II. CONȚINUTUL proiectului de diplomă/lucrării de disertație a) Piese scrise b) Piese desenate c) Anexe III. LOCUL DOCUMENTĂRII: ……… …………………………………………… [626569]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ din CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA de INGINERIE ELECTRICĂ

ANEVRISMUL AORTIC

I. ENUNȚUL TEMEI:
………………………………………………………..

II. CONȚINUTUL proiectului de diplomă/lucrării de disertație
a) Piese scrise
b) Piese desenate
c) Anexe

III. LOCUL DOCUMENTĂRII:
……… …………………………………………

IV. CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. Dr. Ing. Dan Rafiroiu

V. Data emiterii temei: ………………………………………………

VI. Termen de predare: ……………………………………………….

Conducător științific, Absolvent: [anonimizat]. Dan RAFIROIU Sînziana Elena VILĂU
(semnătura ) (semnătura )

Holter ECG

– 3 –

Declarație -angajament : Deoarece acest proiect de diplomă/lucrare de disertație nu ar fi putut fi
finalizat(ă) fără ajutorul membrilor departamentului ……………………….… și a echipamentelor
de la departament, mă angajez să public informațiile conținute în lucrare numai cu acordul scris al
conducătorului științific și al directorului de departament.

Data: ………… Semnătura

Declarație : Subsemnatul …………………….……………… declar că am întocmit prezentul
proiect de di plomă/lucrare de disertație prin eforturi proprii, fără nici un ajutor extern, sub
îndrumarea conducătorului științific și pe baza bibliografiei indicate de acesta.

Data: ………… Semnătura

Holter ECG

– 4 –

Holter ECG

– 5 – CUPRINS

1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
1.1. Importanța temei. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 6
1.2. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
Fig.1 Principul de inregistrare ECG(*) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
[*]-Interpretarea rapida a EKG -urilor, Dale Dubin ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
7. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10

Holter ECG

– 6 –
1. INTRODUCERE

1.1. Importan ța temei.

Investigaț ia prin holter ECG evidenț iază ritmul cardiac pe o anumită perioadă de timp, de
obicei 24 -48 de ore ș i ajută la decelarea diferitelor tulbură ri de ritm . Se poate detecta că inima
nu bate bine, ca inima bate prea repede (tahiaritmie) sau prea î ncet (bradiaritmie ).
Monitorizarea holter EKG poate aduce beneficii în diagn ostic și tratament în următoarele
situații:
 după un infarct ;
 pentru a diagnostica problemele de ritm cardiac: fibrilațiile atriale; tahicardia,
palpitațiile, cauzele leșinului, brahicardia etc.
 când se începe tratamentul cu un nou medicament.

1.2. Istoric

Începuturile descoperirilor ce aveau să ducă la ECG -ul cum îl știm astăzi, au loc în anul
1790 când medicul Luigi Galvani a reușit să facă “să danseze” prin stimulare electrica
picioarele unei broaște moarte. Explicația științifică a acestui fapt este aceea că închider ea prin
picioarele broaștei a unui circuit care conectează două metale diferite va crea un curent electric
de stimulare.
După 65 de ani de la aprecierile pe care le -a primit Galvani de la oamenii de știință în
fața cărora făcea reprezentația, alți doi cerc etători Albert von Kölliker și Horst Mueller au
constatat în anul 1855 că, atunci când un nerv de la piciorul broaștei este așezat pe o inimă care
bate, acesta tresare la fiecare bătaie a inimii. Așa și -au dat seama că același impuls electric care
mișcă pi ciorul broaștei face să bată și inima, și au presupus că bătăile inimii trebuie să se
datoreze unor stimuli electrici.
Kölliker si Mueller au făcut așadar legătura între bătăile inimii și fenomenele electrice.
Mai târziu, în anul 1880, o realizare deosebit de importantă i se datorează psihologului
britanic Augustus D. Waller care a descoperit că stimulii electrici ritmici ai inimii pot fi
monitorizați de la suprafața pielii. Dispozitivul pe care l -a folosit era rudimentar pentru
aplicarea clinică deoarece c onsta din electrozi aplicați pe pielea persoanei care era supusă
investigației și conectați la un “electrometru capilar” inventat de fizicianul Gabriel Lipmann,
care folosea un tub capilar în câmp electric pentru a detecta activitatea electrică slabă.
În 1893 apare în scenă medicul și fiziologul olandez Willem Einthoven care pe baza
ideilor predecesorilor săi introduce termenul de electrocardiogramă la o întâlnire a Asociației
Medicilor Olandezi. Electrocardiograma este o înregistrare a activității electri ce a fibrelor
musculare ale inimii. În 1901 Einthoven suspendă un conductor argintat între polii unui
magnet. La capetele firului conectează doi senzori(electrozi) amplasați pe cele două membre
superioare ale subiectului. El observă că firul din câmpul mag netic se mișcă în același timp ca
și inima subiectului pe care sunt amplasați electrozii. A vrut să găsească însă și o modalitate de
a stoca aceste informații, și s -a gândit să proiecteze o raza subțire de lumină peste firul argintat
care se mișca. Undele obținute au fost denumite în ordine alfabetica P, QRS și T.

Holter ECG

– 7 – Încercări le de măsurare a activității electrice ale inimii au început la mijlocul anilor
1880 când Ludwing și Walter , în timp ce foloseau un „electrometru capilar ” au descoperit că
stimulii electrici ritmici ai inimii pot fi monitorizați de la suprafața pielii. Dispozitivul folosit
a constat din electrozi , aplicați pe pielea persoanei respective și conectați la un electrometru
capilar Lipmann , care folosea un tub capilar în câmp electric pe ntru a detecta activitatea
electrică de mică intensitate. Această realizare a deschis calea înregistrării electrice ale inim ii
la suprafața tegumentelorț . [1]

Fig.1 Principul de inregistrare ECG (*)
[*]-Interpretarea rapida a EKG -urilor, Dale Dubin

1.3. Elektrokariograf -ul (E CG)

Dispozitivul este compus dintr -un conductor argintat su spendat între polii unui magnet ,
capetele firului fiind legate la doi electrozi amplasați pe pielea subiectului. Prin orificile
magnetului este proiectată o rază subțire de lumină peste firul argin tat aflat în mișcare.
Mișcările ritmice ale conductorului se înresisrtau ca și unde (denumite P, QRS și T) pe
un sul de hârtie fotografică în derulare. Deplasările ritmice ale firului (reprezentând bătăile
inimii) produc o unda mișcătoare care se înregistrează ca și seri ritmice de unde distincte, în
cicluri repetate.
Electrocardiograma înregistrează activitatea electrică a inimii, furnizând o înregistrare
a activității electrice cardiace precum și informații prețioase despre funcționarea și structura
inimi i. EKG -ul se înregistrează pe o rolă de hârtie constituind înregistrarea permanentă a
activității cardiace și a stării de sănătate a cordului. Monitoarele cardiace și telemetria cardiacă
furnizează aceia și informație, dar în timp real.
Atunci când miocardul (mio=mușchi, cardium=inima) este stimulat electric se
contractă. în repaos partea inferioară a celulei mușchiului cardic (miocitele) este negativă
(polarizată), dar atunci când se polarizează, interiorul devine pozitiv iar mio citele se contractă.
în stare de repaos miocitele sunt polarizate, interiorul fiecărei celule fiind încărcat negativ.
Depolarizarea se deplasează prin miocard ca și o unde, pe măsură ce acest val de depolarizare

Holter ECG

– 8 – stimulează miocitele cordului aceastea devin pozitive pr oducând contracția
miocardului(F ig.1.2). Unda de depolarizare care înaintează produce contracția progresivă a
miocardului, pe măsură ce unda de sarcini pozitive trece prin interiorul miocitelor[l ].
Conducerea prin m iocard de la o celulă la alta a depolarizării se efectuează de către ioni rapizi
de sodiu (Na), notate cu „+” .

Fig.1 .2 Depolarizarea atriala (faza de început )
[*]-Interpretarea rapida a EKG -urilor, Dale Dubin

Sistemul de conducere ventricular se compune din fascicole de fibre Purkinje, cu
conducere rapidă , care transmit cu mare viteză depolarizarea de la nodul AV spre exterior.
Fibrele Purkinje se termină prin mici filamente care depolarizează miocitele ventriculare.
Trecerea rapida a depolarizării în jos pe sistemul de conducere ventricular este prea slab ă pentru
a se înregistra pe EKG; cu toate acestea, depolarizarea miocardului ventricular se înregistrează
sub forma complexului QRS.
Depolarizarea este condusă lent prin nodul AV (folosind ionii de Ca), apoi este condusă
rapid(folosind ionii de Na) prin Fa sciculul His și prin ramurile dreaptă și stângă în filamentele
terminale ale fibrelor Purkinje, care depolarizează miocitele ventriculare.
Repolarizarea se produce în așa fel, încât interiorul miocit lor ventriculare poate să își
recupereze sarcina negativ ă de repaos pentru a fi depolarizată din nou.
Ciclul cardiac (Fig.1.3 ) este format din unda P, complexul QRS, unda T și linia
izoelectrică ce continuă până la apariția unei alte unde P. Ciclul se repetă permanent. Din punct
de vedere fiziologic, ciclul c ardiac reprezintă sistolă atrială (contracția atrială), urmată de
sistolă ventriculară (contractia ventriculară) și de stadiul de repaos care continuă până la
începerea unui nou ciclu.[l]

Holter ECG

– 9 –
Fig.1 .3 Ciclul cardiac (P,QRS, T)
[*]-Interpretarea rapida a EKG -urilor, Dale Dubin

Mișcarea celor trei tipuri de ioni determină toate aspectele conduc ției, contracției și
repolarizării cardiace. Eliberarea în interiorul miocitelor a ionilor de calciu liberi produce
contracția miocardică. Ulterior depolarizării, repolarizarea se datorează ieșirii controlate a
ionilor de potasiu din miocite. Conducerea prin miocard de la o celulă la alta(sau depolarizarea)
este înfăptuită de ionii de Na; cu toate acestea conducerea din nodul AV se datorează mișcării
lente a ionilor de Ca(Fig. 1.4).

Holter ECG

– 10 –

7. Bibliografie

[1] Dubin Dale Interpertarea rapidă a EKG -urilor, Editura Medicală, București 2008,
ISBN 978 -973-39-0647 -6