CRĂCIUN Radu-Constantin [626553]
Facultatea de Inginerie Electrică
CRĂCIUN Radu-Constantin
Laborator Metode
ș
i procedee tehnologice Grupa 112A Anul 1A
MPT2
Metale
ș
i aliaje utilizate
în Ingineria Electrică
Cuprins
Cuprins
2
No
ț
iuni de bază
3
Metale
ș
i aliaje feroas e
3
Fonte
3
O
ț
eluri
4
Metale
ș
i aliaje nefero ase
5
Cuprul
5
Aluminiul
5
Staniul (cositorul)
6
Zincul
6
Plumbul
6
Metale nobile
6
Conspectarea standardului SR EN 10027-1:2006
7
Interpretarea simbolurilor unui o
ț
el – S335J0WP
13
Conspectarea standardului SR EN 1412:1997
14
Interpretarea simbolului unui aliaj de cupru – CB752S
16
Concluzii
17
Bibliografie
18
2
No
ț
iuni de bază
Pentru
fabricarea
ma
ș
inilor
ș
i
aparatelor
electrice,
în
industria
electrotehnică,
se
folosesc
diferite
materiale
metalice.
Materialele
metalice
se
folosesc
în
stare
pură
sau
sub
formă de aliaj.
Aliajul
este
un
amestec
omogen
a
două
sau
mai
multe
elemente
chimice,
din
care
cel
pu
ț
in
unul
este
un
metal.
Acesta
se
ob
ț
ine,
în
general,
prin
topir ea
elementelor
ș
i
un
element
este predominant, celelalte fiind numite componen
ț
i de aliere.
Câteva exemple de aliaje des utilizate sunt:
●
O
ț
elul – al iaj de fier
ș
i carbon, con
ț
inutul de carbon fiind mai mic de ~2,2%
●
Fonta – aliaj de fier
ș
i carbon, con
ț
inutul de carbo n fiind mai mare de ~2,2%
●
Bronz – aliaj de cupru
ș
i cositor (staniu)
●
Alamă – aliaj de cupru
ș
i zinc
Materialele metalice se împart în două mari categorii, cele
feroase
ș
i cele
neferoase
.
Metale
ș
i aliaje feroase
Materialele metalice feroase sunt cele ce au în compozi
ț
ie o pondere mai mare a
fierului decât a oricărui alt element. Cele mai utilizate dintre acestea sunt fontele
ș
i o
ț
elurile.
Fonte
Fonta este un aliaj de fier
ș
i carbon, con
ț
inutul de carbon f iind între ~2%
ș
i 6,67%. În
fonte se mai pot găsi
ș
i alte elemente precum manganul, sulful, siliciul
ș
i fosforul.
Principalele tipuri de fontă utilizate în industria electrotehnică sunt
1
:
●
Fonte brute – materie primă pentru turnarea carcaselor de electromagne
ț
i,
ma
ș
ini
ș
i aparate electrice
●
Fontă cenu
ș
ie – carbonul este prezent sub formă de grafit lamelar, se
prelucrează bine prin a
ș
chiere
●
Fontă cu grafit nodular – carbonul este sub formă de grafit nodular
●
Fontă maleabilă – proprietă
ț
i bune de turnare, se pretează sudurii
ș
i a
ș
chierii
●
Fontă austenitică
2
– caracteristici superioare fa
ț
ă de fonta cenu
ș
ie, în general
nemagnetică, se folose
ș
te pentru turnarea pieselor
1
https://www.referatele.com/referate/chimie/online1/ALIAJE–Aliaje-feorase-si-neferoase-referatele-co
m.php
2
https://magazin.asro.ro/ro/standard/198215
3
O
ț
eluri
O
ț
elurile sunt alia je de fier
ș
i carbon, cu un con
ț
inut de carbon sub ~2%. Au
proprietă
ț
i mecanice varia te
ș
i sunt puternic utilizate în industrie.
O
ț
elurile pot fi:
●
Nealiate:
○
De uz general – produse prin procedee obi
ș
nuite, servesc la construc
ț
ia
pieselor de uz general
○
De calitate – utilizate pentru buc
ș
e, pene de ghidare
○
Speciale – au o puritate superioară
●
Aliate (pe lângă fier
ș
i carbon con
ț
in
ș
i alte elemente: nichel, crom, molibden):
○
De calitate:
ș
De construc
ț
ie cu granula
ț
ie fină
ș
Pentru electrotehnică – aliate cu Si sau Al
ș
Pentru produse laminate
○
Speciale – compozi
ț
ia chimică este puternic controlată, condi
ț
ii
speciale de fabrica
ț
ie
ș
i control
○
Inoxidabile:
3
ș
Feritice – con
ț
in crom (12-27%), carbon < 0,2%
ș
Austenitice – con
ț
in nichel (7-18%), crom (16-20%)
ș
i
molibden (2-6%), cu un procent mic de carbon < 0,08%
ș
Martensitice – con
ț
in majoritar crom (11-18%)
O
ț
elurile sunt sim bolizate prin simboluri alfanumerice în func
ț
ie de utilizările lor
(caracteristicilor mecanice sau fizice)
ș
i în func
ț
ie de compozi
ț
ia lor chimică, regulile de
simbolizare fiind definite în
SR EN 10027-1:2006
4
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/O%C8%9Bel_inoxidabil
4
https://magazin.asro.ro/ro/standard/111437
4
Metale
ș
i aliaje neferoase
Cuprul
Cuprul
5
este un metal neferos, de culoare ro
ș
iatică, caracterizat prin maleabilitate
ridicată, conductivitate electrică/termică foarte bună, rezisten
ț
ă mare la coroziune
ș
i u
ș
urin
ț
ă
în sudură
ș
i lipire.
Cuprul este în general folosit pentru fabricarea conductoarelor. Conductivitatea
materialului depinde majoritar de puritate, iar de aceea în industria electrotehnică se folose
ș
te
cuprul ob
ț
inut pe cale ele ctrolitică cu o puritate de 99,99%.
Aliajele cuprului sunt folosite în industria electrotehnică pentru construc
ț
ia coliviilor
ma
ș
inilor, pentru piese de legătură
ș
i aliaje de lipit.
Aliajele principale ale cuprului sunt:
●
Alama – cupru + zinc – borne de ma
ș
ini electrice
ș
i transformatoare, bare
conductoare
○
Alame deformabile
○
Alame turnate în blocuri
ș
i piese
●
Tombacul – alamă ce con
ț
ine cupru în propor
ț
ie de 75-80%, are proprietă
ț
i
bune de arcuire, este folosit pentru piese de contact
●
Bronzul
○
Bronz obi
ș
nuit – cupru + cositor
○
Bronz special – cupru + aluminiu/beriliu/crom/titan – folosit pentru
piese turnate, are coeficient scăzut de frecare
●
Aliaje
alpaca
– cupru + nichel + zinc, u
ș
or deformabile, se prelucrează prin
deformare plastică
Cuprul
ș
i aliajele sale sunt simbolizate după reguli definite în standardul
SR EN
1412:1997
6
.
Aluminiul
Aluminiul
7
se utilizează în industrie datorită rezistivită
ț
ii mai mari
ș
i rezisten
ț
ei
mecanice reduse fa
ț
ă de c upru. Acesta se utilizează în construc
ț
ia înfă
ș
urărilor
transformatoarelor electrice. Poate fi utilizat fie pentru componente de circuit, cât
ș
i pentru
piese de construc
ț
ie meca nică.
Aliajele aluminiului:
●
Siluminiul – aluminiu + siliciu în propor
ț
ie de 12-14%, rezisten
ț
ă mecanică
ridicată
ș
i este u
ș
or turnabil
●
Duraluminiul – aluminiu + cupru, în propor
ț
ie de 3-5%, rezisten
ț
ă mecanică
ridicată, cum sugerează
ș
i denumirea
5
http://www.e-referate.ro/referate/Cuprul2005-03-18.html
6
https://magazin.asro.ro/ro/standard/21843
7
https://www.creeaza.com/referate/fizica/Aluminiu-si-aliajele-de-alumin452.php
5
Staniul (cositorul)
Cositorul este folosit în industrie pentru aliaje de lipit. În general se folose
ș
te sub
formă de aliaj împreuna cu plumbul.
Zincul
Zincul este folosit pe post de element anticoroziv pentru piese de o
ț
el, fiind aplicat pe
suprafa
ț
a acestora. Aliaje le sale se pretează turnării sub presiune datorită temperaturii scăzute
de topire
ș
i fluidită
ț
ii bune.
Plumbul
Plumbul se folose
ș
te în acumulatori electrici (un bun exemplu colocvial este
acumulatorul auto), în aliaje de lipit
ș
i aliaje antifric
ț
iune.
Metale nobile
Argintul, aurul
ș
i platina se folosesc în ingineria electrică
ș
i electronică datorită
rezisten
ț
ei lor la coroziun e
ș
i conductivită
ț
ii electrice deosebite pe care o oferă.
6
Conspectarea standardului SR EN 10027-1:2006
7
8
9
10
11
12
Interpretarea simbolurilor unui o
ț
el – S335J0WP
8
●
Prima literă
S
este simbol primar pentru
O
ț
el de construc
ț
ii
(descris în Tabelul
1 din SR EN 10027-1:2006),
●
Următoarele 3 cifre reprezintă limita minimă de curgere
ș
i putem vedea că este
egală cu 335 MPa
●
Simbolul secundar J0 exprimă că energia de rupere la 0° este egală cu 27J
●
Simbolul secundar W exprimă faptul că o
ț
elul este rezistent la intemperii
●
Simbolul secundar P exprimă faptul că produsul este palplan
ș
ă
8
O
ț
el standardizat în EN 10025-5, cu simbolizare corespunzătoare Tabelului 1 din
SR EN
10027-1:2006
13
Conspectarea standardului SR EN 1412:1997
14
15
Interpretarea simbolului unui aliaj de cupru – CB752S
●
Prima literă
C
indică faptul că simbolul se referă la cupru/aliaje de cupru
●
A doua literă
B
indică faptul că materialul este sub formă de lingou, în scopul
retopirii
ș
i turnării
●
Următoarele 3 cifre sunt folosite pentru numerotare,
ș
i numărul este mai mic
decât 800, deci aliajul este standardizat
●
Ultima literă
S
reprezintă faptul că aliajul este unul complex, de Cu
ș
i Zn
16
Concluzii
În
Ingineria
Electrică,
pentru
fabricarea
ma
ș
inilor
ș
i
aparatelor
electrice
se
folosesc
diferite
materiale
metalice
ș
i
nemetalice.
O
ț
elurile,
fontele,
cuprul
ș
i
aliajele
lor
au
o
importan
ț
ă
deosebită
datorită
varietă
ț
ii
de
caracteristici
mecanic e,
fizice
ș
i
electromagnetice
pe care le pot avea.
Aceste
materiale
sunt
simbolizate
conform
unor
standarde,
iar
simbolizarea
lor
con
ț
ine multe informa
ț
ii relevante asupra caracteristicilor acestor a
ș
i scopul utilizării.
17
Bibliografie
1.
https://www.referatele.com/referate/chimie/online1/ALIAJE–Aliaje-feorase-si-nefero
ase-referatele-com.php
2.
https://magazin.asro.ro/ro/standard/198215
3.
https://ro.wikipedia.org/wiki/O%C8%9Bel_inoxidabil
4.
https://magazin.asro.ro/ro/standard/21843
5.
https://magazin.asro.ro/ro/standard/111437
6.
https://magazin.asro.ro/ro/standard/21843
7.
http://www.e-referate.ro/referate/Cuprul2005-03-18.html
8.
https://www.creeaza.com/referate/fizica/Aluminiu-si-aliajele-de-alumin452.php
18
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CRĂCIUN Radu-Constantin [626553] (ID: 626553)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
