Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT – [626625]

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

1

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

2

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

3

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

4
Introducere

(Paul Bigelow Sears )
“Cât de departe trebuie să meargă mizeria și suferința, î nainte ca no i sa vedem ca, chiar și astăzi în
era orașelor impunătoare și a maș inilor p uternice, bunul Pămant este Mama noastră și dacă o
distrugem, ne distrugem pe noi înș ine?”

Una dintre cele mai importante componente ale biosferei este solul. Solul este stratul afânat, moale
și friabil, care se găsește la suprafața scoarței terestre, și care împre ună cu atmosfera constituie mediul
de viață al plantelor. Degradarea solului este procesul care determină distrugerea stratului fertil de la
suprafața și imposibilitatea refacerii lui .
Lucrarea “ METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI ÎN JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT ” este structurată pe patru capitole în care se
structurează principalele in fluențe negative asupra solului ș i metode de îmbunătățire în ceea ce priveș te
reciclarea și colectarea deș eurilor.
În primele două capitole am p rezentat date generale ale județului Olt și al tipului de sol
întâlnit,urmând ca î n capitolul trei să dezbat problemele care afecteaz ă și duc la degradarea solului.
Capitolul patru reprezintă studiul de caz la GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A
JUDE ȚULUI OLT ,care vin e ca o soluție pentru problema deș eurilor,acea stă locație fiind atât groapă de
gunoi cât ș i centru de reciclare.
Dorința mea este ca această lucrare să fie una bună ,deoarece nu sunt o profesionistă ș i nu pot
spune ca lucrarea este una per fectă,însa sper ca acea sta cu prinde doar lucruri importante ș i utile care
puse cap la cap formează un tot unitar.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

5

CAPITOLUL I. DESCRIEREA JUDEȚULUI OLT

1.1. Cadrul geografic al județ ului OLT

Județul OLT ocupă 2,3% din teritoriul României ș i este situat în partea de sud a țării . Este al 24 –
lea județ ca întindere având o suprafață de 5.507 km2. Este străbă tut de la nord l a sud de apele râului
Olt, al cărui nume îl poartă. Are ca vecini la est cu județele Argeș și Teleorman, la vest cu județ ul Do lj,
la nord -vest cu județul Vâlcea și la sud cu fluviul Dună rea, pe lungimea de 47 km.
Relieful este format din câ mpii și dealuri nu prea înalte ș i este centrat pe valea inferioară a Oltului
și teraselor sale. De la limita de nord până în apropiere de Slatina întâlnim zona de dealuri, care
aparț ine Podișului Getic și reprezintă o treime din suprafața județu lui. Din sudul oraș ului Slatina până
la Dunăre se desfășoară o parte a Câmpiei Române , cu următoarele subunități : Câmpia
Romanaților, Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului . Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de
laVitomirești , către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică însorită. Orientată la
est-vest ,Val ea Dunării prezintă terase întinse dominâ nd malul românesc . Valea Oltu lui poate
reprezenta o adevărată axă a județului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea
dreaptă a văii, începând din nordul județului până la Dunăre și până la Drăgănești, pe partea stângă,
unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80 –90 m și Slatina 50 –60 m.
Solurile
Solurile sunt de două categorii, acestea având origini diferite : zonale ș i interzonale.
· Solurile zonale cuprind urmatoarele tip uri: cernoziomuri în sud, au fertilitate ridicată ,ocupă
36% din uscatul județ ului, sunt bogate în humus; brun -roscate , au o raspândire ma i redusa decât
cernoziomurile că tre nord; brune si podzoluri se întind în zona de nord;
· Solurile interzona le sunt: se gă sesc la est fiind soluri negre argiloase , soluri nisipoase sunt
raspândite în sud -vestul județ ului.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

6
Clima
În județul Olt avem o climă temperat -continentală moderată cu nuanțe mai uscate în sud ș i mai
umede în nord.
Datorită modifică ri climei globale se constată î n ultimul timp o perturbare a limitelor
anotimpurilor.
Temperatura are o medie anuală de 11,20C, la Corabia, 11,30C la Caracal, 10,90C la Slatina ș i
9,80C în nordul județ ului.
Precipitaț iile, în cea mai mare parte, cad sub formă de ploi și au o distribuție neuniformă pe
teritoriul județului. Media precipitaț iilor anuale este 500 -550 mm.
Vânturile dominante sunt crivațul ș i austrul, având o viteza medie de 2 -5 m/s.
Hidrografia
Din p unct de vedere hidrografic județ ul Olt are două ape principale: Dunărea și Oltul. Acestora li
se adaugă și râul Vedea pe o mică distanță și cursul superior al râului Călmaț ui.
Dunărea formează pe o lungime de 47 km frontieră cu Bulgaria , pe teritoriul județ ului Olt,
colectând toate apele din ret eaua hidr ografică a județ ului.
Oltul străbate județ ul de la nord la sud, pe o lungime de 145 km fiind cel mai important râu și în
final vă rsându -se în Dunare.
În ariile protejate, viața își urmează cursul normal, se mențin procesele ecologice ș i biodivers itatea
și se previn perturbările ireversibile. În județ ul Olt sunt constituite ca arii prot ejate mai multe
ecosisteme de pădure, dar și parcuri și gră dini.
Relief
Format din câmpii și dealuri, relieful este centrat pe valea inferioară a Oltului. Valea Dunării
prezintă terase întinse și domină malul românesc datorită orientării est -vest. Întâlnim o coborâre în
panta lină a altitudinii reliefului de la Vitomirești către Dunare până la Corabia.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

7
Câmpia de la vest de Olt nu este altceva decât o prelungire sudică a P iemontului Getic, câmpurile
Romanațiului se dovedesc prin geneză și caractere, continuări periferice ale piemonturilor de la nord.
Lipsa de denivelări, identitatea de alcătuire și de fragmentare, prezența acelorași soluri, sunt numai
câteva elemente care dovedesc asemănarea și trecerea treptată de la o unitate la alta.
Economie
Economia din tot județul se aflã în plin proces de relansare, traversând și momente dificile,
specifice tranziției pe fondul unor fenomene economice și sociale.
În domeniul restruct urării și privatizării societăților comerciale,rezultatele obținute determină
continuarea procesului respectiv, cu accent pe modernizarea agenților economici .
În județul Olt,industria reprezintă principalul secto r de activitate, industria este reprezentată de
toate ramurile industriale, dar ponderea este deținută de producerea aluminiului.
Cea mai mare firmă de aluminiu din Olt este Alro SA deținută de Vimetco . Alro este cea mai mare
companie de aluminiu din Europa și contribuie la dezvoltarea economică a României

Vegeta ția și fauna județului Olt
Vegetatia naturală, ocupată î n cea mai mare parte de culturi agricole, apartine zonelor silvo –
stepei ș i cereto -garnitetelor, Zona de silvostepă, extinsă în partea centrală ș i de S ud a județului Olt, mai
păstrează pe alocuri păduri răzlețe de stejar brumăriu, sau stejar pufos, precum și păduri de amestec în
care, pe lângă stejarul brumăriu, apar ș i garnita, cerul, stejarul peduncu lat, jugastrul, frasinul, teiul.
Fauna, caracteristica regiun ilor de câmpie ș i de dea l, cu biotopuri de pajisti de pădure ș i
acvati ce, cuprinde elemente variate, în pă durile de deal se întalnesc mistreți, lupi vulpi, pisici sălbatice,
bursuci , veverițe jderi, ciocă nitori, privighetori, ciocârlii de pădure, sturzi, gaite, mierle, șerpi, gușteri,
șopârle, broaș te s.a. – multe dintre aceste specii apărând și î n pădurile de câ mpie . Fauna de câmp este
dominată de rozătoare și pă sari, dar nu lipsesc reptilele, batracienii ș i insectele.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

8

1.2 . Atracții turistice
Olt este unul dintre cele mai bogate județe din sudul țări în ceea ce privește moștenirea istorică,
culturală și spirituală a regiunii. Aici au fost descoperite vestigii arheologice datând din preistorie
(cultura Criș, cultura Vădastra și cultura Sălcuța) și până în Evul Mediu. Tot în județ se găsesc și
importante locașuri de cult precum și casele memoriale ale unor personalități importante din țara
noastră.
Slatina
Orașul Slatina este cel mai mare municipiu din județ dar și resedința acestuia. Atestată
documentar în urmă cu aproximativ 650 de ani, localitatea se poate lăuda cu o moștenire istorică destul
de bine conservată, cladirile vechi din centul orașului sunt dovada vie a acestui fapt. Aici întâlnim
Mănăstirea Clocociov, care datează din anul 1594, Schitul Strehareț, construit în secolul al XVII –
lea.Tot în Slatina veți găsi și Cofetăria „La atletul albanez”, inima orașului care se poate lăuda ca fiind
cea mai veche firmă privat ă din România, podul de peste Olt, primul pod din metal din țara noastră
construit peste un râu, ce datează din anul 1891, un muzeu județean, un muzeu de etnografie, un
monument dedicat eroinei „Ecaterina Teodoroiu”, dar și numeroase biserici, cele mai vec hi dintre ele
datând din secolul al XVI -lea.

Podul de peste Olt Monument Ecaterina Teodoroiu

Sursa: www.google.ro Sursa: www.google.ro

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

9
Muzeul Câmpiei Boianului
În orașul Drăgănești -Olt întalnim Muzeul Câmpiei Boianului care adăpostește unele dintre cele
mai importante obiective turistice ale județul Olt. Aici a fost reconstruit un sat neol itic, după modelul
unei astfel de așezări de acum 4.500 de ani. Satul este format din mai multe bordeie, este înconjurat de
un șanț și împrejmuit de un gard din nuiele, intrarea în „parcul arheologic” făcând -se pe un pod de
lemn.
Muzeul Câmpiei Boianului

Sursa: http://locuridinromania.ro
Mănăstirea Brâncoveni
Mănăstirea Brâncoveni se află pe moșia familiei boierilor Brâncoveanu, din localitatea cu
același nume. Bazele complexului monahal sunt puse în secolul al XVI -lea de Celea, bunica lui Matei
Basarab (cunoscut și ca Brâncoveanu) ce construiește aici o biseri cuță din lemn, în anul 1570. În jurul
acesteia, domnitorul român al Tării Românești construiește un loc de refugiu fortificat din care în
prezent se mai pot observa doar o parte din zidurile de apărare, un turn, clopotnița, beciurile și stăreția.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

10
Mănăstirea Brâncoveni

Sursa: http://locuridinromania.ro

Pădurea Sarului
Pădurea Sarului este o arie protejată situată pe teritoriul județului Olt. O zonă plină de viață, unde
natura este tot ceea ce contează, de aceea prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile a
fost declarată sit de importanță comunitară.
Cu o suprafață de 6.793 hectare aria se află în partea central -vestică a județului Olt, pe teriroriile
administrative ale comunelor Bobicești, Găneasa, Morunglav și al orașului Piatra -Olt. Este străbătută
de drumul național DN65 , care leagă Craiova de Slatina.

Reșca
Localitatea Reșca din județul Olt este un alt loc foarte vizitat de turiștii români și străini. Aici se
află cabană de vânătoare a fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu, ce vâna în Pădurea Reșca.
Turiștii și vânătorii străini sunt atrași de acest loc datorită poveștilor din perioada lui Ceaușescu, spuse
de vânătorii din regiune.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

11
Cabana de vânătore a lui Ceaușescu

Sursa: http://locuridinromania.ro

Rezervația de dropii Boianu
Rezervația de dropii Boianu este unică în țara noastră. Aceasta are o suprafață de aproximativ
400 de ha, și este amenajată pe teritoriile mai multor localități din județul Olt.
Acesta este unul dintre puținele locuri din țara noastră unde mai poate fi văz ută dropia, o pasăre
ce trăiește în zonele din Sud -Estul Europei și în Asia. În prezent, din cauza vânării lor excesive, aici
dropiile sunt pe cale de dispariție.

Rezervația de dropii Boianu

Sursa: http://locuridinromania.ro

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

12

CAPITOLUL II. CARACTERIZAREA SOLURILOR DIN JUDEȚUL OLT

2.1. Tipuri de soluri întalnite în județul Olt

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele tipuri de sol din județul Olt.

Tip sol Suprafață (ha) Procent
Cernoziomuri 171956 39,2
Brun roșcat 31100 7,1
Brun argiloiluvial 29487 7
Vertisoluri 76553 17
Brun eu – mezobazice 11443 2,6
Soluri gleice 2506 0,6
Soluri pseudogleice 817 0,2
Psamosoluri 3864 0,9
Erodisoluri 6861 1,6
Aluvisoluri 38637 8,8
Regosoluri 2736 0,6
Sol brun roscat luvic 14355 3.3
Sol brun argiloiluvial -luvic 28155 6.4
Luvisol albic 11996 2.8
Planosol 6172 1.4
Solonet 307 0.1
Coluvisol 1876 0.4

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

13

În ceea ce privește solurile din județul Olt situația terenurilor arabile este următoarea:
 soluri cu textură fină (grele) – 252,782 ha (66% din total) în Câmpia Boianului și în partea de N
a județului Olt (Podișul Getic);
 soluri cu textură mijlocie – 114,900 ha (30% din total) întinse în Câmpia Caracalului și Câmpul
Leu – Rotunda;
 soluri cu textură grosieră (ușoară) – 15,320ha (4% din total) în partea de S -V a județului Olt
(zona localității Ianca), iar pe suprafețe mai restrânse în luncile principalelor cursuri de apă.
Conținutul solului în humus determină gradul de fertilitate al acestuia. În ceea ce privește
aprovizionarea cu humus a solurilor din județul Olt acestea se prezintă astfel:
 soluri sărace și foarte sărace (sub 2%) în 11 comune – cca. 39500 ha ( 8,97% din total)
 soluri mediu aprovizionate (2 – 3 %) în 89 comune – cca.391200 ha (88,90% din total)
 soluri bine aprovizionate (peste 3%) în 1 comună – cca. 9400 ha (2,13% din total)
Scăderile conținutului de humus se explică prin faptul că, fertilizările organice (gunoi de grajd) se
realizează pe suprafețe din ce în ce mai mici, în timp ce s -a extins foarte mult (aproape s -a generalizat)
practica arderii miriștilor, a cerealelor păioase fără motiv, lipsind astfel solul de materia organic ă
necesară formării humusului.
La nivelul județului Olt solurile se repartizează pe categorii de folosință astfel: arabil, vii, livezi,
gradini, pășuni și fânețe.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

14
2.2. Starea solurilor din județul OLT
Pentru a crește și a se dezvolta normal, plantele au nevoie de carbon, hidrogen și oxigen – pe
care le iau din aer și apă – plus 13 elemente minerale esențiale numite substanțe hrănitoare sau
fertilizatori, pe care în mod normal le iau din sol. După o folosință îndelungată și continuă a solului,
acesta să răcește în substanțe hrănitoare și este necesară intervenția omul ui prin aplicarea susținută de
îngrășă minte chimice specifice, funcție de c arențele solului. Prin urmare, îngrășă mintele înlocuiesc
nutrienții pe care plantele îi a bsorb din sol. Fără utiliza rea îngrășă mintelor recoltele ar fi substanțial
reduse.
În condițiile dezvoltării agriculturii, a producției agricole și implicit a dezvoltării rurale, apare o
legitimă întrebare: poate fi susținută aceasta creștere fără a aduce prejudicii mediului și să nătății
umane?. Această dificilă problemă a fost abordată cu ajutorul conceptului de agricultură durabilă, a
cărei promovare este un proces complex, laborios și costisitor. În acest scop este necesar să fie atinse
șapte obiective principale:
1. asigurare a creșterii producției agricole cu luarea în considerare a conservării și protejării resurselor
naturale regenerabile;
2. asigurarea cerințelor esențiale ale oamenilor în contextul dezvoltării rurale;
3. protejarea sănătății oamenilor și a mediului;
4. asigurarea unei noi calități a proceselor de creștere a producției;
5. asigurarea conservării și sporirii rezervelor de resurse;
6. asigurarea unei restructurări tehnologice și menținerea sub control a posibilelor 4 riscuri;
7. asigurarea măsurilo r de reglementare juridică, de aplicare a cercetării științifice și dezvoltare a
serviciilor de informare, instruire și formare a fermierilor și exploatanților agricoli.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

15
Prin dezvoltarea și implementarea unor planuri și programe integrate, a unor bune pr actici
agricole ecologic valabile și a unor măsuri de evaluare și monitorizare se pot atinge în mare parte
obiectivele enumerate mai sus. Cerințele solului în elemente nutritive se determină prin:
– observații asupra solului într -un profil de sol;
– observații asupra culturilor remarcând carențele și atacurile paraziților;
– prin analize chimice de laborator
In general c ulturile de plante cel mai des întalnite ân județul nostru cum ar fi: grâul, porumbul
,orzul etc preferă un sol cu un Ph cuprins între 5 ,5 -7,5 ceea ce înseamnă că preferă soluri cu o reacție
slab acidă și neutră.O altă cultură destul de întâlnită în unele zone ale județ ului Olt este cea de legume
care au nevoie de soluri cu un Ph de 5,8 -7,2.
La conținutul î n fosf or mobil al solurilor se observă o scădere a aprovizionării cu aproximativ
18 % î n acest element chimic care se datorează nefolosirii îngrăsămintelor pe bază de fos for care sunt
mai scumpe , dar și datorită faptului că producțiile mari obținute î n ultimii ani au consumat o cantit ate
importantă de fosfor care se regăsea î n sol.Di n cantitatea de fosfor existentă î n sol la un moment dat
doar un procet foarte mic migrează la plante.
2.3. Protecția mediului înconjurator din județul OLT
Poluarea este o problemă cu care se confruntă fiec are țară, dar, în același timp, este și o
problemă internațională datorită consecințelor social -economice pe care le poate produce . Procesul de
industrializare și sistematizare a teritoriului, dezvoltarea turismului, intensificarea circulației rutiere, au
supus mediul natural unor mutații care ridica în fața locuitorilor județului probleme de mare importanta
și complexitate privind, printre altele, conservarea mediului înconjurătorși a naturii , păstrarea
echilibrului ecologic.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

16
Efectele nedorite asupra ca lității solului îl au deșeurile și reziduurile menajere din industrie,
comerț și agricultură, care însumează anual, pe plan mondial, circa 5 miliarde tone substanțe minerale,
32 miliarde m3 de ape industriale uzate, 250 000 000 tone de praf, 70 000 000 ton e substanțe toxice
gazoase, dejecțiile de la 3 miliarde capete de animale etc.Probleme deosebite ridică deșeurile și
reziduurile solide, fiind unanim recunoscut faptul că degajarea acestora, pe lângă substanțele chimice
folosite în agricultură, prezintă ce a mai importantă sursă de poluare a solului, inclusiv ocuparea unor
suprafețe însemnate de terenuri. De exemplu : într -un an, 10 000 de oameni produc atât gunoi cât să
acopere 1 ha cu un strat gros de 1 m.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

17
CAPITOLUL III. EROZIUNEA SOLULUI , FACTOR NEGATIV AL JUDEȚULUI OLT

3.1. Prezentarea problemelor ecologice din zonă

Solul este locul de întâlnire al poluanților. Pulberile din aer și gazele toxice dizolvate de ploaie
în atmosferă se întorc pe sol. Apele de infiltrație impregnează solul cu poluanți antrenându -i spre
adâncimi, iar râurile poluate infectează suprafețele inundate sau irigate. Aproape toate deșeurile solide
sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la întâmplare pe sol.
Deșeurile su nt periculoase prin natura lor și, după efectele pe care le pot genera, acestea pot fi
inflamabile, toxice, iritante sau chiar cancerige ne. Ele devin a stfel periculoase pentru vegetaț ie, sol sau
chiar oameni dupa ce sunt abandonate pe străzi, în locuri publice, în natură sau nu sunt gestionate
conform prevederilor legale.
După deș eurile industriale, deșeurile menajere reprezintă al doilea risc de poluare pentru mediu
și de îmbolnăvire pentru oameni și animale, mai mult sau mai puțin, în funcț ie de origine, dimensiune,
proprietăți fizico -chimice ș i starea de agregare.
In funcție de proveniența, deș eurile periculoase pot fi:
1. deș euri menajere periculoase p rovenite din activitatea casnică , exemple:
 echipamente electrice și electronice scoase din funcț iune;
 detergenți care conțin substanț e periculoase;
 deșeuri care conț in mercur;
 insecticide;
 vopseluri, cerneluri, adezivi care conțin substanț e periculoase;
 alimente expirate;
 alimente de origine animală intrate în stare de putrefacț ie;

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

18
 resturi de țigări consumate.
2. deș euri periculoase provenite din unități de alimentație publică , exemple:
 deșeuri alimentare
 ambalaje
3. deș euri periculoase provenite din ateliere, exemple:
 uleiuri uzate;
 vopsele;
 deșeuri metalice;
 combustibil;
 ace de la maș ini de cusut;
 sticlă .
4. deș euri pe riculoase provenite din instituțiile de sănă tate:
 ace;
 branule;
 lame de bisturiu;
 pipete;
 sticlă rie de la borator;
 deșeuri chimice care conțin substanț e periculoase.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

19
În județ ul Olt principalele tipuri de deș euri periculoas e sunt: ulei uzat, acumulatori ș i baterii uzate,
spitalicești, slam petrolier, deșeuri substanț e chimice.
Una dintre probleme majo re de mediu cu care se confruntă Regiunea 4 S –V Oltenia este
nevalorificarea deș eurilor, care negestionate corespunzștor atât în mediul rural, cât și î n cel urban pot
aduce atin geri grave factorilor de mediu și sănatății populaț iei datori tă tehnologiilor ș i instalațiilor încă
învechite din industrie, în cadrul că rora se face un mare consum de energie ș i materiale.
În Regiune sunt generate anual mari cantități de deșeuri. Odată generate, deș eurile ar putea fi
reutilizate î n cadrul agentului economic generato r, tratate, reciclate sau transferate către o stație de
tratare în cazul deăeurilor periculoase sau că tre un incinerator pentru reducerea volumului acestora.
Deșeurile nerecuperate sunt, de o bicei, depozitate, fiecare etapă din gestiunea acestora putând
prezenta un potenț ial risc pentru mediu.
Depozitarea deș eurilor de tip urban constituie în continuare o problemă care trebuie abordată cu
maximă responsabilitate, având î n vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu a deș eurilor
de acest tip. Doa r orașele și municipiile efectuează depozită ri controlate pe terenuri destinate acestui
scop, dar care nu corespund criteriilor minime de amenajare eco logică, colectarea selectivă a deșeurilor
recup erabile (provenite de la populație) fă cându -se sporadic.
Gestionarea deș eurilor municipale (colectare, tr ansport, tratare, valorificare ș i eliminare) este
realizată prin inter mediul firmelor de salubritate ș i a se rviciilor specializate ale primă riilor.
Din totalul populaț iei la nivel de regiune , ponderea populaț iei deservită î n mediul urban este de
98,75% iar î n mediul rural este 1,25%. Colectarea deș eurilor menajere se face la nivelul orașelor și
municipiilor, n locuri special amenajate prevazute cu pubele (c apacitate de colectare 1,4 mc) ș i/sau
containere de co lectare (capacitate 5 mc).

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

20
3.2 Îmbunătăț irea calită ții managementului deș eurilor
La nivelul județului Olt se pune problema poluă rii provocate de modul de gestionare a
deșeurilor, care amenință starea de să natate a populatiei.
Pentru r educerea impactului, strategia în domeniul gestionării deș eurilor cuprinde:
realizarea unui depozit regional (pe raza municipiului Slatina) și a două staț ii de transfer (în
municipiul Caracal și oraș ul Corabia);
eliminarea depozitării necontrolate ș i salubrizar ea zonelor afectate de depozitările necontrolate de
deșeuri;
prevenirea apariției deș eurilor;
tratarea deș eurilor la sursa de generare;
reciclarea deș eurilor;
compostarea deșeurilor nedorite și dezgustatoare și transformarea acestora î ntr-un deș eu bun pentru
fertilizar ea solului, care practic folosește și nu distruge calităț ile materiei organice continute în deș eu;
colectarea selectivă a diferitelor tipuri de deșeuri prin punerea la dispoziț ie de containere î n zone de
mare trafic sau asigurarea unor centre de stocare intermediară a diferitelor tipuri de deș euri cu
posibilitatea de pr e-procesare a acestora (triere î n cadrul selectării mixte, "triere fină" a deș eurilor,
presare, balotare);
sporirea constientizării ș i schimbarea comportam entului p opulației față de problema colectării
deșeurilor;
măsuri ce se iau î n tehnologie, pentru reducerea deș eurilor;
lucrări, dotări și măsuri speciale pentru reținerea poluanț ilor.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

21
La nivelul Regiunii acțiuni privind îmbunătațirea calităț ii mana gementului deș eurilor sunt:
• îmbunătațirea sistemului național informațional ș i a baze i de date pentru gestionarea deș eurilor,
pentru toate tipurile de deș euri;
• modificarea cerinței de raportare a informațiilor pentru autorizare astfel încât să includă planul de
gestionare a deș eurilor;
• verificarea statutului legal/ilegal al locurilor existente de stocare/depozitare a deșeurilor municipale ș i
industriale;
• retehnologizarea instalațiilor existente de tratare a deș eurilor din cadrul întreprinderilor cât și
aplicarea de tehnolog ii moderne de neutralizare a deș eurilor;
• promovarea tratării/reciclării termice a deșeurilor î n cuptoarele de ciment;
• realizarea depozitelor ecologice pentru deș euri nepericuloase (pe care pot fi depozitate atât deș euri
municip ale, cât și deseuri de producț ie nepericuloase);
• regulamente de întreținere și exploatare pentru societăț ile de salubrizare prestatoare de servicii;
• un sistem de colectare selectivă a deș eurilor;
• verificarea folosirii de mijloace corespunzatoare de c atre societăț ile de salubritate;
• sprijinirea de catre primarii a infiintarii de noi companii de salubritate;
• sporirea conștientizării ș i schimbarea comportamentului populației fată de problema colectării
deșeurilor;
• o mai bună gospodă rire a materiilo r prime și generarea unor cantităț i mai mici de deșeuri.
• organizarea și susținerea de programe de educare și conștientizare a populaț iei
• îmbunătăț irea siste mului de colectare, prelucrare și analizare a datelor ș i informațiilor ș i raportarea
privind ges tiunea deș eurilor;
• reducerea cantită tții de deș euri biodegradabile depozitate.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

22

Reciclarea se face la cote foarte reduse și puțini locuitori se obosesc să colecteze selectiv și să
recicleze . Avem contai nere pentru colectarea selectivă a hârtiei ș i cartonului (reciclăm și salvăm
pădurea de la a fi tăiata abuziv), a PET -urilor și a dozelor metalice, precum și a sticlei (protejăm mediul
de substanț e cu perioade de degradare foarte mari, ce pot deveni haz arde pentru sol, plante ori
viețuitoare). Din pă cate, el e sunt foarte putine, iar numărul lor continuă să scadă în OLT, nemaifiind
înlocuite atunci când se deteriorează .

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

23

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ. METODE DE COMBAT ERE A EROZIUNII SOLULUI IN
JUDEȚ UL OLT
4.1 GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

Cea mai recentă directivă cadru a UE privind deș eurile (Direct iva nr.2008/98/EC care
revizuieș te Directiva Cadru nr.2006/12/EEC) include o serie de p rincipii precum: “poluatorul plătește”,
”responsabilitatea producătorului|, ”încetarea statutului de deș eu”.
În plus ierarhia managementului deș eurilor din d irectivele europene stabilește prevenirea producerii
deșeurilor ca prioritate ș i eliminarea acestora (depozita rea) ca cea mai putin dezirabilă soluț ie

Amplasamentul Bă lteni este situat la circa 12 km SE de Slatina între satele Barca, Recea și
Bălteni. Regiunea este deluroasă , cota terenului este 215-235 m deasupra nivelului mă rii.
Amplasamen tul este la nord de calea ferată care leagă orașele Slatina și Costești/Pitești ș i trece de-a

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

24
lungul graniț ei sudice a depozit ului. În S -E amplasamentului este o pădure, în spatele căreia se găsește
satul Bă lteni.
Orașul Slatina și drumul național DN 65(E574) care leagă Slatina de Pitești sunt la nord;
Drumul Județean 546 care pleacă din Sl atina și merge în paralel cu râ ul Olt e în partea de Sud; Drumul
mai mic DJ 653 dintre Slatina și Bă lteni merge paralel cu calea ferata. Există drumuri care leagă DJ
653 de DN 65 pe direcți a nord -sud prin satele Valea Mare, Barca si Recea.
Harta județului Olt

Demararea lucrărilor pentru amenajarea depozitului de deșeuri de la Bălteni presupune și
închiderea actualelor gropi de gunoi din județ. Astfel, în județ există șa se “depozite neconforme”
localizate în orașe: Slatina, Drăgănesti -Olt, Scornicești, Caracal, Corabia și Balș.
În acest sens a fost pus la punct chiar și un program de închidere ce va trebui respectat, dintre
care se distinge cel de la Slatina, cel m ai mare colector de deșeuri din teritoriu.
Închiderea gropilor de gunoi se va realiza conform prevederilor legislative în vigoare, adică prin
mutarea și reprofilarea corpului depozitului, acoperirea sa cu un strat de pământ și instalarea
facilităților pen tru colectarea gazului de depozit și a levigatului, iar, ulterior, va avea loc închiderea
finală a depozitului cu un pachet de impermeabilizare.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

25
Fosta groapă de gunoi Milcov

Sursă proprie
Proiectul va presupune colectarea deșeurilor din tot județul cu o capacitate de 3.560.000 m.c., a
unei stații de sortare și a unei stații de tratare levigat. În plus, în același sens se vo r mai construi patru
stații de transfer în localitățile Caracal, Balș, Corabia și Scornicești, închiderea gropilor de gunoi
existente la acest moment în orașele din teritoriu – Slatina, Drăgănești -Olt, Scornicești, Caracal,
Corabia și Balș, precum și const ruirea a 3.722 platforme de colectare a deșeurilor menajere, 1.975
platforme pentru colectarea deșeurior reciclabile și 6.450 containere în toate cele 112 localități din
județ.
Suprafata totală a noului de pozit ecologic de la Bă lteni este de circa 13,35 ha (celula 1 si 2).
Mărimea celul ei care va intra prima în producț ie este de aproximativ 6,57 ha
Principale lucrări de construcț ie sunt:
o reconstruirea drumului de acces
o pregă tirea amplasamentului
o îndepărtarea și depozitarea temporară a stratului de pă mant vegetal existent
o indepartarea si depozitarea temporara a solului de la baza depozitulu i,a drumului de acces
ocolitor și a instalaț iilor de drenare necesare

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

26

Construcția sistemului de etanșare a bazei depozitului constâ nd din:
o subsol existent
o sistem de straturi minerale de etanș are
o membrana PE HD, ca strat artificial de etanș are, cu strat de geotexil de protecț ie
Construcț ia sistemului de drenare pentru b aza depozitului (levigat) constâ nd din:
o conducte de drenaj
o strat de drenare
o conducte de colectare, cu că mine de vizitare ș i deversa re a preaplinului, pentru situații de
urgență
o stație de pompare pentru levigat
o bazin tampon pentru levigat
o instalaț ie de epurare a apelor uzate, pentru levigat.
Groapa de gunoi Bălteni

Sursă proprie
Construcția instalați ilor pentru evacua rea apelor scurse de pe suprafața, constâ nd din:

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

27
o șanțurile de la marginea depozitului
o evacuare î n receptor
o receptori pentru apa pluvială, canale de scurgere ș i rigole
Construcția instalaț iilor pent ru stingerea incendiilor ,constâ nd din:
o bazin pentru rezerva de apă pentru incendii
o stație de pompare a apei pentru stingerea incendiilor
o conducta de apa pentru stingerea incendiilor -conducta sub presiune cu hidranț i
Construcția unui sistem de extracție a gazului de depozit, constâ nd din:
o stații de colectare a gazului
o conducte pentru depozitarea gazului de depozit
o instalarea echipamentelor pentru separarea condensului
o compresor ș i dispozitive de ardere
Construcția urmatoarelor clădiri și dotă ri tehnice:
o linie de sortare
o clădire adminis trativă
o cântar pod -basculã pentru camioane
o sistem de spă lare a anvelopelor c amioanelor
o rampă pentru furnizorii privați
o pavarea dru murilor, a drumurilor de acces și a altor zone cu pietriș , asphalt sau pavele.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

28

Groapa de gunoi Bălteni

Sursă proprie
Amenajar ea zonei din afara depozitului ș i a infrastucturii corespunzatoare:
o telecomunicaș ii
Amenajarea zo nei din interiorul depozitului ș i a infrastructurii corespunzatoare:
o alimen tarea cu ene rgie electricș, telecomunicații, alimentarea cu apă potabilă
o instalarea sistemului de iluminat pentru zonele amplasamentului ș i drumuri
o instalarea unui gard, inclusiv a unei porț i
o instalarea echipamentelor de monotorizare:
o puțuri de monotorizare
o puncte pentru prelevarea mostrelor de levigat
o stație meteorologică
o unitate de monotorizare a calitaț ii gazului
o echipamente de monotorizare a tasă rii

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

29

În prezent, la amplasament nu există servicii de alimentare cu apă , energie electr ică sau telefonie.
Groapa de gunoi Bălteni

Sursă proprie
Momentan accesul la amplasament este posibil prin Slatina, prin drumul judetean DJ 653, nou
construit și asfaltat, prin satul Bă lteni pe la t recerea de nivel cu calea ferată , din estul amplasamentului .
Este posibil accesul și din drumul naț ional DN 65(E574), prin Valea Mare(10 km distanta), dar drumul
prin sat nu este ade cvat camioanelor care transportă deșeuri. Deci accesul trebuie fă cut momentan pr in
Slatina. Drumul prin satul Bă lteni, trecerea de nivel cu calea ferată ș i drumul de acces la amplasament
trebuie reabilitate, nefiind asfaltate pe o lungime de 1.5km.

4.2. Colectarea eficientă a deș eurilor

Colectarea selectivă este una dintre etapele reciclării, alături de separarea și procesarea unor a
dintre componentele deșeurilor, în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele
care intră în compoziția deșeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

30
obiectul unui proces de reciclare. Cel mai mar e beneficiu al reciclării înseamna, fără îndoială,
conservarea energiei și a resurselor naturale pentru că în procesele de fabricație se vor utiliza
materialele rezultate din reciclare si nu cele primare.

Pentru o colectare a deșeurilor eficientă, diriguitorii proiectului au anunțat că în județ vor fi
distribuite 6.450 containere, plasate în zone speciale de colectare, containere care vor fi vopsite în 5
culori pentru tipurile de deșeuri reciclabile și reziduale ce vor fi adunate din teritoriu, după cum
urmează:

Containerul GALBEN este destinat deșeurilor din plastic:
 Recipiente de plastic pentru băuturi (PET) și cele ale produselor lactate
 Recipientele produselor cosmetice și detergenților
 Caserole de plas tic și polistiren, farfurii de plastic și pungi de plastic
 Galben – pentru deșeurile de plastic

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

31
 Pungi și folii de plastic folosite ca ambalaje
 Dopuri metalice
 Cutii de metal și alte recipiente metalice

Containerul VERDE este destinat deșeurilor din sticlă:
 Sticlă albă, maro și verde
 Borcane și sticle fără capac
 Cioburi de sticlă
 Alte obiecte din sticlă

Containerul ALBASTRU este destinat deșeurilor din hârtie și carton:
 Ambalaje din hârtie de la ali mente
 Ambalaje din carton de la alimente (lapte, suc, bomboane etc.)
Pungi de hartie
 Cutii și ambalaje din carton simplu sau ondulat
 Hârtie de scris, hârtie de ambalat
 Ziare și reviste
 Cărți și caiete

Containerul MARO este destinat deșeurilor biodegradabile:  Verde – pentru deșeurile de sticlă
 Albastru – pentru deșeurile de hârtie și carton
 Maro – pentru deșeurile biodegrdabile

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

32
 Resturi de fructe și legume
 Resturi de mâncare și oase
 Filtre pentru ceai și cafea
 Resturi de conserve (fără ambalaje)
 Alimente stricate (fără ambalaje)
 Iarba, flori si frunze uscate
 Plante de apartament fără g hiveci
 Servețele de hârtie
 Pungi din hartie
 Pământ de flori degradat

În zonele urbane, deșeurile menajere vor fi colectate împreună cu cele biodegradabile în pubele de
1200 L, respectiv 1100 L. Principalele componente ale acestui tip de deșeuri sunt:
 Hârtie
 Cartoane
 Plastic
 Metale
 Cârpe
 Sticlă
 Ceramice
 Resturi alimentare  Gri – pentru deșeurile menajere din gospodării.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

33

Planul de gestionare a deșeurilor are un rol ch eie în dezvoltarea unei gestionări durabile a
deșeurilor. Principalul scop este acela de a prezenta fluxurile de deșeuri și optiunile de gestionare a
acestora.
Conform cerințelor legislatiei UE, documentele strategice de gestionare a deșeurilor cuprind
doua componente principale, și anume:
– strategia de gestionare a deșeur ilor – este cadrul care stabileș te obiectivele în domeniul gestionă rii
deșeurilor;
– planul de ge stionare a deșeurilor reprezintă planul de implementare a strategiei și conține detalii
referitoare la actiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiec tivelor strategiei, la modul de
desfăsurare a acestor acț iuni, inclusiv termene și responsabilităț i.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

34

Concluzii

De la mucul de țigară sau biletul de autobuz până la autoturismul abandonat, de la picătura de
ulei scursă din tractorul care ara câmpul pană la groapa de gunoi cu diverse deșeuri, toate sunt poluări
directe ale solului. În orașe deșeurile sunt înlăturate mai mult sau mai puțin sistematic.

În țara noastră protecția mediului înconjurător constituie o problemă de interes național în
scopul păstrării echilibrului ecologic, menținerii și îmbunătățirii calității factorilor naturali, asigurării
unor condiții de viață și de muncă tot mai bune generațiilor actuale și viitoare. În afară de beneficiile
unei vieți într -o lume mai puțin poluată și mai echilibrată, nevoia unei dezvoltări raționale, devine din
ce în ce mai acută, odată cu răspândirea globală a industrializării.
Avantajul reciclă rii materialelor f olosite este reducerea consumului ș i conser varea resurselor
naturale dar ș i a nivelului emisiil or nocive din aer, deci a poluării, precum și scăderea cantității deș eurilor.
Neglijența noastră în privința deșeurilor duce la consecinț e grave, cu m sunt trans formarea unor
zone în focare de infecție, poluarea aerului, apei și solului, dar ș i distrugerea medi ului natural ce duce la
dispariția anumitor specii de plante ș i animale.
Prin colectarea și reciclarea selectivă vom reuși să păstră m un mediu mai curat pen tru noi și
generațiile urmă toare.

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

35

Bibliografie

1. BERCA M. – Probleme de ecolgia solului, Editura Ceres, București (2008)
2. MOȚOC M. (1982), – Ritmul mediu de degradare erozională a solului in R.S.România. Bul.inf.
ASAS. 12. București (1966)
3. Badea Lucian, Geografia României, vol. I, Editura Academiei, București, 1983
4. Rada Ilie,”Zona etngrafică CÂMPIA BOIANULUI”,editura Sport Bucuresti,1990
5. Stațiile meteo Craiova și Slatina
6. Solul, partener de existență” (Nicolae Florea)
7. Poluarea mediului si conservarea natu rii(Editura: Rovimed Publishers Anul aparitiei: 2008 )
8. www.naturalist.ro
9. www.adroltenia.ro
10. raportaremediu.ro
11. www.locuridinromania.ro

Răducan A Georgiana – METODE DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI Î N JUDEȚUL OLT –
GROAPA DE GUNOI ECOLOGICĂ A JUDEȚ ULUI OLT

36