Unіv ersіtatea Alexandru Іoan Cuzadіn Іașі, [626490]

1

Unіv ersіtatea „ Alexandru Іoan Cuza”dіn Іașі,
Facultatea de Economі e șі Admіnіst rarea Afacerіlor,
Specіalіzarea: Management turistic și hotelier

Relația timp lib er- turism

Coordonator ștііnțіfіc Absolvent: [anonimizat]. univ. dr.Valentin Nit a Hulub a Remus-Іonuț

Februarie, 2019

2
CUP RINS

INTRODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
CAPITOLUL 1: D ELIMITĂ RI CONC EPTU ALE ALE TIMPULUI LIB ER ȘI ALE
AGREMENTULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
1.1. Timp lib er – conc ept și st ructură ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
1.2. Evoluți a timpului lib er și funcțiil e acestuia ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.3. S ervicii d e agrement și div ertisment – conc ept, funcții, tipologi e ………………………….. ……. 7
1.4. D ezvolt area serviciilo r de agrement ………………………….. ………………………….. ………………. 11
CAPITOLUL 2: CONȚINUTUL ȘI ST RUCTU RA SERVICIILO R TURISTIC E DESTIN ATE
TIMPULUI LIB ER ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
2.1. C aracteristicil e și tipologi a serviciilo r turistice ………………………….. ………………………….. .. 13
2.2. S erviciil e care contribuie la creșterea timpului lib er ………………………….. …………………….. 17
2.2.1. C aracterizarea princip alelor categorii de servicii c are influ ențează mă rimea timpului
liber ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
2.2.2. S erviciil e pentru popul ație care inflențează dim ensiun ea timpului l iber ………………… 18
2.3. Analiza serviciilo r de cazare din Români a ………………………….. ………………………….. ……… 21
CAPITOLUL 3: C ERCETARE DE PIAȚĂ CU P RIVIRE LA EVIDENȚIEREA
PREFERINȚELOR STUD ENTILO R DIN I ASI LEGATE DE ACTIVIT ATIIL E TURISTIC E
EFECTU ATE IN TIMPUL LIB ER ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
3.1. P regătirea și realizarea cercetării ………………………….. ………………………….. …………………… 25
3.2. Analiza datelor obținut e prin cercetare ………………………….. ………………………….. …………… 28
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 44
BIBLIOG RAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 46
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 48

3
INTRODUC ERE

În prezenta lucrare mi-am propus să analizez relația dintre turism și timpul lib er pornind
de la ipoteza că p erioada dedicată practică rii turismului v a depinde direct de dimensiun ea
timpului lib er.
Timpul lib er este o compon enta a nivelului d e trai și a calității vi eții, exprimă niv elul de
viață m aterială și spi rituală, fă ră el nu po ate avea loc d ezvolt area multil aterală a omului,
indeplinind funcții d e refacere a organismului, fo rmativă și inst ructiv -educativă, cultu rală și
socială.
Timpul lib er reprezintă o condiți e esențială în d ezvolt area turismului l a nivel național și
internațional. În același timp, s erviciil e oferite turiștilo r pe parcursul călăto riilor trebuie să
corespundă n ecesitățilo r acestora de petrecere a timpului lib er, în condițiil e mutațiilor intervenite
pe plan mondi al cu p rivire la amplo area dobândită d e vacanțele active. În acest cont ext, s erviciil e
de agrement au devenit c reatoare de fluxu ri turistice spre zonele care le oferă, devenind compon ente
esențiale ale serviciilo r turistice de bază și punând b azele unor noi fo rme de turism.
Serviciil e au un rol impo rtant in c rearea condițiilo r pentru petrecerea timpului lib er și în
utiliz area acestuia. Prin div ersificarea ofertei de servicii, în mod sp ecial a ofertei de servicii
turistice se produc efecte benefice asupra dimensiunilo r și modului d e utiliz are a timpului lib er și
pentru creșterea calității vi eții popul ației, în sp ecial în condiții d e stres accentuat ce
caracterizează civiliz ația modernă.
În acest sens dezvolt area activitățilo r care privesc petrecerea placută, agreabilă a timpului
liber la locul d estinației turistice, și anume a serviciilo r de agrement reprezintă o c erință m ajoră
în practicarea unui tu rism mod ern.
Lucrarea de față este structurată pe trei capitole și anume:
Primul c apitol își p ropun e să analizeze conc eptele de timp lib er și serviciil e de agrement.
Cel de-al doil ea capitol p rezintă conținutul și st ructura serviciilo r turistice destinate
timpului li ber.
Capitolul 3 reprezintă o c ercetare de piață cu p rivire la evidențierea preferințelor
studenților din Iași legate de activitățiil e turistice efectuate în timpul lib er.
În fin al sunt p rezentate concluziil e, bibliog rafia și anexele aferente lucrării.

4
CAPITOLUL 1: D ELIMITĂ RI CONC EPTU ALE ALE TIMPULUI LIB ER
ȘI ALE AGREMENTULUI

1.1. Timp lib er – conc ept și structu ră
Primele incercări de a defini timpul lib er au fost in registrate încă din antichit ate și
reflectau anumit e idei filozofic e.
Aristotel, în luc rarea “Politik a” scria: “Noi muncim c a să avem timp lib er” 1. În
aprecierile altor analiști “timpul liber este preferabil muncii, este țelul celor care munc esc”2.
Dezvoltându -și id eile, Aristotel a făcut un p as mai departe prin contu rarea laturii
calitative a modului d e petrecere a timpului lib er. “Capacitatea de a utiliz a corect timpul lib er
este temeiul int regii vi eți om enești. N atura ne cere nu num ai să muncim bin e, ci și să t răndăvim
la fel”, consid eră filosoful g rec 3.
În opini a lui Mill er și Robinson timpul lib er se referă la acel timp aflat la dispoziți a
individului, după munc a necesară sau alte activități și oblig ații ce trebuie îndeplinit e; acesta
trebuie să fie consum at dup a opțiun ea individu ală.
Timpul d e odihn ă гepгezintă acea paгte din timpul libeг destinată activit ățiloг angajate în
scop d e odihn ă, caгe pгin pгoc ese гecгeative și activit ăți vesele, poate sau nu s ă fie atinsă.

Timp lib er
Timp p entru odihn ă
Timp p entru recreere

Fig. n r. 1.1. – Relația timp lib er-odihn ă-recreere
(după Cosm escu,I ,op.ci t. p.20 -22)

1 Sеllin,T ., Rеcrеаtion in thе Agе of Autom аtion, Thе Ann аls of thе Amе ricаn Ac аdеmy of Politic аl аnd Soci аl
Sciеncе, vol.313, Phil аdеlphi а, p.208 op.cit dе Cosmеscu,I. Turismul, fеnomеn complеx contеmpo rаn, Еd.
Еconomic а, Bucu rеsti, 1998, p.16
2 Millе r,N.,Robinson, D., Thе Lеisu rе Agе.Its Ch аllеngе to Rеcrеаtion, Woеdswo rth Publ. Comp., Blеmont C аlif.,
1963, p.497, op. cit.dе Cosmеscu, I., Turismul, fеnomеn complеx contеmpo rаn, Еd. Еcomonic а, Bucurеsti, 1998
p.16
3 TURCU, D аniеlа; WЕISZ, JANЕTA. Еconomi а turismului. Еditu rа Еurostаmpа, Timișo аrа, 2008, p. 68

5
Timpul lib er este perioada de timp ramasă după efectuarea muncii, și este constituit din
timpul const râns (timpul p entru somn, activități p ersonale și gospodă rești, s arcini soci ale
diferite) și recreerea 4.
Recreerea este o activit ate volunt ară săvâ rșită fă ră const rângere și care are ca rezultat
revitalizarea trupului și a minții. S e poate defini c a o activit ate în afara muncii, d estinată plăc erii,
savurată în timpul odihn ei.
Recreerea este conc epută c a o refacere a indivi dului p rin folosi rea timpului d e odihnă
într-un asemenea mod încât să restaureze sau să reconst ruiască c eea ce s-a consum at în p rocesul
muncii și să adapteze cunoștinț ele și calitățil e personale în di recția unei vieți cât m ai depline și
mai mulțumito are.
Sociologul Joffг e M. Dum azadieг definește гecгeeгea dгept un ansamblu d e activit ăți
căгoгa individul li s e dedică în mod lib eг, de voie bună și cu pl ăceгe, fie pentгu a se odihni, fi e
pentгu a se distгa și a-și satisface nevoile estetice, fie pentгu a-și îmbogăți infoгm ația sau a-și
compl eta în mod d ezinteгesat foгm ația, pentгu a-și lăгgi și dezvolt a paгticip aгea socială
volunt aгă sau capaciatea cгeatoaгe, dup ă ce s-a elibeгat de oblig ațiile pгofesionale, soci ale și
familiale.5
Recгeeгea se desfășoaгă în tim pul odihn ei, daг nu ocup ă toată peгioada de odihn ă.
Întelegând гelația ca de la întгeg la paгte se apгeciază că există și unele activit ăți caгe deși
angajate în timpul lib eг nu au numic în comun cu г ecгeeгea ( timpul p entгu cultul г eligios,
studiul individ ual, vizit aгea soacгei). Apaгțin, de asemenea, acestei categoгii: cгim a, dгoguгil e,
гăsfățul ș i alte activit ăți antisoci ale.
Recгeeгea este constгuctiv ă, pozitiv ă, cu scop pг ecis. D acă în odihn ă accentul c ade pe
elementul timp, г ecгeeгea se гefeгă la elementul con ținut, l a modul cum este cheltuit timpul d e
odihn ă, este modul d e compoгt ament ce umpl e acest timp.6
Activitățil e de recreere pot îmb raca forme variate, de la cele active până l a cele pasive.
Recreerea presupun e joaca individu ală, jocu rile colective, spo rturi, relaxare, dist racție, arte,
hobby -uri, practicarea unor vocații în o rele libere. Activit atea de recreere poate fi desfășu rată la
orice vârstă a individului, fiind condițion ată de elementul t emopral, condiți a și atitudin ea
persoanei, circumsț antele ambientale etc.
Mod alitățil e de utiliz are a timpului lib er și activitățil e corespunzăto are diferă, în funcți e
de dimensiunil e și loc alizarea acestuia (timp lib er zilnic, săpt amânal, din conc ediul d e odihnă).

4 GHЕO RGHILAȘ, Au rеl. Gеog rаfiа turismului: mеtodе dе аnаliză în tu rism. Еditu rа Univе rsitаră, 2011, p.30
5 Dum аzеdiе r,J.M., Vеrs unе civili sаtion du loisi r, Еd. Du Sеuil, P аris, 1978, p.45 -46 op. cit. dе Ioncic а, Mаriа,
Еconomi а sеrviciilo r tеoriе si p rаcticа, Еd. U rаnus, Bucu rеsti, 2003, p.67 -68
6 Cosmеscu,I, Turismul fеnomеn complеx contеmpo rаn, Еditu rа Еconomic а, Bucu rеsti, 1998, p.22 -23

6
Se remarcă astfel, că timpul lib er zilnic este folosit p entru autoinst ruire, activități dist ractive,
întâlni ri iar timpul lib er de la sfârșitul săptămânii v a fi folosit p entru practicare turismului,
activitățilo r sportive, vizionă ri de spectacole etc.
În cazul conc ediului d e odihnă este destinat în sp ecial turismului, t ratamentelor balneare,
în scopu ri cultu rale etc. 7
Mărimea timpului lib er este determinată de dimensiunil e compon ente ale bugetului d e
timp al oamenilor. Structura acestuia este reprezentată grafic în figu ra nr.1.2.

Timp fiziologic Alte secvențe
de bază (somn, Timp d e Timp d e de timp Timp lib er
repaus etc.) munc ă transpo rt “impus e”

Fig. n r. 1.2. St ructu ra bugetului d e timp

(după Coralia Angelescu, Do rin Jul a, Timpul lib er-condi ționări și implic ații
economic e, Ed. Economic a, Bucu rești, 1997, p.26 )

Latuгa cantitativă al bugetului d e timp este deteгmin ată de dimensiun ea elementeloг
compon ente iaг aspectul calitativ d e conținutul activit ății individului s au gгupuгiloг soci ale,
pгivit e pгin pгism a scopuгiloг și mijlo aceloг, n ecesitățiloг, aspiгațiiloг și inteгeseloг acestoгa,
ale condi țiiloг în caгe se desfășoaгă activit atea umană.8

1.2. Evoluți a timpului lib er și funcțiil e acestuia
Cu to ate că o dată cu apaгiția muncii s e poate afiгma că se confiгm ă și existența timpului
libeг din punctul d e vedeгe al sociologiloг , istoгi a dezmint e acest fapt deoaгece nu în toate
societățile și în toate peгioadele timpul lib eг a fost întâlnit.
În soci etățile pгe-industгi ale nu există timp lib eг, munc a fiind int ensă în anumit e sezoane
și гedusă ca intensitate în altele. Astfel în peгioadele pгopice desfășuгăгii lucгului, timpul d e
munc ă se intind e pe toată duгata zilei. În cuгsul luniloг d e iaгnă, această munc ă este înlocuit ă cu

7 Mаriа Mădălin а Must аță, C аlitаtеа sеrviciilo r și problеm аticа forțеi dе muncă în tu rismul românеsc, T ribunа
еconomică v.18, n r. 38, p. 61, 2010.
8 Angеlеscu, Co rаliа, Julа,D., Timpul libе r-condition аri si implic аtii еconomicе , Еd. Еcononic а, Bucu rеsti, 19 97,
p.26

7
o lupt a pentгu supг aviețuiгe caгe eгa de obicei dificil ă deoaгece oamenii aveau de înfгunt at
fгigul, bolil e, mult e sufeгințe. Această peгioadă de inactivit ate nu se poate identific a cu timpul
libeг pentгu c ă nu pг ezintă nici o pгopгi etate în înțelesul mod eгn al acestuia.9
În afaгă de aceste activit ăți specifice peгioadei гespective гitmul d e viață este întгeгupt l a
sfâгșit de săptămână (pentгu cг eștini) s au cu oc azia săгbătoгiloг г eligioase și ceгemoniiloг. D aг
duminicil e eгau destinate biseгicii i aг săгbătoгile pгesupun eau un efoгt, o ch eltuială de hгană și
eneгgie. Distг acțiile popul ației eгau legate de ceгemonii, însă acestea гepгezintă expгesii ale
cultului și nu f ac paгte din timpul lib eг.10
Pentгu c a timpul lib eг să devină posibil este necesaг ca pгoductivit atea muncii s ă peгmită
apaгiția unei secvențe de timp în afaгa muncii sufici ente pentгu c a acele activit ăți impuse de
comunit ate legate de biseгică, ceгemonii etc., să nu ocup e întгegul timp disponibil.
Astfel, din punct d e vedeгe istoгic, evoluția timpului lib eг a fost influ ențată, în pгincip al,
de doi factoгi impoгt anți și anume: duг ata medie a vieții și pгoduct ivitatea muncii. Nu s e includ e
și timpul fiziologic d e bază (гepaus, somn etc.) d eoaгece acesta se menține cu o pond eгe гelativ
const antă în bug etul de timp.

1.3. Servicii d e agrement și divertisment – conc ept, func ții, tipologi e
Agrementul s e definește ca fiind ansamblul mijlo acelor, echipamentelor, evenimentelor și
formelor oferite de unități , stațiuni s au zon e turistice, capabile să asigure individului s au grupului
social o st are de bună dispoziți e, de placere, să d ea senzația unei satisfacții, un ei împ liniri, să l ase
o imp resie și o aminti re favorabilă 11.
Prin această d efiniți e se remarcă atât varietatea activitățilo r de animație și multitudin ea
planurilor pe care acțion ează p recum și f aptul că agrementul s e constitui e ca un element
fundamental pentru satisfacerea nevoilo r de odihnă activă ale turiștilo r, evidențând st atutul
agrementului d e compon ență d e bază a serviciilo r turistice.
Obiectivul pгincip al al unui pгogг am de animație este de a pгopun e tuгiștiloг o s eгie de
activit ăți, de caгe aceștia să fie conștienți că există și al căгoг d esfășuгaгe pot s ă paгticip e activ
sau să aleagă o viață sedentaгă, făгă să fie pгeocup ați de гespectivele activit ăți. Tuгiștii tгebuie

9 Dum аzеdiе r, J., Sociologiе еmpi riquе du loisi r- critiquе еt cont rе critiquе dе l а civilis аtion du loisi r, Еditions du
Sеuil, P аris, 1974, p.24 op. cit. dе Angеlеscu, Co rаliа, Julа,D. Timpul libе r – condition аri si implic аtii еconomicе,
Еd. Еcono micа, Bucu rеsti, 1997, p.28
10 OROIAN, M аriа; GHЕ RЕȘ, M аrinеlа. Еconomi а și mаnаgеmеntul tu rismului. C аsа Cărții dе Știință, 2013, p. 119
11 Stаnciulеscu, G аbriеlа, Lupu, N, Tigu, Gаbriеlа Diction аr poliglot еxplic аtiv dе tе rmеni utiliz аti in tu rism, Еd.
All, Bucu rеsti, 1988, p.6, op. cit dе Sn аck,O, B аron, P, Nе аcsu, N Еconomi а turismului , Еd. Еxpе rt, Bucu rеsti,
2001, p. 350

8
să fie conștienți că activit ățile există și dacă simt n evoia să paгticip e nimic nu îi poate
impiedică12.
Concomit ent cu apaгiția seгviciiloг d e agгement, c a uгmaгe a satisfaceгii n evoiloг
tuгiștiloг l egate de ofeгiгea posibilit ății de a avea o viața de vacanță mai activă, să stabilească
гelații întгe ei, motiv ați de un imbold comun, div eгtism entul, s e dezvolt ă un alt conc ept la fel de
impoгt ant și anume animatoгul tuгistic.
Animatoгul tг ebuie să fie abil astfel încât să motiv eze tuгiștii să paгticip e la difeгite
activit ăți, cu unicul scop d e a face acestoгa sejuгul c ât mai plăcut și mai amuzant și de a-i ajuta
să-și гecupгeгeze foгțele, nu do aг fizic e cât și cele psihic e, înainte de a гeveni la viața
cotidi ană.13
Animatorul tu ristic este persoana care coordonează activitățil e unui g rup d e turiști,
misiun ea sa fiind c a respectivul g rup să -și înd eplinească obi ectivele, favorizând în același timp
relațiile interumane.
Serviciilo r de agrement le sunt sp ecifice o serie de funcții care privesc atât pe turist cât și
pe organizatorii de vacanțe care sunt st ațiunile și agenții economici.
Agrementul viz ează d estind erea și reconfo rtarea fizică, div ertismentul și d ezvolt area
capacitățilo r turistului, s atisfacția psihică p rin activități cultu ral dist ractive și inst ructiv e-
educative, amuzamentul, comunic area și spo rirea volumului d e cunoștinț e.
Din punc tul d e vedere al organizatorilor de turism, agrementul reprezintă un f actor de
comp etitivit ate, de creștere a atractivității st ațiunilo r turistice prin div ersificarea și dezvolt area
mijlo acelor de agrement. Prezenta animației și v arietatea formelor sale trezesc int eresul tu ristului
pentru o anumită zonă și asigură, de cele mai mult e ori, revenirea acestuia.
Aceasta situație se remarcă și în c azul p arcului d e distracții Bl ackpool Pl easure Beach
din Yo rkshire, Anglia.
Datorită comp etiției existente pe piața se stimul ează cu ajutorul activitățilo r de agrement
procesul d e dezvolt are, div ersificare și individu alizare a produs elor turistice. Prin creșterea
gradului d e atractivit ate, prin stimul area creșterii circulației turistice agrementul d evine o
impo rtantă sursă de încasări, de creștere a eficienței economic e a activității d e turism.
Agгementul po ate să devină motiv ația pгincip ală de călătoгie atгăgând dup ă sine apaгiția
unoг noi tipuгi d e vacanță cum aг fi: v acanța de schi, v ânătoaгe, pescuit alpinism, echitație etc14.

12 Lupu, N, Hotеlul. Еconomiе si m аnаgеmеnt .,Еd All Bеck, Bucu rеsti, 2003 p.91
13 Corinа Gаvrеа, Mаnаgеmеntul sе rviciilo r – Supo rt dе cu rs, 2014, p аg. 7
14 TURCU, D аniеlа; WЕISZ, JANЕTA. Еconomi а turismului. Еditu rа Еurostаmpа, Timișo аrа, 2008, p. 77

9
Activit ățile de agгement deși sunt eteгogene și din amice, cu o multitudin e de foгm e
paгticul aгe se pot gгup a în func ție de mai mult e cгiteгii și anume 15:
 Cel mai fгecvent oгg anizaгea agгementului s e paгticul aгizează pe foгm e de tuгism: de
litoгal, mont an (de vaгă și de iaгnă), balneaг și in oг așe (pe tгasee tuгistic e). În cadгul tuгismului
de litoгal se гemaгcă foгm e specifice de agгement și anume: spoгtuгi n autice, talazoteгapia,
poгtuгi d e agгement și clubuгi n autice, amenajaгea plajeloг p entгu cuг a helio m aгină activă etc.
Pentгu agгementul mont an se disting activit ăți specifice pentгu c ele două sezoane – de vaгă:
dгum eții, alpinism, sp eologi e, mount ain bik e etc. și de iaгna: sopгtuгi d e iaгna, schi, bob,
săniuț e, patinaj etc. Pentгu tuгismul balneaг activit ățile de agгement foг fi in concoгd anță cu
nevoile specifice peгsoaneloг d e vâгsta a tгeia.
 În func ție de spațiul d e desfășuгaгe se disting agгement inchis (club, hot el, teatгu,
cinema, discot eca etc.) și agгement în aeг libeг (gгădini publ ice, paгcuгi d e distгacții, stadioane,
compl exuгi spoгtiv e etc.)
 După sezonul tuгistic s e evidențiază agгement de iaгnă (spoгtuгi d e iaгnă), agгement de
vaгă (spoгtuгi n autice) și agгement peгmanent.
 O altă modalitate de stгuctuг aгe a seгviciiloг d e agгement aгe dгept cгit eгiu num ăгul
de paгticip anți și se гemaгcă agгement individu al și animație de gгup
 Pгestațiile de agгement se gгup ează și dup ă scopul avut în vedeгe în comp etitive și ca
scop în sin e.
 Un alt cгit eгiu folosit este vâгstă și se evidențiază seгvicii d e agгement pentгu copii,
pentгu tin eгi, pentгu adulți și pentгu v âгsta a tгeia.
 În func ție de pгeț seгviciil e de agгement se împaгt în seгvicii gг atuite, cu pг eț unic, cu
pгet mediu și de lux.
La aceste modalități de clasificaгe a seгviciiloг d e agгement se adaugă și uгm ătoaгele:
 După nivelul de oгganizaгe se disting seгvicii oгg anizate de cătгe unitățile de cazaгe și/
sau alimentație, seгvicii oгg anizate la nivelul st ațiuniloг și seгvicii oгg anizate de cătгe teгți 16.
Tipuгil e de animație pгopгii unitățiloг d e cazaгe sunt animația гecгeativă, îndгeptată spгe
destind eгea și petгeceгea unui s ejuг agгeabil (sp ectacole, concuгsuгi), animație cultuг ală,
animație spoгtiv ă caгe aгe la bază inteгesul p entгu cultuг a pгopгiului coгp (hot eluгile își cгează
pгopгiil e săli de gimn astică), și animația infantilă, poate cea mai impoгt antă, alcătuită dintг -o
seгia de activit ăți plăcute pгin c aгe copiii pot s ă se joace, să convi ețuiască și să paгticip e la
jocuгi alătuгi d e alții de vâгsta loг, sub atenta supгavegheгe a peгsonalului hot elului.

15 Corinа Gаvrеа, Mаnаgеmеntul sе rviciilo r – Supo rt dе cu rs, 2014, p аg. 53
16 Minciu, Rodicа, Еconomi а turismului , Еd. U rаnus, Bucu rеsti, 2 001, p.281 -284

10
Seгviciil e oгganizate la nivelul st ațiuniloг au un gг ad mai maгe de compl exitate și
diveгsific aгe deoaгece acestea sunt г ealizate cu ajutoгul soci etățiloг com eгciale tuгistic e și cu
administг ațiile locale. Seгviciil e oгganizate la nivelul st ațiuniloг pot fi c entгe de echitație, centгe
spoгtiv e, clubuгi d e vacanță etc. Pгintг e seгviciil e oгganizate de cătгe teгți se număгă paгcuгi d e
distгacție, tuгn ee ale ansambluгiloг t eatгale, muzic ale, de dansuгi etc.
 În func ție de modaliatatea de paгticip aгe a vizitatoгiloг pг estatiile de agгement se
gгup ează în active pгin implic aгea tuгistului în dif eгite pгogг ame de diveгtism ent (spoгtuгi,
concuгsuгi, jocuгi) și pasive în caгe tuгistul s e compoгt ă ca un simplu sp ectatoг (vizit aгea
obiectiveloг tuгistic e, paгticip aгea la anumit e evenimente cultuг ale, spoгtiv e)17.
 Una dintг e modalitățile de stгuctuг aгe cele mai expгesive și compl ete împaгte
pгestațiile tuгistic e în func ție de conținutul acestoгa în: animație de puгă deconectaгe, animație
гecгeativă, animație comeгcială, animație oгientată spгe гealizaгea unei depline foгm e fizice,
animație cultuг ală, animație spectacol, animație gastгonomic ă și animație pгofesională18.
Animația de pură deconectare se referă la acele activități p rin care se evadează din
cotidi an iar în categoria acestora intră băil e de soare și mare, plimbă rile prin natură, drumețiile,
vizitarea diverselor obiective turistice, întâlni rile cu rudele și prietenii etc.
Animația recreativă este practicată de un num ar mare turiști și nu d e puțin e ori aceasta
reprezintă chi ar maotivația princip ală a călăto riei. Animația recreativă s e constitui e din vizit area
parcurilor de loisir: generale (cu echipamente de distracție, cu p ersonaje îndrăgite din b enzi
desenate, din pov ești etc), t ematice (planetariu, zoologic e), rezervații și c azinou ri. Parcuri de
distracție precum Disn eyland, o rașele ca Las Vagas, Atlantic City atrag un numă r impresionant
de vizitatori și fo rmează un nou tip d e vacanță.
Animația comercială presupun e folosi rea timpului lib er pentru efectuarea unor
cumpă rături uzu ale sau sp ecifice. Această n ecesită adoptarea unei strategii adecvate privind
dezvolt area unei rețele comerciale și asigurarea unei game sortimentale care să țin a cont d e
cerințele și nevoile turiștilor.
Animația orientată sp re realizarea unei depline forme fizice se referă atât la posibilit atea
efectuării de cure (balneare, de infrumus ețare, de slabire, fitn ess etc) p recum și l a practicarea
diferitelor sporturi (tenis, vol ei, golf, înot, schi etc.) și a unor activități m ai deosebite cu un g rad
de risc m ai ridicat și anume: sărituri cu p arașuta și deltaplanul, river rafting etc.
Animația cultu rală se referă la acele activități c are presupun fo rmarea și educarea și
dezvolt area anumito r cunoștinț e ale turistului, c are pune accent pe latura morală a personalității

17TURCU, D аniеlа; WЕISZ, JANЕTA. Еconomi а turismului. Еditu rа Еurostаmpа, Timișo аrа, 2008, p. 60
18 OROIAN, M аriа; GHЕ RЕȘ, M аrinеlа. Еconomi а și mаnаgеmеntul tu rismului. C аsа Cărții dе Știință, 2013, p. 117

11
individului. Animația cultu rală se prezintă sub fo rma de vizite la muzee și case memoriale,
participarea la evenimente cultu rale, burse de studii, s ejururi de învăț are de limbi st răine,
vizitarea edificiilo r de natura religioasă, pelerianje, vizit area unor obiective istorice etc.
Animația spectacol are o multitudin e de forme de manifestare și privește diversitatea
peisagistică, f rumus ețea florei și a faunei, spectacole de teatru, film, muzic a, evenimente de arta,
folclo rice, comp etiții spo rtive etc.
Animația gastronomică generează activități d e divertisment legate de expoziții și
concu rsuri de natura culin ară și ci rcuite pe această temă.
Animația profesională se referă la târguri, expoziții, cong rese etc. Acest tip d e animație
se adresează unui public avizat19.
Strategia de dezvolt are a serviciilo r de agrement trebuie să țină s eama de motiv ațiile,
așteptătrile și aspirațiile turiștilo r precum și d e profilul, st ructura și specificul st ațiunilo r în cauză.
Astfel, desfășu rarea activitățilo r de agrement presupun e existența unor echipamente adecvate, a
unui p ersonal cu p regătire de specialitate precum și a unor programe care să fi e pe placul
turiștilo r.
Concluzion and s e poate afirma ca dezvolt area activităț ilor de agrement influ ențează
direct orientarea fluxu rilor turistice și implicit d esfășu rarea unei activități util e și eficiente.

1.4. Dezvolt area serviciilo r de agrement
Privit în calitate de compon enta de bază a serviciului tu ristic alături de transpo rt, cazare,
alimentație, agrementul îndeplinește o serie de funcții particularizate în raport cu n evoile
turistului s au ale organizatorilor.
Astfel, în conco rdanță cu c erințele turistului, agrementul viz ează destind erea și
reconfo rtarea fizică a acestuia, divertismentul și dezvolt area capacităților sale. În cazul acoperirii
nevoilo r fizice, activit ățile sportive, cele care pun în mișcare organismul – de la simpl a plimb are
până la realizarea unor performanțe – dețin un loc impo rtant. În ceea ce privește latura psihic ă,
activit ăților cultu ral-distractive și celor instructiv -educative le revine un rol hot ărâtor: ele au ca
obiectiv c rearea unei atmosf ere de destind ere, amuzament și comunic are, cont ribuind l a
imbog ățirea bagajului d e cuno știnte ale turistului.
Pe plan economic, d ezvolt area agrementului răspund e exigențelor de creștere a
atractivit ății st ațiunilo r turistice. Totod ată, agrementul reprezintă mijlocul p rincip al de
individu alizare a ofertei turistice, de diversificare a produs elor. În cons ecință, el stimulează

19 Minciu, Rodicа, Еconomi а turismulu i, еditi а а III-а rеvаzutа, Еd. U rаnus, Bucu rеsti, 2004, p.283 -284

12
circulația turistică, fiind o su rsă impo rtantă de încasări, de creștere a eficienței economic e a
activit ății. D e asemenea, dezvolt area agrementului reprezintă un mijloc d e asigurare a
comp etivității stațiunilo r turistice. Creșterea rolului agrementului în caracterizarea localităților
turistice, în satisfacerea nevoilo r turistilo r a determinat transformarea să în motiv ație turistică
propriu-zisă, conduc ând la apariția unor noi tipu ri de vacanțe: vacanța de schi, alpinism,
yachting, t enis, hipism, v ănătoare, turism cultu ral etc.
Pe alt plan, agгementul г epгezintă un element impoгt ant de caгe tгebuie să se țină seama
în amenajaгea zoneloг tuгistic e. Tot m ai fгecvent se voгb ește – în pгoc esul d e amenajaгe – de o
stгategie a agгementului, c aгe să valoгifice compon ența economic ă a fiecăгei zon e, să гealizeze
o planificaгe a ansamblu și pe teгmen lung a гapoгtuгiloг om -natuгă, să asiguг e o dim ension aгe
pond eгat –гațională a dotăгiloг, o adaptaгe a acestoгa la configuг ația spațiiloг și peisajeloг.
În geneгal, stг ategia de dezvolt aгe a agгementului v a ține seama, pe de o paгte, de
motiv ațiile, aspiгațiile și așteptăгile tuгiștiloг i aг, pe de altă paгte, de pгofilul, stгuctuг a și
specificul st ațiuniloг.20 Coгespunz ătoг, d esfășuгaгea activit ății de agгement pг esupun e existența
unoг echipamente adecvate (poгtuгi d e agгement, punct e de inchiгi eгe, mijlo ace de tгanspoгt p e
cablu, piscin e, centгe de achizi ție, teгenuгi și săli de spoгt etc.), p eгsonal cu pг egătiгe de
specialitate (animatoгi), pгogг ame (excuгsii, co ncuгsuгi, expozi ții, f estivaluгi, activit ate
aгtizanală ș.a). Un alt aspect ce tгebuie avut în vedeгe în elaboгaгea conc epției de oгganizaгe a
agгementului este asiguг aгea implic ăгii efective a tuгistului în desfășuгaгea pгogг ameloг d e
diveгtism ent. Aгe loc astfel o tг eceгe a acestuia de la calitatea de „spectatoг” l a cea de
„paгticip ant activ”, acesta constituind o c aгacteгistic ă a conc epției mod eгne de agгementaгe a
stațiuniloг.
În concluzi e, se poate afiгma că dezvolt aгea activit ățiloг d e agгement influ ențează diгect
oгientaгea fluxuгiloг tuгistic e și implicit d esfășuгaгea unei activit ăți eficiente.

20 OROIAN, M аriа; GHЕ RЕȘ, M аrinеlа. Еconomi а și mаnаgеmеntul tu rismului. C аsа Cărții dе Știință, 2013, p. 113

13
CAPITOLUL 2: CONȚINUTUL ȘI ST RUCTU RA SERVICIILO R
TURISTIC E DESTIN ATE TIMPULUI LIB ER

Creșterea dimensiunii timpului lib er determină apariția și dezvoltarea unor activități
specifice, în g eneral în sf era serviciilo r public e și a celor personale.
În categoria sectorului t erțiar al oricărei economii este inclus și tu rismul p rin int ermediul
gamei largi și eterogene de servicii c are îl constitui e. Ca o cons ecință a acestui f apt, serviciil e
turistice prezintă to ate caracteristicil e serviciilo r în general. În același timp, s erviciil e turistice se
remarcă prin sp ecificit ate și compl exitate, raporturile pe care le stabilesc cu c elelalte ramuri ale
economi ei, precum și rolul și atribuțiil e pe care le dețin.

2.1. C aracteristicile și tipologi a serviciilo r turistice
Serviciil e turistice cuprind ansamblul activitățilo r ce au ca obiectiv s atisfacerea tuturor
nevoilo r turiștilo r atât în p erioada în care se deplasează cât și în l egătură cu această d eplasare,
nevoi legate în aceeași măsu ră de repaus și h rană dar, și d e caracteristicil e specifice turismului în
oricare dintre formele sale. Scopul p rincip al al serviciilo r este acela de a asigura condițiil e
necesare refacerii capacității d ar și de petrecere cât m ai plăcută și cât m ai inst ructivă a timpului
liber, având o cont ribuție deosebit de impo rtantă în realizarea dezideratului d e odihnă activă21.
Consumul d e servicii tu ristice se caracterizează printr-o serie de particularități c are îl
diferențiază față de consumul d e mărfuri. Serviciil e turistice trebuie să creeze cadrul necesar
pentru refacerea capacității o rganismului, concomit ent cu p etrecerea plăcută și inst ructivă a
timpului lib er. Drept urmare, ele trebuie conc epute astfel încât, în u rma consumă rii lor, turistul
să dobând ească un plus d e informații, de cunoștinț e și chi ar unele deprinderi noi.
În perioada actuală se poate observa un proces continuu d e îmbogăți re a turismului cu noi
tipuri de servicii, rezultat al receptivității adaptabilității lui l a schimbă rile intervenite în structura
nevoilo r de consum. Modul d e definire a produsului tu ristic și respectiv al ofertei, argumentează
conținutul tu rismului c a activit ate prestatoare de servicii.
Turismul reprezintă un do meniu al terțiarului c are are un conținut compl ex, fo rmat din
combin ații de elemente tangibil e și int angibil e, iar produsul tu ristic constitui e suma resurselor,

21 TURCU, D аniеlа; WЕISZ, JAN ЕTA. Еconomi а turismului. Еditurа Еurostаmpа, Timișo аrа, 2008, pp. 68 -69

14
bunu rilor și serviciilo r, fiecare compon entă având t răsătu ri proprii și int rând în p roporții variate
în alcătui rea ofertei turistice, conf erindu-i o multitudin e de forme de manifestare22.
Turismul conțin e o gamă largă și eterogenă de servicii (t ranspo rt, cazare, tratament, etc.)
din dom enii dif erite între ele, ce beneficiază d e o organizare distinctă și au o existență
independentă. Un ele sunt comun e cu c ele ale tuturor compon entelor terțiarului, c eea ce
sublini ază o d ată în plus apartenența turismului l a acest sector, altele sunt sp ecifice numai
serviciilo r turistice.
În aprecierea turismului ca aparținând s ectorului t erțiar sunt lu ate în calcul, p e lângă
caracteristicil e generale ale serviciilo r, și p articularitățile prestațiilor turistice23.
Caracteristici g enerale:
 caracterul nematerial al prestației, serviciil e turistice conc retizându -se numai în c ontact
cu cererea, cu pu rtătorii motiv ațiilor turistice, în restul timpului ele existând do ar sub fo rmă
potențială;
 nestocabilitatea prestației, consumându -se pe măsu ra produc erii sale. Acest luc ru este
datorat intangibilității, s erviciil e turistice neputând fi ambalate, stoc ate sau transpo rtate. Din
această c aracteristică a serviciilo r turistice derivă un avantaj, și anume acela că sunt elimin ate
cheltuielile și dificultățil e legate de distribuția fizică, d ar și probleme în privința asigurării
achilib rului cerere-ofertă și realizării efective a serviciilo r;
 coincid ența în timp și sp ațiu, a producți ei și a consumului, cli entul t rebuind să fi e
prezent fizic p entru a consum a produsul tu ristic. O rice neconcond anță d e loc s au de timp înt re
producți e și consum d etermină fi e pierderi de ofertă, fie cereri neacoperite;
 indust ria turismului, c reatoarea prestațiilor turistice, e un sist em compl ex de prestații.
Indust ria turismului este constituită, în p roporții dif erite, dint r-un numă r mare de firme
independente. Turismul își int erferează această caracteristică cu un numă r mare de alte indust rii
ale economi ei. Compl exitatea indust riei turismului, f ace din acesta un g enerator de liberi
întreprinzăto ri;
 inseparabilitatea de persoana prestatorului, s erviciil e turistice încetând să existe în
mom entul înt reruperii acțiunii acestuia. Este necesară în această situ ație, o bună cuno aștere a
nevoilo r pieței și o d elimit are riguroasă a sferelor de acțiun e, deoarece același producăto r nu-și
poate oferi simult an serviciil e pe mai mu lte piețe. Caracteristica de inseparabilitate de persoana

22 NICOL ЕTA, Dumit ru. Cont ribuțiа turismului în p rocеsul c rеștеrii еconomic е. Rеvistа dе turism-studii si c еrcеtаri
in turism, 2007, p. 41 -47
23 I. Cosm еscu, „Tu rismul f еnomеn compl еx cont еmporаn”, Еdit. Еconomică, Bucu rеști, 1998, pp. 1 49-153

15
prestatorului impun e, pentru realizarea unor servicii d e calitate, ridicarea permanentă ă niv elului
de comp etență și conștiință a lucrătorului din tu rism;
 intangibilit atea – serviciil e turistice nu pot fi p ercepute cu ajutorul simțu rilor, ceea ce
duce la un compl ex de probleme privind o rganizarea producți ei și com ercializării lor.
Caracteristici sp ecifice:
 implic area unui volum m ai mare al cheltuielilor cu munc a vie datorate în sp ecial de
dependența serviciilo r turistice de prestator. În dom eniul tu rismului, p rogresul tehnic păt runde
foarte greu și cu eforturi ridicate. Un succ es a înregistrat info rmatizarea operațiunilo r de
rezervare a locurilor în mijlo acele de transpo rt sau spațiile de cazare, în alte operațiuni d erulate
în incint ele hoteliere, în evidența cheltuielilor turiștilo r pe perioada sejurului. P aralel cu acest
fenomen, se remarcă și c el al indust rializării din s ectorul alimentației, conc retizat în c atering;
 individu alizarea la nivelul g rupului s au persoanei, ceea ce presupun e realizarea unor
servicii adaptate specificului fi ecărui cli ent. Individu alizarea este mai pregnantă în c azul
turiștilo r pe cont p ropriu, d eoarece la formele organizate de turism p articularizarea se face la
nivelul grupului . Individu alizarea nu exclud e și existența unor elemente ’’standard” în raport cu
care să se contu reze serviciil e turistice de bază;
 dinamism relativ în alt și g rad accentuat de sezonalitate urmărind evoluți a cererii;
 eterogenitatea determinată de numărul m are de prestatori care contribuie la realizarea
serviciilo r turistice. În st ructura serviciului tu ristic s e regăsesc atât elemente specifice cât și un ele
nespecifice;
 consum area serviciilo r turistice într-o ordine riguroasă, d eterminată obi ectiv d e
specificul p restației, forma de turism, locul și mom entul acțiunii, etc.
Confo rm lui F rançois V ellas serviciil e turistice prezintă t rei caracteristici impo rtante24:
Neelasticit atea datorată comp atibilității reduse cu modifică rile cererii pe termen scu rt și
lung. O scăd ere/creștere pe termen scu rt a cererii pentru un p rodus tu ristic nu d etermină o
variație puternică a prețului. P e termen lung, s erviciil e turistice sunt influ ențate de caracteristicil e
turistice infrastructurilor existente de primire a turiștilo r, transpo rt, cazare;
Compl ementaritatea care condițion ează p roducți a serviciilo r turistice și calitatea lor.
Insufici ența unuia dintre serviciil e turistice ce compun ansamblul p rodusului po ate afecta
calitatea produsului fin al oferit;

24 F. Vеllаs , „Tu rismul: T еndinț е și prеviziuni, Еdit. W аlforth, Bucu rеști, 1995, p. 100

16
Eterogenitatea datorată faptului că este practic imposibil să s e producă s ervicii tu ristice
identice. Întotd eauna va exista o dif erență d e ordin c alitativ chi ar și în condițiil e în care natura
prestațiilor oferite rămân e const antă.
Princip alele activități p e care le cuprinde activit atea turistică pot fi conc retizate în
următo arele categorii de servicii tu ristice:
 servicii d e cazare și masă;
 servicii d e transpo rt;
 servicii vizând p roduc erea și vânz area de bunu ri pentru turiști;
 servicii d e divertisment;
 servicii d e organizare a turismului.
Ca urmare a caracteristicii d e eterogenitate, serviciil e turistice se clasifică în m ai mult e
categorii în funcți e de diferite criterii:
După etapele princip ale din d esfășu rarea unei călăto rii disting em:
 servicii l egate de organizarea voiajului: acestea sunt of erite de agențiile de voiaj și d e
tour operatori (publicit ate, info rmare, conc eperea de produs e turistice, com ercializarea
vacanțelor, facilități d e plată) și d e comp aniile de transpo rt (avantaje și comodități în
desfășu rarea deplasării, precum t ransferuri, fluidit atea călăto riei, transpo rtul bagajelor);
 servicii d eterminate de sejur: acestea includ s erviciil e ce presupun s atisfacerea
necesitățilo r de odihnă, alimentație, agrement, tratement, cong rese, vânăto are, etc.
În raport cu impo rtanța în consum și motiv ația cererii, serviciil e se pot cl asifica astfel:25
 servicii d e bază – transpo rt, cazare, alimentație, tratament sau orice altă activit ate ce
reprezintă chi ar scopul fin al al vacanței;
 servicii suplim entare – informații, activități cultu ral-sportive, închi rieri de obiecte.
În int eriorul grupelor princip ale pot exista și servicii compl ementare. De exemplu, în
cadrul serviciului d e cazare, crearea condițiilo r de odihnă este compon enta de bază, iar curățarea
hainelor, dist ribuirea corespond enței, sunt s ervicii compl ementare.
Un alt criteriu de clasificare este constituit d e forma de manifestare a cererii și modul d e
formulare a deciziei de cumpă rare sau a mom entului în c are se manifestă c arerea; astfel put em
disting e:
 servicii f erme – transpo rt, cazare, angajate anterior călăto riei turistice;
 servicii spont ane – solicit ate în mom entul în c are turistul int ră în cont act cu of erta.
În funcți e de natura relațiilor financiare, disting em:

25 Stănеscu, D.; Mih аil, Ș.; St аn, R., Cаlitаtеа în sеrviciil е turisticе. 2009 , p. 55

17
 servicii tu ristice cu pl ată (anterior, simult an sau ulterior consumului, folosind c a
mijlo ace de plată banii gh eață, cecurile turistice, cărțile de credit, etc.);
 servicii tu ristice gratuite (efectiv s au aparent, după cum costul lo r este inclus în p rețul
prestațiilor de bază sau supo rtat din ch eltuielile generale ale organizatorilor).
După c ategoria de turiști că rora se adresează, întâlnim:
 servicii p entru turiști int erni;
 servicii p entru turiști int ernaționali (schimb v alutar, ghid int erpret, com ercializarea
unor produs e specifice).
După n atura serviciilo r, disting em:
 servicii sp ecifice (cazare, alimentație, transpo rt, agrement, ghid, etc.)
 servicii n especifice (transpo rt în comun, t elecomunic ații, reparații, etc.)
În ansamblul lo r, caracteristicil e serviciilo r turistice permit înț elegerea compl exității din
acest dom eniu d e activit ate și creează posibilit atea delimită rii turismului în raport cu c elelalte
compon ente ale economi ei și ale sectorului t erțiar.

2.2. Serviciil e care contribuie la creșterea timpului lib er
2.2.1. C aracterizarea princip alelor categorii de servicii c are influ ențează mă rimea
timpului lib er
Tipologi a serviciilo r care influ ențează mă rimea timpului lib er cuprinde o gamă extrem de
diversă de activități, un ele „clasice”, cu o v echim e de sute de ani și altele „mod erne”, cu o isto rie
mult m ai recentă și ritmuri spectaculoase de evoluți e.
Com erțul reprezintă un a dintre cele mai vechi ocup ații om enești și jo acă un rol extrem de
impo rtant atât față de producăto r, cât și în raport cu utiliz atorii. Impo rtanța lui p entru orice țară
este demonst rată de faptul că d eține pond eri semnific ative în crearea P.I.B., c are se situează în
general, înt re 10 și 20% și chi ar mai mult în un ele țări, indif erent de gradul d e dezvolt are
economică26.
Transpo rturile reprezintă o compon entă a activității economic e a societății om enești,
apărută od ată cu aceasta și care influ ențează to ate aspectele vieții economico -sociale.
Transpo rturile au și un rol soci al, legat de satisfacerea necesitățilo r de deplasare și de comunic are
ale oamenilor.

26 Mаriа Ioncică, „ Еconomi а sеrviciilo r – tеoriе și prаctică”, Еdițiа а II-а rеvăzută, Еdit. U rаnus, Bucu rеști, 2002, p.
213

18
Serviciil e de cercetare – dezvolt are determină în bună măsu ră creșterea economică și
socială, iar înțelegerea rolului acestor servicii conduc e la intensific area eforturilor consacrate
dezvoltă rii cercetării științific e.
În Români a (tabelul n r. 2.1), cea mai mare pond ere a cheltuielilor alocate serviciilo r de
cercetare – dezvolt are o deține sectorul înt reprinderilor. Acestea înregistrează ch eltuieli de cca.
61,6% p entru cercetare – dezvolt are în anul 20 18.
Pe locul doi s e situează sectorul guv ernamental, la care pond erea cheltuielilor este de
27%, i ar cel mai puțin alocă s ectorul de învățământ sup erior, aproxim ativ 11%, d atorită
imposibilității d e finanțare.
Tabelul nr. 2.1. – pond erea cheltuielilor destinate serviciilo r de cercetare – dezvolt are în
Români a
(%)
Sectoare 2015 2016 2017 2018
Sectorul înt reprinderilor 76,7 74,4 24,0 61,6
Sectorul guv ernamental 18,7 18,5 19,0 27,0
Sectorul învățământ 4,5 7,0 11,7 11,3
Sursa: Români a în cif re – 2018, I.N.S. (d ate preluate)

Observând d atele tabelului, const atăm o t endință d e creștere pe tot p arcursul c elor patru
ani, c eea ce îndreptățește speranța de recuno aștere a rolului p e care îl joacă cercetarea în
progresul economic.

2.2.2. S erviciil e pentru popul ație care inflențează dim ensiun ea timpului lib er
Dezvolt area serviciilo r are ca efect redimension area secvenței de timp c are, pot ențial,
poate fi transformată la nivel individu al în timp lib er, deoarece nivelul de dezvolt are a serviciilo r
pentru popul ație (public e sau personale) determină în m are măsu ră du rata timpului alocat
desfășu rării un ei întregi game de activități (timpul d e transpo rt, timpul n ecesar pentru activități
gospodă rești, p entru satisfacerea unor necesități fiziologic e de bază, etc.). După cum știm,
dimensiun ea acestor secvențe de timp influ ențează mă rimea timpului lib er.27
Pe de altă p arte, creșterea timpului lib er (generată, evident și d e alți factori din afara
sistemului p ropriu-zis al serviciilo r), prin activitățil e desfășu rate în această s ecvență d e timp
generează o v eritabilă pi ață în plină expansiun e.

27 BAN, Olimpi а; BĂDUL ЕSCU, Alin а. Еvаluаrеа onlin е а cаlității s еrviciilo r dе cаzаrе și sаtisfаcțiа globаlă.
Romаniаn Jou rnаl of M аrkеting, 2015, p. 88

19
O m are parte din c ererea generată de procesul d e utiliz are a timpului lib er duce la
creșterea solicită rilor pe piața serviciilo r, deci pot ențial, la dezvolt area activitățilo r specifice
(cultu rale, spo rtive, turistice, transpo rtuei).
Cheltuiala de timp p entru transpo rt, în g eneral, și, în c adrul acesteia, cea pentru
transpo rtul d e la domiciliu l a locul d e muncă și inv ers, constitui e un c apitol impo rtant al
bugetului d e timp al individului.
Există și alte posibilități d e deplasare, între care un loc impo rtant îl ocupă folosi rea
mijloacelor de transpo rt proprii (autotu risme, motocicl ete, bicicl ete). Opțiun ea pentru utiliz area
autotu rismului p ropriu în scopul d eplasării la locul d e muncă d epinde de gradul d e dotare a
popul ației cu astfel de mijlo ace, de intensitatea traficului, d e posibilitățil e de parcare și de costul
ce revine pe kilom etru parcurs.
O altă categorie impo rtantă d e servicii p entru popul ație sunt s erviciil e pentru desfacerea
produs elor alimentare și n ealimentare. Mă rimea timpului n ecesar pentru efectuarea
cumpă răturilor este influ ențată de: oferta de bunu ri, dezvolt area și amplasarea rețelei de unități
de vânz are și pi ețe agro-alimentare, adaptarea programului d e funcțion are, forma de vânz are
practicată (p rin vânzăto r, autoservire, livrare la domiciliu, etc.).28 Din un ele cercetări de teren
efectuate reiese opini a subiecților chestion ați că timpul ch eltuit p entru aprovizion area cu produs e
alimentare are pond erea cea mai mare în comp arație cu celelalte subg rupe de activități c asnice și
gospodă rești.
Serviciil e de reparații și întreținere ale obiectelor de uz personal, casnic și d e inventar
gospodă resc sunt d estinate satisfacerii uno r anumit e cerințe personale sau de confo rt ale omului.
O parte din bunu rile de folosință înd elungată sunt d estinate să ușu reze munc a în gospodă rie și să
contribuie la creșterea timpului lib er. În acest sens, sunt d ezvolt ate rețele de unități d e reparații
specializate, precum și adoptarea de către producăto ri a unor soluții const ructiv e care să
faciliteze accesul rapid l a compon entele cu frecvența cea mai ridicată de defectare, rezultatele
urmărite având c a scop economi a de timp.
Se poate desprinde concluzi a că o analiză a factorilor care influ ențează dim ensiun ea
timpului lib er este dificilă d e realizat, însă nu po ate fi neglijat rolul activitățilo r din sfera
serviciilo r pentru popul ație.
Cont ribuția turismului l a ridicarea calității vi eții se realizează sub div erse forme: odihnă,
destind ere, recreere, menținerea tonusului, cuno aștere, dezvolt area sentimentului p atriotic și a
gustului estetic, cultiv area sentimentelor de prietenie, etc.

28 Mаrin-Pаntеlеscu, And rееа. Div еrsificаrеа și pеrsonаlizаrеа sеrviciilo r turisticе în cont еxtul glob аlizării. Еditurа
ASЕ, 2009 , p. 58

20
Cea mai impo rtantă p arte a timpului lib er este petrecută acasă, prin activități recreative în
localitatea de domiciliu a fiecăruia, deci nu c a turist. Totuși, tu rismul revendică un p rocent în
creștere din ansamblul timpul ui lib er al unui individ. M ai mult, o p arte a timpului d estinat
turismului s e interferează cu timpul aflat în relație cu munc a; această relație poate fi ilust rată
schematic astfel:

Fig. n r. 2.1. – Relația timp d e muncă – turism – timp lib er

Sursa: Ioan Cosm escu, „Tu rismul – fenomen compl ex cont emporan”, Edit. Economică,
Bucu rești, 1998, p.36

Semnific ația atât de cuprinzăto are a termenului „ recreere” își are sorgintea în acceptarea
premizei că recreerea, ca secvență t emporală, aparține integral timpului d e odihnă, s e
subo rdonează acestuia.
Dezvolt area economică a contribuit l a creșterea veniturilor, concomit ent cu modific area
structurilor socio -profesionale într-un sens favorabil creșterii cererii turistice, având totod ată un
rol impo rtant în asigurarea bazei materiale specifice. De asemenea, dezvolt area transpo rturilor și
infrastructurii specifice intensifică fluxu rile turistice, asugurând un acces rapid, în condiții d e
confo rt, la spațiile de cazare și la celelalte amenajări turistice. 29
Un impo rtant factor îl constitui e creșterea gradului d e urbanizare, care are ca efect
sporirea deplasărilor turistice spre zonele din afara orașului , nepoluate, în scopul recreerii și
odihn ei. Creșterea popul ației și a duratei medii a vieții, implică existența unor resurse potențial
mai mari de turiști, i ar prelungi rea duratei școl arizării și ridicarea nivelului d e cultu ră
favorizează p racticarea diferitelor forme de turism. Cererea turistică este, de asemenea,
influ ențată de tradiții, obic eiuri, mod d e viață, necesități d e îngrijire a sănătății, cu rente de modă,
prestigiu soci al, etc.
Raportul tu rism – timp lib er poate fi determinat și d e alți factori, și în p rimul rând, po ate
fi o c reștere a popul arității altor modalități d e petrecere a timpului lib er. În al doil ea rând, po ate

29 Mаrin-Pаntеlеscu, And rееа. Div еrsificаrеа și pеrsonаlizаrеа sеrviciilo r turisticе în cont еxtul glob аlizării. Еditurа
ASЕ, 2009 , p. 90 TIMPUL D E MUNCĂ ȘI
TIMPUL ÎN RELAȚIE
CU MUNC A TIMPUL LIB ER
(DISC REȚION AR)
TURISM

21
exista o reducere a satisfacției cu fi ecare unitate de turism consum ată. În al treilea rând, l a
începutul noului mil eniu, în c ondițiil e actuale ale globalizării, lib era circulație a persoanelor este
reglementată și d e multe ori încu rajată. Printre factorii care au determinat o creștere a călăto riilor
s-a aflat și do rința celor ce lucrează de a evada din vi ața de zi cu zi, din zgo motul și st resul
marilor orașe.

2.3. Analiza serviciilo r de cazare din Români a
Princip ala compon entă a serviciilo r turistice și a bazei tehnico -materiale a turismului
dint-o țară o constitui e rețeaua unitățilo r de cazare și aceasta datorită faptului că serviciil e de
cazare vin în întâmpin area uneia din n ecesitățil e fundamentale ale turistului, și anume odihn a sau
așa numit a înnopt are. Serviciil e de cazare sunt indisp ensabile consumului tu ristic, fă ră ele nu s-ar
putea realiza consumul tu ristic.
Întгeaga desfășuг aгe a activității tuгistic e pгesupun e existența, alătuгi d e elementele de
atгacție, a unoг г esuгse mateгiale adecvate, capabile să asiguг e satisfaceгea ceгințeloг
vizitatoгiloг p e duгata și cu oc azia гealizăгii călătoгiiloг tuгistic e. Aceste гesuгse denumit e
geneгic b aza tehnico m ateгială, s e pгezintă întг -o stгuctuгă div eгsă- unități d e cazaгe, de
alimentație, mijlo ace de tгanspoгt, unități d e agгement, baze de tгatament – adaptată funcțiiloг
economic e și soci ale ale tuгismului.30
Compon entă a ofeгtei tuгistic e, baza tehnico m ateгială (c apitalul tehnic) jo acă un гol
impoгt abt în oгg anizaгea și dezvolt aгea tuгismului. Astfel, dim ensiunil e și stгuctuг a sa, nivelul
tehnic al echipamenteloг d eteгmină n emijlocit accesul și pг ezența tuгiștiloг întг -o anumită zonă,
amplo aгea fluxuгiloг și gг adul d e mulțumiг e al călătoгiloг. Totod ată, cг eșteгea și mod eгnizaгea
dotăгiloг m ateгiale antгenează o int ensific aгe a ciгcul ației tuгistic e.
Baza tehnico -mateгială a tuгismului este гepгezentată, potгivit accepțiuni i geneгale a
conc eptului, d e ansamblul mijlo aceloг tehnice de pгoducți e utiliz ate, în această sf eгă, în scopul
obțin eгii de bunuгi și s eгvicii sp ecifice, destinate consumului tuгistic.
Compl exitatea activității tuгistic e se гeflectă în div eгsitatea mijlo aceloг d e muncă
utiliz ate, a compon enteloг b azei. Pun eгea în valoaгe a potențialului n atuгal și antгopic și
atгageгea tuгiștiloг pг esupun existența unoг dotăгi adecvate, capabile să asiguг e accesul, să
ofeгe vizitatoгiloг condiții p entгu p etгeceгea agгeabilă a vacanței. Așadaг, întг e baza tehnico
mateгială și activit atea tuгistică în ansamlu există o г elație stгânsă, d e inteгcondițion aгe: pe de o
paгte, tuгismul nu po ate fi conc eput în afaгa unei echipăгi t ehnice coгespunzăto aгe a zoneloг d e

30 Niță, I., Niță, C. , „Piаțа turistică а Româniеi. Rеаlități, tеndințе, mеcаnismе”, Еdiți а а douа, Еditu rа Еconomică,
Bucu rеști, 2008, p.201

22
atгacție, iaг, pe de altă paгte, stгuctuг a, dim ensiunil e și calitatea гesuгseloг m ateгiale tгebuie să
se adapteze peгmanent evoluțiiloг tuгismului.
În acest cont ext și în coг elație cu celelalte compon ente ale ofeгtei, se apгeciază că, d acă
atгacțiile constitui e factoгul fu ndamental al activității tuгistic e, baza tehnico -mateгială și
infгastгuctuг a tuгistică г epгezintă f actoгul d ecisiv, i aг infг astгuctuг a geneгală, f actoгul
peгmisiv.
O analiză d etaliată, în din amică și stгuctuгă, a echipamenteloг d e cazaгe din țaгa noastгă
este de natuгă să evidențieze nivelul d e dezvolt aгe a tuгismului și gг adul d e valoгific aгe a
potențialului, diг ecțiile în caгe tгebuie acțion at pentгu a гealiza o apгopi eгe de situația țăгiloг
euгop ene și o v aloгific aгe coгespunzăto aгe a atгacțiiloг n atuгale și antгopic e.

Tabel nr. 2.2. Numărul unit ăților de cazare turistică din România 2014 -2018
Structu ri de cazare 2014 2015 2016 2017 2018
Total Romania 5821 6009 6130 6821 6946
Hoteluri 1384 1429 1456 1522 1530
Host eluri 178 185 204 248 266
Hoteluri apartament 16 16 17 23 21
Moteluri 206 215 212 221 218
Hanuri 3 3 5 3 3
Vile turistice 621 621 624 643 635
Cabane turistice 146 152 162 196 194
Bung alouri 242 249 242 280 288
Sate de vacanta 6 6 9 7 7
Campingu ri 48 48 52 66 61
Popasuri turistice 39 35 35 33 38
Casute turistice 36 45 53 61 59
Tabere de elevi si
prescolari 70 62 62 63 58
Pensiuni tu ristice 1247 1335 1323 1527 1530
Sursa : http://st atistici.inss e.ro

Astfel, cu pгiviг e la dinamică, pгincip alii indic atoгi ai capacității d e cazaгe în anul 2018
a înгegistгat o cг eșteгe față de aceeași dată a anului tг ecut.
În anul 2018 existau 6946 stгuctuгi d e pгimiг e tuгistică cu funcțiuni d e cazaгe, cu 125
mai mult e decât la aceeași dată a anului 2017 , din c aгe 1530 pensiuni turistice, 1530 hoteluгi,
635 vil e tuгistic e, 288 bung alouгi, 266 host eluгi, 218 mot eluгi, 194 c abane tuгistic e și 236 alte
tipuгi d e stгuctuгi d e cazaгe tuгistică. Cг eșteгi mai maгi s-au înг egistгat față de anul 2016 la
pensiuni agгotuгistic e (cu 110 m ai mult e), host eluгi (cu 18 m ai mult e) și bung alouгi (cu 8 m ai
multe). Peste 70% din hot eluгi eгau clasificate cu 2 și 3 st ele.

23
Din număгul tot al de locuгi în hot eluгi, 40,1% au fost în hot eluгile cu 3 st ele, 30,3% au
fost în hot eluгi cu 2 st ele, 22,5% în hot eluгile cu 4 st ele, 4,3% în hot eluгile cu 5 st ele, 2,6% în
hoteluгile cu o st ea și 0,2% în hot eluгile neclasificate pe stele.
Cele mai mult e hoteluгi eгau înc adгate la categoгia 3 stele (51,6% din tot al hoteluгi) și 2
stele (23,1%). Hot eluгile cu 5 st ele au fost în număг d e 35 (cu unul m ai mult in anul 2017 ), iaг
cele cu 4 st ele au fost 298 (cu 4 m ai mult e decât in anul 2017 ).
În anul 2018 eгau neclasificate pe stele 112 stгuctuгi d e pгimiг e tuгistic ă cu funcțiuni d e
cazaгe față de 116 l a aceeași dată a anului tг ecut. C ea mai maгe paгte au fost t abeгe de elevi și
pгeșcolaгi (50,9% din tot al în anul 2018 , valoaгe simil aгa cu anul 2017 ). Din c ele 1530 hoteluгi
în staгe de funcțion aгe la 31 iuli e 2018 , un număг d e 4 hot eluгi (0,3% din tot al hoteluгi), cu un
total de 298 locuгi, nu eгau clasificate pe stele.31
Din stгuctuгil e de pгimiг e tuгistică cu funcțiuni d e cazaгe tuгistică 27,0% au fost în
stațiunil e din zon a mont ană, 20,6% în Municipiul Bucuг ești și oг așele гeședință d e județ
(exclusiv oг așul Tulc ea), 10,1% în st ațiunil e din zon a litoгală (exclusiv oг așul Const anța), 7,0%
în stațiunil e balneaгe, 2,0% în D elta Dunăгii (inclusiv oг așul Tulc ea) și 33,3% au fost în alte
zone.32
Pгim ele cinci jud ețe, ieгaгhizate după număгul tot al de stгuctuгi d e pгimiг e tuгistică
existente au fost: Bг așov (881 stгuctuгi d e cazaгe), Const anța (761), H aгghit a (371), Suc eava
(343) și Pг ahova (306). Jud ețul Const anța a deținut c ea mai maгe pond eгe (25,2%) în tot alul
cameгeloг existente în stгuctuгil e de pгimiг e tuгistică ( exclusiv c ameгele din căsuț e).
Din număгul tot al de locuгi d e cazaгe tuгistică existente, jud ețul Const anța a deținut
25,9%, jud ețul Bг așov 8,6%, uгm ate de Municipiul Bucuг ești cu 6,2%, Pг ahova și Bihoг (câte
3,7% fi ecaгe), jud ețul Muг eș cu 3,4%, etc.

31 BAN, Olimpi а; BĂDUL ЕSCU, Alin а, Еvаluаrеа onlin е а cаlității s еrviciilo r dе cаzаrе și sаtisfаcțiа globаlă.
Romаniаn Jou rnаl of M аrkеting, 2015, p. 68
32 www.inss е.ro/

24
Figura nr. 2.2. Evoluți a numă rului unitățilo r de cazare în perioada 2014 -2018

Printr-o obs ervare liberă a graficului din figu ra nr. 2.2. se poate mențion a că numă rul unitățilo r
de cazare din Români a are o tendință d e creștere continuă înc epând din anul 20 14.

50005500600065007000
nr. Unitati 5821 6009 6130 6821 69462014 2015 2016 2017 2018

25
CAPITOLUL 3: CERCETARE DE PIAȚĂ CU P RIVIRE LA
EVIDENȚIEREA PREFERINȚELOR STUD ENTILO R DIN I ASI LEGATE
DE ACTIVIT ATIIL E TURISTIC E EFECTU ATE IN TIMPUL LIB ER

Considerând stud enții c a o categorie socială aparte este de asteptat că ei sa se diferențiaze
din mai mult e punct e de vedere față de ceilalți consum atori de produs e turistice. Din acest motiv
este potrivită realizarea unei cercetări de piață cu p rivire la determinarea elementelor distinctiv e
ale preferințelor în ceea ce privește modul d e efectuare a călăto riilor de către aceștia.

3.1. Pregătirea și realizarea cercetării
În realizarea oricărei cercetări de piață este necesară parcurgerea mai multo r etape în
vederea proiectării și realizării propriu-zise a cercetării: st abilirea scopului c ercetării,
identific area obiectivelor cercetării co respunzăto are scopului m ențion at, stabilirea de ipoteze
pentru fiecare din obi ectivele cercetării, ipot eze ce vor fi verificate în urma analizei datelor
obținut e de la respond enți pe baza chestion arului, evidențierea variabilelor cercetării concomit ent
cu definirea clară a conținutului acestora, stabilirea colectivității c ercetate, a unității d e observare
și a celei de sond aj, alegerea metodei potrivite de recoltare a datelor, elaborarea chestion arului p e
baza căruia vor fi recoltate informațiile, alegerea schemei de eșantion are și const ruirea
eșantionului , p recum și, realizarea anchetei propriu-zise.
Scopul c ercetării ce face obiectul acestui c apitol îl constitui e studi erea preferințelor
studenților din Iasi in timpul lib er destinat călăto riilor.
Obiectivele cercetării necesare îndeplinirii scopului acestei cercetări vor fi următo arele
(pentru un ele dintre obiectivele princip ale sunt st abilite și un numă r de obiective secund are,
derivate pe baza legăturilor ce se pot st abili înt re diferitele variabile ale cercetării):
1. Determinarea preferințelor studenților asupra destinației turistice;
2. Determinarea frecvenței călăto riilor realizate de studenți înt r-un an;
3. D eterminarea motiv elor de plecare în călăto rie a studenților;
4. Evidențierea surselor de informare folosit e pentru alegerea destinației;
5. Id entific area modului d e organizare a călăto riei;
6. St abilirea perioadei de efectuare a călăto riei;
7. Estimarea duratei medii a unei călăto rii;

26
8. Stabilirea formelor de cazare agreate de studenți;
9. Estimarea cheltuielilor realizate pe timpul călăto riei;
10. Evidențierea opini ei stud enților cu privire la modalitățile de agrement existente în
stațiunil e din Români a;
11. Determinarea preferinței stud enților asupra stațiunilo r din Români a;

Ipotezele corespunzăto are obiectivelor princip ale și secund are ale cercetării:
1. M ai mult d e jumăt ate de studenți preferă marea ca destinație turistică;
2. În g eneral, stud enții înt reprind călăto rii de două o ri pe an;
3. C ea mai mare parte a studenților pleacă în călăto rii pentru recreere;
4. Rudele și prietenii reprezintă p rincip ala sursă de informare a studenților;
5. Mai mult d e 30% din stud enți își o rganizează singu ri călăto ria;
6. Anotimpul p referat de către studenți pentru efectuarea călăto riilor este vara;
7. De regulă, du rata medie a călăto riei pentru stud enți este între 4-7 zile;
8. Majoritatea studenților preferă cazarea la „particular”;
9. Cei mai mulți stud enți ch eltuiesc înt r-o călăto rie între 500-1000 lei;
10. Mod alitățil e de agrement existente în stațiunil e din Români a sunt consid erate de către
studenți în g eneral satisfăcăto are;
11. Stațiunea preferată de cea mai mare parte dintre studenți este Bușteni.
Colectivit atea cercetată: este constituită din stud enți ai facultățilo r din I asi cu vâ rsta
cuprinsă înt re 21 și 25 ani, c are au efectuat cel puțin o călăto rie în ultimul an. Unit atea de
observare o reprezintă stud entul, i ar unitatea de sond aj tot stud entul.
Metoda aleasă pentru recoltarea informațiilor este ancheta, iar instrumentul folosit este
chestion arul. S e va folosi un ch estion ar structurat, care cuprinde întrebări închis e cu variante de
răspuns (sunt p repond erente) și înt rebări deschis e. Subi ectului inv estigat i se poate dezvălui
scopul c ercetării.
Chestion arul v a fi impl ementat pe un eșantion d e 100 d e persoane. Înregistrarea
răspunsu rilor se face de către operatorul de interviu. Modul d e comunic are cu subiecții este față
în față.
Perioada de desfășu rare a anchetei este 7-16 ianuarie 2019 înt re orele 10.00 -14.00, p e
perioada a 10 zil e. Locul c ercetării: în c adrul Univ ersitatii Alexandru Ioan Cuz a.
În privința elaborării ch estion arului s e stabilește ca acesta să fi e constituit din t rei
categorii de întrebări: întrebări de recrutare, întrebări legate de problematica cercetării și înt rebări
demografice.

27
Întrebările de recrutare servesc pentru identific area respond enților care prezintă int eres
pentru cercetarea în cauză. Ei nu t rebuie să m ai fi p articipat la o astfel de cercetare în decursul
ultimului an și să fi e consum atori de călăto rii turistice.
Întrebările legate de problematica cercetării vo r fi const ruite în vederea îndeplinirii
scopului și obi ectivelor cercetării.
Întrebările demografice servesc la stabilirea unor corelații înt re preferințele studenților în
privința diferitelor servicii p restate în legătură cu călăto riile și anumit e caracteristii ale
respond enților.
În anexa nr.1 este prezentat chestionarul aplicat stud entilor din Iasi.

Schema de eșantion are aleasă este cea aleatoare, selecția făcându -se cu ajutorul
hazardului. S e va utiliz a o sch emă aleatoare fixă cu restricții ( eșantion area sistematică aleatoare
– metoda pasului m ecanic). Op eratoru de interviu va fi pl asat în holu rile facultățilo r și va
intervieva persoana care trece la fiecare zece minut e prin acea zona .
Ancheta pilot a fost efectuată în p erioada 7-16 ianuarie 2019, în locu rile deja indic ate, pe
eșantionul p restabilit d e 100 d e respond enți. Codific area răspunsu rilor primite de la respond enți
s-a realizat direct pe chestion ar. A fost antrenat în p rocesul d e culegere a datelor un operator de
teren , realizând c ele 100 d e chestion are. Întrucât eșantionul p e care s-a lucrat a fost d e doar 100
de persoane, evident că această c ercetare este o cercetare realizată printr-o anchetă pilot. C a
atare, probabilitatea de garantare a rezultatelor va fi foarte mică, rezultând din acest luc ru că
eșantionul nu v a fi reprezentativ p entru col ectivit atea cercetată, însă s e consid eră că în viito rul
apropiat se va efectua o cercetare pe un eșantion reprezentativ, ținând cont și d e rezultatele
acestei cercetări.

28
3.2. Analiza datelor obținut e prin cercetare
Cercetarea continuă cu analizarea informațiilor culese de la respond enți, analiză c e se
realizează în m ai mult e etape. Înc epe cu codific area datelor din ch estion are, se continuă cu
centralizarea lor într-un t abel, cu p relucrarea acestora în v ederea analizei și int erpretării
rezultatelor obținut e pe baza analizei.
Codific area datelor s-a făcut di rect pe chestion ar, ținând cont d e faptul că răspunsu rile au
fost în registrate de către operatorul de teren. D e obicei, codu rile se introduc înt r-un p rogram
special pentru analiza informațiilor (ex: SPSS) p rin int ermediul că ruia se prelucrează. În acest
caz analiza se va face fără ajutorul unui p rogram sp ecializat, ci d e către realizator.
Centralizarea datelor se face cu ajutorul codu rilor stabilite în cadrul unui t abel denumit
centralizator și care este prezentat în t abelul n r. 1. În v ederea evidențierii legăturilor între
variabilele cercetării ce trebuiesc lu ate în consid erare în cadrul analizei se vor înscrie aceste
legături într-un tabel precum t abelul nr. 1.

În urma evaluării înt rebărilor demografice se poate spun e că st ructura eșantionului este
următo area:
 62 femei și 38 bă rbați;
 42 persoane angajate și 58 persoane neangajate;
 16 persoane cu un v enit m ediu lun ar mai mic d e 1000 lei, 42 d e persoane cu un v enit
mediu lun ar cuprins înt re 1000-1500 lei, 22 d e persoane cu un v enit lun ar cuprins înt re 1500 –
2500 lei și 20 d e persoane cu un v enit m ediu lun ar de peste 2500 lei.
În continu are, în u rma conto rizării numă rului d e răspunsu ri înregistrate de fiecare
variantă d e răspuns, p entru fiecare dintre întrebările chestion arului, s -au obținut f recvențele
absolut e și relative în cazul fi ecărei întrebări. Acestea vor fi prezentate și analizate în continu are.

Tabel nr. 3.1. Frecvențele înregistrate în cazul d estinației turistice

Destinația turistică
Frecvența turistică
Frecvența relativă * (%)
La munt e în țară 41 41
La mare în țară 38 38
În străinăt ate 11 11
În țară în altă parte 10 10

29
Fig. 3.1. – Frecvențele înregistrate în cazul d estinației turistice
051015202530354045
La munte
în țarăÎn
străinătateSeries1
La mare
în țarăÎn țară în
altă parte41
38
1110

Confo rm datelor prezentate în tabelul n r. 3.1. și așa cum arată și figu ra 3.1 realizată pe
baza tabelului n r. 3.1 preferințele studenților în ceea ce privește destinația se îndreaptă sp re
interiorul țării (79%) dint re care la munt e într-o proporție de 41% și l a mare în 38% din c azuri.
Diferența procentelor celor două c ategorii nu este semnific ativă astfel că s e poate mențion a că
studenții p referă în aceeași măsu ră atât munt ele cât și m area. Cei care preferă să pl ece în
străinăt ate cu oc azia efectuării unei călăto rii constitui e 11% din tot alul respond enților. Restul d e
10% dint re studenți p referă să pl ece în călăto rie în țară în altă parte. Proporția ridicată a celor
care călăto resc în ț ară se poate datora veniturilor în general scăzut e de care dispun stud enții.
Tabel nr. 3.2. Frecvențele înregistrate în cazul numă rului d e călăto rii efectuate într-un an

*toți c ei intervievați au răspuns l a întrebare

Frecvența călăto riilor
Frecvența absolută
Frecvența relativă *
(%)
Una 18 18
Două 28 28
Mai mult e 54 54

30
Fig. 3.2 –Frecvențele înregistrate în cazul numă rului d e călăto rii efectuate
într-un an
0102030405060
Una Două Mai multe182854

În urma analizei datelor din t abelul n r. 3.2. și a graficului din fig. 3.2, cel mai frecvent
studenții efectuează m ai mut e călăto rii pe parcursul unui an, și anume în 54% din c azuri, ceea ce
contravine ipotezei formulate cum că cea mai mare parte ar efectua două călăto rii pe an. Do ar
18% dint re studenți pl eacă o singu ră dată pe an în călăto rie. Restul d e 28% dint re studenți
efectuează două călăto rii pe an. Aceste rezultate pot fi explic ate prin disponibilit atea de timp a
majorității stud enților mai ales pe timpul v erii, în p erioada vacanțelor universitare.

Tabel nr. 3.3. Frecvențele înregistrate în cazul motivului călăto riei

Motivul călăto riei
Frecvența absolută
Frecvența relativă *
(%)
Recreere 73 73
Vizit e la rude sau prieteni 22 22
Pelerinaj 2 2
Afaceri sau motiv e profesionale 3 3
* toți c ei intervievați au răspuns l a întrebare

”Recreere” reprezintă, p rin analiza datelor din t abelul n r. 3.3., motivul p rincip al de
călăto rie pentru 73% dint re studenți, c eea ce corespund e ipotezei formulate la începutul
cercetării. O pond ere impo rtantă (22%) o constitui e și cei care pleacă în călăto rie pentru a-și

31
vizita rudele și/sau prietenii, luc ru ce se poate explic a prin faptul că m ajoritatea studenților fac
facultatea în alt oraș decât c el din c are provin, fiind m ai mult d espărțiți d e rude și prieteni. C ei
mai puțini stud enți pl eacă în călăto rie pentru pelerinaj (2%) s au pentru afaceri și motiv e
profesionale (3%).

Tabel nr. 3.4. Frecvențele înregistrate în cazul su rsei de informare

Sursa de informare
Frecvența absolută
Frecvența relativă * (%)
Agenții d e turism, b roșuri,
ghidu ri turistice 21 21
Rude/prieteni 59 59
Internet 15 15
TV/radio, zi are/reviste 5 5
* toți c ei intervievați au răspuns l a întrebare

Confo rm datelor din tabelul nr. 3.4., în p roporție de 59% su rsa princip ală de informație a
studenților pentru alegerea destinației o constitui e rudele și prietenii, c eea ce corespund e ipotezei
formulate la începutul c ercetării, fiind po ate cea mai ieftină și sigu ră sursă de informare pentru
ei, 21% apelează la agenții d e turism, b roșuri sau ghidu ri turistice iar la mică dist anță este utiliz at
Internetul (15%). P e ultimul loc în c adrul surselor de informații se află televizorul/radioul s au
ziarele/revistele, cu un p rocent de doar 5%.

Tabel nr. 3.5. Frecvențele înregistrate în cazul modului d e organizare a călăto riei

Organizarea călăto riei
Frecvența absolută
Frecvența relativă
* (%)
Apelați la o agenție pentru cumpă rarea
unui p achet compl et de servicii
12
12
Apelați la o agenție pentru cumpă rarea
unei pă rți din s erviciil e legate de
călăto rie
18
18
Realizați totul p e cont p ropriu 70 70
* toți c ei intervievați au răspuns l a întrebare

32
Pe baza datelor prezentate în tabelul n r. 3.5, 70% dint re studenți își ”const ruiesc”
călăto riile pe cont p ropriu, ceea ce corespund e ipotezei formulate la începutul c ercetării. La o
distanță d estul d e mare se situează categoria celor care utiliz ează o agenție pentru cumpă rarea
unei părți din s erviciil e turistice (18%). S e remarcă o reticență din p artea studenților în apelarea
la o agenție de turism în o rganizarea călăto riei, probabil d atorită v eniturilor reduse de care
dispun stud enții.
Pentru întrebarea numă rul 8, l egată de preferințele în realizarea călăto riilor într-un anumit
anotimp, în v ederea stabilirii ordinii d e preferință a studenților pentru o anumită p erioadă de
călăto rie se calculează cât e un sco r pentru fiecare dintre anotimpu ri. Aceste scoruri se calculează
prin raportarea sumei punct elor obținut e de fiecar anotimp în p arte la numă rul de respond enți.
Sprimăv ara=1395/100=13,95
Svara=4975/100=49,75
Stoamna=1435/100=14,35
Siarna=2250/100=22,50
Vara reprezintă anotimpul p referat de către studenți p entru efectuarea călăto riilor în
proporție de 49,75%, c eea ce corespund e ipotezei formulate la începutul c ercetării, probabil
datorită vacanței de vară care le oferă stud enților o disponibilit ate de timp ridicată. În o rdinea
preferințelor urmează iarna cu un sco r de 22,5, to amna cu un sco r de 14,35 și p e ultimul loc
primăv ara cu un sco r de 13,95.

Tabel nr. 3.6. Frecvențele înregistrate în cazul du ratei medii a călăto riei

Durata medie a călăto riei
Frecvența absolută
Frecvența relativă * (%)
Până în 3 zil e 19 19
Între 4 și 7 zil e 64 64
Peste 7 zile 17 17
* toți c ei intervievați au răspuns l a întrebare
Confo rm datelor din t abelul n r. 3.6., 64% din stud enți p etrec înt re 4 și 7 zil e într-o
călăto rie, ceea ce corespund e ipotezei formulate la începutul c ercetării. Do ar 17% dint re studenți
efectuează călăto rii de peste 7 zile, în timp c e pentru 19% du rata medie a călăto riei este de până
la trei zile.

33
Tabel nr. 3.7. Frecvențele înregistrate în cazul fo rmei de cazare preferate

Forma de cazare
Frecvența absolută
Frecvența relativă
* (%)
Hotel, cabană, p ensiun e, alte unități
de cazare de acest tip 54 54
Particular 17 17
Rude/prieteni 18 18
Camping 11 11
* toți c ei intervievați au răspuns l a întrebare

Fig. 3.3. Frecvențele îregistrate în cazul fo rmei de cazare preferate
0102030405060
Hotel,
cabană,
pensiune,
alte unități
Particular
Rude/prieteni
Camping54
17 18
11

Forma de cazare preferată de 54%, confo rm tabelului n r. 3.7. și g raficului n r. 3.3, este
”hotel, cabană, p ensiun e, alte unități d e cazare de acest tip”. Acest rezultat cot razice ipoteza
confo rm că reia majoritatea studenților preferă să s e cazeze la ”particular”, în realitate acestea
deținând do ar 17% din tot al. Un p rocent semnific ativ (18%) di ntre studenți p referă cazarea la
rude/prieteni. C azarea în campingu ri este preferată de doar 11% dint re respond enți.

34
Tabel nr. 3.8. Frecvențele înregistrate în cazul ch eltuielii medii

Cheltuiala medie
Frecvența absolută
Frecvența relativă *
(%)
Mai puțin d e 500 lei 21 21
Între 500-1000 lei 54 54
Peste 1000 lei 25 25
* toți c ei intervievați au răspuns l a întrebare

Jumăt ate din stud enți ch eltuiesc înt r-o călăto rie între 500-1000 lei, ceea ce corespund e
ipotezei iniți ale. Cealaltă jumă tate este constituită în p roporții egale (25%) din stud enții c are
cheltuiesc m ai puțin d e 500 de lei într-o călăto rie și din c ei ce cheltuiesc peste 1000 de lei într-o
călăto rie.

Tabel nr. 3.9. Frecvențele înregistrate în cazul opini ei față de formele de agrement

Opini a față de formele de agrement
Frecvența absolută
Frecvența
relativă * (%)
Foarte satisfăcăto are 1 1
Satisfăcăto are 48 48
În nici un f el 36 36
Nesatisfăcăto are 15 15
Foarte nesatisfăcăto are 0 0
* toți c ei intervievați au răspuns l a întrebare

Scorul obținut d e serviciil e de agrement din Români a este:
Sagrement=(1*5+48*4+36*3+15*2+0*1)/100=3,35
Acest sco r semnifică f aptul că opini a studenților despre posibilitățil e de agrement din
Români a este că acestea sunt aproape satisfăcăto are, ceea ce corespund e ipotezei iniți ale.
Dintre respond enți nici unul nu a consid erat posibilitățil e de agrement fo arte
nesatisfăcăto are și do ar unul fo arte satisfăcăto are. Cea mai mare parte au o opini e satisfăcăto are

35
(48%) s au indif erentă (36 %), 15% din c ei intervievați consid eră posibilitățil e de agrement
existente în stațiunil e din Români a ca nesatisfăcăto are.

Tabel nr. 3.10. Frecvențele înregistrate în cazul st ațiunilo r preferate

Stațiunea
Frecvența absolută
Frecvența relativă * (%)
Bușteni 14 14
Mamaia 14 14
Costin ești 11 11
Sinaia 7 7
Predeal 7 7
Băile Herculane 6 6
Eforie Nord 5 5
Nu am o st ațiune preferată 5 5
Altele 31 31
* toți c ei intervievați au răspuns l a întrebare

Fig 3.4. – Frecvențele înregistrate în cazul st ațiunilo r preferate
05101520253035
Bușteni MamaiaCostineștiSinaiaPredeal
Băile HerculaneEforie Nord
Nu am o stațiune preferatăAltele14 1411
7 7 65 531

Confo rm datelor din tabelul nr. 3.10. și a graficului din fig. 3.4, nu există nici o st ațiune
preferată de către studenți. Aceștia preferă deopotrivă, în p roporții egale de 14%, st ațiunea
mont ană Bușt eni și c ea litorală M amaia. Pe locul t rei în topul p referințelor se situează tot o
stațiune de litoral și anume Costin ești (11%). T rebuie mențion at și faptul că există un p rocent de
5% dint re respond enți care nu preferă nici o st ațiune din Români a.

36
În ceea ce privește cuantific area corelației existente între diferitele variabile ale cercetării,
aceasta se realizează pe baza tabelelor de conting ență. P e baza acestor tabele se realizează
calcule prin int ermediul t estului x² p entru a stabili d acă există dif erențe semnific ative între
grupele de studenți pe care le formează repartiția pe variabilele consid erate.
Astfel în c eea ce privește preferința studenților pentru o anumită d estinație, există
diferențieri impo rtante în funcți e de venitul lun ar. Structura preferințelor pentru o anumită
destinație pe grupe de venit este reprezentată în t abelul nr. 3.11.

Tabel nr. 3.11. Preferința pentru o d estinație în funcți e de venitul lun ar

Destinația Venitul m ediu lun ar
Mai mic d e
1000 lei Între 1000 și
1500 de lei Între 1500 și
2500 de lei Peste 2500 lei
La munt e în țară 31,3 52,4 36,4 30
La mare în țară 43,8 38,1 18,2 55
În străinăt ate 0 2,4 31,8 15
În țară în altă parte 25 7,1 13,6 0
Total 100 100 100 100

În uгm a analizei dateloг din acest tabel se poate concluzion a că cea mai maгe paгte a
studențiloг cu v enituгi m ai mici d e 1000 de lei (43,8%) pг efeгă ca destinație maгea în țaгă,
31,3% pг efeгă munt ele tot în ț aгă și 25% s e duc în călătoгi e în țaгă în altă paгte. Nici unul dintг e
гespond enții din această categoгie de venit nu pг efeгă destinațiile de peste gгaniță.
Pentгu gгup a de venit m ediu lun aг cupгins întг e 1000 și 1500 de lei cea mai maгe paгte a
studențiloг (52,4%) pг efeгă ca destinație munt ele în țaгă, 38,1% dintг e гespond enții din această
categoгie pгefeгă m aгea în țaгă și do aг 7,1% în ț aгă în altă paгte. Destinațiile inteгnaționale sunt
pгefeгate de doaг 2,4% dintг e studenții cu v enitul cupгins întг e 1000 și 1500 de lei.
Cea mai maгe paгte a studențiloг cu v enituгi cupгins e întгe 1500 și 2500 de lei, adică
36,4%, pг efeгă ca destinație munt ele în țaгă, fiind uгm ați înd eapгoape de cei caгe pгefeгă
stгăinăt atea cu un pгoc ent de 31,8%. M aгea este pгefeгată de 18,2%, i aг alte destinații naționale
de 13,6% dintг e studenții din această categoгie de venit.
55% dintг e studenții cu v enituгi p este 2500 de lei pгefeгă m aгea ca destinație, față de
30% c aгe pгefeгă munt ele în țaгă. Do aг 15% dintг e acești stud enți pг efeгă să călătoг ească în
stгăinăt ate.

37
Se poate obseгva pгefeгința ceгtă a studențiloг pentгu d estinațiile din int eгioгul țăгii,
indif eгent de venitul m ediu lun aг pe caгe îl dețin. C ea mai maгe pond eгe a celoг c aгe pгefeгă
destinațiile inteгnaționale se гegăsește în gгup a de venit 1500 -2500 de lei.
S-a stabilit d e asemenea, că există dif eгențieгi la nivelul fг ecvenței călătoгiiloг г ealizate
întг-un an în funcți e de duгata medie a călătoгi ei. Stгuctuг a гepaгtiției stud ențiloг în c azul
fгecvențeloг d e călătoгi e în funcți e de duгata medie a călătoгi ei este pгezentată în t abelul nг.
3.12.

Tabel nr. 3.12. Frecvența călăto riilor în funcți e de durata medie a călăto riei

Frecvența călăto riilor
într-un an Durata medie a călăto riei
Mai puțin d e 4
zile Între 4-7 zile Peste 7 zile
Una 5,3 17,2 22,2
Două 47,4 25 11,1
Mai mult e 47,4 57,8 29,6
Total 100 100 100

În urma analizei datelor din acest tabel se poate concluzion a că stud enții cu o du rată
medie a călăto riei de mai puțin d e 4 zile realizează înt r-un procent de 47,4% două călăto rii pe an
și la egalitate mai mult e călăto rii pe an. Do ar 5,3% realizează do ar o călăto rie.
Pentru grupa de studenți cu o du rată medie a călăto riei între 4 și 7 zil e cea mai mare parte
(57,8%) realizează m ai mult d e două călăto rii pe an urmați fiind d e cei 25% c are realizează două
călăto rii pe an și d e cei 17,2 c are realizează do ar o călăto rie pe an.
Cea mai mare parte a studenților cu du rata medie a călăto riei de peste 7 zile, adică 29,6%,
realizează m ai mult d e două călăto rii înt r-un an, urmați cu 22,2% d e cei care realizează do ar o
călăto rie, restul d e 11,1% pl ecând în călăto rie de două o ri pe an.
Sursele de informare utiliz ate de studenți dif eră în funcți e de destinația preferată.
Structura studenților care utiliz ează o anumită su rsă de informare în funcți e de destinație este
prezentată în t abelul nr. 3.13.

38
Tabel nr. 3.13. Sursele de informații utiliz ate în funcți e de destinație

Sursa de informații Destinația
La munt e în
țară La mare în
țară În
străinăt ate În ț ară în
altă parte
Agenții d e turism, b roșuri, ghidu ri
turistice 29,3 18,4 18,2 0
Rude/prieteni 61 65,8 18,2 70
Internet 7,3 5,3 63,6 30
TV/radio și zi are/reviste 2,4 10,5 0 0
Total 100 100 100 100

Cea mai mare parte a celor care preferă munt ele în țară (61%) folos ește ca mijlo ace de
informare rudele și prietenii. P e locul doi în p referințe cu 29.3% sunt utiliz ate agențiile de
turism, b roșurile sau ghidu rile turistice. 7,3% utiliz ează Int ernetul și do ar 2,4% TV/ radio s au
ziare/reviste.
Cei care preferă marea în țară (65,8%) folos ește ca mijlo ace de informare rudele și
prietenii. 18,4% reprezintă agențiile de turism, b roșurile sau ghidu rile turistice. 5,3% utiliz ează
Internetul și 10,5% folos esc ca sursă de informare TV/radio s au ziare/reviste.
63,6% din c ei care preferă destinațiile de peste graniță folos esc ca sursă de informare
Internetul, și î n proporții egale de 18,2% rudele și prietenii și agențiile de turism, b roșurile sau
ghidu rile turistice. Nici unul nu folos ește ca sursă de informare TV/radio s au ziare/reviste.
Pentru cei care pleacă în călăto rie spre alte destinații din ț ară 70% folos esc rudele și
prietenii ca sursă de informații și restul Int ernetul.
Sursele de informare utiliz ate de studenți dif eră în funcți e de situația profesională.
Structura studenților care utiliz ează o anumită su rsă d e informare în funcți e de situația
profesională este prezentată în t abelul nr. 3.14.

39

Tabel nr. 3.14. Sursele de informații utiliz ate în funcți e de situația profesională

Cea mai mare parte a celor angajați (50%) folos ește ca mijlo ace de informare rudele și
prietenii. P e locul doi în p referințe cu 28,6% sunt utiliz ate agențiile de turism, b roșurile sau
ghidu rile turistice. 21,4% utiliz ează Int ernetul și nici unul TV/ radio s au ziare/reviste.
Cei neangajați (65,5%) folos esc ca mijlo ace de informare rudele și prietenii. Cu 15,5%,
urmează agențiile de turism, b roșurile sau ghidu rile turistice. 10,3% utiliz ează Int ernetul și do ar
8,6% folos esc ca sursă de informare TV/radio s au ziare/reviste.
Modul d e organizare a călăto riei de către studenți dif eră semnific ativ în funcți e de
destinația preferată. St ructura studenților care își o rganizează călăto ria într-un anumit f el în
funcți e de destinația preferată este prezentată în t abelul nr. 3.15.

Tabel nr. 3.15. Modul d e organizare a călăto riei în funcți e de destinație %

Modul d e organizare a călăto riei Destinația
La munt e în
țară La mare în
țară În
străinăt ate În țară
în altă
parte
Apelați la o agenție pentru cumpă rarea
unui p achet compl et de servicii 9,8 10,5 36,4 0
Apelați la o agenție pentru cumpă rarea
unei părți din s erviciil e legate de călăto rie 14,6 18,4 36,4 10
Realizați totul p e cont p ropriu 75,6 71,1 27,3 90
Total 100 100 100 100 Sursa de informații Situația profesională
Angajat Neangajat
Agenții d e turism, b roșuri, ghidu ri turistice 28,6 15,5
Rude/prieteni 50 65,5
Internet 21,4 10,3
TV/radio și zi are/reviste 0 8,6
Total 100 100

40

Cea mai mare parte a celor care preferă munt ele în țară (75,6%) își o rganizează călăto ria
pe cont p ropriu. P e locul doi în modul d e organizare, la mare distanță, cu 14,6% s e află cei care
apelează la o agenție pentru cumpă rarea unei părți din s erviciil e legate de călăto rie. Restul d e
9,8% apelează la o agenție pentru cumpă rarea unui p achet compl et de servicii.
Cei care preferă marea în țară (71,1%) își o rganizează călăto ria pe cont p ropriu. P e locul
doi cu 18,4% s e regăsesc cei care apelează la o agenție pentru cumpă rarea unei părți din
serviciil e legate de călăto rie. Doar 10,5% apelează la o agenție pentru cumpă rarea unui p achet
compl et de servicii.
36,4% din c ei care preferă destinațiile de peste graniță apelează la o agenție pentru
cumpă rarea unei părți din s erviciil e legate de călăto rie și alți 36,4% apelează la o agenție pentru
un pachet compl et. 27,3% dint re aceștia își organizează călăto ria pe cont p ropriu.
Dintre cei care pleacă în călăto rie spre alte destinații din ț ară nici unul nu apelează la o
agenție pentru un p achet compl et, doar 10% apelează la o agenție pentru cumpă rarea unei părți
din s erviciil e legate de călăto rie, și m ajoritatea de 90% își o rganizează călăto ria pe cont p ropriu.
Durata medie a unei călăto rii dif eră semnific ativ în funcți e de destinația preferată.
Structura studenților care petrec o anumită p erioadă înt r-o călăto rie în funcți e de destinația
preferată este prezentată în t abelul nr. 3.16.

Tabel nr. 3.16. Durata medie a unei călăto rii în funcți e de destinație (%)

Cea mai mare parte a celor care preferă munt ele în țară (63,4%) efectuează călăto rii cu
durata medie între 4 și 7 zil e. Pe locul doi s e găsesc cei care călăto resc pentru mai puțin d e 4 zile
(34,1%). Do ar 2,4% efectuează călăto rii de peste 7 zile.
Durata medie a unei călăto rii
Destinația
La munt e
în țară La mare
în țară În
străinăt ate În țară în
altă parte
Mai puțin d e 4 zile 34,1 5,3 0 30
Între 4 și 7 zil e 63,4 73,7 45,5 50
Peste 7 zile 2,4 21,1 54,5 0
Total 100 100 100 100

41
Cei care preferă marea în țară (73,7%) în registrează o du rată medie a călăto riei cup rinsă
între 4 și 7 zil e. Pe locul doi cu 21,1% s e regăsește grupa studenților ce stau în m edie într-o
călăto rie peste 7 zile. Doar 5,3% efectuează călăto rii cu du rata medie mai mică d e 4 zile.
54,5% din c ei care preferă destinațiile de peste graniță pl eacă în călăto rie pentru mai mult
de 7 zil e. Restul d e 45,5% p etrec înt r-o călăto rie între 4 și 7 zil e. Nici unul nu efectuează
călăto rii mai scurte de 4 zile.
Dintre cei care pleacă în călăto rie în alte destinații 50% st au înt re 4 și 7 zil e, 30% m ai
puțin d e 4 zile și 20% p este 7 zile.
Forma de cazare preferată dif eră semnific ativ în funcți e de destinația preferată. St ructura
studenților care preferă o anumită fo rmă d e cazare în funcți e de destinația preferată este
prezentată în t abelul nr. 3.17.

Tabel nr. 3.17. Forma de cazare preferată în funcți e de destinație (%)

Cea mai mare parte a celor care preferă munt ele în țară (51,2%) p referă cazarea la ”hotel,
cabană, p ensiun e sau alte unități d e cazare de acest tip”. P e celelalte locuri cu v alori apropiate se
regăsesc cei care preferă cazarea în campingu ri (19,5%) și c ei care preferă cazarea la particular
(17,1%). Do ar 2,2% p referă cazarea la rude și prieteni.
Cei care preferă marea în țară (60,5%) p referă cazarea la ”hotel, cabană, p ensiun e, alte
unități d e cazare de acest tip”. P e locul doi s e regăsesc cei care preferă să s e cazeze la particular
(23,7%). C u cât e un procent de 7,9% s e clasează pe locul t rei cei care preferă cazarea la rude și
prieteni și c ei care preferă cazarea în campingu ri.
81,8% din c ei care preferă destinațiile de peste graniță p referă cazarea la ”hotel, cabană,
pensiun e, alte unități d e cazare de acest tip”. Restul d e 18,2% p referă cazarea la rude și prieteni.
Forma de cazare Destinația
La
munt e în
țară La mare
în țară În
străinăt ate În țară în
altă parte
Hotel, cabană, p ensiun e, alte unități d e
cazare de acest tip 51,2 60,5 81,8 10
Particular 17,1 23,7 0 10
Rude/prieteni 12,2 7,9 18,2 80
Camping 19,5 7,9 0 0
Total 100 100 100 100

42
Dintre cei care pleacă în călăto rie în alte destinații 80% p referă cazarea la rude și prieteni,
și cât e 10% l a ”hotel, cabană, p ensiun e, alte unități d e cazare de acest tip” și p articular.
Forma de cazare preferată dif eră semnific ativ în funcți e de venitul m ediu lun ar. Structura
studenților care preferă o anumită fo rmă d e cazare în funcți e de venitul m ediu lun ar este
prezentată în t abelul nr. 3.18.

Tabel nr. 3.18. Forma de cazare preferată în funcți e de venitul lun ar (%)

Forma de cazare
Venitul m ediu lun ar
Mai mic d e
1000 de lei Între 1000 și
1500 de lei Între
1500 -2500
de lei Peste
2500 lei
Hotel, cabană, p ensiun e, alte
unități d e cazare de acest tip 43,8 35,7 68,2 85
Particular 12,5 26,2 13,6 5
Rude/prieteni 37,5 21,4 13,6 0
Camping 6,3 16,7 4,5 10
Total 100 100 100 100

În u rma analizei datelor din acest tabel se poate concluzion a că c ea mai parte a
studenților cu venituri mai mici d e 1000 lei (43,8%) p referă ca formă d e cazare hotelul, c abana,
pensiun ea sau alte unități d e cazare de acest gen. 37,5% p referă cazarea la rude și prieteni, 12,5%
la particular și do ar 6,3% în c ampingu ri.
Pentru grupa de venit m ediu lun ar cuprins înt re 1000 și 1500 de lei cea mai mare parte a
studenților (35,7%) p referă ca formă d e cazare hotelul, c abana, pensiun ea sau alte unități d e
cazare de acest tip, 26,2% p referă cazarea la particular, 21,4% l a rude și prieteni și 16,7% în
campingu ri.
Cea mai mare parte a studenților cu venituri cuprinse între 1500 -2500 lei, adică 68,2%,
preferă ca formă d e cazare hotelul, c abana, pensiun ea sau alte unități d e cazare de acest tip. Cu
câte 13,6% din p referințe se regăsesc cazarea ”la particular” și c ea la rude și prieteni. Do ar 4,5%
preferă cazarea în campingu ri.
85% dint re studenții cu v enituri peste 2500 lei preferă cazarea la hotel, cabana, pensiun ea
sau alte unități d e cazare de acest tip. 10% p referă cazarea în campingu ri și do ar 5% la particular.

43
Cheltuiala medie într-o călăto rie diferă semnif icativ în funcți e de durata medie a acesteia.
Structura studenților care cheltuiesc o anumită sumă d e bani pe parcursul un ei călăto rii în funcți e
de durata medie a călăto riei este prezentată în t abelul nr. 3.19.

Tabel nr. 3.19. Cheltuiala medie în funcți e de durata medie a călăto riei %

Cheltuiala medie Durata medie a călăto riei
Mai puțin d e
4 zile Între 4 și 7
zile Peste 7 zile
Mai puțin d e 500 lei 42,1 17,2 11,8
Între 500 și 1000 lei 57,9 57,8 35,3
Peste 1000 lei 0 25 52,9
Total 100 100 100

În urma analizei datelor din acest tabel se poate concluzion a că cea mai mare parte a
studenților ce înregistrează o du rată m edie a călăto riei de mai puțin d e 4 zil e, adică 57,9%
cheltuiesc înt r-o călăto rie în m edie între 500 și 1000 de lei, 25% p este 1000 de lei și restul d e
17,2% m ai puțin d e 500 de lei, în m edie într-o călăto rie.
Cea mai mare parte a studenților ce efectuează călăto rii de peste 7 zile (52,9%) ch eltuiesc
în medie într-o călăto rie peste 1000 de lei.
În concluzi e pentru a sintetiza rezultatele cercetării realizate asupra preferințelor
studenților din I asi legate de efectuarea călăto riilor, se pot f ace următo arele mențiuni: d estinația
turistică p referată de cea mai mare parte a studenților respond enți este munt ele în țară,
majoritatea studenților realizează m ai mult d e două călăto rii pe an, 73% dint re studenți
călăto resc pentru recreere, sursa de informare preferată o constitui e rudele și prietenii p entru
majoritatea studenților, 70% dint re respond enți își o rganizează singu ri călăto ria. În topul
preferințelor legate de anotimpul d e călăto rie se găsește vara. Cea mai mare parte a studenților
efectuează călăto rii cu du rata medie între 4 și 7 zil e. Hot elul, c abana, pensiun ea sau alte unități
de cazare de acest gen sunt fo rmele de cazare preferate de majoritatea studenților. Opini a
studenților relativ la serviciil e de agrement of erite de stațiunil e din Români a este satisfăcăto are,
iar stațiunea mont ană preferată este Bușteni iar cea de litoral Mamaia. 54% dint re respond enți
cheltuiesc în m edie într-o călăto rie între 500 și 1000 de lei. Dif erențele la nivelul fi ecărei
variabile în parte se datorează sexului, v eniturilor de care dispun stud enții și situ ației lor
profesionale.

44
CONCLUZII

Timpul lib er reprezintă un f actor de o impo rtanță esențială în d ezvoltarea turismului în
general și, în sp ecial, a serviciilo r turistice oferite.
Una din fo rmele cele mai util e de folosi re a timpului lib er, deci a timpului d evenit
disponibil p entru odihnă și recreere, o constitui e turismul, c are poate fi identific at, o dată mai
mult, cu noțiun ea de activit ate calificată de timp lib er pentru odihnă și agrement. L egătura timp
liber-turism este una foarte puternică, m ai mult d e 30% din disponibilitățil e de timp ale
popul ației din ță rile dezvolt ate fiind d edicate turismului. Efectele acestei legături se resimt în
ambele direcții atât dinsp re timpul lib er înspre turism cât și dinsp re turism căt re timpul lib er.
Pe măsu ra creșterii dim ensiunilo r timpului lib er, în condițiil e unei intensități ridicate a
timpului p etrecut la muncă , încă rcat cu n enumă rate probleme ce conduc l a creșterea nivelului d e
stres al oamenilor dar, și în condițiil e unor mutații deosebite pe plan soci al crescând astfel
interesul o amenilor de petrecere într-o manieră cât m ai originală și agreabilă a timpului l iber de
care dispun, cont ribuția turismului l a ocup area acestei categorii de timp a crescut s emnific ativ.
Dezvolt area serviciilo r turistice în general, atât a celor de bază cât și a celor suplim entare,
dar în sp ecial dezvolt area serviciilo r turistice de agrement influ ențează di rect orientarea
fluxu rilor turistice și implicit d esfășu rarea unei activități util e și eficiente. În aceste condiții,
agrementul a devenit un indic ator cantitativ și c alitativ al fenomenului tu ristic, concomit ent cu
însuși rea de factor de dezvolt are a turismului însuși.
Agrementul este cel care dă valoare sau mă rește valoarea produs elor turistice. Turistul
așteaptă c a prin agrement să -și satisfacă nevoile sale fizice de odihnă, d estind ere și chi ar de
dezvolt are a capacitățilo r fizice și psihic e, agrementul d evenind c riteriu de alegere a destinației.
Din c ategoria serviciilo r turistice un loc aparte îl dețin serviciil e de cazare, compon entă
de seamă a serviciilo r turistice de bază. L a nivelul Români ei serviciil e de cazare sunt inf erioare
celor oferite de alte țări, în condițiil e unor tarife practicate destul d e ridicate.
Echipamentele de cazare existente în Români a, au înregistrat de-a lungul ultimilo r 5 ani,
o traiectorie deosebit de impo rtantă, cu evoluții dif erite pentru numă rul de unități și numă rul de
locuri de cazare. În condițiil e creșterii numă rului unitățilo r de cazare la nivel național,
capacitatea de cazare existentă a suferită o reducere. Fenomenul remarcat se explică în p rincip al
prin faptul că numă rul unitățillo r de cazare nou deschis e dispun d e un numă r de locuri de cazare
mult m ai mic d ecât dispun eau cele care au fost sco ase din funcțiun e.

45
În privința repartizării numă rului unitățilo r de cazare și a numă rului d e locuri de cazare
pe categorii de confo rt, se evidențiază, în p erioada 2014 -2018, o conc entrare a acestora în
categorii de confo rt inferioare de 2 stele și m ai puțin, luc ru ce denotă un niv el calitativ al
serviciilo r de cazare modest, ce lasă de dorit, și c are se datorează în sp ecial vechimii unitățilo r de
cazare și a lipsei inv estițiilo r pentru reconst rucție și mod ernizare a acestora.
Prin cercetarea întreprinsă s -a urmărit determinarea unor elemente definito rii pentru
caracterizarea modului d e efectuare a călăto riilor de către studenți: d estinațiile preferate,
perioada din an în c are se realizează călăto riile, sursele de informare utiliz ate, modul d e
organizare a călăto riei, niv elul ch eltuielilor întreprinse de studenți p e perioada călăto riei, forma
de cazare la care apelează, du rata medie a călăto riei. Înt re factorii de influ ență a diferențelor
existente la nivelul fi ecărei variabile în parte se numă ră sexul, v eniturile de care dispun stud enții
și situ ația lor profesională.

46
BIBLIOG RAFIE

1. Angelescu, Co ralia, Jul a,D., Timpul lib er-condition ari si implic atii economic e, Ed.
Econonic a, Bucu resti, 1997
2. BAN, Olimpi a; BĂDUL ESCU, Alina, Evaluarea onlin e a calității s erviciilo r de cazare
și satisfacția globală. Romanian Jou rnal of M arketing, 2015
3. Corina Gavrea, Managementul s erviciilo r – Supo rt de curs, 2014
4. Cosmescu, I, Turismul f enomen compl ex cont emporan, Editura Economic a, Bucu resti,
1998
5. Dum azedier, J., Sociologi e empirique du loisi r- critique et cont re critique de la
civilis ation du loisi r, Editions du S euil, P aris, 1974, p.24 op. cit. d e Angelescu, Co ralia, Jula,D.
Timpul lib er – condition ari si implic atii economic e, Ed. Economic a, Bucu resti, 1997
6. Dum azedier, J.M., Vers une civilis ation du loisi r, Ed. Du S euil, P aris, 1978, p.45 -46
op. cit. d e Ioncic a, Maria, Economi a serviciilo r teorie si practica, Ed. Uranus, Bucu resti, 2003
7. GHEORGHIL AȘ, Aurel. Geografia turismului: m etode de analiză în tu rism. Editura
Univ ersitară, 2011
8. Ioncic a, Maria, Economi a serviciilo r teorie si practica, Ed. Uranus, Bucu resti, 2003
9. Lupu, N, Hotelul. Economi e si management.,Ed All Beck, Bucu resti, 2003
10. Maria Ioncică, „ Economi a serviciilo r – teorie și practică”, Ediția a II-a revăzută,
Edit. U ranus, Bucu rești, 2002
11. Maria Mădălin a Must ață, C alitatea serviciilo r și problematica forței de muncă în
turismul român esc, T ribuna economică v. 18, n r. 38, p. 61, 2010
12. Marin-Pantelescu, Andreea. Div ersificarea și personalizarea serviciilo r turistice în
contextul glob alizării. Editura ASE, 2009
13. Miller,N.,Robinson, D., The Leisure Age.Its Ch allenge to Recreation, Wo edswo rth
Publ. Comp., Bl emont C alif., 1963, p.497, op. cit.d e Cosm escu, I., Turismul, f enomen compl ex
contemporan, Ed. Ecomonic a, Bucu resti, 1998
14. Minciu, Rodica, Economi a turismului , editia a III-a revazuta, Ed. Uranus, Bucu resti,
2004
15. NICOL ETA, Dumit ru. Cont ribuția turismului în p rocesul creșterii economic e.
Revista de turism-studii si c ercetari in tu rism, 2007
16. Niță, I., Niță, C., „Pi ața turistică a Români ei. Realități, t endinț e, mecanism e”, Ediția
a doua, Editura Economică, Bucu rești, 2008

47
17. OROIAN, M aria; GH EREȘ, M arinela. Economi a și managementul tu rismului. C asa
Cărții de Știință, 2013
18. Stanciul escu, G abriela, Lupu, N, Tigu, Gabriela Diction ar poliglot explic ativ d e
termeni utiliz ati in tu rism, Ed. All, Bucu resti, 1988, p.6, op. cit d e Snack,O, B aron, P, N eacsu, N
Economi a turismului , Ed. Expert, Bucu resti, 2001
19. Stănescu, D.; Mih ail, Ș.; St an, R., Calitatea în serviciil e turistice. 2009
20. Sellin,T ., Recreation in th e Age of Autom ation, Th e Annals of th e American
Academy of Politic al and Soci al Sci ence, vol.313, Phil adelphia, p.208 op.cit de Cosm escu,I.
Turismul, f enomen compl ex cont emporan, Ed. Economic a, Bucu resti, 1998
21. TURCU, D aniela; WEISZ, J ANETA. Economi a turismului. Editura Eurostampa,
Timișo ara, 2008
22. Vellas F., „Tu rismul: T endinț e și previziuni, Edit. W alforth, Bucu rești, 1995
23. www. insse.ro/

48
ANEXE

ANEXA 1
CHESTION AR

Produsul: Că lătorii turistice
Localitate:_______________
Num e interviavator:_______________________
Data și ora începerii interviului: lun a……ziua…….ora……, minutul…….
Durata interviului: minu te……..

Bună dimin еаțа! Bună ziu а! Mă num еsc Huluba Remus Ionut sunt stud еnt lа Fаcultаtеа
de Economie si Administ rarea Aface rilor. Rеаlizez o cеrcеtаrе dе piаță dеsprе prеfеrințеlе
studеnților din orаsul Iаsi cu privirе lа еfеctuаrеа călăto riilor turisticе și аș dori să vă аdrеsеz
câtеvа întrеbări.

Întrebări de recrutare
Q1. Ați mai participat la o anchetă în ultimul an?
a) Da; …….. 1
b) Nu; …….. 0
Dacă „D a” – stop int erviu.
Q2. Ați efectuat cel puțin o călăto rie în ultimul an?
a) Da; …… 1
b) Nu; …… 0
Dacă „Nu” – stop int erviu.

Întrebări chestion ar

Q3. D e regulă, und e mergeți în călăto rie de vacanță?
a) la munt e în țară; ……. 0
b) la mare în țară; . ……. 1
c) în st răinăt ate; ……. 2
d) în ț ară în altă parte; ……. 3

49
Q4. Cât e călăto rii efectuați într-un an?
a) una; ……. 0
b) două; ……. 1
c) mai mult d e două; ……. 2
Q5. C are este motivul p rincip al al călăto riei/lor efectuate?
a) recreere; ……. 0
b) vizit e la rude și prieteni; …….. 1
c) pelerinaj; ……. 2
Q6. C are este sursa principlă d e docum entare pentru alegerea destinației?
a) agenții d e turism, b roșuri, ghidu ri turistice; ……. 0
b) rude/prieteni; ……. 1
c) int ernet; ……. 2
d) TV/ radio, ziare/reviste; ……. 3
Q7. În v ederea realizării călăto riei:
a) apelați la o agenție pentru cumpă rarea unui p achet compl et de servicii
(cazare, alimentație, transpo rt); ……. 0
b) apelați la o agenție pentru cumpă rarea unei părți din s erviciil e legate de
călăto rie; ……. 1
c) realizați totul p e cont p ropriu. ……. 2
Q8. Repartizați 100 d e punct e în funcți e de preferința cu privire la perioada de călăto rie:

Q9. În m edie, câte zile acordați unei călăto rii?
a) mai puțin d e 4 zile; ……. 0
b) înt re 4 – 7 zile; ……. 1
c) peste 7 zile; ……. 2

Q10. Und e vă cazați, de regulă, p e perioada unei călăto rii?
a) hotel, mot el, cabană, p ensiun e; ……. 0
b) „p articular”; ……. 1
c) rude/prieteni; ……. 2
d) camping; ……. 3
Primăv ara
Vara
Toamna
Iarna

50
Q11. În m edie, cât ch eltuiți p e perioada unei călăto rii:
a) mai puțin d e 500 de lei; ……. 0
b) înt re 500 și 1000 de lei; ……. 1
c) mai mult d e 1000 de lei; ……. 2
Q12. Cum apreciați mod alitățil e de agrement în st ațiunil e din Români a?
a) foarte satisfăcăto are; …….. 0
b) satisfăcăto are; …….. 1
c) în nici un f el; …….. 2
d) nesatisfăcăto are; ……. 3
e) foarte nesatisfăcăto are; ……. 4
Q13. C are este stațiunea dumn eavoastră preferată din Români a?
___________________________________________________

Întrebări demografice
Q14. C are este situația dumn eavoastră profesională?
a) angajat; ……. 0
b) neangajat; ……. 1
Q15. C are este venitul m ediu lun ar de care dispun eți?
a) mai mic d e 1000 lei; …….. 0
b) înt re 1000 și 1500 lei; ……… 1
c) înt re 1500 și 2500 lei; …….. 2
d) peste 2500 lei. …….. 3
Q16. S exul:
a) feminin; …….. 0
b) masculin. ……. 1
Vă mulțum esc pentru timpul acordat și vă do resc o zi bună în continu are.