CINEMATOGRAFICĂ “I.L.CARAGIALE” BUCUREȘTI FACULTATEA DE FILM SPECIALIZAREA: CFM – (REGIE DE FILM ȘI TV) LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator Prof. Univ…. [626633]

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ ȘI
CINEMATOGRAFICĂ “I.L.CARAGIALE” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FILM
SPECIALIZAREA: CFM – (REGIE DE FILM ȘI TV)

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator
Prof. Univ. Dr. Doru Nițescu
Absolvent: [anonimizat], 2019

2

LUCRARE TEORETICĂ
”PROBLEME LA APARTAMENTUL 14”

CAIET DE REGIE
”CUM AM UITAT”

3

CUPRINS

I. LUCRARE TEORETICĂ
”PROBLEME LA APARTAMENTUL 14 ….5
Introducere ….6
Tema principală a filmului ….7
Subiectul filmului ….7
Argumentul regizorului ….9
Parcursul personajelor …11
Distribuție …13
Analiza personajelor …13
Alegerea actorilor …14
Lucrul cu actorii. …17
Concept scenografie …20
Decor …20
Costume …21
Machiaj …21
Concept imagine …22
Mișcări de aparat și încadraturi …22
Lumină …25
Concept montaj …27
Montaj …27
Sunet …29
Influențe …30
Încheiere …32

II. CAIET DE REGIE ”CUM AM UITAT” …35
Descriere proiect …36
Argument …37

4
Scenariu …38
Concepție regizorală. …61
Decupaj …63
Schițe de decor …68
Plantație regizorală …71
Propunere Distribuție …76
Extras de scenariu …80
Program de filmare …82

Bibliografie …84

5

I. LUCRARE TEORETICĂ
”PROBLEME LA APARTAMENTUL 14”

6
Introducere
”Dacă totul e cu adevărat de valoare, tot ce vrei cu adevărat și tot ce ai cu adevărat de
făcut îți rămâne în minte și, într -un fel sau altul, se va ivi la momentul potrivit . Îți va fi reamintit
la un anumit impuls venit din afară. Se întîmplă ceva și, dintr -o data, înțelegi în mod clar la ce te
gândiseși cândva, ce întâlniseși ca soluție bună. ”1

De mult timp mă urmărea tema fragilității dintr -o relație de dragoste, dar mereu m -am
ferit de ea. Credeam că nu cunosc toate datele necesare pentru a o putea aborda , și mi -era teamă
că nu o pot stăpâni. A rămas, însă, în mintea mea în toți acești ani ai facultății, iar acum, după
mai multe experiențe de care m -am lovit, a reieșit la supraf ață și am simțit că nu o mai pot
amâna. Am decis să mă apuc de scenariu cu gândul de a -mi clarifica motivele care duc la o astfel
de destrămare într -un cuplu.
Astfel s -a născut ”Probleme la apartamentul 14” , un film în care am avut curajul să
vorbesc despr e cât de ușor se poate destrăma o relație de dragoste, bazându -mă pe experiențe
proprii, cu care sunt sigur că fiecare dintre noi s -a identificat într -un moment al vieții. Am vrut,
totuși, să tratez subiectul cu detașare, să prezint într -un mod cât mai obi ectiv relația dintre cei doi
parteneri, și chiar să presar câteva momente de umor pe parcurs.
Adevăratul pariu pe care l -am pus cu mine însumi a fost acela de a reuși să construiesc
tot acest film în jurul unei băi. Mi -am propus să dezvolt situații ce aduc pe ecran micile istorii ale
personajelor, punându -le în relație într -un spațiu foarte mic , fără a pierde nicio secundă
credibilitatea. Tot în acest context, al unui spațiu minimalist, timpul a jucat un rol important.
Având un eveniment cu o durată de aproximativ o oră, mi -am dorit să îl comprim în
cincisprezece minute, creând pentru spectator senzația că timpul cinematografic corespunde cu
cel real.

1 Krzysztof Kieslowski, ”Kieslowski despre Kieslowski”, Editura ALLFA, București, 2000, pagina 119

7
Tema principală a filmului
Tema principală este fragilitatea unei relații, temă care mă obsedează de ceva timp și cu
care fiecare tânăr se identifică într -un anumit moment al vieții . Aproape tot filmul se petrece în
baia unui tânăr cuplu, aceștia fiind ”vizitați” de vecinii lor mai în vârstă, fapt ce stârnește un
conflict, ieșind la iveală disfuncționalitățile dintre ei. Aceste lucruri au dat naștere mai multor
subteme de care sunt i nterest at, precum diferența dintre generații , infidelitatea sau invadarea
spațiului personal.
Titlul, ”Probleme la apartamentul 14”, l -am ales cu gândul de aduce filmul într -o zonă a
firescului, a unui apartament normal, în care stau doi tineri ca oricare alții, având problemele de
care cu toții ne -am lovit la un moment dat.

Subiectul filmului
Filmul surprinde ceea ce la început pare a fi o seară obișnuită din viața Roxanei și a lui
Mircea, doi tineri ce locuiesc împreună, formând un cuplu încă din facultate. Roxana ajunge
acasă târziu, după o zi lungă de muncă și este întâmpinată de tobele găl ăgioase la care bate
iubitul ei și de apa care curge la baie, cine știe de când. Din atitudinea ei putem deduce c ă
aceasta este o ac țiune repetitiv ă, iar stare a ei de nemul țumire nu este legat ă de eveniment în sine ,
ci mai curând de ceva ce ține de dinamica rela ției lor. Roxana intră în cadă , dar este întreruptă
după scurt timp de Mircea, care -i atrage atenția că apa a fost lăsată să curgă cu un scop, urmând
să facă el baie.
Urmează un mic dialog între cei doi, un moment de tachinare, ce are scopul de a fixa
încă de la început tipul de relație pe care o au cei doi, și raporturile de putere dintre ei. Am vrut
să fie destul de clar pentru spectator că Roxana reprezintă partea dominant a al acestui cuplu ,
controlând discuția, chiar dacă aceast a este stârnită de Mircea . El este pasiv și este clar c ă aceasta
este atitudinea lui în general, nu fa ță de situa ția punctual ă în care se afl ă, iar asta este una dintre
problemele rela ției lor. Ea este cea care alege , de fapt , când răspunde serios, când îl ia peste
picior sau când nu răspunde deloc. Însă a ceastă discuție nu durează mult pentru că într-un
moment de neatenție , Mircea răstoarnă scrumiera în cadă și Roxana îl d ă afară iritată.

8
Imediat după acestea, își face apariția domnul Stanciu, vecinul de jos, acuzându -i pe cei
doi c ă i-au inundat baia. Fără să stea la discuții, intră peste Roxana care are doar un prosop pe ea,
încercând să găsească ”focarul”.
Felul în care Mircea gestioneaz ă problema și îl lasă pe vecin sa intre peste Roxana în
baie, este și el un element ce vorbe ște despre rela ția lor și lipsa de empatie și implicare.
Negăsind nimic umed la suprafață, domnul Stanciu ajunge la concluzia că singurul loc
din care poate să curgă apă este sub cadă, ce ea ce înseamnă că trebui e spartă masca de faianță a
acesteia. Roxana nu este de accord cu acest lucru fără a avea înainte confirmarea proprietarului,
iar Mircea este incapabil să ajute în vreun fel, neavând nicio unealtă. El este neimplicat și pasiv,
Roxana fiind cea care trebuie sa gestioneze aceast ă problem ă. Prins între cei doi, domnul Stanciu
apelează la sprijinul nevestei sale, Ileana, care vine înarmată cu o trusă de scule , dar și de mult ă
curiozitate iscoditoare.
Discuția legată de a sparge sau nu masca căzii continuă, creând tensiuni între cele două
cupluri, ia r domnul Stanciu nu ratează nicio ocazie de a -l ataca pe Mircea, această inundație fiind
ultima dintr -un șir lung de probleme pe care tinerii le -au cauzat de când s -au mutat în bloc.
Ileana, desi nu vorbește prea mult, este atentă la tot ce se întâmplă și mai pune sare pe rană
atunci când simte că e pe cale să se diminueze conflictul. Ea este ca un spectator al acestei piese
de teatru care din cand in cand i și doreste mai mult de la ac țiune.
Ajunsă la limitele toleranței, Roxana decide să plece, iar Mircea o urmează în bucătărie,
acesta fiind singurul moment în care aparatul de filmat părăsește baia. Domnul Stanciu nu mai
are răbdare să se întoarcă cei doi și sparge masca , urmând să îi ceară l ui Mircea o lanternă pentru
a reuși să vadă ce se întâmplă sub cadă. Acesta, în lipsă de altceva, ia telefonul Roxanei, iar
atunci când îl deschide , pentru a aprinde lanterna , observă o conversație cu alt băiat. Imediat
intră și Roxana care vede că Mircea îi citește mesajele , dar cei doi nu apucă să își spună nimic
pentru că domnul Stanciu se ridică și îi anunță că sub cadă totul e în regulă iar inundația este
probabil cauzată de altcineva.
Toată furia pe care a acumulat -o Mircea citind mesajele este direcționată acum spre
domnul Stanciu, iar în momentul în care cei doi devin agresivi, Roxana îi desparte, atrăgând
atenția, din nou, asupra ei. Mircea d ecide să se răzbune pe ea și o umilește arătându -i mesajele

9
vecinului său. Acesta, simțindu -se inconfortabil, își str ânge trusa de scule și se duce spre ieșire
împreună cu soția sa . Mircea nu le dă voie să plece totuși , până când nu repară ce au stricat . Ei se
intorc, spre deliciul Ilenei care voia sa vad ă mai mult din desf ășurarea conflictului dintre cei doi ,
să afle cum se sfârșește . Tot ea es te cea care , cateva momente mai tarziu , are o remarc ă ce
reușește sa îl înfuri e pe Mircea incât să îi dea afar ă din cas ă.
Filmul se termină cu cei doi tineri în baie, Mircea care intră în cadă și Roxana care îl
urmărește în tot acest timp fără a scoate niciun cuvânt.

Argumentul regizorului
Fac parte din ”generația y” sau ”generația milenialilor”, așa cum o numesc demografii,
caracterizată de multe ori, în special de cei mai în vârstă, ca fiind generația pentru care toate
lucrurile se petrec în viteză, care poartă tehnologia în buzunar și pe ntru care fiecare informație
se află la un click distanță, dar și cea care tratează totul mult mai superficial. Mă întreb de multă
vreme dacă această superficialitate ne afectează și relațiile interumane, mai ales cele de dragoste,
și dacă da, în ce fel.
Este interesant de studiat de ce în trecut, deși oamenii se căsătoreau la vârste mult mai
mici, rata divorțurilor era mult mai mică decât în pre zent. La 22 -23 de ani, părinții și bunicii
noștri erau deja căsătoriți și au avut, cei mai mulți, relații lungi , mai reușite sau mai nereușite.
Acum, cei mai mulți tineri amână acest moment și trec prin mult mai multe relații până să ajungă
la el.
În acest film mi -am d orit să urmăresc dinamica unui astfel de cuplu tânăr, aflat în
punctul destrămării, comparându -le relația cu cea a unui cuplu de oameni în vârstă, ce
împărtășesc aceleași probleme.
În trecut, rigiditatea socială îți impunea câteva ”sarcini” clare: să ai un loc de muncă, să
întemeiezi o familie și să cumperi o casă, iar pentru omul de rând, nici nu exis tau alte căi. Tânăr
fiind, te căsătoreai și urma să te dezvolți și să te cunoști alături de partenerul tău de viață. Chiar
dacă la un moment dat aflai că lipsește orice fel de compatibilitate, ”sarcinile” erau deja
îndeplinite, aveai o familie în jurul tău , așadar societatea te privea ca pe un om ”realizat”.

10
Acum, odată cu liberalizarea societății, omul este mai individualist și are mult mai
multe căi de a se ”realiza”, dar și de a se dezvolta și descoperi, pe cont propriu. Începem relații
ca mai apoi, după procesul de autocunoaștere și maturizare, să descoper im că nu sunt potrivite
pentru noi, fiecare partener având calea lui separată.
Nu cred în ”suflete pereche” și în dragoseta de lungă durată, ci mai curând într -o
compatibilitate dintre doi oameni, un fel de prietenie care îi face să rămână împreună toată v iața,
oferindu -și unul altuia siguranță și liniște. Mi se pare că întâlnirea dintre doi asflel de oamni
poate avea loc doar dintr -o singură întâmplare. Acum, însă, pare ca aceasta să fie din ce în ce mai
puțin posibilă. Lucrurile în epoca noastră sunt din ce în ce mai dinamice, lucrurile se schimbă din
ce în ce mai repede, iar oamenii sunt tot mai diferiți.
Mircea și Roxana sunt doi tineri care s -au mutat împreună la o vârstă prea fragedă,
urmând apoi să se cunoască cu adevărat pe ei înșiși și să își dea seama că viețile lor se îndreaptă
în direcții diferite. Este evident că relația lor nu este nici pe departe apropiată de o relație
”clasică”, atinsă în vreun fel de stigmatul social, așa cum vorbeam anterior de relațiile pe care le
aveau bunicii și chiar p ărinții noștri.
Cred că problemele apar cu adevărat din cauză că cei doi se feresc de această realitate,
niciunul dintre ei neavând curajul să își asume acest lucru. Așa ajung să se îndepărteze și să
trăiască două vieți diferite, iar singurul lucru pe care îl mai au în comun este apartamentul pe
care îl împart. Comoditatea și lipsa de responsabilități într -o relație reprezintă un alt element de
care am fost interes at în studierea acestui cuplu. Ast fel, cei doi, mai ales Mircea, uită că e nevoie
de multă muncă pentru a putea întreține această relație, și uită să lupte pentru Roxana, trăind cu
impresia că iubirea ei i se cuvine.
În plan opus am plasat cuplul vecinilor, domnul și doamna Stanciu (sau Ne luțu și
Lenuș), aceștia având exact genul de ”relație clasică” , bifând ”sarcinile” impuse de societate,
chiar dacă între cei doi , poate , nu mai există nimic pasional de ani de zile, ci mai degrabă doar o
camaraderie. Mi -am dorit ca relația lor să fie imagi nea relației pe care ar fi avut -o Mircea și
Roxana în viitor, dacă nu s -ar fi oprit totul aici. Desigur, caracterele lor sunt diferite, dar
problemele de compatibilitate sunt asemănătoare la ambele cupluri.

11
Având acest context, în care sunt sigur că s-au aflat mulți tineri, mă interesează să
urmăresc evoluția relației celor doi în acest prag, dar și cum este ea afectată de relația cu vecinii,
două cupluri cu mentalități total diferite, venite din l umi, deși apropiate, paralele. Dorința mea nu
este de a pune o etichetă pe cele două personaje, unul fiind personajul bun, în timp ce celălalt
este cel rău, sau de a spune cine a greșit mai mult. Nu îmi propun să schimb pe nimeni cu acest
film, ci aș vrea doar să fim mai conștienți de faptul că o relație se î ntreține prin muncă multă și
nimic nu ne este menit.

Parcursul personajelor
Începutul filmului are scopul de a defini cele două personaje, Mircea și Roxana, și
relația dintre cei doi. Faptul că Roxana ajunge acasă târziu , nu este o noutate pentru Mircea,
acesta auzind probabil de nenumărate ori scuza ”am muncit până târziu”. De la primul pas în
casă, Roxana își dorește să fie în orice alt loc decât în propriul apartament, și ultimul ei gând este
să se ducă la iubitul ei, aflat în camera alăturată. În schi mb, pentru că toată această întârziere se
datorează faptului că și -a petrecut seara cu un alt bărbat, primul lucru pe care vrea să îl facă este
să se refugieze în baie, acolo unde nu poate fi deranjată.
În momentul în care apare Mircea, Roxana este deja în cadă, liniștită, iar el nu face
altceva decât să o irite. Îi pune tot felul de întrebări redundante, o tachinează, îi propune mici
joculețe, scopul lui fiind să intre în cadă cu ea pentru a face dragoste. Ea, având în vedere locul
din care vine, încearcă să scape de el cu orice preț, pentru a rămâne din nou singură. Lipsa lui de
tandrețe și de atenție față de ea se vede în momentul în care, aproape ”urcat” peste ea, doboară
scrumiera plină în cadă, fapt care îi permite Roxanei să îl de afară din baie fără a se mai ascunde
în spatele unor scuze.
În relația celor doi se vede clar că ea este partea dominantă, dar nu pentru că și -a
câștigat acest rol în vreun fel, ci pentru că , pur și simplu , lui îi este indiferent și se complace în
această situație, fiindu -i comod. Are unde să stea, are ce să mănânce , toate astea fără a fi nevoit
să depună vreun efort. Motivul pentru care ea nu face nimic pentru a ieși din această situație ține
tot de comoditate. E conștientă de faptul că e dominantă în relație și profit ă de asta. Își vede de

12
viața profesională fără a fi presată în vreun fel și, din când în când, se bucură și de ”compania”
unor bărbați care îi pot oferi ceea ce nu poate Mircea, fără a se implica emoțional.
Momentul în care sunt ”vizitați” de domnul și doam na Stanciu, urmat de toată discuția
legată de spartul măștii de la cadă, este momentul care ne arată că Mircea este genul de om care
nu ia nicio decizie, ci lucrurile doar i se întâmplă, fără voia lui. Încasează toate criticile aduse de
domnul Stanciu, leg ate de incapabilitatea lui de a se descurca singur, de a fi responsabil, sau de a
fi pregătit pentru neprevăzut. Tace din gură și pare că toate aceste critici trec pe lângă el, fără să
îl afecteze în vreun fel. În schimb, Roxana reacționează când se simte neîndreptățită, spune ce
are de spus și contraatacă atunci când este cazul.
Nici momentul în care află că este înșelat de Roxana nu este datorat unei acțiuni sau
decizii de -ale sale, ci acest lucru ”i se întâmplă”, de asemenea. Doar că acum este punctul î n
care, pentru prima oară ia o decizie, aceea de a riposta. Acest moment coincide cu cel în care
domnul Stanciu află că sub cadă nu este nici urmă de apă și că nu cei doi tineri au cauzat
inundația, motiv pentru care tot ce a acumulat Mircea este acum arun cat asupra lui. Cearta dintre
cei doi este din ce în ce mai aprinsă iar Roxana hotărăște să intervină pentru a -i opri, lucru care
întoarce atenția lui Mircea asupra ei. Ea este acum vulnerabilă, și -a pierdut rolul de dominant, iar
Mircea își dă seama de as ta, dar nu știe cum să reacționeze. Alege, așadar, să se răzbune, să o
umilească , arătându -i domnului Stanciu mesajele primate de aceasta.
În finalul filmului, cei doi rămân singuri în baie, poate pentru ultima oară. Nu scot
niciun cuvânt, Mircea îi evită privirea Roxanei, dar ambii sunt conștienți de greșelile pe care le –
au făcut și de discuția care va urma și care, cel mai probabil, va pun e punct relației. Ultimul
cadru este cu Roxana , care îl urmărește fix pe Mircea, și pe chipul căreia nu se observă nicio
urmă de vinovăție sau de regret.

13
Distribuție

Analiza personajelo r
Mircea
Este un băiat de 24 de ani din provincie , absolvent al Facultății de Marketing, pe care a
absolvit -o cu greu, fiind împins de la spate de familia sa. Este pasionat de muzică și face parte
dintr -o trupă rock de amatori, care mai cântă din când prin baruri ieftine, însă asta nu îi asigură
traiul. Este comod și nu se simte vinovat în ni ciun fel că locuiește în apartamentul al cărei chirii
este pătită de Roxana, și trăiește din banii pe care îi primește de la părinții săi, care nu sunt prea
mulți.
Este genul omului care așteaptă ca viața să îi ofere ceva, fără a căuta el neapărat. Nu ia
decizii și așteaptă ca lucrurile , bune sau rele, să i se întâmple, complăcându -se indiferent de
acestea.

Roxana
Are 24 de ani, face parte dintr -o familie educată, înstărită, tot din provincie . A urmat
aceeași facultate ca Mircea, fiind colegi de an , iar acum lucrează la o companie destul de
important ă, în departamentul de marketing . Deși părinții o ajută cu bani, aceasta își caută
independența prin multă muncă, asigurând astfel atât traiul ei cât și pe cel al iubitului ei. Este o
fire rece, distantă, ce nu se lasă pradă emoțiilor . Își calculează fiecare pas și are un plan bine
conturat pentru viitor.

Domnul Stanciu
Domnul Stanciu , sau Neluțu, este tipul omului muncitor, cu un venit modest, priceput
la toate, care se bucură de fiecare dată când atrage atenția cuiva care a făcut ceva greșit . Este
invidios pe cei care îi sunt superiori în diverse domenii și nu acceptă ca cineva să îi pună la

14
îndoială ideile. Este irascibil, se enerveaz ă foarte ușor, devenind isteric uneori, și își descarcă
frustrările pe cei din jurul său.

Ileana
Ileana, sau Lenuș, e ste și a fost toată viața casnică, petrecându -și mai tot timpul în
bucătărie. Pozează într -o femeie bună, calmă, însă, la fel ca domnul Stanciu, abia așteaptă ca
cineva să facă ceva greșit ca să îi atragă atenția. Îi place să stârnească conflicte, fără a se implica
direct, doar de dragul de îi vedea pe alții într -o situație dificilă. Nu o face din răutate, ci pur și
simplu pa re a avea un instinct care îi dictează acest lucru. Se luptă în fiecare zi cu povara de a
locui cu un bărbat pe care îl nemulțume ște orice , suportându -i toate izbucnirile.

Alegerea actorilor
Pentru a distribui rolurile Roxanei și al lui Mircea am organizat un casting în două
etape , la care s -au prezentat peste 40 de persoane, studenți, absolvenți, oameni din facultate și
din afara ei. A fost o experiență care m -a ajutat foarte mult, atât în procesul de perfecționare al
lucrului cu actorul, dar și î n conturarea personajelor. După ce am văzut mai multe abordări, de la
actori diferiți, mi -a fost mult mai clar în ce direcție vreau să mă duc.
Mi se pare foarte interesant că am fost pus în situația în care am văzut atâția actori cu
interpretări diferite, fiecare înțelegând altfel același text.
Așa cum menționam mai sus, castingul a fost împărțit în două etape. Prima a fost una
individuală, în care fiecare candidat a trecut printr -un interviu și printr -o lectură. Pentru lectură
am folosit bucăți diferite d in scenariu, încercând să cuprind diferitele ipostaze ale personajelor.
În a doua parte i -am chemat în perechi de câte doi, aceștia primind în avans un text ce trebuia
învățat. În această etapă m -a interesat să urmăresc modul în care cei parteneri relațion ează, dacă
există o anumită chimie, astfel încât să se nască ceva natural.
În urma castingului, l -am ales pentru rolul lui Mircea pe Alexandru Ionescu, absolvent
al Facultății de Teatru din București, din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și

15
Cinematografică ”I. L. Caragiale”, specializarea actorie. Mi-a plăcut dezinvoltura acestuia și
libertatea pe care o avea în joc, dar și aerul de băiat ”aiurit” care îl definește pe Mircea.

În rolul Roxanei am distribuit -o pe Elen a Ecaterina Lupu, în momentul filmării ,
studentă la actorie în anul III, în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și
Cinematografică ”I. L. Caragiale”. Aceasta nu a fost însă prima alegere. Proiectul a început cu o
altă actriță în acest rol , dar din cauza unor probleme legate de programul acesteia, a trebuit să
continui castingul, până am ajuns la Ecaterina. Fiind studentă a doamnei profesoare Mihaela
Sîrbu , se vede influența lui Sanford Meisner în jocul ei, fapt ce o face să fie foarte preze ntă în
spațiul de joc, foarte atentă la partener și la ce se întâmplă în jur, interpretarea ei depinzând de
toate acestea.

16

Pentru rolul domnului Stanciu, aveam nevoie de cineva care să coloreze prin prezența sa
toată povestea, având în vedere că atât Ale xandru cât și Ecaterina sunt actori de stare . Primul
gând a fost să îl aleg pe Gabriel Spahiu, pentru expresivitatea sa și explozivitatea din joc. Fiindu –
mi profesor în primii doi ani de facultate, mi -a fost ușor să vorbesc cu dânsul.

17
Pe Adina Cristescu, care o interpretează pe Ileana, am văzut -o prima oară în ”Inimi
cicatrizate”, jucând rolul uneia dintre asistente. Mi s -a părut potrivită pentru acest rol datorită
contrastului dintre privirea blândă, inofensivă, și vocea joasă, răgușită și tăio asă. Am fost plăcut
surprins să aflu că este prietenă foarte bună cu Gabriel Spahiu, iar această legătură dintre ei s -a
simțit foarte bine și la filmare.

Lucrul cu actorii
”Pentru a -l duce pe actor în starea necesară, regizorul are nevoie să o înțeleagă, să o
simtă el însuși. Numai așa poate găsi tonul corect al întregii acțiuni. Nu se poate, de pildă, să
intrăm într -o casă străină și să începem să filmăm o scenă repetată di nainte. Este o casă străină,
în ea trăiesc oameni necunoscuți și care, firește, nu ne ajută deloc să filmăm personaje din altă
lume. Sarcina principală și foarte concretă a regizorului în lucrul cu actorul constă în a le
sugera actorilor starea necesară, c orectă. ”2
Lucrul cu actorii este probabil principalul lucru care mă atrage la film, dar și cel mai
complicat. Orice spui, chiar și modul în care o faci, poate influența interpretarea actorului. Pe

2 Andrei Tarkovski, ”Sculptând în timp”, Editura Nemira, București, 2015, pagina 188

18
perioada studiilor, am încercat să aplic diverse metode, de la a repeta constant, timp de o
perioadă mai îndelungată de timp, pâna la a face totul la prima vedere, la filmare. Am învățat din
aceste exerciții că, pentru mine cel puțin, repetiți ile constante nu dau cel mai bun rezultat în
crearea rolului.
Astfel, pentru acest film, primul pas a fost ca în urma castingului să găsesc acei actori
care se identifică cel mai bine cu personajele , care simt sau au simțit la un moment dat emoția pe
care eu o căutam . În acest fel le pot oferi libertatea de care au n evoie, și surpriza de a descoperi
lucruri noi chiar la filmare, fără să fie nevoiți să reproducă ce s -a întâmplat la repetiție,pierzându –
se toată naturalețea.
Am auzit de curând o povestioară depre Marlon Brando care la filmare purta o cască în
care i se spunea textul în timpul cadrului, pentru prima oară, pentru a fi surprinderea mai mare.
Cred că asta este totuși o extremă. Pentru mine a fost important să am întâlniri multiple cu
actorii, mai ales cu Ecaterina și cu Alexandru, pentru lecturi, discuții de spre personaje și
clarificarea intențiilor. Cu Gabriel Spahiu și cu Adina Cristescu a fost mai dificil să am astfel de
întâlniri, din cauza programului încărcat pe care îl aveau, așa că m -am bazat doar pe discuții
individuale despre personaje. Apoi, l a filmare, înainte de fiecare cadru, făceam câte o repetiție cu
actorii, în care aceștia își marcau acțiunile și pozițiile, în funcție de care stabileam cu operatorul
punctul de stație al camerei de filmat și mișcarea ei.
Mi se pare foarte important s ă am o re lație bună cu actor, să îl cunosc foarte bine și să
avem încredere unul în celălalt. Pe Alexandru îl cunoșteam de mai mult timp și aveam o relație
destul de apropiată, fapt ce ne -a permis să dezbatem mult pe tema personajului. Am fost sinceri
unul cu celălalt și ne -am spus de fiecare dată când ceva nu mergea bine. Pentru relația cu
Ecaterina, deși mai lucrasem cu ea la un exercițiu în primul an de facultate, a trebuit să muncesc
mai mult. La început a fost destul de retrasă , dar în timp am reușit să ne apropiem și să căpătăm
încredere unul în celălalt.
Alexandru și Ecaterina nu se cunoșteau și, deși la casting totul a decurs cum trebuie, am
fost surprins să aflu cu câteva zile înainte de filmare că cei doi nu se plăceau. În primă fază m -am
temut că aces t lucru ne va afecta munca, dar apoi mi -am dat seamă că pot duce lucrurile în
direcția în care toată această antipatie dintre ei, să se transpună pe ecran sub forma apatiei dintre
personaje.

19
O relație riscantă a fost și cea dintre Alexandru și Gabriel Spahiu. Alexandru este tipul
de om energic, căruia îi place să atragă toate privirile pentru a fi în centrul atenției. În același
timp, Gabriel Spahiu este o fire explosivă, ce fură orice discuție cu poveștile sale. Când a văzut
că nu îi poate face față, Alexandru a începu t să își piardă treptat energia și interesul, iar acest
lucru se vede în câteva momente din film.
Totuși, lucrul cu actorii depinde în primul rând de modul în care sunt construite
personajele încă din scenariu, de traseul lor și de relațiile care se nasc între ele , dar și de
contextul în care sunt puși. Mi s-a părut important să discut cu ei în detaliu despre aceste lucruri,
și să ajungem împreună la concluzii care să servească dramaturgia, dar fără a scoate personajele
din firesc.
Din punctul meu de vedere, cel mai mare prag din text îi este asociat lui Mircea, mai
precis , momentul în care acesta descoperă că este înșelat de Roxana. Pentru prima oară el este
afectat de ceva, ia decizii și se apără. Din acest motiv am lucrat mult împ reună cu Alexandru
pentru a construi parcusul său până în acel punct, astfel încât schimbarea să fie puternică, dar
realistă.
Cu Ecaterina am discutat destul de mult despre scenariu, pentru a înțelege care este
modul firesc în care Roxana ar reacționa în situațiile în care e pusă. M-am gândit mult la
deciziile pe care le -ar lua un astfel de personaj, și am ajuns concluzia că, chiar dacă s-ar simți
vinovată, mândria ar fi prea mare pentru a trece peste un moment de umilință ca cel la care a fost
supusă de Mircea.
De aceea am ales să las ultimul cadru atât de lung. Aveam posibilitatea de a -l tăia
înainte ca ea să îl privească direct pe Mircea, și să închei filmul cu ea având capul plecat în jos.
Am vrut, în schimb, să o las să îl străpungă cu privirea, fără niciun fel de emoție . Astfel, nu cred
că întrebarea care rămâne în final mai are legătură cu Mircea și cu puterea lui de a trece sau nu
peste ce a făcut Roxana . Întrebarea este dacă ea se simte vinovată în vreun fel. Desigur, îi pare
rău pentru că s -a ajuns în situația asta, dar nu cred că cineva care se simte vinovat poate privi în
felul acesta pe cel căruia i -a greșit.

20

Concept s cenografie

Decor
Aproape tot filmul se petrece în baie, aceasta reprezentând un spațiu intim, iar venirea
celor doi vecini întărește ideea de invadare a spațiului personal, a intimității, catalizând astfel
conflictul. Am ales să construiesc în platou acest spațiu, pentru că toată acțiunea se desfășoară pe
parcursul unei seri, iar platoul îmi oferă control total asupra spațiului și timpului , fără a fi
condiționat de factori naturali precum lumina și sunetul.
Baia este una modernă, dar nu extrava gantă, simplă și de bun -gust, reliefând statutul
financiar al Roxanei și al familiei ei. Este luminată în totalitate, neexistând colțuri care nu se văd,
sau care se văd mai puțin . Astfel, în momentul în care personajele se află aici, sunt expuse în
totalit ate și nu se pot ascunde.
Datorită mișcării destul de complexe a personajelor în spațiu, nu am putut să renunțăm
la unul dintre pereții băii, așa că am ales să construim o baie ceva mai mare decât una normală,

21
cu câte un metru în plus, atât pe l ățime, cât și pe lungime . Acest lucru ne -a permi s să avem
reculul necesar pentru aparatul de filmat , fără a incomoda jocul actorilor.
Culorile sunt neutre si monotone, spațiul nu are nimic din personalitatea niciunuia din ei,
toate aceste lucruri ajut ând la creearea senza ției de lips ă de interes pentru via ța lor comun ă.
Holul și bucătăria, în schimb, sunt mai întunecate , reprezentând locul în care Roxana
evadează pentru a căuta un moment de liniște, care este întrerupt rapid de venirea lui Mirecea.

Costume
Costumele sunt alese în funcție de caracteristicile personajelor. Mircea este îmbrăcat
lejer, neglijent chiar, în de casă, într-o pereche de pantaloni scurți largi, cu dungi, ce sar ușor în
evidență, și un tricou cu un imprimeu ”Mr. Grumpy”, contrastând de fapt personalitatea sa
euforică , dar pasiv ă.
Roxana apare la început într -o ținută office, cu un sacou modern, fapt ce arată că aceasta
lucrează într -o companie destul de important ă avand un job de care este m ândră. După ce își face
baie, se schimbă într -o ținută de casă, mai ușoară, cu tricou și pantaloni de trening , însă chiar și
atunci , ținuta ei este una îngrijit ă.
Domnul și doamna Stanciu sunt îmbrăcați în haine simple, de casă, dar curate. Ea este
înfofolită cu un halat, iar el poartă o cămașă veche și tocită, cu carouri. Hainele lor vorbesc
despre univarsul lor de acasa, despre spa țiul lor intim

Machiaj
Pentru venirea acasă a Roxanei, aceasta a avut un machiaj natural, de bun -gust, potrivit
pentru o zi la serviciu, dar totuși vizibil. Apoi, după momentul în care se demach iază, s-a realizat
un machiaj de tip ”no makeup”, pentru core ctarea imperfecțiunilor și evitarea luciului datorat
luminilor. De asemenea, înainte de fiecare cadru a trebuit să fim atenți ca aceasta să aibă
vârfurile părului ude, pentru a nu pierde racordul.

22
Mircea a avut , de asemenea, un machiaj de tip ”no makeup”, iar Ilenei și domnului
Stanciu li s -au scos în evidență cearcănele și ridurile, pentru a părea puțin îmbătrâniți.

Concept imagine

Mișcari de aparat și încadraturi
Știam de la început că plasarea filmului într -o baie va declanșa mai multe probleme, iar
una dintre acestea a fost felul de a decupa. Mi-am dorit să rămân într -un registru realist și să
construiesc pentru cea mai mare parte a filmului un decupaj organic, invizibil, generat de
dramaturgie, dar și de jocul actorilor, fără a le limita libertatea de mișcare. Așa cum menționam
în capitolul anterior, eliminarea unui perete din construcție , nu a fost o variantă care să ne
mulțumească, și am ales mai curând să mărim suprafața băii. Astfel am reușit să facem loc pentru
camera fără s ă punem în disconfort actorii și jocul lor.
Acest lucru, însă, nu ne -a permis folosirea unor obiective largi, pentru că acestea
deformau imaginea și făceau spațiul să arate nefiresc de mare. Acest lucru nu a reprezentat însă o
problem ă pentru că oricum îmi doream cadre strânse, care să întărească tensiunea dintre
personaje pe tot parcursul filmului, utilizând astfel doar obiective de 35mm și 50mm, rareori
chiar și de 85mm. Spațiul fiind destul de mic, am ales un aspect al imaginii clasic, de 16:9,
pentru a nu pierde niciun detaliu, și pentru a avea la dispoziție mai multe variante de încadraturi,
folosindu -ne doar de aceste obiective.
Aparatul de filmat narează într -un stil classic, obiectiv, de pe trepied, urmărind de
aproape personajele și acțiunile acestora. Într-o scrisoare către L. A. Avilova3, Cehov îi spunea
acesteia că oricât de mult ar empatiza autorul cu eroii săi, acest lucru nu ar trebui să se vadă în
text, și că ar trebui să fie cât mai detașat de ei, să îi trateze cât mai indiferent. Cred că și imaginea
cinematografică, cu cât e mai obiectivă, cu atât e mai puternică. Din acest motiv a m vrut ca
pentru spectator , prezența aparatului de filmat să fie nesimțită , și mai curând să o asocieze cu

3 Anton Pavlovici Cehov, ”Opere, volumul 12 -Scrisori”, Editura Pentru LiteraturaUniversală, București, 1963

23
spați ul, ca un element de decor ce este acolo în timpul evenimentelor, observă, dar nu
influențează în niciun fel personajele.
Andrei Tarkovski spunea în cartea sa, ”Sculptând în timp” , următorul lucru: ”Șansa
ideală de lucru la un film pentru mine arată în felul următor: autorul are milioane de metri de
peliculă, pe care, în mod consecvent, secundă după secundă, zi după zi și an după an, a fost
urmărită și înregistrată, să spunem, viața unui om de la naștere până la moarte, iar din toate
acestea, după montaj , rezultă două mii cinci sute de metri de peliculă, adică aproximativ o oră și
jumătate de film.”4. Cred în această omniprezență și omnisciență a autorului, și în încercarea de a
mă apropia cât mai mult de acest ideal, am filmat cât mai multe cadre, trăgân d fiecare moment
din mai multe unghiuri, cu fiecare personaj. Astfel, s -au mărit posibilitățile de a monta și am
putut, de cele mai multe ori, să fac alegerile în conformitate cu ce am vrut să transmit, fără a face
compromisuri.
Încă din momentul în care Mircea intră în baie, aparatul ajută la definirea relației dintre
el și iubita sa. Camera îl urmărește prin panoramări, la o încadratură mai largă și un unghi mai
deschis, dându -i libertate de mișcare. Roxana, în schimb, care este în cadă, este surprinsă l a un
prim -plan, dintr -un unghi mai închis, fix, înghesuită parcă între pereții băii, ca într -o cușcă. Până
în momentul în care Mircea se apleacă peste Roxana, cu scopul de a face dragoste cu ea, nu
există niciun cadru care să îi cuprindă pe amândoi. Aici, însă, când sunt prima oară împreună,
vedem prim -planul Roxanei, acoperit aproape în întregime de amorsa lui Mircea, care o sărută pe
gât fără pic de grație.

4 Andrei Tarkovski, ”Sculptând în timp”, EdituraNemira, București, 2015, pagina 82

24

Când domnul Stanciu ajunge în baie, această separare se face între el și cuplu, Mircea și
Roxana creând front comun într -un plan -mediu de doi, în încercarea de a îi ține frâu vecinului ce
vrea să le distrugă baia. Venirea doamnei Stanciu face ca tot spațiul să devină mult mai sufocant,
acest lucru fiind evidențiat și de încadraturile mai strânse și de dinamismul din ele. Aparatul
suprinde reacțiile fiecărui personaj ce ia parte la conflict, într-un mod naiv, alert, sărind de la
unul la altul, panoram ând în funcție de acțiunile acestora , fapt ce creează o atmosferă confuzantă
pentru spectator.
Singurul moment când aparatul de filmat iese din baie este atunci când îi urmărește pe
Mircea și pe Roxana în bucătărie. Ea fumează o țigară pentru a scăpa de haosul din baie , iar el
caută ziare pentru a le pune pe jos, evitând astfel o prea mare dezordine. Această scurtă secvență
vine ca un moment de respiro pentru spectator, fiind surprinsă la o încadratură mai largă , fixă,
fără să fie decupată în niciun fel. Pentru cele două personaje, însă, lucrurile stau diferit, simțindu –
se încă tensiune între ele.
Filmul revine în final la un ritm mai lent, la cadre mai lungi cu Mircea și Roxana fiind
puși față în față. Primul dintre acestea e surpinde pe Roxana la un plan -mediu, având în spate
oglinda în care se vede iubitul ei. Ținând cont de spațiul de joc, este clar că Mircea o privește pe

25
aceasta, fiind îndreptați unul spre celălalt. În compoziția cadrului, însă, se vede cum cei doi stau
aproape spate în spate, privind în direcții opu se.

Deși la început am simțit că filmul cere să fie terminat cu un cadru ce cuprinde ambele
personaje, mi s -a părut mai potrivit să îl închei cu cei doi separați, ca la început , cadrul final fiind
un prim -plan lung al Roxanei, ce îl lasă pe spectator să îi interpreteze jocul și să decidă s ingur ce
crede ca va urma între cei doi.

Lumină
Iluminarea a fost un alt capitol ce ne -a dat dureri de cap în timpul pre -producției. O baie
nu dispune de foarte multe surse de lumină, având în general o lus tră pe tavan, uneori spoturi sau
neon deasupra oglinzii. O variantă ar fi fost să adăugăm diverse surse în cadru, dar asta ar fi dus
decorul într -o zonă îndepărtată de cea a unui apartament modern, dar nu extravagant, în care
locuiesc doi tineri. Mă atrăge a oricum ideea de a avea o cheie înaltă de lumină în baie, fără
umbre, fără colțuri ascun se, personajele fiind, astfel, expuse mereu. Așa că am încercat să imităm
lumina dat ă de o lustră din tavan și de un neon al olginzii.

26
Filmând în platou, am avut posibilitatea de a pune mai multe kino flo -uri pe ”tavan”,
creând astfel o ”baie de lumină” , urmând apoi să reținem ce ajungea pe partea superioară a
pereților . Lumina care cădea pe personaje am mode lat-o cu ajutorul blendelor pentru a elimina
umbrele dure de pe față .
Tot în ideea de a scoate spectatorul din atmosfera rece și apăsătoare din baie, am ales
pentru bucătărie și hol o cheie mai joasă de lumină, cu mai mult contrast, mai multe umbre, și
culori mai calde. Am folosit mai multe Dedolight -uri pentru a crea conuri de lumină, și un
proiector pentru conturul personajelor.

Toate aceste alegeri le -am făcut pentru a rămâne într -o sferă realistă, destul de clasică,
pentru a surprinde cât mai bine modul în care evoluează relațiile dintre personaje, fără a lua ochii
cu imagini surprinzătoare. Cred cu adevărat că poetica unui film nu stă în limbaj, ci undeva mult
mai în profunzime. Cred, de asemenea, că acesta este unul dintre motivele pentru care îmi doresc
să fac film: pentru a afla unde mai exact.

27
Concept montaj și sunet

Montaj
Pentru mine este important ca după filmare să am o pauză de câteva zile înainte de a
începe etapa montaj ului, pentru a mă putea detașa de tot ce s -a întâmplat la filmare și pentru a nu
fi subiectiv, fiind aflat înca sub influen ța senza ției pe care mi -au pr ovocat -o cadrele în momentul
filmării. Astfel, la vizionarea brutului sunt mai lucid, materialul este mai proaspăt și pot vedea cu
un ochi critic tot ce am filmat.
Știam încă de când am scris scenariul că pentru acest film cel mai bine s -ar potrivi o
narațiune liniară, cronologică, fără elipse sau paranteze. Astfel , am putut să detaliez cât mai bine
acest moment, să stau atât cât trebuie cu fiecare personaj, pentru ca spectatorul să îl poată
cunoaște, și să înțeleagă f iecare relație care îl leagă de celelalte personaje.
Am avut foarte mult material și am petrecut foarte mult timp , doar pentru a selecta
dublele bune, urmând apoi să construiesc, alături de monte ur, o structură de montaj. Aceasta a
fost foarte apropiată de cea a decupajului regizoral , dar cea mai mare provocare a fost să ne
jucăm cu timpul în această structură, să îl modelăm astfel încât să dăm senzația că timpul
cinematografic corespunde cu cel real. Pentru asta a fo st nevoie să îi găsim ritmul.
Andrei Tar kovski spunea în cartea sa, ”Sculptând în timp”, că”Ritmul filmului apare în
funcție de caracterul momentului care se scurge în interiorul cadrului. Într -un cuvânt, ritmul
filmului nu se definește prin lungimea bucăților montate , ci prin nivelul intensităț ii timpului care
trece în ele.”5. Deși mai auzisem acest lucru înainte, abia în montajul acestui film cred c ă l-am
înțeles cu adevărat. Oricât de alert am fi montat, oricât de scurt am fi tăiat de la un cadru la altul,
ceva nu se lega. Asta p ână în momentul în care am început să căutăm acest ritm în cadrele
propriu -zise, și să tăiem doar atunci când era strict necesar pentru dramaturgia filmului,
încercând să gândim fiecare ca dru ca pe o pove ste cu început, final și încheiere. Abia atunci
filmul a căpătat ritm și timpul din interiorul său a început să curgă lin, dând impresia de timp
real.

5 Andrei Tarkovski, ”Sculptând în timp”, Editura Nemira, București. 2015, pagina 153

28
Am vrut ca ritmul să crească , întărind tensiunile dintre personaje, și initial credeam că
acest lucru poate fi realizat montând mai dinamic, tăind mai repede de la un cadru la altul. Dar
îmi dau seama că nu aș fi putut să fac acest lucru dacă acea tensiune nu exista în fiecare cadru,
dacă nu era cu adevărat existentă în relațiile dintre personaje. De aceea și finalul filmului este
mai lent ca dinamică, pentru că fiecare cadru are nevoie de timpul său pentru a se consuma,
fiecare personaj trebuie să elime t ensiunea în ritmul său. Totuși dacă un cadru este mai lung, asta
nu înseamnă că in tensitatea scade neapărat . Un exemplu ar fi momentul în care Roxana intră în
baie și observă că Mircea i -a citit mesajele din telefon, aflând că aceasta l -a înșelat. Aici avem o
serie de cadre mai lungi c u cei doi , în care nimeni nu mai spune nimic și totuși, tensiunea crește,
urmând să fie eliberată în cearta dintre Mircea și domnul Stanciu.
Așadar, ritmul filmului nu este într -un crescendo continuu, multe momente de
acumulare din el fiind urmate de o el iberare a tensiunii. Acestea pornesc în primul rând de la
actori, apoi, prin intermediul montajului , ajung la spectator.
Pentru că tot filmul este plasat într -o singură baie cu faianță de aceeași culoare, spațiul
putea deveni confuz pentru spectator. De a ceea am încercat să tăiem astfel încât schimbările de
poziție ale personajelor să aibă loc pe un cadru cu un personaj static, prezența celor ce se mișcă
fiind simțită doar prin amorsă sau pe sunet. Astfel, am evitat săriturile de ax ce ar fi cauzat
disconfort și neclaritate pentru spectator.
Dacă în general am montat astfel încât spectatorul să poată vedea personajul activ în
conflict, cel care vorbește sau cel care face o acțiune importantă, au fost și momente în care am
ales să rămânem pe cel pasiv . Făcând asta, am putut detalia mai bine fiecare personaj, în funcție
de reacțiile pe care le are față de evenimentele în desfășurare. De asem enea, acest lucru ne -a
ajutat și în consolidarea relațiilor. De exemplu, în momentul în care Domnul Stanciu îi ame nință
pe cei doi tineri că va vorbi cu proprietarul, am tăiat pe cadrul cu Ileana, în care această se uită
vinovată la cei doi, privirea ei spunând atât de multe despre relația sa cu bărbatul cu care
locuiește de o viață.

29

Începutul filmului, în schimb , este tratat în mod diferit, având mai multe elipse ce am
dorit să dea impresia de rutină. Ca în fiecare seară, Roxana vine acasă târziu și găsește un bărbat
de care e sătul, care o irită cu fiecare lucru pe care acesta îl face, apoi se refugiază în baie pentru
a scăpa de el.

Sunet
Mi-am dorit o coloană sonoră cât mai realistă, pentru a servi dramaturgia filmului, care
să nu atragă atenția spectatorului într -un fel, doar să creeze o atmosferă verosimilă . Fiind foarte
multe replici, timpul nu ne -ar fi permis să facem post -sincron, așa că a trebuit să ne concentrăm
să tragem dialogul cât mai bine la filmare. Pentru asta am f olosit două microfoane de tip shotgun
și patru lavaliere atașate pe hainele actorilor. Au existat situații, însă, în care actorii nu purtau
haine în timpul cadrului și am fost nevoiți să plantăm aceste lavaliere în spațiul de joc.
Deși platoul ne -a ajutat foarte mult, neexistând niciun factor exterior care să polueze
sunetul, în post -producție ne -am dat seama că mai este foarte mult de construit în coloana sonoră
pentru a fi totul cât mai veridic. Nefiind filmat într -o baie reală, lipsea orice fel de ambian ță, fapt
ce făcea ca tot spațiul să pară lipsit de viață. Ba mai mult, după curățarea dialogului, nu se mai

30
simțea nici prezența personajelor din afara cadrelor, apărând pauze nefireșt i ce au dus la
pierdere a ritmului. Pentru a rezolva aceste probleme, am fost nevoiți să refacem toate sunetele în
studio și să construim ambianța de la zero.
În film nu există ilustrație muzicală care să comenteze în vreun fel ceea ce vedem,
pentru a nu ieși din zona realist ă pe care mi -am propus -o. Singura muzică ce se aude este cea
diegetică, c ântată de Mircea la tobe, aceasta având și un rol dramaturgic. În primul rând , face
simțită prezența lui Mircea la începutul filmului, atunci când încă nu îl vedem, dar și motivează
relați a conflictuală dintre cei doi tineri și ve cinii lor, aceștia din urmă fiind deranjați seară de
seară de zgomotul produs de tobe.
Sunetul produs de vibrația telefonului are și el un rol important în film. Acesta
îmbogățește atmosfera apăsătoare și pregătește încă de la început momentul în care Mirc ea află
că e înșelat. Am vrut să se audă de mai multe ori pe parcusrul filmului pentru a da naștere unor
întrebări în mintea spectatorului, urmând ca acestea să primească răspuns spre final.

Influențe
”Între ceea <<ce este>> o persoană și ceea ce <<ar dori să fie>>, între <<cum
este>> și <<cum ar fi putut să fie>> e un spațiu care ascunde cea mai mare zestre a omului:
imaginarul.
În acest teritoriu al imaginarului se trăiește la cea mai mare intensitate tot ce ne oferă
realitatea. E spațiul nădejdilor ș i al libertății absolute. Aici e sălașul instanței personale
supreme, al unui Dumnezeu la purtător pe care și -l făurește după puterile sale fiecare om. Aici
este lăcașul îngerilor și al demonilor, spațiul creativității, al facultății omului de a imagina, d e a
se autoforma și a -și făuri un mod de a fi. ”6

Cred că acest imaginar este format dintr -un amalgam de experiențe pe care le -am trăit,
la care se adaugă cărțile pe care le -am citit, filmele pe care le -am văzut, muzica, întâlnirile cu

6 Ion Cojar, ”O poetică a artei actorului”, Editura P aideia, București, 1998, pagina 109

31
oamenii din viața no astră, toate acestea ieșind la suprafață în creațiile noastre, de multe ori,
inconștient. Accesul în acest ”teritoriu al imaginarului”, este de multe ori un proces complicat
dar, așa cum spune și Ion Cojar în rândurile citate mai sus, are ca rezultat cunoa șterea de
sine,dezvoltarea personală și ce a artistică.
Încă din momentul în care scriam scenariul am avut în cap filmele unor cineaști
importanți, care mi -au fost alături pe parcursul dezvoltării mele și care, conștient sau inconștient,
mi-au influențat modul de a gândi. Cristi Puiu a reprezentat un reper din punct de vedere al
modului în care tratează timpul în filmele sale, în special în ”Sieranevada”. Am încercat să învăț
din măiestria acestuia de a pune în trei ore de film, aproape o zi înt reagă din viața unor personaje,
fără ca spectatorul să simtă diferența dintre timpul real și cel cinematografic.
Jim Jarmusch m -a inspirat, de asemenea, la acest capitol, iar filmele sale, ”Coffee and
Cigarettes” și ”Night on Earth”, m -au ajutat să înțele g cum poți dezvolta relația dintre două
personaje, aducând pe ecran istoriile lor, într -un timp foarte scurt.
În perioada de pregătire, căutând filme cu subiecte sau stilistici comune, am dat de
Kammerspiel. Conform definiției lui David Bordwell7, acesta este un gen de film apărut în
Germania la începutul anilor 1920, ce urmărește un număr mic de personaje și situațiile de criză
prin care trec acestea. Poveștile sunt plasate într -un singur spațiu și accentul se pune pe
dezvoltarea psihologică a pe rsonajelor , iar finalul este de cele mai multe ori tragic.
Câteva filme de referință ale acestui gen sunt ”Backstairs” (1921), regizat de Leopold
Jessner, și ”Sylvester” (1923), regizat de Lupu Pick și scris de Carl Mayer . Primul dintre acestea
spune poves tea unui poștaș îndrăgostit de o menajeră, care încearcă să rupă relația acesteia cu
logodnicul ei. Acesta din urmă află, și confruntând poștașul este ucis. În urma acestei experiențe,
menajera decide să se sinucidă. ”Sylvester”, urmărește conflictele ce a par între mama și soția
unui bărbat, în seara de revelion. Neputând să se plaseze de nicio parte, acesta se sinucide.
Ulterior, acest gen de filme a fost preluat și de alte industrii cinematografice, purtând
numele de ”chamber -drama”, sau dramă de camera. ”12 Angry Man” (1957) , regizat de Sidney
Lume t, poate fi considerat un astfel de film, având toată acțiunea plasată într -un singur spațiu, în
care sunt urmărite relațiile dintre doisprezece jurați ce trebuie să dea verdictul într -un caz de

7 Kristin Thompson, David Bordwell, ”Film History: An Introduction”, McGraw -Hill Education, 2002,pag 109

32
crimă , vinovatul fiind un tânăr ce riscă să fie condamnat la moa rte. Fiind bazat pe relațiile dintre
personaje și modul în care evoluează acestea, m -a ajutat în realizarea filmului , împrumutând mici
trucuri de creare a tensiunii și a atmosferei încărcate. Unul dintre aceseta a fost să folosim, în
momentele de conflict, obiective cu o lungime focală mai mare, pentru a comprima spațiul și a
da senzația că încăperea este din ce în ce mai neîncăpătoare.
Un alt film ce poate fi încadrat în acest gen este ”Perfetti sconosciuti” (2016) , în regia
lui Paolo Genovese. Pe lângă fa ptul că acțiunea se desfășoară pe prarcursul unei singure seri, în
jurul aceluiași spațiu, asemănarea cu filmul meu se datorează și temelor abordate, cum ar fi
ușurința cu care se poate destrăma o relație, infidelitatea și minciuna. Conflictele avansează î ntr-
un mod atât de rapid și de imprevizibil, încât tensiunile din cuplu ajung să destrame și relațiile de
prietenie dintre protagoniști.
Autorii pe care i -am întâlnit au avut, de asemenea, o influență puternică asupra gândirii
mele, dar și a filmelor. Așa cum menționam anterior, stilul obiectiv și distanța la care m -am
plasat față de personaje își au originile în lectura pieselor și povestirilor lui Cehov. Cred că
această distanțare mi -a permis să pot strecura momente comice pe parcursul filmului , fără a ți ne
cont de problemele prin care trec personajele.
Cartea lui Andrei Tarkovski , ”Sculptând în timp”, și cea a lui Andre Bazin , ”Ce este
cinematograful”, dar și diversele eseuri ale acestuia m-au făcut să percep și să înțeleg într -un
mod cu totul diferit timpul în cinema . Acestea m -au ajutat și să înțeleg anumite concepte legate
de montaj, imagine și actorie, pe care, după ce le -am trecut prin propriul filtru, am încercat să le
aplic asupra filmel or mele.

Încheiere
”A face film nu înseamnă public, festivaluri, reviste, interviuri. Înseamnă să te scoli în
fiecare zi la șase dimineața. Înseamnă frig, ploaie, noroi și să trebuiască să cari reflectoare
grele. E o meserie care -ți tocește nervii și, la un anumit punct, orice altceva trebuie să treacă pe
planul al doilea, inclusive familia, emoțiile și viața personală”8

8 Krzysztof Kieslowski, ”Kieslowski despre Kieslowski”, editura ALLFA, București, 2000, pagina XIX

33
”Probleme la apartamentul 14” mi -a arătat ce înseamnă cu adevărat greutatea de a
construi un film, ”cărămidă cu cărămidă”. Înainte de p erioada de pregătire nu m -am așteptat ca
un film ce își are ac țiunea desfășurată aproape integral într -un singur spațiu, într -o baie, să fie
atât de dificil de realizat.
A fost pentru prima oară când am fost pus în situația de a coordona o echipă de filmare
așa de mare, cu oameni specializați pe fiecare departament, cu echipamente foarte scumpe pe
care le -am avut în grijă, și cu emoția de a lucre pentru prima oară cu actori profesioniști. Însă, de
la idee până aici a fost un drum lung.
Scenariul l -am scris, într-o prima variantă, la începutul verii trecute , dar nu am vrut să
mă ating de el două luni, pentru că voiam să aflu dacă mă atrage cu adevărat, dacă mă reprezintă
și dacă merită să muncesc pentru realizarea lui. L -am reluat la începutul anului univeristar și
până în decembrie l -am dus la o formă finală, urmând apoi să intru în perioada de pregătire a
filmului.
Pentru construcția decorului am lucrat pentru prima oară cu un scenograf și am învățat
că cel mai greu lucru vine abia după ce construcția este gata, când trebuie să iei acel spațiu și să
îl umpli de viață, să îl faci să pară că aparține cuiva, că este locuit. Deși este un singur spațiu,
relativ mic, construcția a durat aproape treisăptămâni. Tocmai datorită suprafeței mici, s -ar fi
văzut pe ecran orice greșeală, așa că a trebuit să fim atenți și la cel mai mic detaliu. Am avut
lângă mine câțiva oameni cu care am muncit zi și noapte, ca totul să fie gata până la filmare.
Din cauza unor probleme, nu a fost, așa că în timp ce actorii erau la costume și la
machiaj, decorul încă se definitiva. Pe lângă asta, aparatul de filmat a ajuns pe platou cu câteva
ore mai târziu decât ora stabilită, fapt ce a făcut ca filmarea să întârzie și mai mult. Programul era
oricum foarte încărcat, având foarte multe cadre în decupaj, așa că am fost nevoiți să recuperăm
în următoarele zile de filmare.
Am avut patru zile de filmare și fiecare a venit cu problem, dar, cu toate astea, am reușit
ca până la final se ne încadrăm. Am înțeles cât de importan t e să ai lângă tine o echipă dedicată,
pasionată, care să muncească în interesul filmului, un asistent de regie care să te salveze de
povara organizării, sau un producător cu instinct, pregătit să prevadă tot ce poate merge greșit pe
platou.

34
Probleme apar și vor apărea mereu. Dinamica unei filmări va fi tot timpul imprevizibilă
și îți va atrage atenția de la ceea ce conte ază cu adevărat. De ce ne asumăm totuși acest risc? De
ce alegem să pierdem nopți în șir, să ne enervăm, să ne frustrăm că lucrurile nu merg bine? Să
uităm de cei dragi pentru o perioadă de timp, să uităm chiar și de noi? Kieslowski vorbește
despre toate astea în biografia sa, și vine cu un răspunsatât de simplu: ”Într -un loc ales la
întâmplare, în haine nepotrivite, pretinzân d că au recuzită și parteneri, ele joacă atât de frumos,
încât totul devine real. Rostesc bucăți de dialog, zâmbesc sau se neliniștesc, și în acel moment
pot înțelege de ce există toate acestea ”.9
Mă întorc, astfel, la introducerea acestei lucrări , la motivele pentru care l -am făcut și la
scopul pe care mi l -am propus. Pot spune că da, principalul scop a fost atins, pentru că acesta a
fost să învăț ceva. Am învățat multe în toată această perioadă, atât pe plan artistic, profesional,
cât și pe plan personal. Mai mult, mi -am dat seama de direcția în care vreau să mă duc mai
departe, cu următoarele filme.
În continuare vreau să prezint microuniversurile unor personaje, să le pun în situații din
care să se nască relații, și să aduc pe ecran istoriile l or. O să mă întorc și la comedie pentru că mi
se pare că reprezintă un mijloc extraordinar de a comunica cu spectatorul, de a -i transmite
diverse idei, sentimente, sau de a -i ridica probleme.
Nu simt că am epuziat această temă, cea a dinamicii relației de dragoste dintre doi tineri.
Mă macină încă și vreau să vorbesc în continuare despre diverse aspecte ale acesteia.

9Krzysztof Kieslowski, ”Kieslowski despre Kieslowski”, editura ALLFA, București, 2000, pagina XX

35

II. CAIET DE REGIE
”CUM AM UITAT”

36
Descriere proiect

Titlul filmului
”Cum am uitat”
Durata
Aproximativ 20 de minute

Echipa de filmare
• Regie: Radu Barbu
• Producție: Oana Bardan
• Regizor secund: Miruna Minculescu
• Imagine: Cătălin Rugină
• Montaj: Andreea Nedelcu
• Sunet: Alexandru Tamazlicaru

Tema filmului
Dinamica și fragilitatea unei relații

Sinopsis
La peste o lună după despărțire, Mihai se întoarce la fosta sa iubită, Ana, pentru a -și
strânge lucrurile. Între ei problemele sunt nerezolvate și Ana încearcă să găsească orice urmă de
speranță că totul se va întoarce la normal, însă Mihai o anunță că va pleca din țară. În tot acest
timp, se prezintă în paralel momente din relația lor, de la început până la s fârșit, dându -i
spectatorului indicii despre motivele despărțirii.

37
Argument
Mă întorc la o temă pe care am mai abordat -o, dar care încă mă atrage foarte mult,
anume fragilitatea unei relații. Dacă în filmul precedent vorbeam de efectele disfuncționalitățil or
dintr -un cuplu, în ”Cum am uitat” mă interesează în special cauzele ce au dus la destrămarea
relației.
În film este vorba despre întâlinrea dintre doi foști iubiți, Mihai și Ana, în momentul în
care acesta se duce să își strângă lucrurile pentru a se mu ta în străinătate. Este o întâlnire
tensionată, în care atmosfera este apăsătoare și cei doi vorbesc numai lucruri de suprafață.
Relația dintre ei nu s -a terminat bine, au rămas probleme nerezolvate, dar niciunul dintre ei nu
are puterea de a deschide subi ectul.
Într-un al doilea plan, filmul rememorează fragmente din relația lor, descriind factorii ce
au dus la despărțire. Sunt descrise momente de la început, în care cei doi erau proaspăt
îndrăgostiți și locuiau împreună de puțin timp, apoi, treptat, vede m greșelile de care se fac
vinovați fiecare dintre ei și cum, în timp, acestea au făcut ca relația să fie toxică.
Fac acest film pentru că mă interesează să vorbesc despre factori precum lipsa de
comunicare, decizii premature, fugă de responsabilități, naivitate, regret, timp ca element
vindecător, frică de asumare, suficiență, rătăcire, slăbiciune, indiferență și superficialitate, toate
acestea fiind trăsături caracteristice pentru cele două personaje. Cred, de fapt, că acestea ne
caracterizează pe majoritatea dintre noi, cei care facem parte din generația tânără.
Vine un moment în viața fiecăruia în care lăsăm toate armele jos, și ne recunoaștem
neajunsurile, dar de cele mai multe ori se întâmplă prea târziu, când răul a fost deja cau zat. Ar fi
bine să ne oprim mai repede din această fugă spre nicăieri și să devenim mai conștienți de noi
înșine. Filmul încearcă să atragă atenția către acest lucru, ridicând o problemă actuală, de care
cred că toți tinerii ne -am lovit. Dacă nu încercăm s ă ne vindecăm metehnele încă de pe acum,
este foarte posibil să rămânem cu ele în sânge toată viața și rănim oamenii din jurul nostru .

38
Scenariu

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61
Concepție regizorală
Fiind un film care vorbește despre cauze și efecte, îmbinând trecutul cu prezentul, ”Cum
am uitat” nu va avea o narațiune liniara, clasică, ci una ce va fi întretăiată de flashback -uri.
Astfel, putem considera că are două planuri narative, tratate în mod diferit.
Primul plan, cel al prezentului, descrie întâlnirea dintre Mihai și Ana la o lună după
despărțire. Pentru aceste secvențe din film mă interesează o atmosferă frust ă, într -un apartament
ordonat, încărcat de obiecte dar toate așezate la locul lor, ca la muzeu, fără pic de viață.
Geamurile s unt închise și nu prea există elemente exterioare care să comunice cu spațiul.
Aparatul filmează din mână, urmărind personajele prin panoramări lente , iar lumina este plată,
neutră, ca într -o zi de vară înnorată, dar dogoritoare. . De asemenea, vreau și în jocul actorilor
mișcări lente, monotone, lipsite de energie, dar nu într -un mod extrem, care să scoată personajele
din firesc.
Ritmul montajului este lent, iat tăietura apare doar în momentele de strictă necesitate
pentru continuarea acțiunii. Astfel, vrea u să amplific tensiunea dintre cei doi, neputința lor de a
vorbi și a -și rezolva problemele.
Al doilea plan, în care este prezentat trecutul prin intermediul flashback -urilor, este
puțin diferit din punct de vedere stilistic. Chiar și secvențele din aparta ment arată diferit, acesta
fiind mai boem, mai dezordonat. În primele flashback -uri, chiar și aparatul de filmat este mai
curajos, se apropie de personaje, fuge de pe ele, caută detalii în spațiu. Atmosfera este mai
proaspătă, mai detașată, luminozitatea i maginii mai mare, sunetul mai bogat.
Pe parcurs, însă, stilistica se schimbă. Pe măsură ce relația dintre personaje se strică,
imaginea și sunetul încep să fie tratate ca în secvențele din prezent, ajungând în final să nu poți
face diferența dintre cele do uă planuri.
Finalul filmului este destul de pesimist . Mihai pleacă și e posibil ca cei doi să nu se mai
vadă niciodată. De aceea îmi doresc să introduc câteva momente subtile care să ofere speranță.
Unul dintre acesta se regăsește în secvența în care ambii stau pe fotoliu și beau whiskey. Mihai
se ridică, trage draperiile și deschide geamul. Lumia de la felinar trece printer ramurile
copacului, conturându -i frunzele de un verde intens, apoi ajunge în casă. Coloana sonoră se

62
îmbogățește , de asemenea, cu sun ete din exterior. Spațiul nu mai este atât de claustral, apar mici
contraste în imagine, profunzimi și culori mai vii.
Îmi doresc ca prin această abordare să întăresc cât mai bine sentimentele personajelor și
să le aduc problemele pe ecran. De asemenea, mă interesează să urmăresc cum se scurge timpul
în fiecare dintre cele două planuri, cum influențează asta personajele și cum percepe spectatorul
aceste lucruri.

63
Decupaj regizoral
1. INT. HOLUL APARTAMENTULUI – ZI
Cadru Încadratură Mișscare Descriere Sunet
1. PP Ana Urmărire,
din mână Ana își aranjează părul în oglindă, apoi
strange adidașii aruncați pe jos. Cineva
bate la ușă. -ambianță
-bătaie în
ușă
2. PM de doi Fix, din
mână Ana îi deschide ușa lui Mihai. Cei doi se
salute apoi ies din cadru, ducându -se spre
bucătărie. -dialog
-ambianță
2. INT. DORMITOR – ZI
1. PM Ana Urmărire,
din mână. Cei doi intră în dormitory. Ana se așază
pe fotoliu și camera o urmărește -dialog
-ambianță
2. PM Mihai Urmărire,
din mâmă Mihai se plimbă prin camera, pe la birou,
pe la fereastră, apoi se așază pe canapea.
Camera îl urmărește în tot acest timp. -dialog
-ambianță

3. PD Pat Fix, din
mână Patul este făcut impecabil. -ambianță
-dialog
3. INT. DORMITOR – ZI FLASHBACK
1. PD Mâna lui
Mihai -PP
Mihai Urmărire,
Pan Vedem Mâna lui Mihai ce mângâie brațul
Anei, apoi camera se duce pe PP -ul lui,
când o sărută pe umăr, apoi pe gât -ambianță
2. PP Ana Fix, din
mână Ana se întoarce către Mihai și îl sărută. Îl
privește lung. -ambianță
3. PM Mihai,
amorsă Ana Urmărire,
din mână Mihai se ridică, își aprinde o țigară și
rămâne sprijinit cu spatele pe perete. Ana
se așază în brațele lui, trage un fum din
țigară, apoi se dă jos din pat. Mihai
rămâne singur în cadru, zâmbind. -ambianță
4. INT. DORMITOR – ZI
1. PM Mihai,
profil Urmărire,
din mână Mihai scoate cărți din bibliotecă. Intră
Ana cu câteva prosoape și camera o
urmărește. Se întoarce apoi pe Mihai, care
îi arată o carte Anei. Aceasta vine lângă
el. Se întoarce apoi la prosoapele de pe
fotoliu. Camera rămâne pe Mihai. -ambianță
-dialog
2. PÎ Ana Urmărire,
din mână Ana se ăntoarce la prosoapele de pe
fotoliu. Mihai intră în cadru cu mai multe
cărți pe care le bagă într -o cutie -dialog
-ambianță
3. PP Mihai Fix, din
mînă Mihai bagă cărțile în cutie -dialog
-ambianță
5. EXT. ÎN FAȚA CLUBULUI – NOAPTE FLASHBACK
1. PM de doi Fix, din
mână Ana stă sprijinită pe un perete și Mihai
lângă ea, foarte aproape. Ana îl vede pe
Octi -ambianță,
muzică,
oameni
vorbind

64
-dialog
2. PÎ Octi Fix, din
mână Octi le face semn spre gang -ambianță,
muzică,
oameni
vorbind
6. EXT. GANG – NOAPTE FLASHBACK
1. PG Fix, din
mână Mihai, Ana, Octi și alte două fete pasează
o sticlă de vodcă de la unul la altul. Se
aud vorbind -ambianță
-muzica se
aude mai
încet
-se aud cei
cinci
vorbind
2. PP Fata 1 –
PP Fata 2 Pan, din
mână Camera trece de la Fata1 la Fata2 , în
funcție de care vorbește. Fata 1 îi dă țigara
Anei. -dialog
-ambianță
3. PM de doi Fix, din
mână Mihai o ține în brațe pe Ana pentru a nu-i
fi frig. Ana ia țigara de la Fata 1, trage din
ea, apoi i -o dă lui Mihai. Se întoarce apoi
la el și îl sărută. -dialog
-ambianță
7. EXT. ÎN FAȚA CLUBULUI – NOAPTE FLASHBACK
1. PÎ Ana și
Mihai Urmărire,
din mână Ana și Mihai fug după un taxi. Intră în el. -ambianță
-râsete
8. EXT/INT. TAXI – NOAPTE FLASHBACK
1. PM Ana și
Mihai Pan de la
unul la altul Camera panoramează de la unul la altul.
Cei doi râd. Ana se apropie de Mihai, apoi
i se face rău și vomită în rucsac. Camera
rămâne pe ea. -ambianță
-muzica din
mașină
-râsete
9. INT. BAIE APARTAMENT – NOAPTE FLASHBACK
1. PM Mihai –
PM Ana Urmărire,
din mână Mihai e aplecat deasupra wc -ului. Se
ridică și o vedem pe Ana care spală cartea
la chiuvetă. Mihai se duce la cadă să se
spele apoi vede ce face Ana. Se sprijină
pe cadă, apoi de apropie de ea. -dialog
-ambianță
2. PP Ana Fix, din
mână Ana și Mihai stau față în față. Se sărută. -dialog
-ambianță
10. INT. DORMITOR – ZI
1. PM Mihai Urmărire,
Pan, din
mână Mihai strange lucrurile de pe poliță și le
pune în cutii. Intră Ana cu mai multe
tricouri împăturite și camera se duce pe
ea. Ana iese din dormitory. Camera se
întoarce pe Mihai care care pune cutia în
sertar. -dialog
-amiabnță
2. PÎ Mihai -PP
Mihai Urmărire,
din mână Mihai ia hainele de pe fotoliu și vine cu
ele la troler, ajungând la PP. Le aranjează
și observă că un tricou nu e al lui. Îl ia și îl -dialog
-ambianță

65
aruncă într -un sac de gunoi.
11. INT. BUCĂTĂRIE APARTAMENT – ZI FLASHBACK
1. PM de doi Fix, din
mână Ana stă pe genunchii lui Mihai. Vorbesc
și ascultă muzică. Ana se ridică și se așază
pe celălalt scaun. -dialog
-ambianță
-muzică
2. PP Mihai Fix, din
mână Mihai stă la masa -dialog
-ambianță
-muzică
3. PP Ana Urmărire,
din mână Ana stă pe celălalt scaun. Se ridică să
strângă masa apoi iese din bucătărie. -dialog
-ambianță
-muzică
12. INT. BUCĂTĂRIE APARTAMENT – SEARĂ
1. PP Mihai Fix, din
mână Mihai stă la masa și îi povestește Anei
despre excursia sa. -dialog
-ambianță
2. PM Ana Urmărire,
din mână Ana caută diverse lucruri prin rafturi:
Mihai intră în cadru să o ajute. Ana iese,
se așază pe scaun și rămâne doar Mihai în
cadru. -dialog
-ambianță
3. PP Ana Fix, din
mână Ana se așază pe scaun, șa masa. -dialog
-ambianță
13. EXT. STRADĂ – NOAPTE FLASHBACK
1. PP Ana Urmărire,
din mână Ana merge pe stradă, cântând voioasă. În
spatele ei e Mihai. -ambianță
2. PM Mihai Urmărire,
din mână Mihai o urmărește, bosumflat. Ana intră și
ea în cadru și îl ia în brațe, încercând să
afle ce are. -dialog
-ambianță
14. INT. BUCĂTĂRIE APARTAMENT – NOAPTE FLASHBACK
1. PM Mihai Fix, din
mână Mihai stă la masa, pe laptop, și fumează.
Intră Ana și vorbește cu ea. -dialog
-ambianță
2. PM Ana Fix, din
mână Ana intră în bucătărie și se oprește în
tocul ușii. Încearcă să afle ce îl supără pe
Mihai. Nu primește niciun răspuns și
pleacă. -dialog
-ambianță
15. INT. DORMITOR – NOAPTE FLASHBACK
1. PÎ Ana Fix, din
mână Ana doarme, cu veioza aprinsă și cu o
carte lângă ea. -ambianță
2. PM Mihai Urmărire,
din mână Mihai intră în camera și se așază în pat. O
ia în brațe. Ana se întoarce spre el. -ambianță
16. INT. DORMITOR – NOAPTE
1. PM Mihai Fix, din
mână Mihai se pregătește de plecare. Scoate
telefonul să își sune prietenul. O anunță
pe Ana că va pleca din țară. -dialog
-ambianță
2. PM Ana Urmărire,
din mână Ana primește vestea plecării lui Mihai. Se
așază pe fotoliu. Se ridică apoi și se duce
în bucătărie. -dialog
-ambianță
3. PM Mihai Fix, din Mihai o așteaptă pe Ana să se întoarcă din -ambianță

66
mână bucătărie
4. PM Ana Fix, din
mână Ana se întoarce cu o sticlă de Whiskey. Îl
roagă să mai stea puțin să bea împreună. -dialog
-ambianță
5. PM Mihai Urmărire,
din mână Mihai se așază pe fotoliu și deschide sticla
de Whiskey. Toarnă în pahare. -ambianță
17. EXT. TERASA UNUI BAR – NOAPTE FLASHBACK
1. PP Pan, din
mână Camera panoramează pe băieții de la
masă, în funcție de care dintre ei vorbește. -dialog
-ambianță
2. PP Mihai Fix, din
mână Mihai nu îi ascultă . Se uită la masa la care
stă Ana cu un grup de oameni, apoi le
spune baieților că pleacă. -dialog
-ambianță
3. PG Fix, din
mână Vedem masa la care stă Ana împreună cu
grupul ei de prieteni. -ambianță
-râsete,
gălăgie
4. PM Mihai Fix, din
mână Se ridică de la masa și dă noroc cu băieții. -dialog
-ambianță
5. PM de doi Fix, din
mână Mihai se apropie de Ana și îi spune că va
pleca acasă. Ana îi spune că mai rămâne.
Mihai o salute și pleacă. Camera rămâne
pe Ana care se întoarce la discuția de la
masa. -dialog
-ambianță
6. PP Mihai Urmărire Camera îl urmărește pe Mihai ieșind din
bar. Cineva îl salute iar acesta îi răspunde.
Ajunge pe trotuar și se uită după taxi. -dialog
-ambianță
18. INT. DORMITOR – NOAPTE
1. PP Mihai Fix, din
mână Acesta stă pe fotoliu și vorbește cu Ana. -dialog
-ambianță
2. PP Ana Fix, din
mână Ana vorbește cu Mihai -dialog
-ambianță
3. PP-PM-PP
Mihai Urmărire,
din mână Mihai se ridică și se duce la fereastră
pentru a se uita afară. Se întoarce apoi
lângă fotoliu și îi spune Anei că a găsit un
tricou care nu -i aparține. Își cere scuze că
a adus vorba și se așază iar. -dialog
-ambianță
4. PP Ana Fix, din
mână Stă tăcută și se uită în gol, încercând să îi
evite privirea lui Mihai. -ambianță
19. INT. HOLUL APARTAMENTULUI – NOAPTE FLASHBACK
1. PÎ Ana Fix, din
mână Ana intră în apartament. Abia se ține pe
picioare. -ambianță
20. INT. DORMITOR – NOAPTE FLASHBACK
1. PM Mihai Fix, din
mână Mihai este în pat cu ochii închiși. -ambianță
2. PM Ana Urmărire ,
din mână Ana intră în camera cu lanterna de la
telefon aprinsă. Se schimbă în pijamale și
se bagă în pat. -ambianță
3. PP Mihai Fix, din Mihai stă culcat pe lateral. Deschide -ambianță

67
mână ochii.
4. PP Ana Fix, din
mână Ana stă culcată pe spate, și se uită în
telefon. Îl lasă jos apoi se uită în gol, pe
tavan. -ambianță
21. DORMITOR – NOAPTE
1. PP Mihai Fix, din
mână Bea din pahar, trage din țigară și dă din
cap pe ritmul muzicii de la laptop -ambianță
2. PM Ana Urmărire,
din mână Ana e în pat și se ține cu mâinile de cap.
Se ridică și se așază pe fotoliu. -dialog
-ambianță
3. PP Mihai Fix, din
mână Mihai o întreabă dacă se simte bine -dialog
-ambianță
4. PP Ana Fix, din
mână Ana îi propune să vină mâine să își ia
lucrurile -dialog
-ambianță
22. INT. BUCĂTĂRIE APARTAMENT – ZI FLASHBACK
1. PM Mihai Fix, din
mână Mihai stă pe scaun în bucătărie și se uită
la Ana care e pe hol. -ambianță
23. INT. HOLUL APARTAMENTULUI – ZI FLASHBACK
1. PM Ana Urmărire,
din mână Ana își pune rucsacul în spate. -dialog
2. PM Mihai Fix, din
mână Mihai e sprijinit pe perete. O roagă să o
anunțe când ajunge. -dialog
3. PM Ana -PM
Mihai Urmărire,
din mână Ana ia trolerul și se duce spre ușă. Mihai
o rumărește și intră în cadru. Îi deschide
ușa. Ea pleacă, iar el închide ușa după ea.
Se sprijină de ușă cu lacrimi în ochi -dialog
-ambianță
24. INT. HOLUL APARTAMENTULUI – NOAPTE
1. PM Ana Fix, din
mână Ana stă sprijinită pe tocul ușii dintre
dormitor și hol. Îl urmărește pe Mihai care
își ia rucsacul din dormitor. Acesta vine
pe hol. -dialog
-ambianță
2. PM Mihai Fix, din
mână Mihai îi spune că nu a uitat nimic și că o
să plece. -dialog
-ambianță
3. PP Ana Fix, din
mână Anei i se umezesc ochii. Mihai o ia în
brațe. -dialog
-ambianță
4. PM Mihai –
PM Ana Urmărire,
din mână Mihai o privește în ochi. O salute și
pleacă. Ana se duce după el să închidă
ușa, intrând în cadru. Începe să plângă. -dialog
-ambianță
25. INT. DORMITOR – NOAPTE
1. PM Ana Urmărire,
din mână Ana intră în dormitorul care e acum gol.
Găsește o țigară pe măsuța de cafea și o
pune în sertarul cu poze. Se uită prin jur,
ia sticla goală și paharele și le duce în
bucătărie. -ambianță

68
Schițe de decor

69

70

71
Plantație regizorală

72

73

74

75

76
Propunere distribuție
Mihai
Propunere 1:

Florin Aioane
Absolvent al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I. L. Caragiale”,
specializarea actorie

77
Propunere 2

Tudor Cucu -Dumitrescu
Absolvent al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I. L. Caragiale”,
specializarea actorie

78
Ana
Propunere 1

Cătălina Mihai
Absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I. L. Caragiale”,
specializarea actorie

79
Propunere 2

Silvana Mihai
Actriță la Teatrul Mic

80
Extras de scenariu

Nr. Secvență Personaje Makeup Costume Recuzită Recuzită
consumabilă
1 INT. Hol – ZI Mihai
Ana Pudră Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor
apartament
2 INT. Dormitor –
ZI Mihai
Ana Pudră Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor
apartament Cafea, țigări
3 INT. Dormitor –
Zi flashback Mihai
Ana Pudră Boxeri
Tricou alb larg Decor
apartament Țigări
4 INT. Dormitor –
Zi Mihai
Ana Pudră Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor
apartament,
cărți, cutii,
valize , prosoape
5 EXT. În fața
clubului -Noapte
flashback Mihai
Ana
Octi
Figurașie Pudră
Machiaj
subtil Blugi, tricou
albastru
Blugi, cămașă
albă Bere, țigări,
6 EXT. Gang –
Noapte flashback Mihai
Ana
Octi
Fata 1
Fata 2
Figurașie Pudră
Machiaj
subtil Blugi, tricou
albastru
Blugi, cămașă
albă Bere, țigări,
vodcă, joint
7 EXT. În fața
clubului -Noapte
flashback Mihai
Ana
Figurație Pudră
Machiaj
subtil Blugi, tricou
albastru
Blugi, cămașă
albă Taxi
8 EXT/INT. Taxi –
Noapte flashback Mihai
Ana Pudră
Machiaj
subtil Blugi, tricou
albastru
Blugi, cămașă
albă Taxi
9 INT. Baie-
Noapte flashback Mihai
Ana Pudră
Machiaj
subtil Blugi, tricou
albastru
Blugi, cămașă
albă Decor baie
Carte
10 INT. Dormitor –
Zi Mihai
Ana Pudră Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor
apartament,
sticle de
parfum, cutii,
cutiuță de
metal, poze,
scrisori, tricouri
11 INT. Bucătărie – Mihai Pudră Pantaloni scurti, Decor bucătărie Țigări, cafea,

81
Zi flashback Ana tricou negru
Pijamale Farfurii, pahare,
căni mic dejun
12 INT. Bucătărie –
Seară Mihai
Ana Pudră Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor bucătărie Țigări
13 EXT. Stradă –
Noapte flashback Mihai
Ana Pudră
Machiaj
subtil Blugi, geacă de
fâș
Blugi, geacă de
piele, tricou
14 INT. Bucătărie –
Noapte
flashback Mihai
Ana Pudră Pijamale Decor bucătărie,
laptop
15 INT. Dormitor –
Noapte flashback Mihai
Ana Pudră Pijamale Decor dormitor Carte, laptop
16 INT. Noapte –
Bucătărie Mihai
Ana Pudră Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor dormitor,
cutii, valize
17 EXT. Terasa
unui bar -noapte
flashback Mihai
Ana
Figurație Pudră
Machiaj
de seară Blugi, cămașă
crem
Fustă neagră,
cămașă Decor Bar Bere, țigări,
sucuri
18 INT. Dormitor –
Noapte Mihai
Ana
Pudră
Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor
apartament,
pahare, cutii,
valize Țigări,
whiskey
19 INT. HOL –
Noapte flashback Ana Machiaj
de seară Rochie de vară Decor
apartament
20 INT. Dormitor –
Noapte flashback Ana
Mihai Machiaj
de seară
Pudră Pijamale Decor
apartament
21 INT. Dormitor –
Noapte flashback Mihai
Ana Pudră
Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor
apartament,
pahare, cutii,
valize Țigări,
whiskey
22 INT. Bucătărie –
Zi flashback Mihai Pudră Pijamale Decor bucătărie
23 INT. Hol -Zi
flashback Mihai
Ana Pudră
Machiaj
de zi Pijamale
Pantaloni scurți,
cămașă largă Decor hol
Troler, rucsac
24 INT. Hol -Noapte Mihai
Ana Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor
apartament
25 INT. Dormitor –
Noapte Ana Pudrp Tricou alb,
hanorac, blugi
Pantaloni scurți,
tricou larg negru Decor
apartament,
pahare, sticlă
whiskey goală,
țigară

82
Program de filmare

Locații:
• INT. Apartament -ZI
• INT. Apartament -NOAPTE
• EXT. Terasă -NOAPTE
• EXT. Club -NOAPTE
• EXT. Stradă -NOAPTE

Ziua 1:
• 1. INT. HOLUL APARTAMENTULUI – ZI
• 2. INT. DORMITOR – ZI
• 4. INT. DORMITOR – ZI
• 10. INT. DORMITOR – ZI
• 24. INT. HOLUL APARTAMENTULUI – NOAPTE
Ziua 2:
• 16. INT. DORMITOR – NOAPTE
• 12. INT. BUCĂTĂRIE APARTAMENT – SEARĂ
• 18. INT. DORMITOR – NOAPTE
• 21. INT. DORMITOR – NOAPTE
• 25. INT. DORMITOR – NOAPTE
Ziua 3:
• 3. INT. DORMITOR – ZI FLASHBACK
• 11. BUCĂTĂRIE APARTAMENT – ZI FLASHBACK
• 22. INT. BUCĂTĂRIE APARTAMENT – ZI FLASHBACK
• 23. INT. HOLUL APARTAMENTULUI – ZI FLASHBACK
Ziua 4:
• 9. INT. BAIE APARTAMENT – NOAPTE FLASHBACK
• 14. INT. BUCĂTĂRIE APARTAMENT – NOAPTE FLASHBACK
• 15. INT. DORMITOR – NOAPTE FLASHBACK
• 19. INT. HOLUL APARTAMENTULUI – NOAPTE FLASHBACK

83
• 20. INT. DORMITOR – NOAPTE FLASHBACK
Ziua 5:
• 5. EXT. ÎN FAȚA CLUBULUI – NOAPTE FLASHBACK
• 6. EXT. GANG – NOAPTE FLASHBACK
• 7. EXT. ÎN FAȚA CLUBULUI – NOAPTE FLASHBACK
• 8. EXT/INT. TAXI – NOAPTE FLASHBACK
Ziua 6:
• 13. EXT. STRADĂ – NOAPTE FLASHBACK
• 17. EXT. TERASA UNUI BAR – NOAPTE FLASHBACK

84
Bibliografie

1. Krzysztof Kieslowski, Kieslowski despre Kieslowski, Editura ALLFA, București, 2000 ,
2. Andrei Tarkovski, Sculptând în timp, Editura Nemira, București, 2015 ,
3. Anton Pavlovici Cehov, Opere, volumul 12 -Scrisori, Editura Pentru LiteraturaUniversală,
București ,
4. Ion Cojar, O poetică a artei actorului, Editura Paideia, București, 1998 ,
5. Kristin Thompson, David Bordwell, Film History: An Introduction, McGraw -Hill
Education, 2002 .