pe materia însușită anterior la „completarea
documentelor specifice m ãrfurilor ”, „Planul de conturi”, „Reguli de funcționare a
conturilor”, accentul punându -se pe deprinderea analizei contabile . Feed back -ul este
realizat prin sprijinirea permanentă a elevilor de către profesor în rezolvarea temei si daca cel
putin 2 grupe din4 in maxim 15 minute, completeaza corect, Balanta de Verificare . S-au
respectat principiul participării active și conștiente și al legării teoriei cu practica care
implică componenta motrică în trecerea de la cunoștințe teoretice la efectu area de activități
practice. De asemenea s -a realizat tratarea diferențiată prin respectarea principiului luării în
considerare a particularităților individuale ale elevului.

161
Anexa Nr.7 -Varianta Lectiei/ Lecție de recapitulare si sistematizare
Proiect De Lecție
Data :
Clasa a XI-a
Profesor: Maria Rãdulescu
Disciplina: MIV – Contabilitatea Evenimentelor Si Tranzac ṭiilor
Unitatea de inva ṭare: Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor în contabilitate
Subiectul lecției: Contabilitatea stocurilor si a produc ṭiei in curs de execu ṭie
Tipul Lecției : Lecție de recapitulare si sistematizare
Varianta: Lecție de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
Obiectivul fundamental: Recapitularea și sistematizarea cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor
COMPETENȚE:
 Generală: Formarea de priceperi și deprinderi referitoare la inregistrarea in
contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor
 Specifice:
COMPETENȚA 1: Utilizează planul general de conturi pentru
înregistrarea in contabilitate a evenimentelor și tranzacțiilor;
COMPETENȚA 2 : Înregistrază evenimentele și trazacțiile în contabilitate.
 Derivate:
Pe parcursul lec ṭiei elevii vor fi capabili :
 O1 să identifice corect categoriile de stocuri din punct de vedere teoretic;
 O2 să identifice evenimentele și tranzacțiile;
 O3sã înregistreze evenimentele si tranzac ṭiile av ând la baz ã analiza
contabil ã ;
 O4 să utilizeze Planul General de conturi privin d stocurile .
RESURSE:
6. TEMPORALE : 45 Minute
7. MATERIALE:
a. mijloace didactice: tabla, manual, culegere de probleme, Planul de conturi,
fișe de lucru, coli flipchart, markere, videoproiector;
b. forme de organizare a clasei: individual, pe grupe, frontal;

162

8. UMANE: clasa a XI (filiera Tehnologică , profil: Servicii, s pecializarea: Tehnician în
activități economice);
9. LOCUL DE DESFĂȘURARE: Cabinetul de contabilitate

STRATEGII DIDACTICE
 Metode și procedee didactice:
 de comunicare: expunerea, explicația, conversația euristică, problematizarea,
munca în grup, brainstorming;
 de explorare: demonstrarea, exercițiul;
 bazate pe acțiune efectivă: studiu l de caz.
 Modalități de evaluare: – chestionare orală curentă;
– observare și aprecierea verbală;
– fișă de lucru.
Bibliografie:
1. Maria Popan , Manual „Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor”, Clasa a XI -a, Editura
Oscar Print.
2. Vonea, R., colectiv, „Lucrări practice la contabilitate”, Editura Universității din Oradea,
3. Oprea Calin, Mihai Ristea, Bazele contabilitatii, Editura Didactic ã și Pedagogic ã, R.A.,
Bucuresti, 2004.
4. Valentina Capota, Contabilitate, Monografii Contabile, auxiliar curricular, Editura
Niculescu.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Evenimente Activitatea propunătorului
Activitatea elevilor
1. Moment
organizatoric
(2 minute)

Profesorul noteaza absenții, verifica ținuta elevilor,
materialele didactice sunt aranjate în ordinea utilizării lor.
Îndruma pregătirea elevilor pentru lecție și le capteaza atenția. Elevul de serviciu numește absenții.
Se pregătesc cu cele necesare lecției.

163
. Captarea atentiei.
Anunțarea temei și a
competențelor/
obiectivelor
activității
(3 minute) Profesorul verific ã tema: Inregistrarea in contabilitate a
mãrfurilor la pre ṭ de vâanzare cu ama nuntul.
Pornește prezentarea Power Point cu schema lecției.
Anunț ã titlul lecției : Recapitulare – Clasa 3 – Conturi de
stocuri și producție în curs de execuție. Apoi prezint ã
competențele/obiectivele propuse:
Pe parcursul lec ṭiei veṭi fi capabili:
 să identifica ṭi categoriile de stocuri din punct de vedere
teoretic;
 să identifica ṭi evenimentele și tranzacțiile;
 sã înregistreze evenimentele si tranzac ṭiile av ând la baza
analiza contabil ã ;
 să utilizaṭi planul general de conturi privind stocurile.
Profe sorul reactualizează planul de recapitulare ( Anexa 1 ) și
explică pe scurt elevilor modul în care
urmează să se realizeze recapitularea.
Elevii notează pe caiete titlul lecției :
Recapitulare – Clasa 3 – Conturi de stocuri și
producție în curs de execuție.
Sunt atenți la prezentarea obiectivelor
propuse.

3. Desfasurarea
activit ãṭii.
23 min Se organizează elevii clasei în 5 grupe: 3 grupe a câte 6 și 2
gupe a câte 7 persoane în vederea deșfășurării activității.

Profesorul solicită fiecărui grup să -și aleagă un lider care va fi
și purtătorul de cuvânt .

Profesorul solicită elevilor să citească cu atenție cerințele de
lucru și să completeze planșa de lucru cu
markere. Stabilește și precizeaza sarcinile de lucru. (Anexa 3).
Vor avea la dispoziție 15 min.
Profesorul prezintă punctajul corespunzător fiecărei cerințe de
lucru și completează spunând că nu se
acordă punctaje intermediare pentru răspunsuri incomplete.
Înainte de a începe prezentările, profesorul cere elevilor să -și
deschidă caietele pentru a nota, pe
scurt, precizările liderilor de grup.
Profesorul intervine în discursul elevilor cu întrebări
Liderul fiecărui
grup va trage la sorți o fișă cu cerințe de lucru
( Anexa 2a) , 2b) , 2c) , 2d) și 2e) ) .
Apoi , liderul va lua fișa cu cerin țe de lucru
trasă la sorți și planșa de lucru aferentă .

Fiecare grup completează independent planșa
de lucru.

După expirarea timpului, fiecare lider va
prezenta întregii clase planșa de lucru
completată de grupul său care a fost, inițial,
fixată pe fl ipchart.

164
suplimentare și solicită clasei să corecteze și să
completeze răspunsurile, dacă este cazul.
În timpul fiecărei prezentări, profesorul va face notări pentru
fiecare grup, ținând cont de calitatea
răspunsurilor ( Anexa 4 ).

4. Asigurarea
transferului
5 min Se precizează punctele slabe și se recomandă să se mai insiste
asupra lor. Elevii sunt atenți la aprecierile făcute de
profesor.
5. Evaluarea
rezultatelor
10 min Se acordă fiecărui grup, funcție de modul în care a rezolvat
cerințele de lucru un calificativ:
– F.B. ( Foarte bine ) – între 80 -100 puncte
– B. ( Bine ) – între 60 -79 puncte
– S. ( Suficient ) – între 40 -59 puncte
-I. (Insuficient) între 10 -39 puncte .
În funcție de punctajele obținute, profesorul va acorda note
tuturor participanților la lecție, astfel:
– punctaj intre 91 -100 puncte nota 10
– punctaj între 80 -90 puncte: nota 9
– punctaj între 70 -79 puncte: nota 8
– punctaj între 60 -69 puncte: nota 7
– punctaj între 50 -59 puncte: nota 6
– punctaj între 40 -49 puncte: nota 5
– punctaj sub 40 puncte: nota 4.
Pentru ca fiecare elev -membru al unei grupe – să știe care este
nota cu care a fost evaluat și notat, profesorul realizează pe
flipchart un tabel in care va trece punctajul fiecarei grupe și
nota corespunzatoare ( Anexa 5).
De asemenea, profesorul va ține cont de răspunsurile
individuale ale elevilor, respectiv completările
pe care aceștia le -au făcut atunci când liderii și -au prezentat
rezolvarea cerințelor.
Tema pentru acasă
(2 minute) Intocmi ṭi formulele contabile pentru următoarele
evenimente: Elevii notează tema pe caiete.

165
La inventar se constată o lipsă de mărfuri evaluate la preț de
vânzare cu amănuntul de 1.547 lei, adaosul comercial
practicat fiind de 30%. Se impută lipsa la inventar
gestionarului la valoarea actuală de 1.400 lei și TVA 19% și
se încasează de la acesta în numerar.
Bibliografie:
Manual „Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor”,
Editura CD Press.

Anexe v.( Lecție de recapitulare si sistematizare )_

Anexa 1
Plan de recapitulare
1. Stocurile: definire, trăsături, evaluare
2. Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor

Anexa 2a)
1. Definiți stocurile. (10p)
2.a). Se achiziționează conform facturii , mărfuri la o unitate cu amănuntul, preț negociat
40.000 lei, cheltuieli de transport 1.500 lei, adaos comercial = 20%, TVA=19%.
Calculați prețul de vânzare cu amănuntul.
(10+20p=30p)
2.b). Agentul economic detailist (magazin) achizitioneaza marfuri la pretul de cumparare de
30.000 lei, TVA 19%. Cota de adaos comercial este de 30%. Se v ãnd in numerar m ãrfuri in
valoare de 25.000 lei, TVA inclus. Se scot din evident mãrfurile livrate. Parcurg eți etapele
analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare operațiilor efectuate.
(2*15p+2*10p=50p)
10p oficiu

Anexa 2b)
1. În ce situații se folosește contul ‘4428’ ? (10p)
2.O societate prezint ă în luna martie N un stoc inițial de materii prime de 100 buc, cost de
achiziție 12 lei/buc.
Pe 5.03.N se cumpără 500 buc, cost de achiziție =10 lei/buc.

166
Pe 10.03.N se dau în consum, conform bonului de consum colectiv, 400 buc .
a) Calculați valoarea ieși rilor, știind că evaluarea la ieșire se face după metoda FIFO.
(10+20p=30p)
b) Parcurgeți etapele analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare
operațiilor efectuate știind ca achizi ṭia de materii prime s -a facut pe baza avizului de
expediṭie, cota TVA =19%, iar ulterior se intocme ște factura).
(2*15p+2*10p=50p)
10p oficiu

Anexa 2c)
1. Enumerați metodele de evaluare a stocurilor la ieșirea din patrimoniu.
(10p)
2.a) Calculați prețul de vânzare cu ridicata pentru mărfurile dintr -o unitate știind costul de
achiziție 10.000 lei, adaos comercial stabilit 30% . (10+20p=30p)
2.b) Un angrosist achizi ṭioneaz ã un lot de m ãrfuri la costul de achiz iṭie de 150.000lei, TVA
19%. Furnizorul intocme ște factura la data de 10 iunie, iar m ãrfurile sunt aduse efectiv in
unitate si recep ṭionate in data de 2 iulie. In luna iulie se livreaz ã mãrfuri la pre ṭ de vânzare de
100.000 de lei. TVA 19%. Costul de achi ziṭie al m ãrfurilor livrate este de 75.000 lei.
Parcurgeți etapele analizei contabile și scrieți formulele contabile corespunzătoare
operațiilor efectuate.

(2*15p+2*10p=50p)
10p oficiu
Anexa 2d)
1. Enumerați 4 căi de intrare a mărfurilor în patrimoniu . (10p)
2. O societate prezintă în luna martie N un stoc inițial de materii prime de 10 kg, cost de
achiziție15 lei/kg.
Pe 10.03.N se cumpără cu factu ră fiscală 175 kg, cost de achiziție 10 lei/kg.
Pe 20.03.N se constată minus la inventar 15 kg .
a) Calculați valoarea ieșirilor, știind că evaluarea la ieșire se face după metoda CMP .

(10+20p=30p)

167
b) Parcurgeți etapele analizei contabile și scri eți formulele contabile corespunzătoare
operațiilor efectuate, cunoscand faptul ca minusul la inventar se imputa gestionarului,
iar cota TVA este de 19%. (2*15p+2*10p=50p)
10p oficiu
Anexa 2e) –
1. Enumerați 4 căi de ieșire a mărfurilor din patrimoniu . (10p)
2.a) Prețul de vânzare cu amănuntul al mărfurilor este de 30.500, iar adaosul comercial
aferent este de 20%. Care este valoarea costului de achiz iție ?
10+20p=30p)
2.b) Din productia proprie se obtin produse finite la pretul de inregistrare de 10.000 lei.
Acestea se vand prin magazinele proprii stiind ca adaosul comercial este de 40%. Se descarca
gestiunea de marfuri. Parcurgeți etapele ana lizei contabile și scrieți formulele contabile
corespunzătoare operațiilor efectuate.
(2*15p+2*10p=50p)
10 p oficiu
Anexa nr. 4

Anexa nr.5.
Subiect 1 Subiect
2a) Subiect
2b) Oficiu Total
Grupa 1 10p
Grupa 2 10p
Grupa 3 10p
Grupa 4 10p
Grupa 5 10p
Punctaj total Nota
Grupa 1
Grupa 2
Grupa 3
Grupa 4
Grupa 5