SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [626549]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE INVĂȚĂMÂNT ZI
LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECT. UNIV. DR CIOCA IONELA CORNELIA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FORMA DE INVĂȚĂ MÂNT ZI

DECONTAREA CU FURNIZORII ȘI CLIENȚII LA SOCIETATEA
ȘTEFYCONT S.R.L.

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
LECT. UNIV. DR CIOCA IONELA CORNELIA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

2

CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIET ĂȚII ȘTEFYCONT S.R.L ………………………….. ……… 5
1.1 Scur t istoric al societății Ștefycont S.R.L ………………………….. ………………………….. ………. 5
1.2 Cadrul normativ -legislativ privind organizarea ș i funcționarea societății Ștefycont S.R.L
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
1.3 Structura organizatorică și funcțională a societății Ștefycont S.R.L ………………………….. . 7
1.4 Obiectul de activitate la societatea Ștefycont S.R.L ………………………….. …………………….. 9
1.5 Analiza principalilor indicatori economico -financiari la societatea Ștefycont S.R.L ……. 9
1.6 Analiza veniturilor și a cheltuielilor în funcție de serviciile prestate la societatea
Ștefycont S.R.L ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 19
1.7 Analiza gestiunii clienților la societatea Ștefycont S.R.L ………………………….. ……………. 24
1.8 Analiza gestiunii furnizorilor la societatea Ștefycont S.R.L ………………………….. ………… 25
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU
FURNIZORII ȘI CLIENȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
2.1 Definiții și delimitări privind terții ………………………….. ………………………….. ………………. 26
2.2 Definirea și importanța datoriilor comerciale ………………………….. ………………………….. .. 27
2.3 Definirea și importanța creanțelor comerciale ………………………….. ………………………….. . 29
2.4 Relații de decontare de natură comercială ………………………….. ………………………….. ……. 29
2.5 Documente justificative uti lizate în evidența decontărilor cu furnizorii și clienții ………. 31
2.6 Sistemul informațional î n relațiile de decontare cu terții ………………………….. …………….. 36
2.7 Asp ecte teoretice privind conducerea contabilității ………………………….. ……………………. 38
2.8 Rolul contabilității în evidența decontărilor cu furnizorii și clienții ………………………….. 39
2.9 Principii contabile importante în relațiile cu furnizorii și clienții ………………………….. …. 40
2.10 Conturi utilizate în evidența decontărilor cu furnizorii și clienții ………………………….. .. 41
2.11 Reduceri comerciale și financiare ………………………….. ………………………….. ……………… 44
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 46
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII SI
CLIENȚII LA SOCIETATEA StefyCont S.R.L ………………………….. ………………………….. ………. 46
3.1.Monografie contabilă pe lunile Ianuarie, Ferbruarie și Martie 2019 la societatea
Ștefycont S.R.L ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 46
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 57
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 59
LISTĂ ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 62

3

INTRODUCERE

Subiectul lucrării de licență „ Decontarea cu furnizorii și clienții la societatea Ștefycont
S.R.L” scoate în evidență datoriile și creanțel e societății în relațiile cu furnizorii și clienții.
Motivul alegerii acestei teme a fost importanța ma joră și de actualitate a activității de
aprovizionare pe care orice societate o efectuează cu ajutorul furnizorilor și a activității de
comercializare și distribuție în legătură cu clienții. Aceste două activități sunt de o însemnătate
substanțială deoarec e reprezintă “input -ul” și “output -ul” de bunuri în orice întreprindere, lucru ce
afectează mult rezultatul firmei, indiferent dacă relevă un profit sau o pierdere.
Legat de acest subiect, este foarte important de menționat faptul că în societatea actuală se
află prezentă relația de interdependență dintre societățile comerciale, fiind reflectat un sistem cu o
funcționalitate complexă. Această complexitate este dată de schimbarea de roluri între clienți și
furnizori, care duce la un tip de relație puternică des întâlnită între întreprinderi, agenții economici
cooperând pentru realizarea diferitelor obiective destinate satisfacerii nevoilor cererii și a majo rării
profitului tuturor jucătorilor pieței.
Relațiile dintre unitățile patrimoniale cu alte persoane f izice și juridice, conduc la creanțe
și datorii. Cea mai mare parte a creanțelor agenților economici sunt legate direct de exploatare.
Creanțele față de clienți rezultă ca urmare a vânzării producției, respectiv realizării lucrărilor și a
serviciilor și au în contrapartidă venituri din exploatare.
Adevărata promovare este confirmarea calității bunurilor și serviciilor oferite prin
experiența proprie a fie cărui client mulțumit care prinde încredere vis -a-vis de marca sau compania
respectivă și transmite mai departe informația altor persoane, posibil viitori consumatori.
Motto -ul acestei lucrări ar putea fi „Companiile bune vor satisface nevoi, companiile
extraordinare vor crea piețe noi”1 pentru a atrage atenția asupra calității relațiilor de afaceri cu
furnizorii și clienții la care trebuie să adere orice întreprindere ce se vrea performantă, totodată se
acoate în evidență și importanța antreprenoriatului. Faptul că interesul clienților este din ce în ce
mai mare la noutate și inovație, dă ocazia antreprenor ilor și tuturor celor care vor să întreprindă o
activitate de succes să vină în întâmpinarea acestora cu oferte noi, tentante la un preț competitiv,
să evolueze permanent, să se ridice la nivelul aseptărilor clienților, să reușească să se autoinventeze
și să satisfacă nevoi până acum nedescoperite sau chiar să creeze unele noi ce duc la nașterea unor

1 https ://sites.google.com/site/gavrilpuskas/marketing accesat la 01.04.2019

4
piețe noi cu produse și servicii originale. Orice afacer e trebuie să urmărească obținerea unui
feedback pozitiv al clientelei.
Legat de acest subiect, este foa rte important de menționat faptul că în societatea actuală
fiind prezentă relația de interdependență dintre societățile comerciale, este reflectat un sis tem cu o
funcționalitate complexă. Această complexitate este dată de schimbarea de roluri între clienți și
furnizori, care duce la un tip de relație puternică des întâlnită între întreprinderi, agenții economici
cooperând pentru realizarea diferitelor obie ctive destinate satisfacerii nevoilor cererii și a majorării
profitului tuturor jucătorilor pieței.
În primul capitol am prezentat la mod general, societatea Ștefycont S.R.L prin descrierea
unui scurt istoric al societății, prezentarea cadrului legislativ privind organizarea și funcționarea
societății dar și premisele prin care aceasta a fost încadrată în c adrul societăților cu răspundere
limitată. Pe lângă toate acestea, am mai vorbit și despre obiectul de activitate al societății, am
prezentat principalii indicatori economico -financiari, cât și structura organizatorică a societății.
În ce de -al doilea capi tol am vorbit despre noțiunile generale privind furnizorii si clienții.
Am definit și delimitat terții,importanța datoriilor comerciale cât și a creanțel or. Au fost scoase în
evidență relațiile de decontare de natură comercială la societatea analizată. Doc umentele
justificative utilizate în evidența decontărilor cu furnizorii și clienții au un rol semnificativ și sunt
prezentate în cel de -al doilea capitol împreună cu sistemul informațional în relațiile de decontare
cu terții.
În cel de -al doilea capitol ma i sunt evidențiate aspecte teoretice privind contabilitatea
decontărilor cu furnizorii si clienții, modalitatățile de ținere a evidenței contabile în par tidă simplă
și partidă dublă, cât și conturile utilizate în relațiile de decontare cu aceștia.
În cel d e-al treilea capitol am realizat un studiu de caz privind contabilitatea decontărilor
furnizorii și clienții la societatea Ștefycont S.R.L. prin prezenta rea monografiei contabile a
înregistrărilor contabile efectuate pe o perioadă de trei luni.
La finalul lucrării de licență am formulat unele concluzi cu privire la societatea analizată
din punct de vedere economic.

5
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALĂ A SO CIETĂȚII ȘTEFYCONT S .R.L
1.1 Scurt istoric al societății Ștefycont S.R.L

Societatea Ștefycont S.R.L a luat ființă în anul 2007, cu sediul în Alba Iulia, Str. Brândușei
Nr. 29 Bloc C, având ca obiect de activitate prestarea de servicii de contabilitate și audit financiar,
dar și consultață în domeniul fiscal.
Societatea Ștefycont S.R.L, este o societate cu răspundere limitată și cu o durată de
funcționare pe timp nelimitat. În anul 2007 a fost înregistrată la Oficiul Național al Registrului
Comerțului sub nr. J01/572/2007, conform Certificatului de Înregistrare, avand cod unic de
înregistrare RO 21676820, c od CAEN 6920 „Activități de contabilitate și audit financiar;
consultanță în domeniul fiscal”.
Capitalul subscris și vărsat al societății este de 200 RON , împărțit în 20 de părți sociale
egale, în valoare nomina lă de 10 RON fiecare, deținute în toalitate d e asociatul unic – persoană
fizică cu cetățenie română, care îndeplinește funcția de administrator și beneficiază în totalitate de
dividende, sau suportă eventualele pierderi. Prin voința asociatului unic, imposibilitatea realizării
obiectului de activitate , faliment sau micșorarea capitalului social sub limita legală, societatea
poate fi dizolvată și lichidată. Societatea dispune de un personal calificat a ngajat cu contract de
muncă, respectând prevederile Codului Muncii și Regimul Asigurărilor Sociale, avâ nd în prezent
doi angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

1.2 Cadrul normativ -legislativ privind organizarea și funcționarea societăți i Ștefycont
S.R.L

Pentru ca societatea să funcționeze în condiții legale, aceasta aplică următorul cad ru
legislativ:
– LEGEA nr. 82/1991 – Legea contabilității;
– LEGEA nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile comerciale, cu modificările și
completăril e ulterioare;
– Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate;

6
– LEGEA 227/2015 actualizat în 8 noiembrie 2017 prin Ordonanța de urgență a Guvernulu i
nr. 79/2017
– Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2634/2015 privind documentele financiar –
contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 910 din data de 9 decembrie 2015;
– ORDINUL nr. 2861/2009 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii;
– ORDINUL nr. 1.969/2007 din 9 noiembrie 2007 privind aprobarea reglementărilor
contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial;
– LEGE nr. 5 3/2003 din 24 ianuarie 2003 ***Republicată Codul muncii.
Conform prevederilor din artic olul 2 a Legii 31/1990 „ Dacă prin lege nu se prevede altfel,
societățile cu personalitate juridică se constituie în una dintre următoarele forme:
a) societate în nume c olectiv;
b) societate în comandită simplă;
c) societate pe acțiuni;
d) societate în com andită pe acțiuni;
e) societate cu răspundere limitată ” 2.
Premisele privind încadrarea societății Ștefycont S.R.L în cadrul societăților cu răspundere
limitată sunt pr ezentate în Lege a 31/1990 si se definesc astfel: „ În societatea cu răspundere
limitată, numărul asociaților nu poate fi mai mare de 50. În cazul în care, într -o societate cu
răspundere limitată, părțile sociale sunt ale unei singure persoa ne, aceasta, în calitate de asociat
unic, are drepturile și obligațiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociaților.
Dacă asociatul unic este administrator, îi revin și obligațiile prevăzute de lege pentru această
calitate. În societ atea care se înf iințează de către un asociat unic, valoarea aportului în natură va fi
stabilită pe baza unei expertize de specialitate. O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate
fi asociat unic decât într -o singură societate cu răspundere limitată . O societate cu răspundere
limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr -o
singură persoană” 3.

2 LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile (**republicată**) articolul 1 alineatul 1;
3 Ibidem articolul 12, articolul 13 alineatele 1, 2 și 3, articolul 14 alineatul 1 și 2.

7
1.3 Structura organizatorică și funcțională a societății Ștefycont S.R.L

Organigrama, structura organizatorică și funcțional ă a unității stă la baza existenței și
funcționării acesteia.
În cadrul societății Ștefycont S.R.L structura organizatorică este un mecanism format din
mai multe subdiviziuni organizatorice cărora le sunt precizate competențele și responsabilitățile,
și în care se stabilesc anumite raporturi pentru o func ționare cât mai eficientă.
„Prin structură, în general, se înțelege totalitatea elementelor componente ale unui întreg,
precum și a relațiilor ce se stab ilesc între elementele componente ”4.
„Structura or ganizatorică este influențată de anumiți factori (strategia dezvoltării
întreprinderii, tipul și complexitatea producției, dimensiunea întreprinderii, calitatea resurselor
umane), influențe ce trebuie trat ate pe fondul dinamismului accelerat al mutațiilor de amploare
care au loc în economia contemporană, l uându -se în considerație următoarele elemente:
– Evaluarea corectă a resurselor de materii prime și a modului cum acestea se exploatează;
– Creșterea competiv ității economice, științifico -tehnice și educaționa le;
– „Explozia” informațională;
– Adâncirea cooperării economice și tehnico -științifice;
– Creșterea exigenței calității produselor și serviciilor;
– Sporirea cerințelor de protecție ecologică ”5.
„Organigrama es te formată, de regulă, din căsuțe dreptunghiulare r eprezentând posturi de
management sau compartimente și linii de diferite forme, care dau raporturile ierarhice,
funcționale, etc., ce sunt stabilite între toate celelalte componente ale structurii organiza torice. În
cazurile în care organigrama redă struct ura organizatorică a întregii întreprinderi se nume ște
organigramă generală sau de ansamblu”6.

4 Sorin Constantin Deaconu, „ Contabilitate financiară aplicată” , Suport de curs pentru învățământ la distanță
Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 2017, pagina 13.
5 Arcadie Hinescu, „ Management general” , Editura Seria Didactică, Alba Iulia, 200 6, pagina 121.
6 Arcadie Hinescu, Ioan Deac, Mihaela Maria Enyedi, „ Managementul firmei” , Editura Napoca Star, Cluj Napoca,
2008, pagina 47.

8
Structura organizatorică în cadrul societății se prezintă astfel:

Figura . 1.1 Organigrama societății

În cadrul societății economice Ștefycont S.R.L, în vâr ful organigramei se află
Administratorul cu rolul d e a pune în aplicare toate procedurile ce duc la îndeplinirea obiectului
de activitate.
Pe următorul nivel ierarhic, se situează poziția directorului gen eral, ce are in suboordinea
ierarhică în mod direct directorul economic.
În subordinea ierarhică a directorului economic în cadrul societății se află compartimentul
financiar – contabil, aceste relații se pot regăsi și în figura 1.1.
Obiectivele fiecărei f uncțiuni a întreprinderii, atribuțiile compartiment elor, sarcinile și
responsabilitățile diferitelor p osturi, gradul de extindere a autorității și relațiile dintre lucrători pe

9
diverse niveluri ierarhice se regăsesc în regulamentul de organizare și funcțio nare, structurat pe
mai multe capitole.
Una dintre principalele condiții o constituie asigurarea disciplinei pentru o mai bună
desfășurare a activității economice, orice abatere de la obligațiile de serviciu sau orice greșeală
poate influența bunul mers a l lucrurilor. Regulamentul intern din cadrul societ ății are menirea de
a reglementa în capitolele sale, relațiile, drepturile și obligațiile salariaților și a angajatorului,
normele de comportament în interiorul societății, precum și măsurile ce pot fi lua te în cazul
nerespectării acestor norme. Regulament ul aplicabil în cadrul entității este aprobat și vi zat de către
directorul general.

1.4 Obiectul de activitate la societatea Ștefycont S.R.L

Activitatea desfășurată de societatea Ștefycont S.R.L. se referă la prestarea de servicii de
contabilitate și au dit financiar precum și consultanță în domeniul fiscal .
Printre aceste activități regăsim evidența contabilă în baza documentelor primare puse la
dispoziție lunar de către reprezentantul societății bene ficiare a serviciilor de contabilitate,
întocnirea ord inelor de plată în baza statelor de plată lunare și efectuarea tuturor plăților aferente
salariilor și taxelor, întocnirea declarațiilor fiscale în funcție de necesități, întocnirea siuațiilor
financiar e și depunerea acestora la ANAF. Reprezenarea în fața organelor fiscale se face tot de
către societatea pres tatoare de servicii, precum și efecuarea de activități de gestiune a personalului.
Având în vedere că societatea se ocupă și cu prestarea de servici i de audit financiar și consultanță
în domeniul fiscal , acestea reprezintă o zonă destul de larga de interes atât pentru societatea
prestatoare cât și pentru clienți.

1.5 Analiza principalilor indicatori economico -financiari la societatea Ștefycont S.R.L

Evoluția performanțelor economico -financiare ale înt reprinderii, a procesului de formare,
însușirea ansa mblului de metode și tehnici de analiză, dar și identificarea măsurilor pentru evoluția
normală a fenomenelor și a proceselor economice pentru reducer ea riscului operațional și
financiar, necesită o anali ză economico -financiară permanentă.
„Sursa principală de date pentru analiza structurii patrimoniale o constituie bilanțul
contabil. Acesta este un inventar al averii agenților economici reflectând va loarea reală a

10
patrimoniului pe care îl dețin. Regleme ntările contabile armonizate cu Directiva a IV -a a C.E .E. și
cu standardele internaționale de contabilitate impun formatul tip listă al bilanțului” 7.
Cu ajutorul unei analize orientate spre studiul ris curilor de faliment sau de solvabilitate se
face cel m ai adesea prin studierea bilanțului si a tabloului de finanțare. Bilanțul prescurtat al
societății analizate se prezintă astfel:

Tabel 1.1 – Bilanț prescurtat
Indicatori 2016 2017 Abatere
Active imobilizate –
Total 2 248 1 434 -814
Active circulante –
Total 293 135 215 386 -77 749
Creanțe 41100 26620 -14480
Casa și conturi la
bănci 15957 188766 172809
Total Activ 352440 432206 79766
Datorii 309384 148369 -161015
Capitaluri – Total -14001 68451 54450
Sursa: Bilanț contabil pe anul 2016 și 2017
Figur a. 1.2 Evoluția structurii activului

7 Camelia Burja, „ Analiza econ omico -financiară ”, Suport de curs pentru învățământ la distanță Universitatea 1
Decem brie 1918 Alba Iulia, 2018, pagina 77.

11

Figura 1.3 Evoluția structurii pasivului

Indicatorul principal pe baza căruia se apreciează capacitatea unei întreprinderi de a obține
venituri din operațiuni comerciale curente, este cifra de afaceri. Aceasta face p arte din categoria
indicatorilor de rezultate economico -financiare, contribuind l a evaluarea economică a
întreprinderii, la estimarea eficienței managementului practicat.
Structura contului de profit și pierdere la societatea analizată se prezintă astfel:
Tabelul1.2 – Indicatori din contul de profit și pierdere
Indicatori 2016 2017
Cifra de afaceri neta 92867 170181
VENITURI TOTALE 93840 172105
CHELTUIELI TOTALE 126423 87020
Profit sau pierdere bruta
Profit 0 85085
Pierdere 32583 0
Profitul sau pie rderea net(a) a
exercițiului financiar
Profit 0 82402
Pierdere 33521 0
Numar mediu de salariati 0 2
Sursa: Contul de profit și pierdere pe anii 2016 și 2017

12

Figura 1.4 Evoluția cifrei de afaceri

1.5.1 Analiza structurii patrimoniale
Stabilirea ș i urmărirea evoluției ponderii diferitelor elemente patrimoniale de activ și de
pasiv se determină prin analiza structurii patrimoniale. Ratele de structură patrimoni ală oferă
realizarea unei analize comparative în timp și spațiu prin exprimarea bilanțului în procente.
Datele după care s -au calculat indicatorii din acest capitol sunt preluate din Bilanțul
Contabil al întreprinderii Ștefycont S.R.L. de la Anexa 1, înocn it la data de 31.12.2017, si se
prezintă astfel:
Tabel 1.3 Bilanț prescurtat
Indicatori 2016 2017
Active imobilizate – Total 2 248 1 434
Active circulante – Total 293 135 215 386
Creanțe 41100 26620
Casa și conturi la bănci 15957 188766
Total Activ 352440 432206
Datorii 309384 148369
Capitaluri – Total -14001 68451
Sursa: Bilant pe 2016 și 2017

13
1.5.1.1. Analiza structurii activului
Analiza ratelor de structură a activului se realizează în dinamică iar valorile acestor
indicatori sunt influențate de caracteristicile sectorului de activitate unde isi desfășoara
întreprinderea, activitatea.
Principalele rate de structură sunt calculate după cum urmează:
Rata activelor imobilizate (Rai) este cea care evidențiază ponderea activelor imobiliz ate în
totalul activelor deținute de entitate.
Rata activelor imobilizate Rai = Active imobilizate
Activ total 𝑥 100

Rata activelor circulante (Rac) este cea care evidențiează ponderea activelor circulante din
totalul activelor deținute.
Rata activelor circulante Rac = Active circulante
Activ total 𝑥 100

Rata creanțelor comerciale ( Rcr) este cea car e evidențiează ponderea creanțelor în activele
întreprinderii.
Rata creanțelor comerciale Rcr= Creanțe comerciale
Activ total 𝑥 100

Rata d isponibilităților bănești și a plasamentelor (Rdp) este cea care evidențiează ponderea
disponibilităților bănești și a echivalentelor în numerar.
Rdp= Disponibilități bănești +Titluri de plasament
Activ total 𝑥 100

Analizând structura activului la societa tea noastră, evoluția indicatorilor de structură din
ultimii doi ani (2016 -2017) se prezintă astfel:
Tabel 1.4 Evoluția ratelor de structură ale activelor
Indicatori 2016 2017
Rata activelor imobilizate 0,63 0,33
Rata activelor circulante 83,17 49,83
Rata creanțelor 11,66 6,15
Rata disponibilităților bănești 4,5 43,67

14

Figura 1.5 Ponderea activelor imobili zate, activelor circulante, ceranțelor comerciale și
disponibilitățile bănești în structura activului în anul 2016

Figura 1.6 Ponderea activelor imobilizate, activelor circulante, ceranțelor comerciale și
disponibilitățile bănești în structura activului în anul 2017

1%83%
12%
4%2016
Rata activelor imobilizate
Rata activelor circulante
Rata creanțelor
Rata disponibilităților bănești

15
În urma analizei economico -financiare, se observă că societatea Ștefycont S.R.L, în anul
2017 deține o pondere mai ridicată a activelor imobilizate, acest aspect fiind unul favorabil luând
în considerare faptul că societatea a avut parte de o redresare a poziției pe piață.
Rata activelor circulante oscilează între 50% si 83%, înregistrând o scădere în anul 2017
în defavoarea activelor imobilizate.
Rata creanțelor comerciale se menține între 6% – 12 %, remarcandu -se faptul că perioada
de încasa re a creanțelor a scăzut față d e 2016 cu o pondere de 6%, acesta fiind un aspect favorabil.
Rata disponibilităților bănești înregistreaza valori între 4% – 44%, fiind un aspect favorabil
în termeni de echilibru financiar pent ru anul 2017 deoarece cresterea disponibilităților banești și a
investițiilor financiare este una semnificativă.
1.5.1.2 Analiza ratelor de structură penru pasivul patrimonial

Analiza ratelor de structură penru pasivul patrimonial „se face pe baza informațiilor din
pasivul bilanțier cu ajutorul ratelor financiare de structură a pasivului. Analiza urmărește aspecte
referitoare la masura în care combinația surselor financiare are capacitatea de a asigura autonomia
financiară” 8.
Indicatorii necesari pentru calcularea ratelor de structură pentru pasivul patrimonial au fost
luați din bilanțul enti tății și sunt prezentați în tabelul următor:
Tabel 1.5 Indicatori necesari pentru calcu larea ratelor de structură pentru pasivul
patrimonial
Indicatori 2016 2017
Capital propriu -14001 68451
Capi tal permanent -14001 68451
Datorii totale 309384 148369
Total pasiv 323385 216280

Rata stabilității financiare (Rsf) – face legatura dintre capitalul diponibil permanent al
entităților și totalul patrimoniului.

Rsf= Capital permanent
Total pasiv 𝑥 100

8 Camelia Burja „ Gestiune financiara ”, Suport de curs pentru învățământ la distanță Universitatea 1 Decembrie
1918, Alba Iulia, 20 17, pagina 33.

16
Rata autonomiei financiare (Raf) – reflectă capacitatea societății de a face față obligațiilor
de plată.
Raf= Capitaluri proprii
Total pasiv x 100

Rata îndatorării globale (Rîg) – reprezintă ponderea datoriilor totale în patrimoniul
întreprinderii.
Rîg= Datorii totale
Total pasiv x 100

Evoluția ratelor de structură pentru pasivul patrimonial se prezintă astfel:
Tabel 1.6 Evoluția ratelor de structură pentru pasivul patrimonial
Indicatori 2016 2017
Rata stabilității financiare (Rsf) -4,3% 31,6%
Rata autonomiei financiare (Raf) -4,3% 31,6%
Rata îndatorării globale (Rîg) 95,67% 68,69%

Figura 1.7 Evoluția ratelor de structură
În urma analizei ratelor de structură pentru pasivul patrimonial, se poate remarca fapul că
Rata stabilității financiare în registrează pentru anul 2017 un nivel mult mai ridicat, respectiv 32%,
ducând la sporirea și stabi litatea financiară a entității. Acest nivel este influențat de creșterea
capitalului permanent în anul 2017 fată de 2016 și scăderea datoriilor care înregistr ează valori mai
reduse în anul 2017 față de 2016.
31.6 31.668.69
-4.3 -4.395.67
Rata rentabilității financiare (Rsf) Rata autonomiei financiare (Raf) Rata îndatorării globale (Rîg)
-20020406080100120
Evoluția ratelor de structură
2017 2016

17
Rata autonomiei financiare înregistrează, de as emenea, o creștere semnificativă în anul
2017 față de anul 2016, însă nivelul ratei este sub pragul de 33%, ceea ce înseamnă ca firma
prezintă un risc destul de ridicat de insolvabilitate.
Rata îndatorării globale se situează înre 68% -96%, iar nivelul maxi m admisibil este de
66%, fapt datorat scăderii datoriilor din totalul surselor de finanțare, lucru ce ne oferă oarecum o
siguranță asupra surselor de finanțar e pentru anul 2017, dar nu îndeajuns. Pentru ca rata de
îndatorare să scadă, e necesară creșterea finanțării pe seama capitalurilor proprii, cât și reducerea
finanțărilor bazate pe împrumuturi pe termen lung și scurt.
1.5.1.3 Analiza echilibrului financiar
Scopul analizei financiare este de a evidenția modalitățile de realizare a echilibrului
financiar , indiferent daca e pe termen lung sau scurt, prin studierea indicatorilor echilibrului
financiar cum ar fi fondul de rulment, trezoreria netă și situația net ă contabilă.
Situația netă e cea care reflectă averea netă a acționarilor.
Situația netă= Activ – Datorii
Situația netă 2016 = 295 383 – 309 384 = -14 001
Situația netă 2017 = 216 820 – 148 369 = 68 451

Fondul de rulment e cel care reflectă un surplus de sume permanente față de nevoile de
acoperire a activelor imobilizate.
Fond de rulment= (Cap italuri proprii+ Datorii financiare) – Imobilizări nete de amortizare
FR 2016 = 295 383
FR 2017 = 216 820

Necesarul de fond de rulment este folosit pentru aprecierea corectă a fondului de rulment.
NFR= (Stocuri + Creanțe) – Datorii de exploatare
NFR 2016= 41100 – 309 384 = – 268 284
NFR 2017 = 26 620 – 148 369 = – 121 749

Trezoreria netă este cea care reflectă excedentul de fond de rulment al agenților economici
TN= F R-NFR
TN 2016 = 26 999
TN 2017 = 68 451

18
În urma analizei, am obținut următoarele rezultate:
Tabel 1.7 Evoluția fondului de rulment, necesarului de fond de rulment, trezoreria netă
Indicatori 2016 2017
Fond de rulment 295 383 216 280
Necesarul de fond d e rulment -268 284 -121 749
Trezoreria netă 26 999 68 451

Analizând rezultatele situației nete, observăm o creștere a capitalurilor proprii în anul 2017
față de 2016, cand s -a înregistrat o pierdere.
În urma analizei Fondului de rulment, observăm că rez ultatele obținute sunt pozitive, dar
totodata se cuno aște o s cădere de la un an la altul. Aceste resurse permanente pot fi rulate pentru
reînoirea creanțelor, ajutând firma pe termen scurt. Capitalurile permanente și sursele temporare
non-financiare garant ează societății o autonomie financiară.
Necesarul de fond de rulment înregistrează o valoare negativă, ceea ce înseamnă că există
un surplus de resurse, fiind o situație favorabilă.
Trezoreria netă cunoaște și ea o creștere în anul 2017 față de 2016, rezul tând fluxuri
financiare pozitive, caracterizată de un echilib ru global și înregistrând o trezorerie excedentară
fiind rezultatul unei activități economice eficiente.
Fluxul monetar net al exercitiului financiar este reprezentat de „Cash -flow-ul” interval ului
de timp. Valoarea pozitivă a acestuia reprezintă creșter ea activului real și generează noi posibilități
de finanțare a investițiilor.
Figura 1.8 Evoluția fondului de rulment, nevoia fondului de rulment și trezoreria netă
295,383216,280
-268,284-121,749
26,99968,451
-300,000 -200,000 -100,000 0 100,000 200,000 300,000 400,00020162017Evolutia FR, NFR, TN
Fond de rulment Nevoia de fond de rulment Trezoreria netă

19
Importanța și utilitatea anal izei economico -financiare în activitatea unei înreprinderi și în
viața acesteia a fost demonstrată prin problemele asupra căror soluționare a contribuit în mod
substanțial.
Pentru analiza efectuată la societatea Ștefycont S.R.L pe o perioadă de doi ani, re spectiv
2016 -2017, am preluat datele furnizate din conturile de profit și pierdere dar și din bilanț.

1.6 Analiza veniturilor și a cheltuielilor în funcție de serviciile prestate la societatea
Ștefycont S.R.L

În tabelul de mai jos vom regăsi datele neces are pentru analiza evoluției veniturilor și a
cheltuielilor la societatea Ștefycont S.R.L.
Tabel 1.8 Veniturile și cheltuielile
Sursa: Bilanț prescurtat pe 2016 și 2017

Figura 1.9 Evoluția cheltuielilor la Ștefycont S.R.L

020000400006000080000100000120000140000
Exploatare Financiare
Cheltuieli 2016 Cheltuieli 2017Natura activității Cheltuieli Venituri
2016 2017 2016 2017
Exploatare 123793 85380 90420 166258
Financiare 2630 1640 3420 5847
Total 126423 87020 93840 172105

20

Figura 1.10 Evoluția veniturilor la Ștefycont S.R.L

Pentru analiza dinamică a cheltuielilor totale vom utiliza următ orii indicatori:
– abaterea absolută:
CT= CT 2017 – CT 2016 = 87 020 – 126 423 = -39 403 lei

– indicele cheltuielilor totale:
CT%= 𝐶𝑇2017
𝐶𝑇2016 x 100= 87 020
126 423x 100 = 68,83%

– indicele de creștere
CT% = ICT -100= 68,83 – 100 = -31,17 %

În analiza factorială a cheltuielilor totale avem:
a) abaterea cheltuielilor totale
CT= CT 2017 – CT 2016 =( Ce 2017 + CF 2017) – ( Ce 2016 + CF 2016) = ( 85 380 + 1 640) – (123
793 + 2630) = -39 403 lei
b) Influența elementelor componente:
1. influen ța cheltuielilor din exploatare:
𝐶𝑇𝐶𝑒 = (Ce 2017 – Ce2016) = (85 380 -123 793) = -38 413 lei
2. Influența cheltuielilor financiare:
𝐶𝑇𝐶𝑓 = (Cf 2017 – Cf2016) = ( 1 640 – 2 630) = -990 lei

020000400006000080000100000120000140000160000180000
Exploatare Financiare
Venituri 2016 Venituri 2017

21
Analiza structurală a cheltuielilor totale aferentă anului 2017
G = 𝐶𝑒,𝐶𝑓
𝐶𝑇 𝑥 100
GCe = 𝐶𝑒
𝐶𝑇 𝑥 100 = 85380
87020 𝑥 100 =98.12% → Cheltuielile din exploatare dețin o pondere
de 98.12 % din cheltuielile totale;
GCf = 𝐶𝑓
𝐶𝑇 𝑥 100 = 1640
87020 𝑥 100 =1.88% → Cheltuielile financuar e dețin o pondere de 1.88
% din cheltuielile totale;
Analiza structurală a cheltuielilor totale aferentă anului 2016
G = 𝐶𝑒,𝐶𝑓
𝐶𝑇 𝑥 100
GCe = 𝐶𝑒
𝐶𝑇 𝑥 100 = 123793
126423 𝑥 100 =97.92% → Cheltuielile din exploatare dețin o p ondere
de 97.9 2 % din cheltuielile totale;
GCf = 𝐶𝑓
𝐶𝑇 𝑥 100 = 2630
126423 𝑥 100 =2.08% → Cheltuielile financiare dețin o pondere de 2.08
% din cheltuielile totale;

Tabel 1.9 Ponderea cheltuielilor
Natura activității Ponderea cheltuielilor
2016 2017
Exploat are 97.92% 98.12%
Financiare 2.08% 1.88%
Totale 100% 100%

Figura 1.11 Ponderea cheltuielilor totale la Ștefycont S.R.L

97.92%2.08%2016
Exploatare Financiare
98.12%1.88%2017
Exploatare Financiare

22
În contul de profit și pierdere sunt oglindite cheltuielile, calculate pe baza unei proceduri
de alocare sistematică și rațională , în momentul în care se așteaptă să se obțină beneficii
economice.
Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru lucrările executate,
serviciile prestate de care beneficiază entitatea, cheltuieli cu person alul, executarea unor ob ligații
legale sau contractuale.
Din totalul de venituri înregistrate pe parcursul celor 2 ani, respectiv 2016 și 2017, vom
analiza ce tip de activitate e cea mai profitabilă din cele trei activități pe care societatea le prestează,
conform datelor furniza te de administratorul societății în urma unei discuții pe această temă.
Tabel 1.10 Veniturile din ultimii 2 ani

Deși cele mai multe contracte pe care firma le are încheiate, sunt cele de prestări servicii
de contabilitate, activitatea cea mai profitabilă este cea de prestări de servicii de audit financiar
pentru diferite societăți. Printre aceste activități, firma m ai oferă și servicii de consultanță în
domeniul fiscal cu o pondere nu pre a semnificativă în totalul veniturilor înregistrate.
Ponderea veniturilor obținute de societate, pe fiecare tip de activitate în parte, poate fi
calculată după sumele înregistrate î n conturile analitice create pentru fiecare tip de serviciu prestat.

Tabel 1.11 Ponderea veniturile din ultimii 2 ani
Natura activității 2016 2017
Servicii de contabilitate 39% 33%
Servicii de consultanță fiscală 14% 11%
Servicii de audit financiar 47% 56%
Natura activității Venituri
2016 2017
Totale 93 840 172 105

23

Figura 1.12 Ponderea veniturilor în funcție de serviciile oferit e în anul 2016

Figura 1.13 Ponderea veniturilor în funcție de serviciile oferite în anul 2017
39%
14%47%2016
Servicii de contabiliate
Servicii de consultanță fiscală
Servicii de audit financiar
33%
11%56%2017
Servicii de contabiliate
Servicii de consultanță fiscală
Servicii de audit financiar

24
1.7 Analiza gestiunii clienților la societatea Ștefycont S.R.L

Prin analiza gestiunii clienților se urmăresc creanțele întreprinderii ce rezultă din vânzarea
de bunuri, prestări de servicii, ținând cont de scadența încasărilor. Acești factori sunt influ ențati
de modul în care sunt tratați clienții deoarece un client bine servit și tratat devine o sursă de profit
pe termen lung.
În funcție de scadență, clienții sunt clasificați în: clienți in cerți, clienți care achită în avans,
clienți cu încasare la terme n între 30 și 60 zile, clienți ce pot deveni insolvabili. Sumele ce urmează
a fi încasate de la clienți reprezintă o alocare de capital, creând pentru gestiune a viitoare acea
nevoie de finanțare fiind acoperită din surse proprii sau din credite.
Analiza g estiunii cliențior se efectuează prin intermediul vitezei de rotație a acestora, ce
reflectă intervalul de timp în care societatea încasează contravaloarea ser viciilor sau a mărfurilor
vândute.
Numărul de rotații (NrCL)= Cifra de afaceri
Clienți
Durata în zile a unei rotații (dzCL)= Clienți
Cifra de afaceri x T
Numărul de rotații 2016 (NrCL)= 92867
41100 = 2,25
Durata în zile a unei rotații 2016 (dzCL)= 411 00
92867 x 365 = 162 zile
Numărul de rotații 2017 (NrCL)= 170181
26620 = 6,39
Durata în zile a unei rotații 2017 (dzCL)= 26620
170181 x 365 = 57 zile

Din rezultatele de mai sus observăm că viteza de rotație a clienților a scăzut în anul 2017
față de an ul 2016, fiind un aspect pozitiv, clienții se încasează de trei ori mai rapid decât anul
precedent.
Modificarea cifrei de afaceri și a sumelor de încasat sunt principalele motive pe baza cărora
se modifică viteza de rotație a clienților.

25
1.8 Analiza g estiunii furnizorilor la societatea Ștefycont S.R.L

Una dintre importantele categorii de resurse ce pot fi gestionate astfel încât să se poată
obține pro fit, sunt furnizorii. Prin gestiunea acestora se pot crea fluxuri de trezorerie gestionate cât
mai efi cient de societate.
Pentru a se asigura funcționarea corectă a sistemului de plăți și a sistemului contabil, se iau
anumite măsuri în ceea ce privește pla ta furnizorilor de materie primă, materiale și servicii, acestea
făcând obiectul contractelor de vânza re- cumpărare încheiate înre client și furnizor. În cazul
aprovizionării cu materie primă, termenul de plată poate fi între 30 și 90 de zile, timp în care
disponibilul bănesc se poate folosi pe alte categorii de resurse.
Prin viteza de rotație a furnizori lor se exprimă intervalul de timp în care firma îsi achiă
obligațiile contractuale față de furnizori, ca și număr de rotații sau ca durată în zile a unei rotații.
Numărul de rotații (NrFZ)= Cifra de afaceri
Furnizori
Durata în zile a unei rotații (dzFZ)= Furnizori
Cifra de afaceri x T
Numărul de rotații 2016 (NrFZ)= 92867
309384 = 0,30
Durata în zile a unei rotații 2016 (dzFZ)= 309384
92867 x 365 = 1 215,98 zile
Numărul de rotații 2017 (NrFZ)= 170181
148369 = 1,14
Durata în zile a unei rotații 2017 (dzFZ)= 148369
170181 x 365 = 318,21 zile
Din rezultatele de mai sus observăm că viteza de rotație a furnizorilor a scăzut în anul 2017
față de anul 2016, fiind un aspect p ozitiv, socieatea achitându -și datoriile mai rapid decât în anul
precedent.

26
CAPI TOLUL 2
ASPECTE TEORETICE PR IVIND CONTABILITATEA
DECONTĂRILOR CU FURN IZORII ȘI CLIENȚII

2.1 Definiții și delimitări privind terții

Pentru a -și putea realiza obiectul de activitate, entitățile economice intră în relații
economice, prin procesele de apr ovizionare și desfacere, în urma cărora se nasc drepturi și obligații
față de persoanele fizic e sau juridice din afara sau din interiorul societății. Acestea mai poartă
numele și de creanțe și datorii, cu termene de decontare relativ scurte.
Între exerciți ile financiare , acestor decontări sunt asimilate și unele regularizări, dar nu sunt
incluse datoriile și creanțele ce fac referire la primirea și acordarea de împ rumuturi, precum nici
creanțele imobilizate.
Conform Ordinului 1802/2014 „ contabilitatea terți lor asigură evidența datoriilor și
creanțelor entității în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul
statului, entități le afiliate, entitățile asociate și entitățile controlate în comun, asociații/acționarii,
debitorii și creditorii diverși”9.
Stingerea creanțelor sau datoriilor se face de regulă prin intermediul mijloacelor bănești,
utilizând următoarele operațiuni:
• „oper ațiuni bănești de decontare cu numerar și fără numerar;
• operațiuni de decontare prin efecte co merciale” 10.
„Creanțele pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezintă valorile economice
avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoan e fizice sau juridice și pentru care
urmează să primească un echivalent valoric. Acest echival ent poate reprezenta o sumă de bani, o
lucrare sau un serviciu”11.
Debitorii sunt acele persoane fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată, și
urmează să returneze un echivalent corespunzător. În cadrul relațiilor de decontare ale entități i cu
alte persoane fizice sau juridice, datoriile pe termen scurt reprezintă acele fonduri fur nizate de terți
pentru care unitatea trebuie să dea în schimb o pres tație sau un echivalent valoric.

9 ORDIN nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobare a Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, articolul 309 alineatul 1.
10 Victor Munteanu „ Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară , București, 2017, pag ina 305.
11 Mihai Ristea, „ Contabilitate financiară”, Editura universitară, București 2008, pagina 190 .

27
Creditorii sunt acele persoane fizice sau juridice care au a vansat o valoare economică și
urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestație.
„Datoriile, ca surse străine de finanțare, sunt prezente și funcți onează din momentul nașterii
angajamentelor față de terți și până în momentul plății lor. Mai mult, toate datoriile ale căror
termene de decontare depășesc un an sunt purtătoare de dobândă ”12.

2.2 Definirea și importanța datoriilor comerciale

Pentru efec tuarea operațiilor comerciale trebuie să existe o legătură între două unități
economice, opera țiile efectuăndu -se prin intermediul furnizorului și al clientului.
Termenul de Furnizori în domeniul economico – financiar denumește toți terții, persoanele
fizice și juridice de la care o societate își asigură, contra -cost sau cu titlu gratuit, resursele necesare
pentru desfășurarea adecvată a activității.
Aceștia pot fi producătorii, distribuitorii, importatorii de materii prime, materiale,
semifabricate, compon ente, etc; prestatorii de servicii (bănci, agenții de resurse umane, firme de
consultanță, age nții de publicitate, etc.) și alte persoane fizice.
„Contabilul folosește termenul clienți atât pentru a identifica persoanele cărora entitatea le
vinde ceva (bun uri, servicii, lucrări), cât pentru a reflecta creanțele apărute pe urma vânzărilor cu
pricina ”13.
Sunt două condiții pe care o creanță trebuie să le îndeplinească pentru a se încadra în
structura clienților, și anume:
• „Operațiunea să se refere la vânzarea de bunuri, servicii, lucrări care fac obiectul
activității de bază a înreprinderii (astfel, vâ nzarea de imobilizări corporale pe care entitatea
nu le mai folosește nu se înregistrează în a ceastă structură);
• Creanța să rezulte dintr -o factură.
La aceste dou ă condiții putem adăuga și o a treia – clienții să nu fie angajați ai firmei de
referință”14.
Datoria reprezintă acea obligație a întreprinderii datorată evenimentelor trecute prin
decontarea căreia se așteaptă să ia naștere o ieșire de resurse ce cuprinde anumite beneficii
economice.

12 Mihai Ristea, „ Contabilitate financiară”, Editura universitară, B ucurești 2008, pagina 190 .
13 Emil Horomnea, „ Introducere în contabilitate concepte și aplicații ”, Tipo Moldova, 2017, pagina 56.
14 Ibidem pagina 56..

28
Principala caracteristică a unei datorii este faptul că reprezin tă o obligație a întreprinderii,
care la rândul ei este un angaj ament sau o responsabilitate față de persoana fizică sau juridică care
urmează să primească un ech ivalent valoric sau o contraprestație.
Din dorința de a se păstra bune relații cu partenerii de afaceri, datoriile pot rezulta în urma
obligațiilor contractuale pentru bunuri și servicii. În mod normal obligația apare numai în
momentul livrării activului sau în momentul în care s -a încheiat un acord irevocabil de cumpărare
a activului.
„Recunoașt erea eleme ntelor în situațiile financiare se realizează prin referința la două
criterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ:
– Probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor respectiv a unei ieșiri de resurse
purtătoare de beneficii economice
– Evaluarea să se poată realiza în mod credibil.”15
Datoriile comerciale se creează în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentru
aprovizio nări de bunuri materiale, lucrări și servicii primite, delimitându -se sub forma furnizorilor
și efectelor comerc iale de plătit.
După perioada de timp la care se referă, datoriile se împart în:
• Datorii pe termen scurt;
• Datorii pe termen lung.
Principalul pu nct al integrării dintre achiziție și furnizor il reprezintă sistemul de
contabilitate al furnizorilor. Fluxul d e tranzacție al acestor relații furnizor – partener de comerț
începe cu necesitatea sau comanda achiziției, urma t de intrarea bunurilor și factu rarea ulterioară,
și se termină cu plata facturii furnizorului. În momentul în care factura este înregistrată în tr-un
cont din registrul auxiliar furnizor are un impact de sold corespunzător asupra contului de control
datori i comerciale din Cartea Mare. Da că factura este incorectă, ea este blocată pentru plată și
necesită aprobarea suplimentară inainte ca plata să f ie aprobată. Dacă factura corespunde din
punctul de vedere al cantității și a sumei previzionate, aceasta este d isponibilă pentru prelucrarea
plății.
Decontarea datoriilor față de furnizori se poae face prin achitarea lor pe bază de facturi și
instrumente de plată corespunzătoare sau pe seama creditului comercial acordat de furnizor, în
scopul căruia beneficia rul emite un bilet de ordin, sau accep tarea cambiei emise de furnizor. Aceste
înscrisuri mai poartă denumirea de efecte de comerț sau titluri negociab ile reprezentând creanțele
decontabile la vedere sau pe termen scurt.

15 Mihai Ristea, „ Contabilitate financiară”, Editura Universitară, București, pagina 191.

29
Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cân d tranzacțiile și
evenimentele se produc și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat, potrivi t
principiilor contabilității de angajamente.

2.3 Definirea și importanța creanțelor comerciale

Drepturile întreprinderii față de alte perso ane fizice sau juridice, determinate de vânzări de
bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii, pentru care e important să se primească un
echivalent valoric sau o contraprestație, poartă denumirea de creanțe comerc iale. Prin relațiile
unitățile p atrimoniale cu alte persoane juridice sau fizice se ajunge la apariția creanțelor.
Realizarea obiectului de act ivitate și crearea condițiilor pentru derularea activității se face
prin vânzarea produselor sau a serviciilor.
După perioada de timp la care s e referă, creanțele se împart în:
• Creanțe pe termen scurt;
• Creanțe pe termen lung.
Creanțele pe termen scurt iau naștere din desfășurarea act ivității de exploatare și din
creanțele asimilate, ce au în contrapartidă veniturile din exploatare și conturile fără incidență
asupra contului de rezultate. Acestea cuprind: creanțe comerciale, creanțe salariale, creanțe
socia le, creanțe fiscale și creanțe diverse.
Creanțele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală și din prudență se
constituie o ajustare pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă.

2.4 Relații de decontare de natură comercială

Furnizorul e cel care, în calitate de vânzător, pune la dispoziția terților bunuri sau servicii
contra -cost, pe baza unei înțelegeri în prealabil.
Clientul e cel care, în calitate de cumpărător, achiziționează contra -cost bunuri sau servicii.
Orice tran zacție de vânzare -cumpărare are doi protagoniști: vânzătorul și cumpărătorul.
Clientul înregistrează în contabilitate datorii le față de furnizri pentru bunurile sau serviciile
achiziționate, dar și creanțele pentru avansurile acordate furnizorilor. Furnizo rul înregistrează în
contabilitate creanțele față de client pentru bunurile sau serviciile livrate, dar și datoriile pentru
avansurile primite de la clienți.

30
Legătura dintre două sau mai multe societăți reprezintă operațiile economice, și poate fi
reprezentată astfel:
Figura 2.1 Reprezenarea operațiilor economice
Sursa : Dumitru Matiș, Atanasiu Pop, „ Contabilitate financiară”,Editura Alma Mater,
Cluj Napoca, 2007, pagina 369

Vânzăr ile și cumpărările de bunuri dar și de servicii se clasifică astfel:
• Vânzări -cumpărări cu decontarea imediată în numerar;
• Vânzări -cumpăr ări pe credit comercial, urmând ca decontarea să se realizeze ulterior.
Organizarea contabilității operațiilor de decont are cu furnizorii se realizează cu ajutorul
conturilor sintetice de gradul I, regăsite în grupa 40 „Frunizori și conturi asimilate”.
Caracteristicile obligațiilor față de furnizori sunt următoarele:
• Sunt elemente de pasiv;
• În partea de credit se regăsește costul de achiziție aferent aprovizionărilor sau valoarea
acceptată a cambiilor sau biletelor la ordin subscrise, după caz;
• În partea de debit se regăsesc plățile efectuate către furnizori sau pe cele realizate indirect
pe bază de efecte comerciale;
• Sunt c onturi ce se regăsesc și în bilanț și se pot reprezenta solduri creditoare ce reflectă
datoriile nedecontae sau valoarea efectelor de pl ătit;
• Evidența analitică se organizează pe categorii de obligații, precum și pe fiecare persoană
juridică sau fizică.
Valoarea propriu -zisă a datoriilor față de furnizori nu coincide în toate cazurile cu prețul
negociat, datorită unor reduceri acordate și anume:
• „Rabaturi – se primesc pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de vânzare;

Valoare economică(un bun, o sumă de bani, o lucrare sau serviciu)
DEBITOR CREDITOR
(persoană fizica (persoană fizică
sau juridică) sau juridică)

Echivalent valoric sau o contraprestație

31
• Remize – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului cuvenit sau dacă
cumpărătorul are statut preferențial;
• Risturne – sunt reduceri de preț calcula te asupra ansamblului tranzacțiilor efec tuate cu
același terț, în decursul unei perioade determinate.”16
Aceste r educeri se încadrează în categoria reducerilor comerciale,fără a fi reflectate în
contabilitate, deoarece doar valoarea netă a bunurilor cumpăra te se înregistrează, iar din categoria
reducerilor financiare face parte o altă reducere denumită scont de decon tare. Sconturile de
decontare reprezintă reduceri de preț pe care furnizorii le înscriu distinct în factură în situația în
care clienții plătesc datoriile înainte de scadență, acestea constituind cheltuieli financiare pentru
furnizori și venituri financiar e pentru client.
Creanțele comerciale provenite din vânzări pe credit, de bunuri și servicii sau lucrări, se
reflectă în contabilitatea financia ră cu ajutrul conturilor sintetice de gradul I regăsite în grupa
41„Clienți și conturi asimilate”.
Cele mai semn ificative trăsături ale conturilor de creanțe sunt:
• Sunt conturi de activ, exceptând contul 419„Clienți creditori”;
• În debit se reflectă prețul de cumpărare, inclusiv TVA a ferentă, pentru vânzarea bunurilor,
prestarea serviciilor și execuarea de lucrări;
• Sunt conturi ce se regăsesc și in bilanț, iar soldurile debitoare reflectă creanțele neîncasate;
• Evidența analitică se organizează pe categorii d e creanțe, precum și pe fiecare persoană
fizică sau juridică, după caz;
Operația de vânzare a bunurilor reflectă două aspecte importante în contabilitate:
• Un aspect financiar ce presupune înregistrarea unei creanțe concomitent cu obținerea unui
venit și co lectarea TVA, reprezentând o datorie fiscală;
• Descărcarea de gestiune, care se face diferit, în cazul vânzării d e bunuri care au fost
achiziționate anterior sau vânzarea de bunuri ce au fost obținute din producția proprie.

2.5 Documente justificative util izate în evidența decontărilor cu furnizorii și clienții

Operațiunile oricărei societăți trebuie sa fie consem nate în momentul efectuării lor într -un
înscris aflat la baza înregistrărilor în contabilitate, astfel ele dobândind calitatea de documente
justificative. Persoanele care întocnesc, vizează, aprobă și înregistrează în contabilitate, sunt

16 Emil Horomnea, „ Introducere în contabilitate concepte și aplicații ”, Tipo Moldova, 2017, pagina 208.

32
raspunzătoare în f ața legii. Documentele „trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare,
performanței financiare și a altor informații, în condițiile le gii, referitoare la activitatea
desfășurată” 17.
Clasificarea documentelor jsutificative se face astfel:
❖ „După funcția pe care o îndeplinesc în lucrările de calcul și de evidență:
➢ Documente de dispoziție;
➢ Documente de execuție;
➢ Documente combinate.

❖ După nu mărul o perațiilor:
➢ Documente singulare;
➢ Documente cumulative.

❖ După locul întocnirii lor:
➢ Documente inte rne;
➢ Documente externe.

❖ După sfera de aplicare:
➢ Documente generale;
➢ Documente specifice.

❖ După forma de prezentare:
➢ Documente tipizate;
➢ Documente netip izate.

❖ După regimul de tipărire:
➢ Documente cu regim special;
➢ Documente cu reglementări express de tipărire, gestionare, numerotare, folosire și
justificare;
➢ Documente cu regim uzual ”18.
„Potrivit Legii contabilității nr. 82/1991 actualizată, documentele j ustificative ce
stau la baza înregistrărilor contabile angajează răsp underea persoanelor care le -au întocnit,

17 LEGEA contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), articolul 9 alineatul 1.
18 Petru Pântea Iacob, „ Managementul contabilității româneș ti”, Editura Intelcredo SA, Deva, 1999, pagina 49.

33
vizat și aprobat, ori le -au înregistrat în contabilitate, după caz. Datorită impactului pe care
aceste documente îl exercită în evidențele contabi le ale unei entități, organismele
normalizatoare au elaborat o serie de condiții de fond și formă, grupate astfel:
a) condiții de formă:
– utilizarea și completarea corectă;
– realitatea datelor înscrise;
– corectitudinea calculelor efectuate;
– semnătura persoanelor autorizate.
b) condiții de fond:
– conformitatea datelor înregistrate cu prevederile le gale;
– realitatea fenomenului economic consemnat;
– eficiența operațiunilor înregistrate ”19.
Documentația este un procedeu al metodei contabilității care pe lângă documentele
justificative, mai cuprinde și registrele de contabilitate. Câteva exemple de do cumente justificative
aferente efectuării și înregistrării în contabilitate a decontărilor cu furnizorii și clienții sunt: factura,
avizul de expediere, nota de intrare – recepție și constatare de diferențe, procesul verbal de punere
în funcțiune a mijlocul ui fix sau de prestare a serviciilor, chitanța, monetar, ordin de plată, extras
de cont, bon fiscal, dispoziție de plată/ încasare/ livrare, proces verbal de anulare document, filele
de magazie la scoaterea din gestiune a bunurilor de natura stocurilor vân dute, etc.
Documentele au o funcție informațională și o funcție gestionară deoarece acestea angajează
răspunderea persoanelor care au participat la mișcarea elementelor patrimoniale, la efecuarea
înregistrărilor și care s -au ocupat de respectarea formalită ților de întocnire a acestora. Datele din
documente trebuie să fie scrise fără ștersături, modificări și cu spații libere între operațiile înscrise
sau file lipsă.
Corectarea se face pe toate exemplarele documentului, se semnează de către persoana care
a întocnit/ corectat și se menționează data corecturii. În documentele privind numerarul nu se admit
corecturi ci se anulează documentul greșit care rămâne în c arnetul respectiv.
„Registrele de contabilitate sunt documente obligatorii și reflectă cronologic ș i sistematic
operațiile economice și financiare extrase din documentele justificative ” 20.
Documentele folosite cel mai des în decontarea cu furnizorii și c lienții la societatea
Ștefycont S.R.L sunt:
Factura fiscală este documentul ce face legătura între furnizor și client, la orice cumparare,

19 Victor Munteanu, Alice Țînța, Mirela Niculae, „ Bazele contabilității ”, Editura Universitară, București, 2017,
pagina 76.
20 Alexandru Sălceanu „Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările c ontabile românești și
directivele europene ”, Editura Economică, 2011, pagina 33.

34
vânzare sau presare de servicii, societatea Ștefycont S.R.L. primește sau emite o factură,
reprezentând valoarea fisc ală.
Avizul de însoțire a mărfii este documentul justificativ ce însoțește mărfurile livrate sau
cele pe care societatea urmează să le primească.
Chitanța ese documentul justificativ care deservește la depunerile de numerar a
contravalorii bunurilor, servi ciilor sau lucrărilor. În cele mai multe cazuri, chitanța însoțește
factura fiscală și stă la baza înregistrării în contabilitate.
Nota de recepție este documentul ce se întocmnește în momentul recepționării de către
gestionar a mărfurilor primite.
Ordinu l de plată este un instrument de plată și de decontare utilizat pentru stingerea
obligațiilor fisca le.
Biletul la ordin este o promisiune scrisă prin care atât societatea Ștefycont S.R.L., cât și
celelalte societăți cu care aceasta colaborează, se obligă s ă plătească într -un anumit interval de
timp o sumă de bani.
Bonul de consum servește la eliberarea din magazie a materialelor ce urmează a fi
consumate și totodată, este un document justificativ de scădere a bunurilor din gestiunea
întreprinderii.
Extrasul de cont este documentul cu ajutorul căruia se înventariază soldurile conturilor
privind datoriile și creanțele entității în relațiile cu terții.
În Registrul jurnal se ține evidența zilnică, cronologică a tuturor operațiilor respectând
succesiunea documen telor justificative și cuprinde explicații cu privire la data, numărul și tipul
document ului, denumirea operațiilor înregistrate, conturile corespondente necesare în dubla
înregistrare și sumele aferente. Registrul jurnal poate servi ca probă în justiție p entru soluționarea
unor eventuale litigii.
Jurnalul pentru cumpărături deservește la înr egistrarea cumpărărilor de bunuri, lucrări sau
prestări de servicii pe care societatea Ștefycont S.R.L. le face, cu ajutorul său se mai poate stabili
și taxa lunară pe valoare adăugată deductibilă.
Jurnalul pentru vânzări este similar jurnalului de cumpără turi, servind la înregistrarea
vânzărilor efectuate lunar de către firmă, ajutând la stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată.
Registrul Inventar grupează și înregistrează anual rezultatele inventarierii patrimoniului și
poate servi ca probă în j ustiție pentru soluționarea unor eventuale litigii, iar înregistrările din cadru
acestui registru se fac pe baza listelor și proceselor verbale de inventariere. Elementele sunt grupate
pe conturi si grupe de conturi aferente stocurilor de activ și pasiv un de evidența valorii de
înregistrare stabilită în urma inventarierii și diferențele de valoare se evidențiează pe coloane
separate și se înregistrează plusurile sau minusurile de inventar.

35
Registrul Cartea – Mare înregistrează sistematic operațiile economice și financiare și se
întocnește la sfârșitul fiecărei luni, aceasta servește la întocnirea balanței de verificare. El se poate
întocni sub două forme și anume: una este Cartea Mare pentru entitățile care aplică forma de
înregistrare pe jurnale și una pentr u entitățile cu forma de înregistrare ‚Maestru -Șah’.
Reprezentate schematic, activitatea de înregistrare contabilă se prezintă astfel:

Mai jos voi prezenta modalitatea de organizare a documentației primare ce reflectă
operațiunile cu furnizorii și clienții, în funcție de categoria în care se încadrează.
Tabel 2.1 Modalitatea de organizare a documentației
Categoria în care se
încadrează terții Natura juridică Modalitatea de
realizare Documente utilizate
0 1 2 3
Furnizori

Dator ii

-nașterea relației din
operațiuni de
aprovizionare cu
bunuri, lucrări și
servicii – factură fiscală;

– stingerea datoriei; -filă de CEC;

– prin plată – Ordin de plată;
– Chitanță;

-prin efecte
comerciale
-Trasă, bilet de ordin,
cambie, etc.

-avansuri acordate
– Filă de CEC;
– Ordin de plată;

Clienți Creanțe -nașterea relației din
operațiuni de vânzare
de bunuri și prestări
de servicii
– factură fiscală;

-stingerea creanței – Filă de CEC;
Documente
justificative
Registrul
jurnal
Registrul
Cartea Mare
Balanța de
verificare

36
– prin încasar e

– Ordin de plată;
– Chitanță;

– prin efecte
comerciale
-Trasă, bilet de ordin,
cambie, etc.

-avansuri primite

– Filă de CEC;
– Ordin de plată;

Sursa : Munteanu Victor,Zuca Marilena, Niculae Mirela, Moscu Marius, Munteanu
Rodica, Zamfir Mo nica, Burlacu Mariana, „Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura
Universitară, București, 201 7;

2.6 Sistemul informațional în relațiile de decontare cu terții

Sistemele informatice au existat, intr -o formă sau alta, pe toate treptele dezvolt ării societății
omenești, fiind una dintre condițiile fundamentale în luarea deciziilor manageriale, prin
prelucrarea și transmierea informațiilor.
Toate domeniile de activitate se bazează într -o oarecare măsură pe utilizarea tehnologiilor
informatice, de venind chiar omniprezentă în desfășurarea activităților, de la cele mai simple până
la cele mai complexe, ce contribuie la luarea deciziilor ce au la bază informații obținute prin
prelucrarea datelor culese.
O definițe a sistemului informațional poate fi „Sistemul informațional contabil este format
dintr -un ansamblu de elemente interdependente, orientat spre culegerea, stocarea, prelucrarea,
analiza și transmiterea informațiilor privind starea și mișcarea patrimoniului ”21.
În componența sistemului informaț ional se regăsesc subsisteme intercorelate care lucrează
împreună pentru corelarea, prelucrarea, stocarea , transformarea și distribuirea informației pentru
planificare, luarea deciziilor și control.
Cele trei componente principale ale sistemului informați onal sunt:
• „Intrările(input) – elementele care intră în sistem pentru a fi prelucrate;
• Procesele – reprezintă procesul de transformare a intrărilor în ieșiri;
• Ieșirile(output) – sunt elementele care au fost rezultate prin procesul de transformare ”22.

21 Mirela Gheorghe, Ioan I. Roșca, „ Auditul informației contabile în condițiile utilizării sistemelor informatice ”,
Editura ASE București, 2004, pagina 21.
22 http://www.biblioteca -digitala.as e.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2 accesat la 16.05.2019

37
Pe lângă cele trei componente enumerate mai sus, mai există incă doua componente
adiționale: f eed-back (răspunsul) și controlul. Acesta mai portă numele de sistem cibernetic.
Feed -back -ul e cel care redă performanța sistemului.
Controlul e cel care monitorizează și evaluează feed -back -ul cu scopul de a determina în
ce măsură se îndreaptă sistemul pentru îndeplinirea scopului. Această funcție face necesară
ajustarea intrărilor din sistem pentru a fi siguri ca sunt produse ieșirile corespunzătoare.
În cadrul societ ății Ștefycont S.R.L, personalul contabil culege datele cu privire la
societate, le pr elucrează în ordinea desfășurării lor și obțin rezultate pe care le distribuie sub forma
informațiilor financiare.
În momentul de față, dependența față de sistemele info rmatice se face simțită foarte usor,
si nu mai e posibil ca in secolul XXI o afacere să nu folosească sisteme informatice, spre deosebire
de începutul perioadei când sistemele electronice nu erau intens folosite și indispensabile.
Prin intermediul sisteme lor informatice, se prelucrează operațiile contabile ce trebuie să
ajute la rezolvarea unor probleme specifice, ca evidență contabiă a operațiunilor pe conturi și
calcularea balanțelor contabile. Pană se ajunge la aceste rezultate, se prelucrează datele di n
documentele de intrare și se stochează pană la obținerea rezultatelor.
Pentru stoca rea datelor se folosește un sistem de gestiune a fișierelor și/sau un sistem de
gestiune a bazelor de date. Obținerea unui sistem informatic de date se face urmând câtev a etape:
analiza, proiectarea și implementarea, urmărindu -se activitățile din cadrul s istemului informațional
aferent și toate fluxurile informaționale care apar, de interes fiind cele ce pot fi automatizate prin
intermediul calculatoarelor.
Conponentele unui sistem informatic trebuie să răspundă cerințelor de funcționare și
trebuie să fie intercorelate funcțional: hardware, software, comunicație, baza științifică și
metodologică, baza informațională, fluxurile informaționale și suporturile de informații,
utilizatorii, cadrul organizatoric.
Societatea Ștefycont S.R.L. înregistrează în cont abilitatea proprie toate relațiile cu terții și
ține cont de toate reglementările, standardele naționale și internaționale de contabilitate pentru o
reflectare cât mai co rectă a tuturor operațiilor economico -financiare, programele informatice
utilizate în cadrul entității fiind cele care ușurează munca zilnică a profesionistului contabil cu
privire la modul de întocnire a situațiilor financiare pe parcursul exercițiului fi nanciar.

38
2.7 Aspecte teoretice privind conducerea contabilității

Contabilitatea p rivind clienții și furnizorii reflectă, pe lângă operațiunile și tranzacțiile
externe ce țin de activitatea de aprovizionare și desfacere, și legătura directă dintre acea sta și
înregistrările contabile interne care pot fi, de exemplu, scăderi din gestiune atunci când se vinde,
constituiri de provizioane atunci când există clienți incerți, înregistrări pentru deprecierea
creanțelor, etc.
Contabilitatea se poate ține sub 2 f orme, și anume: În partidă simplă care presupune
înregistrarea în Registrul jurnal de încasări și plăți a încasărilor și plăților aferente unei perioade,
tranzacții efectuate în numerar și prin bancă. Chiar dacă denumirea este de contabilitate în partidă
simplă, în practică pare și chiar este destul de complexă. Chiar dacă încasările și plă țile se operează
la data documentului de decontare și evidență, fiscalitatea ține cont de cheltuieli și venituri, iar
evidența TVA, dacă este cazul, implică analiza tranz acției la data efectuării și nu a decontării de
încasare și plată. Astfel evidența de partidă simplă are mai multe implicații decât cea anunțată de
definiția generală. În afară de Regisrul de încasări și plăți se mai completează Registrul inventar.
Inventa rierea se face anual, dar nu neapărat la sfârșit de an. Conform noilor reglementări ap licabile
din 2015 în OMFP 1802, aceste jurnale nu se mai înregistrează la Administrația Fiscală. În afara
celor două registre, folosirea altor documente este opțională, c u excepția facturii, care se
completează conform art. 155 din Codul Fiscal. Persoanele care își organizau, până acum,
contabilitatea în partidă simplă vor avea posibilitatea de a opta pentru organizarea și conducerea
contabilității în partidă dublă, pană l a nivelul de balanță, dar fără a întocni și depune situații
financiare. Se trece la co ntabilitate în partidă dubla, începând cu anul următor depunerii opțiunii.
Contabilitatea în partidă dublă presupune respectarea principiului Dublei înregistrări care
este o convenție fundamentală, conform căreia orice operație economică se introduce în
contabilitate prin afectarea simultană și cu aceeași sumă, a două conturi, din care unul se debitează
și altul se creditează. Partida dublă în contabilitate se manifestă în două forme esențiale care
formează conținutul teoretico -metodologic al acesteia și anume: Dubla reprezenare si Dubla
înregistrare. Dubla reprezentare a resurselor economice controlate de înreprindere, sunt, pe de o
parte activele economice, iar pe de al tă parte pasivele economice. Dubla înregistrare a tranzacțiilor
și evenimentelor econo mice care generează modificări în volumul și structura resurselor
economice controlate de întreprindere, precum și transformări ale unor componente ale acestora
în elemen te de rezulate economico -financiare(venituri și/sau cheltuieli). În contabilitatea în partidă
dublă este obligaorie completarea registrelor și întocnirea situațiilor financiare.

39
2.8 Rolul contabilității în evidența decontărilor cu furnizorii și clienții

Relațiile cu furnizorii se realizează în cadrul procesului de aprovizionare, respect iv relațiile
cu clienții sunt realizate în procesul de vânzare – desfacere.
„Managementul aprovizionării are ca obiective principale asigurarea resurselor materiale
și tehnice necesare activității de producție a întreprinderilor și firmelor, în cantitatea și structura
dorită, astfel încât costurile să fie minime și profitul cât mai mare ”23. Aici se poate include și
activitatea de cooperare sau de colaborare între societăț i pentru realizarea produselor, în urma
specializării și a dezvoltării în anumite dome nii ale producției sau prestării de servicii.
În activitatea economică, termenii : achiziționare, asigurare, aprovizionare, cumpărare,
alimentare, au o semnificație asemă nătoare, dar în funcție de context au semnificații diferite.
„Conceptul de aproviziona re materială este definit în literatura economică de specialitate
prin intermediul noțiunilor de: „cumpărare” și „aprovizionare” ”24.
Obiectivele specifice asigurării mate riale în procesul de aprovizionare sunt:
• Studiul pieței, a furnizorilor reali și potențiali;
• Selectarea și testarea credibilității furnizorilor;
• Elaborarea strategiilor în achiziționarea resurselor materiale și a echipamentelor;
• Negocierea condițiilor de v ânzare -cumpărare pe bază de contracte comerciale;
• Urmărirea evoluției pieței de f urnizare, a structurii și a potențialului de resurse.

„Managementul desfacerii este activitatea prin care se realizează vânzarea
produselor rezultate din activitatea de produ cție. Această activitate definește căile, formele
și modalitățile de valorificare a produselor fabricate, precum și piețele de desfacere a
acestora ”25.
Prin analizarea managementului desfacerii producției ajungem la concluzia că
aceasta activitate asigură:
• „o bază motivațională în organizarea fabricației și realizării de produse;
• activ itatea de desfacere -vânzare;
• furnizarea de elemente pentru fundamentarea programelor de fabricație;
• caracteristicile la care trebuie să răspundă produsele;

23 Larisa Dragolea, „ Managementul afacerii”, Suport de curs pentru învățământ la distanță Universitatea 1
Decembrie 1918, Alba Iulia, 2018, pagina 139.
24 Ibidem, pagina 140.
25 Larisa Dragolea, „ Managementul afacerii ”, Suport de curs pentru învățământ la distanță Universitatea 1
Decembrie 1918, Alba Iulia, 2018, pagina 140.

40
• condițiile la care trebuie să răspundă produsele;
• condițiile în care urmează a se exploata sau utili za produsele;
• cerințele pe care trebuie să le îndeplinească sectorul de producție pentru a răspunde
comenzii sociale ”26.
Conform ORDIN nr. 1802 din 29 decembrie 2014 (*actuali zat*) „ Contabilitatea terților
asigură evidența datoriilor și creanțelor entităț ii în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții,
personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitățile afiliate, entitățile asociate și entitățile
controlate în comun , asociații/acționarii, debitorii și creditorii diverși ”27.

2.9 Principii contab ile importante în relațiile cu furnizorii și clienții

Contabilitatea este caracterizată de o serie de principii care au implicații mai mici sau mai
mari în evidența relațiil or cu clienții și furnizorii, și „Conform ORDIN nr. 1.802 din 29 decembrie
2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate principiile contabile gen erale sunt: principiul
continuității activității, principiul perm anenței metodelor, principiul prudenței, principiul
independenței exercițiului, principiul evaluării separate a elementelor de active și datorii,
principiul intangibilității, principiul necon pensării, principiul prevalenței economicului asupra
juridicului, principiul pragului de semnificație ”28.
Dintre acestea, trebuie menționat principiul prudenței care se aplică în cazul constituirii de
provizioane și ajustări ale creanțelor clienților și a clienților incerți, precum și datoriile rezultate
din clauzele co ntractuale.
„Principiul permanenței metodelor este și el reflectat în contabilitatea decontărilor cu
clienții și furnizorii în momenul în care se pune problema politicii de evaluare a stocuri lor la ieșirea
din parimoniu, mai precis metodele LIFO, FIFO, CMP în cazul vânzărilor către clienți. O altă
politică contabilă care are implicații asupra contabilității cu clienții este evaluarea de regulă sau
nu la valoarea justă a bunurilor patrimoniale.
Alt principiu cu o puternică implicație în tema acestei lucrări este principiul independenței
exercițiului pentru că se ține cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar
indiferent de data încasărilor respectiv a plăților lor. În ac est fel se evidențiează în conturile de

26 Ibidem pa gina 140.
27 ORDIN nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate Secțiunea 4.6, Art.309
28 Viorela Beatrice Iacovoiu, B oni Mihaela Străoanu, Cristian Dragoș Teodorescu, „ Instrumente și tehnici de
analiză a stării economico – financiare a firmei ”, Editura Economică,București, 2011, pagina 54;

41
venituri creanțele pentru care nu a fost intocnită incă factura, respectiv cheltuieli și datorii pentru
care nu s -a primit încă factura. În aceste cazuri înregistrările contabile se fac pe baza documentelor
de presta re a serviciilor.
Principiul neconpensării este foarte important în decontările cu furnizorii și clienții
deoarece este interzisă compensarea de active și pasive, cheltuieli și venituri, plusuri și minusuri
de valoare. Toate creanțele și datoriile se înreg istrează distinct în contabilitate cu documente
justificative și eventualele compensări între datorii și creanțe față de același terț se înregistrează
doar respectând prevederile legale după ce s -au contabilizat veniturile și cheltuielile
corespunzătoare. Aceste compensări, ca și excepții se pot face doar în anumite sit uații permise de
legea în vigoare pentru evitarea unui eventual blocaj financiar”29 .
„Principiul prevalenței economicului asupra juridicului are o influență notabilă în
contabiliatea decontăr ilor cu furnizorii și clienții. Acest principiu trebuie respectat atunci când se
înregistrează în contabilitate contractele de leasing operațional sau financiar, ținând cont și de
substanța economică, nu numai de cea juridică a tranzacției sau operațiunii. Acest principiu se mai
respectă atunci când trebuie să se încadr eze operațiunile de vânzare în nume propriu sau comision,
respectiv consignație și când trebuie făcută încadrarea participanților ca fiind deținute pe termen
scurt sau lung. Toate aceste exem ple se leagă de acest principiu deoarece el se plică în vederea
reflectării imaginii fidele și a prezentării valorilor elementelor din bilanț și contul de profit și
pierdere, în conformitate cu realitatea economică ținând cont de drepturile și obligațiile și riscurile
asociate operațiunilor ”30.

2.10 Conturi utilizate î n evidența decontărilor cu furnizorii și clienții

„Contul este instrumentul cel mai reprezentativ al metodei contabilității care contribuie la
realizarea obiectului acesteia prin înregistra rea, evidența și calculul (ordonat și sistematizat) al
informații lor cu privire la existența și mișcarea elementelor individuale, precum și la procesele
economice derulate în cadrul entității, facilitarea controlului asupra integrității acestora. Conținutu l
economic al elementelor evidențiate cu ajutorul conturilor și c are diferențiază conturile unul față
de altul poate fi: bun economic, sursă de finanțare, rezultat. Deoarece există corelații numeroase
între elementele și este necesară reflectarea lor cu aj utorul conturilor, conturile se află într -o strânsă
relație de co ndiționare reciprocă, formând în totalitatea lor un sistem unitar, numit sistemul

29 Alexandru Sălceanu, „ Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile românești și
directivele europene ”, Editura Economică,București,2011, pagina 30.
30 Alexandru Sălceanu, „ Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile românești și
directivele europene ”, Editura Economică 2011, pagina 30;

42
conturilor”31.
„Relațiile de decontare ale entității pot fi cu terți debitori (creanțe) sau cu terții creditor i
(datorii). În contabilitate aceste relații sunt evidențiate cu ajutorul conturilor din clasa 4 Conturi
de terți. Grupa de conturi care reflectă relațiile de decontare cu terții debitori este 41 „Clienți și
conturi asimilate”. Creanțele evidențiate prin i ntermediul conturilor din această grupă sunt creanțe
comerciale r ezultate din relații de vânzare către clienți sau față de furnizori”32.
În contabilitate, conturile de furnizori se utilizează pentru ținerea evidenței decontarilor cu
aceștia. Acestea fac par te din din grupa 40 „Furnizori și conturi asimilate”.
Contul 401 „Furnizori” este un cont de pasiv și ține evidența datoriilor și a decontărilor
în relațiile cu furnizorii, alții decât entitățile afiliate și entitățile legate prin interese de participare,
pentru aprovizionările de bunuri sau serviciile prestate.
Contul 403 „Efecte de plătit” este un cont de pasiv și ține evidența obligațiilor de plătit pe
bază de efecte comerciale cum ar fi biletul la ordin, cambia, etc.
Contul 404 „Furnizori de imobilizări ” este un cont de pasiv și ține evidența obligațiilor
de plată fa ță de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale, alții decât entitățile afiliate și
entitățile legate prin interese de participare.
Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” este un cont de pasiv și tine evidența
obligațiilor de plată cătr e furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin,
cambie, etc).
Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” este un cont de pasiv și ține evidența
decontărilor cu furniz orii pentru aprovizionările de bunuri și prestările de servicii, pentru care nu
s-au primit facturi.
Contul 409 „Furnizori – debitori” este un cont de activ și ține evidența avansurilor
acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii.
Acesta are 2 subconturi și anume:
– Contul 4091 „Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de n atura stocurilor” și
– Contul 4092 „Furnizori – debitori pentru prestări de servicii”.
În contabilitate, conturile de clie nți se utilizează pentru ținerea evidenței decontarilor cu
aceștia. Conturile fac parte din din grupa 41 „Clienți și conturi asimilate ”.
Contul 411 „Clienți” este un cont de activ și ține evidența creanțelor și decontărilor în
relațiile cu clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute,
servicii prestate, pe bază de facturi, cu excepția entităț ilor afiliate și a entităților legate prin interese

31 Iuliana Cenar, „ Bazele contabilitatii ”, Suport de curs pentru învățământ la distanță Universitatea 1 Decembrie
1918 Alba Iulia, 2016, pagina 95.
32 Iuliana Cenar, „ Contabilitate financiara fundamentala ” Suport de curs pentru învățământ la distanță Univers itatea
1 Decembrie 1918 Alba Iulia 2017 , pagina 52.

43
de participare, inclusiv a clienților incerți, rău -platnici, dubioși s au aflați în litigiu.
Acesta are 2 subconturi și anume:
– Contul 4111 “Clienți”
– Contul 4118 “Clienți incerți sau în litigiu”
Contul 4111 „Clienți” este cont de activ. Practic acesta reflectă mișcarea activelor
circulante în decontare (creanțe) și este ut ilizat pentru evidențierea creanțelor și a decontărilor în
relațiile cu clienții interni și externi pentru vânzările de produse, semif abricate, materiale, mărfuri,
animale și păsări, ambalaje, lucrări executate și servicii prestate facturate clienților.
Contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu” este cont de activ, în care se înregistrează
distinct în contabilitate creanțele incerte. C lienții devin incerți atunci când creanțele nu se
încasează la termenul convenit și există condiții de neîncredere în capa citatea financiară a
partenerilor de a -și onora plățile. Clienții sunt litigioși atunci când s -a deschis o acțiune
judecătorească pent ru recuperarea sumelor care fac obiectul creanțelor. Clienții sunt dubioși în
situația în care se dovedește că sumele sunt irecuperabile.
În scopul prezentării corecte în situațiile financiare anuale, creanțele se evaluează la
valoarea probabilă de încasat și se înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care
nu se mai poate recupera inclusiv TVA. Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru
creanțele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, în procente deductibile fis cal 30%
sau 100% în funcție de anumite condiții stabilite de lege.
Contul 413 „Efecte de primit de la clienți” este un con t de activ și ține evidența creanțelor
de încasat, pe bază de efecte comerciale.
Contul 418 „Clienți – facturi de întocmit” este cont de activ. Cu ajutorul acestui cont se
evidențiază livrarile de bunuri sau prestările de servicii, inclusiv tax a pe valoare a adaugată, pentru
care nu s -au întocmit facturi. În practică, se întâlnește situația ca la o vanzare de produse să se
efectueze pe baza “Avizului de însoțire a mărfii”, “Dispoziției de livrare “ etc. , care însoțește
bunurile pe timpul transpo rtului, fact ura urmând să fie întocmită ulterior. Pentru livrările
nestocabile reprezentate ca exemplu energie, gaze, apă, telefon, etc. creanțele sunt neexigibile, în
momentul livrării bunurilor sau a serviciilor. Ele devin exigibile la sfârșitul lunii, o dată cu
întocmirea facturii.
Contul 419 „Clienți – creditori” este un cont de pasiv și ține evidența clienților – creditori,
reprezentând avansurile încasate de la clienți.
În unele relații de vânzare – cumpărare, furnizorii pot pretinde clienților plata î n avans.
Pentru a înregistra corect operațiunile cu avansuri primite de la clienți în contabilitate, trebuie să
avem în vedere prevederile Legii nr. 571 privind Codul fiscal actualizat conform căruia furnizorul
trebuie să emită o factură clientului pentru suma avansur ilor încasate în legatură cu livrarea de

44
bunuri sau prestarea de servicii, cel târziu până în cea de -a 15-a zi lucrătoare celei în care a încasat
avansurile cu excepția cazului în care factura a fost deja emisă. Ulterior, la data emiterii factu rii,
care cu prinde sumele de încasat privind bunurile livrate sau serviciile prestate, se efectuează
regularizarea având în vedere avansul acordat. Pentru aceasta, se poate folosi acceași factură sau
se poate întocni una separată.
Contul 461 „Debitori dive rși” face pa rte din grupa 46 “Creditori și debitori diverși” și este
un cont de activ. Acest cont se utilizează atunci când se vând imobilizări. Am putea spune că este
un caz special de tip de client, așa cum contul 404 „Furnizori de imobilizări” este un c az particula r
de furnizor. El nu este un cont de clienți propriu -zis, însă prin acesta se înregistrează și venituri
din vânzări ce țin de activitatea de exploatare. Acesta ține evidența debitorilor proveniți din pagube
materiale create de terți, alte crean țe provenind din existența unor titluri executorii și a altor
creanțe, altele decât entitățile afiliate și entitățile legate prin interese de participare.

2.11 Reduceri comerciale și financiare

„ Într -un mediu de piață concurențial, existența reducerilor de prețuri care se pot acorda de
către furnizori clienților cuantifică printre altele încrederea existentă între cei doi parteneri,
volumul afacerilor, calitatea bunurilor. Astfel în literatura de specialitate întâlnim două categorii
de reduceri de preț:
• reduceri com erciale: rabatul, remiza, risturnul :
• reduceri financiare: scontul. ” 33:
– „Rabat – se primește pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de vânzare.
– Remiza – se acordă asupra prețului, pentru vânzări mai mari decât volumul de mărfuri
conv enit sau pentru poziția de transport preferențială a cumpărătorului.
– Risturnul – este o reducere de preț calculată asupra ansamblului de operații efectuate cu
același terț în decursul unei perioade determinate”34.
-„ Scontul – este reducerea financiară de care poate beneficia clientul, dacă acesta își
plătește înainte de scadență datoria”35.
„Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea
datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

33 Dumitru Matiș, Atanasiu Pop, „ Contabilitate financiară” , Edit ura Alma Mater, Cluj Napoca, 2007, pagina 377.
34 ORDIN nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor cont abile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate Secțiunea 3.1 Arti colul 76 – 77.
35 Dumitru Matiș, Atanasiu Pop, „ Contabilitate financiară” , Editura Alma Mater, Cluj Napoca, 2007, pagina 377.

45
Din punct de vedere m etodologic, reducerile se determina în cascada, în ordinea prezentării
anterioare.
Reducerile comerciale nu se înregistrează în cazul în care sunt consemnate în factura
inițială. În cazul conturilor de stocuri se evidențiază valoarea netă come rcială, însă sconturile
primite se contabilizează, după caz, la facturare sau după facturare. Din 2015, conform OMFP
1802, s -a venit cu o modificare și anume că reducerile comerciale primite ulterior facturării
corectează costul stocurilor la care se refer ă, daca aces tea mai sunt în gestiune.
Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune,
acestea se evidentiază distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”), pe
seama conturilor de terți. Redu cerile comer ciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada
la care se referă, se evidențiază distinct în contabilitate (contul 709 „Reduceri comerciale
acordate”), pe seama conturilor de terți. Dacă vânzarea de produse și acordarea reducerii
comerciale sun t tratate împreună, reducerile ajustează veniturile din vânzare.
Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, primite ulterior facturării, respectiv
acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenți ază distinct în
contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 „Reduceri
comerciale acordate”), pe seama conturilor de terți ”36.

36 ORDIN nr. 1.8 02 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anua le individuale și situațiile financiare anuale consolidate Secțiunea 3.1 Articolul 76 – 77.

46
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ PRIVI ND CONTABILITATEA DE CONTĂRILOR
CU FURNIZORII SI CLI ENȚII LA S OCIETATEA ST EFYCONT S.R.L

3.1.Monografie contabilă pe lunile Ianuarie, Ferbruarie și Martie 2019 la societatea
Ștefycont S.R.L

a) Societatea primește o factură de energie electrică. Total factură cu TVA 78,70 lei.
Factura se platește cu O.P. din contul bancar .
– evidențiere facură de plată
% = 401 „Furnizori” 78,70
605 „Cheltuieli privind energia și apa” 66,3
4426 „TVA Deductibilă” 12,57

– plata contravalorii facturii
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 78,70

b) Societatea primește o factură de revizie auto pentru autoturismul uilizat în cadrul unității.
Valoarea totală a facturii cu TVA este de 88,24 lei. Factura se achită cu numerar.
– evide nțiere factură de plată
% = 401 „Furnizori” 88,24
611„Cheltuieli cu întreținerea
și reparațiile” 74,15
4426 „TVA Deductibilă” 14,09

47
– Plata contrava lorii facturii
401 „Furnizori” = 5311„Casa în lei” 88,24

c) Se primește o factură de servicii privind informații legislative. Valoare totală factură cu
TVA 162,44 lei. Factura se achită prin intermediul contului bancar deschis la BCR, cu O.P.
– eviden țiere factură de plată
% = 401 „Furnizori” 162,44
628 „Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți” 136,50
4426 „TVA Deductibilă” 25,94

– Plata contravalorii facturii
401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” 162,44

d) Se plătește c u O.P. prin intermediul contului de la bancă, contravaloarea poliței de
asigurare RCA, pentru autoturismul societății, în valoare de 230 lei.
-Plată contravaloare RCA

613 „Cheltuieli cu primele de
asigurare” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” 230

e) Se achiziționează pe bază de factură fiscală materiale consumabile (produse de birotică)
in valoare totală cu TVA 274,87 lei. Contravaloarea facturii se achită prin casieria unității. După
achiziția materialelor consumabile, acestea se dau în consum.
– Evide nțiere achiziție materiale consumabile

% = 401 „Furnizori” 274,87
3028 „Alte materiale
consumabile” 230,99
4426 „TVA Deductibilă” 43,88

48
– Plata contravaloare materiale consumabile
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 274,87

– Darea în co nsum a materialelor consumabile

6028 „Cheltuieli privind alte
materiale consumabile” = 3028 „Alte materiale
consumabile” 230,99

f) Se primește o factură de telefonie fixă și internet. Valoare totală factură 293 lei. Factura
se achită prin casieria uni tății.
– Evidențiere factură de plata
% = 401 „Furnizori” 293
626 „Cheltuieli poștale și taxe de
telecomunicații” 243,22
4426 „TVA Deductibilă” 46,78

– Plata contravalorii facturii
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 293

g) Se achiziționea ză pe bază de factură o licență pentru programul de gestiune. Valoarea
facturii e de 1528 lei. Se aplică cota TVA de 19 % și se achită prin casă. Licența urmează a fi
amortizată pe o perioada de 12 luni, conform meto dei de amorizare liniară.
Amortizare liniara =1237
12 luni=103 ,14/lună
6811 „Cheltuieli de exploatare
privind amorizarea imobilizărilor” = 2808 „Amortizarea
altor imobilizări
necorporale” 103,14

– Plata contravalorii facturii
404 „Furnizori de imobilizări” = 5311 „Casa în lei” 1528

49
h) Se a chiziționează un laptop ce va fi utilizat în cadrul unității, valoare factură cu TVA
2985 lei.
Laptopul va fi achitat prin intermediul contului deschis la BCR cu O.P. Se va calcula
amortizarea lunară prin metoda liniară, iar durata de utilizare a lapopul ui e de 3 ani.

– Evidențiere achiziție laptop
% = 404 „Furnizori de
imobilizări” 2985
2131 „Echipamente
tehnologice” 2418
4426 „TVA Deductibilă” 567

– Plata imobilizării
404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” 2985

Amortizare anuală =2418
3 ani=806 /an
Amortizare lunară =806
12=67,16
lună
i) Se facturează clienților servicii de contabilitate pentru luna decembrie a anului 2018, in
valoare de 14.875 lei. Facturile au fost achitate în totalitate de clienți conform c ontractului,
contravaloarea serviciilor fiind încasată prin bancă.
– Evidențiere fa ctură
4111„Clienți” = % 14,875
704 „Venituri din
servicii prestate” 12,500
4427 „TVA
Colectată” 2,375

– Încasare creanțe
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clie nți” 14,875

50
j) Se achiziționează pe bază de factură fiscala un aparat de capsat electric cu o durată de
utilizare de 12 luni. Valoarea aparatului, conform facturii e de 297,5 lei cu TVA. Acesta se va da
în folosință în aceeasi lună iar contravaloarea ac estuia va fi achitata prin casă.
– Achiziția aparatului de capsat
% = 401 „ Furnizori” 297,5
303 „Materiale de natura obiectelor de
inventar” 250
4426 „TVA Deductibilă” 47,5

– Plata aparatului
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 297,5

– Darea în consum
603 „Cheltuieli privind
materialele de natura obiectelor de
inventar” = 303 „Materiale de
natura obiectelor de
inventar” 250

k) Se facturează unui client servicii de audit financiar pentru anul 2018. Valoarea facturii
cu TVA e de 21 420 lei. Con travaloarea serviciilor se încasează prin bancă. Documentele se
regăsesc în anexele 2 și 3.
– Evidentiere factură
4111”Clienți” = % 21 420
704 „Venituri din
servicii prestate” 18 000
4427 ”TVA
Colectată” 3 420

– Încasare creanță
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți” 21 420

51
l) Societatea cumpără un program informatic având în vedere un cost de achiziție de 2300
lei, TVA 19%.
% = 404 „Furnizori de
imobilizări” 2300
208 „Alte imobilizări
necorporale” 1863
4426„TVA Deductib ilă” 437

m) Se înregistrează amortizarea programului informatic în primul an ,având o durată de viață de 3
ani.

6811 „Cheltuieli de
exploatare privind amortizarea
imobilizărilor” = 2808 „Amortizarea
altor imobilizări
necorporale” 767

n) În cazul în care în al -2-lea an entitatea vinde programul informatic altei întreprinderi, la un preț de
vânzare 2100 lei TVA 19%, înregistrarea contabilă va fi :

461„Debitori diverși” = % 2100
461„Debitori
diverși” 1701
4427 „TVA
Colectată” 399

o) Întreprinderea achizitionează un spațiu comercial la un cost de achiziție de 198 400 lei ,
Se înregistrează intrarea în gestiune a spațiului comercial cu o valoare de 160 000 lei, TVA
19%.
% = 404 „Furnizori de imobilizări” 198 400
212 „Construcții” 160 000
4426 “TVA deductibilă ” 38 400

– Se plătește datoria prin bancă .

404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 198 400

52
– Se vinde clădirea la un preț de vânzare de 250 000 lei, TVA 19%.

461 „Debitori
diverși” = % 250000
7583 „Venituri din vânzarea
activelor și alte operații de capital” 202500
4427 „TVA colectată” 47500

– Se încasează creanța în numerar.

5311 „ Casa
în lei” = 461 „Debitori diverși” 250 000

p) Se acordă un avans în valută unu i furnizor în sumă de 4000 euro la un curs de 4,6 lei/euro,
pentru achiziția unui soft de contabilitate.
4000 x 4,6 = 18 400 lei
4094 „Avansuri acordate
pentru imobilizări necorporale” = 404 „Furnizori de imobilizări”
18 400

404 „Furnizori de imobil izări” = 5124 „Conturi la bănci în
valută” 18 400

– La sfârșitul lunii se înregistrează diferențele de curs valutar:

-Varianta 1: diferențe favorabile în cazul în care cursul la momentul avansului cursul BNR
a fost mai mic decât cursul la sfârșitul l unii care a fost de 4,7 lei/euro:

4000 x (4,7 – 4,6) = 4000 x 0,1 = 400

4094 „Avansuri acorda te
pentru imobilizări necorporale” = 765 „Venituri din diferențe
de curs valutar” 400

-Varianta 2: diferențe nefavorabile în cazul în care cursul la momentul avansului cursul
BNR a fost mai mare decât cursul la sfârșitul lunii, care a fost de 4,5 lei/euro:
4000 x (4,5 – 4,6) = 4000 x ( – 0,1) = – 400

53

665 „Cheltuieli din diferențe
de curs valutar” = 4094 „Avansuri acorda te pentru
imobilizări necorporale” 400

-Se înregistrează achiziția mijlocului de transport la jumătatea lunii următoare pe baza
facturii primite în valoare de 6000 euro la cursul de 4,55 lei/euro:

% = 404 „Furnizori de
imobilizări” 27300
205„Concesiuni,brevete,licențe,mărci
comerciale, d repturi și active similare” 22113
4426 “TVA deductibilă “ 5187

– Se decontează valoarea avansului acordat furnizorului:

404 „Furnizori de
imobilizări” = 4094 „Avansuri acordae pentru
imobilizări necorporale” 18 400

– Se înregistrează plata dife renței rămase de achitat pană la 6000 euro :

(6000 – 4000 euro deja achitați) x 4,55 lei/euro= 2000 euro x 4,55 lei/euro = 9 100 lei
404 „Furnizori de imobilizări” = 5124 „Conturi la bănci în valută” 9 100

– Se înregistrează diferența de curs valutar de la sfarșitul lunii cu cel de la
momentul plății pentru avansul de 4000 euro:

-Varianta 1: înregistrarea diferenței de curs valutar care fiind în scădere de la 4,7 la 4,55 ,
a diminuat din venitul din diferenț ele de curs valutar, înregistrându -se de ac easta data o cheltuiala:
4000 x (4,55 – 4,7) = 4000 x ( -0,15) = – 600 ceea ce înseamnă de fapt o pierdere reală de
400 venitul din diferențele de curs valutar ( – 600) cheltuiala din diferențele curs valutar =
-200 lei

54

665 „Cheltuieli din diferențe
de curs valutar” = 5124 „ Conturi la bănci în
valuta” 200

-Varianta 2: înregistrarea diferenței de curs valutar care fiind în creștere de la 4,5 la 4,55 ,
a diminuat din cheltuiala din diferențele de curs valutar, înregistrându -se de aceasta dată un venit:
4000 x (4,55 – 4,5) = 4000 x 0,05 = 200 ceea ce înseamnă de fapt un venit real de:
400 cheltuiala din diferențele de curs valutar 200 venit din diferențele de curs valutar = –
200 lei
Faptul că în final diferența de curs valutar este egală în ambel e variante, era de așteptat
pentru ca indiferent de valoarea pe care ar fi avut -o cursul de schimb la sfârșitul lunii, diferența
reală să fie cea între valoarea facturată si valoarea platită, adică:
27 300 valoarea din factură primită – (18 400 + 9 100 sum e achitate) = 27 300 – 27 500 =
– 200 diferența nefavorabilă de curs valutar.
q) Se facturează unui client servicii de consultanță fiscală. Valoarea facturii cu TVA e de
800 lei. Contravaloare a serviciilor se încasează prin bancă.
– Evidentiere factură
4111 „Clienți” = % 952
704 „Venituri din servicii
prestate” 800
4427 „TVA Colectată” 152

– Încasare creanță
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți” 952

r) Se înregistrează factura primită de la o societate care a facut reparații si verif icări la echipamentele
electronice 1300, TVA 19%. Documentele se regăsesc în Anexa numărul 4.

% = 401 „Furnizori” 1547
611 „Cheltuieli cu întreținerea si
reparațiile” 1300
4426 „TVA deductibilă” 247

55
– Se platește factura primită de la o socie tate care a facut reparații si verificări la
echipamentele electronice 1 547 lei.

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci in lei” 1547

s) Se înregistrează un avans din partea unui client de 15000 lei pentru servicii ce urmeaza
a-i fi vândute.
5121 „ Conturi la bănci în
lei” = 419 „Clienți creditori” 15 000

– Se factureaza serviciile la o valoare finala de 30 000 lei, TVA inclus 19%.

4111 „Clienți” = % 300000
704 „Venituri din servicii
prestate” 243000
4427 „TVA colectată” 57000

– Decontare a avansului

419 „Clienți creditori” = 4111 „Clienți” 15 000

– Încasarea diferenței (30000 – 15000=15000 lei ramas de încasat)

5121 „Conturi la bănci în
lei” = 4111 „Clienți” 15 000

ș) O întreprindere trece în categoria clienților incerți un clien t care nu și -a achitat datoria în termenul
legal convenit , în valoare de 420 lei.

4118 „Clienți incerți sau in
litigiu” = 4111 „Clienți” 420

56
– Dupa două saptamâni ,se încasează suma de 420 de lei , conform extrasului de cont al
băncii .

5121 „Conturi la
bănci în lei” = 4118 „Clienți incerți sau
în litigiu” 420

t) în cursul lunii precedente s -a defectat un laptop, acesta neputând fi reparat. Laptopul se
scoate din gestiune la sfarșitul lunii.Valoarea inițială de intrare a laptop -ului a fos t de 2800 lei.
Valoarea amortizării anuale e de 2333 lei. Se înregistrează scăderea din gestiune.

% = 2131„Echipamente
tehnologice” 2800
6583 „Cheltuieli privind activele cedate
și alte operațiuni de capital „ 2567
2813 „Amortizarea instalațiilor și a
mijloacelor de transport” 233

ț) Pentru fiecare operațiune de încasare efectuată prin intermediul contului de la bancă,
aceasta percepe un comision de încasare în valoare de 10 lei.

627 „Cheltuieli cu
serviciile bancare și
asimilate” = 5121 „C onturi la bănci în lei” 30

u) Pentru fiecare operațiune de plată efectuată prin intermediul contului de la bancă, aceasta
percepe un comision de încasare în valoare de 12 lei.
627 „Cheltuieli cu
serviciile bancare și
asimilate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 72

57
CONCLUZII

În această lucrare mi -am propus să analizez și să prezint evoluția decontărilor entității în
relațiile sale cu furnizorii și clienții pentru anul 2016, respectiv 2017. Pe lângă asta, un alt obiectiv
principal, a fost să desco păr anumite neajunsuri deținute de societaea analizată dar și sa formulez
unele propuneri cu privire la activitatea economică desfășurată de societate.
Prin prezenta lucrare, prima concluzie ce poate fi desprinsă face referire la fapul că,
societatea a r espectat reglementările legale aflate în vigoare, privind contabilitatea decontărilor în
relațiile cu furnizorii și clienții, având o vastă experiență în acest domeniu, dar și un personal bine
pregătit. Aceste calități au mobilizat partea manageriala prin acordarea unei atenții mai spor ite a
întocnirii documentelor.
Prin intermediul relațiilor de decontare cu terții, conducătorul recunoaște că, procesul
cunoașterii contabile atinge un nivel ridicat al generalizării și creează premise pentru cunoașterea
tendințelor evoluțiilor viitoare al e entității. Datorită respectării procedurilor, a tehnicilor și a
metodelor de elaborare a documentelor, precum și încheierea unor relații de afaceri cu clienții și
furnizorii entității, s -au asigurat contițiile prin care ace stea reflectă într -un mod cât m ai fidel
evoluția creanțelor și a datoriilor firmei.
La sfârșitul exercițiului financiar al anului 2016, societatea înregistrează creanțe în sumă
totală de 41.100 lei și datorii în sumă totală de 309.384 lei spre deosebire de anul 2017 când
creantele înreg istrate sunt în sumă totală de 26.620 lei și datoriile în sumă totală de 148.369 lei,
fapt ce scoate în evidență evoluția spre bine a societății.
Cu toate că la începutul anului societatea și -a stabilit drept obiectiv maximiz area profitului
și menținerea u nei activități economice sănătoase, acestea nu au putut fi îndeplinite pe deplin, lucru
ce poate fi observat prin analiza economico -financiară realizată pentru reflectarea performanței
economice a întreprinderii.
Analiza per fomanței economice a firmei pe perioada celor doi ani analizați 2016, respectiv
2017 rezultă faptul că s -au înregistrat performanțe deși firma are o concurență destul de puternică
pe piață, reușind să păstreze o relație de afaceri cu toți furnizorii și cl ienții săi, obținând la sfârșit ul
exercițiului financiar un profit în valoare de 82.402 lei.
Despre structura Activului și a Activului circulant putem spune că ponderea activelor
circulante este în creștere față de activele imobilizate ceea ce reprezintă u n aspect favorabil,
explicația fiind aceea că optimul activității de exploatare este mai mare decât cel al activității de
investiții.
Cu privire la structura capitalurilor și a datoriilor, societatea înregistrează rate de
rentabilitate cu aspect favorabil, ceea ce sublinieză stabilitate a financiară și denotă faptul că s -a

58
înregistrat o creștere a capitalului permanent în anul 2017 față de 2016 și scăderea datoriilor care
înregistrează valori mai reduse în anul 2017 față de 2016.
Cu toate acestea, firma repr ezintă un risc destul de ridica t de insolvabilitate, deoarece rata
autonomiei financiare înregistrează o creștere semnificativa în anul 2017 față de 2016 însă nivelul
ratei este sub pragul de 33%.
Rata îndatorării globale este peste nivelul maxim admisibil de 66% iar acest lucru ne ofer ă
oarecum o siguranță asupra surselor de finanțare pentru anul 2017, dar nu îndeajuns. Pentru ca rata
de îndatorare să scadă, e necesară creșterea finanțării pe seama capitalurilor proprii, cât și
reducerea finanțărilor bazat e pe împrumuturi pe termen lung și scurt.
Analizând rezultatele situației nete, observăm o creștere a capitalurilor proprii in anul 2017
față de 2016, cand s -a înregistrat o pierdere.
Situația netă a întreprinderii este pozitivă, în creștere de la un an la altul,acest fapt ducandu –
se la îndeplinirea obiectivelor gestiunii financiare prin maximizarea valorii capitalurilor proprii, a
activului net finanțat din aceste capitaluri.
Necesaru l de fond de rulment înregistrează o valoare negativă, ceea ce înseamnă ca exista
un surplus de resurse, fiind o situație favorabilă pentru evoluția întreprinderii.
Se creează un echilibru global și se înregistrează o trezorerie excedentară în urma creșter ii
trezoreriei nete din anul 2017.
Pentru a nu se mai ajunge în situați a „delicată” din anul precedent, și anume 2016,
societatea folosește metode și tehnici specifice pentru a maximiza profitul.
Ponderea cea mai mare pe care o înregistrează societatea în relațiile cu terții este cea a
relațiilor de natură comercială, relații le de afaceri cu furnizorii și clienții societății fiind
principalele surse ce contribuie la creșterea creanțelor și a datoriilor.

59
Bibliografie

Cărți de specialitate

1. Boni Mihaela S trăoanu, „ Examen la conta? Nimic mai usor! ”,Editura Economică,
Bucureșt i, 2010;
2. Bojian Octavian, „ Contabilitatea întreprinderilor ”, Editura Economică, București, 1999;
3. Burja Camelia, „ Analiză economico -financiară ” ,Suport de curs pentru învățământ la
distanță Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 2018;
4. Burja Camelia, „Gestiune financiară” , Suport de curs pentru învățământ la distanță
Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 2017;
5. Cenar Iuliana, „ Bazele conabilității”, Suport de curs pentru învățământ la distanță
Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 2016;
6. Cenar Iuliana, „ Contabilitate financiară fundamentală”, Suport de curs pentru învățământ
la distanță Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 2017;
7. Deaconu Sorin Const anin, „ Contabilitate financiară aplicată” , Suport de curs pentru
învățământ la distanță Universitatea 1 Decembrie 1918,Alba Iulia, 2017;
8. Done Ioan, „ Microeconomie” , Suport de curs pentru învățământ la distanță UPG -Ploiești
ID;
9. Dragolea Larisa, „ Managemen tul afacerii”, Suport de curs pentru învățământ la distanță
Universitatea 1 Decembrie 19 18, Alba Iulia, 2018;
10. Gheorghe Mirela, Roșca I. Ioan , „ Auditul informației contabile în condițiile utilizării
sistemelor informatice ”, Editura ASE București, 2004;
11. Hinescu Arcadie, Deac Ioan, Enyedi Mihaela Maria, „ Managementul firmei” , Editura
Napoca St ar, Cluj Napoca, 2008;
12. Hinescu Arcadie, „ Management general” , Editura Seria Didactică, Alba Iulia, 2006;
13. Horomnea Emil,Budugan Dorina, Georgescu Iuli ana, Istrate Costel, Păvăloaia Leontina,
Rusu Alina, „ Introducere în contabilitate concepte și aplicații ”, Tipo Moldova, 2017;
14. Iacovoiu Beatrice Viorela, Străoanu Boni Mihaela, Teodorescu Cristian Dragoș,
„Instrumente și tehnici de analiză a stării economi co – financiare a firmei ”,Editura Karta
Graphic,Ploiești, 2011;
15. Ionescu Luiza, „ Analiză economico -financi ară”, Editura Pro Universitaria, București,
2016;

60
16. Jalbă Luminița, „ Contabilitatea în comerț ”, Editura Universitară, București, 2008;
17. Kotler Philip, „ Managementul Marketingului” , editia a IV -a, editura Teora, București,
2008;
18. Matiș Dumitru, Pop Atanasiu, „ Contabilitate financiară ”, Editura Alma Mater, Cluj
Napoca, 2007;
19. Munteanu Victor,Zuca Marilena, Niculae Mirela, Moscu Marius, Munteanu Rodica,
Zamfir Monica, Burlacu Mariana, „ Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura
Universitară , București, 20 17;
20. . Munteanu Victor, Țînța Alice, Niculae Mirela, „ Bazele contabilității ”, Editura
Universitară, București, 2017;
21. Pântea Iacob Petru , „ Managementu l contabilității românești ”, Editura Intelcredo SA,
Deva, 1999;
22. Ristea Mihai, „ Contabilitate financiară”, Editura universitară, București, 2008;
23. Ristea Mihai, Dumitru Corina, Ioanaș Corina, Irimescu Alina, „ Contabilitatea societăților
comerciale” – Vol 1, Editura Universitară, București, 2009;
24. Ristea Mihai, Dumitru Corina, Ioanaș Corina, Irimescu Alina, „ Conta bilitatea societăților
comerciale” – Vol 2, Editura Universitară, București, 2009;
25. Ristea Mihai, „ Contabilitatea financiară a întreprinderii ”, Editur a Universitară, București,
2005;
26. Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia, „ Analiza economico -financia ră a firmei” ,
Editura Economica, București, 2014;
27. Sălceanu Alexandru, „ Contabilitate financiară în conformitate cu reglementarile contabile
românești și directivele europene” , Editura Economică, București, 2011;
28. Țegledi Adriana Monica, „ Procedee și metode aplicate în calculația costurilor” , Editura
Pro Universitaria, București, 2012;
29. Voinea Cristina Maria, State Violeta, Tănase Cristina Lored ana, „ Bazele contabilității de
la principii la tehnici și metode ”, Editura Pro Universitaria, București, 2016.

61
Acte normative, reglementări

1. LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societățile (**republicată**)
2. LEGEA contabilității nr. 82 din 24 decemb rie 1991 (**republicată**)
3. ORDIN nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea
Reglementărilorcon tabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile
financiare anuale consolidate

Resurse în format Electronic

1. http://www.monitoruloficial.ro/article –e-Monitor –339.html accesat la 01.02.2019
2. http://legislatie.just.ro/ accesat la 01.02.2019
3. https://sites.google.com/site/gavri lpuskas/marketing accesat la 01.04.2019
4. https://www.contzilla.ro/esti -administrator -intr-o-societate -comerciala -iata-ce-trebuie -sa-
stii/ acces at la 08.05.2019
5. http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=94&idb= accesat la
16.05.2019
6. http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2 acces at la
16.05.2019

62
LISTĂ ANEXE

Anexa numărul 1 – Bilanț contabil pe anul 2017 la societatea Ștefycont S.R.L. ;
Anexa numărul 2 – Factură fiscală pentr u prestare servicii audit financiar;
Anexa numărul 3 – Ordin de plată;
Anexa numărul 4 – Factură fisca lă și chitanță reprezentând contravaloarea achitata a unor servicii.

Anexa 1

Cota TVA 19%
Pretul unitar Valoarea Valoarea
(fara TVA) – (Lei) (Lei) TVA – (Lei)
0 1 2 3 4 5(3×4) 6
1Contravaloare servicii audit financiar pe
anul 2018buc 118 000 21 420 3 420

14.02.2019
Total
(Lei)18 000 3 420
Total
de plata
(Lei)
STEFYCONT S.R.L.Adresa: Str. BRANDUSEI 29 – Alba Iulia
IBAN: RO82RNCB0003088635760001
Banca: BCR Banca: BCRStr. POPA SAPCA 6 – Aiud
IBAN: RO82RNCB0003095635432001
Nr. crt. Denumirea poduselor sau a serviciilor U.M. Cantitatea
Intocmit de :
CNP :
BI/CI :
Numele delegatului : prin poștă
Mijloc de transport :
Semnatura, stampila furnizoruluiFACTURA
FURNIZOR
STEFYCONT S.R.L.
Reg. Com.: J01/522/2007
CIF: RO21676820Numarul: 19693548
Data:14-01-2019
CLIENT
MOBILAIUD S.R.L.
Semnatura de primire21 420CIF: RO 3756670Reg. Com.: J01 /258 /1993
Termen de plata: ANEXA 2

2136 20-01-2019
21 420 douazecisiunumiipatrusutedouazecilei
MOBILAIUD S.R.L.
RO82RNCB0003095635432001
STEFYCONT S .R.L. RO82RNCB0003088635760001
Contravaloare servicii audit financiar pe anul 2018
Nr. Factura 19693548 din data de 14 -01-2019 RO21676820 RO3756670
20-01-2019 20-01-2019 ANEXA 3

Furnizor: Seria ZZ Cumpărător:
C.U.I/C.I.F: 37983899 și numărul: 546513
Sediul: Str. Alexandru Ioan Cuza 27 C Nr.Reg.Com.:
Alba Iulia
Județ: ALBA C.U.I. RO21676820
Contul: RO82RNCB0003048762332001 Sediu:
Banca: BCR Nr.Facturii: 546513
Data(zz.ll.aaaa) 23.02.2019 Județ: ALBA
Tel./Fax Contul: RO82RNCB003088635760001
Email Banca: BCR
COTA TVA : 19%
0 2 3 4 5 (3×4) 6
1 buc. 1.00 25.00 899.00 170.81
2 buc. 1.00 20.00 401.00 76.19
, 1300.00 247.00
Numele delegatului: Avram Ioan din care:
accize
Semnătura
Mijlocul de transport nr.: AB 78 TEC de primire
la data
ora 11.40 Semnături: Avram
Furnizor:
C.U.I/C.I.F: 37983899 Chitanța nr. CF- 543513
Sediul Str. Alexandru Ioan Cuza 27 C Data 23.02.2019
Județul Alba
Am primit de la STEFYCONT S.R.L.
Adresa Str. BRANDUSEI 29 Alba Iulia
Suma de 1547.00 adică (în litere) omiecincisutepatruzecisisaptelei
Reprezentând c/v factura nr. ZZ 546513 din data 23.02.2019
Casier Muntea AlinaVERIFICĂRI TEHNICE SRLStr. BRANDUSEI
29 Alba IuliaSTEFYCONT S.R.L.
Reg. Com.: J01/522/2007
Prețul unitar
(fără TVA)
– lei –
Total de plată (col.5 + col.6)
1547.00Nr.crt.Factura fiscala
U.M. Cantitatea
1
Eliberată de: SPCLEP AlbaVERIFICĂRI TEHNICE SRL
INLOCUIRE CONSUMABILEDenumirea produselor sau a
serviciilor (lucrărilor)0258 864 429
Semnătura și
furnizorului ștampila
Identificat cu C.I. Seria/Număr: CI AX 583649VERIFICARE TEHNICA APARATURA ELECTRICAVERIFICARITEHNICE.COMNr. aviz însoțire a mărfii:
23.02.2019(dacă este cazul)
Date privind expedițiaValoarea
– lei -Valoarea
TVA
– lei –
Expedierea s-a făcut în prezența noastrăANEXA 4