ARMAREA DISPERSĂ A BETOANELOR CU FIBRE METALICE. [626579]

ARMAREA DISPERSĂ A BETOANELOR CU FIBRE METALICE.
PROPRIETĂȚI ȘI APLICAȚII

Dr. Ing. Aurora CIOC, ICECON S.A. – București
Dr. Ing. Marian BADIU, ICECON S.A. – Brăila
Conf. Dr. Ing. Doina IOFCEA, Fac. Utilaj Tehnologic pentru Construcții

Abstract
In the present paper, the strengthening techniques of existing reinforced concrete structures are described with
emphasis on column's jacketing with steel fiber reinforced concrete. Structural researchers have demonstrated that steel
fiber reinforced concrete can be used as strengthening material. It is characterized by high ductility, low cracks' opening
and improved bond with parent surface compare to conventional reinforced concrete. Moreover, practice showed that
the addition of steel fibers is highly needed for rapid setting strengthening concrete, which may be required for some
structures.
1. Introducere
Cercetări și construc ții existente atestă faptul că betonul era materialul folosit de romani
încă din sec. II î.e.n. Spre sfâr șitul sec. I romanii utilizează pe scară mare betonul în construc ția de
drumuri și la construc ții hidrotehnice. Din sec. II, beto nul devine materialul de construc ție cel mai
mult folosit pentru funda ții, pereți și bolți.
Betonul armat a fost inventat în anul 1849 de grădinarul francez Joseph Monier, ce ob ține
un brevet (1867) pentru confec ționarea vaselor de flori, fiind, astfel, cel dintâi care a folosit acest
material.
În anul 1888 inginerul român Anghel Saligny utilizează, pentru prima dată betonul armat la
construcția silozurilor din portul Brăila.
În cadrul expozi ției de la Paris din anul 1900 este prezentat un studiu privin d stadiul
betonului armat în lume, arătând totodată largile posibilită ți de utilizare a noului material.
Betonul, sub diferitele variante pe care le cunoa ștem astăzi, continuă să fie unul din
principalele materiale, preponderent folosite în construc ții.
Comparativ cu betonul de ciment, simplu (nearmat) care prezintă rezisten ță mare numai la
compresiune, utilizarea betonului armat, ce cuprinde în masa lui o serie de bare de o țel, netede sau
cu nervuri ce îi conferă rezisten ță, prezintă numeroase și însemn ate avantaje tehnico -economice,
cum ar fi:
 rezistență mecanică și stabilitate ridicată;
 comportare bună la acțiunea temperaturilor ridicate și, mai ales, la incendii de durată și
intensitate moderată;
 durabilitate mare, datorită rezistenței deosebite pe ca re o prezintă betonul și armătura
înglobată, la acțiunea distructivă a diverșilor agenți chimici și fizici;
 preț relativ mai scăzut;
 posibilitatea realizării unor forme structurale deosebite, capabile să satisfacă diverse cerințe
estetice, constructive sau tehnologice;
 lucrări de întreținere reduse și, în general, puțin costisitoare.

Dintre dezavantajele betonului armat, cele mai importante sunt:
 rezistență redusă la întindere;
 greutate proprie apreciabilă, comparativ cu posibilitatea de a prelua tensiuni;
 capacitate redusă de izolare termică, fonică și hidrofugă;
 coroziune avansată în condiții de mediu și exploatare deosebit de agresive.
În prezent, pe plan mondial se înregistrează o tendin ță de creare a noi tipuri de betoane, care
să le conjuge calită țile. Astfel, betonul armat dispers cu fibre (de diferite tipuri și dimensiuni)
reprezintă un exemplu în domeniul materialelor de construc ții.

2. Armarea dispersă a betonului cu fibre metalice

Primul patent care se referă la element din beton armat dispers cu fibre metalice există din
1874 și a fost brevetat în SUA (California) de A. Bernard care a probat îmbunătă țirea rezisten ței
betonului prin adăugarea unor resturi de o țel inegale. În 1927, tot în California, G.C. Martin
brevetează realizarea de conducte di n beton armat cu fibre de o țel.
Meischke – Smith în 1920 și Etheridge în 1933 au pus în eviden ță corelația între forma
fibrei și mărirea aderen ței. Primul a folosit sârme plate și sârme răsucite cu fe țe plane, în timp ce al
doilea a utilizat fibre inelare cu diferite mărimi și diametre pentru a ameliora rezisten ța la fisurarea
și rupere a betonului.
Fibrele metalice au fost create pentru a îmbunătăți durabilitatea și flexibilitatea betonului
sub sarcini mari, pe perioade îndelungate. Fibrele metalice as igură armarea tridimensională a
betonului, asemenea altor microsisteme.
Betonul armat dispers cu fibre nu poate înlocui în totalitate betonul armat obișnuit. Există
însă domenii de utilizare în care betonul armat cu fibre poate fi folosit alternativ sau î n completare
la cel armat clasic, oferind avantaje constructive și economice.
S-a constatat că fibrele, de orice natură ar fi, îmbunătățesc proprietățile betonului simplu.
Betonul armat dispers cu fibre metalice este definit ca „ material obținut prin ame stecul
cimentului, agregatelor, fibrelor metalice, aditivilor, adaosurilor minerale și apei la preparare, în
proporțiile prestabilite, ale cărui proprietăți se dezvoltă prin hidratarea și întărirea cimentului și
interacțiunea dintre fibrele metalice și mat rice”.
Betoanele armate dispers rezultă prin înglobarea în masa betonului a unei cantități variabile
de fibre discontinuie.
Majoritatea aplicațiilor din beton armat dispers cu fibre sunt bazate pe principiul
îmbunătățirii proprietăților și caracteristi cilor mecanice (de rezistență) ale materialului. Totuși, rolul
armării cu fibre a betoanelor simple sau armate clasic nu trebuie redus numai la acest principiu al
îmbunătățirii rezistențelor, ci mai ales la controlul procesului de fisurare și prin aceasta a
îmbunătățirii rezistențelor, a proprietăților de absorbție a energiei și a rezistenței la impact, șoc,
variații de temperatură, gradient de temperatură, rezistență la foc.
Cerințele de bază ale fibrelor, când este necesară îmbunătățirea rezistențelor me canice și
întârzierea procesului de fisurare, sunt: rezistență ridicată la alungire și modul de elasticitate
adecvat, aderență sporită la matrice, stabilitate chimică; mai mult, fibrele ar trebui să aibă calitatea
de a suporta eforturile o perioadă mai mar e de timp. Proprietățile fibrelor folosite la armarea
dispersă a betoanelor sunt acum, în marea lor majoritate, cunoscute.
Majoritatea aplicațiilor din beton armat dispers cu fibre sunt bazate pe ideea îmbunătățirii
proprietăților de rezistență. Totuși, r olul armării cu fibre nu constă, atât în îmbunătățirea
rezistențelor statice, cât în controlul procesului de fisurare, și prin aceasta, în îmbunătățirea
ductilității, a proprietăților de absorbție a energiei și a rezistenței la impact, șoc și variații de
temperatură.
Fibrele s -au produs prin tăierea sârmelor de oțel cu secțiunea transversală rotundă și
uniformă.

Pentru mărirea productivității la fabrica ție, fibrele de oțel se pot grupa în fascicule, tăiate cu
cuțite ghilotină sau alte dispozitive special e.
Fibrele cu suprafa ță netedă au rezisten ța la smulgere scăzută datorită slabei aderențe la
beton. În vederea îmbunătă țirii caracteristicii de rezisten ță la smulgere, au fost omologate și
utilizate tipuri de fibre cu suprafețe deformate. Fibrele ondulat e, cu forma continuă pe toată
lungimea, au îmbunătățit rezistența la smulgere.
Mai recent, fibrele au fost produse într -o mare varietate de forme, ondulate sau drepte, cu
suprafața neprelucrată, cu sau fără capete îngroșate. Acest gen de fibre este utiliz at în principal în
betoane și, mai rar, în mortare sau paste de ciment, unde, spre deosebire de multe alte fibre, nu sunt
afectate de alcalinitatea amestecului.
Fabricarea unor fibre unite la un loc cu ajutorul unei soluții de lipire speciale, solubilă în
apă, facilitează utilizarea fibrelor de lungimi mai mari decât în cazul în care acestea ar fi separate,
eliminându -se astfel problemele ce apar datorită formării unor gheme (aglomerări de fibre).
Îmbunătățirea proprietăților fibrelor din o țel influențeaz ă creșterile de rezistență la întindere
ale betonului armat cu astfel de fibre.
În practică, se constată cre șterea rezisten ței la încovoiere a elementului din beton armat cu
fibre din o țel, datorită faptului că distribu ția eforturilor în zona întinsă est e aproape constantă.
Fibrele metalice pentru armarea dispersă a betoanelor pot fi:
– lise (drepte) tip FML (fig.1, a);
– cu ciocuri la capete tip FMC (fig.1, b);
– ondulate tip FMO (fig.1, c);
– frezate tip FMF (fig.1, d).

a b

c d
Fig.1

Principalele caracteristici tehnice ale fibrelor metalice sunt prezentate în tabelele 1 și 2.
Tabel 1
Tip fibre me talice Tip secțiune
transversală Diametru
(mm) Lungime
(mm) Rezistență la
tracțiune
(N/
)
Lise (drepte) FML
rotundă 0,175 – 0,42 6; 12,5; 16; 25
min. 1000 Cu ciocuri FMC 0,5 – 1,05 25; 30; 50; 60
Ondulate FMO 0,5 – 1,05 25; 50
0,8 30

Tabel 2
Tip fibre metalice Lungime
(mm) Lățime
(mm) Rezistență la tracțiune
(N/
)
Frezate FMF 32 ± 2 3,80 ± 0,50 min. 800

Fibrele metalice pentru armarea dispersă a betoanelor sunt fabricate din sârma din oțel trasă
la rece, cu conținut scăzut de carbon (ex: SAE1008 similar cu OL37) sau din oțel inox (ex: SS302/
SS304).
Fibrele frezate din oțel pentru armarea dispersă a betoanelor sunt fabricate din brame de oțel
carbon (ex: S355 similar cu OL52).
Punerea în operă a betoanelor armate dispers cu fibre metalice, din o țel cu σ t ≥1000
N/mm2 se realizează fără dificultăți într -o tehnologie de execuție normală astfel:
 în cazul lucrărilor din beton armat dispers monolit și în cazul realizării de elemente
prefabricate din beton armat dispers, se aplică prevederile din reglementarea tehnică
„Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton”, indicativ NE 012/2:2010,
precum și din standardul SR EN 206 -1:2002 cu amendamentele SR EN 206 -1:2005/A1 și
SR EN 206 -1:2006/A2 și erata SR EN 206 -1/C91:2008 , cu completările necesare legate de
dozarea fibrelor metalice, prepararea, compac tarea și finisarea betoanelor armate dispers;
 proiectar ea compozițiilor betoanelor armate dispers cu fibre metalice se face conform
“Ghidului pentru stabilirea criteriilor de performanță și a compozițiilor, pentru betoanele
armate dispers cu fibre metalice” – GP 075 -02, având în vedere următoarele aspecte:
 Com poziția betoanelor armate dispers se stabilește pe bază de încercări inițiale,
conform SR EN 206 -1:2002 cu amendamentele SR EN 206 -1:2005/A1 și SR EN 206 –
1:2006/A2 și erata SR EN 206 -1/C91:2008 și GP 075 -02;
 Dozajele de ciment, fibre metalice și agregate f ine din beton se vor încadra în
limitele indicate de proiectant (dozaje mai mari sau mai reduse de fibre metalice sau
ciment, fiind admise în situațiile în care acestea sunt justificate la proiectare pe criterii
tehnice economice și se asigură respectarea cerințelor privind clasele de durabilitate
conform SR EN 206 -1:2002 cu amendamentele SR EN 206 -1:2005/A1 și SR EN 206 –
1:2006/A2 și erata SR EN 206 -1/C91:2008 și prin alte norme aflate în valabilitate la
proiectarea lucrărilor);
 Armarea dispersă a betoanelo r cu fibre frezate din oțel, cu rezistență de rupere la
tracțiune σt ≥800 N/mm2, presupune introducerea fibrelor în beton în dozajele prevăzute
prin proiectul lucrărilor ce se execută, fără dificultăți, într -o tehnologie normală de
preparare a betonului;
 Dozajul minim recomandat este de 20 kg fibre/m3 beton, dozajul maxim fiind de
100 kg fibre/m3 beton. Dozaje mai mari pot să fie utilizate atunci când sunt justificate de
proiectant pe bază de calcule și rezultate ale unor încercări de laborator concludent e.
 Compoziția betoanelor armate dispers se stabilește în funcție de cerințele de
performanță, pentru elementele și structurile ce se execută, având în vedere prevederile
SR EN 206 -1:2002 cu amendamentele SR EN 206 -1:2005/A1 și SR EN 206 -1:2006/A2
și erata SR EN 206 -1/C91:2008 și GP 075 -02 și documentelor naționale de aplicare a
normelor europene.
 Dozarea fibrelor de oțel, se face ori în stația de betoane (amestecând cu agregate în
malaxor), ori direct în autobetonieră tot în stația de betoane sau pe șantie r.
 Dozarea fibrelor în amestecul proaspăt de beton trebuie efectuat relativ cât mai
uniform și timp de 8 -10 minute energic amestecat (în cazul autobetonierei minim 10
minute cu turație maximă). După aceasta, betonul astfel obținut se pune în operă prin
metode clasice cu o compactare intensivă.
 Utilizarea betoanelor întărite cu fibre de oțel este recomandată datorită avantajelor
lor tehnice și economice, cum ar fi: costuri mai mici de materiale, scăderea substanțială a
timpului de execuție, turnarea betonu lui nu trebuie executată obligatoriu cu pompa,
amestecul însă este pompabil. Nu este neapărat necesar beton de montaj (beton de
egalizare) și armătură, betonul fiind preamestecat și întărit cu fibre, suprafața se
prelucrează mai ușor și se adaptează deoseb it de bine la sisteme moderne de prelucrare a
suprafețelor.

 Betonul cu fibre de oțel este capabil de preluare de sarcini, a cărei valoare depinde:
de rezistența fibrelor de oțel (600 -1200 N/mm²), de f orma lor, de capacitatea lor de
ancorare, de dimensiunea lor (ø 0,5 -1,2 mm; L = 25 -60 mm) și de cantitatea lor (20 -100
kg/m³).

3. Aplicații ale betonului armat dispers cu fibre

Betonul armat dispers cu fibre metalice, sub formă de elemente monolite, este folosit în
diverse aplica ții, cum ar fi:
 construcția, ranforsarea și repararea îmbrăcăminților rutiere, pistelor de aerodromuri și
tablierelor de poduri:
 lucrări în mine și tuneluri;
 acoperișuri industriale;
 elemente refractare;
 repararea deversoarelor la baraje;
 stabilizarea taluzurilor.
În construcția de tuneluri, betonul armat cu fibre poate fi folosit sub formă torcretată,
extrudată sau sub formă de elemente prefabricate. Avantajele principale ale torcretului armat cu
fibre sunt: îmbunătă țește rezi stența la fisurare, rezisten ța la întindere a betonului, etc.
Din punctul de vedere economic, utilizarea acestui beton reduce considerabil timpul de
execuție. O arie largă de utilizare este și consolidarea pereților din zidării sau beton a tunelurilor
existente parțial avariate.
Utilizarea betonul armat cu fibre este și o soluție pentru întreținerea construcțiilor în cazul
necesității unei acoperiri optime a armăturii din oțel, ceea ce conduce la mărirea durabilității și
siguranței prin protecția la coro ziune a armăturii.
Betonul armat cu fibre, pus în operă prin pompare, poate fi utilizat în tehnologia de
extrudare împreună cu scuturile de tunel, obținându -se un sistem închis de susținere între suprafața
scutului de tunel până la grosimea definitivă a c onstrucției, un sistem care are pe tot conturul
contact direct cu suprafața săpăturii, reducând la minim umplutura.
Exploatările miniere folosesc betonul armat cu fibre, atât pentru realizarea noilor galerii, cât
și pentru repararea galeriilor existente.
Acest material s -a folosit și se folosește la realizarea pardoselilor, a pistelor pentru
aeroporturi, la construcția unor depozite și garaje subterane, la realizare stâlpilor pentru instalațiile
electrice etc.
Betonul armat cu fibre este avantajos pentru realizarea fundațiilor de mașini cu solicitări
dinamice, datorită rezistentei sporite la șoc, a comportării favorabile la amortizare și la deformare.
În Marea Britanie, Belgia, Austria și Olanda conductele din beton armat cu fibre se folosesc
în mod cure nt.
Consolidarea versanților stâncoși, a taluzurilor, realizată cu beton torcretat cu fibre, are
avantaje tehnico -economice datorită unei bune adaptări a legăturii la structura terenului și
micșorarea timpului în procesele de armare.
Rezistența la foc este mărită prin utilizarea la armare a fibrelor ce protejează armătura
longitudinală și transversală formată din bare.
La întreținerea și consolidarea construcțiilor hidrotehnice, supuse eroziunii, poate fi folosit
eficient betonul armat cu fibre. Betonu l armat cu fibre oferă o alternativă la armătura convențională,
având ca avantaj timpul și costurile reduse de execuție a lucrărilor.
În tabelul 3 prezentăm câteva caracteristici tehnice ale diferitelor tipuri de elemente de
construcții armate cu fibre de oțel.

Tabel 3
Caracteristici
Tunel
Baraj
Drum
Platformă
de pod
Pantă
Pavaje
industriale
Construcții
Armare
secundară
Rezistența la fisurare E E E E E E E E
Rezistența la impact B E E E S S B S
Rezistența la abraziune B E E E – S B B
Rezistența la îngheț –
dezgheț E E E E E E E E
Rezistența la uzură – – S E – E – S
Rezistența la foc S – – B – S S S
Rezisten ța la forfecare E – S E E S S S
Reducerea greutății și
grosimii E B S S S B E E
Cost economic S S B E S E B B
E – excelent; B – bine; S – satisfăcător

Prezentăm pe scurt avantajele performanței fibrelor de metal în pavajele de beton:
Forța de încovoi ere – În timpul comportamentului critic post -fisurare a matricei de beton,
poate fi demonstrată superioritatea fibrelor de oțel, fibrele metalice cu ciocuri necesită un aport de
energie sporită pentru extragerea din matrice. Pentru un conținut al fibrelor ce variază de la 20
kg/m3 al 45 kg/m3 ordinul de creștere al rezultatului la încovoiere reziduală este de aproximativ de
60%.
Rezistența la oboseală prin încovoiere a betonului cu fibre de oțel este mai mare decât a
betonului simplu. Fibrele metalice prev in dezvoltarea unor fisuri majore în betonul supus sarcinilor
ciclice. Rezistența la oboseală îmbunătățită permite fibrelor de metal să fie folosite eficient în
pavaje, straturi de acoperire și a acoperirilor propriu -zise.
Rezistența la impact – Fibrele de oțel sporesc rezistența la impact a betonului prin abilitatea
inerentă de a crește forța matricii și de a absorbi energia.
Rezistența la abraziune – Fibrele de oțel sunt orientate aleatoriu și dispersate uniform în
masa betonului. Rezultatul este că su prafața betonului este mai bine armată astfel încât se mărește
rezistența la abraziune a betonului.
Durabilitatea – Fibrele de oțel au fost folosite în diferite aplicații ce implică o gamă largă de
condiții de mediu. Fibrele metalice s -au comportat bine pentru că sunt scurte și discontinue. Aceste
trăsături îmbunătățesc rezistența la coroziune cauzată de efectele oxidării.
Avantaje economice – Fibrele de oțel introduse în beton aduc o gamă de avantaje economice:
 Pregătire rapidă și așternerea stratului d e beton;
 Substituirea formelor convenționale de armare unde este cazul;
 Reducerea costului de muncă ce este în mod normal asociat cu fixarea metalului;
 Reducerea posibilă a grosimii dalelor;
 O mai ușoară turnare a betonului;
 Fiabilitatea crescută a rosturi lor pe durata de viață a plăcii;
 Potențiale reduceri ale costului de întreținere.

În Laboratorul ICECON TEST din cadrul ICECON S.A., s-au preparat 4 compoziții de
betoane, din care 2 compoziții betoane martor și 2 compoziții betoane armate dispers cu fibr e din
oțel (tabelul 4, Raport de încercare nr. RI – 13.10.405 ), diferențiate prin :
– dozajul de ciment: 332 -580 kg/m3;

– dozajul de fibre metalice: 31 … 82 kg/m3;
– raport A/C 0,58… 0,33.
Analiza rezultatelor obținute indică în principal următoarele :
Tabel 4
Compoziția și
caracteristicile betonului C1 martor C1 cu fibre C2 martor C2 cu fibre
Rezultate obținute
Betonul proaspăt
• gradul de compactare 1,10 1,11 1,11 1,12
• densitate, kg/m3 2388 2397 2396 2407
Betonul întărit
Rc 2 zile, N/mm2 14,4 14,6 28,2 29,1
Rc 7 zile, N/mm2 19,2 19,5 66,3 68,5
Rc 28 zile, N/mm2 30,1 31,8 76,8 80,6
Rt 28 zile, N/mm2 3,8 4,7 4,6 9,8
• contracții la 28 zile, mm/m 0,21 0,23 0,25 0,25
Reacția la foc A1 (C0) A1 (C0) A1 (C0) A1 (C0)
 La compoziții și la lucrabilități (exprimate prin grad de compactare), aproximativ egale,
betoanele armate dispers asigură în raport cu betoanele simp le (martori), următoarele:
– creșterea ușoară a rezistenței a compresiune la 28 de zile și o creștere importantă a
rezistenței la întindere la 28 de zile în funcție de compoziție;
– contracții egale sau ușor inferioare betoanelor martor, însă în cazul betoan elor armate
dispers datorită unei rezistențe mai mari la întindere, se reduce sau elimină tendința de finisare a
betonului;
– o comportare ductilă și capacitatea de a prelua solicitări și deformații post vârful de
sarcină. (a se vedea figura 2).

Fig. 2

Fibrele metalice din beton utilizate ca armatură dispersă permit preluarea eforturilor de întindere
induse de solicitările la care este s upus elementul de construcție din beton. Forma ondulată a
fibrelor permite atât o bună ancorare în beton cât și a fibrelor între ele, realizându -se o rețea
uniformă, în întreg volumul elementului de construcție din beton.

4. Controlul producției de b eton armat dispers și realizarea performanțelor elementelor
și lucrărilor realizate

Controlul producției de beton armat cu fibre din o țel și realizarea performanțelor elementelor și
lucrărilor realizate se face conform:
– codului de practică pentru lucră rile din beton, beton armat și beton precomprimat pentru
lucrările executate monolit;
– codului de practică pentru realizarea elementelor prefabricate din beton, beton armat și
beton precomprimat pentru elementele prefabricate, cu următoarele precizări:
▪ fibrele metalice se controlează pentru fiecare lot pe baza documentului de calitate emis de
producător;
▪ pentru lucrări importante și în caz de dubiu, fibrele sunt controlate la un laborator de specialitate
cu determinarea rezistenței la tracțiune pe cel puțin trei probe din sârma din care sunt fabricate
fibrele sau cel puțin 10 fibre. Se verifică și toleranțele dimensionale și aspectul suprafeței,
procedându -se conform normelor în vigoare pentru fibrele neconforme;
▪ lucrabilitatea betonului armat cu fib re este indicat să fie determinată prin metoda VE -BE sau a
gradului de compactare și în mod informativ prin metoda răspândirii și a tasării.

5.Concluzii

 Datorită caracteristicilor sale (rezisten ța la încovoiere, mai mare de trei ori decât a
betonului convențional, rezisten ță la oboseală, rezisten ță la deteriorare în caz de impact
– capacitate ridicată de a absorbi și disipa energia – permeabilitate mare, rezisten ță la
abraziune și exfoliere, eliminarea fisurilor), betonul armat cu fibre este un materi al ideal
pentru diferitele aplica ții menționate.
 Folosirea tehnicilor adecvate de preparare și punere în operă a betonului armat dispers
cu fibre metalice (chiar dacă acestea sunt scumpe), asigură realizarea calitativă a
lucrărilor, durate de execu ție redu se, cu consecin țe economice favorabile.
 De asemenea, un aspect fundamental în utilizarea betonului armat dispers cu fibre
metalice îl reprezintă autorizarea proceselor de fabrica ție a fibrelor și a calită ții
betonului ce urmează a fi pus în operă, acestea trebuind să primească confirmarea că
îndeplinesc caracteristicile și cerințele calitative prevăzute în norme.
 Proprietățile betonului armat cu fibre din o țel sunt mai critice decât proprietățile fibrelor
considerate în mod independent. Din acest motiv, s tandardul european SR EN 14889 -1
“Fibre pentru beton. Partea 1: Fibre de o țel. Defini ții, specifica ții și conformitate” este o
"specificație de performanță", în măsura în care se impune producătorilor să declare un
dozaj de fibre pentru a atinge un nivel m inim de performan ță (rezistență la încovoiere
reziduală post -fisurare) într -un beton de referință. Acest lucru permite utilizatorului să
compare echitabil performanțele așteptate pe tipuri de fibre diferite. Aceste informații,
împreună cu descrierea fibrei , rezistența la tracțiune, modulul de elasticitate și modul în
care dozajul minim influen țează consistența (lucrabilitatea) sunt cuprinse pe eticheta
atașată la fiecare sac cu fibre din o țel.

Bibliografie

– Decizia: 99/469/EC, Familia de produse, produs ul / utilizarea preconizata: Produse aferente betonului, mortarului si
pastei de ciment (1/2): – Fibre (pentru utilizari structurale in beton, mortar si pasta de ciment);
– SR EN 14889 -1:2007 “Fibre pentru oțel. Partea 1: Fibre de oțel. Definiții, specific ații și conformitate ”.
-SR EN 206 -1:2002 cu amendamentele SR EN 206 -1:2005/A1 și SR EN 206 -1:2006/A2 și erata SR EN 206 –
1/C91:2008. „Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate”
– GP-075-02 „Ghid pentru stabilirea criteriilor de performanta si a compozițiilor pentru betoanele armate dispers cu
fibre metalice”.
– CP 012 -1: 2007 „Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat partea 1:
producerea betonului”.
– NE 012/2 -2010 „Normativ pen tru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat, Partea 2: Executarea lucrărilor din beton” .

– CIOC, Aurora, BADIU, Marian, – „Fibre din oțel pentru armarea betonului în conformitate cu standardul european
armonizat SR EN 14889/1:2007, ”, Al XVII -lea Simpozion național de utilaje pentru construcții SINUC 2011. UTC
București, decembrie 2011.
– CIOC, Aurora, BADIU, Marian, – “Cerințe din standardul european armonizat SR EN 14889 -1care trebuie îndeplinite
de fibrele din otel pentru armarea betonului” – Revista Construcțiilor nr. 84 iunie 2012
– IOFCEA, Doina, BADIU, Marian , – „Certificarea produselor de construcții – obligativitate si necesitate”, Conferința
tehnico -științifică internațională” Probleme actua le ale urbanismului si amenajarii teritoriului”: 15 -16 noiembrie 2012,
Chișinău.
– Prospecte produse SC CHIRCU PROD IMPEX COMPANY SRL București.
– Prospecte produse SC NEOTEHNIC MACON SRL București.